Șendroiu Andrei, anul 1, DECA [602504]

Timisoara, 2017

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATE A DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAR EA AFACERILOR

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL
S.C. ZENTIVA S.A.

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Buglea Alexandru

Masterand: [anonimizat], anul 1, DECA

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
1. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII
1.1.Definirea și importanța diagnosticului ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.2.Tipuri de diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
1.3. Analiza financiară. Diagnosticul financiar – instrument al analizei financiare ……………………. 8
1.4. Sursele de date și informații ale analizei financiare ………………………….. ………………………….. 10
1.4.1. Diagnosticul poziției financiare ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.4.2. Diagnosticul performan ței financiare ………………………….. ………………………….. …………….. 12
1.5.Metodologia analizei financiare ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
2. PREZENTAREA S.C ZENTIVA S.A ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
2.1.Informa ții generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
2.1.1. Elemente de identificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 15
2.1.2. Misiune si Viziune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.1.3 . Scurt Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
2.1.4. Etică și transparență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.2.Informatii economico -financiare ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
2.2.1.Industria farmaceutica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18
2.2.2.Analiza activitatii societatii comerciale ………………………….. ………………………….. ……………. 18
2.2.3.Principalii competitori pe pia ță ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
2.2.4. Portofoliul de produse si piata de desfacere ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.2.5.Evolutia numarului de salariati ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
2.2.6.Evolutia productivitatii muncii ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.2.7.Evolutia profitabilitatii muncii ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
2.2.8.Evolutia cheltuielilor cu personalul angajat ………………………….. ………………………….. …….. 22
3.DIAGNOSTICUL POZITIEI FINANCIARE ………………………….. ………………………….. ……………. 24
3.1. Diagnosticul indicatorilor de bonitate ………………………….. ………………………….. ………………… 24
3.1.1. Diagnosticul lichiditatii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
3.1.2.Diagnosticul solvabilitatii ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 28

3
3.2. Diagnosticul structurii activului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
3.3. Diagnosticul structurii pasivului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
3.4. Diagnosticul indicatorilor de echilibru financiar ………………………….. ………………………….. …. 42
3.4.1. Diagnosticul fondului de rulment ………………………….. ………………………….. ………………….. 43
3.4.2. Analiza necesarului de fond de rulment ………………………….. ………………………….. ………….. 45
3.4.3. Trezoreria neta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 47
3.5. Diagnosticul ratelor de gestiune financiara ………………………….. ………………………….. …………. 48
3.5.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 49
3.5.2. Diagnosticul gestiunii clientilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 50
3.5.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor ………………………….. ………………………….. …………………. 51
3.5.4. Diagnosticul gestiunii datoriilor pe termen scurt ………………………….. ………………………….. 53
4.DIAGNOSTICUL PERFORMAN ȚEI FINANCIARE ………………………….. ………………………….. ………………. 54
4.1. Marja comerciala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 55
4.2. Cifra de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 56
4.3 Diagnosticul ratelor de eficienta ………………………….. ………………………….. ………………………….. 57
4.3.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate ………………………….. ………………………….. ……………. 57
4.3.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ……………… 59
5.DIAGNOSTICUL RISCULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 62
4.1. Diagnosticul riscului prin modelul Canon Holder ………………………….. ………………………….. … 62
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 64
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 65
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 66

4
INTRODUCERE

Diagnosticul financiar constă într -un ansamblu de instrumente și metode care
permitaprecierea situației financiare și a performanțelor unei întreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situația financiară a întreprinderii. Pe baza
acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menținere și dezvoltare în mediul specific
economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informații
financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât și celor interesați din afara acesteia.
Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic financiar
intern), utilizatorii pot fi conducătorii, acționarii actuali sau salariații. Obiectivul urmărit în acest caz
este de a detecta eventuale situații de dezechilibru financiar și de a adopta noi decizii de gestionare a
întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe iden tificarea originii și cauzelor dezechilibrelor, pe de o
parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor.
Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern),utilizatorii
pot fi analiștii financiari, acționarii potențiali, organisme bancare și financiare sau chiar statul.
Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea
întreprinderii de a -și onora obligațiile pe termen scurt sau lung (lichidit atea și solvabilitatea
întreprinderii), precum și valoarea întreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie
de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie
pentru luarea deciziilor d e pătrundere în capitalul unei întreprinderi (acționari potențiali sau alte
întreprinderi).
Atât analiza pe plan intern cât și cea externă au ca obiectiv aprecierea performanțelor
întreprinderii și a riscurilor la care aceasta este pusă și urmăresc: analiza rentabilității; analiza riscului
și analiza valorii întreprinderii.
De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de dificultate sau când cineva cere o astfel
de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfășu rarea evenimentelor,
elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic.
Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili și nefavorabili care vor afecta activitatea
viitoare a întreprinderii. Informațiile diagnosticului financiar treb uie completate cu informații
referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informații
referitoare la potențialul tehnic si uman, potențial comercial și juridic, managementul întreprinderii
(informații depend ente de întreprinderi). Toate aceste elemente influențează performanțele financiare
ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia. Folosind metode și tehnici
specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situației financiare tr ecută și actuală, pe baza
informațiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere acesta vizează viitorul.
Proiectul se prezintă astfel: partea teoretică (capitolul 1), în care s -a dorit tratarea aspectelor
teoretice privind diagnosticul financiar, scopul și obiectivele acestuia și modalitatea de realizare,
respectiv partea practică (capitolul 2, 3 , 4 si 5), în care am prezentat aspect legate de firma și am
realizat diagnosticul financiar al S.C. ZENTIVA S.A., efectuat în baza bilanțului financiar și a
contului de profit și pierdere.

5
1. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND DIAGNOSTICUL FINANCIAR
AL ÎNTREPRINDERII

1.1.Definirea și importanța diagnosticului

Termenul „diagnostic” , preluat din grecescul „diagnostikos”, înseamnă „apt de adiscerne” și
se referă la capacitatea de discernământ pentru a distinge cu obiectivitate un subiect după
manifestările sale.
Împrumutat din practica medicinei, în domeniul economic, diagnosticul a căpătat o largă
utilizar e și are ca obiectiv investigarea, cu ajutorul unui instrumentar specific, a funcționării și
tendințelor înregistrate de o întreprindere, luând în considerare mediul în care își desfășoară
activitatea precum și factorii perturbători.
„Analiza -diagnostic p resupune descompunerea unui mecanism sau a unui fenomen economic
în părțile sale componente, stabilirea factorilor de influență ai acestuia, măsurarea influenței
factorilor asupra componentelor atât static cât și în dinamică, și în final, stabilirea puncte lor tari
(forțe) și punctelor slabe ale mecanismului sau fenomenului economic cercetat, propunând și soluții
practice de corecție a traiectoriei componentelor mai puțin funcționale”.(Bătrâncea et al, 2003, p. 6)
Scopul diagnosticului este de a aprecia „st area de sănătate” a unei întreprinderi prin
măsurarea performanțelor, aprecierea vulnerabilităților sale, identificarea cauzelor sau a contextului
care au generat această situație precum și propunerea de acțiuni care să conducă la optimizarea
funcționării și creșterea performanțelor.
Pe baza diagnosticului se pot identifica factorii care vor determina creșterea valorii
întreprinderii sau, dimpotrivă, scăderea acesteia. În mod practic nu se poate realiza o estimare a
evoluției întreprinderii fără a cunoaște situația actuală a acesteia, care să fie corelată cu influențele
generate de mediul economic.
„Ca metodă de management, diagnosticarea asigură investigarea firmei și a componentelor
sale procesuale și structurale cu ajutorul unui instrumentar specific în vederea depistării cauzale a
principalelor puncte forte și slabe și, pe această bază, formularea de recomandări de amplificare a
potențialului de viabilitate al acesteia.” (Verboncu: 47)
Pornind dela această definiție putem spune următoarele:
 Diagnostic area vizează firma în ansamblul său ori componente procesuale/structurale majore
ale acesteia;
 Investigarea se realizează cu ajutorul unor metode și tehnici specifice, care permit
pătrunderea în intimitatea fenomenelor și proceselor economice și de altă na tură;
 Diagnosticarea facilitează depistarea cauzală a principalelor puncte forte și slabe specific
domeniului investigat;
 Diagnosticarea permite determinarea potențialului de viabilitate economică și managerială a
întreprinderii prin luarea în considerare a punctelor forte și slabe;
 Finalul diagnosticării îl reprezintă prezentarea celor mai importante recomandări de natură
strategică și tactică, orientate spre atenuarea sau eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe.
În sens general , diagnosticul constituie premisa indispensabilă, pe baza căreia conducerea
întreprinderii identifică și rezolvă problemele cu care aceasta se confruntă.
Finalitatea diagnosticului unei întreprinderi se regăsește în:
 aprecierea stării de funcționalitate;
 identificarea dificultăților de funcționare și a cauzelor acestora (puncte slabe);

6
 identificarea avantajelor competitive ale întreprinderii (puncte forte);
 identificarea măsurilor de redresare, respectiv de creștere a performanțelor;
 orientarea strategică a dezvoltării întreprinderii;
 estimarea impactului aplicării unor strategii (de creștere, menținere sau restrângere) asupra
întreprinderii.
Situațiile în care se regăsește o întreprindere asupra căreia se realizează analiza diagnostic se
pot separa în două mari categor ii:
 Întreprinderea este într -o stare de dificultate (diagnostic de criză);
 Întreprinderea este într -o stare normală de funcționare (diagnostic de control).
În prima situație diagnosticul urmărește în principal identificarea disfuncționalităților, a
cauzel or și a măsurilor de remediere, pe când în cea de -a doua situație diagnosticul va fi orientat
prioritar spre identificarea posibilităților de creștere a performanțelor.
În mod practic, analiza diagnostic trebuie să găsească răspuns unor probleme specifice
fiecărei întreprinderi care ar putea fi sintetizate în următoarele:
 Care sunt rezultatele întreprinderii ?
 Dacă sunt sau nu satisfăcătoare și de ce?
 Cum au fost obținute?
 Care sunt performanțele și obiectivele dorite?
 Care este nivelul performanțelor?
 Ce trebuie făcut pentru atingerea lor?
 Care este piața pe care operează întreprinderea și care este poziția deținută pe această piață?
 Care este potențialul întreprinderii?
 Care sunt măsurile concrete ce urmează a fi întreprinse pe termen scurt, mediu și lung ?
Ca și instrument al managementului în susținerea deciziilor, diagnosticul se evidențiază prin
următoarele caracteristici :
 Caracter post -operativ: se bazează pe analiza unei perioade anterioare (3 -5 ani);
 Caracter anticipativ (previzional): stă la baza e laborării strategiei întreprinderii, pe baza
punctelor fort e și slabe identificate;
 Caracter multidisciplinar: presupune utilizare de cunoștințe din domenii diferite;
 Complexitate ridicată: presupune efectuarea unor analize complexe datorate diferitelor
domenii abordate, aspectelor multiple (economice, juridice, tehnice, tehnologice, socioumane,
financiare, etc.), cât și recomandărilor de ameliorare a activității;
 Abordare cauzală; urmărește identificarea cauzelor care au condus la o anumită stare a
întreprinderii.
În sens restrâns , diagnosticul în vederea evaluării întreprinderii este etapă premergătoare
determinării valorii, care presupune stabilirea potențialului funcțiunilor întreprinderii și a
oportunităților oferite de mediul extern, în vederea identificării principalilor determinanți ai valorii.
Prin diagnosticarea unei întreprinderi în vederea evaluării se urmărește identificarea
punctelor forte și a punctelor slabe, respectiv a factorilor de risc pentru fiecare latură a activității
desfășurate: juridică, comercială, operațională, economico -financiară, resurse umane, etc.
Efectuarea diagnosticului în vederea evaluării trebuie să răspundă la întrebări precum:
– Statutul juridic al întreprinderii care se evaluează;
 Modul în care au fost obținute elementele de patrimoniu;
 Potențialul uman al societății;
 Infrastructura tehnică pentru susținerea activității de bază;

7
 Poziția deținută pe piață;
 Poziția și performanță financiară a întreprinderii;
 Obiectivele strategice urmărite.
Din cele preze ntate se poate desprinde concluzia că diagnosticarea unei societăți comerciale
se prezintă într -o triplă ipostază:
 Este o metodă de management;
 Este o modalitate de fundamentare a strategiei;
 Este o etapă a procesului de evaluare a societăților comerciale.

1.2. Tipuri de diagnostic

Analiza diagnostic se clasifică în funcție de mai multe criterii: gradul de extindere,
obiectivele urmărite, poziția elaboratorilor față de întreprindere, derularea în timp și conexiunile cu
alte analize diagnostic.
A. În funcție de gradul de extindere a analizei diagnostic , se pot elabora:
a. Diagnosticul global (aprofundat) – analizează întreprinderea dintr -o perspectivă globală și
evidențiază punctele forte și punctele slabe ale perioadei trecute prin analiza principalel or funcțiuni
ale întreprinderii: juridic -patrimoniala, comercială, tehnic -operațională, de personal, financiar –
contabilă;
b. Diagnosticul expres – se realizează în situația în care funcționarea întreprinderii se confrunta cu
probleme grave sau urgentă cu c are trebuie elaborat diagnosticul nu permit elaborarea unui
diagnostic global. Acest diagnostic vizează identificarea dificultăților și a cauzelor cu care se
confrunta întreprinderea, dar mai ales formularea unor măsuri și acțiuni de redresare rapidă. În a cest
caz problemele urmărite se referă la aspecte punctuale, cum ar fi: costurile, calitatea produselor,
aprovizionarea tehnico -materială, trezoreria, echilibrul financiar,lichiditatea întreprinderii;
c. Diagnosticul funcțional (specializat) – se referă do ar la o parte a diagnosticului global și vizează
doar diagnosticul unei funcțiuni, cum are fi: diagnosticul comercial, diagnosticul resurselor umane
sau diagnosticul financiar;
d. Diagnosticul special – urmărește analiza în detaliu a situației juridice și a situației financiar
contabile a întreprinderii.
B. În funcție de obiectivele urmărite de analiza diagnostic , distingem:
a. Diagnosticul de rezultate – vizează analiza principalelor rezultate obținute de întreprindere în
trecut. În acest tip de diagnosticare se compară rezultatele obținute la un moment dat cu obiectivele
stabilite și cu rezultatele din trecut;
b. Diagnosticul de perspectivă sau de vitalitate – evidențiază potențialul organizației de a face față
unor cerințe și situații viitoare;
c. Diagnosticul de ambianță – vizează aprecierea funcționării întreprinderii ca un sistem care face
parte din sistemul economiei naționale (macrosistem). În acest tip de diagnostic se analizează atât
legăturile între verigile organizatorice, cât și legătur ile întreprinderii cu mediul extern (legăturile cu
furnizorii, clienții, instituțiile de credit, mass -media, etc.);
d. Diagnosticul de evaluare – vizează analiza realizării obiectivelor firmei și furnizarea de
informații pentru stabilirea obiectivelor pent ru o perioadă viitoare. Acest tip de diagnostic reprezintă
o sinteză a primelor trei tipuri de diagnostic.
C. În funcție de poziția elaboratorilor , identificăm:

8
a. Diagnosticul exogen – este realizat de specialiști din afara unității. Prezintă avantajul un ei„priviri
din afară”, în acest fel sesizându -se mai ușor unele deficiențe și cauzele care legenerează și, adesea se
obțin rezultate bune în ceea ce privește calitatea și obiectivitatea analizei diagnostic;
b. Diagnosticul endogen – este realizat în întreg ime de specialiști din unitatea respectivă. Aceștia
trebuie să aibă specializarea necesară, iar criteriul obiectivității este esențial în alegerea lor;
c. Diagnosticul mixt – reunește membri din întreprindere și din afara ei. Este considerată cea mai
bună metodă pentru că prezintă avantajul unui „fond de informații” completat cu experiența și
capacitatea specialiștilor din domeniu.
D. După derularea în timp și conexiunile cu alte analize diagnostic , distingem:
a. Diagnosticul în cascadă (plurifazic) – este compus din mai multe diagnostice parțiale, ce derivă
unul din altul în funcție de conexiunile cauzale identificate;
b. Diagnosticul direct (monofazic) – se efectuează independent, fără relație cu precedentele sau cu
următoarele și se derulează într -o singură etapă.

1.3.Analiza financiară. Diagnosticul financiar – instrument al analizei financiare

Analiza financiară – reprezintă un studiu metodic al situației și evoluției unei întreprinderi
privind structura sa financiară și rentabilitatea, pornind d e la bilanț, contul derezultat și de la toate
celelalte informații oferite de întreprindere sau care pot fi obținute referitor la întreprindere și viitorul
său. Parte componentă a analizei economico -financiare, analiza financiară este inclusă în categoria
analizelor cu scop special, care a apărut și s -a dezvoltat mai ales în ultimii 20 de ani și se află într -o
evoluție permanentă.
Analiza financiară folosește instrumente și mijloace specifice adaptate scopului urmărit și
conduce la diagnosticul financiar ; parte a diagnosticului economico -financiar, alături de diagnosticul
contabil, fiind orientat în special spre rentabilitatea și riscurile întreprinderii.
Diagnosticul financiar , elaborat pe baza analizei financiare, procedează în același mod,
având câtev a obiective generale :
1) Evidențierea disfuncționalităților sau elementelor nefavorabile în situația financiară și a
performanțelor întreprinderii;
2) Identificarea cauzelor dificultăților prezente sau viitoare ale întreprinderii;
3) Prezentarea perspectiv elor de evoluție a întreprinderii și propunerea unor acțiuni de întreprins
pentru ameliorarea sau redresarea situației.
Diagnosticul financiar presupune așadar unele judecăți asupra sănătății financiare a
întreprinderii, punctele forte și punctele s labe ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia
riscurile trecute, prezente și viitoare ce decurg din situația financiară și soluțiile pentru diminuarea
riscurilor și îmbunătățirea rezultatelor.
Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate inte reselor utilizatorilor, rolul analizei
financiare fiind adaptat tipului de diagnostic.
Obiectivele diagnosticului financiar interior vizează punctul de vedere al acționarilor și al
participanților la viața întreprinderii (angajați și manageri). Astfel, di agnosticul financiar necesar
managerului vizează răspunsul la patru întrebări esențiale privind următoarele aspecte :
1) Creșterea: cum s -a desfășurat activitatea întreprinderii în perioada examinată și care a fost
ritmul creșterii acesteia în raport cu ritmul sectorului.
2) Rentabilitatea: dacă rezultatele obținute sunt pe măsura mijloacelor folosite și dacă
creșterea a fost însoțită de o rentabilitate suficientă.

9
3) Echilibrul : care este structura financiară a întreprinderii și dacă aceasta este echili brată, în
contextul raportului între masele de capitaluri pentru un suport financiar convenabil.
4) Riscurile: care sunt ele, dacă întreprinderea prezintă puncte de vulnerabilitate și dacă
există un risc de faliment crescut sau nu.
Dacă se urmărește creșt erea, se verifică dacă întreprinderea are suficiente resurse pentru
investiții și un necesar de fond de rulment pentru activitatea curentă fără riscul de a dezechilibra
structurile financiare. De asemenea se verifică dacă întreprinderea are o rentabilitate suficientă pentru
a face față creșterii, ceea ce impune compararea rezultatelor obținute cu mijloacele folosite.
Cunoașterea rezultatelor și a modului în care s -au format și repartizat ele întrepartenerii
interni și externi ai întreprinderii permite eval uarea performanțelor întreprinderii, care se reflectă în
echilibrul financiar. Aici se urmărește în primul rând dacă structurile financiare ale întreprinderii
sunt echilibrate, în sensul aptitudinii întreprinderii de a face față angajamentelor pe termen sc urt și
lung, ceea ce impune examinarea solvabilității și lichidității întreprinderii.
În al doilea rând interesează modul în care este finanțată întreprinderea, ceea ce impune
cunoașterea structurii capitalului prin ponderea capitalului propriu și a datoriilor. Din compararea
rezultatelor obținute cu capitalurile utilizate, apare rentabilitatea economică și rentabilitatea
financiară de care se leagă riscurile.
În al treilea rând , trebuie să se vadă dacă în cursul evoluției sale întreprinderea a știut să și
mențină echilibrul financiar, ceea ce impune studierea fluxurilor financiare în timpul unuia sau mai
multor exerciții. Aici interesează care au fost în această perioadă utilizările noi ale întreprinderii
(investiții corporale, necorporale, financiar e, rambursarea împrumuturilor) și de ce noi resurse a
dispus întreprinderea în aceeași perioadă (autofnanțare sau credite).
Rolul analizei financiare în atingerea obiectivelor diagnosticului financiar exterior
necesar diverșilor utilizatori se prezintă a stfel:

Fig. 1.3 Obiectivele diagnosticului financiar exterior necesar diverșilor utilizatori

În concluzie , diagnosticul financiar este instrumentul analizei financiare orientate spre
utilizatori care vizează măsurarea rentabilității capitalurilor investite și a riscurilor, aprecierea
condițiilor de realizare a echilibrelor financiare și a gradului de autonomie, pe baza lui urmând
decizii majore: întreprinderea își întrerupe activitatea, își redefinește strategia sau politica pe termen
scurt. Un bun diagnostic financiar permite o mai bună alocare a resurselor, pe baza lui ise poate
acorda sau refuza întreprinderii un credit, iar investitorul îl poate folosi pentru a lua decizii de
cumpărare sau de vânzare a acțiunilor.

10
1.4. Sursele de date și informa ții ale analizei financiare

O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic financiar, care să permită
adoptarea unor decizii și stabilirea unor previziuni financiare se bazează în primul rândpe date și
informații provenite din situațiile financiare ale întreprinderii, dar nu se poate limita doar la acestea.
Ea trebuie să înceapă prin adunarea mai multor informații:
− informații generale pe plan economic, fiscal și monetar;
− informații asupra sectorului de care aparține întrepri nderea;
− informații de ordin juridic și economic asupra întreprinderii.
Informațiile generale privesc conjunctura economică – situația generală a economiei la un
moment dat, știut fiind că rezultatele între prinderii sunt influențate de conjunctura favora bilă sau
nefavorabilă: expansiunea (recesiunea) economic generală pot determina creșterea(reducerea)
activității, a beneficiului și a cursului acțiunilor la bursă.
Informațiile sectoriale specifice activității întreprinderii se referă la: natura produsel or,
procesele tehnologice utilizate, structura de producție, care au incidență asupra rentabilității, rotației
stocurilor, mijloacelor de finanțare.
Informațiile privind întreprinderea sunt diverse; unele sunt obligatorii și publice, altele sunt
date numa i cu ocazia analizelor interne sau externe întreprinse periodic sau la cerere.
Analiza financiară nu poate plec a decât de la documentele reprez entative ale unei imagini fidele a
întreprinderii, care poate fi prezentată partenerilor economici și sociali interni și externi:
1) Partenerii interni:
a) Managerii , al căror obiectiv este asigurarea rentabilității capitalurilor investite și a perenității
întreprinderii, prin menținerea și creșterea mijloacelor de producție.
b) Salariații , dimensiunea umană a pro ductivității și a supraviețuirii întreprinderii, sunt interesați de
stabilitatea și profitbilitatea întreprinderii.
2) Partenerii externi:
a) Investitorii (acționarii) actuali sau potențiali, care doresc să -și minimizeze riscurile și să -și
rentabilizeze ca pitalurile, sunt interesați în evaluarea corelației risc -beneficiu. Cunoștințele de care
dispun aceștia depind de poziția lor față de întreprindere: dacă ei lucrează în întreprindere sau dețin o
participare însemnată, diagnosticul va fi mai bogat decât dac ă ei cunosc doar simple date publicate.
b) Instituțiile financiare , precum băncile și alte organisme de creditare, doresc să -și recupereze și să –
și rentabilizeze fondurile pe care le -au încredințat întreprinderii, fiind interesați de indicatorii de
performanță, de riscurile financiare și de capacitatea de rambursare a acesteia.
c) Furnizorii și alți creditori comerciali sunt interesați în evalurea solvabilității pentru continuarea și
dezvoltarea relațiilor comerciale.
d) Clienții sunt interesați în e valuarea continuității activității întreprinderii pentru colaborări pe
termen lung.
e) Statul este dublu interesat prin prezentarea fidelă a patrimoniului, a rezultatului și a situației
financiare a întreprinderii, deoarece trebuie să opereze prelevări și să verse printr -un fel de impozit
negativ subvenții și ajutoare sociale sau fiscale directe, care sunt considerate drept surse de finanțare.
Imaginea fidelă a patrimoniului unei întreprinderi este asigurată de contabilitatea generală,
care oferă informați ile necesare analizei financiare prin documente de sinteză (conturi anuale) –
Situațiile financiare anuale – ce se bazează pe un suport ce răspunde exigențelor reglementărilor
românești armonizate cu Directiva a IV -a a C.E.E.și cu Standardele
Internaționa le de Contabilitate (IAS 1): O.M.F.P. 94/2001și O.M.F.P. 306/2002 care
cuprindurmătoarele documente egale ca importnță :

11
1. Bilanțul;
2. Contul de profit și pierdere;
3. Situația modificării capitalurilor proprii;
4. Situația fluxurilor de numerar;
5. Politici contabile și note explicative.
Obiectivul situațiilor financiare este furnizarea de informații despre poziția
financiară,performanțele și modificările poziției financiare a întreprinderii în exercițiul financiar
încheiat și se prezintă în raportu l anual, alături de raportul administratorilor și raportul auditorilor
financiari(cenzorilor). Informația contabilă oferită de aceste documente este adaptată și prelucrată în
cadrul analizei financiare în funcție de obiectivele vizate, trebuind să fie inteligibile, relevante,
credibile, comparabile, complete și să asigure eficiența necesară printr -un raport cost -beneficiu optim
utilizatorilor.
Bilanțul este documentul contabil de sinteză care “fotografiază”, la un moment dat, situația
patrimonială și f inanciară a unei întreprinderi. El redă, sub formă de tabel sau în listă, ansamblul
resurselor de care dispune întreprinderea la o anumită dată, ca și utilizările acestora la aceeași dată,
indicând rezultatul pe care l -a obținut întreprinderea în cursul ex ercițiului financiar.
Din bilanț se desprinde originea și folosirea fondurilor de care dispune
întreprinderea:originea fondurilor o constituie capitalurile proprii (ce aparțin acționarilor și
asociaților, provizioanele pentru riscuri și cheltuieli) și dat oriile (de exploatare, financiare) și sunt
cuprinse în pasivul bilanțului. Utilizările fondurilor puse la dispoziția întreprinderii, cu titlu durabil,
sau activ imobilizat și utilizările cu titlu provizoriu și ciclic, sau activ circulant, sunt prezentate î n
activul bilanțului.
Bilanțul reflectă poziția financiară a întreprinderii , respectiv capacitatea de a se adapta
schimbărilor mediului, oferind informații esențiale despre capacitatea acesteia de a degaja fluxuri
viitoare de numerar și echivalente de num erar și despre necesitățile viitoare de resurse. Spre
deosebire de bilanț, care înregistrează stocurile în sens larg, respectiv, cantitățile acumulate de
bunuri, creanțe, titluri și datorii la un moment dat, contul de profit și pierdere traduce activitatea
întreprinderii în termeni de flux. El înregistrează în credit totalul de bunuri, servicii sau monedă care
intră ca venituri (fluxul de intrări), iar în debit, bunurile, serviciile, moneda care ies ca și cheltuieli
(fluxul de ieșiri).
Contul de rezultat regrupează, sub formă de tabel , sau în listă ,cheltuielile și veniturile
exercițiului, structurate pe categorii (exploatare, financiare, extraordinare), astfel încât permite
determinarea ca sold, a rezultatelor (profitul sau pierderea) pe tipuri de activi tăți.
Altfel spus, contul de profit și pierdere reflectă performanța întreprinderii , respectiv,
capacitatea de a genera profit, care se exprimă prin aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare
de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor existen te (cheltuieli ale perioadei), permițând să se
stabilească gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse.
1.4.1. Diagnosticul poziției financiare
Bilanțul, exprimat în valori juste oferă informații relevante privind poziția financiară a
societății evaluate, la data analizei. Poziția financiară depinde de:
• Resursele economice pe care le centralizează;
• Structura financiară;
• Lichiditatea și solvabilitatea sa ;
• Capacitatea de a se adapta la schimbările mediului general și specific în care opereaz ă.

12
Analiza poziției financiare din perioada trecută permite previzionarea poziției sale financiare
viitoare. Informațiile referitoare la structura financiară vor fi utile în estimarea necesarului de
finanțare, la repartizarea rezultatelor între proprietar i și creditori, precum și la aprecierea surselor de
a contracta noi împrumuturi.

1. Indicatori de structur ă ai activelor și pasivelor:
 Indicatorii de structură a activelor (rata activelor imobilizate, rata activelor circulante);
 Indicatori de structură a pasivelor (rata stabilității financiare, rata autonomiei
financiare, rata îndatorării).
2. Indicatori de lichiditate și solvabilitate:
 Lichiditatea (rata lichidității generale, rata lichidității reduse, rata lichidității curente,
rata lichidității imediate);
 Solvabilitatea (rata solvabilității patrimoniale, rata solvabilității patrimoniale la
termen, gradul de acoperire a serviciului datoriei, capacitatea de rambursare a
datoriilor).
3. Indicatori de echilibru:
 Indicatori care reflectă echilibrul financiari (fond ul de rulment, necesarul de fond de
rulment, trezoreria);
 Ratele de finanțare (rata de finanțare a activelor imobilizate din capitaluri permanente,
rata de finanțare a activelor imobilizate din capitaluri proprii, rata de finanțare a
necesarului de fond de rulment, rata de finanțare a activelor circulante, rata de
finanțare a stocurilor).
4. Indicatori de gestiune:
 Viteza de rotație a stocurilor;
 Viteza de rotație a creanțelor;
 Viteza de rotație a furnizorilor.
5. Indicatorii de randament financiar:
 Rata profitabilității comerciale (rata marjei brute de exploatare, rata marjei nete de
exploatare, rata marjei nete a exercițiului);
 Rata rentabilității economice (rata rentabilității economice brute, rata rentabilității
economice nete);
 Rata rentabilității fin anciare (rata rentabilității financiare nete, rata rentabilității
financiare brute).
1.4.2. Diagnosticul performan ței financiare
Contul de profit și pierdere reprezintăsituația financiarăcare aratăperformanțasocietății
comerciale în decursul perioadei analizate. Măsurarea performanței se face prin măsurarea diferenței
dintre veniturile înregistrate și cheltuielile aferente acestor venituri.
Contul de profit și pierdere permite urmărirea activității desfășurate de întreprindere
petipuri de activități. De sfășurarea activității pentru atingerea scopului întreprinderii nu este altceva
decât o înlănțuire continuă de operațiuni de achiziții, plăți, producție, vânzări și încasări care
influențează contul de rezultate.
Pentru calculul și analiza formării progres ive a rezultatului exercițiului se folosesc soldurile
intermediare de gestiune, care sunt indicatori calculați „în cascadă”, sub formă de solduri ce pun în

13
evidență etapele formării rezultatului exercițiului. Indicatorii calcula ți cu ajutorul soldurilor
intermediare de gestiune pot fi grupați în:
 Indicatori de producție și comercializare: marja comercială (Mc), producția exercițiului (Qex),
cifra de afaceri (CĂ) și valoarea adăugată (VA);
 Indicatori parțiali ai rentabilității: excedentul brut din exploatare (EBE), rezultatul exploatării
(RE), rezultatul financiar (RF), rezultatul curent (Rc), rezultatul extraordinar;
 Indicatori globali ai rentabilității: rezultatul exercițiului (Rex) (înainte și după repartizare).
1.5. Metodologia analizei financiare

Analiza financiar ă, ca studiu sistematic și metodic al informațiilor contabile și financiare
privind întreprinderea pentru a -i cunoaște situația financiară și a -i înțelege evoluția, în cadrul
metodologiei generale a analizei economico -financiare, folosește, o serie de instrumente și mijloace
specifice adaptate scopului urmărit de utilizatorul intern sau extern al diagnosticului financiar.
Metoda proprie a analizei economico -financiare include un ansamblu de trepte și procedee
tehnice de calcul în vederea stabilirii și cuantificării relațiilor cauzale între indicatorii economico –
financiari și factorii determinanți.
Treptele metodologice ale analizei vizează următoarea succesiune:
1. Compararea indicatorilor sau rezultatelor – este o metodă de analiză calitativă care vizeaz ă
obținerea unei abateri față de o valoare de referință, în funcție de care pot exista:
a) Compara ții în timp care vizează rezultatele perioadei curente și cele aparținând uneia sau mai
multor perioade precedente și servesc analizelor dinamice;
b) Compara ții în spa țiu care vizează unități organizatorice interne sau externe;
c) Compara ții mixte – în timp și spațiu;
d) Compara ții speciale care vizează alte criterii.
Abaterea rezultată din comparație trebuie separată pe cauze generatoare și interpretată prin
prisma factorilor de influență.
2. Descompunerea indicatorilor sau rezultatelor – este o metodă de analiză calitativă,
deductivă, de la general la particular, de la întreg la parte care permite detalierea și separarea
factorilor ce determină indicatorul. Ea asigură profunzimea studiului și permite identificarea
cauzelor modificării indicatorului prin prisma factorilor ce trebuie selectați și interpretați.
Descompunerea poate fi făcută după mai multe criterii :
a) după timpul de formare a rezultatelor – dacă se urmărește evidențierea abaterilor de la tendința
generală a acestora;
b) după locul lor de formare a rezultatelor – dacă se urmărește localizarea cauzelor care au
determinat apariția unor deficiențe;
c) după elementele stucturale ale fenomenului analizat – dacă se urmăresc elementele sau
factorii determinanți.
Înainte ca rezultatul să poată fi descompus, trebuie să se cunoască pe cale deductivă, din
experiența practică, ce factori îl determină și cum îl condi ționează, factorii care pot fi grupați în
funcție de mai multe criterii :
a) După caracterul în cadrul relației cauzale și în ordinea d e analiză: factori cantitativi, calitativi
și de structură;
b) După modul de ac țiune: factori direcți și factori indirecți;
c) După efortul propriu : factori dependenți și independenți de acest efort;
d) După gradul de sintetizare : factori simpli și factori complecși;

14
e) După izvorul ac țiunii: factori interni și factori externi;
f) După posibilit ăți de anticipare : factori previzibili și factori imprevizibili;
g) După posibilitatea de m ăsurare : factori cuntificabili și factori necuantificabili;
h) După importan ță: factori principali și fact ori secundari. Factorii complex i necesită
descompuneri succesive până la factorii cei mai simpli, ceea ce implică diviziunea în
trepte și modelele factoriale agregate.
• Stabilirea influen ței factorilor – cuprinde mai multe procedee de cuantificare a acțiunii
fiecărui factor și constituie elementul central al metodei, în care se realizează legătura dintre anali za
teoretică și realitate. Este cunoscut că teoria fără factori rămâne sterilă, iar factorii fără teorie sunt
fără înțeles.
Ca treaptă metodologică de cunoaștere, treapta impune precizarea sistemului de legături
cauzale între factori și cuantificarea infl uenței lor.
Cunoașterea tipului de legături cauzale este necesară în vederea alegerii procedeului de
calcul adecvat, știut fiind că pot exista două feluri de leg ături:
a) Legături deterministe (funcționale, sau matematice);
b) Legături de corela ție (stochastice, sau statistice).
În cazul legăturilor de corelație, dependențele pot fi estimate statistic prin analiză
regresională, având un anumit grad de certitudine și probabilitate.
În analiza factorială se pot utiliza mai multe procedee tehnice de c alcul în vederea
cuantificătii relațiilor de dependență între variabile după modelarea fenomenului cercetat în cadrul
analizei calitative.
• Generalizarea rezultatelor – o metodă inductive de cerce tare de la particular la general
ce vizează reunirea părților componente ale întregului într -un tot unitar. Fiind o concentrare sau o
expresie sintetică, generalizarea reține ceea ce este fundamental, tipic și se repetă sistematic,
elementele esențiale trebuind separate de cele nesemnificative, colaterale.
Concluziile analizei trebuie să fie obiective, concrete, logice în conținutși concise ca formă,
să se bazeze pe calcule clare, corecte și fără contradicții, astfel încât să permită generalizarea. Ele
trebuie însoțite de măsuri ce se impun, pentru înlăturar ea cauzelor care au condus la rezultate
negative, sau pentru îmbunătățirea performanțelor.

15
2. PREZENTAREA S.C ZENTIVA S.A
2.1.Informa ții generale

Zentiva, compania de medicamente generice a grupului Sanofi, este al treilea cel mai mare
producător de generice din Europa și, totodată, compania cu una din cele mai rapide creșteri pe
această piață. Cu origini datând încă din secolul XV, Zentiva este un partener apreciat și valoros pe
piața medicamentelor generice.
Astăzi, activitatea companiei este axată pe dezvoltarea de medicamente moderne, de înaltă
calitate și la un preț accesibil.
Compania își desfășoară activitatea în 35 de piețe, adresându -se unei populații de aproape 800
de milioane de oameni. Zentiva deține o poziție de top p e mai multe piețe farmaceutice, cum ar fi
cele din Cehia, Romania, Slovacia și Turcia și se extinde cu succes și pe alte piețe internaționale.
Succesul ei se bazează pe construirea unor relații strânse cu partenerii strategici, doctori,
farmaciști și paci enți. Zentiva depune toate eforturile pentru a pune la dispoziție medicamente
generice de înaltă calitate, dar și pentru a oferi acces la o serie de programe de informare și educare.
Portofoliul de produse este diversificat și acoperă principalele arii te rapeutice. Grupele de
produse cheie includ medicamente antiinfecțioase și medicamente pentru tratamentul afecțiunilor
cardiovasculare, durerii, afecțiunilor și stemului nervos central, afecțiunilor gastrointestinale și
contracepție hormonală.
Având patru unități cheie de producție în Europa Centrala și de Est, Zentiva poate să producă
și apoi să distribuie produsele sale ușor și eficient în toate piețele în care este prezentă. Compania
menține cele mai înalte standarde de calitate în securitate in procesel e de producție și distribuție.
Fabricile sale au dotări ultra -moderne, peste 3000 de angajați și o producție anuală de peste 440 de
milioane de unități. Astfel, în termeni de volum, Zentiva este unul dintre cei mai mari producători de
medicamente din Europ a.
Zentiva este o componentă esențiala în strategia Sanofi de a oferi medicamente de înaltă
calitate și accesibile ca preț pacienților și sistemelor de sănătate din întreaga
Europă. www.san ofi.com

2.1.1. Elemente de identificare

• S.C. ZENTIVA S.A.
• Sediul social: Bd. Theodor Pallady nr.50, Bucuresti
• Tel. / Fax: 304.72.00, 304.75.00 / 345.40.04
• Nr. si data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului: J/40/363/1991
• Cod de inregistrare fiscala: RO 336206
• Clasa, tipul, nr. si principalele caracteristici ale valorilor mobiliare: 416.961.150 actiuni
dematerializate, clasa I;
• Piata reglementata pe care se tranzactioneaza: Bursa de Valori Bucuresti

16
• Valoarea de piata: 1,95 RON/actiune, reprezinta pretul de referinta al ultimei zile de tranzactionare
din anul 2016.
• Capitalizarea bursiera la 31.12.2016: 813,07 milioane de RON.

2.1.2.Misiune si Viziune

Încă de la începutul activității, Zentiva s -a străduit să îmbunătățească calitatea vieții
pacienților. Obiectivul companiei este de a crește accesul la medicamente de înaltă calitate și la un
preț accesibil pentru cât mai mulți oameni din cât mai multe țări.
Pasiunea, angajamentul și dorința de a crea un viitor mai sănătos ne determină să fim mereu
într-un proces de îmbunătățire și să dezvoltăm cele mai bune medicamente posibile, prin intermediul
cărora această viziune să devină realitate.
În centrul activității Zentiva se află dorința de a crește nivelul de uti lizare a medicamentelor
generice de înaltă calitate, la un preț accesibil venind, astfel, în întâmpinarea nevoilor cât mai multor
pacienți, din cât mai multe țări.
Zentiva, o c ompanie Sanofi, dorește sa fie una dintre companiile de medicamente generice de
top, iar în următorii 5 ani să contribuie la îmbunătățirea calității vieții unui număr de pacienți de două
ori mai mare decât în prezent. Pentru a atinge acest obiectiv, își va extinde portofoliul de produse,
precum și acoperirea geografică prin folosirea unei abordări flexibile, antreprenoriale de business.
Zentiva urmărește să fie între primii trei jucători în orice piață în care este prezentă.
2.1.3 Scurt Istoric
Zentiva își desfășoară activitatea de peste 50 de ani în România, fiind an de an alături de
pacienți și de profesioniștii din sănătate. Compania a trecut printr -o serie de transformări importante
și achiziții. Fiecare realizare din istoria Zentiva și -a pus amprenta în procesul evolutiv al acesteia,
pentru ca astăzi compania să se afle la un ni vel remarcabil de performanță, cu perspective deosebite
pentru viitor.
Vă invităm să descoperiți care au fost cele mai importante momente ale remarcabilei povești
Zentiva, care continuă și în prezent.
 1962 – Ia naștere Uzina de Medicamente București.
 1967 – Sunt create primele două secții, Fiola și Tableta
 1974 – Sunt adăugate noi forme farmaceutice în fabricație: soluții perfuzabile, Dextran, Catgut.
 1980 – Fabrica are deja un portofoliu de peste 600 de produse, fiind cel mai mare producător de
medicament e din România, poziție pe care și -a păstrat -o până astăzi.
 1990 – Fabrica de Medicamente București își modifică numele în SICOMED, însemnând Sinteze –
Condiționări Medicamente.
 Până în 1999 – SICOMED a fost o companie de stat. În acest an începe procesul de privatizare, astfel
încât la începutul anului 2000. SICOMED era deja o companie privată.
 2000 -2005 – Fabrica este reconstruită aproape de la zero: clădiri, echipamente și tehnologii noi.
 2003 – Unitatea de producție obține certificarea GMP pentru toate for mele farmaceutice pe care le
fabrica în acea vreme: forme solide, soluții injectabile, soluții perfuzabile.

17
 La sfârșitul anului 2005 – SICOMED, cel mai mare producător de medicamente din România pe
vremea aceea, este achiziționat de Grupul Zentiva .
 Martie 2009 – Zentiva este achiziționată de Grupul Sanofi .
 2011 – Este construită noua secție de peleți, este finalizat Laboratorul European pentru produse beta –
lactamice în este reluată activitatea de export.
 2012 – Fabrica Zentiva demarează activitatea în noile secții: peleți în laboratorul european,
intesificându -și totodată activitatea de export. În același an, este obținută recertificarea GMP.
 2013 – Sunt reînnoite autorizațiile GMP & HSE. Zentiva ajunge la un nivel de export de 22 de
produse în țări precum Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Bulgaria, Cehia,
Slovacia și Ungaria.
 2014 – Compania înregistrează o creștere de 30% a producției locale. Doi pași importanți sunt
câștigarea unei licitații importante pentru un produs exportat în Germania și începerea producției de
peleți, av ând ca principale destinații Marea Britanie și Franța. Exporturile ating nivelul de 40% din
producția locală
2.1.4 . Etică și transparență
Zentiva contribuie de peste 50 de ani la îmbunătățirea sănătății românilor.
Fiecare an a reprezentant un pas înainte către organizația de astăzi:
suntem unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, cu un portofoliu
diversificat de medicamente generice moderne, de calitate și la prețuri accesibile.
Am evoluat și ne -am adaptam schimbărilor econ omice și sociale. Însă ne -am păstrat pasiunea
pentru lucrul bine făcut, din dorința de a răspunde cât mai bine nevoilor de sănătate ale pacienților
români și de a fi un contributor valoros la îmbunătățirea sistemului de sănătate.
Un rol esențial în respec tarea acestui angajament l -a avut și îl va avea colaborarea cu
profesioniștii din domeniul medical . Doar printr -un parteneriat corect și pe termen lung între
industria farmaceutică și comunitatea medicală sunt posibile progresele în managementul diverselor
afecțiuni și în dezvoltarea de soluții noi, în folosul pacienților din România și din lume.
Colaborările și interacțiunile companiei Zentiva cu profesioniștii din domeniul medical
respectă întotdeauna cele mai înalte standarde etice, fiind bazate pe corectitudine, responsabilitate și
transparență. Respectăm deplin legislația în vigoare, locală și globală, și ne ghidăm permanent după
un cod etic intern strict, pentru a asigura aplicarea unor practici comerciale responsabile.
Din această perspectivă, Zenti va salută modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 prin
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2014, conform căreia transferurile de valoare către
profesioniștii din domeniul medical trebuie făcute publice. În opinia noastră, creșterea gradului de
transparență a relațiilor profesionale dintre industrie și specialiști contribuie la construirea și
consolidarea unui mediu de lucru bazat pe încredere și responsabilitate, benefic întreagii societăți și
mai ales pacienților.
Datele Zentiva si ale Sanofi p rivind transferurile de valoare aferente anului 2014 pot fi
accesate pe website -ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale –
http://www.anm.ro/explore/ .
Datele Zentiva si ale Sanofi privind transferurile de valoare aferente anului 2015 pot fi
accesate pe website -ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale –
http://web.anm.ro/L95/sponsor_list.asp .

18

2.2.Informatii economico -financiare

2.2.1. Industria farmaceutica

Piata farmaceutica romaneasca a totalizat in anul 2016 valoarea de 2.922 milioane EUR (la
nivelul pretului de producator), cu o crestere +12% fata de anul 2015(conform datelor furnizate de
firma de cercetare de piata IMS in decembrie 2016).
Industria farmaceutic ă româneasc ă, unul dintre cei mai mari furnizori de bunurișiservicii
pentru sectorul public, se confruntă cu constrângeri financiare importante, care decurg din situația
financiară dificilă a sectorului public. Perioada medie de colectare a creanțelor pe care furnizorii de
medicamente le au față de sectorul public de sănătate depășește 300 de zile. Aceste lucruri
transformă industria farmaceutică într -unul dintre cei mai mari creditori ai Guver nului român.
Perpetuarea acestor întârzieri de plată va avea consecințe negative de -a lungul întregului lanț de
valoare al industriei farmaceutice.
2.2.2. Analiza activitatii societatii comerciale

Rezultatele obtinute de Zentiva S.A. in anul 2015 se datoreaza atat performantei din zona
industriala, cat si unei strategii comerciale adecvate. In anul 2015 planul de productie realizat a fost
mai mare cu 2,34 milioane de unitati comerciale fata cel cel realizat in anul 2014 , respectiv mai mare
cu 4,5 % Astfel, soci etatea a incheiat anul 2015 cu un profit net de 62.434.326 RON. Cele mai
impo rtante realizari ale anului 2016 au fost:
• Finalizarea cu succes a transferului a inca 16 molecule produse pentru a fi fabricate local;
• Exportul a reprezentat 51% din planul d e productie realizat (38,76 milioane unitati comerciale)
pentru piata din Europa (Germania, Franta, Cehia, Slovacia, Rusia, etc) in timp ce raportat la nivelul
vanzarilor realizate in an acestea reprezinta 49% din totalul cifrei de afaceri (420.004 mii RON cifra
de afaceri din care 206.820 mii RON reprezinta vanzarile externe)
• Investitii in suma de 12.987 mii RON (equivalentul a 2.886 mii EUR) in noi echipamente de
productie si in modernizarea celor existente;
La 31 decembrie 2015 Zentiva SA a intocmit situatii financiare in concordanta cu Ordinul
Ministerului de Finanate 2844/2 015 ce aproba reglementarile contabile in conformitate cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror v alori
mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, cu toate modificarile si clarificarile
ulterioare in vigoare.

2.2.3. Principalii competitori pe pia ță

Zentiva S.A. este unul dintre principalii producatori locali de medicamente. Conform da telor
statistice furnizate de IMS, pretul mediu al produselor Zentiva, la achizitia de catre farmacii, se
situeaza mult sub pretul celorlalti producatori, fiind in anul 2016 de 6.61 RON (2015: 6,49 RON).
Prin comparatie, pretul mediu pe intreaga piata farm aceutica din Romania este de 22.28 RON (2015:
23,66 RON)

19
Alti producatori locali cu traditie pe piata medicamentelor sunt: Ranbaxy (Terapia) Cluj,
Antibiotice Iasi, Labormed, Biofarm.
Principalii importatori de produse farmaceutice sunt: Sanofi, Hoffman n la Roche, Novartis,
Pfizer, Glaxo SmithKline.

2.2.4. Portofoliul de produse si piata de desfacere

Portofoliul de produse al Zentiva S.A. include 130 de produse de uz uman, din care 126
medicamente si 4 suplimente alimentare, in formele galenice tablete, peleti si solutii injectabile.
Activitatea de distributie pe piata local a a fost asigurata in anul 2015 de Sanofi Romania
SRL, unic distribuitor pe piata din Romania din Groupul Sanofi.
Portofoliul local se comercializeaza pe piata locala (52%) si pe pietele externe (48%);
procentele reprezinta ponderea din valoarea totala a vanzarilor nete din porto foliul local.
Firma este parte a grupului Zentiva, care are unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania
si Turcia. Grupul Zentiva este parte a grupului Sanofi. Activitatea de export a Zentiva SA pe piata
din Uniunea Europeana este asigurata prin San ofi Wintrop care este o societate din cadrul Grupului
Sanofi din care face parte si Zentiva SA.

2.2.5. Evolutia numarului de salariati

Implicate în analiza diagnostic de ansamblu a unei organizații, resursele umane au un rol
deosebit în asigurarea performanțelor acesteia, iar modificarea lor se manifestă pe o arie largă de
consecințe economico -financiare. Se știe că succesul unei organizații e determinat și de calitatea
resurselor umane, de procedurile prin care se face atragerea și menținerea celor mai strălucite talente,
care să realizeze cele mai dificile sarcini cu același entuziasm cu care le realizează pe cele ușoare.
Analiza asigur ării cu resurse umane din punct de vedere cantitativ, calitativ, pe structura,
precum și utilizarea timpului de muncă, definesc dimensiunea potențialului economic al
întreprinderii și concură, prin utilizarea eficientă, la creșterea capacității concurențiale și a viabilității
acesteia.

Tabelul 2.1 Analiza num ărului de salaria ți
Nr.crt. Specificatie Simbol Perioada analizata
2011 2012 2013 2014 2015
1 Număr
personal Np 560 555 493 507 517
2 Variația
personalului ∆Np – -5 -62 14 10
3 Indicele
personalului Inp (%) 100% 99% 89% 103% 102%

20

Figura 2.1 Evolu ția num ărului de salaria ți

După cum observăm, numărul de angajați are un caracter fluctuant. Acesta scade în anul
2012, urmat de o scadere drastica in anul 2013, observand apoi ca situatia personalului creste in
2014 și 2015. În anul 2013, numărul de angajați scade cu 10 puncte procentuale față de numărul de
angajați din 2012. În anul 2014, numărul de angajați creste cu 14 puncte procentuale față de
numărul de angajați din 2013.
2.2.6. Evolutia productivitatii muncii
În analiza resurselor umane, diagnosticul asigurării cu forță de muncă, structural cantitativ,
calitativ, trebuie completat cu analiza eficienței utilizării acestei resurse. Principalul indicator de
apreciere a eficienței utilizării resurselor umane îl rep rezintă productivitatea muncii, indicator care
exprimă însușirea resursei umane de a crea o anumită valoare într -o unitate de timp.
Productivitatea muncii din cadrul S.C. Zentiva S.A., pe parcursul celor cinci ani analizați, a
fost calculată și pr ezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.2 Analiza productivit ății muncii
Nr.crt
. Specificatie Simbol U.M Perioada analizata
2011 2012 2013 2014 2015
1 Cifra de afaceri CA lei 259.644.37
7 235.648.16
6 248.164.62
9 290.990.47
1 395.787.68
8
2 Număr personal Np Nr.pers. 560 555 493 507 517
3 Productivitate
a muncii Wm=CA/Np lei/pers
. 463.651 424.591 503.377 573.946 765.547
4 Variația Wm ∆Wm=Wmn –
Wmn -1 lei – (39.059) 78.785 70.569 191.601
5 Indicele Wm Iwm=Wmn/Wmn
-1*100 % – 91,6% 118,6% 114,0% 133,4%
560555
493507517
440460480500520540560580
2011 2012 2013 2014 2015Număr personal Np

21

Figura 2.2 Evolutia productivitatii muncii
În anul 2012 productivitatea muncii scade fata de anul 2011. In perioada 2012 -215
productivitatea muncii crește treptat, cu o in anul 2015 înregistrându -se cel mai ridicat nivel al
acesteia. Creșterea se datorează faptului că eficiența cu care este utilizat personalul angajat de
către societatea comercială a crescut.
Se constată o creștere a productivității muncii în anul 2013 comparativ cu 2012 cu
78.785 lei. Produ ctivitatea muncii in anului 2015 a crescut substanțial față de perioada
precedentă cu 191.601 lei/pers .

2.2.7. Evolutia profitabilitatii muncii

Profitabilitatea muncii exprimăprofitul realizat de fiecare angajat în parte, pe
perioadaunui exercițiu financiar. Calculul profitabilității muncii se face pe baza rezultatului
exploatării, care este divizat la numărul de angajați din cadrul firmei.
Tabelul 2.3 Analiza profitabilitatii muncii
Nr.crt. Specificatie Simbol U.M Perioada analizata
2011 2012 2013 2014 2015
1 Rezultatul din
exploatare RE
lei 62.929.082 38.020.442 36.060.419 51.743.033 75.388.212
2 Număr personal Np Nr.pers. 560 555 493 507 517
3 Profitabilitatea
muncii W=RE/Np
lei/pers. 112.373 68.505 73.145 102.057 145.819
4 Variația W ∆W=Wn –
Wn-1 lei – (43.868) 4.639 28.912 43.761
5 Indicele W Iw=Wn/Wn –
1*100 % – 61,0% 106,8% 139,5% 142,9%

22

Figura 2.3 Evolutia profitabilitatii muncii

Nivelul profitabilității muncii se situează pe un trend crescător, cu exceptia perioadei 2011 –
2012 unde are loc o scadere drastica. Cea mai mare profitabilitate a muncii se înregis trează în
2015 fiind de 145.819 lei si se datoreaza atat cresterii numarului de angajati cat si majorarii
profitului in acelasi an.
Profitul obți nut pe angajat scade în anul 2012 față de 2011 cu 43.868 lei. Scăderea
profitului pe angajat se datorează scaderii numărului de angajați si diminuarii rezultatului
exploatarii in anul 2012 . In anul 2013 creste față de 2012 cu 4.639 lei, iar în anul 20 14 fa ță de
2013 cu 28.912 lei.

2.2.8. Evolutia cheltuielilor cu personalul angajat

Analiza in dinamica a acestor cheltuieli sub aspectul mediei pe angajat permite aprecierea
preocuparii companiei pentru bunastarea angajatilor, dar analiza trebuie corelata cu eficienta
inregistrata in aceeasi perioada, pentru a caracteriza in mod real coerenta intre munca angajatilor
si recunoastrerea acesteia de catre companie.
Tabelul 2.4 Analiza cheltuielilor cu personalul angajat
Nr.crt. Specificatie Simbol U.M Perioada analizata
2011 2012 2013 2014 2015
1 Cheltuieli cu
personalul Chp
lei 45.417.271 43.876.016 44.387.797 45.361.636 47.929.516
2 Număr personal Np Nr.pers. 560 555 493 507 517
3 Cheltuieli pe
angajat Chpa=Chp/Np
lei/pers. 81.102 79.056 90.036 89.471 92.707
4 Indicele Chp Ichp=Chpn/Chpn –
1*100 % – 96,6% 101,2% 102,2% 105,7%
5 Variația Chpa ∆Chpa=Chpa n –
Chpa n -1 lei – (2.046) 10.980 (565) 3.236
6 Indicele Chpa Iw=Wn/Wn -1*100 % – 97,5% 113,9% 99,4% 103,6%

23

Figura 2.4 Evolutia cheltuielilor cu personalul angajat

În cei cinci ani de analiză observăm că nivelul cheltuielilor pe angajat fluctuează foarte
mult, în 2013 si 2015 atingându -se nivelul maxim. Cheltuielile per angajat scad în anul 2012,
comparativ cu 2011 (cu 2.046 lei) și în anul 2014 c omparativ cu 2013 (cu 565 lei). În anul 2013
se constată o creștere semnificativaa cheltuielilor per angajat cu 10.980 lei comparativ cu
2012. Totodata situatia anului 2012 este reflectata de cresterea indicelui numarului de personal
mai mult decat crestere a indicelui cheltuielilor cu personalul.

81,102
79,05690,036
89,47192,707
70,00075,00080,00085,00090,00095,000
2011 2012 2013 2014 2015Cheltuieli pe angajat
Chpa=Chp/Np lei/pers.

24
3.DIAGNOSTICUL POZITIEI FINANCIARE

Relatiile in cadrul bilantului, dintre sursele de finantare (capitaluri proprii si datorii) si
activele societatii Romcab, sunt reflectate prin analiza pozitiei financiare pentru a oferi informatii
privind bonitatea financiara, structura financiara a societatii, activele controlate de societate
(resursele economice), echilibrul financiar si m odul de gestiune a activitatii.
3.1. Diagnosticul indicatorilor de bonita te

Analiza bonității financiare urmărește reflectarea capacității de plată a firmei, respectiv modul
în care firma poate satisface la termen obligațiile de plată cu mijloacele bănești de care dispune, fiind
necseasar sa se calculeze:
– lichiditatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt;
– solvabilitatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor totale, pe termen mediu și lung
3.1.1. Diagnosticul lichiditatii
Indicatorii de lichiditate reflectă gradul în care obligațiile curente (cu o scadență mai mică de
un an) sunt achitate de societate pe seama elementelor cele mai lichide ale activului, măsurând
practic capacitatea societății de a -și onora obligațiile asuma te pe termen scurt, evaluand riscul
incapacitatii de plata.
Diagnosticul lichiditatii presupune calculul urmatoarelor rate:
 rata lichidității generale;
 rata lichidității reduse;
 rata lichidității curente;
 rata lichidității imediate.
Lichiditatea gener ală (Lg) arată măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite pe
seama activelor circulante. Această rată compară ansamblul lichidităților potențiale, asociate
activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). A re un nivel
minim asigurător de 1,20 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate de
plată) și un nivel maxim de 2,00 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează corespunzător
resursele).

Rlg= 𝑨𝒄
𝑫𝒕𝒔

25

Tabelul 3 .1Analiza ratei lichiditatii generale
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Stocuri St RO
N 21.365.086 25.849.431 31.413.083 50.758.424 51.350.756
Creanțe Cr RO
N 96.262.280 225.502.48
8 200.401.03
8 178.097.52
5 208.830.91
1
Disponibilități bănești Db RO
N 205.144.00
7 10.227.387 5.533.631 38.733.557 38.561.567
Investiții financiare pe termen
scurt Ifts RO
N 0 0 0 0 0
Active circulante Ac RO
N 322.771.37
3 261.579.30
6 237.347.75
2 267.589.50
6 298.743.23
4
Datorii pe termen scurt Dts RO
N 46.173.680 78.422.152 53.841.321 63.385.627 68.277.899
Rata lichidității generale Rlg=Ac/Dts
6,99 3,34 4,41 4,22 4,38
Indicele ratei lichidității
generale IRlg=Rl gn/Rlg0 *
100 % 100 48 63 60 63
Indicele activelor circulante IAc=Ac n/Ac 0 * 100 % 100 81 74 83 93
Indicele datoriilor pe termen
scurt IDts= Dts n/Dts 0
*100 % 100 170 117 137 148
Limita inferioară
1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Limita superioară
2,00 2,00 2,00 2,00 2,00

Figura 3.1 Evolutia ratei lichiditatii generale

Factorii de influență ai ratei de lichiditate generală sunt activele circulante și datoriile pe
termen scurt. Din analiza ratei lichidității generale efectuate asupra societății comerciale, se poate
observa că nivelul ratei lichidității generale depășește limita maxim recomandată de 2, ceea ce
înseamnă că activele circulante sunt gestionate necorespunzător . Mărimea ratei este influențată de
nivelul stocurilor si de nivelul disponibilităților. Dinamica lichidității generale es te destul de 6.99
3.344.414.224.38
0.001.002.003.004.005.006.007.008.00
2011 2012 2013 2014 2015
Rata lichidității generale Limita inferioară Limita superioară

26
fluctuanta de la un an la altul, cel mai adesea. În 2012, rata lichiditatii inregistreaza o scadere drastica
urmata de o mica crester e in 2013 si o scadere in 2014.
Lichiditatea redusă (Lr), prin excluderea di n activele curente a stocurilor acestea fiind
considerate prea lente î n transformarea în lichidități reflectă capacitatea întreprinderii de a -și onora
obligațiile pe termen scurt doar din creanțe și disponibilități, inclusiv în situația în care societatea ar
trebui să -și înceteze imediat activitatea. E xprimă capacitatea firmei de a -și onora datoriile pe termen
scurt din creanțe și disponibilități bănești. Nivelul minim asigurator este de 0,60 (sub acest nivel se
consideră că firma se află în pericol de incapacitate de plată), iar nivelul maxim acceptabil este de
1,00 (peste acest nivel se consideră că firma utilizează ineficient fie creanțele, prin dificultăți în
încasarea lor, fie disponibilitățile, prin lipsa unei strategii în utilizarea acestora).

Rlr = (𝑨𝒄−𝑺𝒕)
𝑫𝒕𝒔

Tabelul 3.2 Analiza ratei lichiditatii reduse
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Creanțe Cr RO
N 96.262.280 225.502.48
8 200.401.03
8 178.097.52
5 208.830.91
1
Investiții financiare pe termen
scurt Ifts RO
N 0 0 0 0 0
Disponibilități bănești Db RO
N 205.144.00
7 10.227.387 5.533.631 38.733.557 38.561.567
Datorii pe termen scurt Dts RO
N 46.173.680 78.422.152 53.841.321 63.385.627 68.277.899
Rata lichidității reduse Rlr=(Ac -St)/Dts 6,53 3,01 3,82 3,42 3,62
Indicele ratei lichidității reduse IRlr=Rl n/Rlr0 * 100 % 100 46 59 52 56
Indicele disponibilităților băsești IDb=Db n/Db 0 *
100 % 100 5 3 19 19
Indicele datoriilor pe termen
scurt IDts= Dts n/Dts 0
*100 % 100 170 117 137 148
Limita inferioară 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60
Limita superioară 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

Pe perioada analizată, se observă ca Zentiva are capacitatea de a -și acoperi obligațiile pe termen
scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități bănești, nivelul ratei lichidității
reduse depășește nivelul maxim recomandat, ceea ce reflectă o utilizare ineficientă a cre anțelor (dificultăți
în încasarea lor) și a investitiilor financiare pe termen scurt/ disponibilităților (lipsa unei strategii în
utilizarea acestora).

27

Figura 3.2 Evolutia ratei lichiditatii reduse
In evolutia ratei lichiditatii reduse putem observa o s cadere drastica in anul 2012 urmata de
mici fluctuatii in perioada 2012 -2015.
Lichiditatea curentă (Lc) pune în corespondeță elementele cele mai lichide ale activului cu
datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi
acoperite pe seama disponibilităților bănești și a investițiilor financiare pe termen scurt. Limita
minim acceptabilă este de 0,40 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate
de plată), iar nivelul maxim ac ceptabil este 0,60 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează
corespunzător resursele).
Compania Zentiva nu a detinut in perioada analizata investiții financiare pe termen scurt, in
aceasta situatie dispunand doar de mijloace banesti in perioa da analizata, compania a calculat
lichiditatea imediata, prezentata in continuare.
Lichiditatea imediată (Li) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt
datoriile, ținând cont de disponibilitățile existente. Valoarea optimă a acestui indicator de lichiditate
este cuprinsa între 0,2 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate de
plată) și 0,3 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele), iar
valorile pentru anii 2011 -2015 sunt pr ezentate in tabelul de mai jos:
Rli = 𝑫𝒃
𝑫𝒕𝒔

Tabelul 3.3 Analiza ratei lichiditatii imediate
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Disponibilități bănești Db RO
N 205.144.00
7 10.227.38
7 5.533.631 38.733.55
7 38.561.56
7
Datorii pe termen scurt Dts RO
N 46.173.680 78.422.15
2 53.841.32
1 63.385.62
7 68.277.89
9
Rata lichidității imediate Rli=Db/Dts 4,44 0,13 0,10 0,61 0,56
Indicele ratei lichidității
imediate IRli=Rl in/Rli0 * 100 % 100 3 2 14 13
Indicele disponibilităților băsești IDb=Db n/Db 0 * 100 % 100 5 3 19 19
Indicele datoriilor pe termen
scurt IDts= Dts n/Dts 0
*100 % 100 170 117 137 148
Limita inferioară 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20
Limita superioară 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30
6.533.01 3.82 3.42 3.62
0.0010.0020.0030.0040.00
2011 2012 2013 2014 2015
Rata lichidității reduse Limita inferioară Limita superioară

28

Figura 3.3 Evolutia ratei lichiditatii imediate

Nivelul ratei lichiditatii imediate prezinta o scadere drastica in anul 2012 ca urmare a
diminuarii disponibilitatilor banesti. Factorii de influență a ratei de lichiditate imediată sunt
disponibilitățile și datoriile pe termen scurt. Comparând cei doi factori de influență se poate observa
faptul că indicele datoriilor pe termen scurt creste într -o proporție mai mare decât indicel e
disponibilitatilor în perioada analizată.
3.1.2.Diagnosticul solvabilitatii
Susținerea datoriilor, printr -o eventuală acoperire a lor pe baza activelor, este un element de
siguranță, în cazul în care afacerile nu sunt profitabile.
Solvabilitatea întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a -și achita obligațiile pe termen
mediu și lung din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacității totale
de plată pe termen lung.
Solvabilitatea întreprinderii poate fi ex primată prin următoarele rate de solvabilitate:
 Solvabilitatea patrimonială (Sp);
 Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd ).
Solvabilitatea patrimonială (Sp) exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea
creditelor pe termen mediu și lun g. Arată participarea la riscurile întreprinderii a celor două categorii
de finanțatori (acționari, creditori). Poate fi considerată un punct forte pentru bonitatea firmei dacă
este cuprinsă între 40% și 60%, limita inferioara fiind 30%.

Gsp = 𝑪𝒔
𝑰𝒕𝒎𝒍+𝑪𝑺∗𝟏𝟎𝟎

4.44
0.13 0.100.61 0.56
0.001.002.003.004.005.00
2011 2012 2013 2014 2015
Limita inferioară Limita superioară Rata lichidității imediate

29
Tabelul 3.4 Analiza solvabilitatii patrimoniale
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Capital social Cs RO
N 41.696.11
5 41.696.11
5 41.696.11
5 41.696.11
5 41.696.11
5
Imprumuturi pe termen mediu și
lung Itml RO
N 0 0 46.702 46.998 37.161
Gradul de solvabilitate
patrimonială gsp=Cs/(Itml+Cs) *
100 % 100% 100% 99,89 % 100% 100%
Limita inferioară % 30 30 30 30 30
Limita superioară % 60 60 60 60 60

Figura 3.4 Evolutia solvabilitatii patrimoniale
Firma nu are datorii pe termen mediu si lung scurt în primii doi ani iar în urmatorii ani au un
nivel foarte scăzut. Se poate afirma că întreprinderea este solvabilă , acest lucru reprezentand
capacitatea acesteia de a -și remunera acționarii și creditorii, în cazul în care ar înceta activitatea.
Solvabilitatea patrimonial ă la termen arată măsura în care datoriile totale ale intreprinderii
sunt acoperite pe seama activelor, valoarea sa optimă fiind cuprinsă între 1,5 și 3.

Gsp = 𝑨𝒊+𝑨𝒄
𝑰𝒕𝒎𝒍+𝑫𝒕𝒔

0%20%40%60%80%100%120%
1 2 3 4 5Limita inferioară %
Limita superioară %

30
Tabelul 3.5 Analiza solvabilitatii patrimoniale la termen
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Active imobilizate Ai RO
N 94,880,86
1 85,823,33
4 87,276,58
2 92,279,94
1 98,032,20
0
Active circulante Ac RO
N 322,771,3
73 261,579,3
06 237,347,7
52 267,589,5
06 298,743,2
34
Imprumuturi pe termen mediu și lung Itml
46,702 46,702 46,702 46,998 37,161
Datorii pe termen scurt Dts
46,173,68
0 78,422,15
2 53,841,32
1 63,385,62
7 68,277,89
9
Gradul de solvabilitate patrimonială
la termen gspt=(Ai+Ac)/(Itml
+Dts)
9.04 4.43 6.02 5.67 5.81
Limita inferioară
1.50 1.50 1.50 1.50 1.50
Limita superioară
3.00 3.00 3.00 3.00 3.00

Factorii de influență a ratei solvabilității patrimoniale la termen sunt activul total și datoriile
totale. Pe parcursul întregii perioade de analiză, nivelul ratei se situează peste nivelul maxim
recomandat, ceea ce indică faptul că datoriile totale sunt acoperite în întregime de activele totale, o
mare parte din acestea fiind finanțate din capitaluri.

Figura 3.5 Evolu ția ratei solvabilit ății patrimoniale la termen

3.2. Diagnosticul structurii activului

Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniul întreprinderii,
apartenența sectorială și natura activității desfășurate. Studiul acestor rate relevă informații privind
destinația economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a ca pitalului și capacitatea întreprinderii de
a-și modifica structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale.
Rata activelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate și activele totale ale
firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Această rată măsoară gradul de investire a
capitalului. Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizat e 0.002.004.006.008.0010.00
2011 2012 2013 2014 2015
Gradul de solvabilitate patrimonială la termen Limita superioară

31
permanent reflectând și gradul de investire a capitalului în firmă. Rata activelor imobilizate se
apreciază în funcție de specificul activității, nivelul maxim considerat sanatos de 60% fiind specific
pentru o firmă industriala, iar minimul recomandat fi ind 40%.

Rai = 𝑨𝒊𝒏
𝑨𝒕 * 100

Tabelul 3.6 Analiza ratei activelor imobilizate
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Active imobilizate nete Ain RO
N 94,880,861 85,823,334 87,276,582 92,279,941 98,032,200
Activ total At RO
N 417,652,23
4 347,402,64
0 324,624,33
4 359,869,44
7 396,775,43
4
Cifra de afaceri CA RO
N 259,644,37
7 235,648,16
6 248,164,62
9 290,990,47
1 395,787,68
8
Rata activelor imobilizate rAi=Ain/At * 100 % 23 25 27 26 25
Indicele activelor imobilizate
nete IAin=Ain n/Ain 0 *
100 % 100 90 92 97 103
Indicele activului total IAt= At n/At 0 *100 % 100 83 78 86 95
Indicele cifrei de afaceri ICA= CA n/CA 0
*100 % 100 91 96 112 152
Limita inferioară
% 40 40 40 40 40
Limita superioară
% 60 60 60 60 60

Figura 3.6 Evolutia ratei activelor imobilizate

Valorile înregistrate de rata activelor imobilizate diferă în funcție de sectorul de activitate,
acestea situându -se între 23 % și 27 %. Nivelul ratei în perioada de analiză reflectă o pondere
acceptabilă a activelor imobilizate în total activ, având în vedere faptul că domeniul în care societatea
activează este producerea și comercializarea medicamentelor de uz uman .
Anul 2013 inregistraza cea mai mare rata a activelor imobilizate (27%), dupa care, in
urmatorii doi ani, cresterea activului total intr -un ritm mai mare decat cresterea activelor imobilizate,
determina o scadere a ratei. care ajunge in anul 2015 la 25 %, un nivel considerat necorespunzator,
dar acceptabil avand indicele cifrei de afaceri superior celui al activelor imobilizate. 23 2527 26 25
01020304050
2011 2012 2013 2014 2015
Rata activelor imobilizate Limita inferioară

32
Rata activelor circulante (Rac) exprimă ponderea în totalul activului (patrimoniului) a
capitalului circulant. Măsoară indirect și gradul de lichiditate al patrimonului. Depinde mult de
specificul activității, în principal, de factori ca: natura și sezonalitatea activității desfășurate, perioada
în care se află firma (dezvoltare, menținere, recesiune), politica financiară adoptată de către firmă ,
fiind complementară ratei activelor imobilizate (r Ai + rAc = 100%).

Rac = 𝑨𝒄
𝑨𝒕 * 100

Tabelul 3.7 Analiza ratei activelor circulante
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Active circulante Ac RON 322,771,37
3 261,579,30
6 237,347,75
2 267,589,50
6 298,743,23
4
Activ total At RON 417,652,23
4 347,402,64
0 324,624,33
4 359,869,44
7 396,775,43
4
Cifra de afaceri CA RON 259,644,37
7 235,648,16
6 248,164,62
9 290,990,47
1 395,787,68
8
Rata activelor circulante rAc=Ac/At * 100 % 77 75 73 74 75
Indicele activelor
circulante IAc=Ac n/Ac 0 * 100 % 100 81 74 83 93
Indicele activului total IAt= At n/At 0 *100 % 100 83 78 86 95
Indicele cifrei de afaceri ICA= CA n/CA 0
*100 % 100 91 96 112 152
Limita inferioară
% 30 30 30 30 30

Figura 3.7 Evolutia ratei activelor circulante

Dupa cum se observa si in fig. 3.7 rata activelor circulante are o evolutie peste limitele
considerate corespunzatoare, cu cel mai ridicat nivel in anul 2011, insa, ritmul de crestere al cifrei de
afaceri, superior rit mului de crestere al ratei activelor circulante de -a lungul intregii perioade, indica
o utilizare eficienta a activelor circulante.
Rata activelor necorporale exprimă ponderea activelor necorporale în totalul activelor
imobilizate si in totalul activului s i este prezentata mai jos.
77 75 73 74 75
020406080100120
2011 2012 2013 2014 2015
Rata activelor circulante Limita inferioară

33
RInc = 𝑰𝒏𝒄
𝑨𝒊 * 100 ; R Inc = 𝑰𝒏𝒄
𝑨𝒕 * 100

Tabelul 3.8 Rata activelor necorporale

Specificații Simbol/Formul
ă de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Imobilizări necorporale Inc RO
N 474,238 719,756 415,234 362,758 525,013
Active imobilizate Ai RO
N 94,880,8
61 85,823,3
34 87,276,5
82 92,279,9
41 98,032,2
00
Active totale At RO
N 417,652,
234 347,402,
640 324,624,
334 359,869,
447 396,775,
434
Rata imobilizărilor necorporale raportate
la grupă rInc=Inc/Ai * 100 % 0.50 0.84 0.48 0.39 0.54
Indicele r Inc IrInc=rIncn/rIn0
*100 % 100 168 95 79 107
Rata imobilizărilor necorporale raportate
la total activ RInc=Inc/At *
100 % 0.11 0.21 0.13 0.10 0.13
Indicele R in IRInc=RIncn/RInc0
*100 % 100 182 113 89 117
Indicele imobilizărilor necorporale IInc=Inc n/Inc 0 *
100 % 100 152 88 76 111
Indicele activelor totale IAt= At n/At 0
*100 % 100 83 78 86 95

Se constata o fluctuatie continua a ratei atat in cadul grupei cat si in cadrul activului total,
evolutia ratei raportata la grupa imobiliza rilor fiind prezentata in fig.3.8.

Figura 3.8 Evolutia ratei activelor necorporale

Cea mai mare valoare a ratei se constata in anul 2012 , iar cea mai mica in 2014 , cand ajunge
la nivelul de 0.39 % raportat la grupa si 0.10 % raportat la total active.
Rata activelor corporale exprimă ponderea activelor corporale în totalul activelor
imobilizate si in totalul activului.

RIc = 𝑰𝒄
𝑨𝒊 * 100 ; R Ic = 𝑰𝒄
𝑨𝒕 * 100 0.000.100.200.300.400.500.600.700.800.90
2011 2012 2013 2014 2015
Rata imobilizărilor necorporale raportate la grupă rInc=Inc/Ai * 100 %

34

Tabelul 3.9 Rata activelor corporale
Specificații Simbol/Formu
lă de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Imobilizări corporale Ic RO
N 94,352,62
1 85,049,57
6 86,861,34
8 91,917,18
3 97,507,18
7
Active imobilizate Ai RO
N 94,880,86
1 85,823,33
4 87,276,58
2 92,279,94
1 98,032,20
0
Active totale At RO
N 417,652,2
34 347,402,6
40 324,624,3
34 359,869,4
47 396,775,4
34
Rata imobilizărilor corporale raportate la
grupă rIc=Ic/Ai * 100 % 99 99 100 100 99
Indicele r Ic IrIc=rIcn/rIc0
*100 % 100 100 100 100 100
Rata imobilizărilor corporale raportate la
total activ RIc=Ic/At *
100 % 23 24 27 26 25
Indicele R ic IRIc=RIcn/RIc0
*100 % 100 108 118 113 109
Indicele imobilizărilor corporale IIc=Ic n/Ic0 *
100 % 100 90 92 97 103
Indicele activelor totale IAt= At n/At 0
*100 % 100 83 78 86 95

Desi in ultimii doi ani rata activelor corporale raportat e la total active scade, evolutia ratei
activ elor corporale inregistreaza un trend crescator in cadrul grupei imobilizarilor, sesizabil si in fig.
3.9.

Figura 3.9 Evolutia ratei activelor corporale

Rata imobilizarilor financiare exprimă ponderea activelor financiare în totalul activelor
circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul de mai jos.

RIf = 𝑰𝒇
𝑨𝒊∗𝟏𝟎𝟎; R If = 𝑰𝒇
𝑨𝒕∗𝟏𝟎𝟎

99999999100100
1 2 3 4 5
Rata imobilizărilor corporale raportate la grupă rIc=Ic/Ai * 100 %

35

Tabelul 3.10 Rata imobilizarilor financiare
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Imobilizări financiare If RO
N 54,002 54,002 0 0 0
Active imobilizate Ai RO
N 94,880,86
1 85,823,33
4 87,276,58
2 92,279,94
1 98,032,20
0
Active totale At RO
N 417,652,2
34 347,402,6
40 324,624,3
34 359,869,4
47 396,775,4
34
Rata imobilizărilor financiare raportate la
grupă rIf=If/Ai * 100 % 0.06 0.06 0.00 0.00 0.00
Indicele rIc IrIf=rIfn/rIf0
*100 % 100 111 0 0 0
Rata imobilizărilor financiare raportate la
total activ RIf=If/At * 100 % 0.01 0.02 0.00 0.00 0.00
Indicele Ric IRIc=RIcn/RIc0
*100 % 100 120 0 0 0
Indicele imobilizărilor financiare IIf=Ifn/If0 * 100 % 100 100 0 0 0
Indicele activelor totale IAt= Atn/At0
*100 % 100 83 78 86 95

Se constata faptul ca in primii doi ani ai perioadei analizate imobilizarile financiare raman la
fel, iar in perioada 2013 -2015 compania nu a avut deloc imobilizari financiare.

Figura 3.10 Evolutia imobilizarilor financiare

Rst = 𝑺𝒕
𝑨𝒄∗𝟏𝟎𝟎

010,00020,00030,00040,00050,00060,000
2011 2012 2013 2014 2015
Imobilizări financiare

36
Tabelul 3.11 Rata stocurilor
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Stocuri St RO
N 21,365,08
6 25,849,43
1 31,413,08
3 50,758,42
4 51,350,75
6
Materii prime și materiale
consumabile Mp RO
N 12,153,66
3 15,295,88
3 19,183,67
2 23,333,88
4 24,567,55
7
Produse finite și mărfuri Pfin RO
N 8,930,833 8,999,843 9,779,146 24,294,38
3 17,695,59
4
Avansuri pentru produse finite și
stocuri Av RO
N 48,987 530,713 1,779,018 1,201,887 6,044,377
Active circulante Ac RO
N 322,771,3
73 261,579,3
06 237,347,7
52 267,589,5
06 298,743,2
34
Active totale At RO
N 417,652,2
34 347,402,6
40 324,624,3
34 359,869,4
47 396,775,4
34
Rata stocurilor raportate la grupă rSt=St/Ac* 100 % 7 10 13 19 17
Indicele r St IrSt=rStn/rSt0 *100 % 100 149 200 287 260
Rata stocurilor raportate la total
activ RSt=St/At * 100 % 5 7 10 14 13
Indicele R St IRSt=RStn/RSt0 *100 % 100 145 189 276 253
Indicele stocurilor ISt=St n/St0 * 100 % 100 121 147 238 240
Indicele activelor totale IAt= At n/At 0 *100 % 100 83 78 86 95
Cifra de afaceri CA RO
N 259,644,3
77 235,648,1
66 248,164,6
29 290,990,4
71 395,787,6
88
Indicele cifrei de afaceri ICA= CAn/CA0
*100 % 100 91 96 112 152

Durata operatiilor de aprovizionare si desfacere si durata ciclului de productie sunt elemente
ce influenteaza marimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de
fabricatie, la firmele ce se ocupa cu distributia bunurilor ma teriale.
Rata stocurilor are o evolutie ascendenta in perioada 2011 -2014 pana la atingerea maximului
de 19 %. Cresterea importanta a stocurilor in 2014 fata de 2013 se datoreaza cresterii productiei,
concretizata la nivelul stocurilor in cresteri de produ se finite (stoc aproape triplu).

Figura 3.11 Evolutia ratei stocurilor

20092010201120122013201420152016
2011 2012 2013 2014 2015
Rata stocurilor raportate la grupă rSt=St/Ac* 100 % 7 10 13 19 17

37
Rata creantelor exprimă ponderea creantelor in totalul activelor circulante si in totalul
activului.

RCr = 𝑪𝒓
𝑨𝑪∗𝟏𝟎𝟎

Tabel 3.11 Rata creantelor
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Creanțe Cr RO
N 96,262,28
0 225,502,4
88 200,401,0
38 178,097,5
25 208,830,9
11
Active circulante Ac RO
N 322,771,3
73 261,579,3
06 237,347,7
52 267,589,5
06 298,743,2
34
Active totale At RO
N 417,652,2
34 347,402,6
40 324,624,3
34 359,869,4
47 396,775,4
34
Rata creanțelor raportate la
grupă rCr=Cr/Ac* 100 % 30 86 84 67 70
Indicele r Cr IrCr=rCrn/rCr0 *100 % 100 289 283 223 234
Rata creanțelor raportate la total
activ RCr=Cr/At * 100 % 23 65 62 49 53
Indicele R Cr IRCr=RCrn/RCr0
*100 % 100 282 268 215 228
Indicele creanțelor ICr=Cr n/Cr 0 * 100 % 100 234 208 185 217
Indicele activelor totale IAt= At n/At 0 *100 % 100 83 78 86 95
Cifra de afaceri CA RO
N 259,644,3
77 235,648,1
66 248,164,6
29 290,990,4
71 395,787,6
88
Indicele cifrei de afaceri ICA= CAn/CA0
*100 % 100 91 96 112 152

Rata creantelor depaseste in toti anii analizati limita superioara a optimului recomandat,
datorita cresterii puternice de la an la an a creantelor in sold, urmare argumentabila a cresterii cifrei
de afaceri dar si consecinta unei posibile activitati necorespunzatoare in recuperarea creantelor
neincasate.

Figura 3.11 Evolutia ratei creantelor

Rata disponibilitatilor banesti exprimă ponderea disponibilitatilor banesti in totalul
activelor circulante si in totalul activului.

020406080100
2011 2012 2013 2014 2015

38
Rdb = 𝑫𝒃
𝑨𝒄∗𝟏𝟎𝟎

Tabel 3.12 Rata disponibilitatilor banesti
Specificații Simbol/Formul
ă de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Disponibilități bănești Db RO
N 205,144,
007 10,227,3
87 5,533,63
1 38,733,5
57 38,561,5
67
Casa și conturi curente la bănnci Ccb RO
N 205,144,
007 10,227,3
87 5,533,63
1 38,733,5
57 38,561,5
67
Investiții financiare pe termen scurt Ifts RO
N 0 0 0 0 0
Active circulante Ac RO
N 322,771,
373 261,579,
306 237,347,
752 267,589,
506 298,743,
234
Active totale At RO
N 417,652,
234 347,402,
640 324,624,
334 359,869,
447 396,775,
434
Rata disponibilităților bănești raportate la
grupă rDb=Db/Ac *
100 % 64 4 2 14 13
Indicele r Db IrDb=rDbn/rDb0
*100 % 100 6 4 23 20
Rata disponibilităților bănești raportate la
total activ RDb=Db/At *
100 % 49 3 2 11 10
Indicele R Db IRDb=RDbn/RDb0
*100 % 100 6 3 22 20
Indicele disponibilităților bănești IDb=Db n/Db 0 *
100 % 100 5 3 19 19
Indicele activelor totale IAt= At n/At 0
*100 % 100 83 78 86 95

Figura 3.12 Evolutia ratei disponibilitatilor banesti

Disponibilitatile banesti au inregistrat o rata raportata la grupa activelor circulante de 13 % iar
la total active de 10 % in anul 2015 , in scadere cu un procent fata de anul precedent. Grafic, evolutia
ratei disponibilitatilor banesti raportat la activele circulante este prezentata in fig. 3.12.
Se remarca trendul descrescator al ratei disponibilitatilor in perioada 2011 -2012. In anul 2011
disponibiliatiile inregistreaza cel mai mare nivel al perioadei dar si cea mai mar e rata raportata la
grupa (64%) 010203040506070
2011 2012 2013 2014 2015

39
3.3. Diagnosticul structurii pasivului

Ratele de structură ale pasivului evidențiază modul de structurare a surselor de finanțare în
funcție de proveniența lor și de gradul de exigibilitate al acestora. Astfel, permit aprecierea politicii
financiare a întreprinderii prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea financiară,
autonomia f inanciară, respectiv gradul de îndatorare. Indicatorii de structură ai pasive lor se obțin
prin raportarea unor elemente de pasiv fie la total pasiv, fie la grupa de pasiv din care fac parte.
Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent față de total resurse. P reponderența capitalului permanent în resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanțării activității conferind grad ridicat de siguranță
prin stabilitate în finanțare. Valoarea minimă, care oferă o stabilitate acceptabilă, este de 50%, dar
optimul se situeaza in practica la 66%.

Rsf = 𝑪𝒑𝒎
𝑷𝒕 * 100

Tabel 3.13 Rata stabilitatii financiare
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Capitaluri permanente Cpm RO
N 396.323.2
01 347.802.4
40 323.099.5
01 358.489.6
84 395.478.8
45
Pasiv total Pt RO
N 417.652.2
34 347.402.6
40 324.624.3
34 359.869.4
47 396.775.4
34
Rata stabilității financiare Rsf=Cpm/Pt * 100 % 95 100 100 100 100
Indicele ratei stabilității
financiare IRsf=RIsfn/Rsf0 *100 % 100 106 105 105 105
Indicele capitalurilor
permanente ICpm=Cpm n/Cpm 0 *
100 % 100 88 82 90 100
Indicele pasivului total IPt= Pt n/Pt 0 *100 % 100 83 78 86 95
Nivel optim % 66 66 66 66 66

Figura 3.13 Evolutia ratei stabilitatii financiare

Astfel, după cum se poate observa pe baza graficului, pe parcursul întregii perioade de
analiză, nivelul ratei stabilității financiare se situează cu mult peste ni velul optim acceptat de 66 %. 95 100 100 100 100
050100150
2011 2012 2013 2014 2015
Rata stabilității financiare Nivel optim

40
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflectă gradul de independență fin anciară a
societății. Se consideră că existența unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o
premisă esențială pentru autonomia financiară a societății. Sub aceasta valoare minim admisibilă
firma se află într -o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de solvabilitate.

Rafg = 𝑪𝒑
𝑷𝒕∗𝟏𝟎𝟎

Tabel 3.14 Rata autonomiei financiare globale
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Capital propriu Cp RO
N 396.276.4
99 347.755.7
38 323.052.7
99 358.442.6
86 395.441.6
84
Pasiv total Pt RO
N 417.652.2
34 347.402.6
40 324.624.3
34 359.869.4
47 396.775.4
34
Rata autonomiei financiare globale Rasf=Cp/Pt * 100 % 95 100 100 100 100
Indicele ratei autonomiei financiare
globale IRasf=Rasf1/Rasf0
*100 % 100 106 105 105 105
Indicele capitalurilor proprii ICp=Cp n/Cp 0 *
100 % 100 88 82 90 100
Indicele pasivului total IPt= Pt n/Pt 0 *100 % 100 83 78 86 95
Limita inferioară % 33 33 33 33 33
Limita superioară % 66 66 66 66 66

Figura 3.14 Evolutia ratei autonomiei financiare globale

După cum se observă din graficul de mai sus, compania are o autonomie financiară ridicată,
prezentând garanții certe pentru a beneficia de noi credite .
Nivelul ratei autonomiei financiare globale prezintă un trend ascendent, cel mai adesea, pe
parcursul perioadei de analiză, ca urmare a faptului ca pasivul total crește într -un ritm mai mic,
respectiv scade într -un ritm mai mare decât capitalul propriu. 95100 100 100 100
020406080100120
2011 2012 2013 2014 2015
Rata autonomiei financiare globale Limita superioară

41
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă ponderea surselor proprii în totalul
surselor permanente de finanțare. Este considerată mai expresivă decât rata prezentată anterior
deoarece arată gradul de independență financiar ă al societății pe termen lung.

Raft = 𝑪𝒑
𝑪𝒑𝒎∗𝟏𝟎𝟎

Tabel 3.15 Rata autonomiei financiare la termen
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Capital propriu Cp RO
N 396.276.4
99 347.755.7
38 323.052.7
99 358.442.6
86 395.441.6
84
Capital permanent Cpm RO
N 396.323.2
01 347.802.4
40 323.099.5
01 358.489.6
84 395.478.8
45
Rata autonomiei financiare la termen Raft=Cp/Cpm * 100 % 100 100 100 100 100
Indicele ratei autonomiei financiare
la termen IRaft=Raftn/Raft0
*100 % 100 100 100 100 100
Indicele capitalurilor proprii ICp=Cp n/Cp 0 * 100 % 100 88 82 90 100
Indicele capitalului permanent ICpm= Cpm n/Cpm 0
*100 % 100 88 82 90 100
Limita inferioară % 50 50 50 50 50

Figura 3.15 Evolutia ratei autonomiei financiare la termen

Situatia este una buna pe toata perioada analizei, rata autonomiei financiare la termen
inregistreaza un nivel de 99,99 % .
Rata îndatorării globale (Rîg) reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are compania în
pasivul total al acesteia. Valoarea maxim admisibilă a acestui indicator poate fi 66%, deși se
consideră că o valoare de 50% este mai sigură.

Rig = 𝑫𝒕
𝑷𝒕 * 100
100 100 100 100 100
020406080100120
2011 2012 2013 2014 2015
Rata autonomiei financiare la termen Limita inferioară

42

Tabelul 3.16 Rata indatorarii globale
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Datorii pe termen mediu și
lung Dtml RO
N 46,702 46,702 46,702 46,998 37,161
Datorii pe termen scurt Dts RO
N 46,173,680 78,422,152 53,841,321 63,385,627 68,277,899
Datorii totale Dt RO
N 46,220,382 78,468,854 53,888,023 63,432,625 68,315,060
Pasiv total Pt RO
N 417,652,23
4 347,402,64
0 324,624,33
4 359,869,44
7 396,775,43
4
Rata îndatorării globale Rig=Dt/Pt * 100 % 11 23 17 18 17
Indicele ratei îndatorării
globale IRg=Rign/Rig0
*100 % 100 204 150 159 156
Indicele datoriilor totale IDt=Dt n/Dt 0 * 100 % 100 170 117 137 148
Indicele pasivului total IPt= Pt n/Pt0 *100 % 100 83 78 86 95
Nivel maxim
% 66 66 66 66 66

În cazul societății analizate, pe parcursul întregii perioade avută în vedere, nivelul ratei
îndatorării globale se situează cu mult sub nivelul maxim acceptat pentru acest indicator, cel mai mare
nivel al acestei rate, înregistrându -se în 2012 (23 %). Poziția societății este una foarte bună,
beneficiind de o ridicată autonomie financiară.

Figura 3.16 Evolutia ratei indatorarii globale
3.4. Diagnosticul indicatorilor de echilibru financiar

În determinarea financiară, echilibrul exprimă egalitatea surselor financiare și mijloacelor
economice necesare desfășurării activității de exploatare și comercializare, pe termen lung și scurt.
Baza de pornire a analizei echilibrului financiar în abordarea statică este respectare
egalităților:
Activ imobilizat = Capital permanent
Active circulante = Datorii de termen scurt
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilo r indicatori:
• fondul de rulment (FR); 112317 18 17
020406080
2011 2012 2013 2014 2015
Rata îndatorării globale Nivel maxim

43
• necesarul de fond de rulment (NFR);
• trezoreria netă (TN).

3.4.1. Diagnosticul fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depășește valoarea
imobilizărilor nete și este destinată finanțării activelor circulante. Fondul de rulment mai poate fi
definit și ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt. Repre zintă
excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele
permanente și care poate fi folosit pentru finanțarea nevoilor curente. În acest fel fondul de rulment
apare ca o ”marjă de securitate financiară” c are permite întreprinderii să facă față fără dificultate
diverselor riscuri care se manifestă pe termen scurt.
Fondul de rulment poate fi determinat prin două modalități:

Fondul de rulment este compus din:
– fondul de rulment propriu (FRP) – care reprezintă partea din capitalurile proprii care
depășesc valoarea imobilizărilor nete și care sunt destinate finanțării activelor circulante;

– fondul de rulment străin (FRS) – care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu și
lung care depășesc valoarea imobilizărilor nete și care sunt destinate finanțării activelor
circulante.

In tabelul 3.17 – Analiza echilibrului financiar pe termen lung sunt prezentate informatii
vizand fondul de rulment, componenta acestuia (fond de rulment propriu si fond de rulment strain) si
contributia in finantarea capitalurilor permanente si activelor circulante pentru cei cinci ani ai
analizei.

44
Tabelul 3.17 Analiza echilibrului financiar pe termen lung
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri CA RO
N 259,644,37
7 235,648,16
6 248,164,62
9 290,990,47
1 395,787,68
8
Capital permanent Cpm RO
N 396,323,20
1
347,802,44
0
323,099,50
1
358,489,68
4
395,478,84
5

Active imobilizate Ain RO
N 94,880,861 85,823,334 87,276,582 92,279,941 98,032,200
Fondul de rulment FR=Cpm -Ain RO
N 333,565,75
0 273,839,48
0 253,696,17
1 288,021,06
7 321,799,32
4
Active circulante Ac RO
N 322,771,37
3 261,579,30
6 237,347,75
2 267,589,50
6 298,743,23
4
Datorii pe termen scurt Dts RO
N 46,173,680 78,422,152 53,841,321 63,385,627 68,277,899
Fondul de rulment FR=Ac -Dts RO
N 276,597,69
3 183,157,15
4 183,506,43
1 204,203,87
9 230,465,33
5
Capital propriu Cp RO
N 428,399,90
9 359,616,11
2 340,926,05
1 380,254,01
0 419,794,36
3
Fondul de rulment propriu FRp=Cp -Ain RO
N 333,519,04
8 273,792,77
8 253,649,46
9 287,974,06
9 321,762,16
3
Fondul de rulment străin FRs=FR -FRp RO
N 46,702 46,702 46,702 46,998 37,161
Abaterea fondului de rulment ∆FR=FR n-FRn-1 % – –
59,726,270 –
20,143,309 34,324,896 33,778,257
Indicele fondului de rulment IFR=FR n/FR 0 *
100 % 100 82 76 86 96
Ponderea FR în finanțarea Cpm FR/Cpm % 78 76 74 76 77
Ponderea FR în finanțarea Ac FR/Ac % 103 105 107 108 108
Nivelul optim al fondului de
rulment FRopt=1/3 * CA % 86,548,126 78,549,389 82,721,543 96,996,824 131,929,22
9
Durata în zile a unei rotații a Ac dzAc=Ac/CA *
365 zile 454 405 349 336 276
Durata în zile a unei rotații a Dts dzDts=Dts/CA *
365 zile 65 121 79 80 63
Durata în zile a unei rotații a FR dzFR=FR/CA *
365 zile 469 424 373 361 297

Figura 3.17 Evolutia fondului de rulment
0100,000,000200,000,000300,000,000400,000,000
2011 2012 2013 2014 2015
Fondul de rulment FR=Ac-Dts RON Fondul de rulment propriu FRp=Cp-Ain RON
Fondul de rulment străin FRs=FR-FRp RON

45
In urma analizei efectuate asupra evoluției nivelului fondului de rulment, putem afirma că
societatea înregistrează un nivel ridicat al acestui indicator pe parcursul întregii perioade de analiză,
ceea ce înseamnă că o parte tot mai mare a activelor circulante este finanțată din capitalul permanent.
Această situație se datorează creșterii capitalului permanent într -un ritm mai rapid față de creșterea
activelor imobilizate, cel mai adesea.
În genera l, dacă se compară fondul de rulment cu cifra de afaceri, atunci mărimea optimă ar
trebui sa reprezinte 1/3 din cifra de afaceri. În cazul Zentiva, nivelul fondului de rulment depășește
nivelul considerat optim.
În ceea ce privește, nivelul fondului de rul ment propriu se observă același trend crescător ca
și în cazul fondului de rulment (pentru perioada 2013 -2015), ceea ce semnifică faptul că activele
imobilizate și o parte din activele circulante sunt finanțate integral din capitaluri proprii.

3.4.2. Anal iza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce trebuie
finanțate din resurse stabile. Reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după
acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente și care vor trebui să fie acoperite din resurse
permanente.

Unde: Ac – active circulante
Db – disponibilități bănești
Dts – datorii pe termen scurt
Dfts – datorii financiare pe termen scurt

46
Tabelul 3.18 Necesarul de fond de rulment
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri CA RO
N 259,644,3
77 235,648,1
66 248,164,6
29 290,990,4
71 395,787,6
88
Stocuri St RO
N 21,365,08
6 25,849,43
1 31,413,08
3 50,758,42
4 51,350,75
6
Creanțe Cr RO
N 96,262,28
0 225,502,4
88 200,401,0
38 178,097,5
25 208,830,9
11
Active circulante nefinaciare Acnf=St+Cr RO
N 117,627,3
66 251,351,9
19 231,814,1
21 228,855,9
49 260,181,6
67
Datorii nefinanciare pe termen
scurt Dnfts RO
N 46,173,68
0 78,422,15
2 53,841,32
1 63,385,62
7 68,277,89
9
Necesarul de fond de rulment NFR=(St+Cr) -Dnfts RO
N 71,453,68
6 172,929,7
67 177,972,8
00 165,470,3
22 191,903,7
68
Abaterea absolută a NFR ∆NFR=NFR n-NFR n-
1 RO
N – 101,476,0
81 5,043,033 –
12,502,47
8 26,433,44
6
Indicele NFR INFR=NFR n/NFR 0 *
100 % 100 242 249 232 269
Indicele cifrei de afaceri ICA=CA n/CA 0 * 100 % 100 91 96 112 152
Ponderea NFR în CA NFR/CA * 100 % 28 73 72 57 48
Nivelul minim 10%*CA RO
N 25,964,43
8 23,564,81
7 24,816,46
3 29,099,04
7 39,578,76
9
Nivelul maxim 15%*CA RO
N 38,946,65
7 35,347,22
5 37,224,69
4 43,648,57
1 59,368,15
3

Se constata un necesar de fond de rulment pozitiv in toti anii analizati, confirmand un
excedent de active circulante non -financiare de natura stocurilor si creantelor fata de nivelul
datoriilor non -financiare, excedent finantat pe seama resurselor permanente din fondul de rulment in
anii cand acesta a fost pozitiv. Raportat la cifra de afaceri nivelul necesarului de fond de rulment nu
se incadreaza in interva lul corespunzator in niciunul din anii analizati .

Figura 3.18 Evolutia necesarului de fond de rulment
050,000,000100,000,000150,000,000200,000,000250,000,000
2011 2012 2013 2014 2015
Necesarul de fond de rulment Nivelul maxim

47
3.4.3. Trezoreria neta
Trezoreria netă (Tn) pune în evidență modul de realizare a ciclurilor financiare ale firmei.
Reprezintă surplusul de lichidități ce se degajă la sfârșitul perioadei de gestiune, adică reala
capacitate a firmei de a investi. Trezoreria netă reprezintă diferența dintre fondul de rulment și
necesarul de fond de rulment.

Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influența
modificării capitalurilor permanente și a activelor imobilizate) cât și de modificările necesarului de
fond de rulment (sub influența modificării activelor curente, respect iv a pasivelor curente).
Trezoreria netă este alcătuită din două componente: ttrezoreria de active si trezoreria de pasiv.
Trezoreria de activ (Ta) indică disponibilitățile din conturi bancare și celelalte valori
lichide.

Trezoreria de pasiv (Tp) cuprinde creditele pe termen scurt și soldul creditor al băncii.

Tabelul 3.19 Trezoreria neta
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Fondul de rulment FR RO
N 333,565,75
0 273,839,48
0 253,696,17
1 288,021,06
7 321,799,32
4
Necesarul de fond de rulment NFR RO
N 71,453,686 172,929,76
7 177,972,80
0 165,470,32
2 191,903,76
8
Trezoreria netă TN=FR -NFR RO
N 262,112,06
4 100,909,71
3 75,723,371 122,550,74
5 129,895,55
6
Investiții financiare pe termen
scurt Ifts RO
N 0 0 0 0 0
Disponibilități bănești Db RO
N 205,144,00
7 10,227,387 5,533,631 38,733,557 38,561,567
Datorii financiare pe termen
scurt Dfts RO
N 0 0 0 0 0
Trezoreria netă TN=(Ifts+Db) –
Dfts RO
N 205,144,00
7 10,227,387 5,533,631 38,733,557 38,561,567
Abaterea trezoreriei nete ∆TN=TN n-TN n-1 RO
N – –
194,916,62
0 -4,693,756 33,199,926 -171,990

48

Figura 3.19 Evolutia ratelor de echilibru financiar

Pe parcursul perioadei de analiză, nivelul trezoreriei nete este pozitiv, cea mai mare valoare
avand -o in anul 2011, urmata de o scadere drastica in anul 2012 si 2013. In anii urmatori, trezoreria
neta este pe un trend ascendent, ceea ce reflectă o situație favorabilă, concretizată printr -o îmbogățire
a trezoreriei, întrucât societatea dispune de lichidități c are îi permit atât plata datoriilor pe termen
scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente eficiente pe piața monetară sau financiară.
Expresia trezoreriei pozitive se regăsește sub forma disponibilităților bănești în casă și
conturile bancare și în inve stiții pe termen scurt. O trezorerie exagerat de pozitivă ascunde deficiențe
manageriale deoarece scopul unei firme nu este plasarea banilor, ci utilizarea acestora.

3.5. Diagnosticul ratelor de gestiune financiara

Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează cu ajutorul ratelor de
gestiune, aceste rate exprimând de fapt viteza de rotație a elementelor patrimoniale sau a surselor de
finanțare. Viteza de rotație măsoară durata de transformare a activelor în lichidități și du rata de
reînnoire a datoriilor.
Măsurarea vitezei de rotație se realizează cu ajutorul a doi indicatori:
– numărul de rotații;
– durata în zile a unei rotații.
Numărul de rotații (Nr) arată de câte ori se rotește elementul de activ sau pasiv analizat prin
cifra de afaceri într -o perioadă de gestiune. Creșterea numărului de rotații înseamnă creșterea
eficienței utilizării elementului.

Durata în zile a unei rotații (Dz) arată durata medie în care elementul analizat parcurge
întreg ciclul economic și revine în forma bănească. Reducerea duratei medii în zile a unei rotații
înseamnă o scurtare a perioadei de imobilizare. 050,000,000100,000,000150,000,000200,000,000250,000,000300,000,000
2011 2012 2013 2014 2015
Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă

49

Viteza de rotație a resurselor se urmărește prin:
 viteza de rotație a stocurilor;
 viteza de rotație a clienților;
 viteza de rotație a furnizorilor;
 viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt.

3.5.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor
Viteza de rotație a stocurilor arată de câte ori într -o perioadă de gestiune stocurile materiale
trec succesiv prin fazele de apro vizionare, fabricație și vânzare, respectiv durata în zile a unei rotații
complete.
Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotații,
care corespunde unui termen mediu de parcurgere a fazelor circuitului econom ic și de revenire sub
formă bănească inițială de 45 de zile.

Informatiile privind nivelul si dinamica atat pentru stocurile totale cat si pentru componentele
acestora (materii prime, produse finite si marfuri, productie neterminata), precum si vitezele de
rotatie ale acestora, pentru cei cinci ani ai perioadei analizate sunt prezentate in tabelul nr. 3.20 –
Viteza de rotatie a stocurilor, unde sunt evidentiate pentru anii analizati daca s -a realizat o eliberare
sau dimpotriva o imobilizare de stocuri.

Tabelul 3.20 Viteza de rotatie a stocurilor
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri CA RO
N 259.644.3
77 235.648.1
66 248.164.6
29 290.990.4
71 395.787.6
88
Stocuri St RO
N 21.365.08
6 25.849.43
1 31.413.08
3 50.758.42
4 51.350.75
6
Număr de rotații nrSt=CA/St rotaț
ii 12 9 8 6 8
Număr mediu de rotații
rotaț
ii 8 8 8 8 8
Durata unei rotații dzSt=St/CA * 365 zile 30 40 46 64 47
Nivel mediu
zile 45 45 45 45 45
Eliberare ( -)/ Imobilizare (+) E/I=(dz n-dzn-
1)*CA n/365 RO
N – 6.458.896 4.190.658 13.924.37
6 –
17.687.79
1
Indicele stocurilor Ist= St n/St0 * 100 % 100 121 147 238 240
Indicele cifrei de afaceri ICA= CA n/CA 0 * 100 % 100 91 96 112 152

50
Materii prime și materiale Mpm RO
N 12.153.66
3 15.295.88
3 19.183.67
2 23.333.88
4 24.567.55
7
Durata unei rotații a meteriilor
prime dzMpm=Mpm/CA *
365 zile 17 24 28 29 23
Producție neterminată Pneterm RO
N 231.603 1.022.992 671.247 1.928.270 3.043.228
Durata unei rotații a producției
neterminate dzPneterm =Pneterm/CA
* 365 zile – – – – –
Produse finite și mărfuri Pfin RO
N 8.930.833 8.999.843 9.779.146 24.294.38
3 17.695.59
4
Durata unei rotații a produselor
finite dzPfin=Pfin/CA * 365 zile 13 14 14 30 16

Figura 3.20 Evolutia viteze i de rotatie a stocurilor

Din graficul de mai sus, se observă că, pe parcursul perioadei analizate, durata în zile a unei
rotații este pe un trend ascendent in perioada 2011 -2014 ajungand la nivelul maxim in 2014 (64)
revenind in 2015 foarte aproape de niv elul recomandat . Viteza numarului de rotatii al stocurilor se
mentine la un nivel bun ceea ce înseamnă mărirea eficienței utilizării stocurilor , respectiv reducerea
duratei medii de recuperare a lor sub formă bănească avand astfel o eliberare financiara d e
17.687.791.
3.5.2. Diagnosticul gestiunii clientilor
Viteza de rotație a creanțelor -clienți exprimă creditul client acordat de firmă, adică durata
medie în zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică decalajul mediu în
zile între data facturării și data încasării contravalorii mărfurilor vândute. Valoarea minimă care
asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanțelor față de clienți este de cel puțin 8 rotații, care
corespunde unei durate medii de încasare a creanțelor d e 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de cel mult
30 de zile.

010203040506070
2011 2012 2013 2014 2015Nivel mediu zile 45 45 45 45 45
Durata unei rotații dzSt=St/CA
* 365 zile 30 40 46 64 47

51

Tabelul 3.2 1 Analizagestiunii clientilor
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri CA RON 259.644.37
7 235.648.16
6 248.164.62
9 290.990.47
1 395.787.68
8
Clienți Cl RON 96.262.280 225.502.48
8 200.401.03
8 178.097.52
5 208.830.91
1
Număr de rotații nrCl=CA/Cl rotați
i 3 1 1 2 2
Număr mediu de rotații
rotați
i 8 8 8 8 8
Durata în zile a unei rotații dzCl=(Cl/CA)*365 zile 135 349 295 223 193
Nivel mediu
zile 45 45 45 45 45
Indicele cifrei de afaceri ICA= CA n/CA 0 *
100 % 100 91 96 112 152
Indicele creanțelor față de
clienți ICl= Cl n/Cl0 * 100 % 100 234 208 185 217

Figura 3.21 Evolutia vitezei de rotatie a clientilor

Valoarea indicatorilor nu corespunde unor condiții comerciale normale, fiindcă o durată mare
de rotație în zile înseamnă că resursele financiare ale întreprinderii sunt utilizate de către clienți o
perioadă de timp mare, cu efecte nefavorabile asupra înt reprinderii. Durata de recuperare a creanțelor
crește, acest aspect poate fi sub semnul că întreprinderea se confruntă cu dificultăți în încasarea
facturilor externe. Pe parcursul întregii perioade de analiză, durata în zile a unei rotații se situează
peste nivelul recomandat, ceea ce înseamnă așadar că există semnale că societatea se confruntă cu
dificultăți în încasarea facturilor emise. Neplata la timp a facturilor de către Casa Națională de
Asigurări de Sănătate a dus la crearea unei crize a lichidități lor și a unui blocaj la nivelul farmaciilor
și al distribuitorilor.
Dacă în primul an, materiile prime și materialele se transformau în produse finite, care erau
livrate și încasate în 135 zile, în al doilea an se atinge nivelul maxim al duratei în zile a unei rotații de
349 zile, spre finalul perioadei scazand pana la 193.
3.5.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor
Viteza de rotație a furnizorilor exprimă creditul -furnizor primit de firmă, adică durata
medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziționate de la furnizori. Practic indică decalajul 0100200300400
2011 2012 2013 2014 2015Durata în zile a unei rotații
dzCl=(Cl/CA)*365 zile
Nivel mediu zile

52
mediu în zile între data facturării și data plății contravalorii mărfurilor cumpărate. Valoare a minimă
care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor față de furnizori este de cel puțin 8 rotații, care
corespunde unei durate mediii de plată a facturilor de 45 de zile.Valoarea optimă ar fi de 30 de zile.
Dacă durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului client atunci se creează un
excedent de resurse financiare.
O viteză de rotație mică (durată în zile mare) înseamnă că firma folosește resursele
furnizorului, și cu toate că reflectă o situație favorabilă, poate conduce la înrăutățirea relațiilor
comerciale dacă durata în zile a unei rotații este mai mare de 30 de zile și nu este efectul unei
înțelegeri prealabile. Creșterea duratei in zile transmite semnale că firma se confruntă cu greutăți la
plată.

Tabelul 3.22 Analiza gestiunii furnizorilor
Specificații Simbol/Formulă
de calcul U.M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri CA RON 259.644.37
7 235.648.16
6 248.164.62
9 290.990.47
1 395.787.68
8
Furnizori Fz RON 24.227.544 32.494.193 30.560.883 41.752.257 40.359.419
Număr de rotații nrFz=CA/Fz rotații 11 7 8 7 10
Număr mediu de rotații
rotați
i 8 8 8 8 8
Durata în zile a unei
rotații dzFz=(Fz/CA)*365 zile 34 50 45 52 37
Nivelul mediu
zile 45 45 45 45 45
Indicele cifrei de afaceri ICA= CA n/CA 0 *
100 % 100 91 96 112 152
Indicele Fz IfZ= Fz n/Fz 0 * 100 % 100 134 126 172 167

Figura 3.22 Evolutia vitezei de rotatie a furnizorilor

0102030405060
2011 2012 2013 2014 2015Durata în zile a unei rotații
dzFz=(Fz/CA)*365 zile
Nivelul mediu zile

53
Se observă din graficul de mai sus că pe parcursul întregii perioade analizate, durata în zile a
unei rotații se afla la un nivel optim, cu exceptia anilor 2012 si 2014 cand nivelul depaseste cu putin
nivelul recomandat. Această situație reflectă faptul ca societatea dispune de o lichidate foarte buna,
achitandu -si furnizorii la timp, astfel pastrand un parteneria t pe termen lung cu acesti a si beneficiind
de oferte de calitate.
3.5.4. Di agnosticul gestiunii datoriilor pe termen scurt
Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt exprimă durata medie în zile de plată a
contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării și
data plății contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor
curente este de 4 rotații, care corespunde unei durate medii de plată a datoriilor de 60 de z ile, un
optim al perioadei de decontare fiind de maxim 30 de zile.

Tabelul 3.22 Analiza gestiunii datoriile pe termen scurt
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri CA RON 259.644.37
7 235.648.16
6 248.164.62
9 290.990.47
1 395.787.68
8
Datorii pe termen scurt Dts RON 46.173.680 78.422.152 53.841.321 63.385.627 68.277.899
Număr de rotații NrDts=CA/Dts rotații 6 3 5 5 6
Număr mediu de rotații
rotați
i 8 8 8 8 8
Durata în zile a unei
rotații Dts=Dts/CA*360 zile 65 121 79 80 63
Maximul acceptat
zile 90 90 90 90 90
Indicele cifrei de afaceri ICA=CAn/CAn –
1*100 % 100 91 96 112 152
Indicele Dts Dts=Dtsn/Dtsn –
1*100 % 100 170 117 137 148

Pe parcursul perioadei analizate viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt nu depaseste
maximul acceptat decat in anul 2012 (121), atunci cand indicele datoriilor este mult mai mare decat
cel al cifrei de afaceri. In ultimul an, se ajunge la nivelul minim de 63 de zile odata cu cres terea
substantiala a indicelui cifrei de afaceri.

54
4. DIAGNOSTICUL PERFORMAN ȚEI FINANCIARE

Pentru calculul și analiza formării progresive a rezultatului exercițiului sunt utilizate soldurile
intermediare de gestiune, care sunt indicatori calculați în cascadă, sub formă de solduri ce pun în
evidență etapele formării rezultatului exercițiului.

Tabel 4.1 Solduri intermediare de gestiune
Denumire indicator N
r.
r
d. Perioada analizată
2012 2013 2014 2015 2016
+ Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 1 21.924.
239 29.358.
343 26.475.
973 29.476.
865 42.831.
757
– Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 2 18.805.
562 24.180.
412 22.906.
304 25.020.
046 44.088.
064
= Marja comercială (rd 01 -02) 3 3.118.6
77 5.177.9
31 3.569.6
69 4.456.8
19 –
1.256.3
07
+ Producția vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 4 256.708
.501 259.277
.019 259.421
.665 295.624
.734 394.340
.532

Venituri din producția stocată (ct. 711)

Solduri creditoare 5 0 1.922.4
25 2.970.0
15 2.895.1
64 0
Solduri debitoare 6 7.303.3
95 0 0 0 1.992.4
16
+ Venituri din producția de imobilizări (ct. 721 + 722) 7 361.602 265.170 0 0 0
= Producția exercițiului (rd 04+05 -06+07) 8 249.766
.708 261.464
.614 262.391
.680 298.519
.898 392.348
.116
+ Marja comercială (rd 03) 9 3.118.6
77 5.177.9
31 3.569.6
69 4.456.8
19 –
1.256.3
07
– Consumuri intermediare (ct
601+602+603+604+605+606+608+611+612+613+614+621+6
22+623+624+625+626+627+628) 1
0 42.064.
532 48.866.
212 60.069.
796 92.087.
027 140.012
.543
= Valoarea adăugată (rd 08+09 -10) 1
1 210.820
.853 217.776
.333 205.891
.553 210.889
.690 251.079
.266
+ Venituri din subvenții (ct. 7411+7417) 1
2 0 0 0 0 0
+ Alte venituri din exploatare (ct 758) 1
3 8.942.7
30 14.833.
819 12.217.
597 5.091.5
44 8.604.2
26
– Cheltuieli cu personalul 1
4 45.417.
271 43.876.
016 44.387.
797 45.361.
636 47.929.
516
– Cheltuieli cu alte taxe și impozite (ct 635) 1
5 14.006.
920 19.010.
014 9.202.5
00 1.562.9
70 3.440.6
06
– Alte cheltuieli de exploatare (ct 658) 1
6 3.271.3
58 10.769.
364 6.829.4
04 4.075.2
44 3.641.0
79
= Rezultatul brut al exploatării (rd 11+12+13 -14-15-16) 1
7 157.068
.034 158.954
.758 157.689
.449 164.981
.384 204.672
.291
+ Venituri din provizioane (ct 7812+7813+7814) 1
8 1.487.5
76 705.530 561.700 1.467.5
09 1.787.3
50
+ Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși (ct 754) 1
9 2.415.6
26 6.125.9
64 3.293.5
36 1.754.8
88 984.959
– Cheltuieli cu amortizări și provizioane (ct
6811+6812+6813+6814) 2
0 7.641.6
39 12.714.
909 12.691.
002 10.061.
016 11.671.
881 ±

55
– Pierderi din creanțe și debitori diverși (ct 654) 2
1 2.999.2
28 1.653.0
69 4.143.8
51 1.735.0
46 2.477.1
44
= Rezultatul exploatării (rd 17+18+19 -20-21) 2
2 150.330
.369 151.418
.274 144.709
.832 156.407
.719 193.295
.575
+ Venituri financiare 2
3 8.096.6
66 11.418.
317 4.629.7
41 2.809.9
65 1.550.8
77
– Cheltuieli financiare 2
4 2.044.5
33 1.938.2
58 1.668.7
93 1.620.0
75 848.125
= Rezultatul curent ( rd 22+23 -24) 2
5 156.382
.502 160.898
.333 147.670
.780 157.597
.609 193.998
.327
+ Venituri extraordinare 2
6 0 0 0 0 317.693
– Cheltuieli extraordinare 2
7 0 0 0 0 0
= Rezultatul brut ( rd 25+26 -27) 2
8 156.382
.502 160.898
.333 147.670
.780 157.597
.609 194.316
.020
– Cheltuieli privind impozitul peprofit 2
9 11.603.
767 10.208.
442 8.658.7
98 9.988.4
30 13.974.
331
= Rezultatul net (rd 28 -29) 3
0 144.778
.735 150.689
.891 139.011
.982 147.609
.179 180.341
.689
Capacitatea de autofinanțare 3
1 157.187
.772 162.290
.830 157.379
.792 157.199
.144 196.363
.859
Dividende 3
2 0 0 0 0 0
Participarea salariaților la profit 3
3 0 0 0 0 0
Autofinanțarea netă (rd 30 -31-32) 3
4 157.187
.772 162.290
.830 157.379
.792 157.199
.144 196.363
.859

4.1.Marja comerciala

Marja comercial ăeste un indicator de măsurare a profitabilității vânzării uni
produs/game de produse/ total vânzări.
Tabelul 4.2 Analiza marjei comerciale
Nr.crt. Denumire indicator Simbol/ Formula Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
1 Marja comercială MC 3.118.677 5.177.931 3.569.669 4.456.819 -1.256.307
2 Indicele MC IMC=MCn/MCn -1*100 –
166% 69% 125% -28%

Figura 4.1 Evolutia marjei comerciale
-2,000,00002,000,0004,000,0006,000,000
2012 2013 2014 2015Marja comercială

56
Observăm că acest indicator prezintă un trend fluctuant scazand in 2013, crescand in
2014 si ajungand la nivelul minim în anul 2015 .
4.2 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator economico -financiar fundamental, pe baza căruia
seapreciază capacitatea întreprinderii de a crea venituri din operațiunile comerciale curente.
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obținute din activități comerciale curente,
măsurând în felul acesta performanțele economice ale întreprinderii; practic, aceasta determină poziția
întreprinderii pe piață.
Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească câteva condi ții:
• nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare și să permită obținerea de profit, acest lucru
constituind validarea de către piață a activității întreprinderii;
• în dinamică să prezintă o tendință de creștere reală (în prețuri comparabile), pentru a asigura
creșterea reală a afacerilor firmei;
• să fie realizată în structură corespunzător cu specificul activității, pentru a corespunde
obiectului principal de activitate al firmei;
• evoluția cifrei de afaceri să genereze efecte pozitive asupra celorlalți indicatori importanți de
apreciere a activității întreprinderii.
Ca și modalitate de calcul, cifra de afaceri se determină prin însumarea veniturilor
rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii și altor venituri din
exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.

CA = Produc ția vândut ă + Venituri din vânzarea m ărfurilor + Venituri din subven ții
aferente cifrei de afaceri.
Tabelul 4.3 Analiza cifrei de afaceri
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.
M. Perioada analizată
2012 2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri CA RO
N 259.644.3
77 235.648.1
66 248.164.6
29 290.990.4
71 395.787.6
88
Indicele cIfrei de afaceri ICA= Ca n/Ca n-1 * 100 % – 91 105 117 136
Venituri din vânzarea mărfurilor Vvm RO
N 21.924.23
9 29.358.34
3 26.475.97
3 29.476.86
5 42.831.75
7
Indicele Vvm IVvm= Vvm n/Vvm n-1 *
100 % – 134 90 111 145
Producția vândută Qv RO
N 256.708.5
01 259.277.0
19 259.421.6
65 295.624.7
34 394.340.5
32
Indicele Qv IQv= Qv n/Qv n-1 * 100 % – 101 100 114 133
Venituri din exploatere Vexp % 261.645.3
14 252.669.5
80 263.352.2
41 298.977.1
79 402.399.4
98
Venituri totale Vt % 269.741.9
80 264.087.8
97 267.981.9
82 301.787.1
44 404.268.0
68
Ponderea CA în veniturile din
exploatare CA/Vexp*100 % 99 93 94 97 98
Ponderea CA în veniturile totale CA/Vt*100 % 96 89 93 96 98
Ponderea Vvm în CA Vvm/CA*100 % 8 12 11 10 11
Ponderea Qv în CA Qv/CA*100 % 99 110 105 102 100

57

Figura 4.2 Evolutia cifrei de afaceri

Nivelul cifrei de afaceri trebuie să acopere cheltuielile de exploatare și să asigure realizarea
unui profit, precum și să prezinte o tendință de creștere reală a volumului de afaceri a societății. Cifra
de afaceri trebuie să dețină o pondere de minim 85% din total venituri de exploatare și 75% din
totalul veniturilor societății pentru a se reflecta o situație normală de realizare a activității. În
perioada de analiză se observă o tendință de creștere a cifre i de afaceri, datorată creșterii producției
vândute, ceea ce reflectă o îmbunătățire a politicii comerciale, fie creșterea interesului pieței.

4.3. Diagnosticul ratelor de eficienta

Analiza randamentului financiar al firmei urmărește reflectarea raport urilor de eficiență între
efectele de natura rezultatelor și eforturile financiare depuse pentru obținerea lor. Fructificarea
capitalului investit, a celui propriu sau a celui permanent se materializează în capacitatea lor de a
degaja venit.
Pentru reali zarea diagnosticului eficienței financiare a societății am optat pentru analiza
următoarelor rate:
 rata profitabilității comerciale;
 rata profitabilității cheltuielilor;
 rata rentabilității economice;
 rata rentabilității financiare.

4.3.1. Diagnostic ul ratelor de profitabilitate

Rata profitabilității comerciale (Rpc) arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de
afaceri. Indicatorul exprimă eficiența valorificării produselor societății și caracterizează eficiența
politicii comerciale și a politicii de prețuri ale firmei.

Rpc = 𝑹𝑩𝑬
𝑪𝑨∗𝟏𝟎𝟎
269,741,980 264,087,897 267,981,982301,787,144404,268,068
0100,000,000200,000,000300,000,000400,000,000500,000,000
261,645,314 252,669,580 263,352,241 298,977,179 402,399,498
Cifra de afaceri

58

Tabel 4.4 Analiza ratei profitabilitatii comerciale
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.
M. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Rezultatul brut al exploatării RBE RO
N 157.068.0
34 158.954.7
58 157.689.4
49 164.981.3
84 204.672.2
91
Cifra de afaceri CA RO
N 259.644.3
77 235.648.1
66 248.164.6
29 290.990.4
71 395.787.6
88
Indicele rezultatului brut al
exploatării IRBE=RBE n/RBE 0 *
100 %
100 99 105 124
Indicele cifrei de afaceri ICA=CA n/CA 0 * 100 %
100 105 123 168
Rata profitabilității comerciale rpc=RBE/CA * 100 % 60,49 67 64 57 52
Nivel minim
% 5 5 5 5 5
Nivel maxim
% 15 15 15 15 15

Figura 4.3 Evolutia ratei profitabilitatii comerciale

Rata marjei brute a exercițiului indică eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea
întreprinderii de a degaja profit. În practica economică se consideră că o rată a profitabilității
comerciale cuprinsă între 5% si 15% este acceptabilă. În cazul companiei Zentiv a, indicatorul
depășeste valoarea recomandată de 15%.
În anul 2012 și 2013, rata profitbiliății comerciale este mai ridicată, scăzând în 2014 și în
ultimul an de analiză fiind pe o panta descendenta. Factorii de influență ai dinamicii ratei
profitabilității comerciale sunt cifra de afaceri și rezultatul brut al exrcițiului. Cifra de afaceri are o
tendință de creștere pe tot parcursul intervalului de analiză 2013 -2015. O tendință de creștere
înregistrează și rezultatul brut al exercițiului pe perioada 2011 -2015, în anul 2013, scazand putin.
Rata profitabilită ții cheltuielilor (Rpch) se calculează prin raportarea rezultatului aferent
cifrei de afaceri (rezultatul exploatării, rezultatul exercițiului) la costul total al producției vândute.

Rpch = 𝑹𝒃𝒓𝒖𝒕
𝑪𝒉𝒕∗𝟏𝟎𝟎

60.496764
5752
0.0020.0040.0060.0080.00
2011 2012 2013 2014 2015
Rata profitabilității comerciale Nivel minim Nivel maxim

59

Tabelul 4.5 Analiza ratei profitabilitatii cheltuielilor
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Rezultatul brut al
exercițiului Rbrut RO
N 156.382.5
02 160.898.3
33 147.670.7
80 157.597.6
09 194.316.0
20
Cheltuieli totale Cht RO
N 200.760.7
65 216.587.3
96 228.960.6
15 248.854.2
21 327.859.4
11
Indicele rezultatului brut IRbrut=Rbrut n/Rbrut 0 *
100 % 100 103 94 101 124
Indicele cheltuielilor totale ICht=Cht n/Cht 0 * 100 % 100 108 114 124 163
Rata profitabilității
cheltuielilor rpch=Rbrut/Cht * 100 % 78 74 64 63 59
Nivel minim
% 9 9 9 9 9
Nivel maxim
% 15 15 15 15 15

Figura 4.4 Evolutia ratei profitabilitatii cheltuielilor

Se constata un nivel al ratei profitabilității cheltuielilor, cu valori foarte mari, cu mult peste
valoarea recomandată, de 15%, fiind pe un trend descendent de la 78 % in 2011 la 59 % in 2015
.Cresterea ratei presupune identificarea cheltuielilor inutile sau care pot fi reduse.
4.3.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate
Rata rentabilității economice (Re) măsoară performanțele activului total al întreprinderii,
fără a ține seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate pentru
constituirea acestui activ. Din acest motiv, se spune că rata renta bilității economice este independentă
de politica de finanțare promovată de întreprindere.
Formula de calcul a ratei rentabilității economice este:

7874
64 6359
0102030405060708090
2011 2012 2013 2014 2015
Rata profitabilității cheltuielilor Nivel minim Nivel maxim

60

Tabelul 4.6 Analiza ratei rentabilitatii economice
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Rezultatul exploatării Rexpl RO
N 150.330.3
69 151.418.2
74 144.709.8
32 156.407.7
19 193.295.5
75
Active totale At RO
N 417.652.2
34 347.402.6
40 324.624.3
34 359.869.4
47 396.775.4
34
Indicele rezultatului
exploatării IRexpl=Rexpl n/Rexpl n-1*
100 % 100 101 96 108 124
Indicele activelor totale IAt=At n/At n-1 * 100 % 100 83 93 111 110
Rata rentabilității
economice Re=Rexpl/At * 100 % 36 43,59 45 43 49
Nivel optim
% 20 20 20 20 20

Figura 4.5 Evolutia ratei rentabilitatii economice

În termeni reali, rata rentabilității economice are două dimensiuni: nivelul minim, care este cel
puțin la nivelul ratei dobânzii la capitalul împrumutat și nivelul optim, care trebuie să acopere riscul
economic și riscul financiar pe care și l -au asumat posesorii capitalurilor puse la dispoziția
întreprinderii. În practică, se apreciază ca optim un nivel al ratei rentabilității economice de 20%, ca
urmare a faptului că întreprinderea trebuie să aibă posibilitatea ca într -o perioadă de timp cât mai
scurtă să -și reînnoiască și să -și crească activele.
Pe parcursul întregii perioade de analiză, nivelul ratei rentabilității economice se situează
peste nivelul optim, reflectând performanțele bune ale activului total. În anul 2011 se înregistrează
cel mai scăzut nivel al acestui indicator (36%), iar anul 2015 înregistrează cel mai ridicat nivel al
acestui indicator (49%).
Rata rentabilității financiare măsoară performanța utilizării capitalului propriu, iar î n mod
indirect, oportu nitatea menținerii acestuia în afacere.
Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende și
creșterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de stimulare a participării la creșterea capitalului
social, at ât pentru acționarii existenți, cât și pentru noii acționari. Dacă nivelul ratei rentabilității
financiare este ridicat, acționarii acceptă ca o parte din profitul lor să fie lăsată la dispoziția
întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creștere a ac estora. Rata rentabilității financiare se
determină astfel: 3643.59 45 4349
0102030405060
2011 2012 2013 2014 2015
Rata rentabilității economice Nivel optim

61

Tabelul 4.7 Analiza ratei rentabilitatii financiare
Specificații Simbol/Formulă de
calcul U.M
. Perioada analizată
2011 2012 2013 2014 2015
Capitaluri proprii Cp RO
N 428.399.9
09 359.616.1
12 340.926.0
51 380.254.0
10 419.794.3
63
Rezultatul net al exercițiului Rnet RO
N 144.778.7
35 150.689.8
91 139.011.9
82 147.609.1
79 180.341.6
89
Indicele capitalurilor proprii ICp=Cp 1/Cp 0* 100 % 100 84 80 89 98
Indicele rezultatului net al
exercițiului IRnet=Rnet 1/Rnet 0 *
100 % 100 104 96 102 125
Rata rentabilității financiare Rf=Rnet/Cp * 100 % 34 42 41 39 43
Nivel optim
% 25 25 25 25 25

Figura 4.6 Evolutia ratei rentabilitatii financiare

În perioada de analiză, rata rentabilității financiare este peste nivelul optim si înregistreazăo
tendință fluctuanta respectiv de la 34 % în anul 2011 la 42% în anul 2012 apoi la 41% în anul 2013,
precum și de la 39 % în anul 2014 la 43 % în anul 2015. Accelerarea vitezei de rotație a activului tot al
reprezintă o condiție esențială pentru creșterea ratei rentabilității financiare a întreprinderii, exprimată
în baza capitalurilor proprii.

3442 413943
01020304050
2011 2012 2013 2014 2015
Rata rentabilității financiare Nivel optim

62
5.DIAGNOSTICUL RISCULUI

4.1 Diagnosticul riscului prin modelul Canon Holder

Când este afectata solvabilitatea (capacitatea unei firme de a face fata atat din surse financiare
interne cat si externe tuturor obligatiilor ajunse la scadenta) si obligatiile nu mai pot fi platite se
spune că întreprinderea a intrat în încetare de plată și se declanșează procedura de faliment . Acest
risc poate fi evaluat cu ajutorul unor metode de predictie care folosesc o functie scor care combina
liniar anumiti indicatori ponderati cu anumiti coeficienti de importanta. Metoda aceasta a
“scorurilor” ind ica daca la data realizarii analizei societatea prezinta o situatie cu probabilitate de
faliment.
Modelul folosit in aceasta lucrare pentru evaluarea riscului de faliment este modelul Conan –
Holder.Elementele pentru calculul scorului dupa acest model si rezultatelele calculelor sunt
prezentate in Tabelul 5.1 -Modelul Conan -Holder .

Tabelul 5.1 Modelul Conan -Holder
Nr.cr
t Specificatie 2011 2012 2013 2014 2015
1 Active circulante Ac 322.771.37
3 261.579.30
6 237.347.75
2 267.589.50
6 298.743.23
4
2 Stocuri S 21.365.086 25.849.431 31.413.083 50.758.424 51.350.756
3 Active totale At 396.276.49
9 347.755.73
8 323.052.79
9 358.442.68
6 395.441.68
4
4 Capitaluri permanente Cpm 428.446.61
1 359.662.81
4 340.972.75
3 380.301.00
8 419.831.52
4
5 Pasive totale Pt 396.276.49
9 347.755.73
8 323.052.79
9 358.442.68
6 395.441.68
4
6 Cheltuieli financiare Chfin 2.044.533 1.938.258 1.668.793 1.620.075 848.125
7 Cifra de afaceri CA 259.644.37
7 235.648.16
6 248.164.62
9 290.990.47
1 395.787.68
8
8 Cheltuieli personal Chpers 45.417.271 43.876.016 44.387.797 45.361.636 47.929.516
9 Excedent brut din exploatare EBE 157.068.03
4 158.954.75
8 157.689.44
9 164.981.38
4 204.672.29
1
10 Valoare adaugata 210.820.85
3 217.776.33
3 205.891.55
3 210.889.69
0 251.079.26
6
11 Datorii totale 46.220.382 78.468.854 53.888.023 63.432.625 68.315.060
12 R1=EBE/DT 3,40 2,03 2,93 2,60 3,00
13 R2=Cpm/At 1,08 1,03 1,06 1,06 1,06
14 R3=(Ac -S)/At 0,76 0,68 0,64 0,60 0,63
15 R4=Chfin/CA 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00
16 R5=Chpers/VA 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00
17 Z=0.24xR1 + 0.22 xR2 + 0.16x R3 + 0.87xR4 +
0.10xR5 1,18 0,83 1,04 0,96 1,05

Pentru compania Zentiva, scorul Z indica pentru toti anii intervalului 2011 -2015 un nivel
peste 0.16, semnificand o situatie foarte buna, cu probabilitatea falimentului sub 10%, conform
interpretarii din fig.5.1.

63
Starea intreprinderii Valoare scor Z Riscul de faliment
Esec Z < -0.05 > 90%
Pericol -0.5 < Z < 0.04 65%-90%
Alerta 0.04 < Z < 0.1 30%-65%
Buna 0.1 < Z < 0.16 10%-30%
Foarte buna Z > 0.16 sub 10%
Sursa informatii tabel : Buglea Alexandru (2015) – Diagnosticul si evaluarea intreprinderii

Figura 5.1 – Interpretarea scorului Z in modelul Conan -Holder

64
CONCLUZII

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit
aprecierea situației financiare și a performanțelor unei întreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situația financiară a întreprinderii “ starea
de sănătate” a unei întreprinderi prin măsurarea perfor manțelor, aprecierea vulnerabilităților sale,
identificarea cauzelor sau a contextului care au generat această situație precum și propunerea de
acțiuni care să conducă la optimizarea funcționării și creșterea performanțelor.
În vederea realizării diagnosti cului financiar am utilizat un sistem complet de indicatori, care
caracterizează activi tatea financiară a S.C. ZENTIVA S.A, o companie din domeniul industriei
farmaceutice. În acest scop am analizat principalele aspecte legate de poziția financiară, respec tiv de
performanța financiară, identificând punctele forte și punctele slabe ale societății.
Diagnosticul financiar a fost realizat pe baza bilanțului financiar și a contului de profit și
pierdere (prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune), cee a ce ne -a permis să apreciem într –
un mod detaliat situația financiară a întreprinderi.
Compania ZENTIVA, in urma analizei diagnostic, se prezinta ca o companie solida sub
aspectul potentialului tehnico -material, comercial, uman, cu o cifra de afaceri subst antiala, avand o
marja comerciala nu prea mare si rezultate foarte bune , cu o lichidate peste nivelul optim , activele
circulante fiind gestionate necorespunzător insa cu o solvabilitate foarte buna si o stabilitate
financiara buna transpus a intr -o trezorerie neta pozitiva cu o gestiune finan ciara optima a stocurilor,
clientilor si furnizorilor si ra te de eficienta in majoritate corespunzatoare.

65
BIBLIOGRAFIE

Cărți:

Buglea, A., (2015), Diagnosticul și evaluarea întreprinderii , Editura Mirton, Timișoara.

Internet

http://www.zentiva.ro/investors/pages/financial -reports.aspx

http://www.zentiva.ro/about -us/pages/default.aspx

66
ANEXE

Anexa 1

DATE BILAN Ț ZENTIVA S.A,
2011 -2015

Denumirea elementului N
r
.
r
d
. Sold
la:

31.1
2.20
11 31.1
2.20
12 31.1
2.20
13 31.1
2.20
14 31.1
2.20
15
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1.Cheltuieli de constituire (ct.201 -2801) 1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
2.Cheltuieli de dezvoltare (ct.203 -2803 -2903) 2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
3.Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare si
alte imobilizari necorporale (ct. 205+208 -2805 -2808 -2905 -2908) 3 392.
165,
0 567.
350,
0 292.
520,
0 181.
253,
0 92.4
56,0
4.Fond comercial (ct.2071 -2807 -2907) 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
5.Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie (ct.233+234 -2933) 5 82.0
73,0 152.
406,
0 122.
714,
0 181.
505,
0 432
557
TOTAL (rd. 01 la 05) 6 474.
238 719.
756 415.
234 362.
758 525.
013
II.IMOBILIZARI CORPORALE

1.Terenuri si constructii (ct.211+212 -2811 -2812 -2911 -2912) 7 56.8
89.3
05,0 57.5
15.9
69,0 59.0
26.7
60,0 56.8
55.7
55,0 57.6
70.0
29,0
2.Instalatii tehnice si masini (ct. 213+223 -2813 -2912) 8 11.1
16.5
39,0 8.65
5.19
5,0 16.6
46.0
46,0 16.5
13.2
76,0 27.4
17.0
59,0
3.Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct.214+224 -2814 -2914) 9 2.41
1.94
4,0 1.85
7.51
3,0 1.96
3.30
5,0 1.05
2.19
1,0 851.
603,
0
4.Imobilizari corporale in curs de executie (ct. 231 -2931) 1
0 1.98
2.59
8,0 17.0
20.8
99,0 7.48
8.78
5,0 15.7
59.5
09,0 9.83
2.04
4,0
5.Avansuri (ct. 4093) 1
1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL(rd.07 la 11) 1
2 72.4
00.3
86 85.0
49.5
76 85.1
24.8
96 90.1
80.7
31 95.7
70.7
35
III.IMOBILIZARI FINANCIARE

1.Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.261 -2961) 1
3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
2.Imprumuturi acordate entitatilor afiliate (ct.2671+2672 -2964) 1
4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
3.Interese de participare (ct.262+263 -2962) 1
5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

67
4.Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare (ct.2673+2674 -2965) 1
6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
5.Alte titluri imobilizate (ct.265+266 -2963) 1
7 0,0 0,0 0,0 0,0 0
6.Alte imprumuturi (ct.2675*+2676*+2677+2678*+2679* -2966* -2968*) 1
8 54.0
02,0 54.0
02,0 0,0 0,0 0
TOTAL (rd.13 la 18) 1
9 54.0
02 54.0
02 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd.06+12+19) 2
0 72.9
28.6
26 85.8
23.3
34 85.5
40.1
30 90.5
43.4
89 96.2
95.7
48
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI

1. Materii prime si materiale consumabile (ct. 301+321+302+322+303+323+/ –
308+351+358+381+328+/ -388-391-392-3951 -3958 -398) 2
1 12.1
53.6
63,0 15.2
95.8
83,0 19.1
83.6
72,0 23.3
33.8
84,0 24.5
67.5
57,0
2.Productia in curs de executie (ct. 331+332+341+/ -348* -393-3941 -3952) 2
2 231.
603,
0 1.02
2.99
2,0 671.
247,
0 1.92
8.27
0,0 304
322
8
3.Produse finite si marfuri (ct.345++346+/ -348*+354+356+357+361+326+/ –
368+371+327+/ -378-3945 -3946 -3953 -3954 -3946 -3953 -3954 -3956 -3957 -396-
397-4428) 2
3 8.93
0.83
3,0 8.99
9.84
3,0 9.77
9.14
6,0 24.2
94.3
83,0 17.6
95.5
94,0
0
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct. 4091) 2
4 48.9
87,0 530.
713,
0 1.77
9.01
8,0 1.20
1.88
7,0 6.04
4.37
7,0
TOTAL (rd. 21 la 24) 2
5 21.3
65.0
86 25.8
49.4
31 31.4
13.0
83 50.7
58.4
24 51.3
50.7
56
II. CREANTE (Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare
de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)

1. Creante comerciale (ct.2675*+2676*+2678*+2679* -2966 –
2968+4092+411+413+418 -491) 2
6 92.7
51.8
32,0 120.
097.
726,
0 144.
201.
278,
0 169.
403.
984,
0 200.
082.
900,
0
2. Avansuri plătite (ct. 4092) 2
7 80.8
85,0 100.
433.
083,
0 50.0
98.9
33,0 0,0 0,0
2. Sumele de incasat de la entitatile afiliate (ct.451** -495*) 2
8 0,0 0,0 0,0 0,0 0
3. Sumele de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea
intereselor de partiicipare (ct.453 -495*) 2
9 3.42
9.56
3,0 4.97
1.67
9,0 6.10
0.82
7,0 8.69
3.54
1,0 8.74
8.01
1,0
4. Alte creante (ct.
425+4282+431**+437**+4382+441**+4424+4428**+444*+445+446**+44
7**+4482+4582+461+473** -496+5187) 3
0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
5. Capital subscris si nevarsat (ct. 456 -495*) 3
1

TOTAL (rd.26 la 31) 3
2 96.2
62.2
80 225.
502.
488 200.
401.
038 178.
097.
525 208.
830.
911

68
III. INVESTITII PE TERMEN SCURT

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.501 -591) 3
3

2. Alte investitii pe termen scurt (ct.505+506+508 -595-596-598+5113+5114) 3
4 0,0 0,0 0,0 0,0 0
TOTAL (rd.33+34) 3
5 0,0 0,0 0,0 0,0 0
IV. CASA SI CONTURI CURENTE LA BANCI
(ct.508+5112+512+531+532+541+542) 3
6 205.
144.
007,
0 10.2
27.3
87,0 5.53
3.63
1,0 38.7
33.5
57,0 38.5
61.5
67,0
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (RD.25+32+35+36) 3
7 322.
771.
373 261.
579.
306 237.
347.
752 267.
589.
506 298.
743.
234
C. CHELTUIELI IN AVANS (CT. 471)

Sume de rulat într -o perioadă de până la un an (din ct. 471*) 3
8 576.
500 353.
098 164.
917 309.
691 402.
702
Sume de rulat într -o perioadă mai mare de un an (din ct. 471*) 3
9

TOTAL (rd.38+39) 4
0 576.
500 353.
098 164.
917 309.
691 402.
702
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR -O
PERIOADA DE PANA LA 1 AN
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu -se separat
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct.161+1681 -169) 4
1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
2. Sume datorate institutiilor de credit
(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 4
2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
3.Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419) 4
3 123.
348,
0 123.
416,
0 123.
434,
0 123.
389,
0 142.
465,
00
4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401+404+408) 4
4 24.2
27.5
44,0 32.4
94.1
93,0 30.5
60.8
83,0 41.7
52.2
57,0 40.3
59.4
19,0
0
5. Efecte de comert de platit (ct. 403+405) 4
5 0,0 32.4
94.1
93,0 0,0 0,0 0,0
6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661+1685+2691+451**) 4
6 4.60
9,0 0,0 0,0 0,0 0,0
7.Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor
de participare (ct.1663+1686+2692+453***) 4
7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale
(ct.
1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431***+437**
*+4381+441***+4423+4428***+44***+446***+447***+4481+455+456***
+457+4581+462+473***+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) 4
6 21.8
22.7
88,0 45.8
04.5
43,0 23.1
57.0
04,0 21.5
09.9
81,0 27.7
76.0
15,0
TOTAL (rd.41 la 46) 4
7 46.1
78.2
89 110.
916.
345 53.8
41.3
21 63.3
85.6
27 68.2
77.8
99
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE
(rd.37+38 -47-63-65-67) 4
8 277.
074.150.
937.183.
671.204.
513.230.
868.

69
849 335 348 570 037
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 20+48) 4
9 350.
003.
475 236.
760.
669 269.
211.
478 295.
057.
059 327.
163.
785
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR -O
PERIOADA MAI MARE DE 1 AN
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu -se separat
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct.161+1681 -169) 5
0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
2. Sumele datorate institutiile de credit (ct.
1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 5
1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
3.Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419) 5
2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401+404+408) 5
3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
5. Efecte de comert de platit (ct. 403+405) 5
4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661+1685+2691+451***) 5
5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
7.Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor
de participare (ct.1663+1686+2692+453***) 5
6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale
(ct.
1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431***+437**
*+4381+441***+4423+4428***+44***+446***+447***+4481+455+456***
+457+4581+462+473***+509+5186+5193+5194+5194+5195+5196+5197) 5
7 46.7
02 46.7
02 46.7
02 46.9
98,0 37.1
61,0
TOTAL (rd. 50 la 57) 5
8 46.7
02 46.7
02 46.7
02 46.9
98 37.1
61
H. PROVIZIOANE

1. Provizioane pentru beneficiile angajatilor (ct. 1517) 5
9 569.
000,
0 725,
0 680.
000,
0 801.
000,
0 1.10
8.00
0,0
2. Provizioane pentru impozite (ct.1516) 6
0

3. Alte provizioane (ct. 1511+1512+1513+1514+1518) 6
1 10.0
83.9
40,0 12.1
34.0
23,0 15.6
21.7
17,0 19.5
83.5
63,0 21.9
10.9
29,0
TOTAL (rd. 59 la 61) 6
2 10.6
52.9
40 12.1
34.7
48 16.3
01.7
17 20.3
84.5
63 23.0
18.9
29
I. VENITURI IN AVANS

1. Subventii pentru investitii (ct. 475) 6
3 94.7
35,0 78.7
24,0 0,0 0,0 0,0
2. Venituri inregistrate in avans (ct.472) – total (rd.65+66) 6
4

Sume de reluat intr -o perioada de pana la un am (ct. 472*) 6
5

Sume de reluat intr -o perioada mai mare de un an (ct. 472*) 6
6
3. Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti
(ct.478) 6
7

70
Fond comercial negativ(ct. 2075) 6
8

TOTAL (rd. 63+64+67+68) 6
9 94.7
35 78.7
24 0 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL

1. Capital subscris varsat (ct. 1012) 7
0 41.6
96.1
15,0 41.6
96.1
15,0 41.6
96.1
15,0 41.6
96.1
15,0 41.6
96.1
15,0
2.Capital subscris nevarsat (ct. 1011) 7
1

3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 7
2
4.Ajustări ale capitalului social (ct. 1028)

Sold C 7
3

Sold D 7
4
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 103)

Sold C 7
5 0,0 0,0 116.
000,
0 0,0 0,0
Sold D 7
6 0,0 442.
500,
0 0,0 60.3
75,0 328.
335,
0
TOTAL (rd. 70+71+72+73 -74+75 -76) 7
7 41.6
96.1
15 41.2
53.6
15 41.8
12.1
15 41.6
35.7
40 41.3
67.7
80
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 7
8 9.86
3.68
4,0 24.9
64.5
05,0 24.9
64.5
05,0 24.9
64.5
05,0 24.9
64.5
05,0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 7
9 21.9
52.2
35,0 0,0 1.73
6.45
2,0 1.73
6.45
2,0 1.73
6.45
2,0
IV. REZERVE

1. Rezerve legale (ct. 1061) 8
0 8.33
9.22
3,0 8.33
9.22
3,0 8.33
9.22
3,0 8.33
9.22
3,0 8.33
9.22
3,0
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 8
1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
3. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065) 8
2

4. Alte rezerve (ct.1068) 8
3 204.
838.
090,
0 137.
287.
706,
0 133.
224.
715,
0 145.
405.
791,
0 155.
578.
688,
0
TOTAL (rd. 80 la 83) 8
4 213.
177.
313 145.
626.
929 141.
563.
938 153.
745.
014 163.
917.
911
Actiuni proprii (ct. 109) 8
5

Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 8
6

71
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 8
7

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A) SOLD C (ct. 117) 8
8
1.41
2.97
4,0 23.7
37.1
30,0 23.7
37.1
30,0 23.7
37.1
30,0
SOLD D (ct. 117) 8
9 4.71
6.35
1,0
0,0 0,0 0,0
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR SOLD C
(ct. 121) 9
0 57.3
77.5
39,0 33.8
57.3
09,0 32.1
81.0
76,0 42.9
44.4
91,0 62.4
35.7
15,0
SOLD D (ct. 121) 9
1

Repartizarea profitului (ct. 129) 9
2
416.
805
446.
034 91.8
90
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 77+78+79+84 -85+86 -87+88 -89+90 –
91-92) 9
3 396.
276.
499 347.
755.
738 323.
052.
799 358.
442.
686 395.
441.
684
Patrimoniul public 9
4

CAPITALURI – TOTAL (rd. 93+94) 9
5 396.
276.
499 347.
755.
738 323.
052.
799 358.
442.
686 395.
441.
684

72
Anexa 2

DATE CONT DE PROFIT SI PIERDERE
ZENTIVA S.A. 2011 -2015

Denumire indicator N
r.
rd
. Exercitiul financiar
2011 2012 2013 2014 2015
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03 -04+05+06) 1 259.644.3
77 235.648.1
66 248.164.6
29 290.990.4
71 395.787.68
8
Producția vândută (ct.
701+702+703+704+705+706+708) 2 256.708.5
01,0 259.277.0
19,0 259.421.6
65,0 295.624.7
34,0 394.340.53
2,0
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct 707) 3 21.924.23
9,0 29.358.34
3,0 26.475.97
3,0 29.476.86
5,0 42.831.757
,00
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 4 18.988.36
3,0 52.987.19
6,0 37.733.00
9,0 34.111.12
8,0 41.384.601
,00
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile
radiate din Registrul general și care mai au în
derulare contracte de leasing (ct. 709) 5 0,0 0,0 0,0 0,0 0
Venituri din subvenții de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 6 0,0 0,0 0,0 0,0 0
2. Venituri aferente costului producției în curs
de execuție (ct. 711+712)

Sold C 7 0,0 1.922.425,
0 2.970.015,
0 2.895.164,
0

Sold D 8 7.303.395,
0
0,0 1992416
3. Venituri din producția de imobilizări și
investiții imobiliare (ct. 721 +722+725) 9 361.602,0 265.170,0 0,0 0,0 0,00
4. Alte venituri din exploatare (ct.
758+7417+7815) 10 8.942.730,
0 14.833.81
9,0 12.217.59
7,0 5.091.544,
0 8.604.226,
00
din care, venituri din fodul comercial negativ 11
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 01+07 -08+09+10) 12 261.645.3
14 252.669.5
80 263.352.2
41 298.977.1
79 402.399.49
8
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și
materialelel consumabile (ct/ 601+602 -7412) 13 21.575.83
7,0 25.976.37
0,0 34.610.27
5,0 65.918.42
4,0 101.102.89
5,00
Alte cheltuieli materiale (ct.
603+604+606+608) 14 15.813.22
4,0 17.910.44
0,0 19.656.05
9,0 20.620.12
5,0 31.626.250
,00
b)Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)
(ct. 605 -7413) 15 4.675.471,
0 4.979.402,
0 5.803.462,
0 5.548.478,
0 7.283.398,
00
c) Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 16 18.805.56
2,0 24.180.41
2,0 22.906.30
4,0 25.020.04
6,0 44.088.064
,00
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19+20) 18 45.417.27
1 43.876.01
6 44.387.79
7 45.361.63
6 47.929.516
a) Salarii și indemnizatii (ct.
641+642+643+644 -7414) 19 36.081.28
7,0 34.589.67
2,0 34.989.73
6,0 35.414.14
2,0 37445987

73
b)Cheltuieli cu asigurările și protecția socială
(ct. 645-7415) 20 9.335.984,
0 9.286.344,
0 9.398.061,
0 9.947.494,
0 10.483.529
,00
7. a)Ajustările de valoare privind
imobilizările corporale și necorporale (rd. 22 –
23) 21 9.380.293 9.803.296 8.686.658 7.432.920 8.775.627
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 22 9.518.433,
0 9.848.485,
0 8.708.366,
0 7.447.155,
0 8.792.933,
0
a.2) Venituri (ct. 7813+7816) 23 138.140,0 45.189,0 21.708,0 14.235,0 17306
b) Ajustări de valoare privind activele
circulante (rd. 25 -26) 24 583.602 -4.472.895 850.315 -19.842 1.492.185
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 25 2.999.228,
0 1.653.069,
0 4.143.851,
0 1.735.046,
0 2477144
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 26 2.415.626,
0 6.125.964,
0 3.293.536,
0 1.754.888,
0 984959
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 85.691.20
2,0 90.190.01
4,0 86.948.30
8,0 76.191.77
2,0 83.604.446
,0
8.1. Chetuieli privind prestațiile externe (ct.
611+612+613+614+621+622+623+624+625+
626+627+628 -7416) 28 68.412.92
4,0 60.409.76
1,0 70.916.40
4,0 70.553.55
8,0 76.522.761
,00
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate (ct. 635) 29 14.006.92
0,0 19.010.01
4,0 9.202.500,
0 1.562.970,
0 3.440.606,
00
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652+658) 30 3.271.358,
0 10.769.36
4,0 6.829.404,
0 4.075.244,
0 3.641.079,
0
Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare
înregistrate de entitățile radiate din Registrul
general și care mai au în derulare contracte de
leasing (ct. 666*) 31

Ajustari privind provizioanele (rd. 33 -34) 32 –
3.226.230,
0 2.206.083,
0 3.442.644,
0 1.160.587,
0 1.108.905,
0
Cheltuieli (ct. 6812) 33 –
1.876.794,
0 2.866.424,
0 3.982.636,
0 2.613.861,
0 2.878.948,
0
Venituri (ct. 7812) 34 1.349.436,
0 660.341,0 539.992,0 1.453.274,
0 1.770.044,
0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE –
TOTAL (rd. 13 la 16 – 17+18+21+24+27+32) 35 198.716.2
32 214.649.1
38 227.291.8
22 247.234.1
46 327.011.28
6
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE

Profit (rd. 12 -35) 36 62.929.08
2 38.020.44
2 36.060.41
9 51.743.03
3 75.388.212
Pierdere (rd. 35 -12) 37 0 0 0 0 0
9. Venituri din interese de participare (ct.
7611 + 7613) 38 0,0 0,0 28.544,0 0,0 0
din care, venituri obținute de la entitățile
afilate 39
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi
care fac parte din activele imobilizate (ct.
763) 40
1.132.414,
0 1.129.190,
0 1.079.162,
0 328380
din care, venituri obținute de la entitățile
afilate 41

74
11. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 42 6.573.468,
0 6.851.153,
0 3.472.007,
0 1.730.803,
0 635477
din care , venituri obținute de la entitățile
afiliate 43 0,0 0,0 3.055.955,
0 1.511.539,
0 0,0
Alte venituri financiare (ct.
762+764+765+767+768) 44 1.523.198,
0 3.434.750,
0 0,0 0,0 587020
VENITURI FINANCIRE – TOTAL (rd.
38+40+42+44) 45 8.096.666 11.418.31
7 4.629.741 2.809.965 1.550.877
12. Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare și investițiile financiare deținute ca
active circulante (rd. 47 -48) 46
Cheltuieli (ct. 686) 47
Venituri (ct. 786) 48
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666* –
7418) 49 24.948,0 0,0 0,0 16.357,0 3172
din care, cheltuieli în relația cu entitățile
afiliate 50 0,0 0,0 0,0 0,0 0
Alte cheltuieli financiare (ct.
663+664+665+667+668) 51 2.019.585,
0 1.938.258,
0 1.668.793,
0 1.603.718,
0 844953
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.
46+49+51) 52 2.044.533 1.938.258 1.668.793 1.620.075 848.125
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă)
Profit (rd. 45 -52) 53 6.052.133 9.480.059 2.960.948 1.189.890 702.752
Pierdere (rd. 52 -45) 54 0 0 0 0 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT(Ă)

Profit (rd. 12+45 -35-52) 55 68.981.21
5 47.500.50
1 39.021.36
7 52.932.92
3 76.090.964
Pierdere (rd. 35+52 -12-45) 56 0 0 0 0 0
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 57
317.693
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58
Profit (rd. 57 -58) 59 0 0 0 0 317.693
Pierdere (rd. 58 -57) 60 0 0 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 12+45+57) 61 269.741.9
80 264.087.8
97 267.981.9
82 301.787.1
44 404.268.06
8
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35+52+58) 62 200.760.7
65 216.587.3
96 228.960.6
15 248.854.2
21 327.859.41
1
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă)

Profit (rd. 61 -62) 63 68.981.21
5 47.500.50
1 39.021.36
7 52.932.92
3 76.408.657
Pierdere (rd 62 -61) 64 0 0 0 0 0
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 65 11.603.76
7,0 10.208.44
2,0 8.658.798,
0 9.988.430,
0 13974331
19. Alte impozite neprezentate la elementele
de mai sus (ct. 698) 66
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)
A EXERCIȚIULUI FINANCIAR
Profit (rd. 63 -64-65-66) 67 57.377.44 37.292.05 30.362.56 42.944.49 62.434.326

75
8 9 9 3
Piederdere (rd. 64+65+66 -63) 68 0 0 0 0 0

76
Anexa 3

BILANȚ FINANCIAR ZENTIVA S.A.
2011 -2015

ACTIV 2011 2012 2013 2014 2015
1. Active imobilizate 94.880.861 85.823.334 87.276.582 92.279.941 98.032.200
1.1. Imobilizări necorporale 474.238 719.756 415.234 362.758 525.013
1.2. Imobilizări corporale 94.352.621 85.049.576 86.861.348 91.917.183 97.507.187
1.3. Imobilizări financiare 54.002 54.002 0 0 0
2 Active circulante 322.771.373 261.579.306 237.347.752 267.589.506 298.743.234
2.1. Stocuri 21.365.086 25.849.431 31.413.083 50.758.424 51.350.756
2.2. Creanțe 96.262.280 225.502.488 200.401.038 178.097.525 208.830.911
2.3. Investiții financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0
2.4. Disponibilități 205.144.007 10.227.387 5.533.631 38.733.557 38.561.567
TOTAL ACTIV 417.652.234 347.402.640 324.624.334 359.869.447 396.775.434

PASIV 2011 2012 2013 2014 2015
1. Capitaluri proprii 396.276.49
9 347.755.73
8 323.052.79
9 358.442.68
6 395.441.68
4
2. Datorii pe termen mediu și lung 46.702 46.702 46.702 46.998 37.161
2.1. a) datorii financiare pe t. mediu și
lung 0 0 0 0 0
2.2. b) datorii de exploat. pe t. mediu și
lung 46.702 46.702 46.702 46.998 37.161
Capital permanent 396.323.20
1 347.802.44
0 323.099.50
1 358.489.68
4 395.478.84
5
3. Datorii pe termen scurt 46.173.680 78.422.152 53.841.321 63.385.627 68.277.899
3.1. a) datorii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0
3.2. b) datorii de exploatare pe termen
scurt 46.173.680 78.422.152 53.841.321 63.385.627 68.277.899
3.2.1
. b1) datorii comerciale pe termen
scurt 24.227.544 32.494.193 30.560.883 41.752.257 40.359.419
3.2.2
. b2) alte datorii de exploatare pe t.
scurt 21.946.136 45.927.959 23.280.438 21.633.370 27.918.480
TOTAL PASIV 417.652.23
4 347.402.64
0 324.624.33
4 359.869.44
7 396.775.43
4