SEPC Sistemul energetic performant în construcții [617250]

SEPC – Sistemul energetic performant în construcții
Alexandru COVALENCO
S.A”Interactiv”
e-mail: [anonimizat]
1. Date generale
Sistemul Energ etic Performant în Construcții – este o rețea inteligentă de încălzire și
climatizare ecologică a spațiilor, inclusiv prepararea apei calde menajere, formată dintr -un sistem
combinat de utilizare a energiei pământului, aerului, soarelui si vîntului, prin intermediul pompelor de
căldură, colectoarelor solare, panourilor fotovoltaice și turbinelor eoliene, și asigu ră pe parcursul
întregului an spațiile locative și nelocative cu încălzire, condiționare și apă caldă, utilizând propria
energie electrică pe care o produce din SER și din sistemul de ventilare, și este livrată în rețeaua
municipală, apoi recepționată din rețea după necesitate.
SEPC contribue la economia resurselor financiare de întreținere cu 30% -35%, imbunătățește
esențial securitatea antiincendiară , influențează pozitiv asupra independenței energetice a țarii, și
principalul – reduce substanțial impactul de mediu ce ține de emisii GES și temperaturi.
SEPC poate fi aplicat atît la construcții noi, cît și la construcții existente (scoli, gradinițe de
copii, spitale, edificii administrative).
SEPC asigură implimentarea inovațiilor eficien te în utilizarea energiei din SER și energiei
recuperabile, influențează la respectarea standardelor de calitate și siguranță în conformitate cu
cerintele obligatorii ale Uniunii Europene (Directive 2010/31/EU O n the energy performance of
buildings) si al e reglementarilor la nivel național (Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind perfo rmanța
energetică a clădirilor), sporește ridicarea nivelului de trai a populației , educația ecologică a populației.
Ideea care ne -a determinat sa elaborăm un astfel de sistem a reieșit din problemele cu care ce
confruntă societatea mondială în present, și anume:
– Cheltuielile majore la resurse le energetice și c osturile mari la întreținere a locuințelor ;
– Utilizarea resurselor energetice fosile și epuizabile cu influențe ne gative asupra mediului și
populației ;
– Poluarea mediului ambiant și influența asupra climei mondiale ;
– Dependența de importul de resurse energetice,
– Siguranța antiincendiară și atomică asupra populației.
Scopurile pe care le urmărim prin aplicarea sistemului SEPC sunt următoarele:
– Costuri mici de întreținere a apartamentelor;
– Asigurarea securității antiincendiare,
– Eficiența ecologică prin reducerea impactul ui de mediu ce ține de emisii GES și temperaturi ;
– Economia resurselor energetice;
– Independență energetică.
1. Exclusivitatea
Sistemul Energetic Performant in C onstrucții asigură încălzirea și climatizarea spațiilor,
prepararea apei calde menajere și producerea energiei electrice pentru funcționarea sistemului.
Systemul – SEPC, reprezintă un sistem nou bazat pe producerea și utilizarea energiei electrice
și termice din surse energetice regenerabile și recuperabile, cu aplicarea tehnologiilor noi sau deja
existente. Acest system în present se aplică la un proiect de construcții Complex Rezidențial Social
Energetic Performant EcoMoldova” în mun. Chișinău, Moldova, care prevede construcția a 22
blocuri cu 12 -20 nivele , 1652 apartamente cu supr.93 875 m2, parcari subterane în 2 -3 nivele pentru
1950 auto, și centru social -comercial cu supr. 27 500 m2.

Cu alte cuvinte, exclusivitatea sistemului se reflectă în îmbinarea tehnologiilor de producere a
energiei termice prin intermediul colectoarelor de soare, pompelo r de căldură sol -apă și aer -apă, cu
sondele geotermale pentru preluarea energiei pămîntului amplasate sub temeliile blocurilor la o
adîncime de 100 -150 m și cu un sistem de recuperare a ae rului din canalele de ventilare, iar energia
electrică se v-a produce de către turbinele eoliene cu axa verticală și panouri photovoltaice amplasate
pe acoperișurile blocurilor .
Tot aici va fi organizat sistemul de ieșire a aerului din canalele de ventilare din parcarea
subterană spre acoperiș, unde, datorită diferenței de presiuni și temperature, ca urmare v-a influența
asupra vitezei de mișcare a aer ului ce va favoriza rotația turbinelor eoliene cu axă verticală.
Clădirile vor fi înzestrate cu punct termic individual (PTI). Având în vedere că pentru
amplasarea PTI nu sunt necesare condiții speciale, acestea pot fi amplasate ori la subsol ori pe
acoperiș ceea ce ar servi ca o posibilitate de aplicare a sistemului at ât la edificii noi aflate în
construcție cît și la clădiri deja existente.
Toate elementele sistemului vor fi conectate la un sistem unic automatizat care va dirija lucrul
acestora în dependență de partea zilei, condiții climaterice, cerințele setate de co nsumator ș.a.
2. Descrierea elementelor cheie
Toate elementele componente ale sistemului au importanța lor majoră, din acest considerent
putem afirma că SEPC reprezintă un ansamblu de elemente strâns legate între ele, care implică într –
un proces mai multe tipuri de te hnologii de utilizare a energiilor regenerabile și recuperabile. În așa
mod putem spune că pompele de căldură captează energie cu potențial termic redus din na tură și o
înmulțește de câteva ori livrând -o mai departe consumatorului, colectoarele solare transformă
energia solară in energie termică, iar panourile fotovoltaice și turbinele eoliene cu axă verticală
utilizează energie soarelui și respectiv a vîntului pentru a produce energie electrică necesară pentru
aprovizionarea elementelor sistemului. Avînd în vedere că producerea energiei electrice din aceste
surse nu este constantă, aceasta nu se acumulează, dar se livrează direct în rețea, iar pentru
funcționare a SEPC energia electrică necesară se consumă din rețea. Toate aceste consumuri se
contorizază . Mai jos urmează descrierea mai amănunțită a elementelor cheie ale sistemului și a
resurselor energetice utilizate.

Pompa de căldură
Apariția noțiunii de transportator de căldură se datează încă din începutul sec. al XIX -lea,
când în 1824 fizicianul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot în lucrarea sa „Reflecții asupra puterii
motrice a focului” (Réflexions sur la puissance motrice du feu), a dat prima descriere de succes a
motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de Ciclul Carnot.
În 1852 William Thompson, cunoscut
și ca Lord Kelvin, bazîndu -se pe cercetările
lui James Joule și Ciclului Carnot a construit
prima mașină termică destinată transferului
de căldură dintr -un mediu cu potențial
termic mai mare în alt mediu cu potențial
termic redus. Această mașină a fost numită
înmulțitor de căldură deoarece datorită
trecerii fluidului cu punctul de fie rbere
foarte scăzut printr -un compresor se mărește
temperatura acestuia cu cîteva zeci de grade.
În viziunea societății contemporane acest
înmulțitor de căldură nu este altceva decât o
pompă de căldură.

Fig. 1 Înmulțitorul de căldură construit de William
Thompson, unde: 1- aerul din mediul ambiant; 2 –
cilindru de refulare; 3 – Schimbător de căldură; 4 –
servomecanism; 5 – mașină pe aburi; 6 – Cilindru de
compresie; 7 – imobilul încălzit .

În construcția pompei de căldură de astăzi întră u rmătoarele elemente de bază: evaporator
(schimbător de căldură dintre agentul termic ce provine de la o sursă de energie regenerabilă și
agentul frigorific), compresor , condensator (schimbătorul de căldură dintre gazul fierbinte sub
presiune și agentul ter mic care merge către consumator), supapă de expansiune și o pompă care
pune în circulație agentul frigorific. De asemenea, în construcția pompei de căldură este prevăzut un
circuit închis prin care trece agentul frigorific.
Agentul frigorific are un punct de fierbere foarte scăzut, din aceasta cauză acesta posedă
proprietatea de a acumula energie schimbând -și starea de agregare din lichidă în gazoasă. Ace st proces
de schimb de că ldură are loc în vaporizator . Din vaporizator, agentul în stare gazoasă trece prin
compresor , unde în urma comprimării temperatura acestuia crește cu cîteva zeci de grade. După ce
agentul frigorific și -a mărit temperatura în urma c omprimării, acesta cedează căldura agentului termic
care merge către consumator. Acest schimb de căldu ră se petrece în condensator și aici în urma răcirii,
agentul termic revine la starea lichidă ca urmare a condensării. După asta lichidul trece p rintr-o supapă
de expansiune unde -și pierde presiunea acumulată în compresor și urmează iarăși să treacă prin
vaporizator pentru a acumula iarăși căldura de la agentul termic, astfel ciclul se repetă.

În timpul procesului de lucru, pompa consumă energie electrică. Corelația dintre energia
termică produsă și energia electrică consumată se numește coeficient de transformare, sau cum e cel
mai frecvent întâlnit – coeficient de performanță (COP) și servește drept indicator de eficiență a
pompei de căldură. COP -ul se de termină după formula:
𝐶𝑂𝑃=𝑄𝑐𝑜𝑛𝑠
𝐴=𝑄𝑖𝑛∙𝜂
𝐴, unde:
COP – coeficient de performanță (adimensional)
Q cons – căldura obținută de consumator [J]
A – lucrul efectuat de către pompă [J]
Q in – căldura acumulată de pompă din sursa cu potențial termic scăzut [J]
 – randamentul de lucru al compresorului

Pompa de căldură sol -apă și apă -apă
Este cunoscut faptul ca odată cu creșterea adâncimii, va crește și temperatura solului. Un fapt
care trebuie de menționat este că 99% din inte riorul Pământului se găsește la o temperatură de peste
1000oC, iar 99% din restul 1% se găsește la o temperatură de cca 100oC. Fig. 2 Reprezentare schematică a ciclului de funcționare a pompei de căldură

Aceste date ne sugerează ideea că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de
energie. a) dinspre scoarța spre centrul Pământului; b) în zonele din interiorul Pământului

Pompa de căldură sol -apă este o pompă foarte răspândită. Sursa regenerabilă de energie o
reprezintă căldura solară acumulată în straturile superioare ale Pământului și căldura ce vine din
nucleul acestuia . Începând de la o anumită adâncime în sol (cca 15 -20 m), temperatura rămâne rela tiv
constantă. Pentru Moldova, temperatura solului la adâncimea de 15 -20 m constituie cca 10 -12oC. La
fiecare 30 m în adîncime temperatura crește doar cu cca 1oC.
Captarea energiei la pompele de căldură sol -apă se poate face :
– cu captatoare plane – îngro pate la cca 1 -1.5 m (se mai pot folosi captatoare sub formă de spirală)
– cu sonde de adâncime – ce pot ajunge de la 50 la 150 m
Pompe de căldură cu captatoare plane. Un astfel de sistem se poate folosi în situația în care
dispunem de spațiu suficient în j urul clădirii pe care dorim să o încălzim cu o pompă de căldură.
Necesarul de spațiu exterior este c -ca dublu fată de suprafața locuibilă încălzită. Spațiul se
micșorează proporțional cu îmbunătățirea izolației termice a clădirii.
Materialul din care sun t realizate captatoarele este polietilenă. Circuitul se îngroapă la 1 -1.5 m
în sol, astfel suprafața de pământ superioară captatoarelor poate fi cultivată. Circuitul captatoarelor
este umplut cu soluție antigel (etilenglicol, propilenglicol).
Pompe de căl dură cu sonde verticale. Sondele verticale se forează la adâncimea de 50 -150m.
Sonda prezintă în sine unul sau două contururi închise de țevi din polietilenă, de obicei cu
diametrul de 32 -50 mm, care sunt introduse într -un foraj în pămînt la o adîncime de 30 -150 m . După
introducerea țevilor în pământ forajul se betonează cu betonit sau alți lianți care ar asigura un contact
cât mai strâns dintre pământ și suprafața contururilor de țevi. Prin aceste țevi deja este pus în mișcare
un lichid special care având o temperatură mică, circulând acumulează căldura pământului și pe care
o transmite mai departe pompei de căldură.
Puterea de extragere a căldurii cu sonde de adâncime este diferit precum și COPul care ajunge
pînă la 4,7 :
– sedimente uscate: 20 -30 W/m
– sol pietros și roci saturate cu apă 45-55 W/m
– piatră densă cu conductibilitate termică ridicată: 65-70 W/m
– sol cu circulație puternică a apei freatice: 80 W/m
Distanta dintre sonde este de minim 5m. Sistemu l cu sonde verticale are acelaș principiu la
baza cu cel al captatoarelor plane.
Pompa de căldură apă -apă are același principiu de funcționare ca și cele de tip sol -apă,
diferența fiind doar sursa de energie regenerabilă, care în cazul pompelor de tip apă -apă por fi
bazinele acvatice mari, râuri ș.a.

Fig. 3 Variația temperaturii

Pompa de căldură aer -apă
Structural, pompele de căldură de tip aer -apă sunt efectuate după două scheme: split și
monobloc. În primul caz, instalația este alcătuită din două unități de comunicare conectate. Prima, se
află în exterior, care include un ventilator și evaporator puternic (montat pe un teren în apropierea
casei sau pe acoperiș). Cea de a doua, interioară, include un condensator și toată automatica și e
instalată în interior. Compresorul poate fi localizat sau în afară, pentru a nu face zgomot în casă sau
în blocul intern al pompei.
La sistemele monobloc, toate elementele sunt adunate într -o carcasă comună și se instalează
în casă. Legătura cu mediul exterior se realizează prin intermediul unei conducte de aer flexibile.
Există monoblocuri, care permit atât montarea în exterior , cît și în interior. În ultimii ani, din
cauza neglijării ventilării locuinței datorită utilizării pe scară largă a geamurilor de plastic ermetice,
pompele de căldură aer -apă au avut par te de o dezvoltare și mai largă.
Pe lîngă regimul de lucru pentru încălzirea încăperilor și prepararea apei calde menajere,
unele modele pot funcționa în sisteme de ventilare și de asemenea să utilizeze căldura aerului evacuat
din sistemul de ventilare.
Cu toate că pompa aer –apă are cel mai scăzut COP dintre toate pompele la care facem
referire, ea este, alături de pompa de căldură sol -apă, una dintre cele mai răspândite din Europa.
Sistemul aer -apă este un sistem relativ simplu de montat și nu necesită lu crări speciale de
amen ajare (săpături, foraje, etc.) si adesea utilizata la recuperarea energiei din sistemele de ventilatie.
COP -ul lor este mai mic decît în cazul pompelor sol -apă sau apă -apă, și constituie cca 3,2 -3,5.
Colecto arele solare
Colecto arele solar e este o instalație ce cap tează energia solară conținută di n razele solare și o
transformă în energie termică. Deoarece aproape întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru
producerea de energie termică, randamentul acestor colectoare este ridicat fiind în jur de 60 % – 75 %
raportat la energia razelor solare incidente.
Componenta principală a colectorului solar este elementul absorbant care transformă energia
razelor solare în energie termică și o cedează unui agent termic (apă, antigel). Cu ajutorul acestui
agent termic, energia este preluată de la colector și este stocată într -un vas de acumulare.
Sun răspândite colectoare solare plane și cele cu tuburi vidate. Cel mai frecvent utilizate și
mai performante la moment sunt colectoarele solare cu tuburi vidate . Tuburile vidate se compun din
două tuburi de sticlă concentrice între care este vid. Tubul din interior este înconjurat de o suprafață
absorbantă de care este atașat un tub de cupru prin care circulă un agent ter mic. Vidul dintre tuburi
reduce la minimum pierderile de căldură prin convecție și conducție, permițând obținerea de
performanțe maxime (randament și temperaturi mai mari). O prioritate semnificativa a colectoarelor
solare îl reprezintă faptul că suprafața absorbantă este mereu perpendiculară pe direcția razelor
solare, energia absorbită este aproape constantă în cursul zilei. Sunt mai ușor de întreținut decât
panourile plane, deoarece există foarte puține depuneri pe suprafața cilindrică a tuburilor
Colect oarele solare se utilizează pentru sistemele de încălzire sau pentru prepararea apei calde
menajere. Din punct de vedere economic cât și ecologic, este rațional să se apeleze la un sistem
hibrid care combină colectoarele solare cu alte sisteme de încălzire .
Panourile fotovoltaice
Panourile fotovoltaice sunt întrebuințate pentru producerea energiei electrice. Acestea
reprezintă prin sine niște utilaje tehnice, care permit obținerea energiei electrice cu ajutorul celulelor
fotovoltaice. Celula fotovoltaică absoarbe o parte din particulele de lumină, numite fotoni, care pe
aceasta. Fiecare foton conține o cantitate mică de energie. Atunci c ând un foton este absorbit, acesta
eliberează un electron din materialul celulei solare. Celula va produce electricitate ce poate fi folosită
instantaneu sau înmagazinată în acumulatori.
Energia electrică este produsă atât timp cât panoul este expus la lu mina solară. Materialele din
care sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare și au o durată de viață de cel puțin 20 de ani.
Celulele solare sunt de mai multe tipuri: monocristaline, policristaline, amorfe, film subțire, CIS
(copper indium diselen ide) și CdTe (cadmium telluride) etc. Diferența între aceste celule constă în
structura și modul cum sunt aranjați atomii.

Eficiența celulei se măsoară în procentul de energie luminoasă transformată în energie
electrică. Celulele solare monocristaline și p olicristaline au aproape aceași eficiență fiind și cea mai
mare din multitudinea de celule solare comerciale existente pe piață.
Pentru a fi folosită eficient, este nevoie că mai multe celule, acestea fiind legate în serie –
paralel, formând astfel un pano u fotovoltaic.
Turbinele eoliene
Energia eoliană este o ramură a energeticii, care este specializată pe transformarea energiei
cinetice a maselor de aer din atmosferă în energie electrică, mecanică, termică sau altă formă de
energie comodă pentru utilizarea în viața cotidiană. Transformarea energiei cinetice a vîntului în
energie electrică se realizează prin intermediul turbinelor eoliene.
Puterea generatorului de vânt depinde de suprafața cuprinsă de elicele, paletele turbinei
eoliene și de înălțimea acesteia față de nivelul solului.
Fluxurile de aer de pe s uprafața solului sunt turbulente – straturile situate inferior le frânează
pe cele superioare. Efectul de turbulență poate fi observat până la înălțimea de 2000 m.
Turbinele eoliene contemporane în ultimii ani au evoluat foarte mult și numărul lor a crescu t
considerabil.
O inovație pe piața turbinelor eoliene o constituie turbinele cu axă de rotație verticală.
Acestea produc energie electrică indiferent de direcția de mișcare a vîntului în așa fel asigurând un
randament maxim . Acesta este capabilă să produc ă energie la viteza vîntului de minim 4 m/s. Lucrul
turbinelor cu axă verticală exclude poluarea fonică și producerea vibrațiilor. În zona clădirilor înalte
din orașe viteza vîntului este destul de eficienta pentru a pune în mișcare turbinele eoliene cu ax a
verticală la un randament sporit.
Turbinele eoliene cu puterea de 5 – 20 KWt/h ar putea fi exploatate cu success în zonele
urbane cu posibila lor montare și pe acoperișul clădiri lor sau în preajma acestora . Pe lîngă asta,
turbinelor date nu le este fri că de vînturi puternice deoarere sunt prevăzute cu mecanisme de frînare
automata la viteze de vînt mai mare de 26 m/s.
În urma studiului efectuat pentru complexul locativ EcoMoldova s -a convenit instalarea
turbinelor eoliene special elaborate pentru acest proiect de către compania Ropatec, Italia, cu puterea
de 20 kW/h, și se amplasează pe acoperișul fiecărei scări a blocurilor la o înălțime de 45 m., într-un
“coș” metallic, înzestrat cu palete direcționate într -un mod specia l spre turbine, avînd două misiuni:
a)amplificarea puterii vîntului cu concentrarea directiei spre turbine marind randamentul lor pina la
30%. și b)sporirea securitatea trumatizarii populației in caz de avarii, detereorari mecanice.

3. Condiții și element e de implementare
Acest sistem poate fi aplicat la orice tip de construcții, fie nou construită sau deja existentă. În
prezent acest sistem se aplică la complexul locativ „Eco Moldova”, situat în orașul Chișinău, sectorul
Ciocana care este alcătuit din 22 de blocuri cu 12 -20 nivele, cu număr total de 31 scări, 1652
apartamente cu S – 93 875 m2, parcari subterane în 2 -3 nivele pentru 1950 auto, și centru social –
comercial cu S – 27 500 m2.
Elementele componente ale sistemului vor fi conectate într -un sistem unic automatizat care va
dirija aprovizionarea apartamentelor cu căldură pe perioada rece a anului, climatizare pe timp de
vară, apă caldă menajeră, și toate aceste utilități vor consuma energie electrică produsă de panourile
fotovoltaice și turbinele eoliene.
Fiecare elem ent al sistemului va avea destinația sa, și anume:
1. Pompe geotermale:
-încălzirea spațiilor
-răcirea spațiilor
-prepararea apei calde menajere
2.Pompe aerotermale:
– prepararea apei calde menajere,
-încălzirea spațiilor
-răcirea spațiilor

3.Colectoare solare – prepararea apei menajere, încălzirea spațiilor
4.Panouri PV – producerea energiei electrice
5.Turbine eoliene – producerea energiei electrice
. Forajele geotermale sau schimbătoarele de căldură cu pământul sunt elementele de interfață
dintre pompa de căldură si pământul folosit ca sursă de căldură. Aceste foraje sau sonde sunt
alcatui te din 4 țevi de polietilenă cu d – 32, unite a cite 2 la capetele sondei pentru asigurarea
circuitului încis, și sunt întroduse în
găurile de foraj cu diametrul 168mm.,
prin care circulă în circuit închis apă sau
glicolul ca agent termic. Sondele pentru
pompele de căldură geotermale sunt
amplasate sub temelia fiecărui bloc și
între blocuri . Trecerea tevilor prin
structura de beton a plitei de fundație și
grinzi (nervuri) este asigurată prin bucse
de metal sau polietilenă cu d – 100.
Montarea bucselor in structura de beton a
plitei de fundație se v-a efectua vertical .
Rețeaua tubulară orizontală se montează
deasupra plitei de fundație, trece prin
bucsele montate în nervuri și se unește în 2
colectoare de distribu ții de direcții tur -retur cu d – 150, în punctul termic nr.1.
Fiecare scară a blocurilor va fi dotată cu două puncte termice. Primul punct termic (PT -1) va
fi prevăzut în subsol, unde vor fi concentrate toate sondele și colectoarele care vor fi racordate la
pompele de căldură. Tot în PT -1 vor fi amplasate pompele de căldură sol -apă, vasul de acumulare și
rețeaua de distribuție a agentului termic.
Cel de -al doilea punct termic (PT -2) va fi prevăzut într -o încăpere situată pe acoperișul
blocului. Aici vor fi amplasate pompele de căldură aer -apă, va sul de acumulare, boiler și de
asemenea rețeaua de distribuție.
Pe acoperișul fiecărei scări a blocului vor fi amplasate turbinele eoliene cu axa verticală cu
puterea de 20 KW/h, panourile fotovoltaice cu puterea de 16 kW și colectoarele solare 26 kWh. Tot
pe acoperiș se vor amplasa blocurile externe (schimbătoare de căldură) a pompelor de căldură aer -apă
pentru recuperarea energiei termice din sistemul de ventilare a parcării subterane și apartamentelor.
Vasele de acumulare situate în PT -1 și PT -2 vor fi conectate între ele formând o rețea inelară.
Încălzirea apartamentelor se va realiza prin pardosea, iar climatizarea în apartamente se va
realiza prin intermediul ventiloconvectoarelor amplasate în fiecar e apartament.
Totodată s -a luat în calcul măsurile de îmbunătățire a termoizolației pereților și planșeelor,
montarea geamurilor termopan Low -E cu proprietăți termoizolante sporite în conformitate cu
cerintele obligatorii ale Uniunii Europene “Directive 2 010/31/EU – On the energy performance of
buildings. ” (n-ZEB)
În urma studiului efectuat pentru calcularea sistemului de întreținere a unui bloc locativ cu 40
apartamente cu suprafața de 3080 m.p. s -a obținut următoarele:
Tab. 1 Sarcinile și consumurile e nergetice pentru
40 de apartamente cu suprafața totală de 3080 m2
Fig. 4 Amplasarea sondelor geotermale sub temelia
construcțiilor

Pentru asigurarea sistemului de încălzire și climatizare, prepararea apei calde menajere și
aprovizionarea sistemului cu energie electrică pentru o scară cu 40 de apartamente cu suprafața totală
de 3080 m2 este necesar de montat utilajele conform schemei:

Reieșind din datele de mai sus vedem că pentru încălzirea spațiilor locative conform
proiectului puterea instalată constituie 96 kWh pentru temperaturi de -16oC și 52 kWh pentru
temperatura medie de 0,6oC, pentru prepararea apei calde menajere puterea instalată constituie 209
kWh și pentru climatizare constituie 82 kWh la temperatura medie a sezonului cald și 137 kWh
pentru perioade cu temperaturi de cca 38oC.
Consumul anual pent ru SEPC pentru întreținerea unui bloc locativ cu 40 de apartamente la
compartimentele încălzire, climatizare și apă caldă menajeră, conform calculelor constituie în total
391 MWh/an energie termică, ceea ce ar constitui 79 MWh/an de energie electrică din S ER. În așa fel
putem observa că SEPC are o productivitate de cca 4,9 ori față de resursele consumate.
Conform datelor de proiect a întregului Complex Locativ Eco Moldova suprafața totală
locativă a complexului constituie 9 3 875 m2, consumul de energie term ică pentru întreg complexul
constituie:
Încălzire: 6348 MWh/an
Preparare apă caldă menajeră: 2300 MWh/an
Climatizare: 3036 MWh/an
Total: 11684 MWh/an
Producerea energ iei electrice din SER 2392 MW h/an
Prin aplicarea SEPC la Complexul dat, necesitate de energie electrică pentru funcționarea
SEPC va constitui 2392 MWh/an din SER
Sistemul energetic performant în construcții – SEPC, pe lângă faptul că este inofensiv pentru
mediul ambiant, de asemenea serveș te drept soluție care ar îmbunătăți starea ecologică în localități.
Datorită utilizării resurselor de energie regenerabile și excluderii în așa mod a utilizării de
combustibili fosili, vom reduce considerabil emisiile de căldură și de gaze cu efect de seră (GES) in
atmosfera . Dacă să privim în perspectivă, se poate de estimat cu c ît vom reduce emisiile de GES la
nivel de Moldova , dacă treptat vom aplica SEPC la clădirile deja existente în oraș.
Sau efectuat calcule estimative ce țin de aplicarea SEPC la construcția unui complex
locativ cu 1652 apartamente cu suprafața totală de 93 875 m2 EcoMoldova în mun.Chișinău și
au fost obținute rezultate nemaipomenit de bune.
Mai jos putem vedea o serie de fotografii la obiectivul unde se aplică la moment sistemul nostru.