Semnătura autorului __________________ [613639]
Universitatea Tehnică a Moldovei
CONTRIBUȚ II LA CREAREA S TRATULUI
TEMATIC A CODURILOR POȘTALE Î N
REPUBLICA MOLDOVA
Absolvent: [anonimizat] – 1309
Irovan Dorina
Conducător: conf., dr.
Grama Vasile
Chișinău – 2017
Declarația student: [anonimizat] __________________
REZUMAT
În teza de licență cu tema „ Contribuții la crearea stratului tematic a c odurilor Poștale ”
drept scop s -a propus realizarea unei hărți a zonelor codurilor poștale , utilizînd tehnologii SIG, pentru
ușurarea și eficientizarea datelor privind zonele codurilor poștale, instituții de învățămînt din zona
respectiva, dar și pentru un management mai eficient a Î.S.Poș ta Moldovei.
Lucrarea constă din :
– 5 capitole;
– 29 figuri;
– 8 tabele;
– 20 surse bibliografice;
– 72 pagini;
În primul capitol sunt prezentate aspecte generale ale serviciilor prestate de Î.S.Poșta
Moldovei, generalități despre codul postal, dar și exemple d e sisteme automatizate de identificare a
zonelor codurilor poștale. Sunt descrise pe larg obiect ivele, dar și beneficiile aplicațiilor SIG pentru
dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova.
Al doilea capitol conține în sine date generale, componente ș i funcții ale unui SIG.
La etapa dată au fost descrise modele de date , structuri, metodologii și tehnici de colectare, dar și
de reprezentare geografica a datelor.
Al treilea capitol reprezin tă studiul de caz în crearea stratului tematic al codurilor poș tale
pentru orașul Chișinău. În acest capitol este descris pas cu pas proce sul de colectare, prelucrare,
adaptarea și introducerea datelor operative în stratul cartografic thematic, simbolizarea și integrarea
datelor operative a zonelor serviciilor prestat e de Î.S.Poșta Moldovei.
În capitolul patru “Argumentarea/analiza economică” reprezintă o analiză economică a
lucrărilor efectuate.
În capitolul cinci “Securitatea activitații vitale” este descrisă securitatea și sănătatea în
muncă și protecția mediului am biant.
La fel ca internetul, smartphone -urile și alte tehnologii noi apărute în ultimul deceniu,
tehnologiile GIS joacă un rol important în viețile noastre, aducînd un șir de beneficii și avantaje.
ABSTRACT
In the thesis entitled "Contributions to Creating Thematic Layer of Postal Codes", it was proposed
to make a map of postal codes using the GIS technologies to facilitate and streamline data of postal
codes areas, educational institutions in the area, and for more efficient management of Poșta
Moldovei.
The thesis consists of:
– 5 chapters;
– 29 figures;
– 8 tables;
– 20 bibliog raphic sources;
– 72 pages;
In the first chapter are presented general aspects of the services provided by Poșta
Moldovei, generalities about the postal code, and also examples of automated systems for
identifying the areas of the postal codes. There are described the objectives and the benefits of
the GIS applications for developing the infrastructure of the Republic of Moldova.
The second chapter contains general data, components and functions of a GIS.
At this stage have been described a data models, structures, methodologies and collection
techniques, but also representation geographic data.
The third cha pter is the case study in creating the thematic layer of postal codes for the city
of Chisinau. In this chapter is described step by step the process of collecting, processing,
adapting and introducing operative data into the thematic map layer, symbolizin g and
integrating the operative data of the services areas provided by Poșta Moldovei.
In Chapter Four " Argumentation / Economic Analysis" is described an economic analysis
of the work done.
Chapter Five "Security of vital activity" describes health and safety measures at this work
and environmental protection of local infrastructure.
Like the internet, smartphones and other new technologies that have emerged over the last
decade, GIS technologies play an important role in our lives, bringing a range of b enefits.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CONSTRUCȚII, GEODEZIE ȘI CADASTRU
DEPARTAMENTUL „INGINERIE CIVILĂ ȘI GEODEZIE”
AVIZ
la teza de licență
Tema Contribuții la crearea stratului tematic a codurilor poștale
Studentul(a) Irovan Dorina gr.GTC -1309
1. Actualitatea temei _________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Caracteristica tezei de licență ________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3. Analiza prototipului _______________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4. Estimarea rezultatelor obținute _______________________________________
____________________________________________ ______________________________
________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
5. Corectitudinea materialului expus ____________________________________
____________________ _________________________________________________
_____________________________________________________________________
6. Calitatea materialului grafic _________________________________________
________________________________________________________________ _____
_____________________________________________________________________
7. Valoarea practică a tezei ____________________________________________
_____________________________________________________________________
_______________________________________ ______________________________
8. Observații și recomandări ___________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________________________
9. Caracteristica s tudentului și titlul conferit ______________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________ ___________________________
______________________________________________________
Conducătorul
tezei de licență ________________________________________________________
(funcția, titlul științific), (semnătura, data), (numele, prenumele)
Mod. Coala Nr. doc.
Irovan D.
Grama V.
Grama V .
Taranenco A.
Taranenco A.
Elaborat
Consultant
Conduc ător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătur.
Data
UTM 584.2 – 11 ME
UTM FCGC
GTC -1309 Litera
Coala Coli
XXX 10 Contribuții la crearea stratului tematic a
codurilor poștale în Republica Moldova
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
1. Reprezentarea datelor/serviciilor prestate de Poșta Moldovei prin prisma infrastr ucturii de date
spațiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
1.1 Specificul datelor/informațiilor din circuitul serviciilor poștale ………………………….. . 14
1.2 Codul postal, structura si semnificatia lui ………………………….. ………………………….. …. 15
1.3 Sisteme automatizate de indentificare a zonelor în conformitate cu codurile poștale . 17
1.4 Benificiile aplicatiilor SIG pentru dezvoltarea infrastrucurii a Republicii Moldova … 20
2. Aplicarea mediului GIS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
2.1 Date generale, componente, funcții ale unui SIG. ………………………….. …………………… 22
2.1.1 Componentele unui SIG ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
2.1.2 Ce este ArcGIS Online? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
2.1.3 Ce putem face cu ArcGIS Online? ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
2.1.4 Crearea hărților, scenelor și aplicațiilor ………………………….. ………………………….. …………. 25
2.1.5 ArcGIS Desktop ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 25
2.1.6 Tipuri de licență al programului ArcGIS ………………………….. ………………………….. ……….. 26
2.1.7 ArcCatalog ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
2.1.8 ArcToolbox ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 29
2.1.9 Extens ii Opționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 29
2.2 Modele de date SIG și strucura lor ………………………….. ………………………….. …………. 30
2.2.1 Formate de date vector ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
2.2.2 Formatul de date shapefile ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
2.2.3 Formatul de date coverage ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
2.2.4 Formatul de date Geodatabase ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
2.2.5 Formatul de date CAD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
2.2.6 Date raster ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 35
2.2.7 Tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 36
2.3 Metodologii și tehnici de colectare a datelor ………………………….. …………………………. 38
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
11 2.4 Tehnologiile SIG în reprezentarea geografic ă derivatelor codurilor poștale …………… 41
3. Studiu de caz. Crearea stratului tematic al codurilor poștale pentru or. Chișinău. …………………… 43
3.1 Caracteristica specifica a zonei de studiu ………………………….. ………………………….. ….. 43
3.2 Colectarea informatiei pentru procesul de lucru. ………………………….. ……………………. 44
3.3 Prelucrarea și adaptarea datelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
3.4 Introducerea datelor operative în stratul cartografic tematic. Simbolizarea datelor
operative. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 46
3.5 Integrarea si vizulalizarea geografica a datelor operative si a zonelor serviciilor
prestate de Poșta Moldovei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 48
4. ANALIZA ECONOMICĂ A PROCESULUI DE CREAREA A ZONELOR CODURILOR
POȘTALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 53
4.1Caracteristica lucrării din punct de vedere economic ………………………….. ………………. 53
4.2 Analiza SWOT a produsului ………………………….. ………………………….. …………………… 53
4.3 Descrierea concurenților indirecți al lucrării ………………………….. ………………………….. 55
4.4 Consumatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 55
4.5 Descrierea executanților lucrării ………………………….. ………………………….. ……………… 56
4.6 Norma de timp pentru executarea procesului de creare a zonelor codurilor poștale … 56
4.7 Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea procesului,
inclusiv prețul lor. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 58
4.8 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii ………………………….. ……………………….. 58
4.9 Tariful pentru procesul de identificare și editare a punctelor ………………………….. ……. 59
4.10 Devizul de cheltuieli ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 60
5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE ………………………….. ………………………….. ……………….. 61
5.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 61
5.2 Anal iza condițiilor de muncă ………………………….. ………………………….. ………………….. 62
5.3 Măsuri privind sanitaria industrială ………………………….. ………………………….. ………….. 64
5.4 Măsuri privind tehnica securității ………………………….. ………………………….. …………….. 65
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor ………………………….. ………………………….. ………. 68
5.6 Măsuri de protecție a Mediului Ambiant ………………………….. ………………………….. ….. 70
5.6.1 Reciclarea deșeurilor. Problema deșeurilor. Necesitatea. ………………………….. …………….. 70
Importanta Reciclarii Deseurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 70
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 72
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 73
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
12
Introducere
Poșta este una dint re cele mai democratice instituții, care asigură menținerea permanentă a
legăturilor comerciale și spirituale dintre oameni. Î ndeplinirea acestei misiuni nobile a urmă rit pas
cu pas dezvoltarea civilizației umane, originile sale pierzîndu -se în negura istoriei. Dezvoltarea
relațiilor interumane și sociale a determinat o perfecționare necontenită a structurilor organizatorice
și a proceselor tehnologice speci fice acestui sector. Astfel, poșta este considerată, î n prezent, una
dintre ramurile importante ale industriei serviciilor.
Serviciile poștale reprezintă în lumea contemporană suportul necesar pentru o comunicare
fără frontier e, libera circulație a informațiilor, mărfurilor și fondurilor. Poșta reprezintă un factor
important în societatea informațională și un instrument de comunicare esențial care facilitează și
stimulează dezvoltarea culturală, socială și economică a societăți i[17].
Sunt unele aspecte care se mențin zeci de ani, și altele care se pot schimba peste zi. Pentru
că așa este facută lumea, să dureze o veșnicie sau doar o clipa. Dar un anume aspect se menține de
ceva vreme buna și, din cate se pare, va fi important p entru totdeauna. Iar aici vorbim despre
codurile poștale.
Ce este codul poștal?
Este simplu de observat. Codul poștal, la noi, în Moldova, și oriunde altundeva, este o serie
de litere sau cifre. Există însa și tări în care codul poștal poate fi format din combinarea unor litere
cu cifre. Dar înainte de a exista o codificare poștală în țara noastră, a trebuit ca o altă națiune să
introducă aceste coduri, care s -au dovedit extrem de importantă. Drept dovadă, ele se folosesc de
peste 50 de ani.
Codificarea p oștala s -a facut pentru prima data în Germania în anul 1960. Iar de aici pana la
extinderea lor nu a fost decît un pas. Totuși, de peste 50 de ani de la introducerea codurilor poștale,
sunt unele țari care nu au mizat pe ele, ci pe diferite ale metode, pre cum înființarea unor instituții
sau agenții guvernamentele pentru reprezentarea geografică. Printre tarile care nu au un sistem de
codificare poștala sunt Irlanda și Hong Kong, ultima fiind un caz special datorită statului ei.
Unul dintre cele mai sofistic ate sisteme de codificare este cel al Statelor Unite ale Americii. Sunt
cunoscute ca fiind Coduri ZIP și au fost introduse in anul 1963 de catre Serviciul Postal. Codul ZIP
a fost format pentru început din cinci cifre, combinația facîndu -se cu numere de la 00001 la 99999,
americanii au facut acest lucru înca din anul 1980. Dupa care, din cauza neajunsurilor și
performării, ei au adaugat o terminație suplimentară de 4 cifre, noul sistem de codificare fiind
cunoscut ca ZIP + 4. Mai exact, un cod poștal actual din sistemul american arata asa: 00001 -0000.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
13 S-a facut această modificare tocmai pentru ca era necesară o localizare mai exacta a cetățeanului,
pentru ca Serviciul Poștal să nu mai întampine dificultăți în liv rarea coletelor sau scrisorilor[13].
Sectorul poștal are un rol deosebit de important în societate și anume furnizează servicii
poștale privind: corespondența, pachete mici, cărți poștale, cecograme, imprimate, colete, plăți
poștale, servicii exprese, emiterea și comercializarea mărcilor poștale, ia r reprezentarea geografică a
zonelor serviciilor prestate de Poșta Moldovei ar avea o mulțime de avantaje, cum ar fi:
Alinierea serviciilor poștale la standardele internaționale;
Continuarea procesului de modernizare a activitații poștale
Asigurarea și îmbunatașirea calitații, atît în ceea ce privește activitatea poștala
propriu -zisa, cît și la nivelul așteptărilor clienților
Contribuții la creșterea rezul tatelor economice ale Companiei
Menținerea viabilă a rețelei poștale
Sporirea volumului de trimiter i poștale
Dezvoltarea serviciilor prin uti lizarea tehnologiilor avansate
Figura 1 Logo Oficial Î.S.Poșta Moldovei
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
14 1. Reprezentarea datelor/serviciilor prestate de Poșta Moldovei prin prisma
infrastructurii de date spațiale
1.1 Specificul datelor/informațiilor din circuitul serviciilor poștale
Î.S. “Poșta Moldovei” a fost fondată la 15 Aprilie 1993 ca operator național în domeniul
serviciilor poștale.
Figura 1.1 Rețeaua Poștală
Managementul Î.S. „Poșta Moldovei” este asigurat de cătr e Consiliul de Administrație și
Directorul general. Fondatorul Î.S. „Poșta Moldovei” este Ministerul Tehnologiei Informației și
Comunicațiilor. Fiind cel mai mare operator de profil din Moldova, întreprinderea oferă un larg
spectru de servicii poștale și financiare pe întreg teritoriul țării, dispunând de o rețea teritorială de
1146 de oficii și agenții poștale, 37 de filiale, prestând servicii poștale cetățenilor în 1527 localități
ale țării.
Poșta Moldovei ține ritmul dezvoltării informaționale, ajustî ndu-și serviciile oferite la
cerințele tot mai înalte ale clienților săi. Actualmente prin rețeaua poștală sunt oferite o gamă
variată de servicii: de la o simplă scrisoare pînă la furnizarea unor servicii moderne, bazate pe cele
mai avansate tehnologii: printre acestea se regăsesc serviciile de curierat, transferuri bănești în
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
15 valută străină, alimentarea cu cash a portofelului electronic, livrarea trimiterilor poștale la terminale
de autodeservire, etc.
În anul 2015 cifra de afaceri a Î.S. „Poșta Moldo vei” a constituit 390,1 mln lei, înregistrînd o
creștere cu 11,6%, față de valorile înregistrate în anul precedent. În structură cea mai mare cotă îi
revine s erviciilor poștale tradiționale[16].
Figura 1.2 Reprezentarea cifrei de afaceri pe categorii de servicii
1.2 Codul postal, structura si semnificatia lui
Prima oaraă în istorie codurile poș tale au fost folosite de catre Germania, aceasta a introdus
codurile poștale în jurul anului 1960.
Exista și țari care nici în momentul de faț a nu au un sistem de coduri po ștale print re acestea se află:
Hong Kong și Irlanda. Fiecare ț ara are un sis tem bine organizat de coduri poș tale care ajuta foarte
mult servicii le poștale la nivel naț ional.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
16
Figura 1.3 Harta codurilor poștale pentru Moldova
În unele cazuri codurile poș tale sunt atrib uite unor zone geografice există și coduri poș tale atribuite
unor locatii care au un trafic foarte mare de coresponde nța ca de exemplu mari companii
comerciale, institutii guvernamentale etc.
Codurile po ștale din Republica Moldova reprezintă un cod numeric din 4 cifre (prefixate cu
literele MD ) și sunt utillizate pentru serviciile poștale, oferite de compania Poșta Moldovei.
În anul 1970 pe întreg teritoriul URSS, inclusiv RSS Moldovenească, au început să se folosească
codurile poștale din 6 cifre (27NNNN), continuînd să fie folosite pentru o anumită perioada chiar și
dupa obținerea independenței R epublicii Moldova (1991), după care în practica codurilor poștale a
fost introdus codul din patru cifre.
Figura 1.4 Oficiu Poștal
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
17
Codurile poștale folosite în Republica Moldova sunt alfanumerice. Prima parte fiind constituită
dintr -un prefix de 2 litere (MD) (în conformitate cu standardul ISO 3166 -1 standardul alpha -2, ISO
3166 -2:MD este un standard al Organizației Internaționale de Standarizare , care definește
geocodurile aplicabile pentru Republica Moldova . Este un substandard al standardului general ISO
3166 -2.), urmată de cratimă și 4 cifre, de exemplu pentru Chișinău – MD 2001. Prima cifră
corespunde cu zona poștala , urmatoarele reprezintă unități administrative mai mici sau districte și
străzi.
1.3 Sisteme automatizate de indentifi care a zonelor în conformitate cu codurile poștale
La momentul actual Î.S. Poșta Moldovei folosește un sistem semiautomatizat de identificare
a codului poștal necesar, care necesită efectuarea mai multor operații.
Daca avem nevoie de codul poștal al zonei în care locuim, primul pas este de a accesa
pagina oficială a poștei: posta.md
Figura 1.5 Pagina principală http://www.posta.md
Selectăm compartimentul „Filiale” , iar în rezultat se face legătura cu o noua pagină.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
18
Figura 1.6 Harta codurilor poștale http://www.posta.md
Pentru identificarea codului nostru va fi necesar completarea c împurilor libere, iar în rezultat
se va afișa automat în cî mpul “COD PO ȘTAL” .
Figura 1.7 Pagină de căutare http://www.posta.md
Drept urmare putem spune că sistemul dat de automa tizare nu este perfect, necesită o
perioadă mai mare de efectuare a operațiilor în comparaț ie cu sistemul Statelor Unite ale Americii,
care este mult mai efectiv și putem dobîndi rezu ltatul doar la un clic distanța, accesînd pagina
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
19 “https://www.unitedstateszipcodes.org/ “ , unicul lucru este să introducem zona necesar ă, iar drept
răspuns vom primi o hartă cu codurile po ștale din această zonă , cu toate detaliile necesare.
Figura 1.8 Pagină principală https://www.unitedstateszip codes.org/
Un alt sistem automatizat, bine pus la punct, îl putem considera pe cel german în care
deasemenea este nevoie de un singur cilc pen tru a obț ine rezultatul necesar, rapid și eficient .
Figura 1.9 Pagină principală http://www.places -in-germany.com/postal -codes -germany.html
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
20 1.4 Benificiile aplicatiilor SIG pentru dezvoltarea infrastrucurii a Republicii Moldova
În noua economie bazată pe cunoștințe ce se impune în societțile competitive, sistemele
informatice pentru o rganizarea datelor, informațiilor și extragerea de noi cunoștințe devin esențiale
în procesele de luare a deciziilor și de elaborare a strategiilor de dezvoltare. Pe langa tipurile de
date clasice utilizate in sistemele informatice, in ultimii ani au luat amploare datele geospațiale.
Aceste date se referă la localizarea geografică a anumitor obiecte pe glob, la forma și dimensiunile
acestora. Sistemele informatice care stochează, prelucrează, vizualizează datele economice clasice
împreuna cu datele geospaț iale se numesc sisteme informatice geografice, GIS. Aceste sisteme
informatice devin din moft, o necesitate pentru o serie de companii sau instituții ca re lucrează cu
date geografice[1].
Un GIS este un sistem informatic a cărui structură poate fi schematizată sub formă :
Date geografice (cu distribuție spațiala);
Sisteme de programe (software) ce înglobeaza proceduri de analiza și management
specifice;
Sisteme de calcul (hardware);
Aplica țiile GIS aduce beneficii oricărei organizații (companii) de orice dimensiune și apro ape în
toate domeniile de activitate.
Există o conștientizare tot mai mare a valorii economice și strategice a GIS. Beneficiile GIS se
încadrează în urmatoarele categorii :
Economii de c osturi și o eficiență sporită, GIS este utilizat pe scară largă pentru a optimiza
programele de întreținere și mișcăril e flotei de zi cu zi. Implementă ri tipice pot duce la o
economie de 10 până la 30 la sută în cheltuielile operaționale p rin reducerea consumului de
carburant și timp, servicii îmbunătățite pentru clienți, și programarea mai eficientă.
Soluții mai bune și mai eficien te: GIS este o tehnologie bazată pe poziția spațială cu scopul
de a lua cele mai bune decizii cu privire la l ocație. Exemple comune includ selectarea
imobilelor, alegerea rutei / coridor, planificarea de evacuare, conservare, extracția resurselor
naturale, etc. Luarea de decizii corecte cu privire la locație este critică pentru succesul unei
organizații.
Îmbunătă țirea comunicării: GIS bazat pe hărți dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a
diverselor situații și posibilitaea de a împărtăți informația cu alții. GIS foloseste un tip de
limbaj care îmbunătățește comunicarea dintre diverse echipe, departamente, dis cipline,
profesii, organizații și publicul larg.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
21 Mai bună capacitate de pă strare și actualizare a informațiilor, m ulte organizatii au ca
responsabilitate păstrarea și actualizarea datelor de natură geografică. GIS pune la dispoziție
un cadru puternic pent ru managementul acestor tipuri de date alături de un suport complet
pentru tranzacții și raportări bazate pe aceste date.
Gestiune din punct de vedere g eografic : GIS devine esențial pentru a înțelege ce se
întampla – și ce se va întampla – în spațiul geo grafic.Odată ce în țelegem , putem șă
anticipăm acțiuni. Această nouă abordare a managementului transformă modul în care
organizațiile opereză.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
22
2. Aplicarea mediului GIS
2.1 Date generale, componente, funcții ale unui SIG .
Sistemele informatice geografice ( Geographical Information Systems – GIS) fac parte din
clasa mai largă a sistemelor informatice. Ele au ca principala caracteristică tratarea informației
ținînd cont de lo calizarea sau amplasarea ei spațiala, geografică, î n teritori u prin coordonate.
Tehnologiile GIS au aparut î n urma cu 25 de ani din necesitatea de a facilita operații complexe de
analiză geografică pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate
ori necesitau un mare consum de timp sau pr oceduri foarte anevoioase.
Facilitînd prelucrarea ș i analiza datelor spațiale, atat convenționale cît și de teledetecție,
integrate î n baze de date complexe, etero gene, GIS constituie unica soluție prin care se pot rezolva
rațional, inteligent ș i efic ient problemele tot mai dificile legate de utilizarea resurselor terestre.
Aplicabilit atea GIS este practic nelimitată, căci marea majoritate a activităților umane au drept
trasătura importantă localizarea în spațiu. Î n mod natural, un astfel de sistem est e utiliza t pentru
producerea de planuri și harț i, gestiona rea reț elelor de utilitate publica (apa si canalizare,
termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, cai ferate, linii de transport urban etc.),
identificarea amplasa mentului optim pentru o investiț ie, studiul im pactului unui obiectiv (centrală
nuclea ră, aeroport, rafină rie ) asupra mediului ambiant, etc[2].
Informații de calitate î nseamna d ecizii de calitate. GIS, integrî nd baze de date distribuite si
facilitaț i de suport al deciziilor, poate fi un ajutor fundamental î n managementul oricarei
organizaț iei complexe, cu sarcini multiple, interdependente.
2.1.1 Componentele unui SIG
GIS nu trebuie privit ca un sistem pur hardware, el este un ansamblu constituit din:
• Persoane – utilizatorii sistemului;
• Aplicaț ii – procesele și programele utilizate pentru atingerea scopurilor dorite;
• Date – informațiile necesare care stau la baza aplicației;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
23 • Software – nucleul sistemului GIS;
• Hardware – componentele fizice pe care va rula sistemu l.
Figura 2.1 Componente ale unui GIS
Sistemele informaționale, vin din necesitatea oamenilor în organizații de a răspunde la
întrebări, de a -și realiza sarcinile într -un mod cât mai simplu și, în general de a interacționa cu
lumea și oamenii care o alcătuiesc.
Un sistem informațional precum GIS vine în sprijinul realiză rii activităților într -un timp mult mai
scurt și cu rezultate mult mai consistente, cu un nivel ridicat de încredere.
Designul și implementarea unui sistem GIS începe cu oamenii și necesitățile lor, și se termină cu
aplicații reale de care aceștia se folo sesc în vederea atingerii scopurilor propuse. Întregul sistem
există pentru a ne sprijini în realiza rea sarcinile pe care le avem.
Aplicațtiile reprezintă următoarea treaptă în ierarhia menționată mai sus, deoarece acestea
definesc funcționalitățile pe c are trebuie să le aibă sistemul informațional.
În diferite organizații oamenii au nevoie să întocmească diverse tipuri de rapoarte, să ia anumite
decizii și, în general, să aplice propriile abilități pentru a rezolva tot felul de probleme. Activitățile,
procesele desfășurate în vederea realizării acestora lucruri poartă denumirea de aplicații. Aplicațiile
iau naștere din misiunea și obiectivele organizației. În proiectarea oricărui sistem de informații
trebuie ținut cont de tipul de aplicații ce vor fi su portate de acesta.
Mai exact, aplicațiile reprezinta modul în care sunt obținute datele, cum sunt stocate, transformate și
analizate pentru a fi prezentate într -o formă finală la iesire. Un exemplu simplu de aplicație îl
constitue densitatea populației la nivel național sau monitorizarea calității apei.
Pentru ca aplicațiile să funcționeze în mod corespunzător, acestea au nevoie de date. Nu se
poate construi o hart ă fără a deține anumite tabele ș i informațiile necesare realizării unui astfel de
rezultat . Aceste tabele se vor afla întro bază de date (eventual mai multe), sistemul necesitând
existența unor intrumente specializate pentru accesul, administrarea și manipularea datelor.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
24 Când vorbim de software -ul GIS, ne referim la instrumentele utilizat e pentru a stoca,
analiza, și afișa informațiile geografice. În orice sistem GIS, datele, pe lângă reprezentarea spațială,
posedă legături către diferite atribute ce sunt stocate într -o bază de date. Majoriatatea aplicațiilor
oferă o interfață ușor de util izat pentru interogarea datelor și manipularea spațială prin utilizarea
unor instrumente precum zoom sau pan.
Pe scurt, componentele software principale ce alcătuiesc un sistem informațional GIS sunt: un
sistem de gestiune a bazelor de date, o interfață g rafică care să permită manipularea instrumentelor,
și bineînțeles instrumentele.
GIS hardware nu este nimic altceva decât un sistem, un computer pe care să ruleze aplicația
GIS. Pe lângă sistemul propriu -zis cu tastatură, monitor, cabluri, conexiune int ernet, mai pot exista
componente precum: imprimante profesionale, scanere, echipamente speciale care să scaneze hărți
și să introducă datel e din hărți în baza de date GIS[5].
2.1.2 Ce este ArcGIS Online?
ArcGIS Online este un sistem GIS online, bazat pe colab orare, care ne permite să utilizăm,
să creăm și să partajăm hărți, scene, aplicații, straturi tematice, analize și date.
Figura 2.2 Icon ArcGis Online
Obținem acces la Living Atlass of the World , aplicații și serviciul cloud Esri securizat, în care
putem adăuga elemente și putem publica straturi tematice web . Deoarece ArcGIS Online face parte
integrantă din sistemul ArcGIS, îl putem utiliza pentru a extinde capabilitățile ArcGIS Desktop ,
ArcGIS E nterprise , ArcGIS Web APIs și ArcGIS Runtime SDK[20].
2.1.3 Ce putem face cu ArcGIS Online?
ArcGIS Online este locul în care putem explora date, crea hărți și partaja informații. Cu
ArcGIS Online , putem utiliza și crea hărți și scene, accesa hărți pregătite p entru utilizare, straturi
tematice și analize din Living Atlass of the World , publica servicii găzduite, colabora și partaja,
accesa hărți de pe orice dispozitiv, genera hărți cu date le noastre, personaliza site -ul web ArcGIS
Online și vizualiza rapoarte de stare.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
25
2.1.4 Crearea hărților, scenelor și aplicațiilor
ArcGIS Online include tot ce avem nevoie pentru a crea hărți , scene și aplicații . Prin
aplicația de vizualizare a hărților și aplicația de vizualizare a scenelor putem accesa o galerie de
hărți fundal de la care să pornim și instrumente pentru adăugarea propriilor straturi tematice și
pentru configurarea amestecurilor pe care le partajă m cu alte persoane. De asemenea, avem acces la
instrumente ușor de utilizat pentru a crea aplicații pe care să le puteți publica în ArcGIS Online .
2.1.5 ArcGIS Desktop
ArcGIS Desktop este un set complet de aplica ții profesiona le GIS utilizat pentru a rezolva
problemele, pentru a îndeplini o misiune, pentru a crește eficiența, pentru a lua decizii mai bune , și
de a comunica, vizualiza, și pentru a inț elege o idee, un plan, un conflict, o problemă, sau statutu l
unei situații [20]
În desfășurarea acestei activit ăți, utilizatorii GIS efectuează o serie de activități care includ:
Lucrul cu hărți
Compilarea, editare și menținerea datelor geografice
Automatizarea sarcinilor de lucru utilizînd geoprocesarea
Analiza și modelarea folosind geoprocesarea
Figura 2.3 Icon ArcGis for Desktop
Vizualizarea și afișarea rezultatelor în hărți, vizualizări 3D
Gestionarea și întreținerea bazelor de date geografice multiutilizator
Deservirea resurselor și rezultatelor GIS la o gamă largă de utilizatori pentru o multitudine
de aplicații
Construirea de aplicații personalizate pentru a partaja GIS
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
26 Documentare și catalogarea rezultatelor – seturi de date geografice, hărti, globuri,
geoprocesarea scripturilor, servicii GIS, aplicații, și așa mai departe.
2.1.6 Tipuri de licență al programului ArcGIS
ArcGIS Desktop este principala platformă pentru profesioniști GIS, de a gestiona complexul
fluxurilor de lucru proiectelor GIS și de a constru i date, harți, modele, și aplicații. Este fundația ș i
punctul de plecare pentru a performa și a lansa organizații din întreagul GIS.
ArcGIS Desktop include o suită de aplicații, inclusiv ArcCatalog, ArcMap, ArcGlobe,
ArcToolbox și ModelBuilder. Folosind aceste aplicații și interfețe în deplină concordantă , utilizatorii
pot îndeplini orice sarcină GIS , de la simplu la a vansat.
ArcGIS Desktop este principala aplicaț ie GIS utilizata de profesionisti pentru a compila,
edita si utiliza informatiile geografi ce. Este disponibil la trei niveluri functionale: ArcView,
ArcEditor si ArcInfo.
Deoarece ArcView, ArcEditor și ArcInfo împart o arhitectură comună, utilizatorii care
lucrează cu una dintre aceste desktop -uri GIS pot partaja munca lor cu alți utilizatori .
Figura 2.4 Tipuri de licență al programului ArcGIS
Hărți, date, simbologi i, straturi ale harț ii, instrumente și interfețe personalizate, rapoarte, metadate și
așa mai departe, poat fi accesate alternativ de toate cele trei produse. Utilizatorii beneficiază de
utilizarea unei singure arhitecturi, reducând necesitatea de a învăța și a implica mai mu lte arhitecturi
diferite.
ArcView este primul din cele trei niveluri de produse funcționale ArcGIS Desktop. ArcView
este o suită de aplicații: ArcMap, ArcCatalog, ArcToolbox și ModelBuilder. ArcView este un
puternic set de instrumente GIS pentru utilizare a datelor, de cartografiere, de raportare, precum și de
analiză a har ții de bază[8].
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
27 ArcEditor este o alcătuire ș i automatizare de date GIS pentru construcția și întreținerea
geobazelor de date, formei fi șierelor, precum și alte informații geografice. Ar cEditor, împreună cu
ArcInfo, permite utilizatorilor GIS să exploateze la max im bogatul model de informații ș i
comportamentele avansate.
ArcEditor oferă toate capacitaț ile ArcView -ului, precum și abilitatea de a crea și de a gestiona
toate tipurile de geo baze de date (personale, de fișiere, precum și ArcSDE ).
ArcEditor include ArcScan, ca extensie a ArcGIS, pentru utilizarea scană rii digitizate. ArcEditor
include, de asemenea, cuprinzătoare instrumente de geo procesare pentru automatizarea ș i gestionare a
fluxurilor de lucru care efectuează analiza.
Punere în aplicare a DBMS și accesarea ei prin intermediul ArcSDE facilitează utilizatorilor editare
și întreținere geobazelor de date, cu versiunea completă de management în ArcEditor. Aceasta
include avansate instrumente pentru versiunea de gestionare, de exemplu, versiunea fuzionează
instrumente pentru a identifica și rezolva conflictele, pentru a efectua editare in mod deconectat,
precum și dirijarea istorie de management.
ArcInfo este pilotul produsului Ar cGIS Desktop. Acesta este cel mai bogat client funcțional
în ArcGIS Desktop. Inaltul produs ArcInfo oferă toate capcitatile aplicatiilor ArcView și ArcEditor.
În plus, include o colectie de instrumente avansate in ArcToolbox pentru a sprijini geoprocesarea și
poligonul de .procesare.
Clasicele aplicații și capacitati de lucru cuprinse în ArcInfo Workstation, cum ar fi Arc, ArcPlot, și
ArcEdit, sunt incluse, de ase menea. Prin adăugarea geoprocesă rii avansate, ArcInfo este un sistem
complet de date GIS pentru creare, actualizare, inter ogare, cartografiere și analiză
ArcGIS Desktop include si integreaza o suita de aplicatii de birou: ArcMap, ArcC atalog,
ArcToolbox si ArcGlobe[1].
Principala aplicatie în ArcGIS este ArcMap, care este folosită pentru to ate sarcinile de cartografiere
și de editare , precum și pentru harta de bază de inte rogare și analiză. Este aplicația primară pentru
toate harțile bază , inclusiv cartografie, harta de analiză și de editare.
ArcMap rep rezintă informațiile geografice ca o colecție de straturi și alte el emente într -o vizualizare
a harț ii. Elementele comune ale unei harț i incl ud cadrul de informare care conține straturile harț ii
pentru o anumita intindere, la care se adaugă scara, sageata nordului, titlu, textul descriptiv, precum
si legenda.
Există două panouri principale de afișaj în ArcMap – cadru de date (Figura) și vizualizarea
planului general. Cadrul de date ofera o “fereastra” geografica sa u cadrul harț ii, în care aveți
posibilita tea de a afișa și de lucra cu informațiile geografice ca
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
28 Panoul de afiș are a planului general oferă o vizualiza re a paginii, unde elemente harț ii (cum ar fi
una sau mai multe cadre de date, scara, și titlu harț ii) sunt aranjate pe o pagină. ArcMap este
aplicaț ia utilizata pentru a compune hărți pe pagini , pentru imprimare și publicare.
Figura 2.5 Fereastra de afi șare
2.1.7 ArcCatalog
Aplicaț iile ArcCatalog ajută utilizatorii să organizeze și să gestioneze toate informa țiile
geografice, cum ar fi harț i, globuri, fișiere de date, geobaze de date, geoprocesarea instrumentelor,
metadate și servicii GIS. Acesta includ instrumente pentru:
Parcurgerea și găsirea informațiilor geografice
Înregistrarea, vizualizarea, și gestionarea metadatele
Figura 2.6 Fereastra ArcCatalog
Definirea, exportul și importul modelelor de date ale gobazelor de date
Cautarea pentru a descoperi date GIS cu privire la rețelele locale și Web.
Administrarea și gestionarea geobazelor de date ArcSDE executata în SQL Server Expr ess
Administrarea și gestionarea fișierului și gebazelor de date personale
Administrarea și gestionarea a unor serii de servicii GIS.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
29 2.1.8 ArcToolbox
Fereastra ArcToolbox este locul unde sunt organizate un număr mare de funcții sub formă
de unelte (tools) pen tru geoprocessing. Acestea pot fi rulate din ArcMap sau din ArcCatalog și oferă
posibilitatea de a realiza diferite operați i pe seturile de date utilizate[2].
Figura 2.7 Fereastra ArcToolbox
2.1.9 Extensii Opționale
ArcGIS Desktop poate fi, de asemenea, extins prin achizițț ie de o serie de extensii care
adauga capabilități speciale opț ionale.
Multe extensii opționale sunt disponibile pentru ArcGIS Desktop. Ext ensiile permit
utilizatorilor să efectueze activități, cum ar fi geoprocesarea raster și analiza tridimensionala. Toate
extensiile pot fi utilizate de către fiecare produs – ArcView, ArcEditor și ArcInfo.
De exemplu:
• extensia Analyst Spatial, adauga raster geoprocesării și modelării
ArcGIS Spatial Analyst ofera o gamă largă de modelare raster de și de analiză a caracteristici care
permit utilizatorilor să creeze, interogheze și sa analizeze pe baza de celule de date raster. ArcGIS
Spatial Analyst permite, de asemenea, integrarea analizei raster -vector. Cu ArcGIS Spatial Analyst,
utilizatorii pot obți ne informații despre datele lor, identifica relații spațiale, găsi locații adecvate,
precum și calcula costurile acumulate de deplasare de la un punct la altul.
estensia Analyst 3D, adauga multe capabilități 3D și vizualizarea aplicațiilor
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
30 ArcGIS 3D Analy st permite vizualizarea efectivă de suprafață și de analiză a datelor. Cu
ArcGIS 3D Analyst, utiliz atorii pot vizualiza o suprafață din mai multe puncte de vedere, o in terogare
de suprafață, determină ce este vizibil de l a o locație aleasă pe o suprafaț a, și de a crea o imagine de
perspectivă realistă. Nucleul extensie i ArcGIS 3D Analyst este aplicaț ia ArcGlobe. ArcGlobe oferă
o interfață pentru vizualizarea mai multor straturi de date GIS și pentru a crea si a analiza suprafeț e.
extensia Data Interoperabil ity, adaugă capacitatea de a utiliza direct zeci de forme de date
GIS în ArcGIS.
Extensia ArcGIS Data Interoperability prevede acces direct la zeci de formate de date spațiale,
inclusiv profiluri GML, fisiere DWG/DXF , MicroStation Design, MapInfo MID / M IF, și tipuri de
fișiere TAB. Utilizatorii pot să gliseze și să fixeze aceste, și multe alte surse de date externe în
ArcGIS, pentru utilizarea directă în cartografiere, geoprocesare, administrarea metadatelor, și
utilizare globurilor 3D .
Cu ArcGIS Data In teroperability, utilizatorii pot:
adăuga suport pentru multe formate de date GIS pentru utilizarea directă într -ArcGIS, de
exemplu, pentru utilizarea în ArcMap, ArcCatalog, și în geoprocesare.
Conecta și citi numeroase formate comune de GIS, de exemplu, TAB, MIF, E00 și GML,
precum și numeroase conexiuni de baze de date.
manipula și alătura un bogat atribut de date din mai multe formate cu caracteristici de tabel și
DBMS.
Exporta orice facilitate de clasă în mai mult de 50 de formate de ieșire.
Utiliza aplicatia FME Workbench pentru a defini formate suplimentare și a translata fluxurile
de lucru[4].
2.2 Modele de date SIG și strucura lor
Intr-un GIS, informaț iile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple –
puncte, linii, poligoane, fiec are obiect geografic fiind pus în corespondența cu una sau mai multe
înregist rari din diverse tabele de atribute.
Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin li nii sau
poligoane, cum ar fi stîlpi de înalta tensi une, copaci, fîntî ni, locuri unde se petrec diverse
evenim ente (accidente rutiere, infracțiuni) precum și obiecte care nu au suprafața, cum
sunt vîrfurile munților. Punctele se reprezintș utilizî nd diver se simboluri punctuale
grafice și pot fi î nsotite de texte explicative corespunzî nd valorilor atributelor aferente.
Liniile reprezinta obiecte GIS prea î nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, c um
ar fi drumuri, cursuri de apă, precum ș i obiecte liniare car e au lungime dar nu au
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
31 suprafață , cum sunt curbele de nive l. Liniile se reprezinta utilizî nd div erse simboluri
liniare grafice și pot fi insoț ite de texte explicative corespunzî nd valorilor atributelor
aferente.
Poligoanele sunt suprafețe închise reprezentînd forma și poziț ia obiectelor GIS omoge ne
cum ar fi lacuri, unităț i administra tive, parcele, tipuri de vegetație. Poligoanele se
reprezintă utilizî nd diverse simboluri liniare grafice pentru
contururi, simboluri grafice de haș uri pentru i nterior și pot
fi însotite de texte explicative corespunzî nd valorilor atributelor aferente.
Figura 2.8 Tipuri de date
Un strat grupează obiecte abstracte în unitaț i omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie
sau poligon. Stocarea datelor într -un strat este determinată în primul rînd de tipul elementelor (dacă
sunt elemente de tip punct, linie sau poligon) și î n al doile rînd de asemanările ș i deosebirile dintre
diversele elemente. Este de preferat ca într -un strat să fie stocate doa r acele elemente care au
aceleași caracteristici, adică elemente care au aceleaș i atribute[6].
Straturile pot fi organizate în colecț ii. Colecț iile de staturi se caracterizează prin faptul că au
același sistem de coordonate, aceeași întindere geografică. Gruparea straturilor într -o colecție se
face pe baza topologiei sau pe baza geometriei coincidente.
Figura 2.9 Tipuri de straturi
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
32 Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spațial în tabel există o
înregistrare care stocheaza atributele c orespunzatoare elementului. Legătura dintre obiectele spațiale
și atribute este realizată prin in termediul unor identificatori (în general, un cî mp al tabelului) care
sunt unici.
Stocare a obiectelor abstracte se face î n doua moduri:
format vector
format raster
Figura 2.10 Modele de date
În modelul de date vectorial, obi ectele GIS sunt reprezentate avînd o delimitare bine definită
în spațiu. Poziția ș i forma obiectelor este reprezentată utilizî nd un sistem de coordonate x, y
(Cartezian). Un punct e ste reprezentat printr -o singură pereche de coordonate x, y. O linie este
reprezentată printr -un șir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poli gon este reprezentat printr –
un șir de perechi de coordonate x, y care definesc s egmentele liniare ce delimitează poligon ul.
Modelul vectorial reprezintă fiecare suprafată ca o serie de izolinii; de e xemplu, altimetria se
reprezintă ca o serie de curbe de nivel.
Modelul vectorial este foart e eficient pentru desenarea harț ilor, dar este mai putin eficient pentru
analiza suprafeț elor care necesita calcule complexe pentru determinarea unor caracte ristici cum ar fi
panta suprafeței în orice punct sau direcț ia pantei.
Datele vector pot fi de dou ă tipuri: topologice și netopologi e. În cazul unui model top ologic
al datelor, se utilizează relații spațiale pentru a defini proprietăți spaț iale. Acest model se
caracterizează prin:
toate liniile au un punct de început și un punct de sfarș it (nod sau joncț iune).
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
33 liniile care au în comun un nod sau joncțiune se conectează (intersectează )
liniile se pot conecta pentru a forma poligoane
liniile pot avea poligoan în stînga sau î n dreapta lor
2.2.1 Formate de date vector
Există mai multe formate de date vector care pot fi u tilizate pentru a stoca i nformațiile
spațiale:
shapefile
coverage
geodatabase
fișiere CAD
tabele de evenimente
2.2.2 Formatul de date shapefile
Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest for mat nu are un mecanism de
colecț ie a straturilor. Atributele sunt stocate în fișiere dBASE. Tabelul asociat contine un camp
numit 'Shape' în care sunt stocaț i identificatorii prin intermediul că rora se face legatura cu datele
spațiale[4].
Formatul de date shapefile conține cel puțin trei fiș iere:
shapefile.shp
shapefile.shx
shapefile.dbf
În fișierul shapefile.shp este stocată informația spațială : coordonatele punctelor sau ale
vertexurilor care fo rmează liniile sau poligoanele. Fișierul shapfile.shx reprezintă un indice al
fișierului shapefile.shp, iar în fiș ierul shapefile. dbf sunt stocate atributele. Opțional, poate exista un
fișier shapefil.prj care conține informații referitoare la proiecț ia datelor.
Formatul datelor shapefile nu este un form at topologic, dar sunt stocate în mod implicit
informaț ii topologice.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
34 2.2.3 Formatul de date coverage
Un coverage este o colecț ie de straturi. În acest caz, datele sunt stocate sub forma unui
director. Acest format de date este un format topologic, în sensul ca relațiile spațiale dintre elemente
sunt ținute minte în fiș iere separate. De aceea, pentru aces t tip de date trebuie construită topologia,
care poate fi de tip punct, linie sau poligon. Un coverage poate avea topologie compusă de linie și
punct sau de linie și poligon, dar nu poate avea î n acelasi timp topologie de punct ș i poligon .
Atrib utele elementelor sunt stocate î n tabele INFO care au un camp 'Cover -ID' care face
legatura între tabele și informaț ia spațiala.
Coverage -urile sunt stocate î n workspace -uri ArcInfo. A cestea sunt directoare care conț in un
subdirector special numit INFO. Î n acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea
coverage -urilor ș i a workspace -urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite
comenzi al sistemului de operare pentru că acestea nu res pecta legatura dintre coverage și tabelul de
atribute din INFO[2].
2.2.4 Formatul de date Geodatabase
În formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colecț ii de straturi (feature
datasets). Atît clasele de elemente, cît și atributele sunt stocate î n tabele ale RDBMS -ului. Spre
deosebie de t oate celelalte tipuri de date, î n geodatabase este stocat și comportame ntul datelor.
Tabelul RDBMS conține un cî mp 'Shape' care stochează informația spațială .
2.2.5 Formatul de date CAD
Datele geografice pot fi stocate și în fiș iere Computed A ided De sign (CAD), cum ar fi
fișiere DXF, DWG sau DGN. Fișierele CAD reprezintă o colecție logică care permite accesarea
unui strat sau a tuturor stratu rilor, la un moment dat.
Aceste tipuri de date po t fi editate in ArcGIS doar după ce au fost convertite î n cla se de elemente
din geodatabase sau î n coverage -uri.
Dintre toate formatele de date vec tor, doar formatul shapefile coț tine un singur strat,
celelalte avînd posibilitatea de a stoca și colecț ii de straturi. Doar datele coverage ș i geodatabase au
topologie. Singurul model de date care permite personalizarea elementelor este modelul
geodatabase.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
35 2.2.6 Date raster
Modelul de date raster reprezin tă o zonă de te ren ca o matrice (grila) formată din celule
recta ngulare uniforme, fiecare celul ă avî nd o valoare. Grila este reprezentată î ntr-un sistem de
coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculează pe baza coordonatelor
unui punct de referința, de obicei unul din colțurile grilei, ținînd cont de poziția celulei în grila
(numărul liniei/coloanei) și de dimensiunile celulei pe x ș i pe y. Valoarea unei celule indică obiectul
situat în acea poziție. Există trei metode pentru stabilirea valorilor unei ce lule: clasificarea
obiectelor, în care fiecare valoare indică un anu mit tip de obi ecte cum ar fi drum, zona urbană , tip
de sol; indicarea valo rii culorii (nivelului de gri) î nregistrate intr -o imagine (fotografie); indicarea
unei măsuratori re lative cum ar fi altitudinea fața de nivelul mării, înaltimea unei clădiri fața d e
nivelul solului, etc. Î n modelul raster, obiectele nu au o de limitare bine -definita iar relațiile spaț iale
dintre obiecte sunt reprezentate implicit. Reprezent înd celule rectangulare, forma obiectelor nu este
foarte exactă și depinde de rezoluția celulei [5].
Prin rezoluția celulei se înțelege dimensiunea suprafeț ei de teren reprezentate de o celulă; cu cît
suprafața reprezentatăă este mai mică, cu atît rezoluț ia est e mai bună și deci datele mai precise, î n
schimb este nevoie de mai multă memorie pentru stocarea datelor ș i dec i de un timp de prelucrare
mai î ndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS
punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual est e reprezentat printr -o valoare într -o singura
celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule
Figura 2.11 Date raster
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
36 Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiace nte care redau aria ș i forma
obiectului.
Modelul raster este foarte eficient p entru reprezentarea imaginilor și pen tru implementarea
funcțiilor analitice spaț iale (suprapunerea obiectelor, identificarea intinderii unui fenomen, operații
pe vecinatăți). Î n modelul raster suprafeț ele su nt reprezentate prin indicarea î n fiecare celul ă a
valorii cotei corespunzatoare punct ului din centrul celulei (o latice).
Prin urmare, acest m odel permite implementarea cu ușurinta a operațiilor asupra suprafeț elor
(calculul p antei, direcț iei pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Există două moduri î n care pot fi stocate datele raste r: ca imagini sau ca grid -uri. Î n ambele cazuri,
datel e sunt stocate sub forma unor rînduri ș i coloa ne de celule de dimensiune egală . Fiecare ce lulă
stochează o valoare. Detaliile depi nd de dimensiunea celulei. Cu cî t dimensiunea celulei este mai
mică, cu atît datele sunt stocate mai precis. Unele formate pot avea mecanisme de colecț ie.
Există numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui
ArcInfo pentru stocarea datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de două tipuri: d iscrete ș i
continue. Gri durile discrete au doar valori întregi, pe cî nd gridurile continue pot stoca ș i valori
zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate tabele de atribute.
2.2.7 Tabele
Un tabel este o colecție de înregistrări (rîndurile tabelului) ș i coloane (cî mpur i). Datele care
pot fi stocate într-o coloană trebuie să fie de același tip ș i aceste da te pot fi numere, texte, date. Î n
cadrul aceluiaș i tabel coloanele trebuie sa aibă nume unice. Tipurile diferite de campuri stocheaza
tipuri diferite d e valori.
Fiecare tip de date spaț iale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip
coverage, tabelele sunt de tip INFO, p entru date spaț iale de tip shapefile, tabelele sun t de dBASE,
iar pentru date spaț iale de tip geod atabase, tabe lele sunt stocate î n RDBMS -ul corespunzator.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
37 Atributele datelor spațiale pot fi stocate în tabelele elementelor sau î n tabele separate. În
acest ultim caz, putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primară
reprezintă o coloană a unui tabel î n care sunt stocate valo ri unice prin care se identifică în mod unic
înregistarile. Un tabel nu poate avea decat o cheie primara. O cheie străină realizează o conectare la
o cheie primară a unui alt tabel. Datele unei ch ei stră ine pot fi duplicate.
Figura 2.12 Tip de date : tabel
Relaț ia dintr e doua tabele este caracterizată prin c ardinalitate. Aceasta reprezintă cî te obiecte
'A' sunt legate de obiectul 'B'. Există trei tipuri de cardinalitate:
one-to-one
one-to-many sau many -to-one
many -to-many
Înainte de a conec ta doua tabele trebuie cunoscută cardinalitatea relației care se stabilește
între ele.
Tabel ele pot fi conectate prin operația numită 'join'. În acest caz conectarea este logica și se
presupune ca relaț ia este one-to-many; se poate realiza ș i daca relatia este many -to-one. În general,
numele cîmpurilor de legatură nu trebuie să fie identice, dar tipul cîmpurilor trebuie să fie acelaș i.
Asociere a a două tabele se poate realiza ș i prin intermediul unor clase de relaț ii. În acest caz,
tabelele sunt legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relaț ii sunt:
Nu se creeaza noi straturi
O conectare este persitenta pînă cînd se îndepărtează
Asocierea dinte tabele este dinamică
Se pot edita, i nteroga sau simboliza date în oricare dintre tabele
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
38 Clasele de relații reprezintă asoci eri mai flexibile ale tabelelor.
Clasele de relații pot fi definite între coveage -uri sau î ntre clasele de elem ente ale unei
geodatabase. Relația se definește în ArcCatalog și se utilizează î n ArcMap.
Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele
separate. Fomatele de fișiere î n care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS.
Conectarea dintre două tabel e se poate realiza prin intermediul operaț iei de join s au cu ajutorul
claselor de relaț ii. Alte aspecte impo rtante sunt cardinalitatea relației dintre doua tabele și
menținerea integrităț ii bazei de date.
2.3 Metodologii și tehnici de colectare a datelor
Principalele probleme legate de introducerea unui SIG sunt cele referitoare la crearea și
întreținerea bazei de date, aceasta fiind o activitate dificilă și costisitoare. Realizarea bazei de date
cu precizia necesară este dificilă, deoarece acest lucru tre buie realizat pornind de la materiale sursă
afectate de diferite erori. Odată realizată baza de date, trebuie avute în vedere costurile substanțiale
pentru actualizarea bazei de date[2].
Modalități de achiziție a datelor spațiale grafice
Datele spațiale provin din:
• hărți digitale deja existente;
• hărți analogice care urmează a fi scanate, digitizate/vectorizate;
• date din ridicări topografice;
• date din măsurători fotogrammetrice;
• date din măsurători de teledetecție;
• date d in măsurători cu GPS .
Hărțile digitale
După digitizare o hartă devine o bază de date spațială, la scara 1:1. Informația spațială
cuprinsă poate fi transformată cu ajutorul funcțiilor unui SIG, funcții ce permit printarea sau
plotarea la orice scară și în orice proiecție. Hărți analogice s unt hărțile obișnuite, desenate pe
material plastic sau pe hârtie. Acestea, pentru a forma o bază de date accesibilă calculatorului,
trebuie digitizate. Acest proces de digitizare constă în transformarea fiecărui punct de pe harta
analogică, prin intermediul unui program, într -o pereche de coordonate (x, y). Toate aceste perechi
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
39 de coordonate formează fișierele de tip vectorial ce generează straturile de elemente fie de tip punct,
linie sau poligon.
Date provenite din r idicări topografice
Aceste date se obțin utilizând instrumente de măsurat specifice (teodolite, nivele, stații
totale) cadastrului, topografiei, topografiei inginerești, măsurătorilor subterane.
Date din măsurători fotogrametrice
Fotogrametria este o t ehnică de det erminare exactă a formelor, dimensiunilor și poziției în
spațiu a detaliilor fixe sau mobile din teren cu ajutorul fotogramelor. Fotogrametria este utilizată
pentru a realiza rapid schimbările esențiale ale configurației terenului, întocmirea hărților, a
planurilor suprafețelor etc.
Date din măsurători de teledetecție
Teledetecția se ocupă cu achiziționarea de informații calitative și cantitative asupra
obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurător pe baza unor măsurători efectuate de la distanță
față de obiecte, dar și cu prelucrarea geometrică și radiometrică a acestor înregistrări, analiza și
extragerea de informații din imaginile digitale.
Achiziția presupune o sursă de energie, un mediu de transmisie, o interacțiune cu materia, un
senzor ce primește semnalul propagat prin mediul de transmisie, și răspunsul senzorului ce este
înregistrat în timp real, apoi prelucrat și analizat în scopul recunoașterii caracteristicilor fizico –
chimice ale obiectului.
Date din măsurători GPS
Termenu l Global Navigation Satellite System (GNSS) a fost introdus pentru a desemna
toate sistemele de navigație bazate pe sateliți. În timp s -a impus diferenț ierea între GNSS -1, compus
din Global Positioning System (GPS) (sistemul de navigație al Departamentulu i de Apărare al
Statelor Unite ale Americii), GLONASS (sistemul de navigație al Departamentului de Apărare al
Federației Ruse) și EGNOS (sistemul de navigație European) și viitorul GNSS -2 care va fi compus
din GPS, GLONASS, GALILEO și EGNOS[2].
NAVSTAR GP S beneficiază de o constelație de cel puțin 24 de sateliți care transmit
semnale precise cu ajutorul cărora se pot determina locația, viteza, direcția și timpul unui receptor
GNSS.
GLONASS reprezintă sistemul de navigație satelitară dezvoltat de Federația Rusă, fiind
întreținut și coordonat în prezent de Forțele Aeriene Ruse. Acest sistem este atât o alternativă cât și
o completare a NAVSTAR GPS și a sistemului GALILEO.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
40 GALILEO reprezintă un sistem de navigație (GNSS) implementat de către Uniunea
Europeană și Agenția Spațială Europeană, sistem ce ar trebui să fie funcțional până în anul 2013.
Alte sisteme de navigație GNSS care sunt implementate sau în curs de implementa re sunt:
Beidou (Compass) Navigation System reprezintă un proiect al Chinei care dorește
realizarea unui sistem de navigație independent.
Indian Regional Navigational Satellite System (IRNSS) reprezintă un sistem de navigație
autonom dezvoltat de către I ndian Space Research Organisation.
Quasi -Zenith Satellite System (QZSS) reprezintă un sistem de poziționare local compus
din trei sateliți propus de către Japonia.
Metodele avansate GPS permit măsurători de latitudine, longitudine și altitudine,
determinate într -o perioadă relativ scurtă de timp cu acuratețea (precizia) de ordinul centimetrilor. O
aplicație practică a metodelor GPS ar putea fi folosită atunci când în teren au survenit modificări în
zone inaccesibile, iar hărțile digitale deținute nu includ aceste modificări. Astfel cu ajutorul GPS -lui
se pot face rapid aceste măsurători, se poate crea topologia cu ajutorul unor programe speciale
pentru a fi recunoscute de un GIS și apoi se pot implementa în acesta pentru a fi prelucrate mai
departe.
Modalități de achiziție a datelor textuale/atribut Sursele sunt în general eterogene și pot
proveni din:
• baze de date deja create și administrate cu ajutorul unui SGBD;
• anuare statistice;
• alte surse de tipul monografiilor, care cuprind date sta tistice sau descriptive despre domeniul în
care vrem să folosim un SIG.
Baze de date deja create și administrate cu ajutorul unui SGBD .
Datele descriptive (atributele) ce caracterizează datele spațiale se înregistrează într -o bază de
date de tip relațio nal. Cu ajutorul unui Sistem de Gestiune al Bazei de Date (SGBD), acestea pot fi
controlate, organizate ș i manipulate într -un mod optim[8].
Anuare statistice.
Acestea se editează în mod repetat, la anumite intervale de timp, cuprinzând date ce caracterize ază
nu numai anul precedent editării, dar și date din anii anteriori.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
41 2.4 Tehnologiile SIG în reprezentarea geografic ă derivatelor codurilor poștale
Tehnologia GIS, ca o extindere a cartografiei, a sporit eficiența și puterea analitică a hărților
tradiționale.
Pentru un anumit proiect GIS, datele trebuie transformate sau prelucrate astfel încât să fie
compatibile cu sistemul respectiv.
Informațiile geografice sunt disponibile la diferite scări. Înainte de a fi integrate în sistem, ele
trebuie aduse la aceeași scară (grad de detaliere sau acuratețe). Aceasta poate fi doar o transformare
temporară, în scopul afișării, sau una permanentă, necesară într -o analiză.
Tehnologiile GIS oferă numeroase instrumente pentru prelucrarea datelor spați ale și elimina rea
celor care nu sunt necesare[1].
Prin intermediul funcției de vizualizare, GIS -ul poate fi folosit pentru a produce imagini –
hărți, grafice, animații și alte produse cartografice – ce permit cercetătorilor să -și vizualizeze
subiectele acti vității lor într -un mod în care nu a mai fost posibil vreodată. Aceste imagini sunt în
egală măsură de ajutor în transmiterea conceptelor tehnice GIS, unui larg public nespecialist.
Vizualizarea reprezintă modul de afișare a datelor geografice în diverse m oduri. Prin această funcție
un GIS permite colectarea unor informații și a vedea relațiile care există între ele. În mod
tradițional, hărțile au fost utilizate pentru explorarea pământului și a resurselor sale. Tehnologia
GIS, ca o extindere a cartografiei , a sporit eficiența și puterea analitică a hărților tradiționale. • Prin
intermediul funcției de vizualizare, GIS -ul poate fi folosit pentru a produce imagini -hărți, grafice,
animații și alte produse cartografice – ce permit cercetătorilor să -și vizualize ze subiectele activității
lor într -un mod în care nu a mai fost posibil vreodată. Aceste imagini sunt în egală măsură de ajutor
în transmiterea conceptelor tehnice GIS, unui larg public nespecialist.
Software -ul SIG reprezintă doar un pachet de programe și alte fișiere de date, fiind cuprins în
„caseta” altor pachete software. Aceste pachete sunt Sistemele de operare, procesoarele de texte,
programele de calcule tabelare, sistemele de gestiune a bazelor de date, programele de simulare,
pachetele de analiză statistică etc. Un sistem de operare – SO (operating system) asigură
„inteligența” și comunicațiile între utilizator și procesor. SO gestionează fluxul, intrarea și afișarea
software -ului și datelor spre și de la fiecare parte a sistemului de calcul. OS es te dependent de
hardware. Există multe sisteme de operare, dar cele mai cunoscute sunt Windows, Linux și Mac
OS. Fiecare utilizează un set de comenzi unice pentru a manipula fișierele de date, a gestiona
spațiile de memorie sau de lucru și directoarele sau dosarele, a executa programele de ca lcul, a
direcționa ieșirile etc[7].
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
42 Pachete software de cartografiere de birou (Desktop) dau utilizatorului posibilitatea de a vizualiza,
explora, interoga și analiza geografic datele. Prin folosirea accentuată a meniur ilor, butoanelor și
instrumentelor plasate într -o interfață grafică, un utilizator ocazional, nefrecvent al tehnologiei SIG
poate să vadă rapid mostre sau paternuri, să identifice relațiile geografice, să câștige experiență și să
rezolve probleme spațiale, fără consum mare de timp, pentru a învăța cum să folosească asemenea
software. Aceste pachete nu cuprind toate procedurile unor pachete profesionale, dar permit
pregătirea pentru a automatiza procesul de cartografiere și de analiză spațială.
Așadar, cu investiții mai mici, se pot face cartografieri și analize geografice.
Pentru reprezentarea geografica a zonelor codurilor poștale vom folosi aplicația ArcGis
Desktop și blocul de bază ArcMap.
În ArcMap, putem construi hărți din straturile de date spațiale, putem alege culorile și
simbolurile (semnele convenționale), solicita atribute, analiza relațiile spațiale și proiecta formele
finale ale hărților. Interfața ArcMap conține o listă a straturilor hărții (sau tabel al conținutului), o
zonă de afișare pentru vizualizarea hărții, meniuri și instrumente de lucru cu harta. Fereastra aplicației
ArcMap constă din:
• Bara meniului principal
• Bara cu instrumente standard.
• Tabelul cu conținutul de fișiere de date geografice.
• Zona de afișare a hărții.[7].
Bara cu instrumente pentru desenare. Un clic cu butonul din dreapta pe numele stratului
(Layer name) din tabelul conținutului (Table of contents) sau pe numele câmpului dintr -un tabel de
atribute deschis (attribute table) face s ă apară un meniu contextual. Multe operațiuni ArcMap sunt
inițiate din meniurile contextuale.
Figura 2.13 Fereastra ArcMap
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
43
3. Studiu de caz. Crearea stratului tematic al codurilor poștale pentru or.
Chișinău.
3.1 Caracteristica specifica a zonei de studiu
Scopul principal al întregii lucrări este crearea unei hărți deschise a codurilor poștale de date
complexe, a cartografierii detaliate tematice și pe areale, promovarea cunoștințelor despre rolul
codurilor poștale și importanta lor.
Situată între România și Ucraina, Republica Moldova s -a declarat stat independent la 27 august
1991.
Populația totală a Republicii Moldova este estimată la 3,6 mil. locuitori (ONU, 2010).
Chișinăul este capitala Republicii și cel mai dezvoltat oraș al țării din punct de vede re
economic și industrial. Este centrul politic, administrativ, economic și cul tural al țării, dar și centrul
național al dezvoltării urbane strategice.
Populația sa a crescut constant până la căderea URSS. Apoi populația a scăzut, ca rezultat
direct a l valurilor relativ intense de emigrare, iar acum se ridică la aproximativ 800.000 de
locuitori. Chișinăul include aproximativ 21% din populația Republicii Mo ldova și produce peste
60% din PIB-ul țării. În oraș se realizează peste 50% din producția indus trială națională și peste
75% din cifra de afaceri a Republicii Moldova [16].
Orașul este situat în centrul Republicii, pe râul Bîc, un afluent al r âului Nistru, care se varsă
în Marea Neagră. Este așezat pe șapte coline și ocupă o suprafață de aproxim ativ 120 km² .
Figura 3.14 Vehicul “Po șta Moldovei ”
La 29 ianuarie 1993, Ministerul Informaticii, Informațiilor și Telecomunicațiilor al Republicii
Moldova emite un ordin semnat de ministrul Ion Casian cu privire la reorganizarea întreprinderilor
de informatică și telecomunicații în întreprinderi de stat "P oșta Moldovei" și "Moldtelecom", în care
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
44 se mentionează: "În scopul sporirii eficacității serviciilor prestate în sfera telecomunicațiilor și poștei
republicane și luînd în considerare recomandațiile și practica organizațiilor internaționale referitor la
structurile în domeniul vizat, s -a decis efectuarea separării patrimoniului comunicațiilor poștale și
difuzării poștei cu toate mijloacele tehnice, transportul, clădirile, echipamentul auxiliar, destinate
pentru efectuarea activității procesului de comunica ții poștale, de patrimoniul telecomunicațiilor". Pe
baza întreprinderilor de informatică și telecomunicații care au fost supuse reorganizării în cadrul
Ministerului Informaticii, Informației și Telecomunicațiilor al R.M., cu începere de la 1 martie 1993,
au fost create: Întreprinderea de Stat "Poșta Moldovei" și întreprinderea de telecomunicații
"Moldtelecom".
Anterior perioadei de instituire a Întreprinderii de Stat "Posta Moldovei", și anume începînd
cu data de 16 noiembrie 1992, Republica Moldova a dev enit membru plenipotențiar al Uniunii Poștale
Universale, formînd cu celelalte țări -membre un teritoriu poștal unic. Pe parcurs, în colaborare cu alte
state, ÎS "Poșta Moldovei" a aderat la un șir de organisme internaționale de resort: Comunitatea
Region ală în Comunicații (CRC), PostEurop (Asociația operatorilor poștali din Europa (d e la 1
ianuarie 1997) și altele [16].
În Municipiul Chișinau sunt amplasate 74 de centre poștale, ce deservesc o suprafața de
123 km².
3.2 Colectarea informatiei pentru proce sul de lucru.
Pentru crearea proiectului avem nevoie de cîteva date. La colectarea datelor au ajutat Î.S.
Poșta Moldovei, Fondul național de date geospațiale, etc. Aceste date sunt:
Lista codurilor poștale;
Lista străzilor deservite;
Figura 3.15 Harta repartiz ării codurilor poștale
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
45
Figura 3.16 Lista străzilor deservite
Datele colectate de la Fondul național de date geospațiale :
• date despre cladiri și drumuri;
• date despre orașul Chișinău.
Figura 3.17 Date despre străzi si clădiri
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
46 3.3 Prelucrarea și adaptarea datelor
În prima etapa de lucru am importat harta drumurilor din or. Chisinau cu ajutorul aplicației
ArcGis Online.
Figura 3.18 Adaugarea hărții drumurilor din Chișinau
3.4 Introducerea datelor operative în stratul cartografic tematic. Simbolizarea datelor
operative.
În pasul urmator putem începe deja editarea datelor pentru stabi lirea zonală a codurilor
poștale, drept suport vom folosi datele de pe pagina oficiala a Î.S. Poșta Moldovei cu lista strazilor
deservite de un anumit cod poștal, alegem aptiunea “Editor” – “Start Editing”, “Chi șinăuRoad ”.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
47
Figura 3.19 Începutul editării
Drept exemplu selectam Strada Toma Ciorbă, în totalitate, ce este deservită de oficiul poștal
cu codul MD -2004, iar in tabelul de atribute îi atribuim în casuțele “ZIPLEFT”, “ZIPRIGHT”
valoare “2004”, drept rezultat ob ținem o atribuire pe hartă.
Figura 3 .20 Atribuirea codurilor poștale
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
48 Atribuirea codurilor poștale străzilor din orașul Chișinău nu este suficientă pentru a reprezenta zonele
codurilor poștale. Este necesar de a creea un poligon pentru fiecare zonă poștală, dar pentru aceasta
vom creea un strat nou cu ajutorul Instrumentului ArcCatalog.
3.5 Integrarea si vizulalizarea geografica a datelor operative si a zonelor serviciilor
prestate de Poșta Moldovei
Figura 3.21 Crearea unui strat nou
Atribuim un sistem de coodonate.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
49
Figura 3.22 Selectarea Sistemului de Coordonate
Figura 3.23 Redarea atributelor și tipul lor
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
50 Dupa crearea stratului îl adaugam in ArcMap cu ajutorul instrumentului AddData.
Figura 3.24 Adaugarea stratului nou
Pentru a facilita găsire strazilor deservite de un oarecare cod poștal vom folosi instrumentul
“Selection” -“Selection by attributes” și introducem relația de care avem nevoie.
Figura 3.25 Selectarea și marcarea pe hartă a codurilor poștale după străzi
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
51 Urmatorul pas este editarea zonelor și atribuirea in tabelul de atribute a codului poștal
respectiv, lucru cunoscut din etapele anterioare.
Dupa atribuirea codului poștal fiecărei zone este necesar, delimitarea lor cu ajutorul
culor ilor, pentru aceasta facem clic dreapta pe stratul “zip_code_zone” și selectăm opțiunea “ Layer
properties”. Pentru simbolizarea fiec ărei zone alegem “Labels” și bifăm “ Label features in this
layer”.
Figura 3.26 Reprezentarea numarului codului po ștal
În următorul pas alegem cum dorim să simbolizăm zonele.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
52
Figura 3.27 Simbolizarea după culori pe zone
În rezultat ne atingem scopul cu obținerea unei harți a zonelor codurilor poștale.
Figura 3.28 Produsul final Harta codurilor poștale
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
53 4. ANALIZA ECONOMICĂ A PROCESULUI DE CREAREA A ZONELOR
CODURILOR POȘTALE
4.1 Caracteristica lucrării din punct de vedere economic
Din punct de vedere economic, lucrările din domeniul sistemelor geografice informaționale au
trăsături specifice. Aceste trăsături depind de procesul tehnologic al lucrărilor, diversitatea condițiilor
fizico -geografice și economice de lucru precum și de caracterul lucrării.
Unele lucrări SIG pot fi executate doar în condiții de birou, pe cînd altele necesită și lucrări de
teren.
Pentru început se execută lucrările preliminare, care includ:
a) Colectarea materialelor care sunt: hărți, planuri, ortofotoplanuri ;
b) Aranjarea și analiza materialelor colectate ;
c) Pregătirea mijloacelor tehnice.
Lucrările de teren sunt procese tehnologice care se execută direct în teren. Acestea au caracter
expedițional și deci se caracterizează prin loc de muncă mobil și deplasarea angajaților. Executarea
lor implică lucrări de organizarea și lichidare ceea ce înseamnă, transportarea utilajului și a angajaților
la locul de muncă.
Lucrările SIG sunt o soluție versatilă și economică de neegalat. Timpul pentru procesul de analiză
și executare este redus. Interfața grafică a softurilor SIG este intuitivă și simplu de folosit.
Din punct de vedere economic, lucrările SI G sunt avantajoase deoarece majoritatea se exceută
doar la birou fără a mai fi nevoie de ieșiri în teren.
O altă trăsătură importantă este determinată de calificarea lucrătorilor. Realizarea lucrărilor
necesită personal calificat, cu studii tehnice și inginerești speciale.
Din întreg volumul de lucrări, cele de birou constituie cea mai mare parte și includ:
– Încărcar ea datelor în calculator ;
– Crearea bazei de date ;
– Descărcarea și încărcarea în softul ArcGis a imaginilor și pregătirea straturilor tematice ;
– Amplasarea
– Analiza și propunerea
4.2 Analiza SWOT a produsului
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
54 SWOT vine din limba engleză de la ini țialele cuvint elor Strenghts (puncte tari),
Weaknesses(puncte slabe), Opportunities(oportunități) și Threats(amenințări).
Analiza SWOT este de fapt o tehnică prin care se pot identifica punctele tari și slabe și se
pot examina oportunitățile si amenințările unui proiect, ale unei acțiuni sau ale unei persoane și
poate fi utilizată ca element de realizare a bilanțului.
În general, există două moduri în care poate fi utilizată o analiză SWOT: în scopuri
profesionale sau personale. În scop personal, analiza SWOT poat e fi utilizată pentru a monitoriza
cariera unei persoane, notând abilitățile și problemele pe care aceasta le are. În context profesional,
analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei afaceri sau a unui proiect.
Tabel 4.1 Puncte forte/Puncte slabe/Oportunitati/Pericole
Puncte forte Puncte slabe
1. Datele sunt mai bine organizate
2. Facilitatea actualizarilor
3. Actualizarea si gestionarea datelor este
usoara totul prelucrandu -se IT
4. Transparenta deciziilor – totul
realizandu -se digital procesul de luare a
deciziilor este foarte transparent
tinandu -se seama ca informatiile
datelor sunt incadrate intr -o banca de
date
5. Cresterea eficientei managementului –
sistemul GIS detine un potential ridicat
de eficientizare datorita lucrului de d ate
6. Reprezintă o hartă interactivă, simplă în
utilizare .
1. Costuri ridicate
2. Dificultati in formarea de personal. Fiind
un sistem complet automatizat, trebuie sa
fie prelucrat de către personal cu
experienta, bine instruit.
3. Materialele cartografice nu sunt suficient
de actuale, fiind din 2007 ;
Oportunități Pericole
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
55 1. Existenta programelor cu finantare
externa
2. Construirea unei surse importante de
informatii obiective si actuale
3. Crearea unor seturi de date conforme
cu specificatiile si standardele
europene.
4. Existenta unui domeniu mass -media
puternic, cu un rol important in
constientizare a populatiei referitor la
importanta acestui sistem. 1. Existenta mai multor softuri pe piata
ale caror rezultate nu pot fi partajate si
comparate;
2. Creșterea prețului softului pe piața de
desfacere .
3. Incompatibilitatea cu IOS
4.3 Descrierea concurenților indirecți al lucrării
Concurența indirectă apare atunci când pe piața de desfacere există produse tehnologice ce
ar putea substitui lucrările efectuate de către agentul economic la care activăm. Drept exemplu de
concurență indirectă poate servi : Geoportalul sau Google Earth, ambele fiind baze informaționale
ce pot fi utilizate pentru reprezentarea geografica a zonelor serviciilor prestate de Poșta Moldovei.
4.4 Consumatorii
Scopul creării unei hărți GIS este de a oferi suportul informațional geospațial unic pentru
întreg spațiul informațional al țării și posibilități de integrare a acestui sistem cu diverse sisteme
geoinformatice specializate m enite să gestioneze informații despre obiecte imobiliare, construcții
inginerești, persoane fizice, unități de drept, etc.
Rezultatul acestui studiu va fi o harta digitala cu reprezentarea pe ea a zonelor serviciilor
prestate de Poșta Moldovei . Acest produ s poate fi utilizat pentru a răspunde anumitor probleme ale
comunității ce se bazează pe informația spațiala, dar și ca suport cartografic tinând seama de
conținutul datelor geospațiale oferit.
Astfel consumatorii care pot beneficia de această lucrare pot fi:
– Primăriile locale sau municipale ;
– Școlile, liceele, gimnaziile, etc.
– Ofciile poștale
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
56 – Diferite organizatii nonguvernamentale
– Cetățenii Republicii Moldova
4.5 Descrierea executanților lucrării
Echipa va cuprinde:
1 expert IT și baze de date cu componentă spațială: studii superioare de lungă durată
licențiate în domeniul IT&C, absolvent al unei instituții de învățământ superior acreditată
,experiență de lucru în cel puțin un proiect în domeniul administrării/impleme ntării de baze
de date.
1 expert statistică: experiență relevantă în domeniul colectării datelor, elaborării și
prelucrării de indicatori statistici demonstrată prin contracte și/sau materiale/studii realizate
anterior.
1 expert GIS absolvent al unei ins tituții de învățământ superior acreditată, experiență
relevantă în implementare s isteme GIS (ArcGis, Geomedia, MapInfo ); experiență de lucru
în cel puțin un proiect cu tematică similară.
4.6 Norma de timp pentru executarea procesului de creare a zonelor cod urilor poștale
Pentru amplasarea pe zona Municipiului Chișinau cu suprafața de 123 km2 a numărului total
de filiale a Poștei Moldovei si reprezentarea lor pe zone norma de timp va constituie 42,717 ore.
Astfel pentru 1 km2, norma de timp va constitui 0 ,3473 ore.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
57 Tabelul 4.2 Calculul normei de timp pentru procesul de identificare
și marcare a p unctelor
Elementul Durata,
minute
Accesarea saitului geoportal.md și a
compartimentului ortofoto 5
Identi ficarea stratului și accesarea lui 5
Deschiderea softului ArcGis 10
Crearea și descrierea în ArcGis a
straturilor 30
Determinarea poziției Geoportal și
plasarea lor în ArcGis 2150
Total 2200
Tabelul 4.3 Stabilirea normei de timp pentru procesul de identificare și marcare a p unctelor
𝑘𝑚2/ oră
Procesul Durata /
min Formula Coeficienți Ore
(h)
Timpul de lucru total 2200 Tmin 36,667
Tis( început și s fărșit) 253 Tmin * 11.50% 11,50% 4,2167
Tof (odihnă și necesități
fiziologice) 110 Tmin * 5% 5% 1,8333
Norma de timp 2563 Nt = Tmin + T is +
Tonf 42,717
Suprafața totală km ² 123
Norma de timp pe 1 ha 20,837398 Nt(ha) = Nt / S tot 0,3473
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
58 4.7 Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea
procesului, inclusiv prețul lor .
Tabel 4.4 Imobilizarea corporala, Imobilizarea necorporala
Imobilizarea corporală Costul, lei Durata de exploatare, ani Amortizarea în
zi, lei
Calculatorul 14000 3 18,40
Imobilizarea necorporală
Softul ArcGis Desktop 10600 3 9,86
Total 28,26
4.8 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii
Tabelul 4. 5 Componența echipei și calculul salariului
Componența echipei Numărul Salariul
tarifar Salariul
lunar, lei Salariul
în zi,
lei
Expert statistica 0,20 7.400,00 1.480,00 70,06
Expert GIS 1 6.720,00 6.720,00 318,11
Expert IT 0,6 3.265,50 1.959,30 92,75
Salariul tarifar de bază 1,80 480,91
Salariul de bază ajustat cu
coeficientul de complexitate
ramural 1,30
625,19
Primă pentru rezultatele obținute în
producție 30% 187,56
Sărbătoarea nelucrătoare cu
menținerea salariului mediului 2,30% 18,69
Rezerva pentru concedii 7,50% 60,96
Total salariul 892,39
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
59 4.9 Tariful pentru procesul de identificare și editare a punctelor
Tabelul 4. 6 Calculul cheltuielilor pentru întreținerea
echipei în zi
Articolul de cheltuieli Suma,lei
Consumuri directe:
Salariul personalului 892,39
Defalcări în fondul socia l 205,25 23%
Defalcări în fondul medical 40,16 4,50%
Total(Cheltuieli directe) 1137,80
Consumuri indirecte:
Amortizarea utilajului 28,26
Reparația curentă și deservirea
utilajului 2,79
Total(Cheltuieli indirecte) 31,05
Total cheltuieli directe+indirecte 1168,85
Cheltuieli generale -administative 350,65 30%
Rentabilitatea 47,94 15%
Costul echipă -zi 1567,44
Costul echipă -oră 195,93
Nt pentru vectorizare 0,35
Costul pentru vectorizare 68,05
TVA 13,61 20%
Total cu TVA 81,66
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
60 4.10 Devizul de cheltuieli
Tabelul 4. 7 Calculul devizului de cheltuieli pentru procesul de
analiză și editare a zonelor codurilor po ștale
Procesele executate unitatea
de măsură volumul,
suprafața Costul
unității,
lei Cost de deviz,
lei
Lucrări de birou
Colectarea și analiza materialelor
cartografice serviciu 1 1500,00 1500
Marcarea punctelor km 123 68,05 8369,73
Încărcarea straturilor serviciu 1 275,00 275
Crearea zonelor codurilor poștale serviciu 1 512,00 512
Total lucrări de birou 10657
TVA, 20% 2131,35
TOTAL deviz de cost 12788,09
Concluzie: În rezultatul calcului a fost determinat un șir de indici economici ce
caracterizează eficien ța companiei ce presteaz ă servicii GIS.
Devizul de cost a fost realizat cu scopul de a reda situația reală a costurilor și a cheltuielilor
pentru pentru crearea planului de consolidare pe platforma softului ArcGis. Astfel are loc
repartizarea corectă a resurselor de investiție, st abilirea unui preț ce va avantaja atît beneficiarul, cât
și antreprenorul, stabilirea normelor de timp viitoare pentru procese asemănătoare și stabilirea unei
politici de marketing care va aduce profit și prosperitate.
Astfel, s -a determinat că pentru crea rea zonelor codurilor poștale din Municipiul Chișinau se
va cheltui o sumă în valoare de 10657 lei, iar dacă se va include și taxa pe valoare a adăugată, suma
va fi de 12788 lei, iar pentru întreaga suprafață a Republicii Moldova (33.846 km²) va fi nevoie de o
sumă de 2.303220 lei fara TVA .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
61 5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1 Introducere
Securitatea și sănătatea în muncă (S.S.M.) reprezintă un ansamblu de activități de ordin social –
economic, organizatoric, tehnologic, tehnic, igienic și profilactic -curativ având ca scop crearea și
asigurarea celor mai bune condiții pentru o muncă înalt productivă, apărarea vieții, sănătății, integrității
fizice și psihice a muncitorilor.
Procese de producție sau lucrări, care să nu fie însoțite de anumiți factori de risc profesional, nu
există. Rolul fundamental a activității de S.S.M. este de a reduce la minimum probabilitatea afectării
sau îmbolnăvirii muncitorilor și toto dată crearea confortului în activitatea de muncă.[6]
La reprezentarea cartografică a fenomenului de migrație a populației de pe teritoriul Republicii
Moldava efectuată în cadrul companiei Royal Map sau efectuat doar lucrări de birou, ceea ce presupune
că posibilitatea accidentărilor la locul de muncă sunt reduse, dar nu se exclude atenția asupra normelor
de securitate și igienă în timpul efectuării lucrărilor în birou.
Angajatorul Companiei RoyalMap este obligat să asigure și să informeze lucrătorii de
securitatea în muncă. Articolul 9, aliniatul 1din Legea securității și sănătății în muncă nr. 16 din
10.07.2008 prevede: ” Angajatorul este obligat să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate
aspectele ce țin de activitatea desfășurată.”
Articolu l 43, din Constituția Republicii Moldova prevede că “ (1) Orice persoană are dreptul la
muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția
împotriva șomajului. (2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc
securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim
pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele,
precum și alt e situații specifice. (3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul
la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sânt garantate.”
Articolul 222, aliniatul 2 din Codul Muncii al Republicii Mol dova prevede că: “ Politica statului
în domeniul securității și sănătății în muncă se elaborează și se reexaminează cu consultarea
patronatelor și a sindicatelor, ținând cont de evoluția reglementărilor internaționale în acest domeniu și
de progresul tehnic .”
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
62
5.2 Analiza condițiilor de muncă
În activitatea zilnică de muncă, condițiile pe care le oferă angajatorul Companiei Royal Map
determină nivelul productivității muncii precum și starea fizică și morală a angajaților. Analiza
condițiilor de muncă se face pentru a evidenția factorii dăunători sau periculoși de producție care pot
influiența în mod negativ asupra muncitorilor și eventual pot duce la o producție scăzută.
Luînd în considerație faptul că întreg volumul de lucrări se face în condiții de birou, analiza
se va efectua sub formă de tabel și se vor considera următorii factori: factorii nocivi, microclimatul
și iluminatul.
Tabelul 5.1 Analiza factorilor condițiilor de muncă
Factorii condițiilor de muncă Aprecierea condițiilor de muncă
Vizuală Instrumentală După
proiect Conform
standartelor
Microclimatul Temperatura (°C) 20 22 20-22 STAS
12.1.005 -88
Umiditatea relativă a aerului
(%) 50 60 40-60 STAS
12.1.005 -88
Viteza mișcării aerului
(m/s) – 0.1 0.1 STAS
12.1.005 -88
Iluminatul Natural lateral (KEO cn,%) + 0.6 0.7 NCMC
04.02.2005
Artificial general (lx) + 200 200 NCMC
04.02.2005
Combinat (KEO cn,%) + 1.5 1.5 NCMC
04.02.2005
Factorii
nocivi și
periculoși Zgomotul (dBA) 50 50 50-60 12.1.003 -83
Tensiunea (V) 220 220 220 STAS
12.1.019 -79
Microclimatul zonei de lucru este determinat de temperatura din zona de lucru, umiditatea
aerului și viteza maselor de aer. Acești factori de microclimat acționează concomitent și combinat
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
63 asupra lucrătorului și astfel pot influiența asupra procesului de muncă. La efectuarea lucrărilor în
birou trebuie să se țină cont de acești factori și să se ia toate măsurile necesare pentru menținerea
condițiilor de muncă conform standartelor.
Temperatur a corpului uman deobicei rămîne una și aceeași, această capacitate a corpului fiind
numită termoreglare. La majorarea temperaturii aerului mai sus de limită, termoreglarea poate să fie
afectată iar aceasta poate duce la daune fizice. Este posibilă supraînc ălzirea, care în etapa ușoară poate
provoca dureri de cap, sete, înroșirea pielii, majorarea temperaturii corpului iar în etapa gravă
simptome poate duce la șoc termic. Pe durate mai lungi de timp, nerespectarea condiției de
temperatură în birou poate duce la boli grave printre care este boala de mușchi, care apare datorită
contractării vaselor sangvine, supraîncărcarea gravă care provoacă somnolența și pierderea
cunoștinței, îmbolnăvirea căilor respiratorii.
Umiditatea aerului este dată de cantitatea de va pori de apă în atmosferă. Ea poate fi apreciată
ca absolută sau relativă. În caz că umiditatea la locul de muncă nu corespunde normelor, aceasta
poate provoca diferite daune fizice. Pentru umiditatea sub 35% poate avea loc uscarea mucoaselor,
uscarea guri i și astfel se împiedică eliminarea impurităților din aerul inspirat. Umiditatea care
depășește 75% duce la împiedicarea evaporării apei de pe suprafața corpului și poate duce la șoc
caloric.
Viteza de mișcarea a aerului influiențează asupra schimbului de căldură al organismului,
asupra schimbului de căldură al organismului, asupra proceselor de respirație, consumului de energie,
stării neuropsihice. Viteza maximă admisă a aerului din incinta biroului se ia în funcție de temperatura
aerului determinată de s chimbul de căldură prin convecție între om și mediul ambiant. Astfel datorită
prezenței în birou a condiționerelor, viteza de mișcare a aerului în încăpere poate fi controlată astfel
încît condițiile de lucru să corespundă normelor.
Iluminatul poate fi nat ural lateral, adică prin ferestre, artificial, cînd sunt folosite surse
artificiale de lumină și mixt, cînd se combină cele două tipuri. Iluminatul este un factor esențial
deoarece influiențează direct asupra productivității angajaților și asupra gradului lor de oboseală.
Astfel iluminarea defectuoasă poate cauza disconfort vizual și o poziție nenaturală a corpului, fiind o
piedică pentru lucru. Cerințele principale pentru iluminat sunt:
a) Iluminarea la locul de muncă trebuie să corespundă caracterului lucrul ui vizual;
b) Este necesară asigurarea cu o lumină uniformă pentru suprafața de lucru precum și în limitele
spațiului înconjurător;
c) Pe suprafața de lucru nu sunt adminse umbre puternice;
d) În cîmpul de vedere nu se admit sclipiri directe sau reflectate;
e) Ilumina rea trebuie să fie constantă în timp.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
64 Factorii nocivi și periculoși în cazul lucrului de birou la întreprinderea dată, sunt zgomotul și
pericolul de electrocutare.
Normarea zgomotului la locul de muncă constă în alegerea valorilor admisibile, care la
acțiunea permanentă și îndelungată asupra lucrătorilor pe durata întregii activități de muncă nu
provoacă îmbolnăviri profesionale. Astfel normarea zgomotului în condițiile de birou se face în
conformitate cu normele sanitare NRS 3044 -84 și nu trebuie să depă șească nivelul sunetului de 50 –
60 (dbA). Valoarea admisibilă ale presiunii sonore și ale nivelului sunetului se stabilesc în dependență
de forma de activitate și locul de muncă, adică în funcție de destinația încăperii.
Un alt factor periculos în activitat ea de birou îl constituie electrocutarea de la instalațiile
electrice. Calculatorul, scanerul, printerul, sunt aparate care se alimentează de la o sursă de curent cu
tensiunea de 220V (Volts). Părțile conductoare sau corpurile instalațiilor electrice ce au nimerit sub
tensiune în rezultatul unor defecte de izolație nu emit semnale care ar preîntîmpina omul despre
pericol. Astfel reacția omului la curent apare în momentul trecerii acestuia prin corp. Valoarea
curentului ce se scurge prin corpul omului este f actorul principal de care depinde rezultatul
electrocutării, astfel cu cît curentul este mai mare, cu atît este mai periculoasă acțiunea lui.
Respectarea tuturor factorilor ce țin de condițiile de muncă este atributul principal pe care
angajatorul trebuie să-l respecte pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale ale angajaților. Astfel
normarea fiecărui factor ajută considerabil la crearea unei zone confortabile pentru executarea
lucrului, reducînd la minim posibilele accidente sau îmbolnăviri profesional e.
5.3 Măsuri privind sanitaria industrială
În activitatea de muncă din cadrul companiei Royal Map, oamenii interacționează cu tehnica
aflată sub tensiune electrică, cablurile de alimentare a tehnicii, prizele și întrerupătoarele electrice
care pot fi pericu loase și pot afecta starea de sănătate a angajatului. Astfel omul trebuie să se
acomodeze mediul de lucru conform necesităților sale și să întreprindă toate măsurile necesare
protecției sănătății.
Sanitaria industrială reprezintă un sistem de măsuri de tip organizatoric și mijloace tehnice
care preîntîmpină sau reduce acțiunea factorilor nocivi ale mediului de lucru asupra angajaților.
Pentru a asigura condițiile sănătoase de muncă, în biroul companiei Royal Map se va menține
microclimatul aerului zonei de muncă în limitele normelor .
Astfel, expunerea la microclimat cald, se termoizolează sursele de încălzire și se asigură
ventilarea încăperii, se folosesc sisteme tehnice, ca de exemplu condiționerul, pentru a menține
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
65 temperatura încăperii conform normelor. În expunerea la microclimat rece se utilizează măsuri de
asigurare a energiei calorice în corp prin încălzirea încăperii. Aceasta are loc prin sistemul central de
încălzire sau condiționer.
Pentru a evita acțiunile negative ale microclimatului nefavorabil a zonei de lucru, se asigura
nivelul hidrosalin al corpului, personalului întreprinderii i se acordă apă -gazoasă salină precum și apă
negazoasă.
Zgomotul puternic la locul de muncă provoacă oboseală fonică, reduce capacitatea de lucru a
angajatului, creșterea numărului de îmbolnăviri și în cazuri extreme, invaliditate. În condiții de birou,
sursele principale de zgomot sunt: concentrarea în masă a angajaților pe o suprafață mică, scanerele,
printere, calculatoarele. Combaterea zgomotului produs de acestea este importantă atît pentru
angajator cît și pentru angajat.
Factorul electric este de menționat atunci cînd vine vorba de lucrul cu tehnica aflată sub
tensiune electrică. Trecînd prin corpu l uman, curentul electric poate provoca acțiune termică, electrică
și biologică, care se manifestă prin arsuri ale corpului, încălzirea organelor interne, descompunerea
plasmei sîngelui, dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg într -un organism sănătos.
Măsurile de protecție contra electrocutării sunt reprezentate de mijloacele de îngrădire a
părților conductoare și de unire în scurtcircuit a fazelor instalațiilor electrice. Sistemele folosite pentru
a evita electrocutarea sunt: scurtcircuitoare , îngrădirile mobile, dispozitivele de descărcare a sarcinii
capacitative, atenuatoarele de tensiune indusă.
Angajatorul companiei Royal Map trebuie să țină cont și de ergonomia locurilor de muncă,
astfel acestea trebuie acomodate pentru o muncă concretă ș i pentru muncitori de o anumită calificare
cu considerarea particularităților antropometrice, fizice și psihice.
La aranjarea locurilor de muncă trebuie luate măsuri care preîntîmpină sau reduc oboseala
precoce ale lucrătorilor. Astfel trebuie asigurat cîm pul de vedere optim a elementelor locului de
muncă prin amplasarea și combinarea adecvată a mobilierului, din punct de vedere atît funcțional cît
și estetic.
5.4 Măsuri privind tehnica securității
Pentru a asigura condițiile de securitate și sănătate în mun că și pentru a preveni accidentele
de muncă și a bolilor profesionale, angajatorul companiei Royal Map trebuie sa elaboreze instrucțiuni,
conform prezentei legi, pentru aplicarea reglementărilor de securitate ținînd seama de particularitățile
activităților și ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
66 Astfel conform Legii Nr. 186 din 10.07.2008, instrucțiunile date concretizează măsurile de
prevenire a accidentelor în raport cu condițiile reale ale proceselor de muncă desfășurate în cadrul
biroului.
Lucrătorii companiei Royal Map au obligația să -și desfășoare activitatea de birou în așa fel
încît, să nu expună la pericol de accidentare atît propria persoană, cît și celelalte persoane participante
la procesul de muncă.
Măsurile care trebuie îndep linite de angajator în raport cu angajatul:
Un loc sigur în care să își desfășoare activitatea cu acces și cu ieșire sigure.
Echipamente de siguranță.
Sisteme de lucru stabile.
Un mediu de lucru sigur.
Metode sigure pentru manevrarea, pentru depozitarea și pentru transportul bunurilor.
Facilități de prim ajutor conform normelor Ministerului Sănătății.
Instruire și supervizare a practicilor pentru asigurarea sănătății.
Consultații cu privire la punerea la punct și la menținerea unor măsuri eficiente de
păstr are a sănătății și securității.
Declarații scrise în legătură cu sănătatea și cu securitatea la locul de muncă și motivele
pentru care este adoptată acea politică.
În biroul companiei Royal Map persoanele interacționează nestingherit cu tehnica alimentată
de curent electric, care este calculatorul, printerul, scanerul, prelungitoarele electrice, întrerupătoarele
electrice, aparatul de aer condiționat, cuptorul cu mic rounde și altele. Acestea reprezintă o sursă reală
de electrocutare, care ar putea pune viața angajatului în pericol.
Trecînd prin corp, curentul electric poate provoca contracții musculare, arsuri, comă,
asfixierea sau oprirea bătăilor inimii. Pentru evit area acestor consecințe au fost elaborate măsuri de
protecție pentru atingerea indirectă sau directă a surselor de curent electric.
Măsurile tehnice care trebuie folosite pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere
directă sunt următoarele:
Acoperirea cu material electroizolant ale părților active ale instalațiilor și echipamentelor
electrice;
Închideri în carcase sau acoperirea cu învelișuri exterioare;
Protecția prin amplasarea în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanțe minime de
securitate;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
67 Scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări și
verificarea lipsei de tensiune;
Utilizarea de dispozitive speciale pentru legarea la pămînt și în scurtcircuit a echipamentelor
electrice;
Folosirea mijloa celor de protecție electroizolante;
Alimentarea la tensiune redusă de protecție;
Egalizarea potențialelor și izolarea față de pămînt a zonei de lucru.
Măsurile organizatorice care trebuie aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă sunt
de a or ganiza și executa verificări periodice ale măsurilor tehnice de protecție împotriva atingerilor
directe a tehnicii electrice.
Pentru a evita accidentele de electrocutare, prin atingere indirectă, măsurile de protecție care
pot fi aplicate sunt:
Folosirea tensiunilor foarte joase de securitate;
Legarea la pămînt;
Legarea la nul de protecție;
Izolarea suplimentară de protecție;
Separarea de protecție;
Deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de defect periculos.
Măsurile privind folosirea tehnicii aflată sub tensiune electrică:
Să se citească instrucțiunile de folosire a scanerului, printerului, condiționerului,
calculatorului;
Să se închidă butonul de pornire și să se debranșeze de la curent echipamentele nefolosite;
Să se învețe cum se întrerupe curentul electric în caz de urgență;
Să se evite îndoirea cablurilor de alimentare ale tehnicii de lucru;
Să se stabilească ședințe regulate de verificare și de întreținere pentru echipamente;
Să se anunțe fără întîrziere defectel e apărute la echipamente;
Să se verifice dacă părțile periculoase ale tehnicii de lucru sunt prevăzute cu dispozitive de
protecție;
Să se așeze echipamentele de lucru în locuri sigure, pe birouri sau pe mese;
Să se poziționeze echipamentele astfel încît să se prevină blocarea de acces
Măsurile ce țin de clădire și împrejmuiri:
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
68 Afișarea planului general al biroului și al clădirii;
Aranjarea mobilierului și echipamentelor în locuri sigure;
Asigurarea că toate coridoarele, scările sunt sigure și că nu au depo zitate materiale
inflamabile;
Rezervarea unui loc pentru prepararea băuturilor calde departe de punctul de lucru.
Suprafețele căilor de circulație pentru lucrători trebuie să fie netede și nelunecoase. Se va
asigura un grad adecvat de curățenie pe jos, în încăperile de lucru și culoare, holuri, grupuri sanitare
astfel încît să nu existe pericol de alunecare sau împiedicare.
La plecarea din birouri, lucrătorii trebuie să fie atenți la coborîrea scărilor, la deplasarea pe
coridoare, evitîndu -se salturile peste trepte în timpul urcării sau coborîrii, să nu se execute alte operații
ce le distrag atenția în timp ce se deplasează. Să se evite călcarea pe porțiuni alunecoase și pe orice
alte obiecte care ar putea provoca alunecări.
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor
Organizarea activității de protecție împotriva incendiilor la locul de muncă are ca obiectiv
principal asigurarea angajaților cu condițiile care să le permită să acționeze pentru prevenirea și
stingerea incendiilor, salvarea și evacuarea utilizatorilor construcției, evacuarea bunurilor materiale,
precum și pentru înlăturarea efectelor distructive ale dezastrelor.
Prin stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se are în vedere:
Prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
Gestionarea materialelor și a deșeurilor combustibile, cu pericol de aprindere;
Dotarea cu mijloace tehnice de prevenire și stingere a incendiilor;
Verificarea spații lor la sfîrșitul orelor de lucru;
Parametrii care se au în vedere pe timpul exploatării diferitelor instalații, echipamente și
utilajele tehnologice.
În biroul companiei Royal Map sursele de izbucnire a incendiului pot fi:
arcuri și scântei electrice;
supracurenți în cabluri electrice;
scurtcircuitul poate fi sursă de aprindere;
electricitatea statică.
uzura în timp a izolației a cablurilor de la echipamentele de birotică;
acțiuni mecanice asupra conductoarelor unei instalații electrice;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
69 vărsarea lichidelor asupra prelungitoarelor electrice de birou.
Astfel în vederea prevenirii incendiilor în biroul companiei Royal Map este interzis:
Focul deschis;
Folosirea instalațiilor și echipamentelor cu defecțiuni sau improvizații, nerespectarea
instrucțiun ilor de utilizare ori lăsarea acestora în funcțiune nesupravegheate;
Folosirea unor mijloace de încălzire improvizate sau neomologate;
Depozitarea materialelor inflamabile și a altor substanțe ce pot constitui surse de izbucnire a
incendiilor.
Măsurile de prevenire a incendiilor sunt:
Deșeurile de hîrtie trebuie colectate și evacuate la terminarea programului de activitate;
La terminarea programului de activitate instalațiile electrice, trebuie scoase de sub
tensiune;
În spațiile administrative ale întrepr inderii, lichidele combustibile trebuie păstrate în
bidoane metalice, ermetic închise și etichetate și numai în cantități de maxim 25 l;
Curățirea pardoselii de regulă se face cu soluții pe bază de detergenți, cu respectarea unor
reguli: scoaterea de sub t ensiune a tuturor aparatelor electrice, stingerea tuturor corpurilor
de iluminare electrică, asigurarea ventilației încăperilor prin deschiderea geamurilor;
Se interzice păstrarea în birouri a materialelor inflamabile și a cîrpelor de șters, îmbibate
cu ul ei, ceară;
Căile de evacuare se păstrează libere, pentru a putea fi folosite în caz de urgență;
Se verifică periodic dispozitivele de alarmă și extinctoarele;
Se organizează periodic antrenamente pentru evacuarea în caz de incendiu.
Angajatul compaiei Roya l Map trebuie să știe ce trebuie să facă în caz de incendiu, cum să
declanșeze alarma de incendiu, cum se folosește echipamentul de stingere a incendiilor, care este cea
mai scurtă cale de evacuare și ce alte căi pot fi folosite dacă aceasta este blocată.
Asemenea măsuri de protecție sunt extrem de importante pentru birouri, mai ales că acestea
dețin materiale care se aprind și ard foarte ușor. Utilizarea normelor de protecție a muncii în birou are
rolul de a contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de a oferi angajaților încrederea că sunt
protejați de orice accidente de muncă.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
70 5.6 Măsuri de protecție a Mediului Ambiant
5.6.1 Reciclarea deșeurilor. Problema deșeurilor. Necesitatea.
Importanta Reciclarii Deseurilor
Pentru Republica Moldova problema deșe urilor menagere este o problemă a zilei, nesoluționarea căre reprezintă și o
sursa de poluare semnificativă .
Problema gestionă rii deșeurilor persistă atît în Chișinău cît și în toate localitatile rurale.
Studiile efectuate au demonstrat că deșeurile menajere în majoritatea cazurilor sunt aruncate pe
malurile râuleț elor, pâraiașelor ș i a râpelor.
Principalele forme de impact ș i risc determinate de gestionarea incorectă a deșeurilor sunt:
modificări de peisaj ș i disconfort vizual;
poluarea a erului;
poluarea apelor de suprafaț a;
modificări ale fertilității solurilor și ale compozitței biocenozelor pe terenurileî nvecinate.
Deși legislația în vigoare prevede un șir de atribuții și responsabilități pentru organele
administrației publice centrale și locale în scopul gestinării eficiente a deșeurilor menagerie, în
realitate avem tot mai multe gunoiști neautorizate sau chiar stocarea haotică a deșeurilor menagerie.
Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunității, are puterea și obligația de a influența procesul
de ecologizare a propriului oraș sau a zonei unde își petrece vacanța. Soluția este la îndemâna noastră
și constă în depozitarea selectivă a deșeurilor și reciclarea lor.
Suedia a găsit soluția optimă de a scăpa de gunoaie, folosindu -le pentru a produce energie și
căldură, de asemenea si Elveția.
Prin colectarea și reciclarea selectivă vom reuși să păstram un mediu mai curat pentru noi și
generațiile urmatoare.
A recicla înseamna să consumi eficient , să refolosești pe cît posibil, să tra nsformi materia primă astfel
încat să existe permanent un circuit al materiei care poate fi refolosită mereu și care să producă efecte
benefice atît pentru noi oamenii cat și pentru mediul inconjurator.
Să nu uităm că atunci cand vorbim de „mediul înconjurător” nu ne referim doar la vegetație
ci și la multitudinea de viețuitoare, fie ele animale domestice, de companie sau sălbatice, tîrîtoare,
zburătoare sau din mediul acvatic. Toate acestea, și nu numai, fac parte din „natura”, din mediul care
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
71 ne înconjoara și sunt afectate în mod direct de stilul nostru de viața. Ar trebui să constientizam și
faptul că avem o responsabilitate sporită fața de acestea, ca specie dominatoare a Terrei.
În concluzie putem spu ne că este foarte importantî reciclarea deșeurilor de orice fel . Atîta timp cît
rezultatul ajută mediul în care traim, ne îmbunătățește modul de viața și ne ajuta pe plan economic
nimeni nu poate contesta importanța acestor beneficii.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
72 Concluzii
Poșta este una dint re cele mai democratice instituții, care asigură menținerea permanentă a
legăturilor comerciale și spirituale dintre oameni. Î ndeplinirea acestei misiuni nobile a urmă rit pas
cu pas dezvoltarea civilizației umane, originile sale pierzîndu -se în negura istoriei. Dezvoltarea
relațiilor interumane și sociale a determinat o perfecționare necontenită a structurilor organizatorice
și a proceselor tehnologice speci fice acestui sector.
În noua economie bazată pe cunoștințe ce se impune în societățile competitive, sistemele
informatice pentru organizarea datelor, informațiilor și extragerea de noi cunoștințe devin esențiale
în procesele de luare a deciziilor și de elaborare a strategiilor de dezvoltare. Pe langa tipurile de
date clasice utilizate in sistemele informatice, in ultimii ani au luat amploare datele geospațiale.
Aceste date se referă la localizarea geografică a anumitor obiecte pe glob, la forma și dimensiunile
acestora. Sistemele informatice care stochează, prelu crează, vizualizează datele economice clasice
împreuna cu datele geospațiale se numesc sisteme informatice geografice, GIS.
Gestiune din punct de vedere geografic: GIS devine esențial pentru a înțelege ce se
întampla – și ce se va întampla – în spațiul ge ografic.Odată ce în țelegem , putem șă anticipăm
acțiuni, GIS ne da o nouă perspectivă asupra modului in care privim lumea din jurul nostru.
Utilizarea SIG este un beneficiu deoarece acesta este un sistem cu adevărat funcțional care
ar putea schimba în t otalitate și eficientiza modul de lucru in sfera serviciilor poștale, aducînd un șir
de schimbari spre mai bine, iar elaborarea unei astfel de hărti ar ușura accesul la date al tuturor
cetătenilor.
Bibliografie
1. Băduț, M., GIS – Sisteme Informatice Geografice – Fundamente practice, 2004
2. Davis David, GIS for Everyone, ESRI, 1999
3. Dumitru, G. , Sisteme Informatice Geografic
4. Dumitru Sorina, Sisteme Informatice Geografice – Note de Curs, Universitatea Ovidius
Constanța, 2003.
5. George Dimitriu, Sisteme informatice geografice GIS
6. Grama V., Dilan V., Nistor L., Iacovlev A., Tehnologii G.I.S. cu ArcGIS. 2006
7. Nițu, C., Sisteme informaționale geografice, Editura Centrului de Învățământ la distanță
CREDIS, Universitatea din București, 2004.
8. Săvulescu, C., Sisteme informatice geografice, Note de curs, UTCB, 2000.
9. OLARU E., OLARU IU., Protecția mediului ambia nt. C iclu de prelegeri, 2008
10. Hotărîrea de Guvern Nr. 255 din 05.03.2008, „Securitatea echipamentelor electrice de
joasă tensiune”.
11. Legea Nr. 267 din 09.11.1994 „Lege privind apărarea împotriva incendiilor .
12. http://ro.wikipedia.org
13. https://en.wikipedia.org/wiki/ZIP_Code
14. www.lex.justice.md
15. www.geoportal.md
16. www.Posta.md
17. http://www.referatele.com/referate/diverse/online9/Comunicatiile -postale –scurt –
istoric -referatele -com.php
18. https://www.unitedstateszipcodes.org/
19. http://www.places -in-germany.com/postal -codes-germany.html
20. http://www.esri.com/
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 11 ME Coala
74
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Semnătura autorului __________________ [613639] (ID: 613639)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.