SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX LICEAL ,,EPISCOP IOAN POPASU” DIN CARANSEBEȘ LUCRARE DE ATESTAT MONOGRAFIA PAROHIEI ,,POGORÂREA SFÂNTULUI DUH” DIN… [304381]

EPISCOPIA CARANSEBEȘULUI

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX LICEAL ,,EPISCOP IOAN POPASU”

DIN CARANSEBEȘ

LUCRARE DE ATESTAT

MONOGRAFIA

PAROHIEI ,,POGORÂREA SFÂNTULUI DUH”

[anonimizat]. prof. dr. [anonimizat]-Simion Daia

Caransebeș,

2017

EPISCOPIA CARANSEBEȘULUI

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX LICEAL

,,EPISCOP IOAN POPASU”

DIN CARANSEBEȘ

LUCRARE DE ATESTAT

MONOGRAFIA

PAROHIEI ,,POGORÂREA SFÂNTULUI DUH”

DIN CARANSEBEȘ

Caransebeș,

2017

CUPRINS

CUVÂNT DE INTRODUCERE

Lucrarea Monografia Parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh”, Caransebeș a început să prindă contur în mintea mea la începutul clasei a X-a la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Episcop Ioan Popasu’’ [anonimizat] o [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], ce aveau a se săvârși în parohia din cartierul meu natal. Având în vedere și faptul că Bunul Dumnezeu a rânduit ca biserica nouă din parhoie să fie târnosită la data de 18 decembrie 2010, [anonimizat].

Am folosit bibliografia găsită la îndemână în biblioteca Episcopiei, a Seminarului, a Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și a Bibliotecii Municipale ,,Mihail Halici”, [anonimizat].

[anonimizat] o [anonimizat] o muncă de pionerat. [anonimizat] a rămas în memoria credincioșilor din cartier și a preoților parohi ceea ce a ușurat cercetarea mea.

[anonimizat], alese mulțumiri pentru binecuvântarea de a [anonimizat] l-a promovat la seminar și pentru condițiile de studiu. Totodată, mărturisesc că toată activitatea bisericească și culturală pe care a desfășurat-o în Episcopia Caransebeșului a avut un rol decisiv în formarea noastră ca viitori slujitori ai altarelor. Nu în ultimul rând aduc mulțumiri pentru acordul Preasfinției Sale de a cerceta în Arhiva Episcopiei.

Vreau să-i mulțumesc pr. prof. dr. Pavel Marcu care mi-a [anonimizat] ,,Episcop Ioan Popasu” Caransebeș (1955-2008) – care m-a încurajat în acest demers prin sfaturi și orientări bibliografice.

Mulțumiri aduc și părinților mei care m-[anonimizat] ,,cei 7 ani de acasă”. Tot lor le datorez mulțumiri pentru că s-au îngrijit să nu simt nicio greutate a vieții, oferindu-mi tot sprijinul material și părintesc. Tot ei m-[anonimizat], să nu îmi uit casa părintească și locul natal. [anonimizat]-o au avut cea mai mare influență asupra mea și m-au făcut să scriu din dragoste lucrarea aceasta. Le mulțumesc și pentru materialul pe care l-au cules pentru această lucrare.

Aduc mulțumiri tuturor dascălilor și profesorilor mei de la Școala cu clasele I-VIII Nr. 2, Caransebeș, care m-[anonimizat]-au pus creionul în mână și m-au învățat până în clasa a VIII-a, atât cu cele ale școlii cât și cu sfaturile folositore în viață.

Le mulțumesc tuturor cadrelor didactice și auxiliare de la Seminarul Teologic Ortodox ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, care s-au străduit cu noi să ne inițieze în adevărata credință în Iisus Hristos Domnul nostru și să ne pregătească sufletește și trupește pentru misiunea noastră.

De asemenea, vreau să mulțumesc domnului prof. dr. Sorin-Marius Petrescu, care mi-a împrumutat o parte din materialul pentru bibliografie, precum și tuturor istoricilor care au scris despre ținutul Gugulanilor, amintind și de municipiul Caransebeș. În continuare le mulțumesc tuturor celor care mi-au împrumutat materialul din care m-am inspirat, precum și preoților, cântăreților și credincioșilor parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh”, care au fost adevărate izvoare de istorie nescrisă și vor fi amintiți în notele bibliografice și în bibliografia finală.

Nu în ultimul rând, aș vrea să le mulțumesc părintelui inspector eparhial Petrică-Ionuț Timiș Popovici și părintelui prof. dr. Pătruț Nicolae Bănăduc, preoți de seamă ai parohiei mele natale, care mi-au pus la dispoziție informații foarte valoroase.

ABREVIERI

A.S.C.O.R.- Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români

AB – Altarul Banatului

B.O.R. – Biserica Ortodoxă Română

cm. – centimetru

Conf. – conform

Dir. – director

DJ. – drum județean

Dl. – domnul

DN. – drum național

Ed. – editura

Ev. – Evanghelistul

h. – înălțime

H.C.L. – Hotărârea Consiliului Local

Ha. – hectar/hectare

Î. P. S. – înaltpreasfințitul

Ic. – Iconom

Ierom. – Ieromonahul

Ing. – inginer

Insp. – Inspector

Înv. – învățătoare

J.S.J.- Inspectoratul Școlar Județean

Jud. – județ

Km. – kilometru/kilometri

l. – lățime

L. – lumgime

M – metru/metri

Nr. – număr

p. – pagina

P.C. – Preacucernicul

P.S. – Preasfințitul

Pr. – Preot

Prof. – profesor

Prot. – Protopopul

S.A. – Societate pe acțiuni

S.C. – Societate Comercială

S.R.L. – Societate cu răspundere limitată

Sf. – Sfântul/Sfânta/Sfinții

Sf. Ap. – Sfântul Apostol/Sfinții Apostoli

Stavr. – Stavrofor

U.E.M.- Universitatea ,,Eftimie Murgu”

univ. – Universitar

Dr. – Doctor

CAPITOLUL I

DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL CARANSEBEȘ

Așezarea geografică

Municipiul Caransebeș este situat în sud-vestul României, având coordonatele de 45° 25' latitudine nordică și 22° 13' longitudine estică.

Este a doua localitate ca mărime a județului Caraș-Severin și are o poziție geografică strategică, fiind așezată în zona de contact a muntelui cu dealul și câmpia, care pătrunde până aici sub forma unui golf alungit în lungul Timișului.

Situat pe Valea rȃului Timiș, aproximativ la jumǎtatea distanței dintre Timișoara și Orșova, orașul Caransebeș ocupǎ o poziție centralǎ ȋn cadrul acelei zone de contract morfologic, climatic, biogeografic și geoeconomic care este depresiunea ce-i poartǎ numele, și care constituie o unitate geograficǎ relativ distinctǎ.

Orasul Caransebeș este așezat ȋntr-o depresiune cuprinsǎ ȋntre munții Poiana Rusca care o mǎrginesc spre nord, masivul Godeanu care se ridicǎ spre est și munții Semenicului la vest. Acești masivi muntoși nu ȋmpedicǎ circulația, ci o dirijeazǎ spre anumite direcții: culoarul Timiș-Cerna și Valea Bistrei constituind strǎpungeri ce ȋnlesnesc legǎturile cu zone ȋndepǎrtate, aici ȋntâlnindu-se cǎile de comunicație favorizȃnd dezvoltarea economicǎ a orașului care a fost ȋn același timp și un centru de tranzit și depozit de mǎrfuri.

Caransebeșul este situat pe țǎrmul drept al rȃului Sebeș, la rǎspȃntia liniilor de comunicație Timișoara-Orșova și Caransebeș-Hațeg și se extinde pe terasa ce se ȋncepe sub platoul numit „Dealul Crucii” și pȃnǎ la podul de fier, unde canalul sau ieruga orașului se revarsǎ ȋn Timiș.

Denumiri, particularități

Lǎsȃnd la o parte legendele –savuroase de altfel, ȋn care a fost implicat fǎrǎ voie poetul roman Publius Ovidius Nasoǃ- eruditul Vasile Bogrea oferea acum mai bine de jumǎtate de secol o explicație filologicǎ asupra numelui așezǎrii: particula sebeș provine din ungurescul șebeș (repede, iute); ȋn ceea ce privește particula Caran, Bogrea o menționeazǎ cǎ derivȃnd din turcescul karavan (serai). Astfel, numele orașului și cetǎții s-ar traduce – dupǎ pǎrerea savantului clujean – prin „Tȃrg de caravane, cu han, pe apa Sebeșului” .

În secolul al XIV-lea, cetatea, orașul și districtul românesc apar sub numele de Sebeș. De fapt, Caran și Sebeș au fost două așezări distincte de o parte și de alta a Timișului. Numele de „caran" este, probabil, de origine celtică și înseamnă „loc de piatră”, iar „sebeș” este numele unui râu, termen de origine dacică.  O altă ipoteză este că numele orașului nostru era Sebeș și adaosul de Caran (Cauran, Caravan, Căvăran) a fost impus de necesitatea de a-l distinge de alte orașe cu același nume din țară, Caranul fiind situat la 14 km nord pe locul comunei Constantin Daicoviciu (fostă Căvăran) de azi.

Există și opinia că numele orașului ar proveni din „kara"- negru – în limbile popoarelor migratoare din Asia și „sebeș" – însemnând iute, repede – în maghiară. Numele orașului în forma completă de „Caransebeș", se întâlnește în actele de cancelarie începând cu 1370 (in districtu Karansebesus).  Castelanii cetății au fost amintiți în documentele din aceea perioadă, astfel, în 1318, este menționat într-un document semnat de regele Carol Robert, Petru, comite de Sebeș, iar în 1325 apare ca și castelan Szeri Posa.

Părerea noastră este că denumirea orașului este așa cum susține istoricul la nota de subsol cu numărul 5.

Instituții de interes public

Caransebeșul are statutul de oraș din anul 1556, iar din anul 1995 este declarat ca municipiu. În consecință, aici funcționează, ca instituții administrative principale Primăria și Consiliul Local Caransebeș.

Școlile importante din orașul Caransebeș sunt:

Colegiul Național ,,Traian Doda”. Istoricul liceului se leagǎ nemijlocit de neobosita activitate ce o desfǎșoarǎ generalul Traian Doda pentru ȋnfințarea unui liceu romȃnesc ȋn Caransebeș.

Colegiul Național ,,C.D.Loga”. Istoria acestei școli se pierde ȋn vremi, prima știre ne este datǎ de Palia da la Orǎștie -1582- ȋn prefața cǎreia se aratǎ cǎ unul din traducǎtorii ei a fost Efrem Zǎcan „dascǎl de dǎscǎlie” al Sebeșului. Dupǎ 1 Decembrie 1918 Școala Normalǎ din Caransebeș ȋși ȋndeplinește misiunea de a forma dascǎlii necesari satelor noastre romȃnești.

Liceele Tehnologice ,,Trandafir Cocârlă”, ,,Dacia” și ,,Decebal”. Dezvoltarea economicǎ și industrialǎ a orașului a impus ȋnființarea a trei licee industriale cu profil mecanic și de prelucrarea lemnului. Deși tinere ca ȋnființare, colectivele de cadre au situat liceele la loc de mare cinste pe care le invidiazǎ multe alte școli cu același profil din țarǎ.

Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. Veche vatrǎ romȃneascǎ ȋn care biserica a avut un rol deosebit de important ȋn pǎstrarea ființei noastre naționale, a avut și instituția necesarǎ pentru pregǎtirea propovǎduitorilor cuvȃntului biblic ȋn satele din jur.

Ȋncǎ din 1865 secția romȃneascǎ a Institutului teologic de la Vȃrșeț se mutǎ la Caransebeș slujind cu credințǎ cauzei ortodoxiei de a da un numǎr ȋnsemnat de slujitori ai altarului.

Școala cunoaște noi trepte de dezvoltare odatǎ cu venirea pe scaunul episcopiei din Caransebeș a lui Ioan Popasu, ea fiind mult timp unica școalǎ superioarǎ din Banat.

Ȋn anul 1924 Institutul teologic se transformǎ ȋn Academia teologicǎ absolvind aici teologi care au ȋncadrat funcții de mare rǎspundere ȋn ierarhia bisericeascǎ.

Astǎzi funcționeazǎ aici Seminarul Teologic cȃrmuit de preoți profesori care se strǎduie cu mult succes sǎ ducǎ pe mai departe faima la care au ajuns îaintașii lor.

Instituțiile publice cu caracter religios sunt: Biserica ,,Sf. Gheorghe”, cunoscutǎ ȋn istoria orașului și dub denumirea de mǎnǎstire; Biserica ,,Nașterea Sfȃntului Ioan Botezǎtorul”, cunoscutǎ și sub denumirea de biserica „de sus” sau „din deal”; Biserica catolicǎ; Sinagoga; Capela din ,,Dealul Crucii”; Cimitirul ,,Sf. Ioan”; Crucea din parcul din fața primǎriei; Statuia generalului Ioan Dragalina; Bustul episcopului Ioan Popasu ș.a.

Căi de acces

Din punct de vedere al accesibilității, Municipiul Caransebeș este situat în rutele principale de trafic rutier, feroviar și aerian.

Traficul rutier în municipiu este foarte dezvoltat, astfel sunt mai multe tipuri de drumuri:

Drumuri naționale

DN 6 (E70) Limita Jud. Mehedinți – Mehadia – Armeniș – Caransebeș – Sacu – Limita Jud. Timiș.

DN 58 Caransebeș (DN 6) – Reșița – Anina (DN 57B).

DN 68: Caransebeș (DN 6) – Oțelu Roșu – Limita Jud. Hunedoara.

Drumuri județene

DJ 608A: Caransebeș (DN 6) – Zervești – Turnu Ruieni – Borlova – Stațiunea Muntele Mic

La sfârșitul anului 2011, este inaugurată varianta de ocolire a municipiului, având o lungime de 12 km.

Traficul feroviar

Ministerul Căilor Ferate a înființat la Caransebeș o direcțiune pentru construirea liniei ferate Caransebeș – Orșova inițiind și construirea unui depou de locomotive, ca în 1875 să fie construită Gara Caransebeș.

Între anii 1970-1973 au fost electrificate liniile de cale ferată Caransebeș-Orșova, Caransebeș-Timișoara și Caransebeș-Reșița. În 1974 a fost construit un mare tiraj CFR, determinat de intensificarea traficului feroviar.

Linia CF Caransebeș-Bouțari-Subcetate este o cale ferată secundară în România. Linia este simplă, neelectrificată și a fost inaugurată la 11 noiembrie 1908 pe distanța Caransebeș – Bouțari, respectiv la 01 mai 1909 pe distanța Bouțari – Subcetate. În urmă cu câțiva ani se circula pe distanța Caransebeș – Bouțari, circulând trenuri de călători și marfă, iar pe segmentul Hațeg – Subcetate, ocazional, doar transport de marfă. În prezent această cale ferată este privatizată.

Principala cale ferată ce leagă municipiul de capitala țării este magistrala 900, ce are ca stații principale următoarele: București (nord) – Roșiori (nord) – Craiova – Filiași – Caransebeș – Timișoara (nord).

Traficul aerian

În municipiul Caransebeș exista singurul aeroport din judetul Caraș- Severin, care a fost deschis în 1969 ca aeroport de urgență, dar și-a intrat în rolul de aeroport civil abia în 1975. În anul 1994 compania Tarom a suspendat cursele aeriene regulate spre Caransebeș. În prezent se dorește relansarea aeroportului ca bază a Aeroclubului României.

La data de 11 iunie 2014 a fost inaugurată a cincea Unitate Specială de Aviație, componentă a Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, destinată intervențiilor de salvare, dar și de poliție aeriană.

Aspecte economice

Ocupând spațial o poziție privilegiată într-un habitat uman cu condiții fizico-geografice extrem de favorabile, Caransebeșul s-a remarcat, încă din vremuri medievale, printr-o dublă vocație economică: însemnat centru de producție pomicolo-zootehnică și piață de desfacere a produselor agricole și artizanal-manufacturiere. Această asociere de funcții economice, agricolă și comercială, a reprezentat premisa fundamentală a urbanizării spațiului geografic situal la răspântia unor importante căi de comunicație. Caransebeșul, deși confruntat cu diverse evenimente social-istorice, a înregistrat o dinamică urbană de cele mai multe ori pozitivă și implicit, o creștere și o diversificare a funcțiilor economice. Actualmente, municipiul de pe Timiș și Sebeș în pofida anvergurii demografice modeste (cca. 22 000 locuitori), este un oraș cu funcții complexe constituind un sistem economic ale cărui componente structurale sunt într-o evidentă relație de interacționare.

Sectorul primar (agricultura) și-a păstrat și perpetuat specificitatea, fiind profilat, pe mai departe, pe pomicultură și creșterea animalelor, valorificând favorabilitatea condițiilor naturale. Se înregistrează, însă, o scădere a ponderii acestui sector în balanța economică și, implicit, estompare progresivă a particularităților de „oraș patriarhal” pe care le avea Caransebeșul cu decenii în urmă. Cu toate acestea mai dăinuie încă activități cu caracter rural precum: grădinăritul și legumicultura, favorizate de productivitatea solurilor aluvionare din luncile Timișului și Sebeșului, apicultura, care valorifică bogata și diversa floră din zonă, recoltarea fructelor din pădure și a unor plante medicinale etc.

Sectorul secundar (industria) este axat încă de la începutul veacului trecut, pe exploatarea și prelucrarea lemnului. În Caransebeș (la Balta Sărată) a funcționat până în anii ’90 unul din cele mai mari combinate de prelucrare a lemnului din țară (denumit inițial Mundus, apoi Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeș), în prezent dezafectat. Industria municipiului se diversifică după anul 1970, prin construirea întreprinderii de Contrucții de Mașini („Caromet”), profilată pe producția de turbine hidraulice și boghiuri pentru locomotive și vagoane. În prezent capacitatea acestei întreprinderi este mult restrânsă. Până în anul 1990, cele două mari întreprinderi concentrau aproape 10 000 de locuri de muncă. După acest an, declinul general al industriei la nivel național a afectat și întreprinderile locale. După anul 2004, o serie de facilități acordate investitorilor, precum și mediul propice de afaceri, au reprezentat premisele favorabile pentru o evidentă revigorare industrială. În acest context, au fost amplasate noi unități de producție, cu capital străin sau autohton, precum: TMD Friction SA, cu capital anglo-german, profilată pe producția de plăcuțe de frână pentru autovehicule, întreprinderea „Masiv Forest SA” (prelucrarea lemnului cu capital american etc.). Acestora li se adaugă unități de tip industrial de interes local care valorifică resursele din zonă (prelucrarea laptelui, industrializarea fructelor și a legumelor etc.)

Aspecte demografice

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Caransebeș se ridică la 24.689 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 28.301 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,15%). Principalele minorități sunt cele de etnie romă (2,13%), ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali (2,42%). Pentru 12,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

CAPITOLUL II

SCURTĂ DESCRIERE FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI CARANSEBEȘULUI

Relieful

Avȃnd o conformație de grabǎ, depresiunea Caransebeșului apare sub forma unei cuvete ovale, cu axa mare pe direcția NV-SE, din care se desprind douǎ trimiteri: una direcție E-V, iar cealaltǎ cu direcța N-S, corespunzȃnd vǎilor celor douǎ rȃuri, respectiv Bistra și Timișul superior. Ea este delimitatǎ de Munții Poiana Ruscǎi care o mǎginesc spre nord, Masivul Godeanu, care se ridicǎ spre est și Munții Semenicului ȋnspre vest, culmile prelungi ale acestora din urmǎ coborȃd lin spre nord și pierzȃndu-se ȋn Cȃmpia Lugojului.

Din punct de vedere geografic orașul se desfǎșoarǎ aproximativ ȋntre confluența Bistrei cu Timișul (la nord) și cea a Sebeșului cu Timișul (la sud) fiind situat ȋntr-un fel de depresiune (altitudine medie 280-300 m; Corcana – 489 m; Dealul-Mare – 639 m; La Scaun 353 m) creat de pǎtrunderea cȃmpiei dinspre N –V pe traseul Vǎii Timișului, printre masivele muntoase ȋnconjurǎtoare. Ȋntinderea celor douǎ sisteme de falii aproape rectilieni – primul cu direcția meridianǎ, celǎlalt cu direcția ortogonalǎ – precum și confluența celor douǎ rȃuri, Timișul și Bistra, care urmǎresc douǎ șanțuri, au determinat lǎrgirea bruscǎ a cȃmpiei, creȃnd aici o micǎ zonǎ depresionarǎ.

Aceastǎ depresiune joasǎ, ȋmpreunǎ cu cele trei trimiteri ale sale (douǎ pe Valea Timișului, ȋn amonte și aval de Caransebeș, și a treia pe Valea Bistrei), constituie o zonǎ de separație netǎ ȋntre cele trei masive muntoase ȋnconjurǎtoare. Ȋn comparație cu munții din jur, dealurile Buziașului apar asemenea unei ferestre prin care regiunea joasǎ a Caransebeșului se leagǎ de Cȃmpia Banatului.

Din punct de vedere al genezei geo-morfologice se poate susține, deci cǎ zona ȋn care se aflǎ amplasat orașul Caransebeș a luat naștere inițial din ȋntȃlnirea ȋn „unghi drept a celor douǎ sisteme de falii rectilinii (a Timișului și a Bistrei)”. Ulterior, aceastǎ zonǎ a constituit (pȃnǎ la mijlocul poliocenului) un golf al fostei Mǎri Panoice care, – dupǎ retragerea acesteia – a fost umplut treptat de depunerile aluvionare aduse de apele curgǎtoare, care coborau din munții ȋnconjurǎtori.

Ținutul Gugulanilor este situat ȋn culoarul Timiș-Bistra (pe ambele vǎi), avȃnd ca punct central orașul Caransebeș. Ținutul Gugulanilor ocupǎ spațiul dintre Timiș-Bistra și masivul montan Țarcu-Godeanu. Nu se ȋntinde și la vest de Valea Timișului, spre Munții Banatului. Pe valea Bistrei ocupǎ ȋntreaga suprafațǎ a culoarului, deoarece localitǎțile sunt situate pe ambele pǎrți ale vǎii.

Clima

Poziția orașului Caransebeș ȋn acest bazin adǎpostit de vȃnturi ȋl face sǎ beneficieze de o climǎ de tranziție ȋntre cea alpinǎ a munților estici și cea stepicǎ a cȃmpiei de la vest de dealurile Buziașului.

Ȋn acest context, se poate constata cǎ atȃt ȋn luminile de varǎ cȃt și ȋn timp ce cantitatea medie anualǎ de precipitații este ȋn jur de 800 mm. Deși ȋnconjurat de ȋnǎlțimi orașul Caransebeș are o temperaturǎ medie anualǎ de 11,50C.

Datorită așezării municipiului Caransebeș în partea de sud-vest a țării, sub influența directă a Mării Adriatice și la adăpostul Munților Carpați, zona se integrează în climatul temperat-continental moderat, subtipul bănățean, cu influențe mediteraneene. Subtipul climatic al Banatului de sud și sud-est este caracterizat prin contactul dintre masele de aer atlantic și presiunea făcută de masele de aer mediteranean, ceea ce oferă un caracter moderat regimului termic. Iernile și verile fiind scurte ca durată, iar primăverile și toamnele mai lungi, temperaturile sunt moderate la ambele extreme, atât la cald, cât și la rece. Temperaturile medii variază între 0 °C și 1 °C în lunile de iarnă, iar vara sunt cuprinse între 21 – 23 °C, ceea ce demonstrează influența sudică în această parte a Banatului. Cele aproape patru luni de primăvară și toamnă oferă principala caracteristică a depresiunii Caransebeș, din punct de vedere climatic, temperatura medie fiind de 11,5 °C. Clima zonei Caransebeșului este mai caldă decât a munților din est (zona Țarcu), mai rece decât a zonei din sud de pe Dunăre (unde influența mediteraneană este mai puternică) și mai moderată decât cea a Câmpia de Vest. Primăvara este un anotimp relativ călduros cu o medie a temperaturilor de peste 10 °C. Trecerea primăvară – vară se face relativ brusc prin călduri timpurii. Media temperaturilor vara, puțin peste 20 °C, arată că vara este un anotimp cu călduri potolite, nu sufocante. Trecerea de la vară la toamnă are loc, mai întotdeauna, în mod lent, toamna apărând ca o prelungire a verii, în care temperatura scade treptat. Temperatura toamnei este ceva mai ridicată decât a primăverii. Trecerea de la toamnă la iarnă se face relativ brusc. Temperatura medie a iernii, peste 0 °C, arată că acest anotimp nu este prea friguros. În ultimii 50 de ani, cea mai ridicată temperatură (39,6 °C) s-a înregistrat la 4 iulie 2000, iar cea mai scăzută temperatură ( -32,2 °C) a fost măsurată în ziua de 9 februarie 1929. Zilele cu zăpadă variază între 25 și 30 pe an. Analiza factorilor climatici (temperatura aerului, vânturile și precipitațiile) arată că, deși înconjurată de înălțimi, depresiunea submontană a Caransebeșului prezintă o climă de tranziție între cea alpină a munților din est (zona Țarcu – Godeanu) și cea de stepă a Câmpiei de Vest de dealurile Buziașului, cu influențe ale climei mediteraneene din sud. Climatul plăcut are influențe asupra faunei și florei locale și permite condiții bune de locuit pentru locuitorii zonei.

Hidrografia

Apele curgǎtoare prezintǎ un puternic caracter torențial, ceea ce a creat necesitatea ȋndiguirii a douǎ dintre ele (Timișul și Sebeșul) ȋn dreptul Caransebeșului. Terasele Timișului sunt brǎzdate de numeroase vǎi seci, „ogașe”deosebit de caracteristice acestei regiuni.

Zona depresiunii Caransebeșului este udată de râul Timiș cu afluenții lui. Timișul, cel mai mare râu al Banatului (cu o lungime totală de 339,7 km, din care 241,2 km pe teritoriul românesc), își are izvoarele în versanții estici ai Munților Semenic, care se unesc cu pâraiele Semenic, Grădiște și Brebu la lacul cunoscut sub numele de Trei Ape. De aici începe Timișul. Timișul constituie artera hidrografică principală care drenează cursurile de ape din tot spațiul încadrat de Munții Cernei, Țarcu, Muntele Mic și Munții Poiana Ruscă. Primul afluent este Râul Rece, ce vine dinspre Țarcu, în zona Teregova. De aici cursul Timișului își schimbă direcția, orientându-se de la sud către nord. La Armeniș, primește ca afluenți pe Râul Lung și Râul Alb, ambele din zona Țarcu. Ieșind din Cheile Armenișului, în Timiș, se varsă, pe stânga, două râulețe, Slatina și Golețul, râuri ce poartă numele localităților prin care trec. În dreptul Caransebeșului, pe dreapta, Timișul primește Sebeșul, ce adună toate apele din sectorul Muntele Mic. În zona satului Jupa (Tibiscum), în Timiș se varsă cel mai mare afluent din zonă – râul Bistra – format din Bistra Mare și Bistra Mărului, ce se unesc la Oțelu Roșu. Acestea adună apele din Masivul Godeanu. La Caransebeș, din cauza pantei reduse, râul descrie largi meandre. În zona Sacu, Timișul intră in județul Timiș. Se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. Sebeșul izvorăște din sudul Muntelui Mic, trece prin Borlova și Turnu-Ruieni și se varsă apoi în Timiș. Până la Borlova are aspectul unui pârâu cu ape repezi și o vale adâncă și îngustă, iar de aici panta devine mică și valea sa se lărgește treptat. Ieruga, care a trecut prin centrul orașului, este o abatere a Sebeșului, astăzi canalizată, pe care cândva existau mai multe mori, de unde și denumirea de Canalul Morilor. În anul 1581, este amintită ca „Apa Monachilor”(Aqua Monachorum). Potocul este un pârâu care udă nord-estul orașului și vara devine un firicel de apă care poate fi trecută cu piciorul. Acesta alimenta, pe vremuri, cu apă, cetatea Caransebeșului. Numele său provine din latină, poto – potare, căci într-o cronică de la Mânăstirea Neamț, se spunea „hic rivus nominatur Potocus”, cu referire la râul care alimenta așezarea. Prin cartierul Caransebeșul Nou, curge pârâul Zlagna (Zlăgnița).

Solul

Solul care acoperǎ formele de relief din zona Caransebeș sunt hidromorfe și, mai ales, podzolice, ȋn timp ce subsolul este alcǎtuit pȃnǎ la mari adȃncimi de roci friabile (marne, nisipuri și pietrișuri) și permeabile, lipsite de produse minerale.

Solul depresiunii Caransebeș este subțire și sărac în materii hrănitoare. În zona cea mai joasă, albiile minore și luncile apelor, solul este format din aluviuni noi – nisipuri, prundișuri și argile. În lungul Timișului solul aluvionar se prezintă sub forma unei fâșii, mai îngustă la sud de Caransebeș – unde albia este mărginită de maluri înalte – și mai lată în aval, unde zona inundabilă a fost mai mare, în special pe malul drept, care este mai jos decât cel stâng. Aici, la suprafață, solul este alcătuit din nisip și argilă, iar la bază din prundișuri, un amestec care dă naștere celui mai fertil sol din zonă și unde se cultivă cerealele. Aceasta fâșie îngustă este mărginită, de o parte și alta, de o suprafață întinsă de podzol, solul caracteristic regiunilor de dealuri, sol sărac în humus. Aceste suprafețe sunt favorabile plantelor de nutreț și pomilor fructiferi.

Subsolul bazinului Caransebeș este format, până la mari adâncimi, din roci friabile (argile, nisipuri, pietrișuri), depuse în acest șanț tectonic în neogen. Practic, zona Caransebeșului este o regiune formată din roci moi, înconjurată de jur împrejur de altele alcătuite din roci tari. Rocile mai vechi, pliocene, se întâlnesc pe versantul estic al Timișului, nu ca o fâșie continuă, ci ca niște insule care apar în formațiunile cuaternare. Dincolo de acestea se întinde vasta regiune a șisturilor cristaline, care formează roca predominantă a munților înconjurători.

Ameliorarea și valorificarea potențialului productiv al terenurilor agricole din această zonă se pot realiza în condițiile abordării integrate a măsurilor hidroameliorative cu cele agropedoameliorative curente, care vor viza asigurarea unui regim aerohidric în sol, în parametri optimi de funcționalitate, prin lucrări specifice de prevenire și combatere (șanțuri, rigole, drenuri etc.), prin lucrări de prevenire și combatere a eroziunii solului (valuri de pământ, brazde, canale de coastă, perdele antierozionale etc.), precum și prin respectarea cu strictețe a tehnologiilor culturale curente.

Vegetația

Teritoriul municipiului este situat în zona forestieră, variația altitudinală determinând existența subzonelor stejarului și fagului.

Acoperind primul etaj pe terase, subzona stejarului este dominată de Quercus robur (gorun), pe coline și dealuri este prezent etajul cerului, Q. cerris, în asociație cu Q. petraea (gorun), Q. frainetto (gârniță), Corylus avellana (alun), Cornus sanguinea (sânger), Ligustrum vulgare (lemmn câinesc), al treilea etaj fiind al gorunului (Q. petraea) în amestec cu fagul (Fagus silvatica), în asociație cu carpenul (Carpinus betulus) și mesteacănul (Betula verrucosa). În luncă sunt prezente Alnus glutinosa (arin negru) și Salix spp. (salcete). 
Speciile lemnoase cultivate frecvent sunt prunul, cireșul, mărul, vișinul, părul, gutuiul, dudul, nucul, arbuștii cultivați cu precădere fiind vița de vie hibridă, coacăzul, agrișul și zmeurul.

În pășuni, pe lângă lăstarii sau tufărișurile fostelor esențe lemnoase defrișate, se întâlnesc feriga și specii precum Agrostis tenuis (iarba câmpului), Festuca rubra (păiuș), Anthoxanthum odoratum (vițelar), Holcus lanatus (tremurărică).

În pășunile împădurite speciile dominante sunt Agrostis tenuis, Festuca rubra, Holcus lanatus, pe solurile erodate Andropogon ischaemum (bărboasă), iar pe versanții cu expoziție sudică Agrostis tenuis și Festuca sulcata (păiuș).

În pășunile instalate după defișare recentă a pădurilor speciile dominante sunt Trifolium repens și T. hybridum (trifoi), în pășunile și fânețele cu apă stagnantă se dezvoltă asociații de Juncus effusus (rugină) cu Agrostis tenuis, A. alba (iarba câmpului), Trifolium repens, Carex spp. (rogoz), iar în fânețele existente în luncă specii precum Agrostis tenuis, Festuca pratensis (păiuș), Lolium perenne (raigras), Cynosurus cristatus (peptănariță). Plantele cultivate uzual sunt grâul, ovăzul, secara, porumbul, cartoful, trifoiul,ș.a.

CAPITOLUL III

CADRUL ISTORIC

Primele atestări documentare și principalele repere istorice ale municipiului Caransebeș

Cȃnd s-a ȋntemeiat orașul Caransebeș nu știm, ȋnsǎ putem presupune cǎ este foarte vechi. Probabil cǎ deja pe timpul romanilor va fi existat ca sat dac, dar și mai probabil este cǎ romanii au pus aici primele temelii ale unei fortificații, cǎci nu se poate presupune ca romanii sǎ fi lǎsat fǎrǎ pazǎ trecǎtoarea peste Sebeș, pe unde ducea calea romanǎ de la Tibiscum (azi Jupa) la Tierna (Orșova) lȃngǎ Dunǎre; ei vor fi fǎcut aici o fortificație mai micǎ, pe ale cǎrei ruine s-a zidit cetatea de apoi, cǎci s-au aflat aici pietre și monede romane.

Cercetǎrile arheologice desfǎșurate sistematic, au dovedit faptul cǎ zona Caransebeșului a fost locuitǎ ȋn mod continuu ȋncǎ de acum 30-35 mii de ani. Ȋn momentul ȋn care castrul roman Tibiscum – aflat la aprox. 7 km distanțǎ- și-a ȋncetat existența, locul acestuia va lua ȋn zonǎ cetatea Caransebeș, construit ȋntr-un loc mlǎștinos și greu accesibil.

Prima inscripție datatǎ care consemneazǎ statutul de municipiu al Tibiscum-lui a fost dedicate de „ordo municipii” ȋmpǎrǎtesei Conelia Salonina- soția lui Gallienus ȋn anul 260.

Medieviști maghiari și romȃni considerǎ cǎ ȋn localitatea Tibiscum (Tibisco=Divisiskos)–Caransebeș, ar fi funcționat ȋncǎ din 1019 un castru episcopal de rit rǎsǎritean, subordonat patriarhiei de Ohrid. Cu toatǎ vechimea așezǎrii de la Caransebeș, prima atestare documentarǎ o avem doar din anul 1289, cȃnd regale ungur Ladislau Cumanul poposește aici.

Odatǎ cu desfințarea Banatului bulgǎresc de la Vidin, rolul cetǎții Caransebeșului crește, și pentru apǎrarea ȋntregii zone se creeazǎ un sistem defensiv complex. Acest sistem militar trebuia sǎ stǎvileascǎ ofensiva otomanǎ spre Timișoara, rolul major jucȃndu-l cetǎțile ce apǎrau culoarul Timiș-Cerna: Orșova, Mehadia și Caransebeș. Tendințele expansionate ale turcilor ȋn Europa, dar și cele ale Ungariei, Imperiul Habsburgic, Poloniei și Rusiei de a slǎbi presiunea otomanǎ și apoi de a prelua posesiunile acesteia ȋn folosul propriu, au determinat creșterea rolului militar jucat de Caransebeș. Pregǎtitǎ mereu de rǎzboi ȋn Evul Mediu, cetatea Caransebeș a cunoscut o dezvoltare continuǎ.

Una din cele mai importante descoperiri din orașul Caransebeș este cea din Balta Sǎratǎ, așezare neoliticǎ ȋnsemnatǎ și pentru stabilirea cronologiei epocii neolitice din sud-vestul Romȃniei. Cercetǎrile arheologice efectuate aici ȋn anii trecuți au scos la luminǎ mai multe complexe de locuire cu un bogat material ceramic și litic, remarcȃndu-se topoarele de piatrǎ, așchii și lamele de silex, greutǎți din lut ars, etc. Se remarcǎ apoi vasele mari de ceramic cu corpul aproape sferic, castroanele, cupele cu picior, fructierele etc. Plastica din lut este reprezentatǎ de categoriile cunoscute ȋn epoca neoliticǎ: figurine zoomorfe și idoli antropomorfi, demonstrȃnd pe de o parte arta la care ajunsese omul ȋn acea perioadǎ iar pe de o altǎ parte unele practici legate de cultul fecunditǎții și fertilitǎții.

Oraș cu veche istorie, continuator al anticului Tibiscum, puternicǎ și ȋnfloritoare așezare romȃneascǎ, a ȋnceput sǎ-și dezvǎluie tainele de abia ȋn ultimile decenii, de-o parte prin extinderea cercetǎrilor arheologice iar pe de altǎ parte prin ȋnnoirile prezente și aici ca peste tot cuprinsul țǎrii.

Pe actual vatrǎ a orașului și a ȋmprejurimule sale au fost descoperite urme de viațǎ omeneascǎ din paleolitic, neolitic, eneolitic și epoca bronzului pe fondul cǎrora s-a dezvoltat o ȋnfloritoare așezare dacicǎ, daco-romanǎ și romanicǎ.

O importanțǎ deosebitǎ a avut-o castrul și așzarea civilǎ de la Tibiscum ridicat ȋn vremea ȋmpǎraților Caracalla și Setpimiu Sever la rangul de municipiu.

Importanța economic și social politicǎ a Tibiscumului a fost demonstratǎ pe de-o parte de ȋntinderea teritoriului care aparținea acestuia, localizȃndu-se mai multe așezǎri de tip „villa rustica” de unde a fost scos la luminǎ un bogat material arheologic.

Centru bisericesc de la Tibiscum se pare cǎ a funcționat pȃnǎ ȋn anul 1232 cȃnd un document ne vorbește despre evenimentele din Banat și anume cǎ episcopii de Alba și Brandussium care țin nemijlocit de pontificile roman s-au ȋndepǎtat de biserica Brandussim care este Branicevo vechea graniță- reședință a episcopiei Moraviei de care aparținea și castrul episcopal Tibiscum. Ȋn Caransebeș a existat ȋn permanențǎ o viațǎ bisericeascǎ de ritm bizantin se referǎ ȋntre alte documente și cel ȋn care se descrie vizita ȋmpǎratului bizantin Ioan V. Paleologul la Buda.

O descoperire deosebitǎ pentru istoria orașului Caransebeș datȃnd din anul 1883 a fost depozitul de unelte și arme din bronz constȃnd din 172 de piese frumos patinate: doisprezece celturi, o daltǎ, optsprezece seceri, nouă fragmente de seceri, un cuțit, douăzeci și două lame de ferestrǎu, un fragment de vas, douăsprezece fragmente de vase sau torți de vase, două fragmente de lama de sabie, un fragment de pumnal, trei fragmente de vȃrfuri de lance, doi butoni de harnașament, două ampixuri, o piesǎ de harnașament cu trei brațe, un fragment bucșǎ de la Roata unui car, douăsprezece fragmente brǎțǎri, patru fragmente coliere, treisprezece butoni calatiformi, trei pandative, opt tuburi din tablǎ, una mǎrgea din bronz, treisprezece fragmente de brȃuri, cincisprezece turte din bronz și alte fragmente de obiecte neprecizate. Acest depozit demonstreazǎ prin numǎrul mare de seceri pe care-l conținea cǎ agricultura a fost una din ocupațiile importante ale locuitorilor acestei zone.

Cercetǎrile efectuate pȃnǎ ȋn prezent la Caransebeș, Tibiscum și Iaz nu au dus la identificarea pe teren a cetǎții sau a așezǎrii dacice ȋn apropierea cǎreia romanii au construit mai tȃrziu castrul pentru a le putea supraveghea. Dar numeroasele descoperiri de ceramică dacicǎ, ȋn castrul roman, ȋn așezarea civilǎ sau ȋn imediata lor apropiere ne determinǎ sǎ presupunem existența lor undeva ȋn perimetrul actualelor localitǎți Caransebeș-Iaz-Jupa.

Orașul s-a constituit ca o comunitate autonomǎ și privilegiatǎ, cu organizare politicǎ și economicǎ determinate de o serie de factori ȋntre care era și interesul regalitǎții pentru dezvoltarea unor centre comerciale și productive ȋn care ea putea gǎsi sprijin constant, contracarȃnd anarhia feudalǎ. Ȋn plus, regalitatea a recompensat generos faptele de arme ale locuitorilor ȋmpotriva bulgarilor și apoi a turcilor, acordȃnd feude cnezilor și privilegii orașlui.

Ca urmare a dezvoltǎrii rapide a orașului, ȋncǎ de la ȋnceputul secolului al XIV-lea Caransebeșul a devenit și loc de tȃrg. Fapt interesant- și dovadǎ clarǎ de pǎstrare a bunelor tradiții- de aproape 700 de ani ziua de tȃrg a rǎmas la Caransebeș ziua de joi, zi cȃnd ȋn Evul Mediu se ȋntrunea scaunul de judecatǎ format din reprezentanții celor opt distincte romȃnești bǎnǎțene.

Vecinǎtatea și strȃnsele raporturi cu Țara Romȃneascǎ a avut un rol important ȋn recunoașterea situației privilegiate a orașului. Ȋn plus, orașul a fost capitala celui mai mare distinct din cele opt existente ȋn zonǎ, iar la 30 iunie 1498, prin intervenția voievodului Ștefan Stoica, Caransebeșului i se acordǎ aceleași privilegii de care se bucura orașul Buda, privilegii care fuseserǎ recunoscute anterior de Sigismund de Luxemburg și Matia Corvin.

Dupǎ o perioadǎ de progres economico-militar, Caransebeșul ajunge ȋn 1658 prin acțiunea ultimului sǎu ban, Barcsay Ákos, sub ocupație otomanǎ, devenind sandjac turcesc pȃnǎ ȋn 1688, fiind eliberat de generalul Veterani. Ȋn anul 1738, pentru colaborarea cu ocupanții turci și penru acțunile antihabsburgice, Caransebeșul este atacat de trupele austriece, fiind uciși ca represalii, aproape de 300 de locuitori.

Sub aspect cultural, ȋn oraș funcționa o școalǎ ȋncǎ din 1582, iar ȋn 1748 funcționa un gimnaziu. Ȋn 1821 funcționau ȋn Caransebeș o școalǎ capitalǎ cu trei clase, o școalǎ de fete, o școalǎ de matematicǎ și o școalǎ naționalǎ. La aceste școli ȋnvǎțau copiii din oraș dar și din district, unii dintre ei ajungȃnd apoi la școli vestite, ca cei unsprezece studenți caransebeșeni ce studiau ȋnainte de 1552 la universitǎțile din Viena (trei) și Craiova (opt).

De-a lungul timpului, a devenit o realitate faptul cǎ așezarea strategicǎ a orașului cu cetatea nu erau suficiente ȋn luptele cu turcii. Ca urmare a analizelor militare de la Viena, și sub controlul direct al ȋmpǎratului Iosif al II-lea, se pun bazele unui batalion de grǎniceri bǎnǎțeni. Datǎ fiind importanța forțelor militare care urmau sǎ apere frontiera cu Imperiul Otoman, ȋn 1804 regimentul romȃno-iliric, cu sediul la Biserica Albǎ ȋși mutǎ garnizoana la Caransebeș. Era format din 16 companii a cȃte 240 de grǎniceri recrutați din 99 de comune grǎnicerești.

Ȋnvǎțǎmȃntul din oraș și granițǎ a stat sub semnul muncii pline de dǎruire a protopopului Ioan Tomiciu. Un alt cǎrturar, caransebeșeande origine, care s-a ocupat ȋndeaproape de organizarwa și buna funcționare a școlilor naționale grǎnicerești și a preparandiei de la Caransebeș, a fost Constantin Daicovici Loga. Ȋnvǎțǎmȃntul grǎniceresc a creat posibilitatea ca numeroși copii de grǎniceri sǎ se instruiascǎ, din rȃndurile lor ridicȃndu-se ȋn timp 25 de generali, peste 200 de ofițeri superiori și un numǎr impresionant de ofițeri inferiori și subofițeri. Amintim aici cȃțiva oameni deosebiți, ca generalii Traian Doda, Alexandru Guran, Theodor Seracin, Moise Groza, Mihail Trapșa, Ioan Dragalina. Ȋnvǎțǎmȃntul cunoaște un plus enorm prin numirea ȋn 1865 a lui Ioan Popasu ca episcop la Caransebeș. Odatǎ cu venirea ierarhului, acesta a adus ȋn același an de la Vȃrșeț Institutul Teologic diecezan, iar ȋn 1876 activeazǎ și organizeazǎ Institutul pedagogic cu trei cursuri regulate. Primul director a fost profesorul Ștefan Velovan.

La dezvoltarea culturalǎ a orașului, vor contribui și multe asociații culturale și corale, asociați religioase și publicații locale, editate tipografia episcopiei, ce edita periodicul Foaia Diecezanǎ.

Orașul și zona graniță au suferit un real șoc atunci cȃnd la 9 iunie 1872 s-a desfințat regimentul de grǎniceri din Caransebeș. Pentru protejarea vechilor privilegii avute de familiile grǎnicereși, inclusiv cele legate de educație, la 19 aprilie 1879, la propunerea generalului Traian Doda și cu aprobarea Curții Imperiale de la Viena, se voteazǎ statutul „Comunitǎții de Avere a fostului regiment confiniar romȃno-bǎnǎțean Nr.13”, cu sediul ȋn Caransebeș, iar adunarea generalǎ convocatǎ pe baza statutului aprobat, a ales ca președinte al Comunitǎți pe același general Traian Doda.

Ȋn 1882, la Caransebeș funcționa pe rȃul Sebeș prima microcentralǎ electricǎ din Europa care alimenta cu electricitate doar cȃteva case, dar ȋn 1889 era datǎ ȋn funcțiune o centralǎ termoelectricǎ, funcționȃnd cu un grup de 100 CP, prima din țara noastrǎ și primele din lume, cu distribuție de curent alternativ monofazat de 2000V.

Beneficiind de un ansamblu de condiții naturale favorabile, orașul Caransebeș a fost ȋncǎ din timpuri ȋndepǎrtate, principalul centru al vieții politice, economice și culturale din Banatul de munte.

CAPITOLUL IV

DEZVOLTAREA CARTIERULUI ȘI NECESITATEA

ÎNFIINȚĂRII PAROHIEI

Cartierul Pipirig este o parte important a orașului Caransebeș, fiind situat în Nord-Estul orașului și având amplasat în lungimea cartierului un drumul foarte important ce leagă Caransebeșul de Hațeg (DN 68).

În trecut, aici se găsea fabrica de cărămidă și țiglă renumită în întregul Banat și în întreaga țară, aceasta se numea ,,Fabrica lui Talpeș”. Datorită zonei bogate în argilă, în jurul fabricii se săpa și se folosea argila, rămânând gropile în care se aduna apă, se formau bălți și creștea pipirigul, de unde și denumirea cartierului Pipirig.

Printre acestea, muncitorii fabricii au început să-și construiască barăci. Cu timpul locuitorii din Caransebeș printre care și muncitorii de la fabrică au astupat gropile, au cumpărat terenurile și au început să-și ridice case. Casele se înmulțeau în prelungirea străzii Ardealului și apoi în toată zona, altă dată mlăștinoasă a devenit tot mai populară.

În apropierea de cartier, se afla unitatea militară cât și aeroportul cu avioane și elicoptere. Cadrele militare care lucrau aici au solicitat locuințe și așa a început să se construiască primele blocuri locuite de cadrele militare de la aeroport și alte cadre militare de la garnizonă.

Ȋnființarea fabricilor de lichioruri, de cǎrǎmidǎ, a fabricii de cuie de lemn și a regiunilor agro-zootehnice a grǎbit, de asemenea, modernizarea complexǎ a cartierului Pipirig, dar și a orașului. Apariția unor instituții industriale noi, dupǎ 1950- cum ar fi IPEG, I.F., ICF, Drumuri Naționale, ICSM, ICRA- dar mai cu seamǎ dupǎ 1970, cum ar fi ICM (azi S.C.CAROMET S.A.), s-a construit ȋntr-un factor favorizant, iar recunoașterea statului de municipiu, pentru un strǎvechi astfel de centru, ȋn anul 1994, era, pentru cei peste 31000 locuitori ai Caransebeșului, un imbold ȋn dezvoltarea urbei brǎzdate de apele Timișului și ale Sebeșului și totodată a făcut posibilă dezvoltarea cartirului Pipirig.

Tot apariția Uzinei Constructoare de Mașini (astăzi, S.C. Caromet S.A.) a făcut posibilă dezvoltarea atât a cartierului cât și a orașului prin construirea unor blocuri, în care să locuiască muncitorii care veneau cu autobuze din alte părți.

Numărul populației creștea și astfel se simțea nevoia unei școli, a unor magazine care să îmbunătățească viața locuitorilor de aici. Între anii 1958-1959 s-a construit clădirea Școlii Generale din cartier.

Uzina a construit și o clădire numită ,,Liceul Industrial”, astăzi Liceul Tehnologic ,,Decebal”, de unde tinerii se puteau pregăti pentru a deveni muncitori calificați și continuau cu specializarea la liceu ca: lăcătuși, sudori și alte specialități necesare pentru ca aceștia să se întoarcă în uzină.

Cartierul s-a extins și datorită șantierului de construcții ACH (Antrepriza Construcțiilor Hidroenergetice sau Hidroconstrucția) care a ridicat numeroase blocuri la marginea cartierului pentru muncitorii care lucaru aici. În felul acesta numărul populației din cartier.

În felul acesta numărul populației din cartier creștea depășind 5000 de locuitori. În prezent s-au ridicat noi fabrici precum: ,,Chiulan SRL”, ,,TMD Friction”, ,,Marchesi Eastern Europe SRL”, dar și numeroase centre comerciale importante ca: ,,Penny”, ,,Kaufland”, ,,Deichmann” ,,Takko”, ,,Pepco”, ,,Lidl”.

În cartierul Pipirig, se găsesc două fântâni arteziene, de unde locuitorii cartierului consumă apa pentru alimentația zilnică. Una dintre fântâni este amplasată chiar la câțiva metri de biserica nouă, iar cealaltă fântână este amplasată lângă cantina Liceului Tehnologic ,,Decebal”, care cu câțiva ani în urmă a ținut locul noii biserici.

De asemenea, cartierul Pipirig, cuprinde foarte multe străzi, cum ar fi: Mărășești, Oituz, Independenței, Ardealului, Aleea Sportivilor, Luță Ioviță, Rapsodiei, Pipirigul Mare, George Enescu, Bradului, Plopului, Ștefan Jianu, George Coșbuc, Samisegetuzei, 1 Mai, I.L.Caragiale, Pipirigul Mic, Arinului, Rovine, Teiului, George Buitu, Gavril Ivul, Antoniu Sequens, Ștefan Velovan, Pavel Chinezu, Zăbranului, Ciprian Porumbescu.

Menționez că locuitorii cartierului, majoritatea sunt credincioși ortodocși. Din discuțiile purtate cu mulți dintre aceștia, am aflat că își doreau să aibă un loc de rugăciune pentru a nu mai fi nevoiți să meargă la bisericile din oraș. Biserica fiind un loc de întâlnire între Creator și lumea creeată și în care lucrează Dumnezeu neîncetat spre a revărsa Harul Său peste oameni. Așa s-a pus problema înființării unei biserici în cartier.

În prezent, Parohia din cartierul Pipirig este de categoria I, urban A, având un număr de 1.691 familii cu 5.570 de credincioși.

De menționat este și faptul că în imediata apropiere a cartierului, se află și schitul ,,Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, fiind metoc Episcopal. Acesta a fost întemiat din 2004. Schitul se află în curs de amenajare, sub purtarea de grijă a părintelui Ioachim Rad, urmând ca aici să se dezvolte o gospodărie pentru deservirea Centrului Eparhial și cantinei Seminarului Teologic ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș.

CAPITOLUL V

ISTORIA PAROHIEI ,,POGORÂREA SFÂNTULUI DUH”

DIN CARTIERUL PIPIRIG, CARANSEBEȘ

Istoricul parohiei

Deși istoria cetății Caransebeșului se pierde în negura timpului, cea a parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh”, se leagă de făptuiri relativ recente și vrednice de pomenire ale înaintașilor ce au slujit cu jertfelnicie Biserica străbună de pe aceste meleaguri binecuvântate ale Banatului de munte.

În orașul Caransebeș, înainte de reînființarea Episcopiei, existau patru preoți care și-au împărțit parohia în patru sectoare. Sectorul Pipirig i-a revenit P.C. pr. Ilie Cîmpianu, decedat în 1984, fiind urmat apoi de P.C. pr. Dimitrie Negrei.

În decembrie 1993, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului a luat în discuție și a aprobat propunerea de reînființare a Episcopiei Caransebeșului.

La 12 iulie 1994, Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române a ales primul ierarh al nou reactivatei Episcopii a Caransebeșului-Episcopul Emilian Birdaș. Instalarea a avut loc pe data de 14 august 1994, în Catedrala orașului cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

În aceste circumstanțe, după ce Parohia Caransebeș a fost sectorizată și au fost constituite opt parohii (I, II, III, IV, V, VI, VII, și VIII), pr. Ioan Nicola-Protopopul Caransebeșului, solicită Preasfințitului Părinte Episcop Emilian, în Raportul nr. 274/25 august 1995 emiterea unei Decizii pentru Conducătorii de Oficii Parohiale, întrucât ,,s-au confecționat ștampile și s-au procurat registre contabile".

Cartierul Pipirig cuprindea în urma acestei împărțiri două Parohii (Caransebeș VII și Caransebeș VIII), administrate pentru o scurtă perioadă de timp de pr. Dimitrie Negrei și pr. Pavel Curuți. Hotărârea Consiliului Eparhial din 21 august 1995 statornicește înființarea parohiei ce mai târziu va purta numele de parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh”.

În două Procese Verbale din 14 mai 1995 se consemna această reorganizare administrativ-bisericească a municipiului Caransebeș, deoarece, la data menționată mai sus, au avut loc alegeri pentru consiliul și comitetul parohial la Parohiile Caransebeș VII și Caransebeș VIII, ca de altfel și la celelalte Parohii caransebeșene, conform Ordinului Circular nr. 545/7 aprilie 1995. Alegerile au fost prezidate de pr. Dimirie Negrei la Parohia Caransebeș VII, respectiv pr. Pavel Curuți pentru Parohia Caransebeș VIII.

Dorința credincioșilor de a exista o singură parohie în cartierul Pipirig se face auzită prin vocea membrilor celor două Consilii Parohiale (VII și VIII). Acesastă propunere, făcută de credinciosul Dimitrie Ioan Munteanu (decedat în anul 2011) -membru în consiliul parohial- se consemnează în Procesul Verbal din 10 august 1995. Același act arată preocuparea consiliilor noilor parohii de a avea un cimitir, pentru care se făcuseră deja demersuri, solicitarea unui post de cântăreț bisericesc precum și strategii de colectare de fonduri pentru a începe construcția unei biserici, imperios necesară în zonă. Amintim și propunerea-unanim acceptată de membrii prezenți-prin care se dorea amenajarea unui spațiu improvizat, unde să fie săvârșite sfintele slujbe, pe terenul unde urma să fie construită viitoarea biserică parohială (parcul din str. George Buitu).

Preoții din Caransebeș au fost rânduiți să slujească aici prin rotație, oficiindu-se chiar și Sfânta Liturghie în perioada caldă a anului. În restul anului, sfintele slujbe aveau loc în cantina Liceului Tehnologic ,,Decebal”, prima "biserică" (așa cum o numesc credincioșii și în prezent). Deși acest spațiu se afla într-o stare avansată de degradare, credincioșii adunați în jurul preoților au reparat și au amenajat spațiul în așa fel încât să se poată sluji.

Administrarea temporară a Parohiilor Caransebeș VII și VIII de către pr. Dimitrie Negrei și pr. Pavel Curuți se încheie odată cu numirea la conducerea Oficiului Parohial Caransebeș VII a pr. Petru Pantiș, cel care a pus bazele noii comunități parohiale întrucât Parohiile Caransebeș VII și VIII s-au contopit.

Începând cu anul 1996, pr. Petru Madina preia conducerea Parohiei, venind la Caransebeș prin transfer de la Parohia Teregova (Protopopiatul Caransebeș) și dorind a împlini dezideratul comunității, acela de a avea un locaș de închinare.

Pr. Petru Pantiș rămâne încadrat la Parohie cu ½ normă, întrucât norma de bază era cea de profesor la Seminarul Teologic Ortodox Liceal ,,Ioan Popasu”. De asemenea, este numit la Parohia Caransebeș VII și pr. Constantin Bertea, fost atunci vicar eparhial al Preasfințitului Laurențiu Streza, actualul mitropolit al Ardealului. În prezent pr. Constantin Bertea a fost tuns în monahism primind numele de Chesarie). Ieromonahul Chesarie a slujit cu ½ normă, în parohia cartierului, începând cu data de 1 octombrie 1998, până la transferarea sa ca vicar al Arhiepiscopiei Tomisului, de unde pleacă apoi slujitor al unei parohi din America de Nord.

Alte Procese verbale întocmite în această perioadă (1998-1999) arată mobilizarea credincioșilor, la inițiativa preoților slujitori și a membrilor consiliului parohial, pentru a confecționa clopote (unul de 500 kg și unul de 2.200 kg) necesare bisericii, acestea fiind montate, după turnare, în curtea cantinei Liceului Tehnologic ,,Decebal”), pe un suport improvizat din metal (braț de excavator provenit din dezmembrări), oferit de S.C. Hidroconstrucția S.A., dar și pentru împrejmuirea și sistematizarea noului cimitir parohial sau construcția unei capele mortuare. Adresa nr.2/10 februarie 2003 arată că s-au comandat două clopote de 150 respectiv 350 kg la U.C.M. Reșița, Parohia predând pentru turnare o cantitate de 658 kg deșeu bronz, alamă și cupru dar și 150,9 kg de staniu de Maleazia.

Prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Episcop Laurențiu, instalat în scaunul de Episcop al Caransebeșului în 11 august 1996, dar și prin bunăvoința Consiliului Local al municipiului Caransebeș, credincioșii au primit în mod oficial în folosință cantina Liceului Tehnologic ,,Decebal”, ,,până la construirea unei biserici ortodoxe în zonă", conform H.C.L. nr. 97/30 aprilie 2001. Până la această dată, Parohia încheiase Contractul de închiriere nr. 3 din 28 octombrie 1998, care reglementa desfășurarea unor activități religioase în spațiul fostei cantine a liceului, azi Liceul Tehnologic ,,Decebal” din Caransebeș, cu condiția achitării unei sume de 250.000 lei/lună (bani vechi).

Cu 1 septembrie 2002 se numește în postul de paroh pr. Vasile Cristinel Dariciuc care continuă pe plan administrativ lucrarea începută la acestă parohie tânără. pr. Petru Madina este numit consilier economic în cadrul Episcopiei Caransebeșului, rămânând cu ½ normă la Parohia Caransebeș VII, împreună cu pr. Petru Pantiș.

Organizarea de șantier pentru construcția bisericii se discută în ședința Consiliului Parohial din 27 mai 2004, printre altele, hotărându-se împrejmuirea locului cu stâlpi de lemn și gard din scândură precum și racordarea la utilități (apă și energie electrică). pr. Vasile Cristinel Dariciuc anunță în aceeași ședință obținerea primei Autorizații de construire (nr. 78/28 mai 2004) și finalizarea proiectului bisericii cu nr. 062/iunie 2003. Acesta a fost întocmit de firma de proiectări S.C. Pro Casa S.R.L. – ing. Arin Ispas, conf. Contract de prestări servicii nr. 08/17 noiembrie 2003, contra sumei de 800 euro, biserica urmând a se construi din cărămidă, în plan treflat, cu o singură turlă pe naos. Dimensiunile bisericii, conform Proiectului, aveau să fie următoarele: 25 m lungime, 10 m lățime – respectiv 12 m la abside, cafas interior deasupra intrării și înălțimea de 20,5 m.

După întocmirea documentației în vederea începerii lucrărilor și intabularea terenului pe care urma să se construiască biserica, se efectuează săpături pentru fundație și se toarnă betonul, în primăvara anului 2006 ajungându-se la cota zero.

După mai multe consultări, contractul în vederea construirii s-a încheiat cu firma S.C. Construct 102 S.A., al cărei administrator – dl. Nicolae Matei, s-a dovedit un adevărat ctitor, executând lucrările de construcție pe propria cheltuială, într-un ritm alert, urmând ca parohia să achite contravaloarea atunci când va dispune de fondurile financiare.

Odată cu eliberarea scaunului episcopal de la Caransebeș, prin alegere în funcția de Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului a Episcopului Laurențiu Streza, în 8 februarie 2006, Preasfințitul Părinte Lucian Mic a fost ales episcop al Caransebeșului, la propunerea mitropolitului Nicolae Corneanu, iar în 26 februarie a fost instalat ca Episcop al Caransebeșului în Catedrala „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeș.

Începând cu 1 mai 2006 pr. Petru Madina revine în funcția de preot paroh, urmare ședinței Consiliului Eparhial al Episcopiei Caransebeșului din 30 martie 2006, în aceeași ședință hotărându-se noile denumiri ale parohiilor din Caransebeș, fiecare unitate Parohială primind denumirea după hram. Astfel, Parohia Caransebeș VII devine parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh”, conform Adresei nr. 910-B/27 aprilie 2006 emisă de Serviciul Administrativ-bisericesc al Episcopiei Caransebeșului către Protopopiatul Caransebeș.

În 16 mai 2006 lucrările se aflau la cota 3,8 m, urmând a se turna placa de la cafas.

Procesul verbal al consiliului parohial ia în discuție vizita Preasfințitului Părinte Episcop Lucian la parohie, programată în data de 11 iunie 2006 (la Praznicul ,,Pogorârii Sfântului Duh”), pentru slujirea Sfintei Liturghii Arhierești în cantina liceului, azi Liceul Tehnologic ,,Decebal”, urmând a se face o procesiune la locul construcției bisericii, pentru punerea pietrei de temelie. Raportul anual al Protopopiatului Caransebeș către Consiliul Epahial pentru anul 2006 consemnează acestea la capitolul: "punerea pietrei de temelie".

Cu 1 iulie 2006 este este numit la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” pr. Cătălin Nicolae Mirișan, cu ½ normă, din fonduri proprii, urmând să primească și sector în cadrul parohiei, lucru adus la cunoștința consiliului parohial în ședința din 16 iulie 2006.

La finele lui 2006 biserica parohială se înălța la cota 7,8 m, în 2007 urmând a fi începute lucrări la acoperiș.

Întrucât parohia avea în proprietate un teren în suprafață de 3.032 m2, conform Titlului de Proprietate L1-3937, cu C.F. 14225 nr. top. IX/18/2/2/1, consiliul parohial decide în ședința din 27 august 2006 vânzarea acestuia, la prețul minim admis de 17 euro/m2, iar banii să fie investiți în lucrările de construcție restante. Procesul verbal din 3 august 2008 consemnează acordul consiliului parohial ca acest teren să se vândă cu suma de 60.000 euro.

Odată cu numirea ca paroh în locul pr. Petru Madina a pr. Pătruț Nicolae Bănăduc, începând cu data de 1 octombrie 2007, transferat de la parohia Vălișoara (Protopopiatul Caransebeș), vânzarea se înfăptuiește către dl. Ursu Marius Ladislau, conform Cererii nr. 10/14 iulie 2008 adresate parohiei și Declarației privind sursa fondurilor, emisă de pr. Pătruț Nicolae Bănăduc la Raiffeisen Bank-filiala Caransebeș în 4 august 2008 unde se depune suma mai sus menționată în două tranșe(40.000 euro + 20.000 euro).

Construcția bisericii continuă în urma acestei vânzări, achitându-se în același timp și o parte din datoriile pe care Parohia le acumulase către firma constructoare. Se dorea finalizarea turnării boltelor de pe naos și abside până la sfârșitul anului 2007.

Cu 1 ianuarie 2008 este numit conducător de oficiu parohial pr. Florin Datcu, Pr. Pătruț Nicolae Bănăduc trecând pe postul de preot II. În același timp pr. Alic Daniel Aron-Consilier al Sectorului Cultural, a fost numit preot la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh”, încadrat la plata cu ora, din fondurile proprii ale parohiei, începând cu 1 ianuarie 2008. Mandatul de paroh se încheie prin vacantarea postului, întrucât pr. Florin Datcu este transferat la cerere cu data de 1 aprilie 2008. Astfel, pr. Pătruț Nicolae Bănăduc revine în funcția de paroh.

Conducerea parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh” este preluată, prin concurs, de pr. Petrică Ionuț Timiș-Popovici, începând cu data de 1 octombrie 2008, fost slujitor la demisolul Catedralei Episcopale ,,Învierea Domnului și Sf. Proroc Ilie Tesviteanu" din Caransebeș și secretar al Protopopiatului Caransebeș.

Biserica aștepta finalizarea construcției turlei de pe naos și turnarea cupolei. Deși parohia avea o datorie în valoare de 150.023 lei, totuși dorința de a avea o nouă biserică a răzbit tuturor încercărilor ivite dar și neajunsurilor ce se țineau lanț.

Construcției turlei de pe naos, turnarea cupolei, montarea geamurilor și ușilor s-au încheiat în primăvara anului 2009. Înainte de Praznicul Învierii din același an este comandată și tabla de cupru pentru acoperișul bisericii, ajutorul financiar veninnd din partea Secretariatului de Stat pentru Culte. Până în toamnă biserica se izolează termic sub dulgherie, se acoperă cu tabla achiziționată și sunt montate crucile. După ce sunt terminate lucrările exterioare la turlă, schela se demontează, făcându-se demersuri pentru alocarea de fonduri necesare tencuirii interioare, exterioare și montarea centralei termice.

Prin mijlocirea Preasfințitului Părinte Episcop Lucian-Episcopul Caransebeșului, cu sprijinul d-lui ing. Ion Marcel Vela – Primarul Municipiului Caransebeș și al Consiliului Local Caransebeș, prin H.C.L. nr. 150/29 iunie 2010 se alocă parohiei suma necesară efectuării acestor lucrări, drept pentru care sunt demarate aceste lucrări de finisaj și aplicarea tencuielii decorative la exterior. În paralel, cu ajutorul credincioșilor, se construiește gardul împrejmuitor al bisericii și se confecționează panourile metalice.

Încununarea strădaniei ctitorilor are loc în ziua de 18 decembrie 2010, zi în care are loc Sfânta Liturghie Arhierească și târnosirea sfântului locaș de închinare de către Preasfințitul Părinte Episcop Lucian-Episcopul Caransebeșului.

Începând cu 1 februarie 2012, tânărul teolog Mihai Sârba este hirotonit diacon pe seama parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh”.

În anii următori s-au continuat lucrările de amenajare necesare, precum construcția unei epitropii și a unui lumânărar în curtea bisericii, în 2011 mutarea celor două clopote din fosta locație (cantina liceului) în proximitatea bisericii și fixarea lor pe un suport metalic în 2012, placarea fundației și a gardului cu piatră naturală, vopsirea gardului în 2013, montarea unui sistem de supraveghere video în 2014, amenajarea curții cu dale în 2015, înlocuirea becurilor vechi și arse cu becuri economice în primăvara anului 2016, montarea unui sistem de climatizare (5 aparate de aer condiționat) în toamna anului 2016.

La începutul anului 2017, în luna ianuarie, sunt achitate toate datoriile bisericii.

Actualmente biserica nu are pictură, iconostas și pavaj interior, acestea urmând a fi executate în viitor.

Grija pentru zidirea sufletească a credincioșilor ocupă primul loc. Credincioșii împrumută frecvent cărți din biblioteca Parohiei. Pentru tineri se derulează cu succes Proiectul "Hristos împărtășit copiilor, iar credincioșii participă activ la viața Bisericii, răspunsurile la Sfânta Liturghie fiind date de toți cei prezenți.

Sfinte Moaște

Parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș deține și o raclă cu sfinte moaște. În această raclă se află mai multe moaște și părticele, acestea fiind:

Moaște ale Sfintei Împărătese Elena – relicva are dimensiuni minuscule de aproximativ 3/3 mm, cusută pe o pânză de culoare roșie, într-un relicvariu oval. În același relicvariu sunt așezate moaște ale Sf. Proroc Ioan Botezătorul și o părticică din mormântul Sfintei Fecioare Maria (ex sepulchro). Privitor la partea trupului din care provin, indicația din actul de donație arată că sfintele moaște sunt ex ossibus (din oase), iar în interiorul relicvariului S. Helenae Imp. Actul de dobândire fiind emis de Biserica Catolică Veche a Olandei,

tradus din limba olandeză, fără număr document, act semnat de Vicarul Jacob Spaans-Păstrător al relicvelor din Utrecht. Autenticitatea relicvei este atestată de actul de donație, tradus din limba olandeză, emis de Biserica Catolică Veche a Olandei.

Moaște ale Sfântului Proroc Ioan Botezătorul – relicva are dimensiuni minuscule de aproximativ 3/3 mm, cusută pe o pânză de culoare roșie, într-un relicvariu oval. În același relicvariu sunt așezate moaște ale Sf. Împărătese Elena (ex ossibus) și o părticică din mormântul Sfintei Fecioare Maria (ex sepulchro). Nu se cunoaște partea trupului din care provin. În interiorul relicvariului apare inscripția S. Joan Bapt. Actul de dobândire fiind emis de Biserica Catolică Veche a Olandei, tradus din limba olandeză, fără număr document, act semnat de Vicarul Jacob Spaans-Păstrător al relicvelor din Utrecht. Autenticitatea relicvei este atestată de actul de donație, tradus din limba olandeză, emis de Biserica Catolică Veche a Olandei.

Părticică din crucea Sfântului Apostol Petru – relicva are dimensiuni minuscule de aprox. 4/2 mm, cusută pe o pânză de culoare crem, într-un relicvariu rotund. În actul de autenticitate menționat mai sus se arată că părticica din lemnul crucii Sf. Ap. Petru se păstrează într-un relicvariu din cupru (cupreo), în formă rotundă (figurae rotundae). Inscripția din interiorul relicvariului este: DE LIGNO CRUC. S. PETRI AP. Actul de dobândire fiind emis de Biserica Catolică Veche a Olandei, tradus din limba olandeză, fără număr document, act semnat de Vicarul Jacob Spaans-Păstrător al relicvelor din Utrecht. Autenticitatea relicvei este atestată de un act cu numărul de înregistrare 1784/54, Elenchus Reliquiarum, Dioceseus Buscoducensis și Antetul: „WILHELMUS MUTSAERTS, DEI ET APOSTOLICAE SEDIS GRATIA, EPISCOPUS BUSCODUCENSIS, OMNIBUS HASCE VISURIS SALUTEM IN DOMINO”. Acest document arată că certifică relicva: ex ligno Crucis S. Petri, Apost. Locația și datarea: Buscoduci, 1 mai 1954, semnat de Episcopul Wilhelmus Mustaerts, cu o mențiune ușor indescifrabilă (Bishop von…), însoțit și de semnătura indescifrabilă a unui garant (De mandato Episcopi praefati).

Părticică din lemnul Sfintei Cruci – relicva are dimensiuni minuscule de aprox. 4/3 mm, cusută pe o pânză de culoare roșie, în relicvariul argintat, oval. Actul de dobândire fiind emis de Biserica Catolică Veche a Olandei, tradus din limba olandeză, fără număr document, act semnat de Vicarul Jacob Spaans-Păstrător al relicvelor din Utrecht. Autenticitatea relicvei este atestată de un act redactat în limba latină, fără număr document, cu antetul: „Joannes Theodorus, Miseratione Divina ET S. SEDIS APOSTOLICAE GRATIA, EPISCOPUS CHERSONENSIS in part. inf. VICARIUS APOSTOLICUS LUXEMBURGENSIS, OMNIBUS HAS VISURIS SALUTEM IN DOMINO‟. Acest document este datat cu 29 iulie 1856 și semnat de Episcopul de Cherson-Ioannes Lauent și un garant (mandato) al Episcopului cu semnătura : fero. Kefsel Raul s.f. Actul are mențiunea că autentifică Ex ligno Sancta Crucis D.N.I.C., iar părticica este păstrată într-un relicvariu argintat (in reliquiario argenteo), în formă ovală (figurae ovalis).

Părticică din mormântul Sfintei Fecioare Maria – relicva are dimensiuni minuscule de aprox. 3/3 mm, cusută pe o pânză de culoare roșie, într-un relicvariu oval. În același relicvariu sunt așezate moaște ale Sf. Proroc Ioan Botezătorul și ale Sfintei Împărătese Elena (ex ossibus). Se păstrează în relicvariul original în care a fost primită. Indicația din interiorul relicvariului arată că părticica este din mormântul Sfintei Fecioare Maria, cu inscripția Sepul. B. V. M. (Sepulchrum Beatae Mariae Virginis). Actul de dobândire fiind emis de Biserica Catolică Veche a Olandei, tradus din limba olandeză, fără număr document, act semnat de Vicarul Jacob Spaans-Păstrător al relicvelor din Utrecht. Autenticitatea relicvei este atestată prin actul de donație, tradus din limba olandeză, emis de Biserica Catolică Veche a Olandei.

Toate aceste sfinte moaște și părticele se păstrează într-o raclă din lemn, sculptată (dimensiuni: L 32 cm/l 21 cm/h 13 cm). Acestea sunt așezate spre închinare în biserica parohială, la Mormântul Domnului, lângă strana dreaptă. Mormântul Domnului sculptat în lemn a fost donat de Cioban Vestinica spre pomenirea fiicei Daniela, 20 decembrie 2011.

Aceste Sfinte Moaște au fost aduse la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș de Preasfințitul Laurențiu Streza, Episcop al Caransebeșului (actual Mitropolit al Ardealului), în 6 decembrie 2004.

CAPITOLUL VI

VIZITE IMPORTANTE ÎN PAROHIE

Vizite canonice ale ierarhilor de-a lungul timpului

În anul 2001

Prima vizită a unui ierarh în parohia „Pogorârea Sfântului Duh" din Caransebeș a fost în data de 21 august 2001 efectuată de Înalpreasfințitul Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, așa cum reies din însemnările de pe Sfânta Evanghelie: ,, Am slujit Sfânta Liturghie ȋn parohia <<Pogorârea Sfântului Duh>> din Caransebeș, marți 21 August 2001. Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Semnătura ierarhului.”

În anul 2004

În anul 2004, în parohia „Pogorârea Sfântului Duh" din Caransebeș au fost trei vizite ale Preasfințitul Laurențiu Streza, Episcop al Caransebeșului (actual Mitropolit al Ardealului), așa cum două dintre vizite sunt însemnate pe Sfânta Evanghelie:

,,Sfânta Liturghie arhierească – 4 ianuarie 2004 – Semnătura ierarhului.”

,,Sfânta Liturghie arhierească, a II-a zi de Paști, 12 aprilie 2004, – Semnătura ierarhului.”

În 6 decembrie 2004, Preasfințitul Laurențiu Streza, Episcop al Caransebeșului (actual Mitropolit al Ardealului), vizitează parohia, prilej cu care aduce și racla cu Sfintele Moaște.

În anul 2006

În duminica din 11 iunie 2006, Preasfințitului Părinte Episcop Lucian vizitează parohia de praznicul ,,Pogorârii Sfântului Duh”, slujind Sfânta Liturghie Arhierească în cantina liceului, azi Liceul Tehnologic ,,Decebal”, iar apoi face o procesiune la locul construcției bisericii, pentru punerea pietrei de temelie.

Menționez că odată cu punerea pietrei de temelie a bisericii ,,Pogorârea Sfântului Duh” a fost sfințită și fântâna din părculețul aflat la câțiva metri de biserică.

În anul 2007

În data de 7 ianuarie 2007, cu prilejul sărbătorii Sfântului ,,Prooroc Ioan Botezătorul”, Preasfințitului Părinte Episcop Lucian vizitează parohia. Tot atunci sfințește și fântâna ce se află amplasată lângă cantina liceului, azi Liceul Tehnologic ,,Decebal”, fostul paraclis amenejat pentru credincioșii ortodocși din Pipirig.

În anul 2008

1. În duminica din 10 februarie 2008, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeșului a slujit dumnezeiasca Liturghie la parohia din Pipirig din Caransebeș și a prezidat ședința consiliului parohial al aceleiași comunități.

Având dorința de a fi în mijlocul credincioșilor caransebeșeni din cartierul Pipirig al orașului reședință episcopală a Episcopiei Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian a slujit dumnezeiasca Liturghie în paraclisul amenejat pentru credincioșii ortodocși din acest cartier. În cadrul Sfintei Liturghii, Ierarhul a hirotesit întru iconom pe părintele Pătruț Bănăduc, profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș și slujitor la parohia din Pipirig. În încheierea Sfintei Liturghii, Presfinția Sa a ținut un însuflețitor cuvânt de învățătură privitor la stăruința în credință, asemenea femeii cananeence din pericopa evanghelică.

După ce credincioșii au primit anafura din mâna Ierarhului a avut loc ședința consiliului parohial prezidată de către Chiriarh, la care au mai luat parte protopopul Caransebeșului și consilierii eparhiali, bisericesc și economic. În cadrul ședinței s-au dezbătut problemele pastoral-misionare cu care se confruntă parohia, dar s-a adus mai ales în atenție lipsa de fonduri necesare pentru finalizarea bisericii parohiale care se află în construcție. S-a adus la cunoștința consiliului parohial faptul că pe lângă catedrala nouă din Caransebeș, pe lista de priorități pentru finalizare în acest an se află biserica parohiei Pipirig, care se dorește ca până la finele anului în curs să fie pregătită pentru slujire. În încheierea zilei Ierarhul, preoții și credincioșii au vizitat șantierul bisericii aflate în construcție.

2. În data de 15 iunie 2008, la praznicul Rusaliilor, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian a slujit dumnezeiasca Liturghie la paraclisul parohiei ,,Pogorârea Sf. Duh"- Pipirig din Caransebeș.

Parohia "Pogorârea Sf. Duh"- Pipirig a trăit în acest an un moment de aleasă sărbătoare prin prăznuirea hramului la care a luat parte și Preasfințitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeșului. Credincioșii și-au întâmpinat Ierarhul la noua biserică ce se construiește și care se dorește a fi definitivată în acest an, de unde cu toții s-au deplasat în procesiune la paraclisul unde s-a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească.

După oficierea Sfintei Liturghii s-a săvârșit slujba Vecerniei, potrivit tradiției bisericii noastre strămoșești, în cadrul căreia s-au citit cele opt rugăciuni prevăzute de tipicul ortodox. Credincioșii prezenți s-au bucurat și de participarea domnului primar al municipiului Caransebeș, ca reprezentant al autorităților locale. La sfârșitul slujbei părinte paroh Pătruț Bănăduc a mulțumit Ierarhului, autorităților și credincioșilor prezenți pentru participare și implicare în viața parohiei din cartierul Pipirig.

Cuvântul de încheiere i-a aparținut Preasfinției Sale care după ce a explicat însemnătatea praznicului care este și hramul parohiei a făcut un apel de suflet către toți cei prezenți la sfintele slujbe, credincioși și autorități, de a sprijini parohia în efortul de a finaliza biserica atât de necesară pentru acest cartier, care se dorește a fi finalizată până la finele acestui an. La ieșirea din biserică fiecare credincios a primit din partea parohiei câte un dar oferit în cinstea măritului praznic al Rusaliilor, care este și ocrotitorul bisericii.

În anul 2010

1. În duminica din 23 mai 2010, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian vizitează parohia cu prilejul sărbătorii ,,Pogorârii Sfântului Duh”, așa cum reiese din însemnările din Sfânta Evanghelie: ,,Slujire ȋn biserica parohială din Pipirig la praznicul <<Pogorârea Sfântului Duh>> -hramul acestui sfânt locaș. Prima liturghie săvârșită ȋn această biserică, care așteaptă <<Harul Preasfântului Duh>>, anul acesta nădăjduind să târnosim altarul, spre bucuria noastră și mulțumirea credincioșilor.”

Credincioșii din această parohie au trăit în acest an un moment de aleasă sărbătoare prin prăznuirea hramului la care a luat parte și Preasfințitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeșului. Peste 400 de credincioși au luat parte la prăznuirea hramului.

La slujba săvârșită în noul lăcaș de cult, credincioșii prezenți au primit încurajările ierarhului, care a menționat că pentru finalizarea acestei biserici se vor aloca sume de către Consiliul Eparhial al Episcopiei Caransebeșului, în așa fel încât până la sfârșitul anului, preoții și credincioșii să se poată muta definitiv în noua biserică.

Preasfinția Sa a amintit că, dacă noua catedrală din Caransebeș și biserica din Pipirig au început să fie construite în același timp, Dumnezeu va rândui ca în același an să fie definitivate și târnosite. În încheiere, toți credincioșii prezenți la Sfânta Liturghie și la slujba Vecerniei praznicului Rusaliilor au primit din partea parohiei o gustare.

2. Sfințirea bisericii a fost efectuată de P.S. Lucian Episcopul Caransebeșului în 18 decembrie 2010.

,,Săvârșit-am slujba de târnosire a bisericii cu hramul <<Pogorârea Sfântului Duh>> din cartierul Pipirig, Protopopiatul Caransebeș.

Ne bucurăm, ȋn această zi de iarnă că am reușit să ȋmplinim făgăduința făcută ȋn data de 23 mai 2010, aceea de a sfinți biserica din Pipirig.

După ce locul pentru construcția bisericii a fost binecuvântat de P.S.Emilian Birdaș, ȋn anul 1995, iar construcția a ȋnceput ȋn anul 2004, ȋn timpul arhipăstoririi P.S. Laurențiu Streza, după ce piatra de temelie a fost pusă ȋn anul 2006 de către smerenia Noastră, iată că astăzi cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit să <<botezăm>> și să <<miruim>>, <<mireasa lui Hristos>>, biserica parohială din Pipirig.

Cu acest prilej am acordat distincția de iconomi stavrofori aleșilor preoți Petrică-Ionuț Timiș, parohul acestei biserici, și părintele Pătruț Bănăduc, slujitorul acestei comunități.

,,Am acordat, de asemenea, ordinal <<Elie Miron Cristea>> al Eparhiei Caransebeșului, clasa I, domnului primar Ioan Marcel Vela și același ordin eparhial, clasa a II-a, domnului Dan Ioan Vânătoru pentru merite deosebite, precum și tuturor celor care și-au adus contribuția la finalizarea acestei biserici, am acordat acte de cinstire. “ Semnează preasfințitul Lucian, episcopul Caransebeșului, primarul Ion Marcel Vela împreună cu preoții si diaconii care au slujit.

În anul 2011

1. În data de 26 aprilie 2011 (a treia zi de Paști), Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a vizitat parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh" din Caransebeș. Cu acest prilej a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească în biserica parohială din cartierul caransebeșean Pipirig, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi.

La Sfânta Liturghie au participat autorități locale, precum și un număr însemnat de credincioși. La momentul cuvenit, chiriarhul a rostit un cuvânt de învățătură: "Mântuitorul Iisus Hristos cel mort și înviat este Lumina lumii, este Pâinea vieții și este Învățătorul nostru prin excelență, Cel care ne învață și ne tâlcuiește Sfintele Scripturi. Iisus Hristos Cel care a biruit moartea și păcatul, Cel care a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând este lumina lumii, de aceea Praznicul Învierii poate fi numit Praznicul Luminii și toată săptămâna ce urmează sărbătorii Învierii Mântuitorului este numită pe drept cuvânt Săptămâna Luminată. Însuși Mântuitorul a spus despre El: <<Eu sunt Lumina lumii, cel ce îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va afla lumina vieții veșnice>>. Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă și pe noi, cei care îl ascultăm și cei care îl urmăm, să fim, să devenim sau redevenim lumină. Dacă îl urmăm pe Iisus Hristos Cel care este Lumină a lumii, Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, și noi putem deveni lumină, prin viața noastră, prin faptele noastre, prin atitudinea noastră, prin comportamentul nostru, întru această lume, din ce în ce mai agitată, din ce în ce mai dezechilibrată și plină de nesimțire duhovnicească".

2. În seara zilei de sâmbătă, 11 iunie 2011, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a cercetat parohia din Pipirig, Caransebeș, așa cum apare în însemările de pe Sfânta Evanghelie: ,, Am slujit Vecernia și Litia praznicului „Pogorârea Sfântului Duh" la această biserică recent târnosită cu hramul sărbătorii de astăzi.”

Cu această ocazie a sfințit o troiță apoi a oficiat, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi, slujba Vecerniei cu Litie a Praznicului ,,Pogorârii Sfântului Duh”.

Troița a fost sculptată de către părintele Constantin Bârdeanu și donată Episcopiei Caransebeșului, care la rândul ei a dăruit-o parohiei din cartierul caransebeșean Pipirig. La slujbă au participat copii și tineri, precum numeroși credincioși și credincioase.

Cu ocazia acestui fericit eveniment, în cuvântul său de învățătură, Chiriarhul a precizat: „Iubiți credincioși și credincioase, ne dăm seama cu ușurință că Duhul Sfânt, care s-a pogorât peste apostoli, s-a pogorât și peste inimile celor care erau de față în Ierusalim la Praznicul Cincizecimii. Pentru că, iată, după pogorârea Sfântului Duh peste apostoli și după cuvântarea Apostolului Petru, cei care erau acolo au fost pătrunși la inimă. Duhul Sfânt s-a pogorât și peste inimile celor care erau acolo la praznic și care au fost martori și mai apoi au devenit mărturisitori ai acestui eveniment unic și irepetabil pogorârea Sfântului Duh peste Sfinții Ucenici și Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Au cerut de la Apostolul Petru și de ceilalți Apostoli, cu stăruință să-și schimbe viața și i-au întrebat ce să facem? Și iată răspunsul: pocăiți-vă, întoarceți-vă de la faptele cele rele, puneți început bun vieții voastre, mărturisiți-vă păcatele și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos. Apostolul Petru le-a cerut tuturor celor care erau pătrunși la inimă și doreau o schimbare în vița lor, pocăința și botezul. Să se pocăiască și să se boteze în numele Lui Iisus Hristos spre iertarea păcatelor și cu siguranță la Botez, vor primi darul Duhului Sfânt. Să ne ajute Dumnezeu ca la acest Praznic Împărătesc al <<Pogorârii Sfântului Duh>>, să avem și noi inima deschisă, inima înfrântă și smerită, să fim pătrunși la inimă de Duhul Sfânt și să fim disponibili și deschiși până la sfârșitul vieții ca să conlucrăm cu Duhul Sfânt pe care l-am primit la Botez”.

La final Preasfințitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeșului a miruit credincioșii, a împărțit acestora Litie și iconițe cu Praznicul ,,Pogorârii Sfântului Duh”, apoi a participat la o agapă frățească oferită de către preoții slujitori Petrică Timiș și Pătruț Bănăduc, împreună cu consiliul parohial.

3. Joi, 8 decembrie 2011, la orele dimineții, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, s-a aflat în mijlocul copiilor Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 5 din Caransebeș.

Într-o atmosferă de sărbătoare și înveșmântați în straie populare, copiii au susținut în fața oaspeților, a cadrelor didactice și a părinților un concert cu ocazia Praznicului ,,Nașterii Domnului.”

După recitarea poeziilor și intonarea colindelor, atent alese și pregătite cu multă dragoste de către copiii, Chiriarhul a împărțit fiecărui copil daruri și iconițe cu Praznicul ,,Nașterii Domnului.”

Această vizită pastorală a Întâistătătorului Eparhiei Caransebeșului la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 5 din cartierul caransebeșean Pipirig, nu face altceva decât să-L facă pe Hristos prezent în sufletul fiecărui copil.

În anul 2012

1. În 5 februarie 2012, fiind prima Duminică a perioadei Triodului, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a săvârșit Sfânta Liturghie la parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș, alături de un sobor de preoți și diaconi.

Ȋn cadrul Sfintei Liturghi a fost hirotonit ȋn treapta diaconiei, tânărul teolog Sârba Mihai, care va sluji ca diacon la această parohie. De asemenea, a fost hirotonit ȋn treapta preoției, tânărul teolog Nichy Gheorghe, care va sluji la parohia Agadici din Protopopiatul Oravița.

La final, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură credincioșilor prezenți: „ Suntem în prima duminică din perioada de purificare, perioada Triodului, duminică închinată acestei pilde rostite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pilda vameșului și fariseului. Iată cum a rânduit Biserica noastră să înceapă perioada Triodului cu această pildă care ne arată nouă tuturor două modele de rugăciune, două stări la rugăciune, doi oameni care erau în Templu, în Biserica Legii celei Vechi și care se rugau. Mântuitorul nostru Iisus Hristos rostește această pildă pentru ucenicii săi, dar și pentru farisei, cărturari și saduchei, deopotrivă și pentru cei păcătoși, dar smeriți. Nu de mult ne-am adus aminte de întâlnirea Mântuitorului Iisus Hristos cu vameșul Zaheu căruia I-a spus << Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia >>. Mântuitorul Iisus Hristos i-a dat dezlegare și iertare vameșului Zaheu după ce el s-a pocăit și și-a recunoscut păcatele”.

2. În 1 aprilie 2012, fiind Duminica a V-a din Postul Mare, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a săvârșit Taina Sfântului Maslu de obște alături de un sobor de preoți și diaconi la parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul caransebeșan Pipirig. La slujbă su participat un număr mare de credincioși.

La final, Chiriarhul a împărțit tuturor celor prezenți iconițe și volumul „Sfinții Tămăduitori și Doctori fără de arginți”.

3. În 16 decembrie 2012, fiind Duminica a XXVIII-a după Rusalii, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din cartierul caransebeșean Pipirig, așa cum reiese din însemnările de pe Sfânta Evanghelie:

,,După 2 ani de la târnosirea acestei biserici cu hramul <<Pogorârea Sfântului Duh>> din cartierul Pipirig, am revenit cu aceeași bucurie pentru a sluji Sfânta Liturghie și a ne ȋmpărtăși din harul Sfântului Duh, care s-a pogorât peste noi și peste această comunitate vrednică a Caransebeșului.

Cu acest prilej am săvârșit Taina Hirotoniei, ȋn treapta preoției, tânărului teolog Peica Marius, care va sluji la parohia din Gârliște, Protopopiatul Reșița, precum și Taina Hirotoniei, ȋn treapta diaconiei, tânărul Șendroni Alin Moisă, care după ce va primi harul preoției va sluji la parohia din Apadia.

Totodată, corul Episcopiei Caransebeșului a susținut un scurt concert de colinde, bucurându-se și vestind apropierea slăvitului praznic al <<Nașterii Domnului.>>”

„Într-adevăr, ne-am gândit la cei doi ani de când s-a târnosit biserica din cartierul Pipirig, de aceea am ales să fim aici în această duminică, să slujim, să poposim duhovnicește aici, în mijlocul preoților, ctitorilor, binefăcătorilor și a credincioșilor acestei parohii binecuvântate de Dumnezeu”, a arătat Preasfințitul Lucian.

În anul 2013

1. În data de 26 iunie 2013, la praznicul Rusalilor, parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul Ppirig al orașului Caransebeș și-a sărbătorit hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, ierarhul locului.

„Vă mulțumim, că iată și astăzi ați venit în număr destul de mare la Sfânta Biserică și cu multă răbdare ați participat la Sfânta Liturghie, dar și la vecernia Praznicului Cincizecimii care în fiecare an se săvârșește îndată după Liturghia praznicului. Așa cum ați observat, deși e praznic îmărătesc, ne-am plecat genunchii și ne-am rugat pentru cei vii, dar și pentru cei morți, ne-am rugat pentru toți cei care nădăjduiesc în Iisus Hristos și doresc să primească pe Duhul cel Preasfânt. Prin Pogogârea Sfântului Duh primim daruri duhovnicești, primim sănătate sufletului și trupului, primim ajutor, binecuvântare, primim iertare de păcate, primim energie divină.”- cuvântul Preasfântului Părinte Lucian.

„La zi de hram, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, a descins aici spre a sluji Sfânta Liturghie arhierească, dimpreună cu vecernia, într-o comunitate destul de mare, cea mai mare comunitate din Caransebeș, din cetatea de scaun a Episcopiei Caransebeșului, de aceea de fiecare dată, bucuria este atât de mare, încât se simte ca o revigorare, și ca o impulsionare a vieții duhovnicești pe care o trăiesc acești buni credincioși și pe care o manifestă prin întreaga lor activitate”- interviu realizat cu pr. prot. Liviu Drăgan, cu acel prilej.

„Am simțit această bucurie a <<Pogorârii Sfântului Duh>>, astăzi, la această sărbătoare, întrucât ne-am înălțat duhovnicește la Sfânta Liturghie arhierească și am simțit într-adevăr cum Duhul Sfânt S-a pogorât asupra noastră ca și oarecând Apostolilor Mântuitorului Hristos”.- interviu realizat cu pr. ic. stavr. Petrică Ionuț Timiș, cu acel prilej.

„Sărbătoarea hramului bisericii noastre din Pipirig, <<Pogorârea Sfântului Duh>> a fost întregită de vizita ierarhului nostru, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, care a săvârșit Sfânta și Dumnezeasca Liturghie, bucurându-ne și împărtășindu-ne cuvânt de învățătură.” -interviu realizat cu ing. Dan Vânătoru, cu acel prilej.

În cadrul Sfintei Liturghi, Chiriarhul a hirotonit diacon pe Mihai Ciucur, inspector pentru activități cu tineretul ale Episcopiei Caransebeșului .

Răspunsurile Liturghiei au fost date de Grupul psaltic ,,Katharsis”.

În anul 2015

1. În 1 iunie 2015, de sărbătoarea Sfintei Treimi, credincioșii Parohiei „Pogorârea Duhului Sfânt” din Caransebeș au avut în mijlocul lor pe Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, care înconjurat de un sobor de preoți și diaconi a săvârșit Sfânta Liturghie. În cadrul Sfintei Liturghii ierarhul a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Ionel Popa. La slujbă au participat autorități locale, precum și un număr însemnat de credincioși, printre care foarte mulți copii, care s-au împărtășit cu Sfintele Taine. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului. La final, cu ocazia zilei de 1 iunie, copiii de la grădinițele din parohie au susținut un spectacol de poezii și cântece specifice copilăriei, pe solea bisericii.

„Fiind sărbătoarea Sfintei Treimi, dar și Ziua Internațională a copilului, le-am mulțumit și i-am felicitat pe toți copiii, care au participat la Sfânta Liturghie. Este ce mai mare bucurie pe care ne-au făcut-o copiii, nouă slujitorilor Sfântului Altar, pentru că s-au împărtășit aproape toți cu Sfintele Taine, iar bucuria a fost deplină, căci am fost și noi atenți la programul pe care copilașii ni l-au oferit de ziua lor. Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această zi minunată și pentru că am fost alături de preoții și credincioșii acestei vrednice și reprezentative parohii a Eparhiei noastre”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.

În anul 2016

1. Joi, 24 martie 2016, parohia este vizitată de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, cu ocazia primei întruniri a preoților și profesorilor de religie din acest an, așa cum apare în însemnarea de pe Sfânta Evanghelie:

,, Cercul Pastoral-Misionar, Caransebeș – oficierea Acatistului Bunei Vestiri în biserica ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș, astăzi 24 martie 2016”.

Primul cerc pastoral-misionar a debutat la Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” din cartierul caransebeșean Pipirig, prin săvârșirea Acatistului Bunei Vestiri. După momentul de rugăciune a fost prezentată o predică și o cateheză de către doi dintre preoții din cadrul cercului. Părintele Petru Danci de la Parohia Zorile a susținut o omilie la Buna Vestire, iar părintele Eugen Danilescu de la Parohia Delinești a expus o cateheză pentru tineri cu tema „Hristos – Învățător al Adevărului”.

Cea de-a doua parte s-a desfășurat în Sala de festivități „Episcop Elie Miron Cristea” a Centrului eparhial din Caransebeș, unde s-a susținut Conferința „Participarea tinerilor la viața liturgică a Bisericii – implicații contemporane”. Materialul pregătit a fost prezentat de către trei profesori de religie, Oltea Fontul, Gheorghe Stoican și Eduard Vasile Dimitri. În cadrul întâlnirii s-au purtat și discuții pe marginea conferinței, precum și dezbaterea problemelor pastorale din unitățile parohiale ale Cercului pastoral-misionar Caransebeș.

Preoții prezenți au propus teme de discuții și au prezentat fiecare activitatea pastoral-misionară din unitatea sa, iar profesorii de religie au arătat activitățile desfășurate în școală, respectiv în parteneriat cu biserica. De asemenea, părintele profesor Pătruț Bănăduc a expus și oferta educațională legată de Seminarul Teologic, un liceu vocațional de tradiție.

În anul 2017

În 8 ianuarie 2017, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a ales ca la încheierea sărbătorilor de iarnă să fie alături de clericii și credincioșii parohiei din cartierul Pipirig al municipiului Caransebeș.

Sărbătorile de iarnă au fost încununate în parohia „Pogorârea Duhului Sfânt” din Caransebeș de săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești în duminica după Botezul Domnului. Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a ales ca la încheierea sărbătorilor din această perioadă să fie alături de clericii și credincioșii parohiei din cartierul Pipirig al municipiului. Ierarhul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica parohială, la care au participat un număr mare de credincioși, alături de ei fiind și autoritățile locale. Foarte mulți dintre credincioși s-au apropiat și de Sfântul Potir la momentul potrivit. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.

„În această duminică în care Mântuitorul ne îndeamnă la pocăința autentică pentru a câștiga Împărția cerurilor, suntem aici cu bunii noștrii credincioși care s-au ostenit să ridice în acest cartier foarte mare, o biserică închinată <<Pogorârii Duhului Sfânt>>. Le mulțumim tuturor ctitorilor și binefăcătorilor acestui locaș de rugăciune și-L rugăm pe Arhiereul Cel veșnic să ne dăruiască și nouă inimă înfrântă și smerită să avem pocăință autentică, o credință dinamică și activă ca să putem împlini tot ceea ce ne este dat, să ne facem slujba deplin și să încercăm să ducem o viață în conformitate cu Evanghelia Mântuitorului. Evanghelia lui Hristos și morala creștină nu au culoare confesională și de aceea trebuie să îi iubim pe toți oamenii și să ne rugăm ca toți să vină la cunoștința adevărului, pe calea cea bătătorită de sfinții apostoli și de sfinții părinți ai bisericii noastre”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.

2. Alte vizite în parohie

– În anul 2014

1. În 6 decembrie 2014, de sărbătoarea ,,Sfântul Ierarh Nicolae”, un grup de elevi de la Seminarul Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, însoțiți de pr. prof. Constantin Train – directorul Seminarului, pr. prof. dr. Pavel Marcu, pr. prof. dr. Rusalin Isac și arhid. prof. Vicențiu Românu au oficiat Sfânta Liturghie la parohia cu hramul ,,Pogorârea Duhului Sfânt” din Caransebeș. La momentul potrivit elevul Cătălin Musta din clasa a XII-a a susținut predica. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Seminarului dirijat de doamna Silvia Poiană.

La sfârșit pr. prof. Constantin Train îl felicită pe elevul care a susțintu predica, mulțumind și credincioșilor pentru prezența în număr foarte mare la Sfânta Biserică.

– În anul 2017

1. Duminică, 19 martie 2017, un grup de elevi din clasa a XII-a (7 elevi) și din clasa a XI-a (un elev), însoțiți pr. prof. dr. Rusalin Isac directorul Seminarului, pr. prof. dr. Pavel Marcu și arhid. prof. Vicențiu Românu au oficiat Sfânta Liturghie la parohia cu hramul ,,Pogorârea Duhului Sfânt” din Caransebeș. La momentul potrivit elevul Ioan-Vlăduț Moroti din clasa a XII-a a ținut un cuvânt de învățătură la Evanghelia zilei, (Mc.8,34-38; 9,1), Duminica a III-a din Post (a Sfintei Cruci).

În final, părintele director a vorbit despre importanța și relevanța proiectului misionar pe care Seminarul îl derulează în parteneriat cu Episcopia Caransebeșului.

2. În data de 7 mai 2017, la Duminica a IV-a după Paști (Vindecarea slăbănogului de la Vitezda), credincioșii parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș au avut bucuria să primească pe noul preot paroh și pe noul preot slujitor. Astfel, părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial, a săvârșit Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de preoți în biserica parohială.

Din sobor au făcut parte: Preaonoratul Părinte Protopop Liviu-Mihai Drăgan, Protopopul Caransebeșului, pr. insp. ic. stavr. Petrică-Ionuț Timiș Popovici (fostul paroh), pr. ic. Dorel-Gheorghe Popescu (actualul paroh), pr. ic. stavr. Pătruț-Nicolae Bănăduc și pr. sach. Cristian Mőkesch. La sfânta slujbă au participat, alături de autoritățile locale și un număr mare de credincioși.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei.

După oficierea Sfintei Liturghi, părintele vicar i-a înmânat noului păstor de suflete al parohiei, Dorel-Gheorghe Popescu, Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheile bisericii, evidențiind în cuvinte alese simbolismul acestora, ca fiind semnele propovăduirii lui Hristos și slujirii Bisericii. Totodată cu instalare pr. ic. Dorel-Gheorghe Popescu, a fost instalat și pr. sach. Cristian Mokesch ca slujitor al acestei parohi.

La final atât noul paroh, cât și noul preot slujitor au mulțumit Bunului Dumnezeu, Preasfințitului Părinte Lucian, pentru numirea sa în această parohie, precum și tuturor preoților și credincioșilor care au fost alături de ei în această zi importantă din viața lor.

CAPITOLUL VII

ȘIRUL PREOȚILOR, CÂNTĂREȚILOR, EPITROPILOR ȘI MEMBRILOR CONSILIULUI PAROHIAL

Preoți slujitori ai parohiei de-a lungul timpului

Pr. ic. stavr. Dimitrie Negrei

(preot paroh în perioada mai-decembrie 1995)

S-a născut la data de 1 octombrie 1950, în localitatea Zlagna, Comuna Turnu Ruieni, din părinții Dumitru și Eghita Negrei. Clasele primare le-a absolvit în localitatea Zlagna. Clasele gimnaziale și liceale le absolvește la ,,Liceul nr. 2” din Caransebeș, în prezent Colegiul Național „C. D. Loga” (1961-1969). Este absolvent al Institutului de Grad Universitar Sibiu, fiind licențiat al anului 1976. Căsătorit cu Magdalena Ștefănigă din Zlagna. Este hirotonit preot pe seama parohiei Zlagna, în anul 1975, decembrie 25-26, de praznicul ,,Nașterii Domnului”. Transferat la cerere prin concurs, la parohia Caransebeș, cu data de 1 noiembrie 1984 fiind conducător al Oficiului Parohial Caransebeș, la Catedrala ,,Sf. Mare Mucenic Gheorghe”. Are doi copii absolvenți ai Universității “Eftimie Murgu” din Reșița la secția de Teologie Ortodoxă Didactică.

A avut numeroase realizări la parohia din Zlagna: retencuirea interioară și exterioară a bisericii; pictarea bisericii în tehnica „frească”; restaurarea picturii pe iconostas; pictarea în exterior a hramului bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” – în mozaic de ceramică; pardosirea interioară a bisericii; împrejmuirea bisericii cu zid de cărămidă spre vecini și cu gard metalic în față.

A fost hirotesit sachelar la Sfințirea bisericii în 4 iulie 1982 de către Înaltpreasfințitul Timotei Seviciu al Aradului, atunci Episcop Vicar al Mitropoliei Banatului. Tot în această perioadă a lucrat ca funcționar administrativ II la Protopopiatul Caransebeș (1976-1984).

Fiind preot la Caransebeș, a avut numeroase realizări: reparații exterioare la biserica Catedrală și la cele două Capele (Eroilor și Dealul Crucii); restaurarea picturii la Catedrala Episcopală ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”; pictarea celor două capele (Eroilor și Dealul Crucii). Toate aceste lucrări au fost realizate între anii 1984-1985. A fost hirotonisit iconom (la un an de la numire) când a avut loc și resfințirea Catedralei la data de 1 noiembrie 1985.

La Biserica Evanghelică (închiriată în Cartierul Nord) a făcut reparații exterioare și interioare prin retencuire; un iconostas pictat pe pânză și toate cele necesare (veșminte, cărți, icoane etc).

În anul 2004, în urma obținerii terenului pentru construirea bisericii în zona Cazarmă, lângă școala Generală Nr. 8, a început de construirea acestui Sfânt Locaș, cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”. Lucrările sunt conduse și în prezent de pr. Laurențiu Iacob.

Pe planul cultural-religios și spiritual a organizat piese religioase cu tineretul și catehizări până la revoluție. După revoluție, în octombrie 1990, când se înființează „ Liga Tineretului Ortodox Român”, este coordonator din partea bisericii și Duhovnicul Ligii. În 1992-1998 este membru al Consiliului de duhovnici la nivel național al Ligii și ASCOR-ului, răspunzând de Banat, Ardeal și Oltenia.

Cu data de 1 octombrie 2015 a ieșit la pensie. De hramul bisericii ,,Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” a fost hirotesit stavrofor de către Presfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

Pr. ic. Pavel Curuți

(preot la parohie în perioada mai 1995- aprilie 1996)

S-a născut în data de 12 mai 1951, din părinții Pavel și Floare, în satul Iaz, comuna Obreja. Clasele I-IV le-a urmat în satul natal, Iaz, iar clasele V-VIII le-a urmat în comuna Obreja. Între anii 1966-1971 urmează Școala de cântăreți bisericești și Seminarul Teologic din Caransebeș. Între anii 1971-1975 a absolvit Institutul Teologic din Sibiu. În anul 1974 s-a căsătorit cu tânăra Țăranu Maria. Din data de 1 iulie 1975 este hirotonit preot pe seama parohiei Nicolinț, Protopopiatul Oravița, până în 1977. Din 1 august 1977 până în 1 februarie 1989 a fost preot la parohia ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Prisaca. Din 1 februarie 1989, este preot la Caransebeș până în anul 2005, iar din anul 2005 până în 1 iulie 2016 este preot la parohia ,,Adormirea Maicii Domnului” Elisabetin din Timișoara. Iese la pensie în 1 iulie 2016.

Pr. prof. dr. Petru Pantiș

(preot la parohie în perioada decembrie 1995 – 2006)

S-a născut la 19 iunie 1967, în Beiuș, jud. Bihor. Tatăl-Avram, mama-Eva. Școala generala cu clasele I-VIII a urmat-o în Bocșa Română (1973-1981), iar clasele a IX-a și a X-a le-a făcut la Liceul Industrial din Bocșa Română. Se înscrie apoi la Seminarul Teologic Ortodox din Caransebeș (1983-1988). Satisface serviciul militar cu termen redus, la Lugoj, între 1988-1989. Este student apoi al Universității ,,Lucian Blaga’’, Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă Pastorală ,,Andrei Șaguna” între anii 1989-1993. Căsătorit cu Mărioara (n. Pop), profesoară, având patru copii: Andreea Antonia (n. 2 mai 1995),elevă; Maria Petronela (n. 23.03.1997), elevă; Teodor (n. 19.07.2001), elev și Daniel (n. 10.02.2007).

La 1 mai 1994, este numit profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Caransebeș, până la 1 septembrie 2006, fiind și director al școlii între 1 iulie 2001-15 iunie 2006. La 14 octombrie 1994 este hirotonit preot pe seama bisericii Seminarului Teologic, de către PS Episcop Emilian Birdaș. Odată cu reînființarea Episcopiei Caransebeșului, în 1994, pentru o scurtă perioadă de timp, îndeplinește și sarcina de secretar eparhial. Obține definitivatul în învățământ în sesiunea august 1997. Fiind preot, a fost hirotesit iconom la 29 ianuarie 1997 de către PS Laurențiu Episcopul Caransebeșului.

În octombrie 1998-iunie 1999, are o bursă de studii la Institutul liturgico-pastoral ,,Santa Giustina’’, din Padova-Italia. După obținerea tezei de licență, urmează studii de doctorat la Universitatea ,,Lucian Blaga’’ Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă Pastorală, specializarea Disciplinele Practice, coordonator PS dr. Laurențiu Streza, Episcopul Caransebeșului (actualul Mitropolit al Ardealului). A susținut teza, obținând titlul de doctor în teologie, la 24 mai 2004, apoi în urma unei inspecții speciale a obținut și gradul didactic I în Învățământul Teologic. Titlul tezei este Cultul divin public și importanța lui pastorală. Între 2006-2008, este consilier misionar pastoral la Arhiepiscopia Sibiului. Din 2008 până în prezent îndeplinește funcția de lector universitar pentru Formare duhovnicească, la Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna” din cadrul Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu.

A scris predici, cateheze, note, comentarii, articole, în special pe probleme ale teologiei practice.

Pr. ic. stavr. Petru Madina

(preot la parohie în perioada aprilie 1996 – 1 octombrie 2007)

Pr. Petru Madina s-a născut în data de 19 mai 1972 din părinții Petru și Ana în localitatea Reșita din județul Caraș-Severin. A urmat cursurile Școlii Generale din Brebu în perioada 1978-1984, urmând mai apoi cursurile Școlii Generale Nr.9 din Reșita între anii 1984-1986. În perioada copilăriei, a învățat cântarea bisericească la biserica din comuna Brebu.

A obținut diploma de bacalureat dupa absolvirea Liceului Nr.3 din Reșita. În perioada 1990-1994 a urmat cursurile Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, ca mai apoi în aceeași vara să se căsătorească cu soția sa Laura, urmând ca în același an să obțină titlul de licențiat în Teologie. În urma acestei realizări devine preot la Parohia Teregova- Episcopia Caransebeșului. Tot în anul 1995 vine pe lume primul lor copil, Ana-Maria. În anul 1996, din dorința de a se apropia de locul natal, devine preot paroh la Parohia Zorlențul Mare-Epscopia Caransebeșului și trăiește bucuria nașterii celui de al doilea copil, Andrei. În cursul aceluiași an primește parohia în Caransebeș la biserica Pohorârea Sfântului Duh, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Laurentiu Streza, Episcopul Caransebeșului. În anul 1998 vine pe lume al treilea copil al familiei, Iustina. În anul 2000 obține definitivatul în preoție, ca peste 2 ani să obțină și gradul II în preoție.

Între anii 2002-2007 frecventează cursurile Facultății de Științe Economice ale Univeristății „Lucian Blaga” Sibiu cu specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, urmând ca în luna iulie a lui 2007 să obțină Licența în Științe Economice. În anul 2002, cu binecuvânatrea Presfințitului Episcop Dr. Laurențiu Streza, Episcopul Caransebeșului este numit consilier economic la Episcopia Caransebeșului. Această funcție aduce după sine responsabilități administrative si economice: construcția Catedralei Episcopale a Caransebeșului până la cota 16,80 m. Fiind preot paroh la Biserica ,,Pogorârea Sfântului Duh” Caransebeș, coordonează construcția noii bisercii din aceeași parohia până la cota 11,90 m. În anul 1998 înființează cimitirul „Sf. Ilie” din parohie, cartier Pipirg și coordonează de asemenea, construcția bisericii din cimitir. În anul 2003 se naște al patrulea copil, Laurentiu.

În atribuțiile sale de consilier economic au intrat și administrarea patrimoniului Episcopiei Caransebeșului, îndrumarea și supravegherea activităților de construcție de la biserici și mânăstiri, cât și bisericile monumente istorice, care au primit fonduri de la Secretariatul de Stat pentru Culte. În responsabilitățile sale au intrat și reprezentarea Episcopiei Caransebeșului în relația cu instituțiile statului, atât locale cât și centrale. Alte atribuții specifice au vizat supravegherea și îndrumarea serviciului financiar-contabil și de control, buna funcționare a atelierului de lumânări, construcția reședinței episcopale Caransebeș, finalizată în noiembrie 2004, a coordonat amenajarea Căminului preoțesc din cadrul Episcopiei Caransebeșului și a intreprins numeroase vizite pastoral-misionare în aceeași episcopie.

La 1 octombrie 2007 devine consilier economic la Arhiepiscopia Ortodoxă Română (A.O.R.) din Sibiu, la chemarea Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului. Ocupă acceași funcție de consilier pe probleme economice, având atribuții economico-financiare, și administrative.Reorganizează Tipografia „Șaguniană”, administrează Patrimoniul A.O.R. Sibiu, ocupându-se și de coordonarea departamentului de consultanță și elaborare proiecte al A.O.R., implicându-se activ la construcția și amenajarea clădirilor din parimoniul Arhiepiscopiei. Tot în anul 2007 devine preot slujitor la Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Sibiu. În anul 2009 coordonează restaurarea integrală a iconostasului Catedralei Mitropolitane din Sibiu.În perioada 2009-2013 coordonează construcția noului Centru de Conferințe „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna” din cadrul Complexului Monahal Păltiniș, susținând în același timp și modernizarea Corpului Pavilion-Vechi din cadrul complexului.În anul 2013, IPS Dr. Laurențiu Streza acordă distincția Crucea Șaguniană pentru Clerici, urmând ca în 2014, în urma vizitei canonice a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, îi este înmânată distincția Diploma Omagială „Sfinții Martiri Brâncoveni”. În perioada 2012-2013 coordonează amenajarea noului Centru teritorial Radio-Tv Trinitas, amenajează și dotează pentru funcționalitate Centrul de Restaurare a Patrimoniului, cât și Biroul de Pelerinaj „Basilica.” În anul 2011, primește vestea nașterii celui de al cincilea copil, Ioan, ca mai apoi, în anul 2017 să se nască și Iulian , mezinul familiei.

Din data de 1 octombrie 2016 devine preot paroh la Parohia Ortodoxă ,,Buna Vestire” I din Sibiu. În același an obține gradul I în preoție.

Implicându-se cu dăruire în toate activitățile bisericești, cât și cele ale sectorului economic, dobândește experiență și competențe administrative semnificaive.

Pr. Constantin Vasile Bertea (Ierom. Chesarie)

(preot la parohie în perioada 1999- 2001)

S-a născut la 17 iulie 1966, în localitatea Fărcașa, jud. Maramureș. Între 1989-1993, urmează cursurile Facultății de Teologie ,,Andrei Șaguna” din cadrul Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu. În 1996 obține certificatul de acordare a gradului definitiv în învățământ la Universitatea ,,Lucian Blaga”. Între 1996-2000, urmează cursurile Facultății de Litere, Jurnalistică și Istorie din cadrul Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu. În 2004 urmează Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” din cadrul Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu. Între 1999-2006 este doctorand, în specializarea Patrologie la Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna” a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu. În anul 2007 obține titlul de doctor în Teologie, Sibiu: ,,Dimensiunea antropologică a Teologie Sf. Maxim Mărturisitorul”.

Dealungul anilor a dobândit o experiență profesională foarte bogată:

Activitate pastorală: în 1993 – diacon la Seminarul Teologic Ortodox Baia–Mare; între 1994-1998 – preot la parohia Rușor, Jud. Maramureș; între 1998-1999 – preot în Episcopia Caransebeșului; între 1999-2001 – preot la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh”, Caransebeș (Cartier Pipirig); între 2001-2006 – preot la parohia ,,Sf. Împ. Constantin și Elena”, Caransebeș; în iunie 2006 a intrat în monahism cu numele de Chesarie – ieromonah, la Mănăstirea ,,Sf. Ap. Petru și Pavel”, Constanța; în 2008 – stareț la Mănăstirea ,,Sf. Ier. Nicolae și Bretarion” 23 August, jud. Constanța; în 2009 – preot paroh la parohia ,,Sf. Împ. Constantin și Elena” Lilburn, Georgia; în 2011 – Acordat rangul de protosinghel de către Sinodul OCA; iar din 2013 până în prezent este preot paroh la parohia ,,Nașterea Maicii Domnului” Elmhurst din New York.

Activitate în plan educațional: între 1993-1997 – profesor de discipline teologice la Seminarul Teologic Ortodox Baia–Mare; între 2000-2006 – profesor de istorie la Seminarul Teologic ,,Ioan Popasu” Caransebeș; între 2006-2007 – lector pe catedra de Spiritualitate la Facultatea de Teologie din Constanța; între 2007-2008 – asistent pe catedra de Practică Duhovnicească și Liturgică la Facultatea de Teologie din Constanța.

Activitate în plan administrativ: între 1998-2001 – consilier economic la Episcopia Caransebeșului; între 2001-2006 – vicar administrative la Episcopia Caransebeșului ; între 2002-2006 – administrator la cantina de asistență socială ,,Sf. Vasile cel Mare”; între 2003-2006 – administrator la Schitul Sf. M. Mc. Pantelimon din Caransebeș; în 2006 – vicar administrativ la Arhiepiscopia Tomisului; între 2007-2009 – consilier Pastoral-Misionar la Arhiepiscopia Tomisului.

Realizări: între 1998-2006 – a contribuit la construcția noii Catedrale Episcopale din Carasebeș; între 1999-2001 – a construit Biserica ,,Sf. Împărați Constantin și Elena” din Caransebeș; între 2002-2006 – a construit cantina de asistență socială ,,Sf. Vasile cel Mare” (Actualmente noua clădire a Seminarului Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș; între 2003-2006 – a întemeiat, reparat, consolidat și dotat Centrul de zi ,,Sf. Stelian”; între 2003-2006 – în calitatea sa de administrator la Schitul ,,Sf. M. Mc. Pantelimon” (fosta UM. Tancodrom din Caransebeș), a reamenajat spațiile existente, a achiziționat cărămida și fierul pentru biserică, a instalat încălzirea centrală, a refăcut instalația electrică și de canalizare, a forat un puț pentru apă, etc.; între 2002-2004 – a făcut demersurile necesare în vederea obținerii: unității militare tancodrom Caransebeș cu 104 ha; pichetelor Grănicerești de la Nicolinț și Gornea Șichevița (construcții și pământ), unde ulterior au fost amenajate două Schituri, unul de maici și unul de călugări; spitalului Mehadia unde este în curs de amenajare un centru social; centrului Emanuel (școală P+1, internat P+3) Caransebeș; Coloniei Feneș (1 ha, pământ și construcții) unde ulterior a fost amenajat Schitul ,,Sf. Nectarie”; toate sunt obiective obținute pentru Episcopia Caransebeșului. Între 2006-2009 – în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului în calitate de vicar, consilier și stareț: a achitat datoriile Mănăstirii ,,Sf. Ier. Nicolae și Bretarion”; a obținut fonduri însemnate pentru diverse obiective și programe din cadrul Arhiepiscopiei; în 2009 – a emigrat în Statele Unite ale Americii. Între 2009-2013 – în calitatea sa de preot paroh al Bisericii ,,Sf. Împărați Constantin și Elena”: a renovat casa parohială, sala socială și noua bucătărie amenajată la subsolul casei parohiale, a înlocuit acoperișul sălii sociale și a casei parohiale ,a înlocuit instalația de apă, încălzire; a adăugat o bucătărie nouă la casa parohială, un grup sanitar nou pentru sala socială, o terasă atașată casei parohiale, parchet nou în casa parohială; din 2013 până în prezent – în calitatea sa de preot paroh al Bisericii ,,Nașterea Maicii Domnului” NY: după finalizarea lucrărilor de pictură, Biserica a fost târnăsită dupa 25 de ani de osteneală din partea credincioșilor; împreună cu consiliul parohial, a reparat acoperișul, a renovat fațada, a înlocuit mocheta în sala socială; a adunat o parte din fondurile necesare pentru cumpărarea unei case parohiale și înființării unei grădinițe/școli românești la New York.

A obținut următoarele distincții: în 2000 – diplomă de Excelență – din partea Prefecturii Județului Caraș-Severin; în 2001 –iconom stavrofor; în 2002 – diplomă de Excelență din partea Primăriei și Consiliului Oravița; în 2003 – din partea Președenției României decorația de Ofițer categoria G Culte.

Pr.prof. Cristinel Vasile Dariciuc

(preot la parohie în perioada septembrie 2002- 2007)

S-a născut la 29 decembrie 1974 din părinții Vasile și Rodica, în localitatea Vatra-Dornei, jud. Suceava. Are o soră, Mihaela. După terminarea Școlii generale cu clasele I-VIII din Ezeriș, jud. Caraș-Severin (1980-1988), urmează clasele a IX–XII la Liceul ,,Traian Lalescu” din Reșița. În anul 1998, termină Facultatea de Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara (1994-1998), iar în anul 2000, Ciclul de Studii Aprofundate la Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna” din cadrul Universității ,,Lucian Blaga”–Sibiu. Este căsătorit cu Călina Nicoleta (n. Gancea), absolventă a Facultății de Științe Economice. Au îmrepună trei copii: Mariana (n.01.07.1999), elevă, Teodora (n.05.03.2003), elevă și Petru (n. 29.06.2004), elev. Din 1998-2002, este preot la parohia ,,Adormirea Maicii Domnului” din Zorlențu-Mare, Protopopiatul Reșița. Între anii 2002-2007 a fost preot la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș.

Între 2007-2008, a fost duhovnic la Seminarul Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș și preot slujitor la biserica ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Caransebeș, protopopiatul Caransebeș.

Din toamna anului 2008, pleacă la Sibiu, unde coordonează Departamentul pentru tineret al Arhiepiscopiei Sibiului, dispunând și de o publicație trimestrială intitulată Cuvânt către tineri și de un blog dinrespectpentrutineri.blogspot.com. Din primăvara anului 2009, împreună cu pr. prof. conf. univ. dr. Constantin Necula, se ocupă de implementarea în parohiile Arhiepiscopiei Sibiului a proiectelor naționale ,,Hristos împărtășit copiilor” și ,,Alege Școala!”, iar din toamna anului 2010, desfășoară, în parteneriat cu Asociația Pro-Vita Sibiu, campania de informare și educare a tinerilor ,,Vreau să aflu despre viață”.

Din anul 2011 până în prezent este preot paroh la Parohia Ortodoxă Română din Sibiu, Cibin II și coordonator al Departamentului pentru tineret al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Sibiu.

Pr. ic. stavr. Cătălin Mirișan

(preot la parohie în perioada 1 iulie 2006- 1 octombrie 2007)

S-a născut în data de 16 august 1977, în municipiul Satu-Mare, județul Satu-Mare, fiind al treilea fiu al părinților Mircea și Maria. Școala primară și gimnazială a absolvit-o în localitatea natală, în perioada 1984-1992. Între anii 1992-1997, a urmat cusurile liceale la Seminarul Teologic Ortodox ,,Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia-Mare. În noiembrie 1998, s-a căsătorit cu Laura Bianu din București. În 1999 devine tată pentru prima dată, deoarece i se naște primul fiu, Nicolae, urmând ca în 2004, să i se nască și o fetiță, Maria. Din 15 noiembrie 1998, este hirotonit diacon de către P. S. Dr. Laurențiu Streza, Episcopul Caransebeșului în funcția de diacon ceremonial, până în anul 2005. În paralel cu aceasta, începând cu anul 2000, a avut în răspundere Biblioteca Episcopiei Caransebeșului, până în 2004. În perioada 1999-2003, a umat cursurile Facultății de Științe Economice și Administrartive, Secția Teologie Ortodoxă – Istorie din Caransebeș, pe care a absolvit-o cu media 9,75. Examenul de Definitivat în preoție l-a susținut în iulie 2002. Examenul de capacitate preoțească / titularizare în preoție l-a susținut în august 2003. În anul 2003 a fost hirotesit întru arhidiacon de către Preasfinția Sa dr. Laurențiu Streza, Episcopul Caransebeșului. Din luna februarie 2005 i s-a încredințat funcția de Inspector eparhial responsabil cu Asistența Socială în cadrul aceleiași Episcopii. Între anii 2004-2006 a urmat cursurile de masterat, Secția Teologie-Practice, la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Andrei Șaguna”, din cadrul Universității ,,Lucian Blaga”- Sibiu. A fost hirotonit preot de către Preasfințitul Părinte Episcop Lucian în data de 7 iulie 2006, iar în perioada iulie 2006 – septembrie 2007, a slujit ca preot la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. Între 1 august 2006 și 30 septembrie 2007 a fost încadrat în funcția de Consilier Social-Misionar la Episcopia Caransebeșului. Prin bunăvoința Preasfințitului Părinte Lucian, la 25 februarie 2007, a fost hirotesit întru iconom stavrofor. În luna decembrie 2006, odată cu înființarea organizației non-guvernamentale ,,Ioan Popasu” – Caransebeș, a devenit membru fondator și vicepreședinte al acestei asociații. Ca și coordonator al Departamentului de Asistență Socială și delegat al Episcopiei Caransebeșului, a participat la diferite seminarii, conferințe, simpozioane, iar până în prezent, la nivel eparhial, a derulat o serie de proiecte sociale menite să aducă un strop de bucurie în rândul beneficiarilor acțiunilor de filantropie. Cu data de 1 octombrie 2007 a fost numit de către PS Părinte Lucian, Protopop al Protopopiatului Reșița. Cu aceeași dată fiind numit paroh al Parohiei „Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș” Reșița. În noiembrie 2007 este fondator și dirijor al Corului Protopopiatului Reșiței, participând la evenimente cultural-artistice și religioase atât în eparhie cât și în afara ei. În anul 2009 a fost fondator și președinte al Asociației social-filantropice și misionare Iosif Partoșanul – Reșița, cu aria de activitate în cadrul Protopopiatului Reșița. A fost distins cu Ordinul Eparhial (al Episcopiei Caransebeșului) pentru clerici „Crucea Episcop Elie Miron Cristea”, de către PS Lucian al Caransebeșului, în anul 2010. A fost distins cu Ordinul Patriarhiei Române pentru clerici „Sanctus Stephanus Magnus”, de către PF Părinte Daniel, Patriarhul BOR, tot în anul 2010. Începând cu data de 1 martie 2013, la propunerea IPS Părinte Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului a fost transferat în Arhiepiscopia Sibiului, în postul de Consilier Administrativ-Bisericesc. Cu data de 1 octombrie 2013 a fost numit și paroh al Parohiei Cetate III Sibiu. Din 1 iunie 2015 este transferat ca paroh la parohia „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” I Sibiu.

Pr.ic. stavr. Ion Răducu

(preot la parohie în perioada 2006- 1 septembrie 2007)

Pr. ic. stavr. Ion Răducu a fost inspector de religie la Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, Reșița. Actualmente este preot la o parohie ortodoxă din Spania.

Pr. prof. dr. Bănăduc Pătruț Nicolae

(preot la parohie în perioada 1 octombrie 2007- prezent)

S-a născut la 30 ianuarie 1978, în localitatea Bozovici, jud. Caraș-Severin, din părinții Martin și Aurelia. Frați: Laurențiu-Marius. Clasele I-IV, le-a urmat la Școala Generală din Petnic, jud. Caraș-Severin (1984-1988), iar clasele V-VIII la Școala Generală din Iablanița, jud. Caraș-Severin (1988-1992). Între anii 1992-1997 este elev al Seminarului Teologic Liceal Ortodox ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, iar între 1997-2001, urmează cursurile Facultăți de Teologie ,,Andrei Șaguna” a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu, specializarea Teologie-Litere (Limba română). Între 2001-2002 urmează ciclul de Studii Aprofundate, specializarea Teologie Sistematică, în cadrul Facultății de Teologie ,,Andrei Șaguna” a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu. Este căsătorit cu Gabriela (n. Pica) din anul 2002, profesoară, și au un fiu, Sebastian-Gabriel (n. 19 iulie 2005).

Incepând cu data de 1 septembrie 2002, din încredințarea IPS Dr. Laurențiu Streza, pe atunci Episcop al Caransebeșului, este încadrat ca profesor la Seminarul Teologic Liceal „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș predând pentru început Studiul Vechiului Testament și Limba și lieratura română.

La data de 12 ianuarie 2003 este hirotonit întru diacon la Catedrala „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeș de către IPS Dr. Laurențiu Streza, pe atunci Episcop al Caransebeșului, iar la data 12 februarie 2003 este hirotonit întru preot pe seama Parohiei ,,Adormirea Maicii Domnului’’ din localitatea Vălișoara, protopopiatul Caransebeș. Din 1 martie 2003 și până în 30 septembrie 2007 va fi preot paroh al Parohiei Vălișoara, iar din data de 1 octombrie 2007 este transferat la Parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș din încredințarea PS Dr. Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului, unde slujește până în prezent. Între 2007-2008 deține funcția de Inspector mass-media și redactor responsabil al periodicului de cultură și spiritualitate ,,Foaia Diecezană” a Episcopiei Caransebeșului și membru în comisiile de examinare din cadrul examenului de Capacitate preoțească.

În anul 2006 obține gradul II didactic în învățământ pe disciplina Limba și literatura română în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest Timișoara, iar între anii 2006-2008 urmează studiile postuniversitare de Masterat, specializarea Analiza discursului, în cadrul aceleiași instituții timișorene; între anii 2008-2012 este doctorand în domeniul Filologie al Universității de Vest Timișoara, catedra de Lingvistică. Începând cu data de 1 septembrie 2012 este professor titular pe catedra de Limba și literatura română, ca urmare a examenului de titularizare din august 2012. În toată această perioadă elaborează studii de specialitate și participă la numeroase simpozioane naționale și internaționale care îl preocupă profesional și pastoral.

În anul 2014 elaborează teza de doctorat Ipostazele actului creator în opera lui Nicolae Steinhardt, sub coordonarea prof. univ. dr. Ileana Oancea. În anul 2015, în urma inspecției de specialitate la disciplina Limba și literatura română, obține gradul I didactic în învățământ, prin echivalarea diplomei de doctor, specializarea Filologie.

Pr. ic. stavr. Florin Ioan Datcu

(preot la parohie în perioada 1 ianuarie 2008- 1 aprilie 2008)

S-a născut în data de 2 februarie 1979, în localitatea Coapșa Mică, județul Sibiu, fiind fiu al părinților Vasile și Valeria. Școala primară și gimnazială a absolvit-o în localitatea natală, în perioada 1985-1993. Între anii 1993-1998, a urmat cusurile liceale la Seminarul Teologic Ortodox din Alba Iulia. Urmează apoi studiile superioare la Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna” din Sibiu, profilul teologie pastorală (1998-2002), apoi urmează studiile de masterat tot la Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna” din Sibiu (2002-2003). Experiența profesională a început-o încă din 1999, fiind cântăreț bisericesc în Protopopiatul Ortodox Român din Sibiu. Din anul 2003 până în 2007 a fost preot la parohia ,,Sfântul Gheorghe” din Dognecea, Protopopiatul Reșița, Episcopia Caransebeșului. Între lunile ianuarie-martie 2008 a fost preot la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. Între anii 2008-2012 a fost preot la parohia ,,Sfântul Ioan Iacob Romanul” din Calatayud, Provincia de Zaragoza din Spania. Din martie 2012 și până în prezent, este preot la parohia ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sura Mare, Protopopiatul Sibiu, Arhiepiscopia Sibiului, Mitropolia Ardealului.

Pr. consilier ic. stavr. dr. Daniel Aron Alic

(preot la parohie în perioada 1 octombrie 2007- februarie 2017)

S-a născut în data de 9 noiembrie 1974, în municipiul Hunedoara. Clasele primare și gimnaziale le-a absolvit între anii 1981-1988 la Școala Generală Ghelari din Hunedoara. Între 1989-1993 a absolvit Liceul Teoretic Ghelari din Hunedoara. Între 1993-1997 urmează Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, apoi între 1997-1998 Masteratul în Istoria Bisericii Române la Facultatea de Teologie din Sibiu. Între anii 2003-2012 urmează cursurile de doctorat la Universitatea de Vest din Timișoara, iar din 2012 este doctor în istorie la Centrul de Istorie Eclesiastică a Universității de Vest din Timișoara.

Din 1999 până în 2004 a fost secretar eparhial al Episcopiei Caransebeșului, din 2004 până în 2006 a fost redactor șef al Episcopiei Caransebeșului, iar din 2006 până în 2017 a fost consilier cultural. În 1 mai 2006 a fost hirotonit diacon, iar din 25 decembrie 2006 este preot.

Activitatea didactică o începe încă din 1997, fiind profesor și director adjunct la Liceul Teoretic Ghelari, Hunedoara (1997-1999 ); asistent universitar la Facultatea de Teologie Istorie din Caransebeș (1999-2003); profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara, Colegiul de Institutori din Caransebeș (1999-2001); lector universitar la Facultatea de Teologie din Caransebeș (2003-prezent); coordonatorul Secției de Teologie Ortodoxă Didactică din Caransebeș (2013-prezent).

Realizări culturale-bisericești: coordonarea publicațiilor periodice ,,Calendarul Românului”, și ,,Foaia Diecezană”; coordonator al activității culturale a Episcopiei Caransebeșului și a serviciilor dependente de secția culturală: Editura Episcopiei Caransebeșului (coordonator la tipărirea a 61 de cărți de teologie, istorie bisericească și albume de artă în Editura Episcopiei Caransebeșului); Tipografia Diecezană Caransebeș; Biblioteca și Arhiva eparhială; Serviciul monumentelor istorice; Colecția de artă și de obiecte bisericești vechi a eparhiei; coordonator al învățământului religios și teologic (Facultatea de Teologie și Seminarul Teologic); îmbogățirea arhivei Episcopiei Caransebeșului prin clasarea de noi fonduri arhivistice aparținând protopopiatelor istorice și unor parohii; manager al proiectului ,,Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea și promovarea patrimoniului cultural național” (implementat în perioada 01.07.2010-31.03.2013), în parteneriat cu Episcopia Severinului și Strehaiei; Proiecte culturale internaționale: Zilele credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului, incidență anuală, cu peste 1000 de participanți activi; Organizarea Simpozioanelor internaționale: Istorie și spiritualitate în Episcopia Caransebeșului (2008); Rugăciune și Teologie (2009); Credință și mărturisire (2010); Taină și Mărturisire (2011); Taină și comuniune (2012); Credință și comuniune (2013); Taină și Mărturisire (2013); Misiune și Propovăduire (2015); Slujire și educație (2016). Organizare expoziții și colecții muzeale (în cadrul Episcopiei Caransebeșului); Organizarea Simpozioanelor Naționale susținute cu ocazia Zilei Bibliei – 13 noiembrie: Sfânta Scriptură, izvor al cunoașterii și vieții creștine, edițiile din anii 2012, 2013, 2014, 2015; Organizarea de manifestări științifice, culturale și artistice: festivaluri corale, spectacole religioase, lansări de carte, conferințe, pelerinaje, expoziții foto-documentare, expoziții de carte veche și de icoane.

A obținut următoarele distincții: Iconom stavrofor în 2007; Crucea Sfinții Împărați Constantin și Elena, ordin al Patriarhiei Române în 2010; Crucea Miron Cristea, clasa I, ordin al Episcopiei Caransebeșului în 2010; numeroase diplome din partea unor instituții de cultură din România și Serbia.

Pr. insp. ic. stavr. Petrică Ionuț Timiș-Popovici

(preot la parohie în perioada 1 octombrie 2008 – 1 februarie 2017)

S-a născut la 28 mai 1982, în localitatea Caransebeș, jud. Caraș-Severin, din părinții Petrea și Sava. Clasele I-VIII, le-a urmat la Școala generală din Marga, jud. Caraș-Severin (1988-1996). Între 1996-2001 este elev la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, iar între 2001-2005, urmează cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă Didactică-Istorie, din cadrul Universității Eftimie Murgu din Reșița. Între anii 2004-2006, urmează cursurile de Masterat în Managementul Administrației Publice din cadrul Facultății de Științe Economice și Administrative, Eftimie Murgu din Reșița. Între anii 2005-2007, urmează cursurile de Masterat în Teologie din cadrul Universității Lucian Blaga, Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu. Din 1 noiembrie 2002 – 1 martie 2005 este cantăreț bisericesc la parohia ,,Nașterea Maicii Domnului” din Caransebeș. Din 1 martie 2005- 1 ianuarie 2007 este preot misionar la Protopopiatul Ortodox Român din Caransebeș. Din 1 martie 2005 – 2017 este secretar la Protopopiatul din Caransebeș. Din 1 octombrie 2008 – 1 februarie 2017 este preot paroh la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. Cu data de 1 februarie 2017 este preot de caritate la Spitalul Municipal de Urgență, Caransebeș, iar cu data de 1 mai 2017 este inspector eparhial până în prezent.

Diac. Mihai Sârba

(diacon la parohie în perioada 5 februarie 2012 – august 2016)

S-a născut la 20 martie 1984, în Oțelul Roșu, jud. Caraș-Severin, din părinții Valentin și Lucia-Minuta. Clasele I-VIII, le-a urmat la Școala generală din Oțelul Roșu (1993-2001). Între 2001-2006, este elev al Seminarului Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. Între 2006-2009, urmează Facultatea de Științe Economice și Administrative a Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, cu sediul în Caransebeș, secția Teologie Didactică, iar între 2009-2011, urmează cursurile de Masterat a U.E.M. Reșița, specializarea ,,Studii de Teologie Pastorală și Misiune Creștină”. La 5 februarie 2012 este hirotonit diacon pe seama parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș, de către PS Episcop Lucian Mic. Din august 2016 este îmbisericit pe seama parohiei din Klagenfurt, Austria cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”.

Pr. ic. Dorel-Gheorghe Popescu

(preot la parohie în perioada 1 mai 2017 – prezent)

S-a născut la 11 aprilie 1979 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, din părinții Cornel și Natalia. Clasele I-IV, le-a urmat la Școala generală din Peștere, iar clasele V-VIII la Școala generală din Maciova. Între 1994-1999, este elev al Seminarului Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, iar între 1999-2003, urmează cursurile Facultăți de Teologie Pastorală din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Este hirotonit cu data de 1 august 2001 pentru parohia ,,Nașterea Maicii Domnului” din Valeadeni, Protopopiatul Reșița (2001-2005).Între 2005-2017 este preot la parohia ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Băuțarul Inferior. Din 1 mai 2017 este numit preot paroh la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș.

Pr. Cristian-Ovidiu Mökesch

(preot la parohie în perioada 1 mai 2017 – prezent)

S-a născut la 14 noiembrie 1982, în localitatea Caransebeș, jud. Caraș-Severin, din părinții Teodor și Silvia. Soră: Oana-Diana. Clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală nr.8 din Caransebeș. jud. Caraș-Severin (1989-1997). Între anii 1997-2001, este elev al Grupului Școlar Costrucții de Mașini, specializarea Instalații electrice și de automatizare, din Caransebeș, iar între 2001-2005, urmează cursurile Facultăți de Științe Economice și Administrative, Universitatea ”Eftimie Murgu” din Reșița, specializarea Teologie Ortodoxă – Didactică – Istorie. Din 2005 căsătorit cu Violeta (n. Chicoș) asistent social. Au împreună doi copii: Ioan (n.2011) și Florina-Nicoleta (n. Ostafe 2014), adoptată în 3 mai 2017. Între anii 2006-2008, studii postuniversitare de masterat, specializarea Teologie Practică, în cadrul Facultății de Teologie a Universității ”Aurel Vlaicu” Arad.

Între anii 2005-2017 slujește ca preot paroh la Parohia Eftimie Murgu, protopopiatul Băile Herculane. În 19 martie 2017 primește distincția de iconom stravofor. Cu data de 1 mai 2017 este numit la parohia ”Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș, Protopopiatul Caransebeș, unde slujește în prezent ca preot II.

Cunoaște bine limba engleză scris, citit, vorbit. Are competențe și aptitudini de utilizare a calculatoruluiși competențe și aptitudini artistice și organizatorice.

Cântăreții parohiei de-a lungul timpului

Maica Arsenia de la Râmeț

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 1996-1997)

La hotărârea părintelui Petru Pantiș, Maica Arsenia a ocupat postul de cântăreț bisericesc la parohie, fiind primul cântăreț bisericesc al acestei parohi.

Pr. ic. Nicolae Ileana

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 1997-2002)

S-a nǎscut ȋn comuna Padina, Jud. Buzǎu, la data de 26 iunie 1978 ai cǎrui pǎrinți sunt Marin și Anișoara. Clasele primare și gimnaziul au fost fǎcute ȋn satul natal. Gimnaziul a fost urmat la școala de cȃntǎreți bisericești ȋn perioada 1986-1999 la Caransebeș. Dupǎ absolvirea școlii de cȃntǎreți, a urmat Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș ȋntre anii 1999-2002. Pe toatǎ perioada de studii a fost angajat cȃntǎreț, la stranǎ, la biserica ,,Pogorȃrea Sfȃntului Duh”, din cartierul Pipirig, Caransebeș. A urmat apoi cursurile superioare la Facultatea de Teologie-Istorie „EftimieMurgu” din Reșița.

Ȋn toamna anului 2002, a fost hirotonit diacon și a practicat o scurtǎ perioadǎ de diaconie tot la biserica ,,Pogorȃrea Sfȃntului Duh” din Caransebeș, care l-a lansat spre aceastǎ cale spiritual. Ȋn același an, la data de 6 decembrie prin ȋngǎduința lui Dumnezeu și binecuvȃntare arhiereascǎ, a fost hirotonit și numit preot paroh la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din sat Ruginosu, Caraș-Severin, unde activeazǎ și acum. Pe toatǎ aceastǎ perioadǎ de pǎstorire a obținut și meritul de iconom.

Pr. Mirel Claudiu Mariș

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 1997-2000)

S-a nǎscut la data de 20 martie 1979, ȋn orașul Alba Iulia, din părinții Nicodim și Maria. A urmat clasele primare și gimnaziale ȋn orașul natal, Zlatna, județul Alba. Între anii 1995-2000 urmează cursurile Seminarului Teologic Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. Din anul 1997 până în anul 2000, când termină studiile liceale, a fost angajat cȃntǎreț la stranǎ la parohia ,,Pogorȃrea Sfȃntului Duh”, din cartierul Pipirig, Caransebeș. După terminarea Seminarului, între anii 2000-2004 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filozofie, Secția Română-Franceză, ale Universității ,,1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia. Între anii 2004-2008 urmează cursurile Facultății de Teologie, Secția Teologie-Pastorală, ale aceleiași Universități. În timpul Facultății, la data de 17 februarie 2002 se căsătorește, iar în data de 23 februarie 2002 este hirotonit întru diacon, iar a doua zi, 24 februarie 2002 este hirotonit preot, pe seama parohiei Lunca Ampoiței, din jud. Alba.

După 12 ani de păstorire, în vârf de munte, dar aproape de nori și cer, 2002-2014, este transferat la parohia Sântimbru, Protopopiatul Alba Iulia, unde activează în prezent.

Pe plan familiar, Domnul Hristos l-a binecuvântat cu 4 prunci: Rafail, Maria, Ioana și Siluan.

Diac. dr. Alexandru Dan Adam

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2000-2006)

S-a născut la Caransebeș din părinții Claudiu și Marioara, în data de 30 septembrie 1985. Școala primară și gimnaziul le-a urmat la Colegiul ,,C.D. Loga” din orașul natal și la Școala generală nr. 2 din același oraș. Între anii 2001-2006 urmează cursurile Seminarului Teologic „Episcop Ioan Poasu” din Caransebeș, urmând apoi, între anii 2006-2009, Facultatea de Sociologie și Psihologie, specializarea Sociologie, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. În anul 2011 absolvă două programe de masterat: unul în Teologie Sistematică, la Facultatea de Teologie „Ilarion V. Felea” din Arad, celălalt în Sociologia Instituțiilor Administrative, la Facultatea de Sociologie și Psihologie din Timișoara. Între anii 2011-2014 urmează cursurile Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Teologie din Arad, primind titlul de doctor în teologie (specializarea Teologie dogmatică), în octombrie 2014, cu calificativul excelent. Din anul 2013 este căsătorit și are un copil.

Activitatea profesională a început-o în Parohia Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh”din Caranesebeș, fiind cântăreț bisericesc între anii 2000-2006, a ocupat acelși post, câteva luni, la Catedrala veche „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeș. Din 2007 până în 2008 a fost cântăreț la Mănăstirea Românești din județul Timiș, iar între 2008-2012 la Mănăstirea Piatra-Scrisă din județul Caraș-Severin. Ocupă același post, între 2015-2017 la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, iar din martie 2017 este hirotonit diacon pe seama aceleași biserici. În decursul vremii a avut o activitate publicistică și de cercetare teologică, participând la simpozionae și colocvii naționale și internaționale (Leipzig, Halle, Alba-Iulia, Oradea, Timișoara și Arad); a publicat studii și articole teologice și social-teologice în reviste precum: ,,Teologia” (Arad), ,,Romanian Medievalia” (New York), ,,Altarul Banatului” (Timișoara), ,,Analele UVT – seria Teologie” (Timișoara), ,,Revista Andreiană” (Serbia), ,,Învierea” (Timișoara), ,,Calea Mântuirii” (Arad). În anii de studenție a fondat grupul de muzică psaltică ,,Theosis” cu care a participat la diverse evenimente liturgice și culturale în cadrul eparhiilor ortodoxe din țară și străinătate, realizând și trei înregistrări pe Compact Disc cu muzică bisericească.

Claudiu Radu Murariu

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2002-2006)

S-a născut în orașul Ineu, jud. Arad la 25 august 1986, din parinți Ioan și Claudia, clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală din comuna Margina, jud. Timiș (1993-2001), Între anii 2001-2006 urmează cursurile Seminarului Teologic “Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, timp în care este angajat ca și cântăreț la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș (2002-2006). Din 2007 până în 2012 este angajat cantăreț la parohia ,,Sfânta Treime” din Anina. Din 2013 până în 2015 este student la Universitatea de Vest din Timișoara la secția latină-română, iar din 2015 continuă studiile la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița la secția de Teologie Ortodoxă Didactică. Se casătorește în anul 2015 cu Brînda Florina. În prezent este angajat la Deutsche Post.

Constantin Lazăr Abageru

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2006-2008)

S-a născut în Municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin, la 23 mai 1986, din părinții Lazăr și Mariana, clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală nr.2, din Caransebeș (1993-2001).

Între anii 2001-2006 urmează cursurile Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. Între anii 2006-2009 a fost student la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița la secția de Teologie Ortodoxă Didactică.

Din anul 2003 până în 2006 a fost cântăreț la parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. Din anul 2007 este angajat gestionar vânzător al Companiei Mol Petrol.

Pr. drd. Laurențiu- Gabriel Panciu

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2006-2007)

S-a născut la 4 iulie 1989. Între anii 1996-2004, urmează clasele I-VIII la Școala Generală Nr. 8 din Caransebeș. . Între anii 2004-2008, urmează Seminarul Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. În acest timp își începe și activitatea profesională fiind cântăreț bisericesc la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș (1 iulie 2006 – 1 noiembrie 2007). Între anii 2008-2011, urmează Facultatea de Drept ,, Dimitrie Cantemir ” din Sibiu, timp în care studiază și Facultatea de Teologie Ortodoxă ,, Andrei Șaguna ” din Sibiu (2008-2012), iar din anul 2012 până în 2014 urmează cursurile de Masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Andrei Șaguna ” din Sibiu. În perioada 1 august 2012 – 1 iulie 2013 conduce strana parohiei ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și ,, Sfinții Martiri Brâncoveni” Cibin 1 din Protopopiatul Ortodox Român Sibiu. În perioada 1 iulie 2013 – 1 decembrie 2014 este preot slujitor la parohia ,,Adormirea Maicii Domnului” și ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Protopopiatul Moldova Nouă, Moldova Nouă. Din 1 decembrie 2014 până în 1 iunie 2015 este preot paroh la parohia ,, Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Protopopiatul Moldova Nouă, Moldova Nouă.

Din 2014 până în prezent urmează cursurile de doctorat la Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca, Școala doctorală „Isidor Todoran”, iar din 1 iunie 2015 și până în prezent este Secretar eparhial și Inspector eparhial pentru cateheză și activități cu tinerii în Episcopia Covasnei și Harghitei.

Pr. Marian Buliga

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2007-2010)

S-a născut în municipiul Botoșani, jud. Botoșani la 10 Februiarie 1987, din parinți Aurel și Irina, clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală nr.10 Botoșani (1994-2002), în 2005 a absolvit școala profesională “Centrocoop” Botoșani, cu specializarea de bucătar, ospătar. Între anii 2007-2011 urmează cursurile Seminarului Teologic ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, timp în care este angajat ca și cântăreț la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. Din 2011 până în 2014 este student la Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reșița la secția de Teologie Ortodoxă Didactică, având ca temă de licență ,,Biserica și comunitate în locaitatea Ilova”. În acest timp cantă la parohia ,,Sfinților Împărați Constantin și Elena” din Caransebeș și apoi la Mănăstirea ,,Pogorârea Sfântului Duh” Vărădia. Se casătorește în anul 2012 cu Bona Maria (asistentă medicală). În anul 2014 se înscrie la cursurile de Masterat a U.E.M. Reșița, specializarea ,,Studii de Teologie Pastorală și Misiune Creștină”, iar în anul 2015 este absolvent, cu tema de dizertatie ,,Slujirea Liturgică, ca mijloc de educație a tinerilor”. În anul 2014 este numit preot la Parohia Ortodoxă Bogodinț. Cu data de 1 februarie 2017 este preot la parohia Sadova Nouă, Protopopiatul Caransebeș.

Dumitru Buliga

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2008-2010)

S-a născut la data de 23 octombrie 1992, în municipiul Botoșani, din părinții Aurel și Irina. Absolvește clasele primare și gimnaziale la Școala Generală Nr. 10 din Botoșani, apoi urmează cursurile liceale la Seminarul Teologic ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. Din clasa a 10-a se transferă la Liceul Tehnologic ,,Trandafir Cocârlă” din Caransbeș. În timpul când a urmat cursurile la seminar, a fost angajat cântăreț la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. Din clasa a 12-a este plecat în Spania la Bilbau, unde lucrează până în prezent.

Ionuț-Cristi Șumălan

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2010- prezent)

S-a născut în municipiul Caransebeș, jud. Caraș-Severin la 10 mai 1984, din parinții Ioan și Ana. Clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală nr. 2 din Pipirig, Caransebeș (1991-1999). Între anii 1999-2002 urmează cursurile Școlii Profesionale la Grup Școlar Construcții de Mașini, Caransebeș, iar între 2002-2004 a urmat liceul la zi. Din 2006 până în 2009 este student la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița la secția de Teologie Ortodoxă Didactică, iar între anii 2009-2011 a urmat cursurile de Masterat a U.E.M. Reșița, specializarea ,,Studii de Teologie Pastorală și Misiune Creștină”.

Din data de 10 februarie 2010 este angajat ca și paraclisier la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș, , unde activează și în prezent.

Marius Nan

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2010- 2012)

S-a născut în localitatea Moldova Nouă , jud. Caraș-Severin la 5 aprilie 1993, din parinți Ionel și Elena, clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală din Moldova Nouă (2000-2008). Între anii 2008-2012 urmează cursurile Seminarului Teologic ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, timp în care este angajat ca și cântăreț la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș.

Din 2012 până în 2016 este student la Universitatea de Vest din Timișoara, secția Teologie, specializarea Teologie-Pastorală.

Din anul 2014 este angajat ca și cantăreț la Schitul ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Vărădia, unde activează și în prezent.

Arhid. Gheorghițǎ Cosmin Mutașcu

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2012- 2014)

S-a nǎscut ȋn Moldova Nouǎ, jud. Caraș-Severin, la data de 12.06.1994, din pǎrinții Gheoghe și Monica. Clasele I-IVIII le-a urmat la Școala I-VIII din Pojejena ȋntre anii 2000-2008, iar ȋntre anii 2008-2012 a urmat Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. Ȋntre anii 2012-2015 urmeazǎ cursurile Facultǎții de Teologie Didacticǎ Caransebeș, având ca tema de licențǎ „Slujirea diaconeascǎ ieri și azi. Misiune la Catedrala Episcopalǎ Ȋnvierea Domnului Caranebeș”.

Din data de 1 octombrie 2012 se angajeazǎ cȃntǎreț la Parohia „Pogorȃrea Duhului Sfȃnt” din cartierul Pipirig, Caransebeș.

Se cǎsǎtorește ȋn anul 2014 cu Ilici Milena. Din 2015 urmezǎ cursurile de Masterat la U.E.M. din Reșița, specializarea „Studii de Teologie Pastoralǎ și Misiune Creștinǎ”.

Din 15 octombrie 2014 este numit diacon, iar din data de 6 ianuarie 2017 este hirotesit ȋntru arhidiacon pe seama Catedralei „Ȋnvierea Domnului și Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș unde activeazǎ și ȋn prezent.

Ioan Cilibia

(cântăreț bisericesc în perioada aniilor 2014- prezent)

S-a născut în Caransebeș, jud. Caras Severin la data de 13 august 1997, din parinții Gheorghe și Solomia, clasele I-VIII le-a urmat la Școala generală Petrosnita (2004-2012). Între anii 2012-2016, urmează cursurile Seminarului Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, timp în care este angajat cântăreț la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș. La sfârșitul studiilor de liceu alege ca temă pentru Atestat, ,,Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea". În anul 2016 începe studiile la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița la secția de Teologie Ortodoxă Didactică, unde studiază și astăzi.

Membrii consiliului parohial

Membrii consiliului parohial sunt oameni de seamă care sprijină acțiunile bisericii și iau hotărârile necesare pentru bunul mers al bisericii.

Ei lucrează în diferite domenii de activitat, sunt oameni cu un caracter deosebit precum și niște oameni cu frică de Dumnezeu.

Membrii consiliului parohial din mandatul 2014-2018 sunt:

Botezatu Ștefan

Caraibot Flavius

Ciortan Petru

Codilă Miron

Cordelea Ștefan

Corduneanu Marian

Crasnianec Vasile

Doancă Lucian

Izbașa Marian

Matei Nicolae

Minea Gheorghe

Pralea Camel

Țincuș Ioan

Trica Gheorghe

Tudor Gheorghe

Vânătoru Dan Ioan

Epitropi

Din istoria parohiei și până prezent, epitropii au avut un rol important, deoarece aceștia veneau și se implicau la toate lucrările ce s-au efectuat la biserică. Aici amintim pe:

Munteanu Dimitrie Ioan (epitrop din perioada 1995 până în 2011, când a trecut la Domnul) s-a ocupat în mod expres de problemele legate de înființarea parohiei, de găsirea unor sponsori pentrulucrările de zidărie a bisericii noi.

Boldea Mihai (epitrop în perioada 1996-2014)

În prezent epitropi la parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș sunt:

Trica Gheorghe (epitrop încă de la înființarea parohiei, din anul 1996, fiind prim epitrop)

Botezatu Ștefan (epitrop din anul 2004)

Pralea Camel (epitrop din anul 2014)

Comitetul parohial din perioada 2014-2018:

Barbeș Paraschiva

Barbu Semenica

Borlovan Florica

Botezatu Didina

Bugărin Dosia

Bugărin Maria

Chirilă Camelia

Codilă Elena

Cojocaru Ștefania

Cosor Elena

Cotiga Florina

Crasnianec Marusia

Doancă Elena

Dorobanțu Claudia

Ivan Magdalena

Izbașa Maria

Matei Maria

Michitenet Valentina

Minea Elena

Petrașciuc Florica

Pipa Rodica

Pop Melania

Pușchiță Elena

Radu Aurora

Răveanu Georgeta

Stan Valentina

Ștrufangă Angela

Țincuș Rodica

Tudor Mariana

Tudor Viorica

Turcin Stela

Vânătoru Lucia

Vizicicanici Maria

Vlasceanu Constanța

Matricole botezați, cununați, decedați.

Tabel nominal cu numarul de boteze, cununii și înmormântări înregistrate în din perioada 1995-2016

CAPITOLUL VIII

ȘCOLI DIN CARTIERUL PIPIRIG

Școala Generală cu clasele I-VIII Nr.2 (azi, Liceul Tehnologic ,,Decebal”, corp B)13

Scurt istoric

Șoala generală cu clasele I-VIII Nr.2 a fost ȋnființatǎ ȋn anul 1964 ca rezultantǎ a construirii Intreprinderii constructoare de mașini Caransebeș și ca o premierǎ a dezvoltǎrii orașului cǎtre periferie. Școala avea doar 5 sǎli de clasǎ, o salǎ profesoralǎ și o magazie.

Ȋn perioada 1966-1971 a fost construitǎ noua aripǎ a școlii, cu 12 sǎli de clasǎ, o salǎ de sport, o salǎ profesoralǎ și o bibliotecǎ ce are ȋn prezent 4000 de cǎrți. Se simțea nevoia unei școli de cartier mare ca urmare a deschiderii aeroportului și ȋnființǎrii unei unitǎți militare noi și a unei baze de elicoptere.

Din anii ’80 școala avea cca. 1100 de elevi și funcționa ȋn două schimburi, ajungȃnd ca ȋn 1991 sǎ funcționeze ȋn trei schimburi cu 1250 elevi. Ca alternativǎ educaționalǎ, din anul 2001 funcționeazǎ o clasǎ de gȃndire criticǎ iar ȋn 2003 a fost ȋnființatǎ o clasǎ ȋn limba rromani pentru integrarea etniei rrome. Clasa s-a desființat dupǎ patru ani din cauza slabelor perspective.

Ȋn prezent, școala funcționeazǎ cu 25 de clase, o salǎ de sport, o bibliotecǎ și o bazǎ sportivǎ. Spațiul de ȋnvǎțǎmȃnt are ȋn prezent 2700 mp.

Repere cronologice

Școala Generală cu clasele I-VIII Nr. 2 actualmente în structura administrativă a Liceului Tehnologic ,,Decebal” este amplasată în cartierul Pipirig, cel mai mare din municipiu.

În existența de aproape jumătate de secol, pot fi evidențiate mai multe etape evolutive după cum urmează:

În data de 15 septembrie 1961 se inaugureazǎ Școala Generalǎ cu clasele I-VIII Nr.2 ȋntr-un cartier mǎrginaș cu populațe puțin numeroasǎ, eterogenǎ sub raport etnic. Primul edificiu, cu doar 5 sǎli de clasǎ, o salǎ profesoralǎ și douǎ spații anexǎ era destinat doar ciclului primar, iar numǎrul de elevi era de aproximativ 100. Activitatea instructiv educativǎ era coordonatǎ de ȋnv. Ardeleanu Gheorghe, primul director al școlii.

Ȋncepȃnd cu anul 1964-1965 funcționeazǎ primele clase gimnaziale, iar din anul școlar 1968-1969 unitatea școlarǎ devenitǎ gimnazialǎ a fost condusǎ de profesorul Constantin Beuga, specializare biologie.

Între anii 1969-1971 se construiește ca o necesitate imperativǎ noul corp de clǎdire cu 10 sǎli de clasǎ, douǎ laboratoare școlare (unul transformat ȋn salǎ de sport avȃnd aceeași destinație și ȋn prezent) sala profesoralǎ, bibliotecǎ școlarǎ și alte cȃteva anexe.

Școala este ȋnzestratǎ ȋn aceeași perioadǎ și cu microcentralǎ termicǎ proprie, care a funcționat cu combustibil lichid pȃnǎ ȋn 1990.

Populația școlarǎ depǎșește ȋntre timp 250 de elevi, iar unitatea de ȋnvǎțǎmȃnt beneficiazǎ, la ambele cicluri de o ȋncadrare corespunzǎtoare, cu ȋnvǎțǎtori și profesori calificați.

În 15 septembrie 1971, noul corp de clǎdire devine funcțional, iar director este numit prin decizie a I.S.J., profesorul Valter Farkas, specialitatea istorie, detașat ȋn interesul ȋnvǎțǎmȃntului de la Liceul Pedagogic ,,C. D. Loga” Caransebeș.

Între anii 1971-1980 a existat o perioada de consolidare a tinerei unitǎți șolare de dezvoltare și diversificare a bazei didactico-materiale și implicit de sporire a complexitǎții activitǎților școlare extradidactice.

Din data de 1 septembrie 1980 până în 31 august 1981 conducerea școlii este atribuitǎ prof. Marin Doancǎ, specializarea Limba și literatura romȃnǎ. Activitatea instructiv-educativǎ, desfǎșuratǎ pe indice 2 (dimineața și dupǎ masǎ) este destinatǎ unui efectiv de elevi de aproximativ 250 elevi la ambele cicluri.

Din data de 1 septembrie 1981 până în 31 august 1990 se ȋnregistreazǎ o creștere vertiginoasǎ sub raportul numeric al populaței școlare, ȋn mod progresiv de la cca. 250 elevi la peste 1200, ca urmare a extinderii cartierului ȋn preajma Ȋntreprinderii de Construcții de Mașini și a aeroportului (civil și militar) se trece treptat de la douǎ la 3 și 4 clase paralele, cu efective numeroase depǎșind 30, iar ȋn unele cazuri și 40 de elevi.

Se continuǎ organizarea și funcționarea demersului didactic ȋn douǎ schimburi, spațiul de școlarizare neȋncǎpǎtor devenind principala problemǎ cu care s-a confruntat școala, impunȃnd o riguroasǎ administrare a resurselor materiale și umane.

Ȋmpotriva dificultǎților semnalate școala devine extrem de competitivǎ ȋn comparație cu celelalte unitǎți de ȋnvǎțǎmȃnt din oraș sau județ elevii participȃnd la concursurile cu discipline școlare repartizȃndu-se prin obținerea unor locuri fruntașe ocupate la nivel local, județean sau chiar național (geografie, limba și literatura romȃnǎ).

Sunt, de asemenea, de remarcat participǎrile elevilor școlii la concursurile sportive (sub genericul „Daciadei”) și artistice (locul I la etapa naționalǎ pentru ansamblu coral ȋn cadrul Festivalului Național „Cȃntarea Romȃniei”).

Din data de 1 septembrie 1990 până în 31 august 1999 a fost o perioadǎ marcatǎ pregnant de:

menținerea unui standard calitativ ridicat ȋn desfǎșurarea actului didactic,

creșterea numǎrului de clase, prin diminuarea obligatorie a efectivelor la cel mult 28 elevi,

descreșterea progresivǎ a numǎrului de elevi dupǎ 1994,

preluarea, ȋn anul 1999-2000, a unui rȃnd de clase I-VIII, de cǎtre Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini (azi, Liceul Tehnologic ,,Decebal”).

Managementul școlar a fost, ȋn aceastǎ perioadǎ, asigurat, succesiv de:

1 septembrie 1990 – ianuarie 1992: profesorii Sorin Petrescu (director) și Tiberiu Terfǎloagǎ (director adjunct);

ianuarie 1992 – aprilie 1995: Emil Marele (director) și Tiberiu Terfǎloagǎ ambii profesori de educație fizicǎ și sport;

1 septembrie 1995 – prezent, perioadǎ recentǎ care perpetueazǎ atribuțiile specifice unei activitǎți didactice de substanță, doveditǎ de atitudinile comportamentale pozitive și bunǎ pregǎtire ale elevilor absolvenți la cuprinderea ȋn liceu.

Din anul școlar 2007-2008 Școala Generalǎ Nr. 2 devine parte integrantǎ ȋn structura organizatoricǎ și administrativǎ a Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini, ȋn prezent Liceul Tehnologic „Decebal”.

Managementul educațional ȋn aceastǎ ultimǎ perioadǎ, a fost exercitat, pe rȃnd de :

profesorii Tiberiu Terfǎloagǎ și Ioan Rosocha (limba și literatura romȃnǎ), ȋntre 1 septembrie 1999 și aprilie 2003;

profesorii Adrian Cocoș (director) și Nicolae Popovici (instructor), din aprilie 2003, pȃnǎ ȋn august 2005;

profesorii Adrian Cocoș (director) și Ana Borcean (director adjunct), ȋntre 1.09.2005 și 31 august 2007.

Din anul șolar 2007-2008, atribuțiile manageriale revin, succesiv profesorilor:

Fometescu Marcel, specializarea francezǎ, director și Daniela Tocuț (director adjunct) ȋntre 2008 și 2010;

Remus Sănduțu (director) și Daniela Tocuț, ȋn anii școlari 2010-2012;

ing. Mǎrioara Iova (director) și Marinela Preda (director adjunct) ȋncepȃnd cu data de 1 septembrie 2012, pȃnǎ ȋn prezent.

Liceul Tehnologic ,,Decebal”, corp A)114

Uzina ICM (azi, SC. Caromet S.A) a construit și o clădire numită ,,Liceul Industrial”, astăzi Liceul Tehnologic ,,Decebal”, de unde tinerii se puteau pregăti pentru a deveni muncitori calificați și continuau cu specializarea la liceu ca: lăcătuși, sudori și alte specialități necesare pentru ca aceștia să se întoarcă în uzină.

Deși ȋn anii care au trecut de atunci a avut mai multe denumiri, misiunea liceului a rămas aceeași: să ofere locuitorilor orașului și ȋmprejurimilor oportunități de educație și instruire accesibilă, ȋn conformitate cu cerințele locale ale pieței, de ȋnaltă calitate, sprijinind ȋn același timp dezvoltarea carierei și sporirea calității vieții și a prosperității economice a zonei.

Din anul 2007, Școala Generală Nr. 2 a trecut ca și corp B (ciclu primar și ciclu gimnazial) la Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini de atunci. Astfel că, ȋn prezent, școala are două corpuri de clădire, A și B, ambele dotate cu săli de clasă, laboratoare de informatică, săli profesorale, blibiotecă, săli de sport, un atelier mecanic, două ateliere de lăcătușerie, două ateliere pentru instalații sanitare și gaz, un atelier de sudură, două ateliere de electronică, birouri, magazii, anexe.

3. Activități ale parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” în colaborare cu școala din cartier

În anul 2009

De Buna-Vestire, parohia „Pogorârea Sfântului Duh”, în colaborare cu Școala Generală Nr. 2, a pregătit pentru credincioșii prezenți la Sfânta Liturghie un frumos program artistic de poezii și cântece dedicate celei mai iubite ființe de pe pământ – mama.

Prin grija doamnelor educatoare înv. Țincuș Rodica, înv. Mihai Gabriela și doamna profesoară de religie Cristina Munteanu de la Școala Generală Nr. 2 și cu sprijinul preoților pr. Timiș-Popovici Petrică și pr. Bănăduc Pătruț, un grup de 30 de copii de clasele I-IV, dintre care unii participă și la programul „Hristos împărtășit copiilor”, implementat cu succes în parohia noastră, au rostit câte o poezie și au cântat în cor cântece dedicate mamei, fapt ce a adus în sufletul credincioșilor prezenți un strop de bucurie.

La sfârșitul acestei manifestări fiecare copilaș a primit câte o carte de rugăciuni și o iconiță drept răsplată pentru osteneală, dimpreună cu mulțumirile noastre adresate doamnelor educatoare, părinților dar și celor ce ne-au încântat cu nevinovăția lor lor.115

În anul 2011

Duminică, 11 decembrie 2011, în biserica parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș, după Sfânta Liturghie, un grup de 20 de elevi din clasa a X-a A, de la Grupul Școlar Construcții de Mașini-Caransebeș, sub îndrumarea doamnei profesoare Iacobescu Adela, diriginta acestei clase, au prezentat un minunat program artistic intitulat „Nașterea Domnului”.

Credincioșii prezenți au fost plăcut impresionați de felul în care s-au costumat acești elevi, piesa având intercalate și unele colinde, ce au marcat fiecare moment al reprezentației. La sfârșitul acesteia, în numele credincioșilor parohiei, pr. Timiș Popovici Petrică și pr. Prof. Bănăduc Pătruț au mulțumit doamnei profesoare pentru frumoasa activitate, evidențiind importanța apostolatului pe care fiecare cadru didactic îl exercită în mijlocul tinerilor încredințați spre îndrumare și elevilor, pentru jertfelnicia de care au dat dovadă, ca această veste minunată a Nașterii Domnului să ajungă la sufletele celor prezenți, invitându-i totodată ca și la anul să binevoiască a continua această frumoasă misiune.

Pentru toată osteneala, la final, colindătorii au fost miruiți și au primit din partea parohiei un mic dar, în semn de mulțumire și apreciere.116

În anul 2014

În data de 13 aprilie 2014, de praznicul Floriilor, în biserica parohială cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebes, a fost prezentat un scurt program artistic, constând într-o piesă de teatru religios intitulată „Calea mântuirii”, pricesne și poezii potrivite perioadei prepascale. Clipele frumoase au fost oferite de elevii clasei a IV-a C, de la Școala Generală Nr. 2 din cartierul Pipirig, aflați sub îndrumarea doamnei învățătoare Rodica Țincuș, care au încheiat cu acest program săptămâna „Școala altfel”.

Programul a debutat cu prezentarea momentului artistic făcută de diac. Mihai Sârba, slujitor la parohia „Pogorârea Sfântului Duh” și responsabil pentru activitățile cu tinerii, după care credincioșii au ascultat cele pregătite de tinerii credincioși.

Enoriașii prezenți în număr destul de mare, s-au arătat bucuroși că în această zi de Praznic Împărătesc, au fost părtași la rugăciunea pe care acești prunci au înălțat-o către Hristos, precum odinioară, la intrarea Sa în cetatea Ierusalimului.

În încheiere, a fost adus cuvânt de mulțumire coordonatorilor, copiilor și credincioșilor, care au ascultat cu răbdare și interes ceea ce tinerii au „așternut” din suflet înaintea tuturor.117

Alte activități

O altă activitate pe care parohia o desfășoară în colaborare cu școala este deschiderea anului școlar, care de fiecare dată, se face prin rugăciune. La acest eveniment, pe lângă elevii, părinții, cadre didactice, oficialitățile locale, participă și părintele paroh. Acesta după slujba de deschidere a anului școlar, merge prin sălile de clasă și le sfințește.

CAPITOLUL IX

CIMITIRUL PAROHIAL

Parohia deține un singur cimitir, intabulat, în suprafață de 1 ha și 3170 m2, amenajat pe terenul primit din partea Primăriei Municipiului Caransebeș în 1995. În cimitirul parohial a fost construită, din bolțari, o capelă mortuară, acoperită cu tablă zincată, în perioada 1997-2000, prin strădania credincioșilor.

Referitor la cimitirul parohial, procesul verbal al consiliului parohial din 12 iulie 1998 se prezintă Adeverința nr. 2801/9 iulie 1998, eliberată de Primăria Caransebeș, din care reiese că terenul cu C.F. (vechi) 14224, nr. top.2921/VIII/1/95/2 va fi trecut în proprietatea parohiei, ca răspuns la Adresa nr. 3/8 martie 1998 prin care parohia solicita trecerea acestui teren în proprietate. Demersurile erau deja făcute, întrucât exista Autorizația de funcționare nr. 10358/14 martie 1997, în care profilul activității era "înhumarea persoanelor decedate".

În Raportul de activitate pe anul 2000, înaintat de pr. Petru Madina către Protopopiatul Caransebeș nr. 19/18 decembrie 2000, se menționa, pe lângă celelalte, ca realizare administrativă: "…am finalizat lucrarea de construcție a capelei din cimitirul aparținând parohiei", capelă ridicată între anii 1999-2000. Hramul ales: ,,Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”. Arhiva parohială argumentează prin Contractul de sponsorizare nr. 22/2 iunie 2000 încheiat între Parohia Caransebeș VII și S.C. U.C.M. Reșița că aceasta din urmă a contribuit cu 30 de coli de tablă zincată (0,4 mm X 1000 x 2000) pentru acoperișul capelei.

Din însemnările de pe Sfânta Evanghelie riese următoarele:

,,S-a ȋnceput conducerea acestei biserici ȋn vara anului 1999 și s-au terminat lucrarile de construcție ȋn toamna anului 2000 de către o echipă de lucratori condusă de care Ilie meșterul din Bistrița-Năsăud.

Bolțarii s-au cumpărat de la domnul Ștefănoiu care are firma aproape de cimitir.

Lemnul pentru acoperiș cât și osteneala au fost aduse din pădurea de la Brebu, structura este din lemn de tei și scândurile de brad, fundația este săpată la 1 m ȋn pământ de la cota zero.

Zidurile sunt din bolțari de beton cu stâlpi de rezistență.

A fost zidită de către credincioșii parohiei noastre conduși de către Munteanu Dumitru- epitrop, Trica Gheorghe –epitrop casier, Boldea Mihai –epitrop.

În perioada 2001-2002 se continuă lucrările de finisaj la interiorul și exteriorul capelei mortuare, introducerea iluminatului în cimitir și capelă, amenajarea rigolelor și pietruirea aleilor principale.

Au contribuit prin munca lor: Roșcovici Mihai (decedat în seara de 24 decembrie 2015), Pralea Ion și Cameluș, Iliescu Ilie, Paulescu Petru, Botezatu Ștefan, Apetroaie Vasile, Vânătoru Dan, Cordelia Ștefan, Țincuș Ioan, Crasnianec Vasile, Petru Trandafir, Nicolciuin Dumitru, Ciortan Petru, Vlăsceanu Nicolae, Sârbovan Eugen (+2005), Dumitru Astancai administrator din 2007, Cărpinoiu Nicolae și Năstase Vasile, Pauliș Grigore.

Au adus contribuție pentru amenajarea cimitirului parohial și al bisericii din cimitir domnul director de la S.C.Hidroconstrucția S.A. Ban Ilie, domnul director Udrescu Florin, domnul maistru Ciorchină Liviu, -au contribuit cu material de construcție.

Ȋn anul 2003 s-a făcut racordul la apă venind cu o conductă de alimentare de peste 250m lungime și a fost administrator la cimitir Ciofu Mihai (decedat în anul 2017).

Ȋn anul 2004 la inițiativa domnului primar Ion Marcel Vela s-a betonat toată alea de acces ȋn cimitir și pe lângă biserică aproximativ 60 m3 beton.

Ȋn momentul când s-a făcut această consemnare, ȋn cimitirul din Pipirig sunt foarte mulți tineri decedați.

Au fost slujitori ȋn perioada de construcție și de amenajare a acestui loc pr. dr. Petru Pantiș- director la Seminarul Teologic – Caransebeș și pr. Petru Madina preot paroh, au mai slujit aici și pr. Vasile Dariciuc paroh 2002-2006, pr. Răducu Ioan, pr.Cătăin Mirișan din anul 2006 luna iulie.

Dumnezeu să binecuvinteze cu harul Său pe toți ostenitorii și ctitorii acestui sfânt lăcaș, iar pe cei adormiți ȋn acest cimitir Prea Bunul Dumnezeu să-i odihnească ȋn Împărăția Sa. Amin.”118

Personalitățile înmormântate în cimitirul parohial

Dintre personalitățile înmormântate în cimitirul parohial amintim pe:

Dumitru CHEPEȚAN (născut la data de 20 februarie 1929 în Satchinez, judetul Timis – decedat în 1 aprilie 2014 în Caransebeș, jud.Caraș-Severin), marele doinitor al Banatului, solist și membru al Corului Catedralei Sf. M. Mc. Gheorghe din Caransebeș

Constantin ȘOVRE (n. 26 ianuarie 1944-d. 25 august 2010) director al Casei de Cultură "George Suru" din municipiul de pe Timiș și Sebeș în perioada 1987-1998 și director al Bibliotecii municipale „Mihail Halici” între 1998-2006.

Menționez faptul că în acest cimitir sunt înmormântați mulți tineri, printre care și tânăra care a făcut parte din centru de voluntariat al Episcopiei Caransebeșului, Alexandra Florea care a murit într-un accident rutier.

În cimitirul parohiei există și locuri de veci destinate înmormântării cazurilor sociale.

În prezent, cimitirul din cartier are aproximativ 1300 locuri de veci, și un număr de 800 de oameni îngropați aici.

CAPITOLUL X

DATINI ȘI OBICEIURI ÎN PAROHIA ,,POGORÂREA SFÂNTULUI DUH” DIN CARANSEBEȘ

Sărbătorile sunt zilele în care credincioșii lasă grijile lumești și se îmbogațesc duhovnicește. Sunt acele momente când sufletul credincioșilor devine mai curat și mai bun, sunt acele zile în care lumea este altfel, mai bună și mai frumoasă. În zilele de sărbătoare, este mai multă lumină, pace și bucurie, de parcă Dumnezeu s-a pogorât pe pământ.

În biserica cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș sunt păstrate foarte multe datini și obiceiuri prin care întreaga comunitate, de aici, se îmbogățește duhovnicește. Astfel, aceste datini și obiceiuri, au început în biserică și au fost continuate de preoți împreună cu cântăreții și credincioșii, fiind păstrate cu mare grija și evlavie.

În continuare, începând cronologic după anul bisericesc, voi aminti câteva din cele mai importante sărbători creștin ortodoxe preluate din Sfânta Tradiție și datinile românilor organizate în biserica din cartierul Pipirig.

Sărbătoarea ,,Sfințiilor Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri”

Tradiția care se practică în parohie de câțiva ani este săvârșirea Vecerniei cu Litie din ajunul sărbătorii, dar și Sfânta Liturghie în capela cimitirului parohial ,,Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul”. Vecernia cu Litie din 7 noiembrie începe la ora 16:00, iar după vecernie, credincioșii sunt miruiți și primesc litie. După aceasta se fac pomeniri la locurile de veci.

În dimineața de 8 noiembrie, la aproximativ ora 08:30 se săvârșește utrenia care este urmată apoi de Sfânta Liturghie. În tot acest timp, credincioșii din respectul lor pentru cei adormiți trimit pomelnice către Sfântul Altar, pentru a fi pomenite, fie la Proscomidiar, fie la Ectenia întreită pentru cei adormiți, din cadrul Sfintei Liturghi, fie la slujba parastasului ce va avea loc după Sfânta Liturghie.

După Sfânta Liturghie începe slujba parastasului, la care credincioșii aduc coșuri cu mâncare, pe care le vor împărți în numele celor pomeniți după ce vor fi sfințite. La sfârșitul parastasului, credincioșii sunt miruiți și primesc sfânta anafură, apoi merg la locurile de veci, unde așteaptă preotul pentru a veni și de a pomeni pe cei dragi ai lor, care au trecut la Domnul și pe cei răposați care odihnesc în acest cimitir.

Sărbătoarea ,,Nașterii Domnului” (Crăciunul).

Odată cu începerea postului ,,Nașterii Domnului”, în parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh” în fiecare seară din post (mai puțin sâmbătă seara, când se oficează vecernia și în ajunul sărbătorilor când se oficează vecernia cu litie) se oficează așa rânduita vecernie cu catismă. Aceast obicei are un mare folos duhovnicesc și se păstrează în această biserică, deoarece ajută în pregătirea credincioșilor pentru sărbătoarea ,,Nașterii Domnului”. În toate aceste seri, credincioșii vin la sfânta biserică și se spovedesc, pentru a se împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului, fie sâmbăta, fie duminica, fie în zilele de sărbătoare.

Înainte de slujbă, bradul, este împodobit de copii și credincioșii din biserică. Acesta este împodobit în pronaosul bisericii și așezat în strana stângă. Fiind marea bucurie a copiilor și totodată un simbol al reînoirii anului.

Un alt obicei este colindatul Preasfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului de către preoții, cântăreții, credincioșii și tinerii parohiei care are loc cu câteva zile înainte de praznicul ,,Nașterii Domnului”

O altă tradiție, care se păstrează în acest cartier este colindul pe care credincioșii împreună cu preoții și cântăreții merg și îl vestesc pe la casele celor din parohie, începând cu câteva zile înainte de marele praznic al ,,Nașterii Domnului”. Colindătorii sunt primiți cu bucurie, gazdele consideră că odată cu colindătorii, în casele lor au intrat binevestitorii Nașterii Mântuitorului și așa cum s-au bucurat Magii care i-au adus aur, smirnă și tămâie Mântuitorului, ei consideră că Îngerii din ceruri cântă alături de colindători ,,Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace și între oameni bunăvoire”.

Sărbătoarea ,,Nașterii Domnului”, în biserica din cartierul Pipirig, începe cu slujba din seara de Ajun. După slujbă, preoții împreună cu copiii din biserică încep să cânte colinde, iar în acest timp, Moș Crăciun apare pe neașteptate, ca în fiecare an. Apoi, copii se adună în jurul lui Moș Crăciun și îi spun colinde, poezii și rugăciuni. După aceasta, moșul, îi felicită pe copii și îi îndeamnă să fie mai ascultători, mai înțelegători și să vin tot mai des la Sfânta Biserică și în special să se împărtășească cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Seara se încheie cu bucurie și veselie pentru că moșul le împarte tuturor copiilor darurile aduse.

În ziua praznicului ,,Nașterii Domnului” biserica din cartier este plină de credincioși, o mare parte dintre ei împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Mântuitorului. După Sfânta Liturghie, familia bisericii, consilierii bisericii împreună cu preoții și cântăreții se adună și închină un pahar cu vin, gustând si câteva mâncăruri tradiționale de Crăciun.

Obiceiul din noaptea trecerii dintre ani

În noapte trecerii dintre ani, în biserica din Pipirig se oficează slujba de priveghere, iar după slujbă, toți credincioșii cu preoții se adună și își urează ca în noul an ce urmează să fie mai buni și mai iubitori. Apoi toți cei din biserică cântă ,,La multi ani!” și închină un pahar cu șampanie și se îndreaptă către casele lor, iar a doua zi de dimineață să vină la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza)

Boboteaza este sărbătoarea Creștin Ortodoxă în care Domnului Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului. La 6 ianuarie, se prăznuiește această sărbătoare și se face simțită încă dinainte când preoții însoțiți de cântăreți sfințesc casele credincioșilor cu apă Sfințită, iar casele în care a fost primit preotul sunt binecuvântate.

În acest cartier, fiind cel mai mare din oraș, preoții pornesc încă din data de 2 ianuarie cu boboteaza, deoarece aceștia au grija ca toate casele să fie sfințite și toți credincioșii să primească apa sfințită. Tot acum, la bobotează, preoții reușesc să se întâlnească cu toți credincioșii parohiei. Cu toate că parohia se întinde pe o suprafață mare, preoții ajung la toate casele credincioșilor.

În Ajunul Bobotezei, credincioșii ajunează, iar seara se săvârșește Vecernia cu litie. În ziua praznicului, la fântâna arteziană de lângă biserică, sunt aduse vase cu apă, iar pentru credincioși se pregătesc câteva sute de sticluțe speciale pentru apa sfințită. După Sfânta Liturghie, preoții împreună cu cântăreții și credincioșii merg în procesiune, cântând troparul Botezului Domnului, până la fântâna arteziană, unde vor săvârși sfințirea apei.

Sărbătoarea ,,Intrării Domnului în Ierusalim” (Floriile)

Duminica Floriilor este o sărbătoarea creștină cu dată schimbătoare, dar întodeauna se sărbătorește în ultima duminică înaintea Paștelui.

În tradiție creștină, Duminică Floriilor este celebrată la începutul săptămânii Patimilor. Aceasta reprezintă simbolul înaltei demnități a lui Iisus, care a intrat în Ierusalim cu onorurile cuvenite unui rege.119

Programul liturgic, în parohia ,,Pogorârea Sfântului Duh”, este mai special deoarece în fiecare zi din postul Învierii Domnului, se săvârșesc diferite slujbe: în primele patru zile și în joia din săptămâna a V-a din post, se oficiază Canonul cel Mare; miercuri și vineri – Sfânta Liturghie a Darurilor Înainte-Sfințite, numită și a Sfântului Grigorie Dialogul, sâmbătă dimineața – Liturghia ,,Sfântului Ioan Gură de Aur”, iar sâmbătă seara se oficiază Vecernia; în primele 5 duminici din post – Liturghia ,,Sfântului Vasile cel Mare”, iar duminică seara se oficiază vecernia; în celelalte zile din post se săvârșește Pavecernița Mare.

La această sărbătoare sunt aduse la biserică ramuri de salcie. Aceste ramuri sunt sfințite, iar după Sfânta Liturghie, fiecare credincios primește câteva ramuri pe care ei le duc acasă și așează la icoane sau la intrarea în locuințe, unde le păstreză tot timpul.

Tot la această sărbătoare, pe lângă faptul că foarte mulți credincioși participă la Sfânta Liturghie, o mare parte din ei se împărtășesc cu Sfintele Taine și se pregătesc pentru marea sărbătoare a ,,Învierii Domnului”.

Tot în postul Învierii Domnului, doamnele educatoare și doamnele învățătoare împreună cu părinții aduc copii la Sfânta Biserică pentru a primi Sfânta Împărtășanie.

Sărbătoarea Învierii Domnului

Sărbătoarea pentru care toți credincioșii se pregătesc duhovnicește și o așteaptă cu nerăbdare și multă bucurie este ,,Învierea Domnului”. Pentru a ajunge la bucuria Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos, pe lângă cele 40 de zile de post, de la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și până la Duminica Floriilor, credincioșii participă cu mai mult evlavie și frică de Dumnezeu la Sfânta Biserică, în ultima săptămână a Patimilor. Această săptămână la biserica din cartierul Pipirig este cu totul specială atât pentru credincioși, epitropi, cântăreți și mai cu seamă pentru preoți, deoarece ei sunt cei care poartă grijă de toate.

În Sfânta și Mare Joi, în biserica din cartierul Pipirig, de dimineață se săvârșeșc Ceasurile Împărătești și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, aceasta semnificând rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani. Tot în Sfânta și Marea Joi, seara are loc Denia celor 12 Evanghelii despre Patimile Domnului.

În Sfânta și Mare Vineri de dimineață se săvârșeșc Ceasurile Împărătești. La ora 16:00 are loc punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos, iar la ora 18:00 începe Denia Prohodului Domnului. La finalul Deniei, se înconjoară biserica în procesiune cu Mormântul Domnului, apoi când se intră în biserică, fiecare credincios se va închina si va trece pe sub Mormânt. După ce se termină slujba, o parte din credincioși, împreuna cu cântăreții și preoții bisercii rămân și pregătesc paharele cu Paști care se vor împărți credincioșilor după Sfânta Liturghie din noaptea Învierii Domnului.

De dimineață din Sfânta și Marea Vineri și până după Sărbătoarea Învierii Domnului biserica din cartierul Pipirig este deschisă, Mormântul Domnului fiind privegheat și păzit.

Învierea este actul suprem care arată natura dublă a lui Iisus de ființă divină și omenească. De câțiva ani în biserica din Pipirig este adusă Lumina Sfântă de la Ierusalim.

La miezul nopții, când preoții cheamă credincioșii cu îndemnul ,,Veniți de luați lumină!”, Biserica devine neîncăpătoare, aceasta este semnificația că Învierea lui Iisus a pătruns în inimile lor. După aprinderea luminii, preoții însoțiți de credincioși înconjoară biserica de trei ori și se întorc în fața bisericii, de unde preotul rostește Sfânta Evanghelie, apoi se întorc spre ușa bisericii, unde preotul bate de trei ori cu crucea în ușă rostind cuvintele ,,Deschideți porți și vă deschideți porți veșnice și va intra Împăratul Slavei!”, aceasta semnificând deschiderea porților Raiului numai prin crucea lui Hristos.

După terminarea slujbei, credincioșii primesc binecuvântarea preoților, se cântă Troparul Învierii, iar la urmă se împart Sfintele Paști care simbolizează Trupul și Sângele lui Hristos sub forma pâinii și a vinului.

O altă tradiție, care se păstrează în acest cartier este faptul că se aduc ouă roșii și alte bucate care sunt sfințite și apoi se împart la plecarea credincioșilor. Credincioșii ciocnesc ouă roșii, rostind formula ,,Hristos a Înviat!” și ,,Adevărat a Înviat!”.

Tradiția care se practică în parohie, în a doua zi de Paști după obișnuita liturghie, este sfințirea cea mică a apei și litia pentru morti, apoi pomenirile care se fac la morminte, în cimitirul parohial ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș.

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh (Cinzecimea sau Rusaliile)

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este cunoscută și sub numele de sărbătoarea Rusaliilor sau a Cinzecimii. Această sărbătoare se prăznuiește la 50 de zile după praznicul Învierii Domnului. Este ziua în care Duhul Sfânt S-a pogorât în limbi de foc asupra Apostolilor.

În acest cartier, sărbătoarea Rusaliilor are o mare însemnătate, deoarece la această sărbătoare este și hramul bisericii. Sărbătoarea începe cu vecernia cu priveghere din ajunul praznicului.

Atât în ziua praznicului la Sfânta Liturghie, cât și seara la slujba vecerniei cu priveghere, vin foarte mulți credincioși.

După Sfânta Liturghie, toți credincioșii primesc câte o caserolă cu mâncare, iar preoții împreună cu cântăreții și consiliul parohial se întâlnesc la o agapă frățească.

Sărbătoarea Sfântului și slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul

Totodată cu al doilea hram al catedralei din Caransebeș ,,Învierea Domnului” și ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” este și hramul capelei parohiale ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Pipirig, Caransebeș.

Astfel, la această sărbătoare, Vecernia cu litie înaintea sărbătorii Sfântului și Utrenia cu Sfânta Liturghie se săvârșesc în capela din cimitir. Acest program liturghic a devenit o datină în în cartierul Pipirig din Caransebeș.

Tot în această zi, credincioșii aduc coșuri cu mâncare, care după ce vor fi sfințite la rânduiala parastasului vor fi împărțite de pomană. După aceasta, se fac pomeniri la locurile de veci.

Programul pe scurt al Sfintelor Slujbe de peste an

Taina Sfântului Maslu se săvârșește în prima zi de vineri a fiecărei luni, programul slujbelor săptămânale fiind desfășurat în zilele de miercuri, vineri, sâmbătă și duminică. În posturile de peste an sfintele slujbe se oficiază în fiecare zi.

Sfânta Liturghie se săvârșește zilele de sâmbătă, duminică și în toate zilele când sunt sărbători.

CONCLUZII

Lucrarea prezentată ne poartă pașii prin istoria cartierului Pipirig din municipiul Caransebeș de la înființare și până în prezent.

Materialul de care am dispus a fost constituit în special pe baza documentelor de bibliotecă, arhivă si a izvoarelor narative pe care le-am cules de la preoții, cântăreții și credincioșii acestei parohi.

Așa cum spune și titlul primului capitol ,,Date generale despre municipiul Caransebeș”, am expus date cu caracter general cum ar fi: așezarea municipiului în depresiunea Caransebeșului, denumiri și particularități, instituțiile publice care își au sediul aici, căile de acces, precum și aspecte economice și demogarfice.

Capitolul al doilea este o sinteză fizico-geografică a zonei Caransebeșului și cuprinde informații referitoare la particularitățile geografice, climatice, hidrografice ale cadrului natural, precum și anumite aspecte privitoare la solul și vegetația ce caracterizează întreg teritoriul caransebeșan.

Capitolul al treilea l-am dedicat istoricului Municipiului Caransebeș, urmărind firul desfășurării istorice de la primele atestări documentare, cercetările arheologice care au avut loc pe acest teritoriu al cetății Caransebeșului.

Capitolul al patrulea este o sinteză a dezvoltării cartierului Pipirig din orașul Caransebeș și necesitatea înființării parohiei, respectiv a unei biserici noi. Totodată am vorbit despre fabricile și firmele din acest cartier, dar și despre centre comerciale importante.

Istoria parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul Pipirig, Caransebeș, constituie titlul celui de-al cincilea capitol al studiului monografic. În această parte a lucrării este prezentat istoricul locașului de cult, contruirea acestuia, precum și alte date de referință pentru viața bisericească a creștinilor din parohie. Tot în acest capitol am amintit și despre Sfintele Moaște ce se află în biserica din cartierul Pipirig.

În capitolul al șaselea am prezentat cu aproximare vizitele atât a unui ierarh cât și alte vizite ce au avut loc în parohie de la întemeierea acesteia și până în prezent.

În capitolul al șaptelea am rememorat șirul preoților, cântăreților, epitropilor și membrilor consiliului parohial de la înființarea parohiei până în prezent.

Capitolul al optulea are ca subiect ,,Școli din cartierul Pipirig” cuprinzând atât Școala Generală Nr.2 cu clasele I-VIII (azi, Liceul Tehnologic ,,Decebal”, corp B), Liceul Industrial, (azi, Liceul Tehnologi ,,Decebal”, corp A), dar și câteva activități ale parohiei în colaborare cu școala din cartier.

Capitolul al nouălea cuprinde informații despre cimitirul parohial ,,Sântul Prooroc Ilie Tesviteanu”, urmărind toate activitățile de la primirea terenului până în prezent.

Capitolul al zecelea are ca subiect Datini și obiceiuri în parohia Pogorârea Sfântului Duh din Caransebeș, descriind obiceiurilor legate de sărbătorile religioase și de programul liturgic al acestora.

Ultima parte a lucrării, capitolul al unsprezecelea, cuprinde concluziile cercetării monografice, în care am făcut o analiză generală a ceea ce cuprinde fiecare capitol în parte. Tot în acest capitol final sunt cuprinse anexele monografice care au rolul de a ilustra și a întregi conținutul studiului.

ANEXE

Harta orașului Caransebeș

Harta orașului Caransebeș, cartiere ale orașului

Intrarea în catierul Pipirig dinspre centrul Municipiului Caransebeș,

strada Ardealului

Strada Ardealului din Cartierul Pipirig, Caransebeș

Intrarea în catierul Pipirig dinspre Hațeg,

strada Ardealului

Cantina Liceului Tehnologic ,,Decebal”, fostul paraclis al parohiei

Taina Sfântului Botez oficiată în vechea cantină

Colindatul credincioșilor din parohie

Cu colinda la Episcopia Caransebeșului

Interiorul cantinei unde se oficiau Sfintele Slijbe

Slujire în vechea biserică

Slujire în sobor, în vecha biserică

Biserica nouă în construcție

Biserica nouă în construcție

Biserica nouă în construcție

Finalizarea bisericii

Biserica din cartierul Pipirig

Interiorul bisericii

Troița de lângă biserică

Sfânta Masă din biserica nouă

Interiorul bisericii

Taina Sfântului botez, tripleți

Taina Sfinte Cununii

Taina Sfântului Maslu

Proscomidiarul bisericii

Slujire

Procesiune la fântâna de lângă biserică la praznicul ,,Botezului Domnului”

Sfințirea unui izvor din Dealul Valea Mare, de Bobotează

Vizionarea unui film în biserica parohială

Slujire în sobor

Miruirea credincioșilor

Împărtășirea copiilor de la școala din cartier în postul ,,Învierii Domnului”

Ocolirea bisericii cu Mormântul Domnului

Sărbătoarea ,,Înviererii Domnului”

Așezarea Sfintelor Moaște

Întâmpinarea Ierarhului

Slujire în sobor cu Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului

Slujire în sobor la instalarea noului paroh

Capela ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș

Slujire în capela ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș

Cimitirul parohial

Însemnări pe Sfintele Evanghelii

Act autenticitate – lemnul Sfintei Cruci

Act autenticitate – lemn din Crucea Sântului Apostol Petru

BIBLIOGRAFIE

IZVOARE:

Arhiva Episcopiei Caransebeșului.

Arhiva parohiei ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș.

Hrisovul Bisericii ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Caransebeș.

Însemnări pe Sfinte Evanghelii.

Matricolele botezelor, cununiilor și înmormântărilor.

Panoul din Liceul Tehnologic ,,Decebal”

LUCRĂRI

Barna, Bodó, Ghid Cronologic pentru orașele bănățene – Timișoara, Lugoj, Reșița, Caransebeș, Pancevo, Kikinda, Zrenjanin, Vrsac, Editura Marineasa, Timișoara, 2007.

Bona, Petru, Caransebeș (Contribuții istorice), Editura Întreprinderea Poligrafică Cluj, Caransebeș, 1989.

Bona, Petru, Episcopia Caransebeșului – contribuții istorice, Editura Muzeul județean de etnografie și al regimentului de granițǎ, Caransebeș, 1995.

Bona, Petru, Guma, Nicoleta, Groza, Liviu, Caransebeș – 700 de ani de atestare documentară (contribuții monografice), Editura Marineasa, Caransebeș, 1990.

Bona, Petru, Valorificarea noilor cercetări în domeniul istoriei naționale, Editura Întreprinderea Poligrafică Cluj, Caransebeș 1989.

Caromet S.A., Caransebeș, 1971-1996 (Societatea comercială), Caransebeș, 1996.

Cubin, Ion (coordonator), Valea Bistrei, Studii și comunicări, volumul I, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2013.

Ghidiu, Andrei, Bălan, Iosif, Monografia orașului Caransebeșului, Timișoara, 2000.

Marcu, Pavel, Istoricul Seminarului Teologic Ortodox Liceal ,,Episcop Ioan Popasu” Caransebeș (1955-2008), Editura Presa Universitară, Cluj-Napoca, 2016.

Mic, Lucian, Bona, Petru, Parohiile Eparhiei Caransebeșului, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2012.

Pistolea, Vasile, Sărbătorile religioase și datini la români, Editura Marineasa, Timișoara, 2004.

SURSE ORALE

Interviu realizat cu Constantin Lazăr Abageru

Interviu realizat cu pr. Cristian-Ovidiu Mökesch

Interviu realizat cu pr. consilier ic. stavr. dr. Daniel Aron Alic

Interviu realizat cu dl. ing. Dan-Ioan Vânătoru

Interviu realizat cu pr. ic. stavr. Dimitrie Negrei

Interviu realizat cu pr. ic. Dorel-Gheorghe Popescu

Interviu realizat cu doamna Florina Cotiga

Interviu realizat cu arhid. Gheorghițǎ Cosmin Mutașcu

Interviu realizat cu Ioan Cilibia

Interviu realizat cu Ionuț-Cristi Șumălan

Interviu realizat cu pr. Marian Buliga

Interviu realizat cu Marius Nan

Interviu realizat cu diac. Mihai Sârba

Interviu realizat cu pr. ic. Nicolae Ileana

Interviu realizat cu pr. ic. Pavel Curuți

Interviu realizat cu pr. insp. ic. stavr. Petrică Ionuț Timiș-Popovici

SITE-URI:

http://www.eprim.ro/portal/CarasSeverin/Caransebes/portal.nsf/AllByUNID/000015B6?OpenDocument

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Caransebe%C8%99-Bou%C8%9Bari-Subcetate

http://primaria-caransebes.ro/ftp/2016/Strategie.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Caransebe%C8%99

http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/c/caransebes/index.htm

http://www.episcopiacaransebesului.ro/arhiva-stire.php?readmore=349

http://www.episcopiacaransebesului.ro/arhiva-stire.php?readmore=463

http://ziarullumina.ro/o-noua-biserica-se-va-deschide-in-cartierul-pipirig-din-caransebes-28723.html

http://ziarullumina.ro/vizita-chiriarhala-pascala-la-parohia-pipirig-din-caransebes-11752.html .

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/sarbatorirea-hramului-in-parohia-pogorarea-sfantului-duh-din-caransebes-943912800.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/preasfintitul-parinte-lucian-in-mijlocul-copiilor-943912800.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/slujire-chiriarhala-la-parohia-pipirig-din-caransebes-943912800.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/taina-sfantului-maslu-la-parohia-pipirig-din-caransebes-815.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/slujire-arhiereasca-in-duminica-a-xxviii-a-dupa-rusalii-1112.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/sarbatoare-pentru-parohia-pogorarea-duhului-sfant-din-caransebe%C8%99-2183.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/prima-intrunire-a-preo%C8%9Bilor-%C8%99i-profesorilor-de-religie-din-acest-an-in-episcopia-caransebe%C8%99ului-2482.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/slujire-arhiereasca-la-parohia-din-cartierul-pipirig-caransebe%C8%99-2864.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/arhiva-stire.php?readmore=853

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/vestea-nasterii-domnului-adusa-de-copii-in-biserica-parohiei-pogorarea-sfantului-duh-caransebes-943912800.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/osanale-la-praznicul-floriilor-rostite-de-elevii-de-la-scoala-generala-nr-2-din-caransebes-1741.html