Septembrie 2017 [303084]

Modalități de determinare a stării de sănătate a platanului; [anonimizat], stării de sănătate și a rolului decorativ

ABSTRACT

Spațiului verde urban ca o componentă a [anonimizat], având un character definit de interacțiunea complexă a [anonimizat], socio-[anonimizat] o [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], ce poate defini și caracteriza evoluția unei societăți. [anonimizat], istorică, memorialistică, socială, [anonimizat], [anonimizat] a semnificației istorice și peisagistice. [anonimizat] 110 [anonimizat] – [anonimizat]. [anonimizat], care conține într-o singură parcelă urbană aproape o [anonimizat], [anonimizat] – Arenele BNR. Cei 31 de arbori din specia Platanus x acerifolia, prezenți în acest sit necesită o cercetare aprofundată. [anonimizat] 110 [anonimizat] – [anonimizat], energia și calitatea vietii urbane este susținută și determinată în mare măsură și de componenta dinamică a vegetației, [anonimizat]. Lumea devine mai bogată datorită locurilor memorabile în care omul își proiectează viața și construcțiile (Simonds, 1967). [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] x acerifolia, fapt care a [anonimizat]. Proprietatea a [anonimizat] a României.

Gestionarea, [anonimizat] a vegetației și a [anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat], constituind „o [anonimizat], pentru că folosește elemente naturale ce exercită o atracțiespontană” (A.-F. Iliescu, 2006, p. 103).

Studiul de față își propune cercetarea evoluției sitului, analiza istoriei și devenirii locului, identificarea exemplarelor arboricole cu valoare istorică, ecologică, socială și memorialistică, verificarea și actualizarea informațiilor conținute în Lista arborilor ocrotiți, cu privire la exemplarele de Platanus x acerifolia existente în Parcul cu Platani. Ulterior identificării arborilor cu valoare patrimonială, studiul iși propune, în viitor, continuarea cercetărilor, în vederea analizei complexe a caracteristicilor dendrometrice a fiecărui exemplar, stabilirea valorii funcționale, estetice și memorialistice, cu scopul de a conserva și proteja valoarea de patrimoniu a acestui sit.

MATERIALS AND METHODS

Studiul a fost efectuat asupra a 47 arbori din specia Platanus x acerifolia, specie care dă și numele locului – Parcul cu platani, dintre care unii seculari, este reprezentată de 31 exemplare monumentale, aflate în diverse stadii de sănătate. Aceste 31 exemplare sunt cuprinse în lista arborilor protejați, aflată în administrarea Academiei Române.

Fiecare exemplar a fost analizat individual după o schemă realizată conform principiilor Gestiunii durabile, fiindu-i atribuită o fișă individuală de analiză, ce conține aspecte privind morfologia arborelui (elementele anatomice de bază: tulpina, coroana), structura internă a trunchiului (apreciată în urma analizelor tomografice efectuate), starea de sănătate și aspectul estetic.

Perioada de timp pentru care s-a realizat studiul se referă la un interval de 9 ani (2008-2017)

Situl aparținând Parcului cu Platani – proprietate BNR este încadrat în planul cadastral al Bucurestiului cu nr. 11934.

Acest indicativ numeric – 11934 – va reprezenta primul număr din codul de identificare al exemplarelor inventariate, comun tuturor elementelor vegetale existente în Parcul cu platani. S-a considerat că, fiind același număr pentru toate exemplarele, poate să fie consemnat doar în documentația scrisă, urmând ca în Fișele de inventar și în Planul de identificare a speciilor existente pe sit, să nu fie prezent, pentru citirea mai ușoară și identificarea mai facilă a exemplarelor în plan.

Întregul sit a fost împărțit în 14 zone cu tipologii distincte de funcționare, fiecare zonă primind un indicativ alfabetic (zona A, zona B, zona C,…., zona N). În cadrul aceleiași zone,exemplarele aparținând aceleiași specii (ex. Catalpa bignonioides – Cb) au fost numerotate de la 1… n, (n-reprezentând numărul de indivizi din aceeași specie, prezenți în aceeași zonă).

Cele 14 subzone sunt evidențiate în planul anexa: Plan de identificare a zonelor – Parcul cu Platani

Codul complet al exemplarelor vegetale este format din trei elemente, după cum urmează:

A – codul zonei din care face parte arborele.

Cb – acronim al denumirii latine (gen și specie) al arborilor inventariați

4– numărul de identificare al arborelui în cadrul zonei din care face parte.

Metoda generală de realizare a fișelor de expertiză tehnică de specialitate

Pentru realizarea buletinelor de analiză au fost luate în considerare următoarele caracteristici dendrometrice, fitopatologice si aprecieri estetice ale valorii arborilor:

înălțimea totală a arborilor,

diametrul coroanei arborilor,

înălțimea de inserție a coroanei,

circumferința trunchiului,

valoarea estetică,

valoarea istorică,

valoarea funcțională

starea de vegetație,

patologia sigură,

tipul de tăiere recomandat.

Acestea au fost considerate cele mai importante caracteristici care pot conduce la aprecieri obiective cu privire la aspectul general al arborelui (starea lui de sănătate, patologia prezentă, vârsta), dar și la stabilirea valorii globale a exemplarului analizat (importanța istorică, valoarea funcțională, valoarea estetică).

Valoarea estetică a fost apreciată pe o scală de la 1 la 4 cu note adecvate în funcție de imaginea vizuală oferită, în care nota 1- reprezintă valoarea estetica deosebită, iar nota 4 – valoarea estetică nesemnificativă. Valoarea estetică a exemplarelor se referă la valoarea individuală a exemplarului și nu la valaorea estetică a peisajului la care participă.

Criteriile în baza cărora au fost interpretate aceste aprecieri au fost:

forma armonioasă a habitusului, dată de echilibrul proporțiilor trunchiului raportat la coroană;

compactitatea și uniformitatea coroanei;

verticalitatea trunchiului sau frumusețea plastică a înclinării lui (păstrându-se echilibrul formelor);

integritatea trunchiului și a coronamentului (lipsit de leziuni sau alte defecte vizibile);

echilibrul și armonia formelor vizuale percepute (trunchi, coroana, scoarță, frunziș, lăstari);

arhitectura deosebită a formei coroanelor (unghiul de inserție al șarpantelor, forma ramurilor).

Valoarea istorică a fost apreciată după circumferința trunchiului și după evidența lor, înscrisă în Lista Arborilor Ocrotiți, aflată la Academia Română.

Pentru a putea fi considerați valori de patrimoniu, aceste exemplare trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

criteriul vechimii – mai vechi de 100 ani pentru arborii longevivi sau mai vechi de 50 de ani pentru arborii cu durată mică de viață;

criteriul referitor la valoarea artistică, urbană (peisagistică)- valoare dată de modul în care participă la crearea ambianței urbane – arbori cu valoare funcțională și estetică deosebită, creatori ai unei atmosfere plăcute, cu valențe armonioase în peisaj;

criteriul referitor la frecvență (raritate, unicitate) – valoare mare pentru specii întâlnite mai rar în peisajul cotidian al unei zone, specii cu valoare de unicat, specii protejate, aflate în pericol de dispariție într-o zonă;

criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică – specii care au fost martori tăcuți ai unor evenimente memorabile istorice, literare, artistice, care au marcat o anumită etapă în evoluția unei societăți etc.

Aceste criterii de clasare, care se aplică monumentelor istorice de arhitectură, conform Legii nr. 422/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța nr. 10/2016 pentru modificarea și completarea Legii 422/2001), ar putea fi adaptate foarte ușor și pentru monumentele istorice de peisagistică și arborii protejați.

Arborii ocrotiti și protejați prin lege, fiind monumente ale naturii, au fost consemnați în Fișele de inventar cu indicativul Da / Nu.

Valoarea funcțională a vegetației arboricole analizate a fost apreciată cu note de la 1 la 3, în care nota 1 reprezintă valoare funcțională mare, iar nota 3 valoare funcțională mică.

Criteriile în baza cărora au fost analizate aceste valori funcționale au fost:

prezența exemplarului analizat în zone cu rol și funcție ambientală bine definită (umbrire a parcajelor, a bancilor, a aleilor, a drumurilor, a teraselor)

susținerea unor elemente de arhitectură, prin volumetria deosebită a habitusului (marcarea și anunțarea unei intrări într-o clădire, flancarea unei fatade, marcarea unei inflexiuni a căilor de circulație, crearea unor elemente surpriză prin ecranare și dezvăluire progresivă etc.)

participarea la definirea caracterului funcțional al unor zone distincte (paravan de ecranare vizuală, perdea de protecție contra vânturilor dominante etc.).

Starea de vegetație a exemplarelor analizate a fost apreciată pe o scală alfabetică, de la A la E, în care A – reprezintă stare excelentă de vegetație, iar E reprezintă vegetație uscată.

Aprecierea stării de vegetație s-a făcut pe baza următoarelor criterii:

starea de sănătate generală apreciată vizual (prezența unor semne vizibile ale atacurilor bolilor sau dăunătorilor)

nivelul de depreciere al trunchiului sau al coroanei (răni vizibile, scorburi, efecte distructive ale tăierilor anterioare)

numărul de cicatrici necalusate la nivelul trunchiului sau al coroanei)

starea debilitară a șarpantelor, subșarpantelor și al ramurilor de schelet în general)

nivelul de desfrunzire sau densitatea coroanelor (cauze ale diverselor disfuncții fiziologice).

Analiza imagistică a stării de sănătate și depistarea cavităților ascunse ale arborilor seculari cu ajutorul aparaturii electronice.

. Platanus x acerifolia a reprezentat principala specie din studiu fiind analizați un număr de 46 de arbori ce aparțin acestei specii, Studiul a fost realizat cu echipamente performante în acest sens ce pot oferi informații importante cu privire la calitatea lemnului speciilor prezente în parcul menționat.

Tomografiile au fost realizate cu ajutorul unui sistem complex de senzori ce au capacitatea de a înregistra timpul de străbatere a undelor de stres prin materialul lemnos. În funcție de forma trunchiului și diametru se stabilește numărul de senzori montați. Pentru fiecare arbore s-a realizat câte un profil tomografic și o fișă de observații a defectelor exteriore – vizibile. Înălțimea medie la care au fost realizate profilele tomografice este de aproximativ 20 cm de la sol, în cazuri excepționale senzorii au fost montați la înălțimi mai mari cuprinse între 30 și 130 cm.

Metodologia de teren

Profilele tomografice au fost realizate cu ajutorul sistemului ARBOTOM ce conține senzori cu sensibilitate foarte ridicată în măsurarea timpilor de transmitere a impulsurilor generate de operator, astfel, rezultă o diagramă de mare rezoluție a modului de dispunere, în secțiune transversală, a zonelor afectate de fenomenul de descompunere a lemnului.

Procedeul de măsurare cuprinde următoarele etape:

 Stabilirea poziției NORD – etapă foarte importantă pentru a putea stabili ulterior care sunt zonele afectate din interiorul trunchiului (senzorul nr. 1 a fost în permanență orientat spre NORD).

 Fixarea cuielor de siguranță – acestea se fixeaza în lemn (ritidomul/scoarța arborelui trebuie străpunse complet), pentru o surprindere cât mai fidelă a formei trunchiului în secțiune transversală cuiele este necesar să fie fixate pe punctele cu rază minimă și maximă față de axul arborelui (fig. 7). Pentru obținerea diagramelor 2D cuiele de siguranță se montează în același plan.

Figura 1 – Modul de așezare a senzorilor (manualul utilizatorului)

 Montarea senzorilor – în ordine crescătoare și în sens orar începând cu senzorul numărul 1, iar cu ajutorul surubului se fixeză ferm de cuiele de siguranță.

 Conectarea senzorilor – fiecare senzor este prevăzut cu câte o mufă de intrare și una de ieșire de tip IEEE 1394. Conectorul de intrare este folosit pentru conectarea cu senzorul anterior (în cazul senzorului 1, cu bateria sistemului), iar cel de ieșire este folosit pentru conectarea cu senzorul următor (în cazul ultimului senzor din serie acestă mufa nu se conectează).

 Poziționarea senzorilor – pentru acest proces este necesară utilizarea unei rulete ce se asează pe circumferința arborelui în imediata apropiere a senzorilor cu punctul 0 la senzorul numărul 1. Valoarea pentru senzorul 1 este reprezentată de circumferința totală a arborelui iar ceilalți senzori iau valori în funcție de poziția lor pe circumferința arborelui, indicată pe ruletă. După poziționarea în plan orizontal al senzorilor este necesară o poziționare în plan vertical aceasta fiind reprezentată de înălțimea medie a planului format de senzori față de sol.

 Geometria secțiunii transversale – reproducerea formei trunchiului este un proces ce pune la încercare experința operatorului, astfel este necesar să ne imaginăm un cerc înscris sau circumscris peste secțiunea transversală a arborelui făță de care se atribuie valori în cm +/- a poziției senzorilor. Ex. (fig. 8) – senzorii 1, 9 și 10 sunt în poziția 0, senzorii 2, 4, 6, 8, 11 vor avea valori negative iar senzorii 3, 5 și 7 valori pozitive.

Figura 2 – Geometria trunchiului în secțiune transversală (manualul utilizatorului)

 Identificarea senzorilor – pasul premergător măsurătorii efective este reprezentat de identificarea senzorilor, fiecare senzor având un număr de indentificare electronic pe care este necesar ca programul informatic utilizat în măsurare să îl înregistreze. Totodată în acesta etapă se pornește pentru prima dată bateria sistemului și se verifică continuitatea semnalului în seria de senzori montați (LED de culoare verde cu excepția ultimului senzor care va indica culoarea galben). În cazul în care unul dintre senzorii intermediar indică culoarea galbenă este necesară verificarea cablurilor de conectare dintre senzori. Identificarea propriu-zisă se realizează prin lovirea ușoară cu ciocanul din dotare a senzorului cu numărul 1. Acestă etapă este posibilă doar în cazul în care conectivitatea dintre senzori – baterie, baterie – laptop/tabletă de teren este realizată corect (fig. 9).

Figura 3 – Procesul de identificare a senzorilor

 Măsurători – valorile undelor de stres vor fi inregistrate doar daca în programul informatic a fost activat modului de măsurare. Pentru ca acest proces să se realizeze în mod corespunzător este necesară o verificare a modului de transmitere a undei de stress, astfel, ne asigură că fiecare senzor primește și transmite către ceilalți senzori montați impulsurile generate de operator. Pentru creșterea preciziei măsurătorilor este necesar ca fiecare senzor sa fie lovit de minim 5 ori.

Rezultate

Etapa anterioară se finalizează odată cu oprirea modului de măsurare, viteza, timpii de transmitere a impulsurilor între senzori și diagramele aferente sunt generate în mod automat de programul informatic (fig. 4).

Figura 4 – Exemplu de diagrame tomografice (rinntech.com)

Seturile de date pentru fiecare arbore au trecut printr-un proces de filtrare în care au fost eliminate valorile eronate induse de diferiți factori externi sau interni (vibrații generate de autovehicule / tractoare folosite în tunderea gazonului, înregistrari secundare ale impulsurilor generate de vibrațiile ce succed impulsul primar). Un alt factor ce poate influența profilele tomografice îl reprezintă lucrările de umplere cu spuma poliuretanică a scorburilor și a golurilor prezente pe trunchi, astfel se recomandă interpretarea cu atenție a expresiilor grafice în cazurile în care au fost executate asemenea lucrări.

Spre o înțelegere mai facilă a profilelor tomografice obținute a fost creată o scara unitara pentru specia Platanus x acerifolia, astfel, pentru fiecare arbore au fost elaborate căte doua reprezentări grafice a calității lemnului, o primă diagramă ce reprezintă scara unitară elaborată pentru întregul parcul luat în studiu (devine posibilă compararea indivizilor din parc), iar cea de-a doua pune în evidentă modul de distribuire a defectelor în interiorul trunchiului la nivel de individ.

Pa01.abt

ArenaBNR Bucuresti

Pa01

20161028

Diffuse porous

Profilul tomografic a fost realizat la înălțimea de 1 m, unde se atinge o circumferință de 345 cm. Realizarea unui profil la baza arborelui nu a fost posibilă din cauza defectelor prezente pe partea vestică a trunchiului. Ambele diagrame pun în evidență prezența lemnului aflat în proces de degradare cu o distribuție central-vestică. Se poate menționa că zona afectată acoperă jumătate din distanța dintre axul arborelui și scoarță. Lucrările de întreținere care au constat în umplerea scorburilor cu spumă pot afecta investigațiile realizate.

PA01

Pa02.abt ArenaBNR Bucuresti Pa02 20161028

Diffuse porous

Profilul realizat la înălțimea de 60 cm pune în evidentă prezența unei zone centrale afectată de procesele de degradare ce acoperă aproximativ 50% din cele 4 raze principale. Zonele de culoare verde diametral opuse sunt un indicator al dispunerii rădăcinilor principale. Toaletarea realizată la o înălțime de aproximativ 8 m poate favoriza accesul apei.

Pa03.abt ArenaBNR Bucuresti Pa03 20161028

Diffuse porous

Profilul realizat la înălțimea de 70 cm (340 cm circumferință) pune în evidentă prezența unei zone centrale afectată de procesele de degradare ce acoperă aproximativ 50% din cele 4 raze principale. Diagramele realizate indică o extindere a zonei afectate spre sud, sud-est și est, fiind prezentă o scorbură pe partea sud-estică umplută de asemenea cu spumă. Zonele de culoare verde diametral opuse sunt un indicator al dispunerii rădăcinilor principale.

Pa04.abt ArenaBNR Bucuresti Pa04 20161028

Diffuse porous

Profilul realizat la înălțimea de 15 cm sugerează o degradare puternică chiar la baza arborelui cu o dispunere NNE – SV, dar și două zone diametral opuse, NV și SE, afectate în proporții foarte reduse, indicând totodată dispunerea rădăcinilor principale cu rol în susținerea arborelui puternic înclinat pe direcția E-SE. Pe expunerea sud-vestică a arborelui este prezentă o crăpătură longitudinală de aproximativ 2,5 m începând la 70 cm deasupra solului, umplută cu spumă poliuretanică.