Selecția documentelor, note și studiu introductiv de VLAD POPOVICI Editura MEGA Cluj-Napoca 2010 © 2010, Vlad Popovici ISBN 978-606-543–104–1 EDITURA… [628481]

ACTE ȘI DOCUMENTE
PRIVIND
ELITA POLITICĂ ROMÂNEASC Ă
DIN TRANSILVANIA
(1869–1896)

ACTE ȘI DOCUMENTE
PRIVIND
ELITA POLITICĂ ROMÂNEASC Ă
DIN TRANSILVANIA
(1869–1896)

Selecția documentelor, note și studiu introductiv de
VLAD POPOVICI
Editura MEGA
Cluj-Napoca
2010

© 2010, Vlad Popovici
ISBN 978-606-543–104–1
EDITURA MEGA
Cluj-Napoca
e-mail: [anonimizat]
www.edituramega.roAceastă carte a fost finan țată prin grantul
CNCSIS PN II-RU-PD 425/210:
Elita politic ă româneasc ă din Ungaria dualist ă (1867–1918).
De la reconstituirile prosopografice la sociologia elitelor
Referenți științifici:
Prof. univ. dr. N ICOLAE BOCȘAN
Prof. univ. dr. I OAN BOLOVAN

CUPRINS
Cuvânt înainte ……………………………………………………………. 7
Despre elite și partide politice românești în T ransilvania epocii
dualiste. S tudiu introductiv ………………………………………….. 11
On Romanian Elites and Political Parties in Dualist T ransylvania.
An Introduction ………………………………………………………… 37
Catalogul documentelor / Catalogue of the documents ……. 61Documente ………………………………………………………………. 71

CUVÂNT ÎNAINTE
Această carte încheie o primă etapă de cercetări în cadrul
grantului CNCSIS-UEFISCSU PN II-RU PD–425/2010. Bineînțeles, ea nu este doar rezultatul investigațiilor din perioada august-decembrie 2010, dar posibilitatea deplasării la institu-țiile depozitare de arhivă și fi nanțarea editării ne-au permis să
accelerăm trecerea ei de la stadiul de proiect la cel de produs științifi c fi nit.
Menirea sa principală este să analizeze și să probeze
cu documente, în ce măsură se poate vorbi înainte de 1905 de partide naționale românești organizate și funcționale în perimetrul T ransilvaniei. În acest sens, am ales pentru publicare atât documente inedite, cât și texte apărute în perioada 1869–1896 în diferite ziare și broșuri, astăzi mai greu accesibile, inclusiv din actele ofi ciale ale conferințelor naționale. Criteriul
principal al selecției a fost relevanța informației pentru istoria elitei politice românești din T ransilvania epocii dualiste. Limitele cronologice sunt date de două evenimente majore din istoria mișcării naționale: organizarea Partidului Național Român din T ransilvania (1869) și izbucnirea crizei Partidului Național Român din T ransilvania și Ungaria (1896–1905).
Domeniul fi ind unul extrem de vast, am efectuat și
decupajele tematice de rigoare, astfel că documentele vorbesc doar despre două aspecte particulare: componența elitei și organizarea sa în cadrul partidelor. Recuperarea prosopografi că,
nominală, a tuturor participanților la conferințele susținute cu

8 | V LAD POPOVICI
prilejul debutului ciclurilor electorale reprezenta o necesitate
istoriografi că. Pornind de la aceste lungi și plictisitoare liste de
nume se pot efectua o gamă extinsă de analize seriale, suscep-tibile de a oferi rezultate deosebite în câmpul sociologiei elitelor.
În ce privește organizarea internă a partidelor naționale
românești, deși informațiile pe această temă abundă, existând chiar și un fond arhivistic al Partidului Național Român din T ransilvania și Ungaria, cercetătorii au evitat constant subiectul. S-a creat astfel imaginea unor formațiuni politice active trienal, aproape exclusiv în preajma alegerilor, când se întruneau pentru a re-declara solidaritatea în pasivitate. În ce măsură lucrurile au stat sau nu astfel rămâne ca cititorii să decidă după consultarea documentelor și a studiului introductiv aferent.
Ne-am oprit aproape în exclusivitate la spațiul T ransilvaniei,
deoarece aici pasivismul dominant între 1869–1905 a accentuat imaginea de care vorbeam anterior. În plus, în Banat și Partium, Partidul Național nu a funcționat efectiv decât între 1869–1875, ulterior activitatea politică și electorală desfășurându-se la nivel cercual până la unifi carea din 1881. Cele câteva mențiuni
documentare provenind din comitatele vestice au menirea să ilustreze faptul că și acolo procesul de organizare internă era similar celui din Ardeal.
Am anexat lucrării documente provenind din mai multe
instituții depozitare de arhivă. De la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București sunt inserate documente din Fondul
Consiliul Național Român (Partidul Național Român ). De
la Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale am utilizat Fondul Clubul politic central al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj . De la Direcția Județeană Bistrița-Năsăud a
Arhivelor Naționale am selectat spre publicare documente din Fondurile personale Ioachim Mureșianu și Ioan Ciocan . În fi ne,
de la Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale am utilizat un singur document, provenind din Fondul personal Visarion

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 9
Roman . Alături de acestea, după cum am menționat anterior,
am selectat din broșurile și presa vremii acele informații ce privesc exclusiv prosopografi a elitei politice românești din
T ransilvania dualistă.
Am transcris documentele încercând să păstrăm un
echilibru între formele arhaice și cele actuale, mai ales în cazul antroponimelor. Tocmai de aceea, există nume care apar în forme diferite, în funcție de document. Toponimele au fost redate conform ortografi ei actuale, denumirile maghiare au fost
explicate în notele de subsol, pentru o mai ușoară identifi care.
Numele lunilor anului sunt transcrise în forma actuală. Atunci când am considerat că prezintă relevanță pentru subiect, am transcris inclusiv părțile tăiate din text. Exceptând unele antro-ponime, am renunțat la „u” fi nal și am înlocuit literele „ě” și
„dz” cu echivalentele fonetice actuale: „ă” și „z”.
Completările editorului în text sunt marcate prin paranteze
pătrate: […], evidențierile (sublinieri) fi ind semnalate prin note
de subsol. Notele explicative ele editorului sunt identifi cate ca
atare: [n. ed.]. Documentele au fost ordonate strict cronologic, fi ind numerotate, iar conținutul lor rezumat în limbile română
și engleză. Pentru o mai ușoară identifi care a lor am întocmit un
catalog bilingv.
Motivul pentru care lucrarea nu benefi ciază și de indici
este acela că, documentele fi ind în mare parte liste de nume,
indicii ar fi reprezentat reluare completă, dar într-o altă formă, a
conținutului câtorva zeci de pagini.
Pentru a nu văduvi însă cercetătorii de un instrument
științifi c atât de util, am hotărât să le punem la dispoziție ediția
electronică (format .pdf) completă a volumului, pe site-ul de internet al proiectului sub egida căruia am elaborat lucrarea. În acest fel, cei interesați vor avea acces la ambele variante ale publicației și vor putea căuta orice antroponim sau toponim direct în textul electronic.

10 | V LAD POPOVICI
Cartea va putea fi descărcată de pe site-ul de internet www.
elite-research.eu începând cu data de 1 ianuarie 2011, alături de numeroase alte materiale (studii, liste prosopografi ce, baze
de date) privind istoria elitei politice românești din Ungaria dualistă. Invităm cititorii să acceseze și secțiunea de „Contact” a site-ului pentru a-și exprima opiniile pe marginea acestei teme de cercetare, pentru a solicita informații, a propune colaborări și, dacă va fi cazul, inclusiv pentru a exprima opinii critice.
Apariția acestui volum nu ar fi fost posibilă fără suportul
fi nanciar al CNCSIS, prin intermediul grantului de cercetare
postdoctorală PN II-RU PD–425/2010.
Dorim de asemenea să mulțumim personalului arhivelor
și bibliotecilor în care am pregătit lucrarea: Arhivele Naționale din București, Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj; Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, cu fi liala sa,
Biblioteca de Istorie Modernă; Biblioteca Academiei Române, fi liala Cluj-Napoca.
Referenților (și totodată profesorilor noștri), Prof. univ.
dr. Nicolae Bocșan și Prof. univ. dr. Ioan Bolovan le rămânem recunoscători pentru întreg sprijinul și încrederea acordate.
Colegilor Alexandru Onojescu și Cosmin Onofrei, al
căror ajutor a fost mai mult decât binevenit, le mulțumim și pe această cale.
Gânduri de gratitudine adresăm și personalului Editurii
Mega, care a asigurat publicarea promptă și în condiții grafi ce
deosebite a lucrării.
La fi nal, dar nu în ultimul rând, ținem să îi mulțumim
soției noastre, Rada Varga, pentru suportul și înțelegerea manifestate pe perioada muncii la acest volum, care a răpit părți consistente din timpul amândurora.
Cluj-Napoca, Vlad Popovici
decembrie 2010

DESPRE ELITE ȘI PARTIDE POLITICE ROMÂNE ȘTI
ÎN TRANSILVANIA EPOCII DUALISTE
Studiu introductiv
Despre o elită politică românească în T ransilvania se poate
vorbi cu siguranță începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, căci în defi nitiv elita politică nu este altceva decât acea parte a
membrilor altor pături socio-profesionale care ridică pretenția de a se implica în „treburile cetății”, asumându-și reprezentarea unui anumit grup (etnic, social, profesional etc.). Momentul Supplexului, prin coeziunea manifestată de cei ce l-au elaborat, prin conținutul actului și mai ales prin asumarea de către autori a caracterului de reprezentanți naționali
1, denota existența unor
straturi elitare cu pretenții politice2.
Evoluțiile din prima jumătate a secolului al XIX-lea au
condus la coagularea primei generații a unei reale elite politice românești, dintre ai cărei membri unii au dominat structurile superioare ale mișcării naționale până târziu, în anii Memorandului. Ladislau Gyémánt a considerat reprezentative pentru perioada
prerevoluțio nară augmentarea rolului laicilor în raport cu
sfârși tul secolului al XVIII-lea și o relativă atenuare a diferendelor
1 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, București, Ed. Științifi că,
1967, p. 39–50.
2 Pentru o analiză a evoluției elitelor românești pe parcursul secolului al
XVIII-lea vezi Remus Câmpeanu, Elitele românești din Transilvania veacului
al XVIII-lea, Ed. a 2-a, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008.

12 | V LAD POPOVICI
interconfesionale, pe fondul emergenței unui program politic cu
fundamente ideologice diferite de cele ale Supplexului3.
Anii tulburi ai revoluției au consacrat o serie de fi guri
importante (episcopul Andrei Șaguna, George Barițiu, Ioan Axente Sever ș.a.)
4, însă rigurosul neoabsolutism ce le-a urmat a
condus la emigrarea unora dintre fruntași, urmată de distanțarea lor defi nitivă de domeniul politicului (Simion Bărnuțiu
5, August
T reboniu Laurian6, Alexandru Papiu-Ilarian7). Tot atunci, sub
presiunea evenimentelor, a luat fi ință primul Comitet Național
Român, nucleul organizațional de la care se vor revendica ulterior structurile similare din interiorul mișcării naționale
8.
Diploma din 8/20 octombrie 1860 a generat noi speranțe
prin perspectivele liberale pe care le-a deschis, dinamizând recon-strucția și reorganizarea elitei politice românești
9. Începând cu
1861 se poate vorbi despre debutul unei perioade distincte în mișcarea națională din T ransilvania: acum au apărut primele organisme politice cu aspect democratic și pretenții de reprezen-tativitate (conferințele naționale și, în 1869, Partidul Național
3 Ladislau Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între
anii 1790 și 1848, București, Ed. Științifi că și Enciclopedică, 1986, p. 455–472.
4 Istoria românilor , vol. VII, tom 1, București, Ed. Academiei Române,
2003, p. 270–277, 302–311.
5 Corneliu Albu, Simion Bărnuțiu, București, Ed. Științifi că și Enciclo-
pedică, 1985, p. 108–110.
6 Ilie Popescu Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și
activitatea sa, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1970, p. 139.
7 Stelian Mândruț, Alesandru Papiu Ilarian student la Universitatea din
Viena (1849–1852), în „Acta Musei Napocensis”, 32 (1996), II, p. 226.
8 Teodor Pavel, Din istoria instituțiilor politice românești moderne:
Comitetul Național Român din Transilvania între 1861–1867, în vol.  David
Prodan. Puterea modelului, coordonatori: Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu,
Liviu Maior, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Centrul de Studii T ransilvane, Fundația Culturală Română, 1995, p. 220.
9 Simion Retegan, Reconstrucția politică a Transilvaniei în anii
1861–1863, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004, p. 51–61.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 13
Român din T ransilvania – PNRT), iar în cadrul lor s-au
evidențiat necesarele structuri executive (comitetele naționale, respectiv după 1869 comitetele centrale electorale).
Limita superioară a acestei faze poate fi considerată anul
1881, când în urma unifi cării celor două partide românești din
T ransleithania10 debutează o etapă individualizată prin manifes-
tările unei noi generații de politicieni. Rezultatul a fost o eferves-cență politică și organizatorică fără precedent, care a atins apogeul după un deceniu, în anii Memorandului, dar s-a stins îndată după aceea, înăbușită de luptele interne pentru putere. Criza Partidului Național Român din T ransilvania și Ungaria – PNRTU – care a debutat în 1896, a paralizat cea mai mare parte a activității politice românești până în 1905, data începutului ofi cial al noului activism.
Aceasta este, în linii mari, evoluția organizării politice a ro-
mânilor transilvăneni de-a lungul secolului al XIX-lea. Refl ectarea
sa în istoriografi e este abundentă și acoperă un spectru vast, de
la banale articole de popularizare la cercetări biografi ce11, temei-
10 Bujor Surdu, Conferința de constituire a Partidului Național Român
din Ungaria (1881) , în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XI (1968),
p. 307–325; Liviu Maior, Constituirea Partidului Național Român. Conferința
din 12–14 mai 1881 , în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Series Historia”,
XV (1970), fasciculus 1, p. 91–107.
11 Ioan Georgescu, Dr. Ioan Rațiu – 50 de ani din luptele naționale ale
românilor ardeleni, Sibiu, Tipografi a „Foaia Poporului”, 1928; Idem, George
Pop de Băsești. 60 de ani de lupte naționale ale românilor transilvăneni, Oradea,
Ed. Asociațiunii Culturale „Astra”, 1936; Vasile Netea, George Barițiu: viața
și activitatea sa, București, Ed.  Științifi că, 1966; Dumitru Vatamaniuc,
Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, București, Ed. Academiei Republicii
Socialiste România, 1968; Lucian Boia, Eugen Brote (1850–1912), București,
Ed. Litera, 1974; George Cipăianu, Vincențiu Babeș 1821–1907, Timișoara,
Ed. Facla, 1980; Ioan Chiorean, Iosif Hodoș, Târgu-Mureș, Ed. Mica Doris,
1996; Sanda-Maria Buta, Dr. Aurel Mureșianu și mișcarea memorandistă,
Brașov, Ed.  Astra, 2000; Nicolae Josan, Memorandistul moț Rubin Patiția
(1841–1918), Alba Iulia, Ed.  Altip, 2002; Marius Eppel, Vasile Mangra.
Activitatea politică. 1875–1918, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,

14 | V LAD POPOVICI
nic întocmite, ediții de documente12 și analize programatice13.
Bineînțeles, momentul Memorandului din 1892 a contribuit
2004; Nicolae Cordoș, Gelu Neamțu, Iuliu Coroianu în vâltoarea vremurilor
1847–1927, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2006; B. Surdu, Visarion Roman
(1833–1885), ediție îngrijită de Alexandru Onojescu și Vlad Popovici,
Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008; Vasile Crișan, Aurel C.
Popovici (1863–1917), Alba Iulia, Ed. Altip, 2008.
12 Ioan P . P[app], Procesul Memorandului românilor din Transilvania.
Acte și date, Cluj, Ed.  Buletinul Justiției, 1933; Dr. Ioan Mihu, Spicuiri
din gândurile mele. Politice. Culturale. Economice, editor Silviu Dragomir,
Sibiu, Tiparul Tipografi ei Arhidiecezane, 1938; V. Netea, Noi contribuții la
cunoașterea vieții și activității lui Visarion Roman. Corespondența sa cu George Barițiu și Iosif Hodoș, Sibiu, Ed. Revistei Economice, 1942; Keith Hitchins,
Liviu Maior, Corespondența lui Ioan Rațiu cu George Bariț 1861–1892, Cluj,
Ed. Dacia, 1970; Nicolae Cordoș, Șerban Polverejan, Mișcarea memorandistă
în documente (1885–1897), Cluj, Ed. Dacia, 1973; ***, George Bariț și contem-
poranii săi, vol.  I–IX, coord. Ștefan Pascu, București, Ed.  Minerva, 1973–1993;
Ibidem, vol. X, editor Simion Retegan, București, Ed. Enciclopedică, 2003;
***, Dr. Vasile Lucaciu, luptător activ pentru unirea românilor, editori: Ion
Iacoș, Valeriu Achim, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1988; Teodor Pavel, Partidul
Național Român și acțiunea memorandistă. Corespondență politică (1887–1901), Cluj-Napoca, Ed. Daco-Press, 1994; Dr. Ioan Rațiu și Emilia Rațiu,
Corespondență. Vol. I. Scrisori primate 1866–1895, editori: Marcel-Dumitru
Ciucă și Elena-Teodora Ciucă, București, Ed. Progresul Românesc, 1994; Ibidem, vol. II. Scrisori primite. 1896–1919, editori: Marcel-Dumitru Ciucă
și Elena-Teodora Ciucă, București, Ed. RH Printing and Publishing, 2002; Vasile Mangra, Corespondență. Vol.  1–2, editor: M. Eppel, Cluj-Napoca,
Presa Universitară Clujeană, 2007.
13 L. Maior, Programul politic al mișcării naționale românești din Transilvania
între 1881–1914, Tz. Doctorat, Cluj-Napoca, 1974; Idem, Memorandul.
Filosofi a politico-istorică a petiționalismului românesc , București, Ed. Fundației
Culturale Române, 1992, p.  86–275; K. Hitchins, Conștiință națională și
acțiune politică la românii din Transilvania (1869–1918) , Cluj, Ed. Dacia, 1992,
p. 22–67, 98–139; Idem, A Nation Affi rmed: the Romanian National Movement
in Transylvania 1860–1914, Bucharest, Th e Encyclopaedic Publishing House,
1999, p.  122–158; Pompiliu Teodor, Liviu Maior, Nicolae Bocșan, Șerban Polverejan, Doru Radosav, Toader Nicoară, Memorandul 1892–1894. Ideologie
și acțiune politică românească, București, Ed. Progresul Românesc, 1994.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 15
din plin la această efl orescență istoriografi că, implicând însă și
inerente dezavantaje: a orientat cercetările spre subiecte cu re-verberații prioritar ideologice și a contribuit la neglijarea unor chestiuni precum organizarea internă și elita PNRTU.
Deși mai puține la număr, nu lipsesc cercetările dedicate
structurilor socio-profesionale ale mișcării naționale. În ultimul deceniu, au apărut chiar încercări de aplicare a acestor analize în studiul partidelor politice românești din Imperiul Habsburgic
14,
alături de necesarele recuperări prosopografi ce15. Însă aceste
modele de abordare se afl ă încă într-o fază incipientă, atât ca
amploare cât și ca metodologie. Pe de altă parte, unele lucrări de istorie și sociologie politică editate în Ungaria și Germania surprind și elita românească
16, însă doar tangențial deoarece
tactica pasivistă și auto-asumata marginalizare din perioada studiată au exclus-o, inevitabil, din atenția cercetătorilor maghiari. Vastul efort de recuperare prosopografi că și de analiză
sociologică depus de aceștia rămâne însă un model ce se impune a fi urmat și în istoriografi a autohtonă, cu aplicare directă în
studierea elitei politice românești din secolul al XIX-lea.
Ceea ce lipsește în primul rând cercetării acestei elite
este un catalog prosopografi c care să-i identifi ce componența
14 K. Hitchins, A Nation Affi rmed…, p. 101–110; Ioan Chiorean, Structurile
socio-profesionale și organizatorice ale formațiunilor politice românești din Austro-Ungaria (1867–1918) , în „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane
«Gheorghe Șincai» din Târgu-Mureș” , X (2007), p. 186–221; Vasile Dobrescu,
Economic and Political Aspects Pertaining to the Romanian National Movement from Transylvania , în „T ransylvanian Review”, XVII (2008), 1, p. 90–99.
15 Mihai Ștefan Ceaușu, Parlamentarism, partide și elită politică în
Bucovina habsburgică: contribuții la istoria parlamentarismului în spațiul central-est european, Iași, Ed. Junimea, 2004, p. 406–541.
16 Adalbert Toth, Parteien und Reichstagswahlen in Ungarn 1848–1892,
München, R. Oldenbourg Verlag, 1973, p. 63–64, 200, 216–347 passim; Attila Schönbaum, Páriaelit? Nemzetiségi képviselők a Magyar Országgyűlésben,
1900–1918 , în Képviselők Magyarországon, I, editor Gabriella Ilonszki,
Budapest, Új Mandátum Könyvkiadó, 2005, p. 75–104.

16 | V LAD POPOVICI
și să-i nominalizeze membrii. Dezbaterea metodologică asupra
alcătuirii acestui instrument poate face la rândul său obiectul unui studiu de mari dimensiuni, însă există și categorii bine circumscrise de actori politici, ce pot fi considerați fără teama
de a greși drept membri ai elitei. Între aceștia amintim:
– membrii comitetelor naționale române (1848, 1861,
1863) și ai comitetelor centrale electorale ale partidelor românești, inclusiv ale celor pro-guvernamentale (1869–1918);
– deputații români din dietele de la Sibiu (1863–1864),
Cluj (1865) și Budapesta (1866–1918), indiferent de partidul pe listele căruia au fost aleși;
– membrii de drept români ai Camerei Magnaților;– înalții funcționari români din perioadele liberală și
dualistă cu infl uență sporită în chestiunile politice.
Toți cei mai sus amintiți, deși nu sunt încă reuniți într-un
catalog general, pot fi relativ ușor regăsiți în presa timpului și
în lucrările de epocă17. Probabil tocmai această facilă identi-
fi care a determinat dezinteresul istoricilor pentru o sistema-
tizare prosopografi că, lăsând astfel loc micilor omisiuni, erori
etc. Cel mai la îndemână exemplu este cel al deputaților „guvernamentali”, a căror listă apare incompletă chiar și la T.V. Păcățian, fi ind necesar apelul la multiple surse jurnalistice și
arhivistice pentru recuperarea lor. Această problemă pare să fi
fost parțial rezolvată, din fericire, prin recentele cercetări ale
17 Cu precădere în Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau luptele
politice-naționale ale românilor de sub coroana ungară, vol. 1, ed. a 2-a, Sibiu,
Tipografi a Iosif Marschall, 1904, p.  334–339, 343–359 passim; vol.  2,
Sibiu, Tipografi a Iosif Marschall, 1904, p.  188–219, 729–781 passim;
vol. 3, Sibiu, Tipografi a Iosif Marschall, 1905, p. 781–782; vol. 5, Sibiu,
Tipografi a Arhidiecezană, 1909, p. 42–132 passim; vol. 6, Sibiu, Tipografi a
Arhidiecezană, 1910, p. 6–17, 57–61, 103–104; 510–520, 630–637, 669; vol. 7, Sibiu, Tipografi a Arhidiecezană, 1911, p. 6–50, 147–207, 319–384,
489–513, 557–571, 792–795.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 17
colegilor maghiari18 și este pe cale să fi e aprofundată și de tineri
istorici din țară19. Lor li se adaugă însă o altă categorie, practic
complet necercetată: cea a perdanților în alegeri, acei membri ai elitei care, nefi ind aleși în cercurile unde au candidat, au
rămas amintiți doar sporadic, în jurnalele din anii electorali.
Chiar și în cazul membrilor comitetelor centrale electorale
literatura de specialitate nu oferă liste unitare, inadvertențele din surse netrezind, pare-se, nici un interes. Spre exemplu în Actele conferinței de la Miercurea, din 1869, una dintre cele 25 de poziții ale comitetului central apare ocupată de Ioan P . Maier, proprietar greco-catolic din Reghin în ziua de 7 martie și de Ioan Pamfi liu, protopopul greco-catolic al Clujului, în 8
martie
20. Presa timpului a prezentat ambele variante, în funcție
probabil de copia procesului-verbal care a parvenit redacției, iar T.V. Păcățian – sursa „de aur” a istoriografi ei mișcării naționale
– a preluat doar numele Maier
21.
Este însă cu adevărat importantă schimbarea lui I. P . Maier
(despre care nici nu știm sigur dacă a fost prezent la Miercurea sau a fost ales în absență) cu Ioan Pamfi liu? Merita ea să trezească
interesul istoricilor? Credem că da, cel puțin din punct de vedere al recuperării exacte a informațiilor. Dincolo de acest deziderat pozitivist însă, se ascunde o miză explicativă mai consistentă, lăsând să se întrevadă faptul că nu doar valoarea individuală
18 Ilonszki Gabriella, Képvisélők és képviselet Magyarországon a 19. és 20.
Században, Budapest, Akadémiai Kiadó, 2009, p. 269 sqq, vezi și CD-ul
anexat lucrării.
19 Ne folosim de prilej pentru a-i mulțumi lui Ovidiu Iudean, care
elaborează o lucrare de doctorat dedicată acestui subiect, pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziție rezultatele muncii sale de recuperare prosopo-grafi că a deputaților guvernamentali români.
20 Acte si date despre conferinti’a romana natiunale din Transilvania,
tienuta in 7 si 8 martiu 1869 in Opidulu Mercuria, Pesta, in Tipografi a lui
Em. Bartalits,1870, p. 100, 126 .
21 T. V. Păcățian, Cartea de aur… , vol. V, p. 115.

18 | V LAD POPOVICI
contribuie la accederea în cadrul straturilor superioare ale elitei.
În cazul particular prezentat încă doi factori (confesiunea și aria geografi că de proveniență) par a fi jucat de asemenea un rol
important. Ambii sunt greco-catolici, ceea ce poate reprezenta un indiciu al faptului că s-a urmărit păstrarea echilibrului confe-sional în interiorul comitetului. De asemenea, ambii reprezintă comitate îndepărtate de centrul politic al mișcării naționale (Sibiul), dar afl ate într-o zonă geografi că apropiată (T urda
Superioară, respectiv Clujul). Concluzionând, această minoră rectifi care în componența Comitetului Central Electoral (CCE)
din anul 1869 poate fi un argument în favoarea existenței unui
„algoritm” al componenței acestui organ executiv al PNRT și, în consecință, al prezenței unor strategii de grup specifi ce struc-
turilor elitare.
T recând peste această scurtă divagație, trebuie să observăm
că, spre deosebire de vârful elitei, straturile sale inferioare au rămas, din păcate, într-un nemeritat con de umbră. Este vorba, în primul rând, de delegații la conferințele și congresele naționale românești. O parte dintre ei sunt ușor identifi cabili, datorită
publicării Actelor acestor evenimente, alții pot fi recuperați
din documente de arhivă, dar există și cazuri în care, pentru moment, catalogarea lor este imposibilă din cauza lipsei surselor.
Astfel, sunt cunoscuți: participanții la congresele naționale
din 1861
22 și 186323, cei prezenți la conferința de la Miercurea
din 186924 și la cea de la Alba Iulia din 187225, delegații la
22 Protocolulu ședințeloru conferinței naționale românești ținute din 1/13
până în 4/16 Ianuariu 1861 la Sibiu sub președința a doi Arhipăstori românești din Transilvania cu aclusele sale și cu unu comentariu , Brașov, Editoru G. Bariț,
Provăzetori Römer & Kamner, 1861, p. 23.
23 Protocolulu Congresului natiunei romane din Ardealu, ce s’au tienutu in
Sabiiu la 20/8 Prieru 1863, Sabiiu, in Tipografi ’a diecesana, 1863, p. 34–36.
24 Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale, Fond Personal Visarion
Roman [în continuare: DJCAN, VR], Dos. II/29, f. 32–36.
25 „Gazeta T ransilvaniei”, XXXV (1872), nr. 52, 1/13 iulie, p. 1–2.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 19
conferințele PNRTU din 188126, 188427, 188728, 189029,
189230. Nu există informații complete despre participanții la
conferințele de la Sibiu din 1872, 1875 și 1878 și despre delegații conferinței din 1893
31. O parte dintre ei pot fi recuperați din
protocoalele acestor evenimente, li se adaugă membrii CCE din anii respectivi, dar listele complete ale participanților mai așteaptă încă să fi e descoperite în arhive.
În volumul de față am crezut util să oferim listele existente
pentru anii 1869–1892, dintr-o dublă motivație.
În primul rând, din dorința de a le reuni într-o singură
lucrare, venind astfel în sprijinul tuturor cercetătorilor care abordează tematici privind mișcarea națională. Actele confe-rințelor se păstrează de multe ori în unic exemplar și sunt
26 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fond Partidul Național
Român din T ransilvania (Comitetul Național Sibiu) [în continuare: ANICB, PNRT], Dos. 1/I, f. 112–113; Memorial compus și publicat din însărcinarea
Conferenței generale a reprezentanților alegetorilor români adunați la Sibiiu în zilele din 12, 13 și 14 Maiu st. n. 1881, prin comitetul seu esmis cu acea ocasiune. Edițiunea a doua înavuțită prin actele conferenței și cu o escursiune critică, Sibiu, Tiparul lui W. Kraff t, 1882, p. 160–175.
27 ANICB, PNRT, Dos. I/2, f. 218–224; Actele conferenței electorale a
representanților alegetorilor romani din Ungaria și Transilvania. Ținută în Sibiiu, la 1, 2 și 3 Iuniu 1884, Sibiu, Tiparul Institutului Tipografi c, societate
pe acții, 1884, p. 6–15.
28 ANICB, PNRT, Dos. I/2, f. 277–281.
29 Actele conferenței Partidului Național Român ținută la 27 și 28
Octomvrie 1890 în Sibiiu, Sibiu, Ed. Institutul Tipografi c, societate pe acții,
1891, p. 42–45.
30 „T ribuna”, IX (1892), nr. 7, 10/22 ianuarie, p. 26.
31 Ibidem, X (1893), nr. 151, 10–22 iulie, p. 602; Ibidem, nr. 152, 11/23
iulie, p. 605–606; Ibidem, nr. 155, p. 617–618. Din păcate nu am putut
consulta și nr. 153–154 din anul 1893 ale „T ribunei”, cele care prezintă mai detaliat conferința din 1893, deoarece, printr-o coincidență nefericită, ele lipsesc din toate colecțiile acestui ziar pe care le-am avut la dispoziție. Dacă acele numere conțin lista participanților, ne cerem anticipat scuze cititorului, sperând că va găsi o colecție a „T ribunei” care să le cuprindă.

20 | V LAD POPOVICI
difi cil de identifi cat în cataloagele bibliotecilor, mai ales de
către studenți, deoarece sunt puțin citate în literatura de specialitate, care preferă varianta mai facilă a raportării la Cartea de aur sau la presă. În plus, suntem siguri că introdu-
cerea lor în circuitul științifi c va fi de un real ajutor și cerce-
tătorilor interesați de istoria locală, sau regională, pentru care accesul la bibliotecile din marile centre universitare nu este întotdeauna facil.
În al doilea rând, aceste interminabile liste de nume evocă,
prin conținutul lor, tranziția partidelor naționale românești din Ardeal de la simple grupări elitare la formațiuni politice moderne. Conținutul lor indică de obicei doar numele parti-cipantului, profesia și localitatea sau comitatul de reședință/reprezentat. Însă aceste date, analizate serial și coroborate cu informații din surse adiacente, susțin existența mai multor etape între 1869–1896 și probează coagularea facțiunilor ce activau în anii ’70 într-un partid cu o ierarhie aleasă după principii formal democratice și cu structuri teritoriale funcționale.
Conferința de la Miercurea, din 7–8 martie 1869,
este considerată actul ofi cial de naștere al PNRT. Un studiu
semnat de Bujor Surdu, pornit de la un fragment al tezei sale de doctorat, a prezentat exhaustiv momentul, în măsura în care o permiteau sursele, metodologia și contextul politic de acum o jumătate de secol
32. Însă abia în urmă cu doi ani a
văzut lumina tiparului lista participanților la acest eveniment, după o foarte veche transcriere a aceluiași istoric
33. Acest
document îl oferim în lucrarea noastră într-o variantă revăzută și completată după originalul de arhivă, cu informațiile pe care B. Surdu nu le-a considerat, în 1946–47, demne de transcris. Este vorba, în mare parte, despre tăieturile din text, care vin
32 B. Surdu, Conferința națională de la Mercurea (1869) , în „Anuarul
Institutului de Istorie din Cluj”, VIII (1965), p. 173–211.
33 Idem, Visarion Roman (1833–1885), p. 263–270.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 21
să confi rme unele fragmente de memorialistică ale lui Ioan
cavaler de Pușcariu.
După cum se știe, conferința din 1869 a fost organizată
de gruparea pasivistă din jurul lui George Barițiu și Ion Rațiu, cu ajutorul lui Visarion Roman, astfel încât să se asigure victoria adepților acestui curent și excluderea din viața politică a princi-palului rival, mitropolitul Andrei baron de Șaguna
34. I. cav. de
Pușcariu amintește de prezența în sală a unui număr sporit de elevi și studenți din Sibiu, veniți pentru a susține cauza pasivistă, alături de țăranii mobilizați în același scop din comunele învecinate:
„Din actele conferinței (retipărite, după „Albina”, Pesta
1870), nu afl ămu câți și care au luat parte la această adunare.
Dar încât îmi aduc aminte – fi ind și eu de față, toată confe-
rința a început în salonul locuinței private a Dlui Ilie Măcelariu. În centrul salonului erau grupați vreo 25–30 de inteligenți, care după însemnările ziarului, mai toți (18) au luat parte la discu-țiune. În jurul acestora erau înșirați cam tot atâți tineri școlari de la Sibiu, cari compuneau corul de claqueleri, ce dau semnele de aplause sau displacere – spre a se extinde și peste țăranii din Maierii, sau suburbiile Mercurii, care ocupau marginile și antichambrele salei de consultare”
35.
Dacă ar fi avut ocazia să consulte lista celor prezenți, așa
cum s-a păstrat ea în arhiva „ convertitului Visarion Roman,
propunătorul pasivității ”36, I. cav. de Pușcariu ar fi înțeles de ce
aceasta nu a mai fost, în fi nal, publicată. Textul păstrează semnele
unei corecturi atente, efectuată probabil destul de recent după
34 Pentru detalii privind organizarea conferinței vezi și V. Popovici, Elite
și strategii politice în mișcarea națională din Transilvania (1869–1896). Studiu de caz: disputa activism-pasivism, în „Anuarul Institutului de Istorie George
Barițiu din Cluj-Napoca”, Series Historica, XLIV (2005), p. 203–206.
35 Ioan cav. de Pușcariu, Notițe despre întâmplările contemporane. Partea
a II-a. Despre pasivitatea politică a românilor și urmările ei , ediție îngrijită de
Nicolae Josan, București, Ed. Scriptorium, 2004, p. 20.
36 Ibidem , p. 22.

22 | V LAD POPOVICI
încheierea lucrărilor, foarte probabil în vederea tipăririi. Mâna
corectorului a eliminat cu acribie toate informațiile care puteau lăsa să se întrevadă o „ambuscadă” politică, sau care puteau dăuna imaginii unei conferințe reprezentative a inteligenței românești prin menționarea unui statut socio-profesional inadecvat.
Cuvinte precum: „teolog” (student la Institutul Teologic
și pedagogic), „jurist” (student la Academia de drepturi),
„studinte”, „sătean” , „pârgar”, „crâsnic”, „jurat” sunt tăiate în
text, sau înlocuite prin „representant”, „proprietar”, suma lor
atingând 10% din participanți
37. În ciuda acestor „cosme-
tizări”, publicarea întregii liste nu ar fi putut ascunde lipsa de
reprezentativitate care a caracterizat conferința de la Miercurea. Numărul celor veniți din afara comitatului Sibiu era de sub 100 (30%). Aproape jumătate dintre participanți erau țărani din satele învecinate Sibiului, căci apare menționată doar localitatea (Apoldu de Jos, Apoldu Mare, Ludoș, Poiana, Dobârca etc.) și statutul de reprezentant sau proprietar.
De asemenea, diferența dintre numărul conscrișilor (aprox.
300) și cel al participării invocate în actele ofi ciale (aprox. 400)
a fost cu siguranță formată din locuitori ai Miercurii, urcând astfel numărul mulțimii de săteni la aproape 75% din totalul celor prezenți. Supoziția noastră se bazează pe faptul că numărul localnicilor nominalizați este foarte mic în raport cu interesul pe care un asemenea eveniment trebuie să-l fi stârnit. Inutil să mai
insistăm asupra faptului că localnicii erau probabil în mare parte susținători ai pasivistului Ilie Măcelariu.
Coroborând aceste informații cu cele oferite de memori-
alistică, obținem imaginea unui eveniment câtuși de puțin democratic și vag reprezentativ, desfășurat sub presiunea numărului mare de participanți mobilizați de pasiviști. Relatarea lui I. cav. de Pușcariu surprinde excelent atmosfera din
37 DJCAN, VR, Dos. II/29, f. 32–36.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 23
interiorul celor două cercuri de presiune care acționau asupra
susținătorilor activismului: tineretul zgomotos din interior, care îi perturba constant pe vorbitorii adverși
38, dar și mulțimea din
jurul casei lui I. Măcelariu.
Fără a deține informații suplimentare despre acest din
urmă actor colectiv, credem că merită încercat un exercițiu de imaginație. Rugăm cititorul să încerce să vizualizeze 2–300 de oameni, majoritatea țărani, care așteaptă cu interes, pe perioada unei zile friguroase de iarnă (I. cav. de Pușcariu venise de la Sibiu cu sania) rezultatul unei confruntări politice a cărei miză unii probabil nici nu o înțelegeau. Discuțiile, vociferările, comenta-riile, ecoul aplauzelor sau huiduielilor trebuie să fi creat o stare
de necontenită agitație. Apoi, dată fi ind temperatura scăzută,
putem presupune că nu lipseau băuturile care încălzeau trupul și încingeau spiritele. Chiar dacă ele nu se consumau în curtea casei, cei care mergeau să ia masa în cârciumile Miercurii apelau cu siguranță la câteva pahare pentru a face față mai ușor frigului, gestul lor reverberând și într-o sporire a vehemenței manifestărilor.
Zumzetului necontenit și agitației de afară, li s-au adăugat
condițiile dinăuntru. Într-un salon încălzit, în care au stat câteva zeci de oameni, pe parcursul unei întregi zile, dezbătând cu ardoare chestiuni ideologice după ce călătoriseră prin frig pe timp de iarnă, atmosfera trebuie să fi devenit în scurt timp încărcată
chimic, lipsită de oxigen și cu atât mai apăsătoare psihic pentru cei care își vedeau cauza dărâmată. În aceste condiții, faptul că pentru activism s-au pronunțat ofi cial doar patru persoane,
deși există date certe că numărul simpatizanților era mai mare, devine explicabil și dintr-o perspectivă psihoistorică.
38 Vezi mențiunile privind aceste întreruperi în Acte si date despre conferinti’a
romana natiunale din Transilvania, tienuta in 7 si 8 martiu 1869 in Opidulu Mercuria, p. 16–111, passim.

24 | V LAD POPOVICI
Însă nici presiunea mulțimii, nici atmosfera din salonul
casei lui I. Măcelariu nu constituie cauze ale victoriei pasiviș-tilor. Ele sunt doar efecte colaterale binevenite ale excelentei organizări orchestrate de V. Roman. Rezultatul acesteia a fost crearea primului partid politic românesc din T ransilvania, care, cel puțin ofi cial, deținea o parte din atributele unei formațiuni
moderne: a fost ales un organ de conducere (CCE), iar membrii săi au fost votați prin aclamare de participanții la conferință
39.
În practică, existența de iure a partidului a fost de scurtă durată,
autoritățile impunând dizolvarea comitetului central și scoaterea formațiunii în afara legii
40. Faptul că nu s-au găsit bani nici
măcar pentru a publica în broșură Actele conferinței (apărute
în 1870 cu sprijinul fi nanciar al lui Alexandru Hurmuzaki)
reprezintă un argument suplimentar pentru incapacitatea de a continua, în 1869, proiectul unui partid
41.
PNRT pare să fi rămas, între 1869–1878, doar o simplă
siglă, la adăpostul căreia au avut loc, în anii electorali, conferințe naționale cu o participare din ce în ce mai scăzută. În 1872, activiștii au organizat la Sibiu, în 5 mai, o astfel de adunare, menită să decidă schimbarea tacticii electorale. Preluând modelul pasivist din 1869, ei au mizat pe concentrarea unui număr superior de adepți, de data aceasta însă doar din straturile elitare, ceea ce a făcut ca participarea să fi e destul de redusă (sub
100 de persoane). A fost ales un CCE majoritar activist, însă nu s-a făcut nimic concret pentru organizarea partidului în comitate, cerându-se ca mișcarea națională să revină la forma sa
din perioada liberală prin întrunirea unui congres național sub președinția celor doi mitropoliți
42.
39 T. V. Păcățian, Cartea de aur…, vol. 5, p. 115.
40 Dumitru Suciu, Mișcarea antidualistă a românilor din Austro-Ungaria
și Ilie Măcelariu (1867–1891), București, Ed. Albatros, 2002, p. 235–239.
41 Detalii la B. Surdu, Conferința de constituire a Partidului Național
Român… , p. 310–311; D. Suciu, Mișcarea antidualistă…, p. 240–247.
42 T. V. Păcățian, Cartea de aur…, vol. 6, p. 13–17.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 25
Reacția adversarilor a fost promptă și neutralizantă.
Pe data de 27 iunie, la Alba Iulia, a fost convocată o confe-rință dominată de pasiviști, la care au luat parte 214 persoane, majoritatea din zona centrală a T ransilvaniei (comitatele Alba de Jos, T urda-Arieș, Hunedoara)
43. Practic, a fost o replică la scară
1/2 a adunării de la Miercurea, diferența constând în faptul că acum „proprietarii” proveneau în mare majoritate din comitatul
Alba de Jos și nu din comunele învecinate Sibiului. Dincolo de dezbateri și de proclamarea pasivității generale, această întrunire nu a luat alte decizii majore în plan politic
44.
Conferințele ținute în 23 mai 1875 și 20 iulie 1878 la
Sibiu au fost caracterizate de aceeași lipsă a efectelor concrete în planul organizării politice. La cea dintâi au participat 163 de persoane, iar la cea de a doua numai 69, majoritatea din Sibiu
45. Din păcate nu cunoaștem decât identitatea celor
care au luat cuvântul și a membrilor aleși în CCE, nici presa, nici alte surse edite sau arhivistice nepăstrând listele partici-panților. Este evident că în 1878, sub titulatura de Partidul Național Român din T ransilvania funcționa o grupare restrânsă aproape complet în zona de sud a Ardealului, în comitatele Sibiu și Brașov.
Faptul că toți membrii CCE ales în 1878 rezidau în Sibiu
stă mărturie faptului că la acea dată nu se putea vorbi despre un partid care să își asume conducerea unei rețele comitatense sau cercuale de cluburi electorale. Mai degrabă putem vedea în această situație încercarea de a mai salva ceea ce se putea în planul organizării, păstrând o structură ierarhică măcar la centru. Nu cunoaștem amănunte privind existența vreunui alt
43 „Gazeta T ransilvaniei”, XXXV (1872), nr. 52, 1/13 iulie, p. 1–2.
44 T. V. Păcățian, Cartea de aur…, vol. 6, p. 57–60.
45 „Telegraful Român”, XXXIII (1875), nr. 38, 15/27 mai, p.  149;
Ibidem, XXXVI (1878), nr. 82, 18 iulie, p. 326, col. 2; „Observatoriulu”,
I (1878), nr. 56, 12/24 iulie, p. 1.

26 | V LAD POPOVICI
club electoral comitatens la acea dată, deși este foarte probabil
ca măcar în unele cercuri să fi funcționat astfel de organisme.
Sintetizând evoluția Partidului Național Român din
T ransilvania între 1869–1878 putem afi rma fără teama de a greși
că nu avem de-a face în această etapă cu o formațiune politică propriu-zisă, ci cu o titulatură asumată de membrii mișcării naționale românești din T ransilvania și perpetuată timp de un deceniu prin întruniri trienale ocazionate de ciclurile electorale. În cazurile în care cunoaștem lista completă a participanților (1869, 1872 Alba Iulia) sau informații despre proveniența majorității lor (1878) este evident că nu se poate vorbi decât de o vagă reprezentativitate la nivelul întregii provincii, majoritatea participanților provenind din zona în care avea loc conferința.
Lipsa reprezentativității s-a datorat inexistenței unei
structuri organizate pe criteriile geografi ei administrative și a
unei ierarhii care să includă, alături de membrii CCE, președinții cluburilor la nivel de comitate și cercuri electorale. Aceeași lipsă a ierarhiilor a determinat inexistența unui sistem de strângere a fondurilor necesare funcționării partidului.
Nu în ultimul rând, credem că merită menționată și lipsa
unei arhive a partidului anterioară anului 1878. Cel mai vechi document păstrat în ceea ce constituie astăzi arhiva PNRTU este un proces verbal al CCE al PNRT din data de 26 octombrie 1879
46. Un alt document, pe care l-am redat și în acest volum,
este Protocolul de esibite despre actele vechi ale part. național47,
care menționează la poziția 1, pe anul 1880 : N. Străvoiu, Păreri
în privința constituirei cluburilor electorale. Faptul că la acea dată
membrii comitetului central ales în 1878 se străduiau încă să construiască structurile locale și să obțină date privind situația exactă a alegătorilor pentru fi ecare cerc electoral este, credem,
grăitor pentru starea organizării partidului.
46 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 2.
47 Ibidem , f. 31.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 27
Bineînțeles, cercetătorii pot scoate oricând la lumină
documente de arhivă care să contrazică afi rmațiile și conside-
rațiile anterioare, mai ales că anii ’70 sunt, probabil, cea mai slab documentată perioadă a dualismului în T ransilvania. Ne-ar bucura dacă s-ar întâmpla astfel, căci s-ar deschide pentru cercetare acele porți pe care lipsa surselor le ține astăzi ferecate. Până la noi argumente însă, ceea ce contemporanii și istoriografi a numesc la unison Partidul Național Român din
T ransilvania nu poate fi considerat cu adevărat un partid politic.
Putem vorbi doar de o generoasă și modernă inițiativă demarată în 1869, care sub presiunea autorităților maghiare și a luptelor interne dintre activiști și pasiviști a eșuat într-o simplă titulatură asumată de conferințele naționale.
Abia după 1878 au început să apară, timid, primele semne
de organizare. Concentrarea conducerii la Sibiu a permis o mai bună comunicare și o frecvență sporită a întrunirilor. Obiectivele majore au fost, „conformu conclusului atât a conferintiei nationali
din 20 si 21 iuliu 1878, câtu si a comitetului din siedintia prece-denta” [6 septembrie 1879], organizarea comitetelor comita-
tense și realizarea unei statistici cu numărul alegătorilor din fi ecare cerc electoral, pentru o cât mai bună orientare la alegerile
din 1881
48.
În acest sens, o circulară a CCE a fost trimisă în
13 februarie 1880 unui număr de 35–40 fruntași români din toate comitatele T ransilvaniei, invitându-i să se asigure că toți conaționalii cu drept de vot sunt înscriși în listele electorale și, după înscrierea lor, să realizeze o statistică a alegătorilor în cercurile de reședință
49. Interesant este faptul că textul documen-
tului pornește de la premisa existenței unor structuri politice locale ale românilor, până la nivelul subcomitetelor cercuale.
48 Ibidem, f. 2.
49 Ibidem , f. 4–5. Amintită fără a fi citată sursa și la L. Maior, Constituirea
Partidului Național Român…, p. 93.

28 | V LAD POPOVICI
Acest fapt poate lăsa impresia unei organizări verticale a PNRT
mai ample decât cea existentă în realitate, dovadă stând numărul mic de răspunsuri primit până în 19 iulie 1880: „abia au răspuns
până acum vreo cinci inși”
50.
Același document din 13 februarie conține câteva notații
marginale care par să indice că difi cultățile organizatorice se
datorau, parțial, și stării de semi-ilegalitate în care activa CCE. Faptul că activitatea politică românească și existența PNRT erau mai degrabă tolerate este probabil motivul pentru care propu-nerea lui G. Barițiu de a se tipări textul circularei în 35–40 exemplare a fost respinsă de Nicolae Popea, președintele parti-dului, cu rezoluția: „Eu cred, că totuși, e mai bine să se descrie”
51.
Apelul la o tipografi e ar fi atras cu siguranță atenția autorităților,
cu atât mai mult cu cât nici măcar singura presă românească din Sibiu, cea Arhidiecezană, nu era un loc sigur și confi dențial din
cauza poziției mitropolitului Miron Romanul și a disensiunilor acestuia cu mulți dintre liderii mișcării naționale
52.
Măsurile CCE din perioada 1878–1880 indică cu certi-
tudine intenția de a ieși din pasivitate la alegerile din 1881. Chiar exprimările din textul circularelor stau mărturie în acest sens: „Dreptul de alegere, este cel mai fundamental drept politic al
fi ecărui cetățean în staturile liberale. Un drept acesta, de care tot
cetățeanul trebe să urmărească să facă uz cu folos când ocasiunea i se
50 ANICB, PNRT, Dos. 1/I , f. 7.
51 Ibidem, f. 4.
52 Sunt ilustrative polemicile refl ectate în paginile ofi ciosului Mitropoliei
Ortodoxe, dintre fruntașii politici și Mitropolitul Miron Romanul. Vezi „Telegraful Român”, XXIV (1876), nr. 101, 19/31 decembrie, p. 401–402; Ibidem, nr. 102, 23 decembrie 1876/4 ianuarie 1877, p. 405–408; Ibidem,
XXV (1877), nr. 2, 6/18 ianuarie, p. 5–6; Ibidem, nr. 18, 3/15 martie, p. 69;
Ibidem, XXVI (1878), nr. 46, 22 aprilie, p. 181; Ibidem, nr. 54, 11 mai,
p. 215; Ibidem, nr. 55, 13 mai, p. 218–220; Ibidem, XXVIII (1880), nr. 51,
1 mai, p. 200; Ibidem, XXX (1882), nr. 43, 15/27 aprilie, p. 170.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 29
dă și când binele comun, salutea patriei si a natiunei îl pretinde”53.
Evenimentele au luat însă o turnură diferită începând cu luna august a anului 1880, când odată cu întrunirea Astrei de la T urda au început o serie de conferințe intime ale fruntașilor români, menite să organizeze cadrul necesar unei conferințe naționale comune a transilvănenilor și bănățenilor
54.
Este greu de decelat în ce măsură trecerea inițiativei dinspre
CCE spre un grup lărgit de lideri s-a făcut ca urmare a lipsei de interes a structurilor locale sau ca rezultat al reacției pasiviștilor la schimbarea de tactică ce se profi la pentru noul ciclu electoral. De
altfel, nu putem exclude nici ipoteza că tăcerea fruntașilor locali cărora le parvenise circulara din 13 februarie s-a datorat tocmai orientării pro-pasiviste a acestora. Coroborând informațiile de arhivă cu cele din presa timpului putem identifi ca, este adevărat,
vag, urmele unui „sabotaj” pasivist al inițiativei CCE. Doar astfel se poate explica faptul că în cercul electoral T urda se menționează crearea unui comitet românesc ce ținea întruniri de trei ori pe săptămână, dar nu în vara anului 1880, ca răspuns la solicitarea comitetului, ci în iarnă, după seria de întruniri confi dențiale
55.
Același număr din „Gazeta T ransilvaniei” conține și un
atac destul de dur la adresa CCE, acuzat de: lipsă de trans-parență, nepunerea în practică a hotărârilor conferinței din 1878 și cedarea inițiativei către „alții”
56. Fără a susține că tonul
dur al „Gazetei” a fost în mod explicit cerut și orchestrat de liderii pasiviști, este evident că acțiunile lor au pus comitetul central într-o poziție puțin favorabilă, diminuându-i meritele, expunându-l criticilor presei și prevenind riscul propunerilor activiste. De altfel, CCE și-a asumat această cedare a iniția-tivei, îndeplinindu-și în continuare rolul de organ coordonator,
53 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 4v.
54 L. Maior, Constituirea Partidului Național Român…, p. 93–97.
55 „Gazeta T ransilvaniei”, XLIII (1880), nr. 99, 11/23 decembrie, p. 2.
56 Ibidem , p. 1.

30 | V LAD POPOVICI
ținând ședințe și emițând circulare în funcție de hotărârile
luate în cadrul respectivelor conferințe intime57. Cu siguranță
și situația din Banat, unde lupta politică din ultimul deceniu dăduse puține roade, a avut și ea o contribuție majoră la ideea unui partid românesc unit în pasivitate
58.
Întreaga activitate organizatorică începută în 1879 a
continuat și s-a dezvoltat, fi ind însă deturnată spre scopuri
pasiviste. Conferința comună a avut loc la 12 mai 1881, desfă-șurarea și rezultatele ei, printre care și constituirea ofi cială a
Partidului Național Român din T ransilvania și Ungaria, fi ind
extensiv tratate în istoriografi e. Spre deosebire de deceniul
precedent, participarea la eveniment a fost acum supusă unor reguli stricte de organizare, bazate pe criteriul reprezentativi-tății și pe cel al votului democratic. Fiecare cerc electoral urma să nominalizeze doi delegați, atestați prin credenționale și prin prezentarea protocolului ședinței de delegare. Aceștia trebuiau în mod obligatoriu să aibă drept de a alege și de a fi aleși, conform
legislației țării. Comitetele cercuale trebuiau și ele să încunoș-tințeze CCE despre rezultatele ședințelor de delegare prin trimi-terea proceselor verbale de ședință
59.
Diferența între ceea ce cunoaștem despre conferințele
dintre 1869–1878 și momentul 1881 dă măsura trecerii de la o grupare politică elitară și semi-organizată la un partid politic modern. Introducerea explicită a obligativității prezenței creden-ționalelor, a proceselor verbale de ședință, a corespondenței între cercurile electorale și CCE sunt măsuri care au forțat coagularea structurilor locale ale viitorului PNRTU. De acum și până în anii Memorandului, partidul a funcționat conform unui sistem foarte bine organizat de delegare și reprezentare, care a asigurat
57 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 12–25.
58 B. Surdu, Conferința de constituire a Partidului Național Român…,
p. 313–314.
59 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 6, 55–56.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 31
echilibrul facțiunilor în cadrul conducerii și a ajutat cu siguranță
la educarea politică a alegătorilor.
Desigur, nu trebuie uitată nici dimensiunea programatică
a activității PNRTU și unitatea ideologică, dar amplele studii dedicate subiectului în ultimele patru decenii ne determină să nu detaliem acest aspect
60.
Dar nu au lipsit nici punctele slabe, care în timp au condus
la apariția unor fi suri organizatorice și, în fi nal, au contribuit la
izbucnirea crizei din 1896. Un prim astfel de punct slab a fost constituit de o prevedere-cheie a regulamentului de delegare: permisiunea de a fi ales reprezentant în alte cercuri decât cel
de reședință. Măsura nu apare niciodată argumentată în actele ofi ciale sau în corespondența partidului, dar putem presupune
că aglomerarea liderilor în unele centre (Sibiu, Arad) și lipsa unor fi guri reprezentative în cercuri mărginașe sau cu populație
românească minoritară trebuie să fi reprezentat unul din
motivele ce au stat la originea sa. Încă din 1881 însă, specularea ei a permis facțiunilor din partid să dezvolte o serie de strategii de asigurare a prezenței liderilor la conferință prin alegerea lor în alte cercuri decât cele de reședință.
În primul an de activitate al PNRTU discrepanțele dintre
distribuția mandatelor și cea a reședinței au fost prezente chiar la nivelul membrilor CCE: V. Babeș, care locuia de mai bine de un deceniu la Budapesta, dar fusese delegat din comitatele bănățene; V. Roman și G. Barițiu, ambii locuind în Sibiu și fi ind delegați ai
comitatului T urda-Arieș. Situația lui V. Babeș este perfect expli-cabilă și nu vom insista asupra ei, însă prezența celor doi delegați „turdeni” cu domiciliul în Sibiu lasă să se întrevadă sus-amintitele practici. Nici V. Roman (directorul băncii „Albina”) și nici
G. Barițiu (fi gură de prim rang a mișcării naționale) nu puteau
60 Pentru dimensiunea programatică a activității PNRTU vezi: L. Maior,
Memorandul. Filosofi a politico-istorică a petiționalismului românesc , p. 112–119;
K. Hitchins, Conștiință națională și acțiune politică…, p. 125–131.

32 | V LAD POPOVICI
absenta de la conferință fără a se crea tensiuni, însă pe 27 martie
1881 cel dintâi a primit în adunarea electorală a cercurilor orașului Sibiu doar 19 voturi, iar cel de al doilea nici măcar nu s-a prezentat la acest eveniment
61. În consecință, la 9 aprilie,
ambii au fost delegați de către adunarea electorală a cercurilor T urda, Vințu de Sus și Luduș din comitatul T urda-Arieș, alături de un alt sibian, vechi amic al lui Ioan Rațiu: Iacob Bologa
62.
Alt membru al CCE, Partenie Cosma, a fost respins la aceeași adunare din 27 martie cu 25 voturi față de 69 și 51 câte adunaseră N. Popea, respectiv Nicolae Cristea, ceea ce nu l-a împiedicat să fi e ales delegat în cercul Cristian, deschizându-i-se astfel drumul
spre conducerea partidului
63. Mai trebuie amintită și situația lui
A. T rombițaș, care a fost ales membru al conducerii, deși nici în actele conferinței, nici în documentele de arhivă nu apare ca delegat la conferință.
Pe lângă aceste cazuri prezente la nivelul conducerii, lista
participanților conferinței64 include și alte exemple ale unor
delegări din comitate diferite de cel de reședință. Practica a continuat la toate conferințele, iar listele prezentate în lucrare stau mărturie în acest sens. Până în 1890 ea a fost utilizată exclusiv ca mijloc de menținere a unui echilibru între facțiuni, prin relocarea unor membri importanți. După această dată, tensiunile acumulate în polemica pe marginea Memorandului
și dorința de afi rmare a tinerei grupări tribuniste au condus la
folosirea acestui sistem pentru a asigura eliminarea bănățenilor din CCE și netezirea drumului spre înaintarea Memorandului
65.
61 Ibidem, f. 59–60.
62 Ibidem , Dos. 20, f. 11–12. I. Bologa nu a acceptat credenționalul din
cauza stării precare a sănătății. Cf. Ibidem , Dos. 1/I, f. 64.
63 Ibidem, Dos. 1/I, f. 67–69.
64 Ibidem, f. 112–113; Memorial compus și publicat …, p. 160–169, 172–174.
65 Pentru o analiză mai detaliată a activității elitei PNRTU în
perioada 1881–1896 se poate consulta: Vlad Popovici, Th e Elite of the
Romanian National Party from Transylvania and Hungary (1881–1896), în

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 33
În ansamblu însă, regulamentul delegărilor impus în 1881 a
reușit să-și atingă scopul, creând și menținând organizat PNRTU până în anii crizei mișcării naționale. Exemplele oferite mai sus reprezintă procentual o minoritate, scopul lor fi ind de a sublinia
prezența unor practici și strategii de grup, în condițiile în care marea masă a delegaților se integrau unui real sistem reprezen-tativ. Absenteismul a fost de asemenea un fenomen prezent în cazul delegaților la conferințe, fără a lua însă amploare.
Alte dovezi ale instituționalizării și centralizării PNRTU
vin dinspre corespondența internă a formațiunii. În primul rând, spre deosebire de anii ’70, avem de-a face cu un bogat dialog epistolar între CCE și comitetele cercuale și locale. Circularele partidului sunt de multe ori tipărite
66, la fel ca și
actele unor conferințe, dovedind posibilități fi nanciare absente
în urmă cu un deceniu. În 1884 și 1887 apar folosite creden-ționale tipizate tipărite
67. Cu toate acestea, fi nanțele au rămas
o problemă, în condițiile în care nu toți membrii se achitau de îndatoririle pecuniare, uneori nefi ind interesați nici măcar
să achiziționeze broșura conținând protocoalele conferințelor la care luaseră parte
68. Lipsa fondurilor s-a acutizat atunci când
conducerea PNRTU a decis să-și asume patronajul mai mult sau mai puțin simbolic al unor ziare, cele mai mari pierderi fi ind
înregistrate la „T ribuna”
69.
„T ransylvanian Review”, 5/2010, în supliment: Transylvanian Historical
Perspectives, Cluj-Napoca, Centrul de Studii T ransilvane, 2010 (sub tipar).
66 ANICB, PNRT, Dos. 1, f. 88–111, 114–115; Ibidem, Dos. 1/II, f.
233, 249; Ibidem , Dos. 2, f. 30, 32, 40–41.
67 Aceste „Litere credenționali” abundă în arhiva partidului, fi ind
prezente aproape în toate dosarele. Vezi de ex. Ibidem, Dos. 3, f. 11–14;
Ibidem, Dos. 5, f. 31, 43, 45–52; Ibidem, Dos. 19, f. 9–10, ș.a. Ilustrativ, am
utilizat o imagine a unui asemenea act și pe coperta volumului.
68 Ibidem, Dos. 1/II, f. 246–247.
69 Ibidem, f. 289; Ș. Polverejan, N. Cordoș, Mișcarea memorandistă în
documente (1885–1897), p. 347–355; T. Pavel, Partidul național român și

34 | V LAD POPOVICI
Se poate afi rma că începând cu 1881 și până în anii crizei
post-memorandiste, PNRTU a funcționat ca un adevărat partid politic. Cel puțin formal a benefi ciat de o structură extinsă
la nivel local, fi ind identifi cate liste cu președinții cluburilor
comitatense și cercuale începând cu anul 1881
70. Arhiva centrală
a partidului păstrează și numeroase procese verbale ale fi lialelor
cercuale, majoritatea fi ind datate în anii electorali și având ca
obiect delegările la conferințe71. Din păcate, documentarea
arhivistică a activității comitetelor cercuale în anii intermediari alegerilor este aproape inexistentă, impunându-ne să afi rmăm
că la nivelurile inferioare activitatea nu se desfășura dintr-un imbold propriu, ci sub presiunea evenimentelor electorale sau a conducerii partidului. Acesta a fost, probabil, un al doilea punct slab în organizarea formațiunii: CCE a reușit să creeze o structură verticală extinsă în zonele locuite de români, dar nu a știut, sau nu a putut, să o dinamizeze, să o determine să acționeze autonom de centrul de la Sibiu.
Există, este adevărat, și un contraexemplu: activitatea clubului
comitatens Alba de Jos, documentată pentru anii 1895–1896 într-un dosar păstrat la Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, din care am reprodus în volum câteva documente
72.
acțiunea memorandistă, p. 35. Pentru detalii privind fi nanțarea „T ribunei” vezi
și V. Popovici, Finanțarea ziarului „Tribuna” din Sibiu și afacerea „Fondului
Iancu” (1884–1899), în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din
Cluj-Napoca”, Series Historica, XLVII (2008), p. 429–436.
70 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 116–117.
71 La fel de comune ca și „Literele credenționali”, aceste acte sunt practic
certifi catul de validitate al celor dintâi, conținând la rândul lor, alături
de descrierea ședinței, numele delegaților. Vezi de ex.: Ibidem, Dos. 1/I,
f. 57–63; Ibidem, Dos. 14, f. 3–10 ș.a.
72 O amplă analiză a activității clubului, care practic epuizează infor-
mația din dosar, la Ioan Pleșa, Reactivarea la Blaj, în perioada postmemo-
randistă, a clubului politic central al românilor din comitatul Alba Inferioară, în „Dacoromania”, XI (2009), nr. 48, consultată pe http://www.dacoro-mania-alba.ro/nr48/reactivarea_blaj.htm la 01.12.2010.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 35
Analizând conținutul actelor păstrate, constatăm că acest club
s-a organizat în lunile noiembrie și decembrie ale anului 1895, principalul său obiectiv fi ind apărarea intereselor românești la
nivelul comitatului și asigurarea accederii cât mai multor conați-onali în structurile administrative locale
73.
Încă de la începutul activității, conducerea clubului a păstrat
contactul cu președintele PNRTU, Ioan Rațiu, acesta fi ind invitat
la unele ședințe74. Este cert faptul că acest club de la Blaj, ale cărui
scopuri vizau în primul rând aria restrânsă a Albei Inferioare, se identifi ca cu fi liala comitatensă a partidului. În toamna anului
1896, I. Rațiu a trimis o circulară, subliniind necesitatea trimi-terii a câte doi delegați din fi ecare cerc electoral la conferința
convocată pe data de 24 octombrie la Sibiu, iar în urma unei ședințe, pe data de 18 octombrie, conducerea clubului a hotărât convocarea membrilor în vederea alegerii de reprezentanți
75.
Acestea sunt ultimele documente păstrate din respec-
tivul dosar. Nu știm cum și-a continuat clubul activitatea, dar conferința dorită de I. Rațiu a fost interzisă de autorități
76, iar
PNRTU a intrat într-o perioadă de criză profundă, pe fondul neînțelegerilor interne. În ce privește valoare de exemplu a clubului blăjean, aceasta este relativă, tocmai pentru că activi-tatea sa debutează târziu, practic după începerea crizei parti-dului. Totuși, faptul că a fost organizat pentru a apăra interesele la nivel comitatens, faptul că a urmat modelul PNRTU, elaborând o vastă documentație privind situația alegătorilor în fi ecare dintre cercurile comitatului și mai ales faptul că inițiativa
pare să fi fost una locală, demonstrează că mișcarea națională
putea funcționa cu succes și la nivelurile inferioare.
73 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fond Clubul politic
central al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dos. 1, f. 16, 111.
74 Ibidem, f. 18.
75 Ibidem, f. 130–134.
76 „Dreptatea”, III (1896), nr. 227, 12/24 octombrie, p. 1.

36 | V LAD POPOVICI
De altfel, pornind de la acest caz particular, putem conclu-
ziona că mai degrabă necesitățile locale i-ar fi putut determina
pe români să se organizeze și să aibă inițiative în cadrul unor astfel de cluburi. Programul național de la 1881, actul pornind de la care au curs râuri de cerneală tipografi că, avea mult mai
puțin efect mobilizator decât problemele stringente de la nivelul comitatului. De altfel, circularele CCE lasă să se întrevadă constantele strădanii de disciplinare electorală pe care condu-cerea partidului le-a purtat în anii ’80, dar și atitudinea uneori indolentă a comitetelor locale
77. Credem că întrebarea nu este:
dacă a existat o organizare politică românească la nivel local, ci: care a fost extinderea acestei organizări și cum a interacționat ea cu conducerea PNRTU în anii intermediari alegerilor? Însă doar o anchetă extinsă la nivelul întregii T ransilvanii, condusă pe toate categoriile de surse (arhive, presă, memorialistică, bibli-ografi e etc.) poate oferi răspunsuri argumentate în acest sens.
* * *
Am încercat să demonstrăm în paginile anterioare că în
istoria mișcării naționale din perioada dualistă a existat un interval pe parcursul căruia se poate vorbi despre prezența unui partid politic românesc în sensul modern al acestui termen. Spre deosebire de predecesorul său din T ransilvania anilor ’70, PNRTU a funcționat, între 1881–1896, după toate regulile unei formațiuni politice. A existat o rețea verticală, piramidală, de fi liale comitatense și cercuale care se supuneau directivelor
primite de la centru. Relația acestora cu CCE este amplu documentată arhivistic. Partidul a avut o linie programatică bine stabilită în 1881, pe care a urmat-o până la debutul crizei interne. Au fost organizate constant conferințe naționale cu o participare reprezentativă. În cadrul conferințelor se alegeau
77 ANICB, PNRT, Dos. 1/II, f. 260–261.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 37
structurile de conducere, după criterii pe care analistul contem-
poran le-ar denumi „algoritmice” – scopul principal fi ind
păstrarea echilibrului între facțiuni.
Este adevărat, activitatea centrelor locale în anii
ne-electorali este foarte slab documentată. Benefi ciem însă de cel
puțin un exemplu de club comitatens funcțional, iar cercetările la acest nivel, desfășurate în mare măsură sub semnul istoriei locale, așteaptă încă să benefi cieze de un program centralizator.
Documentele incluse în volum susțin aserțiunile noastre
și oferă totodată informații prosopografi ce complete despre
elita partidelor românești din T ransilvania anilor 1869–1896. Desigur, selecția lor este subiectivă și urmărește tocmai să probeze acest studiu introductiv. Credem însă că și publicarea întregii arhive a Partidului Național Român din T ransilvania și Ungaria, afl ată astăzi la Arhivele Naționale Istorice Centrale din
București, ar avea același efect argumentativ, augmentat doar de cantitatea materialului publicat. În speranța că acest deziderat va putea fi dus la îndeplinire cât mai curând, lăsăm de acum
documentele să vorbească.
Vlad Popovici

ON ROMANIAN ELITES AND POLITICAL PARTIES
IN DUALIST TRANSYLVANIA
An introduction
One can certainly speak about a T ransylvanian Romanian
political elite beginning with the end of the XVIIIth century – the
fi rst decade of the XIXth century1. Later one, the tumultuous years
of the 1848 revolution brought forth important characters (bishop Andrei Șaguna, George Barițiu, Ioan Axente Sever and others)
2
and, under the pressure of the events, the fi rst Romanian National
Committee came into existence, this being the organizational nucleus in which the later structures of the national movement will seek their origins
3. Th e liberal times (1861–1867) brought forth
new hopes, stimulating the reconstruction and reorganization of
1 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucharest, Ed.  Științifi că,
1967, p.  39–50; For an analysis of the Romanian elite evolution during the 18
th century see: Remus Câmpeanu, Elitele românești din Transilvania veacului
al XVIII-lea, 2nd ed., Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008; Ladislau
Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și
1848, Bucharest, Ed. Științifi că și Enciclopedică, 1986, p. 455–472.
2 Istoria românilor , vol.  VII, tom 1, Bucharest, Ed.  Academiei Române,
2003, p. 270–277, 302–311.
3 Teodor Pavel, Din istoria instituțiilor politice românești moderne: Comitetul
Național Român din Transilvania între 1861–1867, in vol.  David Prodan. Puterea
modelului, coord.: Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior, Aurel Răduțiu,
Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Centrul de Studii T ransilvane, Fundația Culturală Română, 1995, p. 220.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 39
the Romanian political elite4. Now, a new distinct period begins
for the national movement: the fi rst organs with a democratic
appearance and representativeness claims sprang out (the national conferences) and inside them, the necessary executive structures became preeminent (the national committees). Th is period is also
marked by the birth of the fi rst national parties, in Banat and
T ransylvania, in the fi rst months of 1869.
Th e upper limit for this phase is 1881, when, as a result of
the unifi cation of the two Romanian parties from T ransleithania5,
begins a stage remarkable through the acts of a new generation, the peak moment being the Memorandum years. Th e crisis of
the Romanian National Party from T ransylvania and Hungary – RNPTH – debuting in 1896, paralyzed the greater part of the Romanian political activity up until 1905, the year of the offi cial beginning of “the new activism”.
Th e literature concerning this organization and its
members is consistent and diverse, from a few pages articles, to well documented biographical researches
6, documents
4 Simion Retegan, Reconstrucția politică a Transilvaniei în anii 1861–1863,
Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004, p. 51–61.
5 Bujor Surdu, Conferința de constituire a Partidului Național Român
din Ungaria (1881) , in “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XI (1968),
p. 307–325; Liviu Maior, Constituirea Partidului Național Român. Conferința
din 12–14 mai 1881 , in “Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Series Historia”, XV
(1970), fasciculus 1, p. 91–107.
6 Ioan Georgescu, Dr. Ioan Rațiu – 50 de ani din luptele naționale ale
românilor ardeleni, Sibiu, Tipografi a “Foaia Poporului”, 1928; Idem, George Pop
de Băsești. 60 de ani de lupte naționale ale românilor transilvăneni, Ed. Asociațiunii
Culturale “Astra”, Oradea, 1936; Vasile Netea, George Barițiu: viața și activitatea
sa, Bucharest, Ed. Științifi că, 1966; Dumitru Vatamaniuc, Ioan Slavici și lumea
prin care a trecut, Bucharest, Ed.  Academiei Republicii Socialiste România,
1968; Lucian Boia, Eugen Brote (1850–1912), Bucharest, Ed.  Litera, 1974;
George Cipăianu, Vincențiu Babeș 1821–1907, Timișoara, Ed. Facla, 1980; Ioan
Chiorean, Iosif Hodoș, Târgu-Mureș, Ed. Mica Doris, 1996; Sanda-Maria Buta,
Dr. Aurel Mureșianu și mișcarea memorandistă, Brașov, Ed. Astra, 2000; Nicolae

40 | V LAD POPOVICI
editions7 and party programme analyses8. Of course, the
moment of the 1892 Memorandum played a great role in this
historiographic effl orescence, but brought into the scheme its
Josan, Memorandistul moț Rubin Patiția (1841–1918), Alba Iulia, Ed. Altip, 2002;
Marius Eppel, Vasile Mangra. Activitatea politică. 1875–1918, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană, 2004; Nicolae Cordoș, Gelu Neamțu, Iuliu Coroianu în
vâltoarea vremurilor 1847–1927, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2006; B. Surdu,
Visarion Roman (1833–1885), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008;
Vasile Crișan, Aurel C. Popovici (1863–1917), Alba Iulia, Ed. Altip, 2008.
7 Ioan P . P[app], Procesul Memorandului românilor din Transilvania. Acte și
date, Cluj, Ed. Buletinul Justiției, 1933; Dr. Ioan Mihu, Spicuiri din gândurile mele.
Politice. Culturale. Economice, ed.  by Silviu Dragomir, Sibiu, Tiparul Tipografi ei
Arhidiecezane, 1938; V. Netea, Noi contribuții la cunoașterea vieții și activității lui
Visarion Roman. Corespondența sa cu George Barițiu și Iosif Hodoș, Sibiu, Ed. Revistei
Economice, 1942; Keith Hitchins, Liviu Maior, Corespondența lui Ioan Rațiu cu
George Bariț 1861–1892, Cluj, Ed. Dacia, 1970; Nicolae Cordoș. Șerban Polverejan,
Mișcarea memorandistă în documente (1885–1897), Cluj, Ed.  Dacia, 1973; ***,
George Bariț și contemporanii săi, vol. I–IX, ed. Ștefan Pascu, Bucharest, Ed. Minerva,
1973–1993; Ibidem, vol.  X, Ed.  Simion Retegan, Bucharest, Ed.  Enciclopedică,
2003; ***, Dr. Vasile Lucaciu, luptător activ pentru unirea românilor, Ed. Ion Iacoș,
Valeriu Achim, Cluj-Napoca, Ed.  Dacia, 1988; Teodor Pavel, Partidul Național
Român și acțiunea memorandistă. Corespondență politică (1887–1901), Cluj-Napoca,
Ed.  Daco-Press, 1994; Dr. Ioan Rațiu și Emilia Rațiu, Corespondență. Vol.  I.
Scrisori primate 1866–1895, ed.  by Marcel-Dumitru Ciucă and Elena-Teodora
Ciucă, Bucharest, Ed. Progresul Românesc, 1994; Ibidem, vol. II. Scrisori primite.
1896–1919, ed. by Marcel-Dumitru Ciucă and Elena-Teodora Ciucă, Bucharest,
Ed. RH Printing and Publishing, 2002; Vasile Mangra, Corespondență. Vol. 1–2,
ed. by M. Eppel, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2007.
8 L. Maior, Programul politic al mișcării naționale românești din Transilvania
între 1881–1914, PhD Th esis, Cluj-Napoca, 1974; Idem, Memorandul. Filosofi a
politico-istorică a petiționalismului românesc , Bucharest, Ed. Fundației Culturale
Române, 1992, p. 86–275; K. Hitchins, Conștiință națională și acțiune politică
la românii din Transilvania (1869–1918) , Cluj, Ed.  Dacia, 1992, p.  22–67,
98–139; Idem, A Nation Affi rmed: the Romanian National Movement in
Transylvania 1860–1914, Bucharest, Th e Encyclopaedic Publishing House,
1999, p.  122–158; Pompiliu Teodor, Liviu Maior, Nicolae Bocșan, Șerban Polverejan, Doru Radosav, Toader Nicoară, Memorandul 1892–1894. Ideologie și
acțiune politică românească, Bucharest, Ed. Progresul Românesc, 1994.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 41
disadvantages as well: it oriented the research towards ideology
subjects and it led to neglecting aspects such as the internal organization of RNPTH and its elites.
Th e papers dedicated to the socio-professional struc-
tures of the national movement aren’t completely missing and during the last decade some scholars have attempted to apply such analyses to the study of the Romanian political parties from the Habsburg Monarchy
9, along with prosopographic
disclosures10. But these approaches haven’t made their way deep
enough into the subject, both as magnitude and methodology. Some Hungarian researchers tangentially dealt with the nation-alities’ elites as well
11, but the elective passivity and self-assumed
political marginalization inevitably set the Romanians out of these scholars’ priority list. Nonetheless, their huge eff orts of
prosopographic reconstruction and sociological analyses should prove useful as models for the Romanian historiography.
What mainly lacks for the research of this elite is a prosopo-
graphical catalogue identifying and naming its members. Th e methodological debate regarding the elaboration of this
instrument could be the subject of a study itself; nonetheless, there are well defi ned categories of political actors, some of
9 K. Hitchins, A Nation Affi rmed…, p. 101–110; Ioan Chiorean, Structurile
socio-profesionale și organizatorice ale formațiunilor politice românești din Austro-Ungaria (1867–1918) , in “Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane
“Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș” , X (2007) p. 186–221; Vasile Dobrescu,
Economic and Political Aspects Pertaining to the Romanian National Movement from Transylvania , in “T ransylvanian Review”, XVII (2008), no. 1, p. 90–99.
10 Mihai Ștefan Ceaușu, Parlamentarism, partide și elită politică în Bucovina
habsburgică: contribuții la istoria parlamentarismului în spațiul central-est european, Iași, Ed. Junimea, 2004, p. 406–541.
11 Adalbert Toth, Parteien und Reichstagswahlen in Ungarn 1848–1892,
München, R. Oldenbourg Verlag, 1973, p.  63–64, 200, 216–347 passim; Attila Schönbaum, Páriaelit? Nemzetiségi képviselők a Magyar Országgyűlésben, 1900–1918, in Képviselők Magyarországon, I, ed.  by Gabriella Ilonszki,
Budapest, Új Mandátum Könyvkiadó, 2005, p. 75–104.

42 | V LAD POPOVICI
them being members of the elite without a doubt. Among these,
we mention:
– the members of the Romanian national committees
(1848, 1861, 1863) and of the Romanian parties ’, including
the pro-government ones, central electoral committees, (1869–1918);
– the Romanian members of the Diets of Sibiu (1863–
1864), Cluj (1865) and Budapest (1866–1918), no matter the party on who’s list they had been elected;
– the Romanian rightful members of the Upper Chamber
of the Budapest Parliament;
– the Romanian high civil servants of the liberal and
dualist period, with a large infl uence on political matters.
All of the above, though still not reunited in a single
catalogue, can easily be located in the period’s press and other printings
12. Probably, this easy identifi cation is the one that
induced the historians’ lack of interest for a prosopographical systematization, making small omissions and errors possible. Th e
best known example is that of the “governmental” Parliament members, which appear in an incomplete formation even in T.V. Păcățian; thus, the use of multiple journalistic and archive sources is necessary. Fortunately, this problem has been partially solved due to the researches of our Hungarian colleagues
13 and
12 Mainly in Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau luptele politice-naționale
ale românilor de sub coroana ungară, vol.  1, 2nd ed., Sibiu, Tipografi a Iosif
Marschall, 1904, p. 334–339, 343–359 passim; vol. 2, Sibiu, Tipografi a Iosif
Marschall, 1904, p. 188–219, 729–781 passim; vol. 3, Sibiu, Tipografi a Iosif
Marschall, 1905, p. 781–782; vol. 5, Sibiu, Tipografi a Arhidiecezană, 1909,
p. 42–132 passim; vol. 6, Sibiu, Tipografi a Arhidiecezană, 1910, p. 6–17, 57–61,
103–104; 510–520, 630–637, 669; vol.  7, Sibiu, Tipografi a Arhidiecezană,
1911, p. 6–50, 147–207, 319–384, 489–513, 557–571, 792–795.
13 Ilonszki Gabriella, Képvisélők és képviselet Magyarországon a 19. és
20. Században, Budapest, Akadémiai Kiadó, 2009, p. 269 sqq, also see the
attached CD-Rom.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 43
is about to be studied more deeply by young Romanian histo-
rians14. But besides all these, there is another category, completely
unstudied: the one of the elections’ losers, those elite members who, not being elected in their colleges, remained only briefl y
noted, in the newspapers from the electoral years.
Even for the members of the central electoral committees,
we have no unitary lists, the inexactitudes of the sources seemingly wakening no interest. As an example, in the documents of the Miercurea conference from 1869, one of the 25 members of the central committee was, on the 7
th of March, Ioan P . Maier,
Greek-Catholic “owner” ( proprietar ) from Reghin and on the
8th of March – Ioan Pamfi liu, the Greek-Catholic archpriest
of Cluj15. Th e time’s press presented both names, probably
according to the used copy of the minutes and T. V. Păcățian – the “golden” source of the national movement historiography – only mentioned Maier
16.
But is it of any real importance the replacement of
I. P . Maier (which might as well have been chosen in absence) with Ioan Pamfi liu? Was it worth of the historians’ interest? We
believe so, at least from the basic point of view of informational recovery. And beyond this positivist action, there is also a major explanatory stake, bringing to light the fact that not individual value alone contributes to mounting up to the superior layers of the elite. In this particular case, two more factors (denomination and the geographical area of provenience) seem to have had an important part to play. Both characters are Greek-Catholics, which indicates that a certain equilibrium was sought. Just as
14 We are thankful to Ovidiu Iudean, who conducts a PhD. research
on such topic, for all the help and information he provided.
15 Acte si date despre conferinti’a romana natiunale din Transilvania,
tienuta in 7 si 8 martiu 1869 in Opidulu Mercuria, Pesta, in Tipografi a lui
Em. Bartalits,1870, p. 100, 126 .
16 T.V. Păcățian, Cartea de aur… , vol. 5, p. 115.

44 | V LAD POPOVICI
well, they both stand for counties distant from the power center
of Sibiu, but geographically close to each other ( Upper Turda and
Cluj). Concluding: this minor change in the structure of CEC
in 1869 can support the idea of the existence of an algorithm for the forming of this RNPT executive organism and, conse-quently, of some elite group strategies.
Further on, we must notice that, unlike the elite’ peak,
its inferior layers remained on the shadowy side of historical research. In this category are to be integrated, fi rst of all, the
delegates to the Romanian national conferences and congresses. Some of them are easily identifi able, due to the publishing of the
events’ papers, some can be extracted from archive documents, but there are also cases where cataloguing these delegates remains impossible, out of the scarcity of sources.
Th ere are known: the participants to the national
congresses of 186117 and 186318, the ones present at the
Miercurea conference of 186919 and the one from Alba Iulia,
in 187220, the delegates to the RNPTH conferences of 188121,
17 Protocolulu ședințeloru conferinței naționale românești ținute din 1/13
până în 4/16 Ianuariu 1861 la Sibiu sub președința a doi Arhipăstori românești din Transilvania cu aclusele sale și cu unu comentariu , Brașov, Editoru G. Bariț,
Provăzetori Römer & Kamner, 1861, p. 23.
18 Protocolulu Congresului natiunei romane din Ardealu, ce s’au tienutu in
Sabiiu la 20/8 Prieru 1863, Sabiiu, in Tipografi ’a diecesana, 1863, p. 34–36.
19 Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale, Fond Personal Visarion
Roman [DJCAN, VR], Dos. II/29, f. 32–36. [Th e Cluj County Archives,
Fund Visarion Roman…]
20 “Gazeta T ransilvaniei”, XXXV (1872), no. 52, 1st/13th July, p. 1–2.
21 Arhivele Naționale Istorice Centrale Bucharest, Fond Partidul Național
Român din T ransilvania (Comitetul Național Sibiu) [ANICB, PNRT], Dos. 1/I, f. 112–113 [Th e National Historical Archives in Bucharest, Fund Th e
Romanian National Party…]; Memorial compus și publicat din însărcinarea
Conferenței generale a reprezentanților alegetorilor români adunați la Sibiiu în zilele din 12, 13 și 14 Maiu st. n. 1881, prin comitetul seu esmis cu acea ocasiune. Edițiunea a doua înavuțită prin actele conferenței și cu o escursiune critică, Sibiu, Tiparul lui W. Kraff t, 1882, p. 160–175.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 45
188422, 188723, 189024, 189225. Th ere is no complete infor-
mation on the participants to the conferences from Sibiu in 1872, 1875 and 1878 and on the delegates to the conference of 1893
26. Some can be identifi ed in the protocols of these events,
but the complete lists are still to be discovered in archives.
In the current book, we have considered it to be useful to
publish the lists from 1869–1892 for two reasons.
First of all, there was the desire to reunite these lists, in
order to make them easily usable for all researchers of the national movement. In many cases, the papers of the conferences exist in a single copy and are diffi cultly identifi able in libraries, especially
by students. Th ey are rarely quoted in literature, as the authors
often prefer the more simple option of quoting Cartea de aur or
the newspapers. As well, we are certain about the fact that these lists will also come in handy for the researchers of local or regional history, for whom the great central libraries are not always available.
Second, these long lists of names speak, through their
whole content, about the transition of the Romanian national
22 ANICB, PNRT, Dos. I/2, f. 218–224; Actele conferenței electorale a
representanților alegetorilor romani din Ungaria și Transilvania. Ținută în Sibiiu, la 1, 2 și 3 Iuniu 1884, Sibiu, Tiparul Institutului Tipografi c, societate
pe acții, 1884, p. 6–15.
23 ANICB, PNRT, Dos. I/2, f. 277–281.
24 Actele conferenței Partidului Național Român ținută la 27 și 28
Octomvrie 1890 în Sibiiu, Sibiu, Ed. Institutul Tipografi c, societate pe acții,
1891, p. 42–45.
25 “T ribuna”, IX (1892), no. 7, 10th/22nd January, p. 26.
26 Ibidem, X (1893), no. 151, 10th/22nd July, p. 602; Ibidem, no. 152,
11th/23rd July, p. 605–606; Ibidem, no. 155, p. 617–618. It is true, we haven’t
been able to verify the numbers 153–154/1893 of the “T ribuna”, in which the conference is also described, because, through an unfortunate coinci-dence, they are missing from every collection of the newspaper that we could study. If the participants at the conference are listed there, we bag for the reader’s pardon and hope he will fi nd a collection of the “T ribuna” newspaper
that includes these two daily editions.

46 | V LAD POPOVICI
parties of Ardeal from simple elite groups to a modern political
party. Most often, they simply indicate the name of the partic-ipant, his profession and his residence/represented locality or county. Th ese data analyzed serially and collated with infor-
mation from other sources, support the existence of more phases between 1869 and 1896 and prove the knitting together of the factions that activated during the ‘70s into a party with a well structured hierarchy, elected formally democratic, and with territorial viable structures.
Th e Conference of Miercurea, from 7
th–8th of March 1896
is considered to be the offi cial birth certifi cate of RNPT. An
article by Bujor Surdu, initiated as a chapter of his PhD thesis, presented the moment in details, using all the available sources, but moulded on the methodology and the political context of the ‘60s
27. No sooner than two years ago the list of participants
to the event was published, based on a very old transcription of the mentioned historian
28. We re-publish here this document,
revised and completed in accordance to its archive original, including information that B. Surdu considered irrelevant in 1946–47. We are mainly talking about the cuts that confi rm a
series of fragment from the memoires of Ioan knight of Pușcariu.
As it is well know, the conference from 1869 was organized
by the passivist group around George Barițiu and Ion Rațiu, with the aid of Visarion Roman. Th e main purpose was the fi nal
success of this movement and the exclusion from political life of their great rival, bishop Andrei baron of Șaguna
29. I. knight of
Pușcariu mentions the presence of a large number of students
27 B. Surdu, Conferința națională de la Mercurea (1869) , in “Anuarul
Institutului de Istorie din Cluj”, VIII (1965), p. 173–211.
28 Idem, Visarion Roman (1833–1885), p. 263–270.
29 For details on the conference see also V. Popovici, Elite și strategii politice
în mișcarea națională din Transilvania (1869–1896). Studiu de caz: disputa activism-pasivism, în “Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din
Cluj-Napoca”, Series Historica, XLIV (2005), p. 203–206.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 47
and college students from Sibiu, arrived to support the passivist
cause, along with the peasants mobilized for the same purpose:
“From the conference papers (reprinted, after “Albina”, Pesta
1870) we don’t fi nd out who and how many took part at this
gathering.
But I do recall – being present, the whole conference began in
the parlour of the private house of Mr. Ilie Măcelariu.
In the center of the room there were about 25–30 “inteli-
gents” who, according to the paper’s notes, took part to the discus-sions almost in full number (18). Around them, there were young schoolboys from Sibiu, in about equal numbers, who mark the applause or the discontent – manifestations that extend to the peasants from Maierii
30 or the suburbs of Miercurea, who stayed on
the outer limits of the room”31.
If he could have seen the list of those present, as it was kept
in the archive of “ the converted Visarion Roman, the promoter of
passivity”32, I. knight of Pușcariu would have understand why it
ultimately wasn’t published. Th e text bears the mark of attentive
corrections, probably made soon after the end of the conference, with the purpose of printing it. Th is secondary intervention
dutifully eliminated all clues of a political “ambush” or those that could have diminished the picture of a representative conference of the Romanian intellectual elite, through mentioning certain improper socio-professional statuses.
Words such as “ theologian ” (student at the Th eological
and Pedagogical Institute), “ jurist ” (student at the Law
Academy in Sibiu), “ college student ”, “villager ”, “pârgar”
33,
“psalm reader”,”jury” are erased from the text or replaced by
30 Maierii were at the time the suburbs of Sibiu.
31 Ioan cav. de Pușcariu, Notițe despre întâmplările contemporane. Partea a
II-a. Despre pasivitatea politică a românilor și urmările ei , ed. by Nicolae Josan,
Bucharest, Ed. Scriptorium, 2004, p. 20.
32 Ibidem , p. 22.
33 A very low village offi cial.

48 | V LAD POPOVICI
“representative ”, “owner ”, their sum being of 10% of all the
participants34. Even with this “make over”, publishing the list
would have made the lack of representativeness obvious. Th e
ones outside Sibiu county were no numerous of 100 men (30%). Almost half of the participants were peasants from the villages around Sibiu; only the village is mentioned (Apoldu de Jos, Apoldu Mare, Ludoș, Poiana, Dobârca etc.) and the partici-pant’s status as owner.
Equally, the diff erence between the persons noted on the
list (about 300) and the numbers latterly invoked in offi cial
papers (about 400) must have been fi lled by inhabitants of
Miercurea, making the villagers go up to 75%. Our suppo-sition is based on the fact that the mentioned locals are scarce in relation with the interest that the manifestation must have aroused. It is obvious that the locals must have generally been supporters of the passivist Ilie Măcelariu.
Collating this information with the data off ered by
memoirs, we get the image of a gathering not democratic at all and vaguely representative, taking place under the pressures exercised by the large number of passivist supporters. Th e story
of I. knight of Pușcariu excellently reveals the atmosphere inside the two pressure circles that acted upon the activists: the loud young men from the inside, constantly disturbing the opponents’ speakers
35 and the crowd around I. Măcelariu’s house.
Without having further information on this collective
character, an imaginative “game” is worth trying. We ask the reader to imagine 2–300 of people, mostly peasants, interestedly waiting, on a cold winter day (I. knight of Pușcariu had come from Sibiu by sleight) the result of a political confrontation
34 DJCAN, VR, Dos. II/29, f. 32–36.
35 See details about these interruptions in Acte si date despre conferinti’a
romana natiunale din Transilvania, tienuta in 7 si 8 martiu 1869 in Opidulu Mercuria, p. 16–111, passim.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 49
whose stake many of them probably didn’t even understand.
Th e talking, the comments, the echo of the applauses must have
created a state of continuous agitation. Th e low temperature
considered, we can assume that the beverages that heated the bodies and the spirits as well weren’t missing. Even if the partici-pants didn’t drink inside the yard, they certainly did this in the pubs of Miercurea, during lunch, with the consequence of a growing vehemence.
To the constant buzz and the agitation outside the condi-
tions inside must be added. In a heated parlour, where few dozens of people have stayed for a whole day, debating politics after having travelled in the cold, the atmosphere must have quickly become chemically loaded, with not enough oxygen and psychically burdening for those that were facing the dismay of their cause. In these conditions, the fact that only four persons were offi cially pro-activists, though it is certain that the
sympathisers were more numerous, becomes explainable from a psycho-historical point of view.
Even so, nor the pressure of the crowd, nor the atmos-
phere of I. Măcelariu’s parlour aren’t the causes of the passivist victory. Th ey are mere details of the perfect organization of
the event, staged by V. Roman. Th e result was the creation of
the fi rst Romanian political party from T ransylvania, which,
formally at least, has the attributes of a modern organization: a leading organism was elected (CEC), whose members were chosen by acclamation by the conference participants
36.
Practically, the de iure existence of the party was short lived, the
authorities dissolving the CEC and outlawing the organism37.
Th e incapacity to fi nd money for publishing the conference
documents (they were fi nally published in 1870 with the
36 T. V. Păcățian, Cartea de aur…, vol. 5, p. 115.
37 Dumitru Suciu, Mișcarea antidualistă a românilor din Austro-Ungaria și
Ilie Măcelariu (1867–1891), Bucharest, Ed. Albatros, 2002, p. 235–239.

50 | V LAD POPOVICI
fi nancial aid of Alexandru Hurmuzaki) is one of the proofs of
the incapability to sustain, in 1869, a real political party38.
RNPT seems to have been, between 1869 and 1878 simply
a brand, covering the national conferences of the elective years – conferences with less and less participant. In 1872, the activists organized at Sibiu, on the 5
th of May, such a conference, meant
to decide for the changing of the electoral tactics. Following the passivist pattern of 1869, they betted on gathering a large number of supporters, this time exclusively elite members, which lead to a quite low rate of participation (less than 100 persons). A mainly activist CEC was elected, but nothing was made for structuring the party on county levels. Th e national
movement was supposed to return to its form from the liberal period, by the gathering of a national congress under the lead of the two archbishops
39.
Th e adversaries’ reaction was quick and neutralizing. On
the 27th of June, in Alba Iulia, a mainly passivist conference
was convoked, with the participation of 214 persons, most of them from central T ransylvania (the Lower Alba, T urda-Arieș, Hunedoara counties)
40. Basically, this was a half-size replica of
the event from Miercurea, the diff erence lying in the fact that
now the “ owners ” mostly came from Lower Alba villages and
not from those around Sibiu. Besides the discussions and the proclamation of general passivity, this conference took no other major decisions
41.
Th e conferences of the 23rd of May 1875 and 20th of July
1878 from Sibiu were characterized by the same general lack of eff ects regarding the political organizing. 163 persons took
38 Details in B. Surdu, Conferința de constituire a Partidului Național
Român… , p. 310–311; D. Suciu, Mișcarea antidualistă…, p. 240–247.
39 T. V. Păcățian, Cartea de aur…, vol. 6, p. 13–17.
40 “Gazeta T ransilvaniei”, XXXV (1872), no. 52, 1st/13th July, p. 1–2.
41 T. V. Păcățian, Cartea de aur…, vol. 6, p. 57–60.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 51
part in the fi rst one and only 69 in the second one, mostly
from Sibiu42. Unfortunately, we only know the identity of the
speakers and of the CEC members; the lists of participants weren’t conserved in the media, in any other printed source or in the archives. It is obvious that in 1878 what was named the Romanian National Party from T ransylvania was a restricted group, active almost exclusively in southern Ardeal, in Sibiu and Brașov counties.
Th e fact that all the CEC members of 1878 resided in
Sibiu testifi es for the fact that we cannot talk about a party
that led a county network of electoral clubs. More obvious is the attempt to save what could still be saved regarding organi-zation, conserving at least a central hierarchical nucleus. We have no proof of any other county electoral club at that time, though it is highly possible that at least some colleges had this type of structures.
Resuming the steps of the RNPTH evolution from the
period 1869–1878, we can state that, in this phase, we don’t have a proper political organization, but a title assumed by the members of the T ransylvanian national movement and conserved by three-year gatherings, marking the elective cycles. When we know the complete list of participants (1869, 1872 Alba Iulia) or we have information on most of them (1878), it is obvious that the representativeness is vague, most of them coming from the area in which the conference was held.
Th e lack of representativeness was due to the inexistence of
organized structures and of a hierarchy including not only the CEC members, but the presidents of the counties and college clubs as well. Th e same hierarchical minus lead to the inexistence
of a fund collecting system, so necessary for a political party.
42 “Telegraful Român”, XXXIII (1875), no. 38, 15th/27th May, p. 149;
Ibidem, XXXVI (1878), no. 82, 18th July, p. 326, col. 2; “Observatoriulu”, I
(1878), no. 56, 12th/24th July, p. 1.

52 | V LAD POPOVICI
Not least, we believe that the lack of a party archive
ante 1878 is worth mentioning. Th e eldest document in the
today-RNPTH archive is a minute of CEC from the 26th of
October 187843. Another document, also found in the current
volume, is Protocolul de esibite despre actele vechi ale part. Național
– Th e catalogue of the National Party’s old papers44, which states
on position no. 1 from 1880: N. Străvoiu, Opinions regarding the
forming of electoral clubs. Th e fact that at that time the members
of the CEC elected in 1878 were still trying to build local struc-tures and to get data regarding the exact situation of the electors for each college is, we believe, revealing for the organizational state of the party.
Of course, new researches can at any time bring to light
archive information to contradict the above statements and considerations, especially as the ‘70s are, most probably, the less documented decade for the dualist T ransylvania. It would be fortunate to happen so, as the doors kept locked today by the lack of documentary information would thus be opened. But until the sprung of new documents, what is lightly called the Romanian National Party from T ransylvania cannot be truly considered a political party. We can solely speak of a generous, modern initiative from 1869, which, under the pressure of the Hungarian authorities and of the internal struggles, failed and became a simple name used by the national conferences.
Only after 1878 the fi rst signs of inner organization began
to appear. Th e massing together of the leaders in Sibiu allowed
a better communication among them and a higher number of gatherings. Th e main purposes were “ according to the conclusions
of the national conference from 20
th–21st of July 1878 and of the
committee from the previous meeting ” [6th of September 1879],
organizing county committees and gaining a statistical view
43 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 2.
44 Ibidem , f. 31.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 53
of the electors from each college, in order to apply the proper
tactics in the 1881 elections45.
A CEC circular was sent on the 13th of February 1880 to
35–40 Romanian leaders from all the T ransylvanian counties, inviting them to make sure that all their voting co-nationals were registered on electoral lists and after enlisting them, to make a statistics of the situation
46. It is interesting that the document
seems to attest the existence of Romanian local political struc-tures, down to the college sub-committees. Th is could give the
impression of a better vertical organizing of RNPT than the real, existing one, as a proof coming the few responses received until the 19
th of July 188: “ merely fi ve individuals answered until now ”47.
Th e same document seems to indicate, through a couple
of marginal annotations, that part of the organizing diffi culties
was directly connected to the semi-illegal state of CEC. Th e
fact that the Romanian political activity, as well as the existence of RNPTH, were basically only tolerated might have been the reason why G. Barițiu’s proposal of printing the text in 35–40 copies was turned down by Nicolae Popea, the president of the party: “ I believe it is better to be hand-written ”
48. Working with
a printing house would have drawn the authorities’ attention. Even more, the only Romanian printing press in Sibiu, the one belonging to the Archbishoptry, was not secure and confi –
dential, due to Archbishops’ Miron Romanul position and to his bad relations with many leaders of the national movement
49.
45 Ibidem, f. 2.
46 Ibidem , f. 4–5. Mentioned without being properly cited by L. Maior,
Constituirea Partidului Național Român…, p. 93.
47 ANICB, PNRT, Dos. 1/I , f. 7.
48 Ibidem, f. 4.
49 See the clashes between M. Romanul and other Romanian politicians in
“Telegraful Român”, XXIV (1876), no. 101, 19th/31st December, p. 401–402;
Ibidem, no. 102, 23rd December 1876/4 January 1877, p. 405–408; Ibidem,
XXV (1877), no. 2, 6th/18th January, p. 5–6; Ibidem, no. 18, 3rd/15th March,

54 | V LAD POPOVICI
Th e CEC initiatives of 1878–1880 clearly indicate the
intention to end passivism at the 1881 elections. Th e texts of
the circulars themselves are proof for this: “ Th e right to vote is
one of the fundamental rights in democratic states. Th is right, all
citizens must use when the occasion comes and when the common good, the well-being of the country and of the nation requires it ”
50.
But the events took a diff erent turn in August 1880, when, with
the “Astra” gathering from T urda, a series of inside conferences of the Romanian leaders began, meant to create the necessary conditions for a national conference of the Romanians from both T ransylvania and Banat
51.
It is hard to say if the shifting from CEC to a larger group
of leaders was caused by the lack of interest shown by local structures or by the reaction of the passivist group. On the other side, we cannot ignore the possibility of the silence coming in response to the 13
th February circular being a manifestation of
pro-passivism local leaders. Collating the archive information with those off ered by the media we can – vaguely, it is true –
identify a passivist “sabotage” of the CEC initiative. Only so one can explain the fact that in the elective college of T urda a Romanian committee, gathering three times a week, was constituted, not in the summer of 1880, as a result of the CEC’s request, but in winter, after a series of confi dential meetings
52.
Th e same number from “Gazeta T ransilvaniei” who off ers
information on the T urda committee also includes a rather harsh attack on CEC, with the accuses of: lack of transparency, ignoring the decisions of the 1878 conference and leaving all
p. 69; Ibidem, XXVI (1878), no. 46, 22nd April, p. 181; Ibidem, no. 54, 11th
May, p. 215; Ibidem, nr. 55, 13th May, p. 218–220; Ibidem, XXVIII (1880),
no. 51, 1st May, p. 200; Ibidem, XXX (1882), no. 43, 15th/27th April, p. 170.
50 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 4v.
51 L. Maior, Constituirea Partidului Național Român…, p. 93–97.
52 “Gazeta T ransilvaniei”, XLIII (1880), no. 99, 11th/23rd December, p. 2.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 55
initiative to “others” 53. Without claiming that the harshness
of the gazette had been explicitly requested and staged by the passivist leaders, it is clear that it put CEC in a diffi cult position,
diminishing its merits, exposing it to critics and thus preventing the risk of activist proposals. Actually, CEC embraced this surrendering of initiative, but continued to play the part of a leading organism, having meetings and sending forth circulars according to the decisions of these private reunions
54. Clearly,
the political situation from Banat, where the political fi ghts of
the previous decade lead to almost nothing, contributed to the idea of a Romanian national party united in passivism
55.
Th e whole organizing activity of 1879 continued and
developed, but concentrated on passivist purposes. Th e
commune conference took place on the 12th of May 1881. Its
unfolding and its results, as well as the offi cial creation of the
Romanian National Party from T ransylvania and Hungary, were extensively presented in historiography. Unlike the past decade, the participation to the event was now subdued to strict rules, based on the criteria of representativeness and democratic voting. Each elective college was to nominate two candi-dates, attested through credentials and through presenting the protocol of the meeting. Th ey had to necessarily have the right
to vote and be elected, according to the legislation of the time. Th e college committees also had to inform CEC on the results
of the meetings, by sending the minutes
56.
The diff erence between what we know about the
1869–1878 conferences and the 1881 one gives the real measure
of the shifting from an elite semi-organized political group to
53 Ibidem , p. 1.
54 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 12–25.
55 B. Surdu, Conferința de constituire a Partidului Național Român…,
p. 313–314.
56 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 6, 55–56.

56 | V LAD POPOVICI
a modern political party. Th e introduction of the mandatory
credentials, of the meetings’ minutes, of the correspondence between the elective colleges and CEC, are steps that forced the proper forming of the future local structures of RNPTH. From now on, until the Memorandum years, the party worked on a well organized system of delegation and representativeness that created the equilibrium of the leading forces and certainly help in the political education of the electors.
Of course, one must not forget the programme and the
unity of ideology of RNPTH, but the large studies dedicated to this subject in the last four decades convince us not to go into the details of these matters
57.
Th e weaknesses were also present from this very beginning,
leading in time to organizational fi ssures and fi nally to the crisis
of 1896. One such weak point was constituted by a key-detail of the delegation set of rules: the possibility of being elected by a diff erent college from the residence one. Th is is never explained
by the offi cial papers or by the party’s correspondence, but we
can easily assume that the great number of leaders in some centres (Sibiu, Arad) and the lack of important fi gures in
border colleges or in colleges with the Romanian population in minority, led to this measure. But even from 1881, its existence allowed diff erent factions to develop certain strategies, thus
the important leaders being present at the conferences, even if elected by diff erent colleges than their residence ones.
Discrepancies between the distribution of the mandates
and the residence occur even inside the CEC: V. Babeș, who lived for more than a decade in Budapest, but was a delegate for the Banat counties; V. Roman and G. Barițiu, who lived in Sibiu, but were delegates for the T urda-Arieș county. Babeș’s
57 For an analysis of the National Party political agenda see: L. Maior,
Memorandul. Filosofi a politico-istorică a petiționalismului românesc , p. 112–119;
K. Hitchins, Conștiință națională și acțiune politică…, p. 125–131.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 57
situation is perfectly explainable and we shall not insist upon it.
But the presence of the two delegates from T urda-Arieș off ers a
glimpse at the party factions’ inner power games.
Th e usage of such practices was legitimated by the internal
functioning rules. Since 1881, Th e Depositions of the Central
Electoral Committee from Sibiu regarding the gathering of the National Conference and the means for electing the delegates as members of the Conference (Dispozițiile Comitetului Electoral
Central din Sibiu relative la relative la convocarea Conferinței naționale și la modalitatea alegerii delegaților ca membri ai Conferinței ), stated at point no. 5: Th e delegates can be elected by
the college were they reside or by other electoral colleges (Delegații
pot fi aleși din cercul unde aparțin sau din alte cercuri electorale )
58.
In the discussed case, nor V. Roman (manager of the
“Albina” Bank), nor G. Barițiu (fi rst class fi gure of the national
movement) could have been excluded from the conference without serious tensions involved. But on the 27
th of March
1881, the fi rst one gathered in the electoral meeting of the Sibiu
colleges’ no more than 19 votes and the second one didn’t even participate at the event
59. As a consequence, on the 9th of April,
both were delegated by the electoral gatherings of the colleges T urda, Vințu de Sus and Luduș (T urda-Arieș County), along with another politician from Sibiu, an old friend of I. Rațiu, namely Iacob Bologa
60. Another member of CEC, P . Cosma,
was rejected by the same assembly from the 27th of March with
25 votes, compared to 69 and 51 votes, as received by N. Popea and Nicolae Cristea. Anyhow, this didn’t stop him from being delegated from the same county, by the Cristian elective college, thus the way to the party’s leading structures being opened for
58 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 6.
59 Ibidem, Dos. 1/I, f. 59–60.
60 Ibidem , Dos. 20, f. 11–12. I. Bologa didn’t accept the credentials
because of his precarious health state. Cf. Ibidem , Dos. 1/I, f. 64.

58 | V LAD POPOVICI
him61. A. T rombițaș must also be mentioned, as he was elected
CEC member, though his name does not appear among the delegates at the conference in the papers of the event, nor in any other archive document.
Besides these cases, the lists of the conference partici-
pants
62 include other examples as well. Th is strategy was
employed for all conferences, and the lists here published are a proof for it. Until 1890, the “trick” was exclusively used in order to maintain the balance straight between factions, by relocating important members. Later on, the tensions created around the Memorandum and the will for power of the young tribunist group, lead to the use of this system for totally eliminating the CEC members from Banat, thus clearing the way for the Memorandum
63.
All in one, the rules established in 1881 achieved their goal,
creating and maintaining RNPTH as an organized structure until the years of the national movement crisis. Th e examples
off ered above are, of course, a minority, their purpose being
the underlining of certain group strategies; even so, most of the delegates were integrated into a truly representative system. Th e
absenteism was also a present phenomenon, but its proportions were never alarming.
Other proofs for RNPTH’s institutionalization and organ-
izing come from the internal correspondence of the group. First of all, unlike during the ‘70s, we have plenty of letters sent between CEC and the local structures. Th e circulars are
61 Ibidem, Dos. 1/I, f. 67–69.
62 Ibidem, f. 112–113; Memorial compus și publicat …, p.  160–169,
172–174.
63 For a detailed analysis on the National Party’s elite between 1881
and 1896 see: Vlad Popovici, Th e Elite of the Romanian National Party
from Transylvania and Hungary (1881–1896), in “T ransylvanian Review”,
5/2010, in proceedings: Transylvanian Historical Perspectives, Cluj-Napoca,
Centrul de Studii T ransilvane, 2010 (under press).

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 59
often printed64, as well as the papers of some conferences; we
can deduce the existence of those fi nancial possibilities absent
during the previous decade. In 1884 and 1887 we even have standard printed credentials
65. Even so, the pecuniary aspects
were still problematic, as not all members paid their contri-butions, sometimes not even buying the brochure with the protocols of the conferences where they have been present
66. Th e
lack of funds became acute when the RNPTH leaders decided to take upon them the patronage, more or less symbolic, of some papers; the greatest losses were registered with “T ribuna”
67.
One can state that from 1881 until de years of the
post-Memorandum crisis, RNPTH functioned as a true political party. It had, at least formally, a structure extended to its local levels of organization, lists of presidents of the county and college clubs being identifi ed since 1881
68. Th e central archive
of the party also conserves numerous minutes of the college branches, most of them dating from the electoral years and concerning the delegates to the conferences
69. Unfortunately,
the documents from the years between elections are scarce,
64 ANICB, PNRT, Dos. 1, f. 88–111, 114–115; Ibidem, Dos. 1/II,
f. 233, 249; Ibidem , Dos. 2, f. 30, 32, 40–41.
65 Th ese “Litere credenționali” are very numerous in the party’s archives.
See for example: Ibidem, Dos. 3, f. 11–14; Ibidem, Dos. 5, f. 31, 43, 45–52;
Ibidem, Dos. 19, f. 9–10. Such credential is also shown on the book cover.
66 Ibidem, Dos. 1/II, f. 246–247.
67 Ibidem, f. 289; Ș. Polverejan, N. Cordoș, Mișcarea memorandistă în
documente (1885–1897), p.  347–355; T. Pavel, Partidul național român
și acțiunea memorandistă, p. 35. For details on the “T ribuna” funding see
V.  Popovici, Finanțarea ziarului “Tribuna” din Sibiu și afacerea “Fondului
Iancu” (1884–1899), in “Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din
Cluj-Napoca”, Series Historica, XLVII (2008), p. 429–436.
68 ANICB, PNRT, Dos. 1/I, f. 116–117.
69 Being as common as the “Litere credenționali”, these papers were
practically their validation certifi cate. See for example: Ibidem, Dos. 1/I,
f. 57–63; Ibidem, Dos. 14, f. 3–10.

60 | V LAD POPOVICI
suggesting that for the activities of these inferior levels the
pressures of the electoral events and of the party’s leadership were crucial. Th is might have been a major second weakness of
the party: CEC managed to create a vertical structure, extended in the areas inhabited by Romanians, but did not know how, or could not, make it active, determine it to act unrelated to the Sibiu command center.
Indeed, there is an example that proves the opposite from the
statements above: the activity of the county club of Lower Alba, documented for the period of 1896–1897 by a fi le preserved at
the Alba County Archives, and which provided the current book with a couple of documents
70. Analyzing their content, we fi nd
out that the club was organized in November-December 1895, its declared purpose being to defend the Romanian national interests on county level and helping as many co-nationals as possible to ascend to local administrative positions
71.
From the beginning of its activity, the club leadership kept
contact with the RNPTH president, Ioan Rațiu, even inviting him to some meetings
72. It is certain that the Blaj club, dealing
with the restrictive area of Lower Alba, identifi ed itself with the
county structure of the party. During the fall of 1896, I. Rațiu sent a circular, stressing on the necessity of having two delegates from each elective college at the conference called for the 24
th
of October in Sibiu. After an internal meeting, on the 18th of
70 An almost exhaustive analysis of the fi le’s content was made by Ioan
Pleșa, Reactivarea la Blaj, în perioada postmemorandistă, a clubului politic
central al românilor din comitatul Alba Inferioară, in “Dacoromania”, XI
(2009), no. 48, on http://www. dacoromania-alba.ro/nr48/reactivarea_blaj.htm consulted at 01.12.2010.
71 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fond Clubul politic
central al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dos. 1, f. 16, 111 [Th e Alba County Archives, Fund Th e Political Club of the Romanians from
the Lower Alba County – Blaj…].
72 Ibidem, f. 18.

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 61
October, the club’s leaders decided to convoke its members in
order to elect delegates73.
Th ese are the last documents of the fi le. We don’t know
how the club continued its activity, but the conference desired by I. Rațiu was prohibited by authorities
74 and RNPTH began
crossing a period of profound crisis, on the background of internal disagreements. Regarding the value of valid example of the club from Blaj, it is relative, because its activity began late, after the bursting of the party’s crisis. Even so, the fact that it was constituted in order to stand for certain local interests, that it followed the central pattern, elaborating a vast documen-tation regarding the electors from each college of the county and especially the seemingly local initiative, come to support the idea that an organized national movement could success-fully function on local levels as well.
Having this particular case in mind, we can conclude
that local necessities could have determined the Romanians to crystallize organized structures and to have autonomous initiative. Th e national program of 1881, the paper that made
rivers of ink fl ow, had, by far, a lesser eff ect than the immediate
problems from specifi c counties would have had. Th e CEC
circulars make the constant disciplinary moves of the party’s leadership obvious, but they sometimes also denote the indolent attitude of the local committees
75. Th e question is not if a
Romanian political local organization existed, but what was the extent of it and how it interacted with the RNPTH leadership in the years between elections? Argumentative answers to these questions can only be off ered by an extensive investigation,
on all T ransylvania and conducted on all categories of sources: archive documents, press, memoires, bibliography etc.
73 Ibidem, f. 130–134.
74 “Dreptatea”, III (1896), no. 227, 12th/24th October, p. 1.
75 ANICB, PNRT, Dos. 1/II, f. 260–261.

62 | V LAD POPOVICI
* * *
We have tried to prove through these pages that in the
history of the national movement from the dualist period, there was a phase when one can clearly talk about a Romanian political party, matching the modern meaning of the notion. Unlike its predecessor from ‘70s T ransylvania, during 1881–1896, RNPTH followed all the functioning rules of a political party. It had a vertical, pyramidal, network, formed of county and college branches, which followed certain central indications. Th eir
relations with CEC are largely documented by archive documents. Th e party had a well establishes program after 1881, following it
until the debut of its internal crisis. National conferences were constantly organized, with representative participation. Here the leadership structures were elected, on criteria that could be named “algorithmic” by the contemporary analyst – the main purpose being the maintenance of the inner equilibrium.
In truth, the activity of the local centers in non-electoral
years is poorly documented. But we have at least one example of a functional county club and the researches on these matters, mostly conducted under the sign of local history, still need to be centralized.
Th e documents included in the volume support our
assertions and in the same time off er prosopographical infor-
mation on the Romanian political elites of T ransylvania from 1869 to1896. Of course, their selection is subjective and seeks to strengthen this introductory study. But we strongly believe that publishing the whole RNPTH archive, from the National Central Historical Archives in Bucharest would prove the same and it would only base the same conclusions on a larger quantity of archive material. Hoping that this wish could become reality, we now leave the documents to talk for themselves.

Vlad Popovici

CATALOGUL DOCUMENTELOR .
CATALOGUE OF THE DOCUMENTS
I. 7–8 martie 1869. Conscrierea participanților la conferința
națională română din Ardeal ținută în Miercurea75
I. 7th–8th of March 1869. Th e conscription of the participants at
the Romanian national conference from Miercurea
II. 27 iunie 1872. Conscrierea membrilor conferinței naționale
române din Ardeal ținută la Alba Iulia84
II. 27th of June 1872. Th e conscription of the participants at the
Romanian national conference from Alba Iulia
III. 1 martie 1881. Circulara CCE privind convocarea
conferinței naționale pe data de 12 mai 1881 la Sibiu și regulamentul delegării participanților91
III. 1
st of March 1881. Th e CEC’s circular regarding the national
conference on May the 12th in Sibiu, and the attendance rules
IV. 27 martie 1881. Protocolul ședinței comitetului electoral
din cele două cercuri ale orașului Sibiului, ținută în vederea alegerii de delegați la conferința națională din 12 mai 188192
IV. 27
th of March 1881. Th e minute of the electoral colleges
committee from Sibiu’s meeting, organised for the election of the delegates at the national conference from May the 12
th

64 | V LAD POPOVICI
V. 4 aprilie 1881. Proces verbal al ședinței comitetului electoral
din cercul Cristian, organizată în vederea alegerii de delegați la conferința națională din 12 mai 188195
V. 4
th of March 1881. Minute of the electoral committee of
Cristian college, taken at the meeting organised for the election of the delegates at the national conference on May the 12
th
VI. 9 aprilie 1881. Proces verbal al ședinței comitetului
electoral din comitatul T urda-Arieș, cercurile T urda, Luduș și Vințul de Sus, organizată în vederea alegerii de delegați la conferința națională din 12 mai97
VI. 9
th of April 1881. Minute of the meeting organised by three
colleges from Turda-Arieș county (Turda, Luduș and Upper Vinț) for the election of the delegates at the national conference on May the 12
th
VII. 23 aprilie 1881. Scrisoare a lui Iacob Bologa către CCE,
în care arată că din motive de sănătate nu poate accepta mandatul de delegat din cercul Ludușului98
VII. 23
rd of April 1881. Th e letter of Iacob Bologa addressed to
CEC, in which he announces that because of his illness he cannot accept the mandate off ered to him by the Luduș college
VIII. 27 aprilie 1881. Scrisoare a CCE către Ioan Rațiu, în
care i se cere să dispună alegerea unui alt delegat la conferința din 12 mai, în locul lui I. Bologa99
VIII. 27th of April 1881. Th e letter sent by CEC to Ioan Rațiu, in
which he is asked to ensure the election of another delegate instead of Iacob Bologa
IX. Document nedatat. Anunț al CCE privind condițiile de
acces în sală pe durata conferinței din 12 mai 1881100
IX. Undated document. CEC announces the conditions under
which the public could attend the conference from May the 12
th

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 65
X. 8 mai 1881. Proces verbal al ședinței comitetului electoral
din cercul Ocna Sibiului în vederea alegerii de delegați la conferința națională din 12 mai101
X. 8
th of May 1881. Minute of the meeting of the electoral
committee from Ocna Sibiului, organised for the election of delegates at the national conference from May the 12
th
XI. 12–14 mai 1881. Conscrierea membrilor conferinței
naționale a alegătorilor români din T ransilvania și Ungaria ținută la Sibiu103
XI. 12
th–14th of May 1881. Th e conscription of the participants at
the Romanian national conference in Sibiu
XII. 12–14 mai 1881. Lista președinților cluburilor electorale
românești din Ungaria în anul 1881112
XII. 12th–14th of May 1881. List of the presidents of the Romanian
county and college elective clubs from Hungary in 1881
XIII. 12 iunie 1881. Adresă a conducerii clubului electoral
cercual Năsăud, către membrii săi, în chestiunea recent desfășuratei conferințe naționale de la Sibiu116
XIII. 12
th of June 1881. Address of the board of Năsăud elective
committee towards the electors, informing them about the decisions taken in the recently held national conference
XIV. 26 iunie 1882. Circulară a CCE prin care li se cere
membrilor din structurile locale ale partidului să se implice în verifi carea și completarea listelor de alegători117
XIV. 26
th of June 1882. Circular of CEC asking the local leaders
to check out and add completions to the lists of electors

66 | V LAD POPOVICI
XV. 19 februarie 1884. Scrisoarea lui Diamandi Manole
către Partenie Cosma prin care anunță că, din cauza bolii, nu se poate ocupa de organizarea partidului în cercurile Brașovului118
XV. 19
th of February 1884. Th e letter of Diamandi Manole to
Partenie Cosma, announcing that because of his illness he cannot take upon himself the organizing of the National Party in Brașov county
XVI. 25 februarie 1884. Statistica alegătorilor din comitatul
Caraș-Severin sintetizată de Coriolan Brediceanu119
XVI. 25
th of February 1884. Th e statistics of electors from
Caraș-Severin county, realized by Coriolan Brediceanu
XVII. 25 martie 1884. Circulară tipărită a CCE prin care li
se cere conducătorilor politici din comitatul Alba de Jos să înceapă pregătirile pentru alegeri în anul electoral 1884120
XVII. 25
th of March 1884. Printed circular of CEC in which the
leaders from Lower Alba county are asked to begin preparations for the 1884 elections
XVIII. 13 Aprilie 1884. Protocolul conferinței alegătorilor
din cercurile orașului Sibiu pentru alegerea deputaților la conferința națională din 1–3 iunie 1884122
XVIII. 13
th of April 1884. Minute of the Sibiu electors’ meeting,
held with the purpose of choosing their delegates at the national conference from 1
st–3rd of June 1884
XIX. 17 aprilie 1884. Adresa comitetului central electoral
al orașului Sibiu privind înaintarea protocolului conferinței alegătorilor din 1/13 aprilie 1884 pentru alegerea deputaților la conferința națională123
XIX. 17
th of April 1884. Address of the Sibiu elective committee
presenting the minute of the meeting from 1st/13th of April,
held with the purpose of choosing the delegates for the national conference from 1
st–3rd of June 1884

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 67
XX. 24 aprilie 1884. Adresa comitetului central electoral
al orașului Sibiu privind înaintarea protocolului conferinței alegătorilor din 24 aprilie pentru alegerea deputaților la conferința națională124
XX. 24
th of April 1884. Address of the Sibiu elective committee
presenting the minute of the meeting from 24th of April, held with
the purpose of choosing the delegates for the national conference
XXI. 24 aprilie 1884. Protocolul celei de a doua conferințe
a alegătorilor din cercurile orașului Sibiu pentru alegerea deputaților la conferința națională din 1–3 iunie 1884125
XXI. 24
th of April 1884. Minute of the second meeting of the
Sibiu electors held with the purpose of choosing the delegates for the national conference from 1
st–3rd of June 1884
XXII. 28 aprilie 1884. Proces verbal al ședinței comitetului
electoral din cercul Cristian, organizată în vederea alegerii de delegați la conferința națională din 1–3 iunie 1884126
XXII. 28
th of April 1884. Minute of the Cristian college elective
committee meeting, held with the purpose of choosing the delegates for the national conference from 1
st–3rd of June 1884
XXIII. 29 mai 1884. Proces verbal al conferinței alegătorilor
români din cercul Iosășel, comitatul Arad, pentru alegerea delegaților la conferința națională de la Sibiu, 1–3 iunie 1884127
XXIII. 29
th of May 1884. Minute of the Iosășel college (Arad
county) elective meeting, held with the purpose of choosing the delegates for the national conference from 1
st–3rd of June 1884
XXIV. 10 februarie – 30 mai 1884. Extras din Protocolul de
esibite al partidului conținând rezumatul corespondențelor
privind organizarea conferinței din 1–3 iunie 1884129
XXIV. 10th of February – 30th of May 1884. Off print of the
National party’s “List of exhibits” containing the abstract of the offi cial correspondence on the subject of the national conference

68 | V LAD POPOVICI
XXV. 1–3 Iulie 1884. Consemnarea delegaților la conferința
națională de la Sibiu135
XXV. 1st–3rd of July 1884. Th e conscription of the participants at
the national conference held in Sibiu
XXVI. 13 noiembrie 1885. Circulară a CCE în care se cere
membrilor partidului să achite prețul broșurii conținând actele conferinței din 1884148
XXVI. 13
th of November 1885. Circular of CEC asking the party
members to pay the price for the printed versions of the 1884 national conference minutes, sent to them during the previous year
XXVII. 15 iulie 1886. Circulară a CCE în care se cere
alegătorilor români să verifi ce prezența lor în listele electorale
și să sesizeze comitetului orice abuzuri în acest sens148
XXVII. 15
th of July 1886. Circular of CEC in which the
Romanian electors are asked to verify if they are enlisted in the election protocols and to announce any offi cial abuse in this matter
XXVIII. 17 aprilie 1887. Adresă a CCE privind convocarea
conferinței naționale pe data de 7 mai 1887, conținând și regulamentul delegărilor151
XXVIII. 17
th of April 1887. Address of CEC containing the call
for the national conference on May the 7th 1887, along with the
rules for the election of the delegates.
XXIX. 19 aprilie 1887. Procesul verbal al conferinței
alegătorilor români din cercul Dobra, comitatul Hunedoara, organizată în vederea delegării reprezentanților pentru conferința națională de la Sibiu152
XXIX. 19
th of April 1887. Minute of the Dobra college (Hunedoara
county) elective conference organised with the purpose of electing the representatives for the national conference in Sibiu

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 69
XXX. 24 aprilie 1887. Gregoriu Vitez cere CCE să îi indice
posibili delegați pentru a fi aleși în cercurile Teaca și Ormeniș,
deoarece dintre localnici nimeni nu vrea să meargă la conferința de la Sibiu154
XXX. 24th of April 1887. Gregoriu Vitez asks the CEC to name
possible delegates to be elected in the T eaca and Ormeniș circles, because the locals didn’t wish to take the trip at the national conference
XXXI. 3 mai 1887. Extras din procesul verbal al alegerii delegaților comitatului Făgăraș la conferința națională a partidului, înmânat ca și credențional vicarului Alexandru Micu 155
XXXI. 3rd of May 1887. Off print from the minute of the Făgăraș
college meeting, used as credential by the Curate Alexandru Micu
XXXII. 7 mai 1887. Conscrierea delegaților la conferința
națională de la Sibiu156
XXXII. 7th of May 1887. Th e conscription of the participants at
the national conference held in Sibiu
XXXIII. 10 iunie 1887. Adresă a delegaților comitatului
Bistrița-Năsăud la conferința de la Sibiu din 7–9 mai 1887, anunțând alegătorilor rezultatele dezbaterilor și tactica politică ofi cială a PNRTU162
XXXIII. 10
th of June 1887. Address of the delegates from
Bistrița-Năsăud county at the national conference in Sibiu, announcing to the local electors the results of the event and the offi cial tactics of the National Party
XXXIV. 27–28 octombrie 1890. Lista participanților la con-
ferința națională din Sibiu, profesiunea și cercurile reprezentate163
XXXIV. 27th–28th of October 1890. Th e list of the participants
at the national conference in Sibiu, their profession and the represented colleges

70 | V LAD POPOVICI
XXXV. 20 decembrie 1890. Scrisoare a conducerii partidului
adresată lui Ioachim Mureșan, prin care este rugat să preia inițiativa organizării cercuale în Năsăud. Se menționează de asemenea intenția de a se elabora un regulament de organizare internă a partidului167
XXXV. 20
th of December 1890. Letter from the CEC to Ioachim
Mureșan, in which he is asked to oversee the organization of the Năsăud college. Th e intention of elaborating internal regulations
for the party is also mentioned
XXXVI. Ianuarie 1891. Scrisoare a conducerii PNRTU
adresată lui Ioachim Mureșan, prin care îi este anunțată lista ofi cioaselor partidului și este rugat să intermedieze obținerea
unui cât mai mare număr de abonamente pentru acestea168
XXXVI. January 1891. Letter of the CEC addressed to Ioachim
Mureșan, in which he is being announced the list of the party’s offi cial newspapers and asked to intermediate as many subscriptions
as he could from his college
XXXVII. 10 ianuarie 1892. Proces verbal al adunării
alegătorilor români din cercul Cristian în vederea delegării de reprezentanți la conferința națională de la Sibiu169
XXXVII. 10
th of January 1892. Minute of the Cristian college
elective committee meeting, held with the purpose of choosing the delegates at the national conference in Sibiu
XXXVIII. 21–22 ianuarie 1892. Lista participanților la
conferința națională din Sibiu171
XXXVIII, 21
st–22nd of January 1892. Th e conscription of the
participants at the national conference in Sibiu

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă | 71
XXXIX. 25 ianuarie 1892. Circulară a CCE adresată
președinților de fi liale comitatense, în care li se cere să ia
inițiativa organizării partidului la nivel local.175
XXXIX. 25th of January 1892. Circular of the CEC addressed
to the presidents of county committees in which they are asked to organize the party at its lower levels
XL. 8 martie 1892. Adresa CCE către președintele comitetului
electoral din cercurile Diciosânmărtin și Bălăușeri în care sunt salutate rezultatele privind organizarea partidului și se insistă pentru o amplifi care a eforturilor în acest sens176
XL. 8
th of March 1892. CEC address towards the president of
the Diciosânmărtin and Bălăușeri colleges in which his results in organizing the party until that moment are saluted but he is also being asked to intensify such activities
XLI. 1 noiembrie 1895. Circulară a comitetului electoral
român din comitatul Alba de Jos cerând organizarea în vederea alegerilor comitatense178
XLI. 1
st of November 1895. Circular of the Romanian elective
committee from Lower Alba county asking the electors to get organized for the next county elections
XLII. 8 noiembrie 1895. Scrisoare a lui Iuliu M. Montani, din
Zlatna, către conducerea comitetului electoral comitatens în care prezintă situația din cercul Zlatna și cere îndrumări179
XLII. 8
th of November 1895. Letter of Iuliu M. Montani, from
Zlatna, to the board of the Romanian elective county committee, in which he describes the situation from the Zlatna college and asks for guidance

72 | V LAD POPOVICI
XLIII. 28 decembrie 1895. Procesul verbal al conferinței
comitetului electoral comitatens din Alba de Jos, conținând măsuri de organizare internă și desemnarea candidaților la alegerile pentru administrația locală180
XLIII. 28
th of December 1895. Minute of the Romanian
elective county committee from Lower Alba county, stating internal organization rules and de list of candidates for the local administration
XLIV. 15 octombrie 1896. Circulara președintelui partidului
național, Dr. Ioan Rațiu, prin care anunță convocarea unei conferințe naționale și cere comitetelor comitatense să delege reprezentanți182
XLIV. 15
th of October 1896. Circular of the National Party
president, Ioan Rațiu, in which he announces the call for a national conference and asks the local committees to chose their representatives
XLV. 18 octombrie 1896. Proces verbal de ședință prin care
conducerea clubului electoral comitatens Alba de Jos decide convocarea alegătorilor români pentru a da curs cererilor formulate de Ioan Rațiu182
XLV. 18
th of October 1896. Minute of the Lower Alba county
committee board, stating the need for a meeting of all Romanian electors in order to comply to Ioan Rațiu’s request

DOCUMENTE

Acte și documente privind elita politică românească │ 75

I. 7–8 MARTIE 1869. Conscrierea participanților la conferința
națională română din Ardeal ținută în Miercurea 1.

1. Elia Măcelariu, consilier în pensiune din Miercurea .
2. Aron Densușianu, avocat în Făgăraș.
3. Visarion Roman, proprietar în Rășinari
4. Petru Pop, vicar în Hațeg.
5. Ioan Bran de Lemenyi, căpitan supr. în pens., Făgăr aș.
6. Vasilie Buzdug, asesor în Năsăud, reprezentant al i nteligenței
din Năsăud.
7. Ioan Hannia, protopresbiter gr. or. Sibiu.
8. Nicolae Densușianu, jurist.
9. Basiliu Duca, vice comite, Aiud.
10. Demetriu Boeriu, președ. urbarial, Aiud.
11. Dr. Ioan Rațiu, avocat, Turda.
12. Simion Balint, protopresbiter gr. cat., Roșia Monta nă.
13. Ioan Russu, protopresbiter gr. cat., Sibiu.
14. Iuliu Bardoși, concepist ministerial, Turda Superio ară.
15. Samuil Poruțiu, consilier guvernial, Cluj.
16. Ilie Vlassa de Cicud, canonic, Blaj.
17. Petru Vlassa, preot în Arieș.
18. Maxim Pop, profesor, Năsăud, reprezentant al inteli genței din
Năsăud.
1 Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale, Fo nd Personal Visarion
Roman, Dosar II/29, f. 32–36. Lista este întocmită și corectată cel mai probabil
de V. Roman, ca notar al conferinței. Textul mai ap are publicat și în Bujor
Surdu, Visarion Roman (1833–1885) , p. 263–270 unde din motive deontologice
am păstrat transcrierea inițiale făcută de B. Surdu . Pentru ediția de față am
utilizat documentul de arhivă, operând modificări ș i completări necesare, cea mai
importantă fiind redarea informației tăiate în orig inal, a cărei relevanță a fost
expusă în studiul introductiv. În document, autorul trece nr. curent până la 266
inclusiv, omițând însă unele poziții. Din acest mot iv am ales să refacem
numerotarea și să o completăm cursiv până la 295. P entru completări vezi și
nota 7, infra [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 76
19. Ioan Elia [?] Moldovan, proprietar, Deva 2.
20. Dr. A. Tincu, avocat, Sebe ș, Orăștie.
21. Daniil Popovici Barcianu, Rășinari.
22. Ioan Balașiu, jurist Hațeg.
23. Ioan Brad jurist abs . din Ciugud.
24. Basiliu Almășanu, jurist et teolog Alba.
25. Ioachim Nădășian, jurist Mediaș.
26. Nicolau Pop, jurist Bucerdea.
27. Simeon Echim, jurist Monor.
28. Nicolau Dima, jurist Brașov.
29. Ioan Pop, jurist Brașov.
30. Basiliu Dan, jurist Brașov.
31. Ioan Dan, teolog Brașov.
32. Ioan Ghibu, teolog Pianu.
33. Basiliu Svetea, jurist et teolog Brașov.
34. Constantin Georgescu, pictor, Brașov.
35. Ioan Pamfilie, protopresbiter, Cluj.
36. Ioan Turcea, jurist et teolog Șinca Nouă.
37. Nicolau Oancea, teolog Vale.
38. Demetriu Munteanu, practicant magistratual în Sibiu .
39. Nicolae Crețu, jurist absolut Sibiu , ascultant la Tribunalul de
Apel în Sibiu.
40. Dr. Nemeș, avocat Sibiu.
41. Dr. Aureliu Brote, concipient de advocație R ăș inari , Sibiu.
42. Ioan Macsim, ascultant la Tribunalul scăunal Boi ța Sibiu.
43. Ioan Muntean, jurist Pianu.
44. Nicolae Tronca, jurist Ludoș.
45. Corneliu Pipoș, jurist Deva.
46. Moise Albu, pantofar, Sibiu.
47. Nicolae Aleman, jude sing. Ocna [Sibiului] .

2 Prenumele participantului este corectat și a deve nit aproape ilizibil.
Poate fi vorba despre Ioan Micu Moldovan, despre ca re știm că a participat la
conferință, dar nu apare menționat în listă (vezi i nfra nota 6), sau mai degrabă
despre un alt Moldovan, posibil unul dintre frații lui Dimitrie Moldovan, din
Deva [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 77
48. George Mateș, paroh Cut.
49. Simeon Branea, proprietar, Miercurea.
50. Ioan Bodilă, cancelist gubernial, Sibiu.
51. Ioan Sierbu, preot gr. or. Poiana.
52. Nicolae Ciugudeanu, notar com. Poiana.
53. George Pastiu, econom, Săliște.
54. George Munteanu, econom din Câlnic.
55. Ioan Cașolțian, notar în Lancrăm.
56. George Beu, notar în Rod.
57. Daniil Massimilianu, proprietar, Lancrăm.
58. Mihailă Stoica, director normal, Săliște.
59. Ioan Beu, insp. școlar, Apoldu rom.
60. Ioan Lazăr, paroh gr. or., Apoldu român.
61. Ioan Pușcariu, cons. de secțiune la minister, Făgăr aș.
62. Petru Roșca, senator magistratual, Sibiu.
63. Gregoriu Mihali, canonic în Blaj.
64. Ioan Paraschiv, secretar magistr., Sebeș.
65. Ioan Tipei, protopresbiter gr. or., Sebeș.
66. Dr. med. Stoia, Veștem.
67. Basiliu Ardeleanu, accesist la Tribunalul Suprem, S ibiu.
68. Zaharia Boiu, paroh gr. ort. al cetății Sibiu, ases or consistorial și
profesor.
69. Iosif Iosof, paroh gr. ort., Tilișca.
70. Petru Iuga, econom din Tilișca.
71. Ioachim Munteanu, docinte din Vingr ad .
72. Georgiu Munteanu, profesor, Blaj.
73. Petru Solomon, profesor, Blaj.
74. Nicolae Fluștureanu, comerciant, Brașov.
75. Ioan Măcelariu, notar, Sadu.
76. Petru Paul, notar, Vale.
77. Basiliu Albini, proprietar, Șpring.
78. Nicolau Antonovici, proprietar în Limba.
79. Alexandru Solomon, proprietar, Șpring.
80. Daniil Iosof, învățător, Tilișca.
81. Ioan Pop, paroh gr. cat., Ocna [Sibiului].
82. Alesandru Leb, proprietar, Cacova.

│ VLAD POPOVICI 78
83. Constantin Popovici, notar, Cacova.
84. Ioachim Crișian, paroh gr. cat., Ighiu.
85. Ioan Cărpinișan, propr. și notar, Reheu.
86. Ștefan Paul, notar, Sibiel.
87. Titu Vespasian Gheja, preot la Gherla.
88. Ardeleanu.
89. Nicolae Mihu jurist din Cacova.
90. Iacob de Pop, proprietar și notar, Cricău.
91. Mihai Cirlea, jurist Belgrad.
92. Nicolau Sterpu, reprezentând com. Jina.
93. Nicolau Bacă, proprietar.
94. Iosif Ioan Hodoș.
95. Ioan Rațiu, protopresbiter gr. ort., Hațeg.
96. Ioan Papiu, protopresbiter gr. ort., Deva.
97. Iosif Orbănaș, asesor comitatens, Deva.
98. Claudiu Vlad, pract. magistratual, Orăștie.
99. Mihailă Dobo, secretar magistratual, Orăștie.
100. Ioan Deac, protopresbiter gr. cat., Sebeș.
101. N. Colbasiu, inspector dominal și proprietar, Cut.
102. Nicolae Șandor, proprietar, Oarda.
103. N. Comănescu, asesor magistratual, Alba Iulia.
104. Ioan Piso, secretar onor. de Magistrat, Sebeș.
105. Ioachim Murășian, asesor și proprietar, N ăsăud Gherla.
106. Ioan Olariu, notar suprem comitatens, Deva.
107. Vasilie Pop, vice not., Gherla.
108. Augustin Horșia, doctorand în drepturi, Pesta.
109. Alexandru Tordoșianu, protopresbiter gr. orient., B elgrad.
110. Ioan Drăgan, pract., Sebeș.
111. Ioan Mezei, proprietar, Cricău.
112. Costache Popasu, negoțiant, Brașov.
113. N. Oroianu, prof. gimn.. Brașov
114. Ioan Popoviciu, comerciant, Brașov
115. Demetriu Iuga, comerciant, Brașov Reprezentanți ai
inteligenței din
Brașov
116. Iacob Bologa, consilier aulic în pens., Sibiu.
117. Alesiu Nemeș, învățător, Dobra.
118. Petru Făgărășianu, dto., Dobra.

Acte și documente privind elita politică românească │ 79
119. Siftu Nițu, învățător, Dobra.
120. Basiliu Basaraba, paroh gr. orient., Romos.
121. I. Mestecanu, paroh gr. ort. Roșia Montană.
122. Nicolau Florescu, propr., Ighiu.
123. Georgiu Măcelariu, proprietar, Miercurea.
124. Elia Siofana, dto. dto.
125. Ioan Drocu, paroh gr. or. catehet gr. or., Rășinari.
126. Toma Cristea, paroh.
127. Iosif Olariu.
128. Petru Petrovici, paroh Lăpușul de jos.
129. Octavian Sorescu, jurist Covasna.
130. Nicolau Proșteanu jurist .
131. Nicolau Garoiu, a. theol. Zărnești.
132. Nicolau Nartea.
133. Ioan Măcelariu, jude scăunal, Miercurea.
134. Alesandru Șteflea, propr., Săliște.
135. Nicolau Popa, dto. dto.
136. Demetriu Măcelariu, asesor în Miercurea.
137. Nicolau Dobra.
138. Ioan Filimon, preot gr. ort., Reciu.
139. Ioan Pop.
140. Simeon Branea, Ludoș.
141. Nicolau Beu, notariu proprietar în Sibiu.
142. Vasilie Greavu, arhivar, Miercurea.
143. Demetriu Florea, notar, Săliște.
144. Daniil Neamțu, notar Săliște.
145. Ilariu Muciu, notar, Rășinari.
146. Petru Bradu, paroh, Orlat.
147. Samuil Spineanu, subcomite, Orlat.
148. Petru Beu, notar, Orlat.
149. Petru Pinciu, jur. abs. Rășinari.
150. Demetriu Roman, proprietar și comerciant, Săliște.
151. Ioachim Munteanu, învățător, Săliște.
152. Ioan Barza, proprietar, Săliște

│ VLAD POPOVICI 80
153. Demetriu Borcia, propr., ”7’’ 3.
154. Demetriu Chirea, învățător, Săliște.
155. Dionisiu Miclăușan, teolog, Tilișca.
156. Nicolau Platoș, proprietar, Săcel.
157. Ioachim Ieronim Albini, paroh propr., Cut.
158. Mihail Smigelski, notar, Ludo ș
159. Petru Hanzu, jude, Săliște.
160. Petru Cergău, reprezentant com. Săliște.
161. Grigoriu Mihali, canonic Blaj
162. Demetriu Nedela, paroh gr. cat., Dobârca.
163. Nicolau Begiu, învățător, Dobârca.
164. Ioan Popa, crâsnic proprietar, Dobârca.
165. Pavel Manițiu, s ătean proprietar Dobârca.
166. Demetriu Toma, ”7’’ ,”7’’.
167. Ilarion Popa, ”7’’ ,”7’’.
168. Nicolau Nedela, ”7’’ ,”7’’.
169. Ioan Cantoru, ”7’’ ,”7’’.
170. Ioan Nedela, ”7’’ ,”7’’.
171. Moise Fulea, Dobârca.
172. Demetriu Ioan, paroh gr. ort., ”7’’.
173. Ioan Popa, s ătean , ”7’’.
174. Ioan Begiu, cantor, ”7’’.
175. Moise Topârceanu, notar, Săcel.
176. Bucur Răspop, propr. și antiste, Săcel.
177. Nicolau Popa, proprietar, Săliște.
178. Nicolau Opreanu, reprezentante și antiste, Săcel.
179. Nicolau Popa, proprietar, Săliște.
180. Nicolau Opreanu, reprezentante și antiste, Poiana.
181. Ioan Prodan.
182. Ioan Radu.
183. Demetru Toma.
184. Aron Gheorghe Reprezentanții
comunei
Poiana.
185. Ioachim Ioan Bojiția, concipient de avocat, Sebeș.
186. Nic. Budiștianu, antiste și reprezentantul com. Top ârcea.

3 Semn care înlocuiește în document dto. = Idem [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 81
187. Iacob Grevu, reprezentant Topârcea.
188. Nicolau Aleman, notar Topârcea.
189. Iosif Moga, pensionist din Turda.
190. Simion Munteanu theolog .
191. Ioan Munteanu, Limba.
192. Clement Munteanu, paroh gr. ort., Limba.
193. Nicolau Vlad, proprietar, Săliște.
194. Georgiu Vraciu, ”7’’, Cacova.
195. Moise Orășteanu, jude.
196. Ioan Banciu repres. jurat.
197. Ioan Radu.
198. Nicolau Begiu.
199. Nicolau Baba.
200. Ioan Beu.
201. Alesiu Antinie.
202. Ioan Popa.
203. Ioan Văleanu.
204. Demetriu Orășteanu, pârgariu .
205. Nicolau Popa.
206. Nicolau Orășteanu, …itonu 4.
207. Moise Scoarță s ătean .
208. Ioan Orășteanu învățător.
209. Ioan Drăgoiu s ătean .
210. Nicolau Darabanțiu.
211. Moise Munteanu.
212. Moise Fărcaș
213. Achim Munteanu. Reprezentanți
Apoldu de Jos
214. Ioan Dicu, pedag. absolut.
215. Ioan Crăciun, paroh gr. ort.
216. Ioan Sârbu, măcelar proprietar
217. Timotei Popoviciu, neguțător.
218. Toma Dordea, învățător. Apoldu Mare 5

4 Indescifrabil [n. ed.]
5 Sublinierea editorului, pentru delimitarea partic ipanților din Apoldu de
Jos de cei din Apoldu Mare [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 82
219. Demetriu Dragomir , studinte .
220. Nicolau Hulea, econom din Șpring.

221. Ilie Chera, antiste.
222. Elia Reu, jurat repres.
223. Nicolau Glodariu, jurat repres.
224. Moise Munteanu jurat repres.
225. Ioan Berghizanu.
226. Elia Fulea.
227. Georgiu Reu, teolog absolut.
228. Moise Chera.
229. Moise Reu.
230. Nicolau Tronca, jurat.
231. Ioan Pantia.
232. Georgiu Fulea.
233. Vasilie Ciuruga.
234. Nicolau Suciu.
235. Sebastian Meteșiu, paroh gr. cat.
236. Ioachim Munteanu.
237. Ioan Seuche.
238. Nicolau Gidu.
239. Ioan Branea, docinte.
240. Nicolau Branea.
241. Ioan Muciu, docinte.
242. Nicolau Berghizan.
243. Georgiu Muciu.
244. Elia Munteanu.
245. Nicolau Muciu.
246. Ioan Tronca jurat.
247. Ioan Munteanu.
248. Elia Seuchia.
249. Georgiu Seuchia.
250. Nicolau Pisice. Ludoș
251. Augustin Munteanu, avocat în Gherla.
252. Vasilie Pop, vice7comite, Dobâca.
253. Ioan Mureșianu.

Acte și documente privind elita politică românească │ 83
254. Ioan Lazăr, paroh, Apold. rom.
255. Nicolau Opriș, paroh gr. or., Gârbova.
256. Moise Topârceanu, paroh în Apoldu rom.
257. Nistor Fleșieriu, paroh gr. ort., Miercurea.
258. Ioan Munteanu, proprietar, Miercurea.
259. Moise Micu.
260. Ioan Popa.
261. Nicolau Papp.
262. Nicolau Meteș.
263. Georgiu Popa, paroh gr. ort., Ludoș.
264. Ioan Isac, ”7’’, Topârcea.
265. Ioan Munteanu, ”7’’, Topârcea.
266. Ioan Moga, ”7’’, Rod.
267. Ioan Florian, ”7’’, Rod.
268. Ioan Mâneguțiu, ”7’’, Poiana.
269. Nicolau Dobrota, ”7’’, Poiana.
270. Gligor Cioran, ”7’’, Cărpiniș.
271. Ioan George, ”7’’ ,”7’’, Poiana.
272. Ioan Banu, învățător, Poiana.
273. Nicolae Armeanu, învățător, Miercurea.
274. Ioan Greavu, ”7’’, Topârcea.
275. George Muciu, ”7’’, Ludoș.
276. Ioan Radu, ”7’’, Cărpiniș.
277. Al. Filimon, ”7’’, Reciu.
278. Const. Sava, paroh gr. ort., Sîna 6.
279. N. Moeges, neguțiator, Sebeș.
280. Ioan Onițiu, neguțiat., Sebeș.
281. Nicolae Gaetenariu, comerciant, Brașov.
282. Nicolae Solomon, administrator de protocoale fundua re în
Miercurea.
283. Moise Luca, propriet. Miercurea.
284. Ioan Clement, propr. Miercurea.
285. Dumitru Stanese, propr. ”7’’.
286. Ioan Măcelariu, ”7’’, ”7’’ și arendator.

6 Probabil Stîna, astăzi Dacia, jud. Brașov [n. ed.] .

│ VLAD POPOVICI 84
287. Ioan Helsiu, ”7’’, ”7’’.
288. Georgiu Bunea, ”7’’, ”7’’.
289. Ioan Fleșeriu, ”7’’, ”7’’.
290. Ioan Sofron Nistor Fle șeriu ,”7’’, ”7’’.
291. Nistor Fleșeriu, paroh gr. ort., Miercurea.
292. Nistor Bunea, proprietar, Miercurea.
293. Dumitru Barbu, diurnist, ”7’’.
294. Georgiu Olariu, proprietar.
295. Iosif Hosszu 7.

II. 27 IUNIE 1872. Conscrierea membrilor conferinței
naționale române din Ardeal ținută la Alba Iulia 8.

1. Dr. Ioan Rațiu avocat, Turda.
2. Georgiu Domșa secretar gubern. in pens. et propriet ar mare, la
Giurfaleu in comitatul Clujului.
3. Elia Macelariu consiliar gub. in pens. et asesor co nsist. gr. res.,
Sibiu et Miercurea.
4. Ioan Antonelli vicar for. gr. cat., Făgăraș.
5. Georgiu Barițiu proprietar, Brașov.
6. Simeon Balinth protopop gr. cat. Bistrei, Roșia.
7. Gabriel Manu f. jude prim., avocat, Dej.
7 Deși lista participanților la conferința de la Mi ercurea se oprește aici, ea trebuie
cu siguranță completată. Protocolul adunării invocă prezența a 400 de persoane, deci
aproximativ ¼ dintre ei rămân anonimi. Este foarte probabil ca aceștia să fi fost, în
mare parte, localnici din zona Sibiului. Dintre par ticipanții despre a căror prezență
sigură suntem informați din alte surse îi enumerăm pe: Nicolae Cristea, Ioan Axente
Sever, Ioan Borcia, Ioan Micu Moldovan. De asemenea , în Comitetul Central al
partidului, apar membri despre a căror participare la Miercurea nu vorbește nici un alt
document: Nicolae Popea, Ioan Antonelli, Ioan Georg e Ioan, Gabriel (Gavril) Manu
senior, Ioan P. Maier (înlocuit cu Ioan Pamfiliue), George Barițiu. Dintre aceștia doar
pentru G. Barițiu există certitudinea că nu a fost prezent. Cf. Acte si date despre
conferintia romana natiunale din Transilvania, tien uta in 7 si 8 martiu 1869 in Opidulu
Mercuria , passim; Ioan cavaler de Pușcariu, Notițe despre întâmplările contemporane.
Partea a II7a, p. 23 [n. ed.]
8 „Gazeta Transilvaniei”, XXXV (1872), nr. 52, 1/13 iulie, p. 1–2.

Acte și documente privind elita politică românească │ 85
8. Axente Severu proprietar in Cricău și Alba Iulia (c av. SS. Anei
a ord. Fr. Iosif etc.)
9. Elia Vlassa canonic metr., Blaj.
10. Ioan Pamfilie canonic metr., Blaj.
11. Dr. Ios. Hodos vicespanu in Zarand, Abrud.
12. Alexandru Tordasianu protopop gr. orient. Alba Iuli a.
13. Dr. Tincu avocat, Orăștie.
14. Vasilie Moldovanu proprietar, Boziaș9.
15. Ioan M. Moldovanu profesor, Blaj.
16. Ioan Rusu proprietar, Vidrasău.
17. Mateiu Nicola avocat, Abrud.
18. August Horșia jude prim., V [ajda] . Huniad 10 .
19. Ioan Cosieriu avocat, Alba Iulia.
20. Dr. Nicolae Stoia medic, Blaj.
21. Mihail Andreica proprietar, Câmpeni.
22. Anania Moldovanu cand. de adv., Câmpeni.
23. Ludovic Ciato ases. orfanal, D7St.7Martin 11 .
24. Petru Solomon profesor, Blaj.
25. Ioan Hossu preot gr. cat. și proprietar Milașul Mar e.
26. Georgiu Munteanu profesor, Blaj.
27. Ioan Bojiția avocat, Sebeș.
28. Nicolae Ionașiu profesor, Blaj.
29. Elia Chirilă docente, Cugir.
30. Ludovic Simon propriet., S. Georgiul de Câmpie.
31. Mihail Simon propr., S. Georgiul de Câmpie.
32. Petru Truția jurist, Pesta.
33. Dr. Răcuciu avocat, Sibiu.
34. Dr. Nemeș avocat, Sibiu.
35. Dr. [Aurel] Brote propriet. etc., Sibiu.
36. Dr. Lazăr Petcu avocat, Deva.
37. Ioan Pop proprietar, Șard.
38. Paul Olteanu docente, Hațeg.
39. Avram Stoian învățător, Alba Iulia.

9 Localitate dispărută, inclusă acum în orașul Târn ăveni, jud. Mureș
[n. ed.].
10 Vajdahunyad, numele maghiar al Hunedoarei [n. ed.] .
11 Diciosânmartin, vechiul nume al localității Târnă veni [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 86
40. George Demian paroh gr. orient., Zlatna.
41. Mihail Popu paroh gr. orient., Zlatna.
42. Nicolae Görög neguțiator, Alba Iulia.
43. Gerasimu Muncacianu cantor, Abrud.
44. Rubin Patiția jude orfanal, Alba Iulia.
45. Vasile Albini proprietar, Cut.
46. Ioan Munteanu învățător, Alba Iulia.
47. Samuel Cirlea, proprietar, Alba Iulia.
48. Candid Moldovan paroh gr. orient., Totoi.
49. Dr. Balint medic montan, Bucium.
50. Iosif Orbonașiu de V [ajda]. Hunyad proprietar, Vinerea.
51. Efrem Pop jurist abs. et propr., Roșia secășiană.
52. Alexandru Crișian docente, Săcalul de Câmpie.
53. Ioan Popescu paroh gr. or., Stremț.
54. Ioan Chisbac propriet., Ighiu.
55. Nicolae Rutia propriet., Mesentea.
56. Simeon Berghianu propriet., Alba Iulia.
57. Mihail Dobo de Ruszka senator, Orăștie.
58. Beniaminu Fülep negutiatoriu, Blaj.
59. Alexandru Claudiu Vladu secret. jud., Orăștie.
60. Mihailu Tipografu propriet., Blaj.
61. Nicolae Mestecanu parohu gr. orient., Roșia montană .
62. S. Borha avocat, Roșia montană.
63. Georgiu Rațiu avocat, Aiud.
64. Iosif Săbeșianu propriet., Alba Iulia.
65. Zaharia Moga notar com., Săsciori.
66. Elia Luca vice7protopop gr. cat. Băgăului, Petelca.
67. Ioan German profesor, Blaj.
68. Nicolae Bentia telegrafist, Alba Iulia.
69. Demetriu Murărescu not. com., Cugir.
70. Ioan Petricu avocat, Cugir.
71. Gregoriu Serbu paroh gr. cat., Teiuș.
72. Teodoru Herlea not. com., Vinerea.
73. Ioan Mărculețiu profesor, Blaj.
74. Ioan Piso act. com., Sebeș.
75. Ioan Orga cooperat. gr. cat., Bucerdea grân.
76. Beniamin Pop profesor, Blaj

Acte și documente privind elita politică românească │ 87
77. Ioan Munteanu cand. de adv., Sibiu.
78. Ioan Gal protop. gr. orient., Abrud.
79. Ioan Bena preot gr. orient., Pianu inf.
80. Dionisiu Adamovicici paroh gr. orient., Abrud.
81. Moise Lasleu paroh gr. orient., Feneș.
82. Alexandru Petruția not. com., Ciufud.
83. Sebastian Popescu not. com., Zlatna.
84. Teodor Pop Bîrlea docente, Șard.
85. Moise Popa cantor et propr., Șard.
86. Georgiu Lucaciu propriet., Șard.
87. Nicolae Giurca paroh gr. cat., Bucerdea vin.
88. Iacob de Popa not. com., Bucerdea vin.
89. Ioan Florescu propriet., Ighiu.
90. Silvestru Rusanu propriet., Ighiu.
91. Simeon Șandru propriet., Ighiu.
92. Ioan Jioldoșiu propriet. din comit. Albei inf.
93. Vasile Rusanu propriet. din comit. Albei inf.
94. Nicolae Borza comerciant, Bucerdea vin.
95. Ioan Seicanu colect. et prop., Cricău.
96. Iacob Pop cantor, Cricău.
97. Ioan Darabant propriet., Abrud.
98. E. Hentes propriet., Abrud.
99. Nicolae Florescu propriet., Ighiu.
100. Georgiu Berghianu propriet., Ighiu.
101. Nicodin Berghianu propriet., Ighiu.
102. Alexiu Viciu cooperat. gr. cat., Nirașteu 12 .
103. Alexandru Velicanu subjude, A. Iulia.
104. Isidor Blaga teol. abs., A. Iulia.
105. Ioan Dărămuș docente, Cetea.
106. Nicolae Gaitan avocat, Aiud.
107. Laurentiu Candea avocat, Aiud.
108. Dr. Ioan Rațiu profesor, Blaj.
109. Iosif Moga propriet., Coc 13 .
110. Georgiu Popa propriet., Blaj.

12 Vechiul nume al localității Ungheni, jud. Mureș [n . ed.].
13 Pădureni, jud. Cluj [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 88
111. Artemiu Lupan propriet., Cicud 14 .
112. Alexandru Neagoe, propriet., Micăsasa.
113. Ladislau Vajda secret. minist., Cluj.
114. Gabriel Pop protopop gr. cat., Cluj.
115. Gregoriu Elecheș protopop gr. cat., A. Iulia.
116. Ioan Boeriu paroh gr. cat., Lechința de Mureș.
117. Aron Gerasim paroh gr. cat., Petrilaca.
118. Alexandru M. Micu profesor, Blaj.
119. Georgiu I. Pop perceptor, A. Iulia.
120. Ioachim Crișian paroh gr. cat., Ighiu.
121. Ioan Deac protopop gr. cat., Zlatna.
122. Petru Truția paroh gr. cat., Cricău.
123. Georgiu Bran pract. la trib. reg., A. Iulia.
124. Ioan P. László paroh gr. cat., Iernut.
125. Petru Niraștean paroh gr. cat., Mihalț.
126. Simeon Micu profesor, Blaj.
127. Ștefan Pop paroh gr. cat., Mihalț.
128. Vasile Hosszu capelan gr. cat., M. Oșorhei 15 .
129. Georgiu Totoianu paroh gr. cat., Chișfalău16 .
130. Vasile Maioru preot (confesiune?), gr. cat. Chimite lnic 17 .
131. Nicolae Maior paroh gr. cat., V. Udriheiu 18 .
132. Francisc Boțeanu paroh gr. cat., Bărăbanț.
133. Sebastian Hensel, Abrud.
134. Ioan Șandru secret. pres., Sedisióra 19 .
135. Georgiu Fogarasianu propriet., Oarda inf.
136. Ioan Moldovanu propriet., Totoi.
137. Nechifor Tănase propriet., Totoi.
138. Ioan Cărpinișan propriet., Răhău.
139. Daniel Macsimilian antiste, Lancrăm.
140. Ioan Nanescu propriet., Ampoița.
141. Georgiu Buzugan paroh gr. orient., Macău.

14 Țicud, vechiul nume al localității Valea Largă, ju d. Mureș [n. ed.].
15 Târgu Mureș [n. ed.].
16 Micești, jud. Alba [n. ed.].
17 Cipăieni, jud. Mureș [n. ed.].
18 Odrihei, jud. Mureș. [n. ed.].
19 Localitate neidentificată. Posibilă denumire coru ptă ptr. Sighișoara [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 89
142. Toma Popescu paroh gr. orient., Ampoița.
143. Nicolae Mărcuș propriet., Cugir.
144. Șerban Ciriac propriet., Cacova.
145. Georgiu Micu jude et propr., Cugir.
146. Nicolae Barabanțiu propriet., Cugir.
147. Vasile Vodă propriet., Feneș.
148. Ștefan Crișan propriet., Teiuș.
149. Ioan Barna paroh gr. orient., Poiana Aiudului.
150. Ioan David junior, capelan gr. orient., Ampoița.
151. Nicolae Lobonț paroh gr. orient., Sereca.
152. Danilă Bogdan, propriet., Totoi.
153. Gligor Moldovan propriet., Totoi.
154. Elia Melintea propriet., Totoi.
155. Nicolae Popescu propriet., Totoi.
156. Ioan Anna propriet.,Totoi.
157. Vasilie Bogdan propriet., Totoi.
158. Nicolae Munteanu propriet., Totoi.
159. Nonu Anna propriet., în Dumitra.
160. Sebastian Mutul propriet., Cut.
161. Iosif Mărgineanu propriet., A. Iulia.
162. Miron Herlea învățător, Galda inf.
163. Barbu Simeon propriet., Galda inf.,
164. Trifu Lecu propriet., Galda inf.,
165. Trifu Ieremia propriet., Galda inf.
166. Schianu Dumitru propriet., Galda inf.
167. Ventu Onu propriet., Galda inf.
168. Nicolae Begnescu protopop gr. cat., Tiur.
169. Teodor Colbaș insp. domin., Cut.
170. Nicolae Pop paroh gr. cat., Șard.
171. Petru Anca paroh gr. cat., Totoi.
172. Iosif Crișan propriet., Bărăbanț.
173. Sofroniu Brendușiu paroh gr. orient., Tra7 […] 20 .
174. Petru Cirlea propriet., A. Iulia.
175. Simeon Popovici not. et propriet., V [ámos] Udvarhely 21 .

20 Lipsă în original [n. ed.].
21 Odrihei, v. supra [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 90
176. Simeon Pascu paroh gr. cat., Gârbova inf.
177. Ioan Todescu paroh gr. orient., Bucium.
178. Ioan Popescu not. com., Totoi.
179. Teodor Velican paroh gr. cat., Galda inf.
180. Absolon Șarlea adm. protop. gr. cat., Țapu.
181. Alexandru Bociatu amploiat, Ighiu.
182. Alexandru Velican, amploiat, Blaj.
183. Cosma Paul paroh gr. cat., Necrilești.
184. Ioan Pataki paroh gr. orient., Mihalț.
185. Gregoriu Mezei propriet., Cricău.
186. Arseniu Frățilă not. com., Tiur.
187. Nicolae Nestor not. com., Bucerdea vin.
188. Petru Mihailovici din Abrud.
189. Lazăr Vlad din Abrud.
190. Alexandru Pop din Abrud.
191. Nicolae Berghianu din Abrud.
192. Nicolae Cirlea din Abrud.
193. Ioan Radu propriet., Șard.
194. Nicolae Florea not. com., Mesentea.
195. Nicolae Barbu avocat, A. Iulia.
196. Alexandru Danciu notar, Bucium.
197. Petru Pavel notar, Zlatna.
198. Georgiu Bucșia profesor, Blaj.
199. Nicolae Popescu profesor, Blaj.
200. Alexandru Lazăr propriet., Abrud.
201. Antoniu Roșoru propriet., Orăștie.
202. Paul Stoica propriet., Vajdasigu 22 .
203. Nicolae Dărămuș propriet., Cetea.
204. Gregoriu Vitez proprietar et preside. club. naț., T eaca (comit.
Clujului).
205. Nicolae Budacu propriet., Teaca.
206. Petru Toderescu propriet., Feneș.
207. Demetriu Bergianu propriet., Feneș.
208. Nicolae Plăcintă propriet., Feneș.
209. Constantin Groza Colini, Petroșani.
210. Achim Dăianu, Petroșani.

22 Gura Arieșului, jud. Alba [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 91
211. Mihail Biranea propriet, Totoi.
212. Dionisiu Șuluțiu asesor la tribunalul reg. în Turda .
213. Petricașiu cancelist la tribun. r. în Turda.
214. Victor A. Barițiu, propriet. în Roșia mont.
III. 1 MARTIE 1881. Circulara CCE 23 privind convocarea
conferinței naționale pe data de 12 mai 1881 la Sib iu și
regulamentul delegării participanților 24 .

Către Municipiile și cercurile
electorale române din Transilvania

În urmarea măsurilor preparative luate de către ace st comitet
în decursul anului expirat, relative la noul termin electoral pentru
Dieta Ungariei, pe un alt period electoral, pe teme iul informațiunilor
înaintate de aici cu data de 1 noiembrie 1880; și î n sensul mai multor
răspunsuri ajunse încoace de la un număr considerab il de colegii
electorale, comitetul D7Voastră central electoral a decis a convoca după
exemplul dat în celelalte epoci electorale, câte au trecut peste țară de la
1869 încoace, o conferință generală , întru care să fie reprezentate, pe
cât numai permit împrejurările, toate colegiile în care se află alegători
de naționalitate românească.
Conferința este convocată prin literele publicate p e ziua de 12
mai a. c. la Sibiu.
Spre a se ajunge acest scop recunoscut peste tot de o importanță
extraordinară s7au aflat de necesitate absolută, ca să vă recomandăm
observarea cât mai exactă a următoarelor dispozițiu ni:
1. În fiecare cerc electoral comitetul cercual elector al convoacă
o adunare a alegătorilor români pentru scopul alege rii delegaților la
conferința generală.
Ziua și locul acestei adunări o fixează comitetul c onvocator.
23 Vom folosi în continuare acest acronim pentru org anismul executiv al
Partidului Național, prezent în documente sub difer ite titulaturi: comitetul
central electoral, comitetul permanent etc. [n. ed.].
24 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 55–56
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 92
2. La adunare participă numai alegători români verific ați în
listele electorale din anul 1880 (conform articolul ui de lege 33 din anul
1874).
3. Adunarea se constituie prin alegerea unui președint e, unui
notar și a doi scrutători; ea procede apoi la alege rea a doi delegați
pentru conferința generală din Sibiu.
4. Delegații pot fi aleși din cercul unde aparțin sau din alte
cercuri electorale.
5. Despre ședința adunării se ia un proces verbal, car e se
subscrie de președinte, notar și scrutători și care se predă delegaților
pentru verificarea alegerilor.
6. Alegerea delegaților se va efeptui până cel mult în 31 martie
a. c. st. n., iar comitetul cercual electoral va în cunoștința pe comitetul
central din Sibiu până cel mult în 10 aprilie a. c. despre delegații aleși
7. În interesul unei proceduri solidare nu trebuie a s e da
delegaților instrucțiuni obligatorii, ci este de aj uns ca ei să cunoască
opiniunea comitenților lor în cestiunea pentru care este convocată
conferința generală.
8. Este de dorit ca delegații să se afle la Sibiu încă în pre seara
conferinței, să sosească adică aici în 11 mai a. c.
Sibiu, în 1 martie 1881
Comitetul Central Electoral
N. Popea, preș.

IV. 27 MARTIE 1881. Protocolul ședinței comitetului electoral
din cele două cercuri ale orașului Sibiului ținută în vederea
alegerii de delegați la conferința națională din 12 mai 1881 25 .

Protocol
luat în conferința alegătorilor români din cercuril e Sibiu, cetate și
suburbii, ținută în Sibiu la 27 martie n. 1881 cu s cop de a alege

25 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 59–
60 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 93
delegați pentru conferința electorală generală, con vocată pe ziua de 12
mai a.c. la Sibiu

1. Părintele arhimandrit și vicar arhiepiscopesc Ni colae Popea
dând citire hârtiei comitetului central din Sibiu d e dto 1 Martie a.c.
prin care se statoresc modalitățile pentru ținerea conferințelor electorale
particulare, declară conferința de deschisă.
2. În conformitate cu p. 3 din literele de convocar e, amintite
sub punctul precedent Conferința se constituie aleg ând prin aclamațiune
pe părintele arhimandrit și vicar arhiepiscopesc Ni colae Popea de
prezident, pe Dr. D. P. Barcianu de notar, și pe dd . Moise Lazăr și
Eugen Brote de bărbați de încredere /scrutători/.
3. Alegătorul Visarion Roman propune a se alege o c omisiune,
care consultând pe alegători să stabilească o listă de candidați, din care
conferința să aleagă apoi pe delegații săi pentru c onferința generală din
12 mai.
La propunerea alegătorului Dimitrie Comșa Conferinț a decide
a se face candidarea în urma consfătuirii libere a tuturor delegaților,
fără întrevenirea unei speciale comisiuni.
4. Alegătorul Partenie Cosma propune ca: fiind două colegii
electorale aici întrunite, să7și aleagă fiecare sep arat câte doi delegați ai
săi.
La propunerea alegătorului Nicolae Cristea Conferin ța, din
motiv că nu s7ar putea despărți la moment alegători i după cercuri, și
din motiv că toți au fost conchiemați la o conferință singură, comună,
decide a face în comun alegerea celor patru delegați pentru conferința
generală electorală.
5. În legătură cu acestea la propunerea alegătorulu i Simeon
Popescu ședința se suspendă pe 10 minute spre a se consulta asupra
persoanelor, ce ar fi a se alege de delegați.
6. Redeschizându7se ședința se purcede la actul ale gerii care se
face cu țidule, prin votare secretă. Dintre 70 aleg ători prezenți înscriși în
consemnarea alăturată ∙/∙ și7au dat 61 votul lor.
Scrutându7se voturile la fața locului, de către băr bații de
încredere s7a constatat că au întrunit:

Nicolae Popea 61 voturi

│ VLAD POPOVICI 94
Nicolae Cristea 59 voturi
Dr. Ioan Borcia 36 voturi
Dimitrie Comșa 35 voturi
Partenie Cosma 25 voturi
Visarion Roman 19 voturi
Ilie Măcelariu 8 voturi
Ioan Hannea 2 voturi
Dr. Aurel Brote 1 vot
Eugen Brote 1 vot
Dr. Ioan Nemeș 1 vot.

Întrunind Nicolae Popea arhimandrit și vicariu episcopesc,
Nicolae Cristea , asesor consistorial și redactor, Dr. Ioan Borcia avocat și
Dimitrie Comșa profesor, majoritatea voturilor, se proclamă de al eși
delegați ai cercurilor Sibiu, cetate și suburbii, p entru conferința
generală electorală ce are a se întruni în 12 mai a .c. la Sibiu.
7. Pentru punerea în lucrare a agendelor ulterioare , prezidiul
după o prealabilă coînțelegere cu alegătorii propun e și conferința alege
un comitet electoral cercual în persoanele alegător ilor:

1. Zacharie Boiu
2. Dimitrie Cunțanu
3. Petu Simtion, paroh
4. Visarion Roman
5. Eugen Brote
6. Dr. Ioan Nemeș și
7. Niculae Imbăruș sen.

Cu acestea conferința se încheie.
Sibiu d.u.s.

N. Popea mp
Pres.
M. Lazăr mp
bărbat de încredere Dr. D.P. Barcianu mp
notar
Eugen Brote mp
bărbat de încredere

Conformitatea acestei copii cu protocolul original se adeveresc.

Acte și documente privind elita politică românească │ 95
Dr. D.P. Barcianu
notar

V. 4 APRILIE 1881. Proces verbal al ședinței comitetului
electoral din cercul Cristian, organizată în vedere a alegerii de
delegați la conferința națională din 12 mai 1881 26 .

Proces verbal
susceput în ședința adunării alegătorilor români di n cercul Cristianului
convocată astăzi la 4 aprilie st. n. în opidul Săli ște de domnii Demetriu
Florian și Nicolau Ioan

Convocatorul mai bătrân Demetriu Florian constatând mai
înainte prezența a 43 alegători adresează acestora prin câteva cuvinte
scopul întrunirii de astăzi și declară ședința de d eschisă provocând
adunarea să7și aleagă un președinte și 2 notari.
La propunerea Dlui Ioan Duma notar com. în Orlat se aleg cu
aclamațiune Dr. Nicolau Calefariu de președinte și Ioan Popa și
Nicolau Ioan de notari.
Fiind biroul constituit se purcede la rezolvirea ob iectului prim
care a fost la ordinea zilei și adică: „ce atitudin e să așterne alegătorii
acestui cerc față cu viitoarele alegeri dietale”.
Membrul Demetriu Florian din considerațiunea că adu narea
națională din 12 mai va aduce în privința aceasta u n conclus, care va fi
de obligatoriu pentru toți Românii din Transilvania e de părere ca să
nu intrăm în dezbaterea meritorie a acestui obiect, ci să trecem la al
doilea obiect, care privește alegerea celor doi del egați. Această propunere
a fost combătută de membrii Ioan și Basiliu Iosoff care susțin că spre a
efeptui o alegere conștiincioasă mai înainte de toa te este de lipsă, ca să
știm părerea alegătorilor acestui cerc electoral. F iind majoritatea pentru
părerea dlui D. Florianu aceea se ridică la valoare de conclus și așa se
trece la al doilea obiect, adică la alegerea celor doi delegați.
Spre scopul acesta se suspendă ședința pe câteva mi nute, iar
după redeschidere proclamă: Reverenția Sa Dl Ioan H annia protopop,

26 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 67–
68 [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 96
profesor și director seminarial și Preastimatul Dn Parteniu Cosma
avocat ambii în Sibiu ca reprezentanți ai cercului Cristianului la
conferința națională română ținândă în Sibiu la 12 mai cal. n. a. c.
Totodată se decide ca acești doi domni să reprezint e cercul
acesta și la conferința comună cu Ungaria. –
În fine adunarea decide: „a primi solidar conclusul adunării
naționale din 12 mai fie acela activitate sau pentr u pasivitate ”.
Verificarea acestui proces verbal se concrede unei comisiuni
stătătoare din Domnii Demetriu Florian, Nicolae Mos tora și Ioan
Moga.
Nemaifiind alte obiecte la ordinea zilei ședința se încheie,
protocolul se subscrie și autentică. –
D.U.S.
Dr. Calefariu Nicolau
preș. adunării Nicolau Ioan
not. adunării

Protocolul de față s7a autenticat prin:
Demetriu Florian
Nicolae Mostora
Ioan Moga
[verso:]
Pres. 12/24 aprilie 1881, Nr. 69

Acte și documente privind elita politică românească │ 97
VI. 9 APRILIE 1881. Proces verbal al ședinței comitetului
electoral din comitatul TurdaPArieș, cercurile Turd a, Luduș
și Vințul de Sus 27 , organizată în vederea alegerii de delegați la
conferința națională din 12 mai 28

Proces verbal luat în ședința clubului electoral di n municipiul
Turda7Arieș ținută în 9 aprilie 1881

1. Președintele clubului electoral, Dr. Ioan Rațiu, deschizând
ședința aduce la cunoștința alegătorilor adunați, c ă în urma unei scripte
a comitetului central din Sibiu, trebuie aleși pent ru fiecare cerc electoral
câte doi delegați la conferința generală ținândă în Sibiu în 12 mai a. c.;
și provoacă adunarea ca amăsurat îndrumărilor expre se de comitetul
central dto. Sibiu 1 martie a. c. să binevoiască a se constitui în sensul
dispozițiunilor recomandate în scrisoarea numită, î n urma căreia
adunarea aclamă de președinte pe Dr. Ioan Rațiu, de notar pe Ioan
Mesaroș, de scriitori pe Alesandru P. Ramonțian și Alesandru Gaia.
2. Constituindu7se astfel adunarea prezidiul pune l a ordinea
zilei alegerea celor 2 (doi) delegați pentru fiecar e cerc electoral; deoarece
însă aici sunt reprezentate trei cercuri electorale ale municipiului și
anume: Turda, Luduș și Felvinc, prezidiul recere ad unării, ca să se
consulteze, că face7se7va alegerea delegaților sepa rat pentru fiecare cerc
de către alegătorii cercurilor respective, sau adun area voiește a face
alegerea de odată, votizând fiecare alegător pentru delegații tuturor trei
cercuri?
În urma căreia luând în considerațiune că clubul el ectoral a
fost mai înainte format pentru toate cercurile, și fiindcă la adunarea de
azi asemenea toate cercurile sunt reprezentate, adu narea decide ca
alegerea delegaților să se facă de odată de către t oți alegătorii pentru
delegații tuturor trei cercuri electorale
3. În urma acesteia prezidiul provoacă adunarea ca să se
consulteze pentru alegerea celor 6 delegați și amân ă dezbaterea pe câteva
minute.

27 Unirea I, jud. Alba [n. ed.].
28 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 20, f. 11–12
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 98
Redeschizându7se ședința adunarea aclamă cu unanimi tate de
delegați ai cercului Turda: pe domnii redactor Geor ge Barițiu și avocat
Dr. Ioan Rațiu; de delegați ai cercului Luduș pe do mnii consilier Iacob
Bologa și protop. Petru Vlassa; de delegați ai cerc ului Felvinc pe domnii
direct. Visarion Roman și avocat Anania Moldovan.
Nemaifiind alt obiect la ordinea zilei, ședința se declară de
închisă.
Turda, în 9 aprilie 1881
Dr. Ioan Rațiu, președintele adunării alegătorilor
Ioan Mesaroș, notar
Alesandru P. Ramonțianu și
Alesandru Gaia, scriitori

VII. 23 APRILIE 1881. Scrisoare a lui Iacob Bologa către CCE,
în care arată că din motive de sănătate nu poate ac cepta
mandatul de delegat din cercul Ludușului 29 .

Onorabil Comitet!

Alegătorii români din cercul electoral dietal al Lu dușiului
m7au ales și pe mine de ablegat al lor la conferinț a națională din 12
mai a.c.
Eu, căruia nu7mi permit împrejurările, în care mă a flu, a
primi vreun mandat pentru menționata conferință, am scris în 16 ale
lunii trecute amintiților mei alegători, și făcându 7le imposibilitatea, de
a mă acomoda și a corespunde dorinței lor cunoscută , i7am rugat ca
să7și aleagă pe altcineva de ablegat în locul meu.
Ei însă, conduși de părerea, că o alegere nouă n7ar fi validă,
deoarece – conform dispozițiunilor făcute de către Onorabilul Comitet –
au fost de a se termina alegerile din chestiune pân ă în 31 martie și de a
se arăta cu numele cei aleși până în 10 aprilie a.c ., mi7au rescris că

29 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 64.
[n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 99
nu7mi pot primi demisionarea, și că am să mă îndrep t eu „declararea în
privința aceasta” către Onorabilului Comitet centra l.
Permițându7mi deci a declara și înaintea Onorabilul ui
Comitet, că regret foarte, a nu putea primi onorifi cul mandat, ce mi s7a
oferit, îl rog frățește: să binevoiască a dispune o nouă alegere de un
ablegat în cercul electoral al Ludușiului.

Sibiu în 11/23 aprilie 1881
Iacob Bologa mp
[verso:]
pres. 11/23 aprilie 1881.
N. 70
Onorabilului Comitet central electoral, la adresa P reacuvioasei
Sale, a Părintelui Arhimandrit și Vicar arhiepiscop esc Nicolae Popea,
președinte al numitului comitet în Sibiu .

Iacob Bologa arată că nu poate primi mandatul de ab legat la
conferința națională din 12 mai 1881 ce i s7a oferi t de către alegătorii
români din cercul Ludușiului.

VIII. 27 APRILIE 1881. Scrisoare a CCE către Ioan Rațiu, în
care i se cere să dispună alegerea unui alt delegat la conferința
din 12 mai, în locul lui I. Bologa 30 .

Preastimate Domnule!

Domnul consilier aulic în pensiune, Iacob Bologa al es fiind
delegat la Conferința noastră generală din 12 mai a .c. din partea
alegătorilor români ai cercului elect. Ludușiu s7a declarat la acest
comitet central în mod categoric, că nici într7un c hip nu poate primi
acest mandat. Deci, ca să nu rămână acel cerc nerep rezentat la
Conferință, este neapărat de lipsă să se facă îndat ă alegere nouă din
partea respectivilor alegători, pentru a cărei efep tuire comitetul subscris

30 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fo nd Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 83.
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 100
se vede necesitat a se adresa către Dvoastră, ca că tră prezidentul
clubului comitatului Turdei, cu rugarea, ca să bine voiești a dispune cât
mai curând cele necesari în sensul instrucțiunii co mitetului central,
pentru convocarea unei adunări noi în care să se al eagă un alt delegat al
cercului din chestiune în locul domnului Bologa.
Rămânem cu deosebit respect
Sibiu în 15/27 aprilie 1881
Comitetul elect. central
Domnului avocat Dr. Ioan Rațiu la Turda

IX. D OCUMENT NEDATAT 31 . Anunț al CCE privind condițiile
de acces în sală pe durata conferinței din 12 mai 1 881 32

Conferința electorală a partidei naționale române

Spre știre și informare se aduce la cunoștința onor atului public
că în urma îngustimii spațiului intrarea în sala me nită pentru
conferință (otelul la „Împăratul Romanilor”) poate urma numai pe
lângă bilete de intrare , ce se pot procura sâmbăta în 19/31 mai 33 de la
3–6 ore p.m. în localul casinei române (Strada Măcelarilor, cas a
„Albinei”).
În special pot intra în însăși sala de ședință numa i delegații
aleși din cercurile electorale și raportorii ziarel or (Bilete galbene). În
logie și galerii damele și persoanele de distincțiu ne (Bilete roșii).
Încăperile colaterale ale sălii, cu intrarea prin c urtea hotelului, stau la
dispozițiunea onoratului public (Bilete vinete).
Biletele se dau odată pentru întreaga durată a conf erinței, la
intrare în sală sunt a se produce, dar nu se predau .

31 Concept databil înainte de 29 aprilie 1881 [n. ed .].
32 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 65.
33 Greșeală în document, data corectă: 19/31 aprilie [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 101
X. 8 MAI 1881. Proces verbal al ședinței comitetului elector al
din cercul Ocna Sibiului în vederea alegerii de del egați la
conferința națională din 12 mai 34 .

Proces verbal
luat în ședința adunării alegătorilor din cercul el ectoral al Opidului
Vizakna, ținută în Opidul Vizakna la 27 martie 1881 , conform
hârtiei Onorabilului Comitet central electoral din Sibiu dtto 1 martie
1881, în cauza alegerii alor doi Delegați, care vor avea să reprezenteze
susnumitul cerc electoral la conferința generală co nchiamată la Sibiu pe
12 mai anul curent.

În ziua de 27 martie a.c. s7au adunat alegători în număr
destul de mare în localul de școală al Ocnei superi oare, conform
hotărârii subcomitetului local din 9 martie a.c., u nde mai întâi se
citește hârtia Onorabilului Comitet central elector al din Sibiu dtto 1
martie a.c. referitoare la alegerea alor doi delega ți la conferința generală
conchiamată la Sibiu pe 12 mai a.c., care apoi se d eslușește prin Părint.
Ioan Henteș alegătorilor prezenți în mod destul de clar și la înțeles.
Cu toate acestea însă din cauza neînțelegerilor ce domnesc în
Opidul nostru nu s7a putut ajunge la nici un rezult at din care cauză
adunarea s7a dizolvat fără a face vreun pas în priv ința aceasta,
amânând treaba până se vor mai domoli neînțelegeril e și agitațiunile
neîntemeiate ce există.
D.U.S.
Continuare
Subcomitetul cercual local văzând că s7a mai domoli t lucrul și
s7au complanat încâtva agitațiunile a conchiamat ad unarea alegătorilor
acestui cerc pe 26 aprilie a.c.
În ziua premenționată întrunindu7se alegătorii cerc ului
electoral al Opidului Vizakna într7un colegiu elect oral spre scopul
alegerii a doi delegați la conferința generală conc hiamată la Sibiu pe 12
mai a.c.

34 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 57–
58 [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 102
Adunarea se constituie astfel:
Alegând de Președinte pe Părintele paroh Ioan Hente ș, de notar
pe părintele Ioan Vințeleriu și de scriitori pe Dni i Dimitrie Cristea
învățător și pe Ioan Muntean proprietar.
După constituire arătându7se din partea Prezidiului scopul și
însemnătatea conferinței generale conchiamate la Si biu pe 12 mai a.c.
se purcede la alegerea chestionată.
Cu referință la alegere se citește alegătorilor pun ctul 4lea din
hârtia Onorabilului Comitet central electoral din S ibiu dtto 1 martie
1881, care dispune că aleșii pot fi din sau afară d e cercul electoral la
care aparțin alegătorii; la aceasta se observă din partea alegătorilor, că
în împrejurările prezente nu aleg străini, ci numai dacă oameni de7ai
noștri vor lua responsabilitatea.
Deci cu unanimitate se aleg prin colegiul electoral al cercului
Vizakna, ca delegați la conferința generală conchia mată la Sibiu pe 12
mai a.c. Părintele paroh gr. or. Ioan Henteș și Părintele paroh gr. or.
Ioan Predovici , care vor avea drept a reprezenta pe alegătorii ro mâni
din acest cerc electoral la susnumita conferință.
Procesul acesta verbal autenticat și suscris se dă susnumiților
delegați aleși ca credențional spre verificarea alegerii și recunoașterea
mandatului încredințat Onorat Domniei lor din parte a alegătorilor
români ai acestui cerc electoral.
Vizakna 1881 aprilie în 26 c. v.
Ioan Henteșiu
pre. Colegiului Ioan Vințeleriu
notariu colegiului

Ioan Munteanu
Dumitru Cristea
scriitori

Acte și documente privind elita politică românească │ 103
XI. 12–14 MAI 1881. Conscrierea membrilor conferinței
naționale a alegătorilor români din Transilvania și Ungaria
ținută la Sibiu 35 .

[…]
5. Comisiunea verificatoare esmisă sub pt. 3 raport ează, că din 42
cercuri electorale și din 7 orașe ale Transilvaniei s7au ales cu totul 103
delegați, ale căror acte fiind în ordine, comisiune a propune verificarea
lor
Se declară de verificați următorii delegați:

A. Din cercurile electorale rurale
I. Comitatul Albei inferioare
1. Nicolau Solomon, preot Cercul electoral Aiud
2. Ludovic Ciato, avocat
3. Dr. Absolon Todea, avocat și
proprietar Cercul electoral Ighiu
4. Nicolau Florescu, proprietar
5. Beniamin Pop, proprietar Cercul electoral Uioara 36
6. Iacob Pop, proprietar
7. Ioan Coșeriu, avocat Cercul electoral Vințul de
jos
8. Dr. Nicolau Maier, prof. la seminarul
arhidiecezan ortodox în Sibiu
II. Comitatul Bistrița7Năsăud
9. Daniil Lica, avocat în Bistrița Cercul electoral Bistrița
10. Gavril Man junior, avocat
11. Ioachim Mureșan, avocat în Năsăud Cercul electo ral Năsăud

35 Extras din Memorial compus și publicat… , p. 164–169, 171–174. Am
ales să oferim această variantă și să facem complet ările și observațiile necesare
conform listelor păstrate în arhive, deoarece avea avantajul de a fi cea mai
sistematică prezentare a delegaților, urmărind cu e xactitate cercurile electorale și
comitatele pe care le reprezentau. Exemplarul arhiv istic, mai puțin complet,
poate fi consultat la Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fond
Partidul Național Român din Transilvania (Comitetul Național Român Sibiu),
Dos. 1/I, f. 112–113 [n. ed.].
36 Ocna Mureș, jud. Alba [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 104
12. Ioan Ciocan, prof. gimn. și director
III. Comitatul Brașov
13. Radu Popea, preot și paroh gr.7orient.
ortodox Cercul electoral Săcele I
14. Irimie Verzea, preot și paroh
gr.7orient ortodox
15. Dr. Nicolau Pop, profesor la
gimnaziul superior din Brașov Cercul electoral Săcele II
16. Dr. Ioan Bozocean, profesor la
gimnaziul din Brașov
IV. Comitatul Cluj
17. Ioan German, preot și paroh Cercul electoral Co jocna
18. Ioan Simionaș, asesor la sedria
orfanală
19. Iuliu Coroianu, avocat în Cluj Cercul electoral Gilău
20. Dr. Aureliu Isac, avocat în Cluj
21. Anania Pop, paroh și protopresbiter Cercul elec toral B.7Huedin
22. Vasile Poruț, paroh și protopresbiter
23. Ludovic Simon, proprietar Cercul electoral Teac a
24. Gregoriu Vitéz, proprietar
V. Comitatul Făgăraș
25. Basiliu Stanciu, căpitan c. r. în pens. Cercul electoral inferior
26. Ioan Roman, avocat și proprietar în
Făgăraș
27. Ilarie Duvlea, avocat în Făgăraș Cercul elector al superior
28. Alecsandru Micu, protopop și vicar
foraneu gr.7cat.
VI. Comitatul Hunedoarei
29. Teodor Pop, avocat Cercul electoral Baia de
Criș
30. Sigismund Borlea, avocat
31. George Secula, avocat în Deva Cercul electoral Deva
32. Francisc Hossu Longin, avocat în
Deva
33. Dr. Lazăr Petcu, avocat în Deva Cercul electora l Dobra
34. Romul de Crainic, preot și paroh
gr.7or. ort. în Dobra

Acte și documente privind elita politică românească │ 105
35. Ioan Raț, protopresbiter gr.7res. ort.
în Hațeg Cercul electoral Hațeg
36. Beniamin Densușean, protopop și
vicar episcopesc gr.7cat. în Hațeg
37. Mihail Bontescu, avocat și proprietar
în Hunedoara Cercul electoral Hunedoara
38. Avram Păcurariu, preot și paroh
gr.7or. ort. în Hunedoara
39. Samuil Pop, avocat și propr. în
Orăștie Cercul electoral Orăștie
40. Laurean Barcian, notar de cerc și
proprietar [per adv. Dr. Tincu ]37
VII. Comitatul Mureș7Turda
41. Iosif Sterca Șuluț, jude reg. pens., Cercul ele ctoral Bandul de
câmpie
42. Ioan Rus, paroh și protopop gr7cat. în
Sibiu
43. Alecsandru Ternovean, proprietar Cercul electoral Gerneseg 38
44. Galacteon Șagău,preot și protopop
gr.7or. ort.
45. Mihail Orbonaș, avocat și proprietar Cercul ele ctoral Reghinul
săsesc
46. Patriciu Barbu, avocat și proprietar
în S. Reghin
VIII. Comitatul Târnava Mare
47.Nicolau Moldovan, preot gr.7or. ort. Cercul elec toral Agnita
48. Nicolau Babeș, preot gr.7or. ort.
49. Nicolau Mircea, adm. protopresbiter
gr.7or. Cercul electoral Cohalm
50. Teofil Gheaja, administrator protop.
gr.7or. ort.

37 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I,
f. 112 v. Mențiunea indică faptul că L. Barcian ve nise ca substitut al lui Avram
Tincu [n. ed.].
38 Gornești, jud. Mureș [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 106
51. Nicolau Racoță, medic Cercul electoral Mediaș39
52. Dionisiu Chendi, preot și paroh
gr.7or. ort.
53. Basiliu P. Harșian, avocat și
proprietar în Sibiu
54. Petra Petrescu, amploiat de bancă în
Sibiu
55. Augustin Horșa, notar public regiu în
Sighișoara Cercul electoral Sighișoara
56. Demetriu Moldovan, preot gr.7or. ort.
IX. Comitatul Târnava Mică
57. Zaharie Bran, adm. protopop gr.7cat.
în Sâncel Cercul electoral superior
58. Alecsandru Neagoe, proprietar în
Micăsasa
59. Vasile Zehan, avocat Cercul electoral inferior
60. Ioan Horșia, preot
X. Comitatul Sibiului
61. Ilie Măcelariu, cons. gub. în pensiune
în Sibiu Cercul electoral Cisnădie
62. Ioan Popescu, profesor la seminarul
gr.7or. arhid. în Sibiu
63. Partenie Cosma, avocat și dep. diet.
în Sibiu Cercul electoral Cristian
64. Ioan Hannia, directorul seminarului
în Sibiu
65. Zaharia Boiu, paroh gr.7or. ort. și
asesor consist. în Sibiu Cercul electoral Nocrich

39 Până în anul 1878 Mediașul avusese două cercuri e lectorale, unul al
orașului și altul al împrejurimilor. După această d ată însă ele au fost comasate.
Cf. A. Toth, Parteien und Reichstagwahlen in Ungarn 1848–1892, p. 154. Este
posibil ca din acest motiv să se fi ales patru dele gați la conferința din 1881,
mergânduTse pe vechiul sistem administrativTelector al. Faptul că doi dintre ei:
Horia PetraTPetrescu și Basiliu P. Harșian sunt sib ieni, apropiați ai grupului
din jurul băncii „Albina”, lasă să se întrevadă o p osibilă speculare a unei
ambiguități administrativTelectorale pentru a spori prezența grupării respective
la conferință [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 107
66. Dr. Ilarion Pușcariu, protosincel
arhid. gr.7or. ort. și asesor consistorial în
Sibiu
67. Ioan Droc, administ. protopresb.
gr.7or. ort. în Miercurea Cercul electoral Sas7Sebeș
68. Ioan Bojița, avocat
XI. Comitatul Solnoc7Dăbâca
69. Gavril Man senior, avocat și
proprietar Cercul electoral Beclean
70. Augustin Muntean, avocat
71. Gavril Man senior, avocat (idem) Cercul elector al Dej
72. Augustin Muntean, avocat (idem)
73. Georgiu Stețiu, avocat Cercul electoral Iclodul
mare
74. Ioan de Lemeny, proprietar
75. Sigismund Pop, căpitan sup. emer., Cercul elect oral Ileanda
Mare
76. Ioan Hossu, proprietar
77. Dr. Ioan Colceriu, medic Cercul electoral Lăpuș
78. Ioan Șovrea, administ. protopresb.
gr.7or.
XII. Comitatul Turda7Arieș
79. Petru Vlassa, protopop gr.7cat. Cercul electora l
Mureș7Luduș40
80. Gherasim Candrea, avocat Cercul electoral Trăsc ău
81. Nicodim Cotișel, primar comunal
82. Visarion Roman, director de bancă,
proprietar Cercul electoral Vințul de
sus
83. Anania Moldovan, avocat Cercul electoral Turda
84. George Bariț, proprietar, cetățean
jurat al municipiului Brașov, membru al
Academiei române, redactor al ziarului
politic Observatoriul și al foiei literary
Transilvania, Bene merenti cl. I. în Sibiu

40 Cercul Ludușului avea un singur reprezentant deoa rece I. Bologa
refuzase mandatul din motive medicale. Vezi pentru detalii supra documentele
VII–VIII [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 108
85. Dr. Ioan Rațiu, avocat și proprietar
în Turda
B. Din cetăți și opide
1. din Alba Iulia
86. Mateiu Nicola, avocat Alba7Iulia
87. Rubin Patiția, avocat
2. din Abrud
88. Alexandru Filip, avocat și proprietar Abrud
89. Ioan Gall, paroh și protopresbiter gr.7or. ort.
3. din Brescu
90. Demetriu Coltofean, preot gr.7or. ortodox. Bres cu
91. Constantin Dimian, preot gr.7or. ortodox
4. din Brașov
92. Diamandi Manole,comerciant și proprietar,
președinte al camerei de comerciu, director la Fili ala
Bancei austro7ungare, președinte gremiului de comer ciu
levantin etc. în Brașov. Brașov
93. Ioan Lenger, avocat și fiscal în comitatul Braș ov.
94. Nicolau Strevoiu, avocat în Brașov.
95. Dr. Aurel Mureșan, red. al Gazetei Transilvanie i în
Brașov
5. din Cluj
96. Alexiu Pop, avocat Cluj
97. Vasiliu Roșescu, paroh și protopresbiter gr.7or .
ortodox
6. din Ocna Sibiului
98. Ioan Henteș, paroh, asesor consistorial gr.7or. ortodox Ocna
(Sibiului)
99. Ioan Predovici, paroh gr.7or. ortodox în Ocna
7. din Sibiu
100. Nicolau Popea, archimandrit7vicar al
arhiepiscopiei gr.7resar. ortodoxe în Transilvania etc.
Sibiu. Sibiu
101. Nicolae Cristea, preot, asesor consistorial ar hiep.
gr.7res. ort., redactor al Telegrafului român etc. în Sibiu
102. Dr. Ioan Borcia, avocat și proprietar
103. Demetriu Comșa, profesor la seminarul gr.7res. ort.

Acte și documente privind elita politică românească │ 109
[…]
4. Redeschizându7se ședința în urma propunerii comi siunii verificatoare
se declară de verificați:
a. cei 103 delegați din cercurile electorale și ora șele Transilvaniei numiți
la punctul 5 al procesului verbal al conferinței re prezentanților
alegătorilor români ținută astăzi înaintea amiezii
b. din Ungaria proprie următorii 52 delegați:

I. Din comitatul Aradului
1. Mircea Basiliu Stănescu, avocat Cercul electoral al orașului
Arad
2. Dr. Nicolau Oncu, avocat
3. Iosif Botto, avocat
4. Alecsiu Popoviciu, avocat
5. Mircea Basiliu Stănescu, avocat
(idem.) Cercul electoral Chișineu
6. Constantin Gurban, paroh și
protopresbiter gr.7or. ort., Cercul electoral Iosășel
7. Mircea Basiliu Stănescu, avocat (idem) Cercul el ectoral Pecica
8. Dr. George Popa, asesor refer. consist.
la episcopia gr.7or. ort. a Aradului Cercul electoral Radna
9. Iosif Botto, avocat (idem)
II. Din comitatul Bihorului
10. Iosif Vulcan, redactor al Familiei în
Oradea mare Cercul electoral Aleșd
11. Teodor Filip, preot
12. Partenie Cosma, avocat și dep. dietal, Cercul e lectoral Beiuș
13. Iosif Roman, avocat și director al
dominiului episcopesc gr.7cat. în Beiuș
14. Nicolau Zigrea, avocat Cercul electoral Ceica.
15. Alecsandru Roman, profesor de limba
și literatura română la universitatea din
Budapesta, membru al Academiei rom.
etc. Cercul electoral Ugra
16. Iosif Vulcan, redactor (idem)
17. Nicolau Zigrea, avocat în Oradea
mare

│ VLAD POPOVICI 110
III. Din comitatul Caraș7Severin
18. Ioan Budințan, avocat Cercul electoral Bocșa
montană
19. Coriolan Brediceanu, avocat Cercul electoral Ca ransebeș
20. Mihail Popoviciu, protopresb.
gr.7orient. ort.,
21. Baltasar Muntean, avocat Cercul electoral Oravi ța
montană
22. Vincențiu Babeș, proprietar, membru
al consist. metrop. gr.7or. român, membru
al Academiei rom. etc. Cercul electoral Sasca
23. Fabiu Rezei, avocat Cercul electoral Zorlențul
mare
IV. Comitatul Marmației
24. Petru Mihályi, proprietar și dep.
diet., Cercul electoral Coșen,
Sighet, Vișeu
25. Basiliu Jurca, proprietar și dep. diet.,
26. Dr. Ioan Mihályi, proprietar și
avocat
27. Georgiu Rednic, avocat
28. Mihail Kökényesdi, protopop și vicar
foraneu al diecesei gr.7cat. a Gherlei
29. Basiliu Jodi, protopop gr.7cat.
V. Din comitatul Sătmar [și Sălaj]41
30. Ioan Marcu, paroh și protopop
gr.7cat. în Sătmar Cercul electoral Mediaș42
31. George Pop, proprietar în Băsești Cercul electo ral Cehu
Silvaniei 43
32. Demetriu Suciu, avocat
33. Ioan Pop, proprietar Cercul electoral Diosod 44
41 În Memorial compus și publicat…, dintrTo eroare de editare, comitatul
Sălajului nu este prezentat explicit, cercurile sal e electorale fiind incluse în
comitatul Sătmar. Am semnalat aceste scăpări mai jos , prin note explicative [n.
ed.].
42 Medieșu Aurit, jud. Satu Mare [n. ed.].
43 Din comitatul Sălaj [n. ed.].
44 Din comitatul Sălaj [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 111
34. Alecsandru Dragomir, avocate în
Zalău
35. Ieronim G. Bariț, secr. de bancă în
Sibiu Cercul electoral Șimleul
Silvaniei 45
36. Nicolau Nyilvan, avocat Cercul electoral Șomcuț a
mare
37. Andrei Medan, proprietar și avocat
în Șomcuța
38. Vasiliu Pop, canonic gr.7cat. în
Gherla Cercul electoral Tășnad 46
39. Demetriu Coroian, protopop gr.7cat.
40. Dr. Ioan Nichita, avocat Cercul electoral Zalău47
41.Teodor Pop, protopop gr.7cat.
VI. Din comitatul Timișului
42. Paul Rotariu, redactor, avocat Cercul electoral Buziaș
(Rittberg)
43.Ioan Lenger, avocat, fiscal comit. Cercul electo ral Ciacova
44. Vincențiu Pop, avocat
45. Vincențiu Babeș, proprietar etc.
(idem) Cercul electoral Cocota
(Orczyfalva 48 )
46. Desideriu Borbola, avocate în Lipa Cercul elect oral Lipova
(Hidegkut)
47. Ioan Becinégă, avocat Cercul electoral Moravița
VII. Din comitatul Torontal
48. Petru Petrovici, arhivar
metrop. Cercul electoral Canișa turcescă
49. Vincențiu Babeș, (idem) Cercul electoral Comloș ul bănățan
50. Emil Babeș, practicant judic. Cercul electoral Gimbolea 49
(Hatzfeld)
51. George Bălan, preot Cercul electoral Lovrin
52. Paul Rotariu, avocat,
redactor (idem) Cercul electoral St. Nicolaul mare
45 Din comitatul Sălaj [n. ed.].
46 Din comitatul Sălaj [n. ed.].
47 Din comitatul Sălaj [n. ed.].
48 Orțișoara, jud. Timiș [n. ed.].
49 Jimbolia, jud. Timiș [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 112

XII. 12–14 MAI 1881. Lista președinților cluburilor electorale
românești din Ungaria în anul 1881 50 .

Consemnarea Președinților
cluburilor cercurilor electorale dietale
din Ungaria și Transilvania în anul 1881

Comitatul și cercul
electoral Numele președintelui Poșta ultimă

I. Comitatul Albei inferioare
1. Cercul elect. Aiud Ioan Antonelli
canonic Blaj
2. ”7’’ Vințul de jos Nicolau Șandor
proprietar Oarda p. n.
Alba7Iulia
3. ”7’’ Ighiu Georg. Damian Zlatna
4. ”7’’ M. Uioara Beniamin Pop
vice7protopop M. Ujvár 51
Comitatul Bistrița7Năsăud
1. cercul elect. Bistrița Alexand. Silași
propop. gr. cat. Bistrița
2. cerc. elect. Năsăud Florian de Porțius Rodna p. n.?
Comitatul Brașov
1. cerc. elect. Săcele I nu e constituit club
2. ”7’’ II George Proca învățător dirig.
Rosenau 52 pr Brașov
Comitatul Cluj
1. cerc. elect. Cojocna Ioan Hossu protopop Kolos
2. ”7’’ Gelou 53 Iuliu Coroianu
avocat Cluj

50 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 116–
117. Concept nedatat, redactat cel mai probabil pe perioada conferinței de la
Sibiu [n. ed.].
51 Ocna Mureș [n. ed.].
52 Râșnov [n. ed.].
53 Gilău [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 113
3. ”7’’ Huedin Anania Pop protpp. Morlaca pr. B.
Hunyad
Comitatul Făgăraș
ambele cercuri
electorale Alexandru Micu vicar
gr. ct. Făgăraș
Comitatul Hunedoarei
1. cercl. elect. Baia de
Criș Nicolau I. Mih ălțian
(mort) protoprbt. Brad (Hunyadmegye)
2. cerc. elect. Deva Ioan Papiu protopbtr. Deva
3. cer. elect. Hațeg Ioan Rațiu prtpb. Hațeg
4. cer. elect. Dobra Romul de Crainic
preot Dobra (conf. aleg.)
5. cer. elect. Orăștie Dr. A. Tincu avocat Szász város 54
Comitatul Mureș7Turda
1. cerc. elect.
Gernyeszeg Patriciu P. Barb
avocat Sz. Régen 55
2. cerc. elet. Band Vasiliu Hossu
protpbt. M. Vásárhely 56
3. cerc. elect. Sz.
Régen Patriciu P. Barb
avocat Sz. Régen
Comitatul Târnava mare
1. cerc. elect. Agnita Nicolau Roman paroh în Bargh iș pr Agnita
2. cerc. elet. Cohalm Nicolau D. Mircea
administ. propt. Kőhalom (conf. aleg)
3. cerc. elect. Mediaș Dionisiu Chendi
admin. protp. Medgyes 57 (conf.
aleg.)
4. cerc. elet.
Sighișoara Zaharia Boiu
protoprsb. Segesvár 58
Comitatul Târnavei mici
1. cerc. elect. superior […] 59

54 Orăștie [n. ed.].
55 Reghin [n. ed.].
56 Târgu Mureș [n. ed.].
57 Mediaș [n. ed.].
58 Sighișoara [n. ed.].
59 Spațiu liber în document. Probabil clubul nu era constituit [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 114
2. cer. elect. superior Vasiliu Zehan avocat Dicsö St. Márton
Comitatul Sibiului
cerc. elect. Cristian Dr. Nicolae Calefariu
med. opid. Săliște
”7’’ Cisnădia Demetriu Cutean
paroh
”7’’ S. Sebeș Ioan Tipciu protpbt. S. Sebeș
Comitatul Solnoc7Doboca
cer. el. Ilonda mare Ioan Hossu proprietar Răstoci p.n. Kis
Nyires 60
”7’’ Beclean Georgiu Tecariu
protopop Bethlen 61
”7’’ Iclodul Mare od. Ioan Popisiu Pop
protopop Nagy Iklod
”7’’ Lăpuș Samuil Cupșa
protpsbt. Kupsafalva 62
”7’’ Dej Gavril Man avocat Dej conf.
Comitatul Turda7Arieș
Dr. Ioan Rațiu avocat Turda
cer. elect. Trăscău Gerasim Candrea
avoc. Topánfalva 63 (cf)
”7’’ Vințul de jos 64 Nicolau Șandor
propriet. Felsö magy. Varadja
pr. Gy. Fehérvar
Orașul Alba Iulia Alex. Tordoșan prtpb. Gy. Fehérva r 65
Orașul Abrud Alexand. Filip avoc. Abrudbánya (cf)
Brașov Ioan Lenger av. Brassó
cec. el. I Iosif Pușcariu av. Brașov
cec. el. II Constantin Popazu
sen. Brașov

60 Mesteacăn, jud. Sălaj [n. ed.].
61 Beclean [n. ed.].
62 Cupșeni [n. ed.].
63 Câmpeni [n. ed.].
64 Greșeală în document. Corect ar fi fost Vințul de Sus. Autorul preia
greșit și numele președintelui, copiinduTl pe cel d in Vințul de Jos [n. ed.].
65 Alba Iulia [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 115
Brețc Demetriu Coltofeanu
preot Brețc (cf)
Cluj Alex. Bohățel Kolosvár (hid utcza)
Hunedoara Ioan Fodor protopp g.
cath. V. Hunyad
cerc. elect. Nochrich Gregorie Maier Újegyház 66
Ungaria
Comit. Arad cer. el.
Radna Vasiliu Zorlanțian
ase.cons. Căpruția n.p
cerc. elect. Ciacova Chiril Oprian Csákova
”7’’ Caransebeș Iosif Seracin Káránsebeș
”7’’ Eleșd Teodor Filip
administr. prbt. Alsó Lugos pr Elesd 67
”7’’ Marmația Mihail Kőkényesdi
vicar for. M. Sziget 68
Alimpiu Barbulov ici vic. for. Șimleul Silv. Szilágysomlyó

66 Nocrih [n. ed.].
67 Aleșd [n. ed.].
68 Sighetu Marmației [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 116

XIII. 12 IUNIE 1881. Adresă a conducerii clubului electoral
cercual Năsăud, către membrii săi, în chestiunea re cent
desfășuratei conferințe naționale de la Sibiu 69 .

Către membrii alegători
ai clubului național din cercul electoral a Năsăudu lui

Prin aceasta se invită toți membrii clubului națion al electoral român
din acest cerc la adunarea clubului ce se va ține l a… iunie a.c.…
ore… 70 în sala casinei române din Năsăud, în care delegaț ii clubului
trimiși la conferința din Sibiu vor face raport det aliat despre rezultatul
acestei conferințe. – Dară și până atunci se încuno ștințează Domnii
membri ai clubului și pe această cale cum că s7a ho tărât solidaritatea
tuturora Românilor pe terenul afacerilor politice, iar pentru Românii
transilvăneni s7a hotărât față de alegerile ce stau înainte rezistența
pasivă. Totodată se recomandă ca domnii membri să n u ia niciun
angajament față de nime, cu privire la alegerile di etale.
Se recere din nou ca atât listele cât și colectele adunate să se administreze
în cel mai scurt timp, cu atât mai vârtos, căci spe sele delegaților încă nu
sunt acoperite.
Comitetul clubului electoral
Năsăud 12 iunie 1881.

Președintele
Basiliu Popitianu Secretarul
Dr. A. P. Alexi

69 Direcția Județeană BistrițaTNăsăud a Arhivelor Na ționale, Fond
Colecția Personală Ioachim Mureșan, Dosar 132, f. 2 0 [n. ed.].
70 Spații necompletate în original [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 117

XIV. 26 IUNIE 1882. Circulară a CCE prin care li se cere
membrilor din structurile locale ale partidului să se implice în
verificarea și completarea listelor de alegători 71 .

Prea Stimate Domnule!
Prin conclusul conferinței generale electorale de la 12–14 mai
1881 membrii partidei naționale române s7au angajat la conlucrare
loială și zeloasă spre dezvoltarea unei amesurate a ctivități întru
valorarea programei statorite în toate inferioarele sfere ale vieții publice.
Pentru posibilitatea atărei activități să recere în să ca alegătorii noștri să
poată esercita dreptul la alegere, ce le compete în sensul legilor. Față de
aceste s7a constatat, că alegătorii români de multe ori devin șterși din
listele electorale sub pretexte nebazate în legi; o r’ pe de altă parte se
înscriu în acele liste indivizi, cărora nu le compe te dreptul electoral.
Apropiindu7se timpul în care sunt a se rectifica l istele electorale
pentru viitoarele alegeri în reprezentanțele munici palităților, Vă
atragem atențiunea asupra acestei împrejurări și Vă recercăm a Vă
informa exact despre starea acestor liste din ținut ul D7Voastre, și a
reclama la timpul său în contra ștergerilor și resp ectiv înscrierilor
nebazate în legile din vigoare.
Spre orientare se însemnă că în sensul §7lui 44 al art. de lege
XXXIII din anul 1874 oricare alegător, care e înscr is în lista electorală
a vreunei comune dintr7un cerc electoral, are drept ul absolut a reclama
în contra de orice și oricâte înscrieri sau șterger i nelegale din întregul
cerc electoral. Plenipotențiare nu se prescrie în l ege, prin urmare nu se
poate pretinde.
Sibiu, în 18/26 iunie 1882.
Comitetul electoral permanent al partidei naționale române.

71 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 115
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 118

XV. 19 FEBRUARIE 1884. Scrisoarea lui Diamandi Manole
către Partenie Cosma prin care anunță că, din cauza bolii, nu
se poate ocupa de organizarea partidului în cercuri le
Brașovului 72 .
Brașov, 7/19 februarie 1884
Domnule Președinte,
Nu pot corespunde la rugarea ce7mi faceți cu onor. Domniei
Voastre adresă din 10 februarie s. n. fiindcă sunt de 5 săptămâni
bolnav și va trebui să mai șed în casă încă 374 săp tămâni.
Aici există un comitet electoral al cărui președint e era avocatul
Ioan Lengher, dar Lengher a demisionat și în frunte a comitetului se află
azi dl. George B. Popp, către care Vă rog să Vă adr esați ca pe de o parte
să convoace pe membrii interni și externi din județ , iar pe de altă să Vă
dea Domniei Voastre relațiile cerute.
Primiți Vă rog Domnule Președinte încredințarea pre a
deosebitei mele stime.
Diamandi Manole

Domniei Sale Domnului Partenie Cosma, Președintele
comitetului electoral permanent al partidului națio nal român,
Sibiu

72 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 5, f. 23.

Acte și documente privind elita politică românească │ 119
XVI. 25 FEBRUARIE 1884. Statistica alegătorilor din comitatul
CarașPSeverin sintetizată de Coriolan Brediceanu 73 .

Conspectul alegătorilor de deputat dietal
din Comitatul Caraș7Severin

Numărul alegătorilor Numirea
cercului Numărul
comunelor români neromâni total
1 2 3 4 5 6
I Bocșa 32 2210 411 2621
II Făget 61 1262 242 1504
III Caransebeș 99 5331 1215 6546
IV Lugoj 49 1497 847 2344
V Oravița 24 2153 912 3065
VI Sasca 28 1455 120 1575
VII Zorlențul
Mare 46 2283 544 2827
În VII
cercuri suma
totală 339 16192 3891 20483

Lugoj, la 25 februarie 1884
Coriolan Brediceanu

73 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 6, f. 10.

│ VLAD POPOVICI 120

XVII. 25 MARTIE 1884. Circulară tipărită a CCE prin care li
se cere conducătorilor politici din comitatul Alba de Jos să
înceapă pregătirile pentru alegeri în anul electora l 1884 74 .

De la Comitetul Electoral Permanent
al Partidei Naționale Române.
Stim. Domn George Filip, avocat în Alba7Iulia

Apropiindu7se timpul, în care prin noi alegeri de deputați dietali
se dă civilor statului ocaziune a7și exprima verdic tul asupra situațiunii
politice din țară, partida națională română are și de astădată cele mai
temeinice motive de a se consolida din nou, de a ad una și conduce sub
drapelul său pre toți alegătorii români, cari se in teresează în mod sincer și
loial de binele patriei și de soarta națiunii lor.
Pășirea rezolută și solidară a partidei la anul 18 81 a
contribuit mult la aceea, ca cestiunea românilor di n patria noastră să
afle apreciere în cercuri mai largi ca mai înainte, ceea7ce în sine e
impuls destul de ponderos spre a lucra mai departe pentru apărarea
intereselor noastre naționali.
Drept aceea e o sântă datorință patriotică pentru fiecare
membru al partidei de a se folosi de toate mijloace le legale ca cel mai
fundamental drept politic, dreptul la alegere, să n u se exploateze în
detrimentul nostru, folosindu7se chiar voturile ale gătorilor noștri spre
înmulțirea numărului celor mai aprigi contrari ai i ntereselor noastre
vitale, care sunt identice cu interesele bine price pute ale patriei.
Mânecând din aceste puncte de vedere, subscrisul c omitet
electoral permanent, află de necesitate imperativă, ca aderenții partidei
naționale române să se organizeze precum se organiz ează și celelalte
partide politice din patrie.
Spre acest scop recomandăm, ca în fiecare municipi u, la locul
cel mai potrivit, să se țină conferințe electorale, în care aderenții
partidei naționale să se constituie, alegându7și câ te un comitet central

74 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 2, f. 30, 32.
Aceeași circulară a fost trimisă și lui Rubin Patiț ia: Ibidem, f. 40T41 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 121
care să conducă mișcările electorali în toate cercu rile din municipiu, și
subcomitete cercuali pentru fiecare cerc electoral, care să înfăptuiască
dispozițiile comitetului central.
Recomandăm mai departe tuturor membrilor partidei, ca nici
într7o privință să nu se angajeze cu nimenea până c ând vor cunoaște
conclusele conferinței generale electorale, care se va ține la timpul său.
Spre luarea măsurilor necesare pentru organizarea partidei, în
comitatul Albei inferioare ne permitem a Vă ruga pe p. t. Domnia
voastră, rugându7vă și în special a ne împărtăși cu posibilă urgență:
numărul exact al alegătorilor români și al celor ne români din
singuraticele cercuri electorale aparținătoare acel ui comitat, apoi numele
și locuința cu poșta ultimă a președinților comitet ului central și a
subcomitetelor cercuale, ce se vor alege.
Fiind foarte verosimil că alegerile dietale vor urm a de astădată mai
curând ca de alte ori, urgența organizării și respe ctiv a constituirilor
mai sus indigitate e de sine evidentă; drept aceea ne luăm voia a Vă
ruga, ca de cumva p. t. Domnia voastră a7ți fi împi edecat a primi
această sarcină, să binevoiți a ne încunoștința des pre aceasta în termen
de 8 zile de la primire, recomandându7ne totodată a ltă persoană aptă
de a conduce organizarea partidei.
Primiți expresiunea distinsei noastre stime.

Sibiu, 25 martie st. n. 1884.

Comitetul electoral permanent al partidei naționale române.
Anania Trombițaș secretar
Partenie Cosma președinte

│ VLAD POPOVICI 122

XVIII. 13 APRILIE 1884. Protocolul conferinței alegătorilor
din cercurile orașului Sibiu pentru alegerea deputa ților la
conferința națională din 1–3 iunie 1884 75 .

Protocolul
Conferinței alegătorilor români din ambe cercuri al e orașului Sibiu,
ținute în 1/13 aprilie 1884, la 4 ore d.a. în sala din grădina flora, – în
urma convocării subcomitetului cu data 9 aprilie cu rent.

I. Președintele Dr. Aureliu Brote deschide Ședința conferinței
întrunite – cu o scurtă cuvântare, arătând scopul a cesteia care este a
alege 4 deputați pentru ambele cercuri electorale a le orașului Sibiu –
pentru a reprezenta aceste cercuri la conferința ge nerală națională
întrunindă în mai curent – provocând adunarea a7și alege doi bărbați
din Sânul ei, ca scrutător la darea valorilor.
Conferința satisface cerinței președintelui și aleg e de membrii
pentru Scrutin pe Domnii Nicolau Cristea și V. Roma n.
II. După aceasta la dorința generală Ședința se sus pendă pe 5
minute pentru consultare.
III. Redeschizându7se Ședința, conferința statoreșt e a se face
votarea prin țidule provocând președintele pe membr ii conferinței ca
numai aceia să7și dea votul, care sunt în faptă ale gători.
Purcedându7se la darea voturilor, se constata prin secretarul că
au votat 149 de inși.
IV. Fiind la ordine scrutinul, Domnii Eugen Brote, Dumitru
Comșia și N. Cristea afirmă că s7au făcut iregulari tăți, că ar fi votat
unii, care nu sunt alegători și alți de 2 ori; – ia r alți a dat de mai multe
ori țidule; contra acestora vorbesc Dnii Ioan Hania , V. Roman,
P. Cosma;
Voind Președintele a provoca un conclus al adunării în
privința aceasta se arată imposibilitatea unei voti zări devenind
discusiunea turbulentă și neputându7se separa alegă tori de nealegători,
pentru de a constata majoritatea, Președintele decl ară prin urmare

75 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 152–
153 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 123
adunarea de dizolvată. – Voind o parte din adunare a continua ședința
sub un alt prezidiu pentru a duce scrutinul în depl inire – Comisarul de
poliție, ca Comisar politic – nu concede continuare a adunării, iar
țidulele de votare se sigilează cu Sigiliile Domnil or Cosma, Măcelariu și
Domnul Brote – și Comisarul poliției, le ea în păst rare.
D.u.s.
Subcomitetul electoral pentru ambele cercuri ale or așului Sibiu.
[…] 76 Dr. N. Olariu
[verso:]
Pres. 5/17 aprilie 1884

XIX. 17 APRILIE 1884. Adresa comitetului central electoral al
orașului Sibiu privind înaintarea protocolului conf erinței
alegătorilor din 1/13 aprilie 1884 pentru alegerea deputaților
la conferința națională77 .

Onorat Comitet electoral central al Comitatului Sib iu

Subscrisul subcomitet își ia libertatea a subșterne Protocolul
conferinței alegătorilor ținute în 13 aprilie 1884 cur. Cu acea observare,
cum că din cauza menționată din p. 4 a sus7citatulu i Protocol nu s7a
putut alege cei 4 delegați la conferința națională generală;
Totdeodată ne permitem a încunoștința că se convoac ă a doua
conferință pentru alegerea deputaților respectivi o bservând cautelele de
lipsă pentru de a evita repetarea iregularităților.
Sibiu în 15 aprilie 1884.
Subcomitetul electoral al Orașului Sibiu.
[…] 78 Dr. N. Olariu
secretar

Pe verso: Pres. 5/17 aprilie 1884

76 Semnătură indescifrabilă [n. ed.].
77 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 154
[n. ed.].
78 Semnătură indescifrabilă [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 124

XX. 24 APRILIE 1884. Adresa comitetului central electoral al
orașului Sibiu privind înaintarea protocolului conf erinței
alegătorilor din 24 aprilie pentru alegerea deputaț ilor la
conferința națională79 .

Onorat Comitet central!

Subscrișii își iau libertatea a alătura mult onorat ului Comitet
central protocolul conferinței dto. 24 aprilie 1884 , din care se vede
rezultatul alegerilor pentru delegați din ambe cerc uri ale Orașului Sibiu.
Totdeodată alăturăm aici sub ∙/∙ cele 4 credenționa le pentru
respectivii deputați aleși spre competenta afacere;
Ai onoratului Comitet central
Sibiu în 24 aprilie 1884
E. Măcelariu
președ. Dr. Nicolau Olariu
notariu
(Credenționalele s7au înmânat de7a dreptul la respe ctivii
domni delegați).
D.u.s.
Dr. N.Olariu
[verso:]
Pres. 2/14 mai 1884

Mult onoratului Comitet central pentru
Comitatul Sibiului în Sibiu
Raportul despre Conferința alegătorilor români din ambele cercuri ale
Orașului Sibiu despre alegerea celor 4 delegați la confer. națională.
∙/∙ protocol conf. în orig.

79 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 156
[n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 125
XXI. 24 APRILIE 1884. Protocolul celei de a doua conferințe a
alegătorilor din cercurile orașului Sibiu pentru al egerea
deputaților la conferința națională din 1–3 iunie 1 884 80 .

Protocolul
Conferinței alegătorilor români din ambele cercuri ale orașului Sibiu
ținute în 12/24 aprilie 1884 în Sibiu

I. Președintele convocator deschide ședința la 5 or e d.a. –
arătând scopul întrunirii – pentru alegerea cel,lor 4 delegați la proxima
conferință generală ținândă aici; – iară după aceea provoacă adunarea
a7și alege alt președinte, demisionând dsa.
Adunarea la propunerea Dlui I. Hanea alege prin acl amațiune
de președinte pe dl cons. E. Măcelariu, iară de not ariu pe Dr. Nicolau
Olariu.
II. Anania Trombițașiu propune a se alege acei patr u delegați
prin aclamațiune, la care adunarea învoindu7se, se proclamă prin
președinte de delegați ai Conferinței:
1. Ioan Hanea, protopop
2. I. Șt. Șuluțiu, cons.
3. Vis. Roman dir.
4. Ioan Popa adv.
fiind obiectul de la ordinea zilei […] 81 ședința se încheie la 5½
ore d.a.
E. Măcelariu
președ. Dr. N. Olariu
notar

80 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 158
[n. ed.].
81 Cuvânt ilizibil [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 126
XXII. 28 APRILIE 1884. Proces verbal al ședinței comitetului
electoral din cercul Cristian, organizată în vedere a alegerii de
delegați la conferința națională din 1–3 iunie 188482 .

Protocolul
conferinței electorale din cercul Cristianului conc hemată jurnalistic pe
16/28 aprilie a.c. în opidul Săliște pentru alegere a a doi delegați la
conferința generală națională ținândă în Sibiu.

Alegătorii dietali prezentându7se în număr consider abil în sala cea
mare a școlii de aici, Dl președinte al comitetului din acest cerc electoral Dl.
Dr. N. Calefariu, – citind hârtia comitetului elect oral permanent din Sibiu
dtto 9 aprilie st. n. 1884 și comentând7o celor pre zenți în mod foarte clar –
bineventează conferința și o provoacă a se constitu i.
La propunerea Dlui Nicolau Ioan se aclamează de…
președ: Dr. N. Callefariu
not: N. Borza
bărb. de încred: N. Ciugudean
” 7”: N. Rechițian
Președintele pune pe tapet alegerea a doi delegați pentru
conferința generală națională ținândă în Sibiu.
Dl. Ioachim Muntean precipitând, propune a se alege prin
aclamațiune Dl. asesor consistorial Nicolae Cristea și Alexandru Leb.
Dl. N. Ioan face propunerea a se statori modul de a legere prin
țidule.. se primește și spre scopul acesta ședința se ridică pe cinci minute.
Redeschizându7se ședința fiecare alegător prezent – indus în
listele alegătorilor dietali prezentate de oficiile comunale și puse în fața
bărbaților de încredere țidula în urnă în modul urm ător: Săliște 44,
Galeș 5, Tilișca 5, Rod 5, Poiana 8, Vale 5, Sibiel 4, Orlat 7, Cacova
5, Poplaca 6, Apold 6, Amnaș 2, Gurariu 5, Aciliu 8 , Măg 10, Săcel 3,
Topârcea 9, Apold sup. 5.
Peste tot 144 alegători prezenți și aflându7se tot atâtea țidule
în urnă se începe scrutinul întrunind:

82 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/I, f. 161–
162. [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 127
Dl. Alexandru Leb 126 voturi
Dl Nicolau Cristea 75 voturi
Dl Partenie Cosma 68 voturi
Dl Anania Trombițaș 18 voturi
10 țidule albe. –
Conferința proclamă cu urări de să trăiască de dele gați în
cercul electoral al Cristianului pe Dnii Alexandru Leb proprietar mare
din Cacova și Nicolau Cristea asesor consist. din S ibiu și se prevăd din
partea biroului acestei conferințe cu literele cred enționale.
S7aduce mulțumită Dlui președinte pentru tactul bun și
înțeleapta conducere și se alege o comisie de doi p entru autentificarea
protocolului – Dl. Dr. N. Maier președ. și Dtru Flo rian not.
Ședința se ridică.
Săliște în 16/28 aprilie 1884
Dr. Calefariu
președinte Nicolau Borza
not.
S7a cetit și se verifică:
D.U.S.
Florian
Dr. Nicolae Maier.

XXIII. 29 MAI 1884. Proces verbal al conferinței alegătorilor
români din cercul Iosășel, comitatul Arad, pentru a legerea
delegaților la conferința națională de la Sibiu, 1– 3 iunie
1884 83 .

Protocol

Luat în ședința conferinței alegătorilor români din cercul
electoral al Iosașelului, ținută la 17 mai v. 1884 în Buteni, în privința
alegerii alor doi delegați la conferința generală a românilor ținândă la
Sibiu.

83 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 2, f. 17.
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 128
1. Prezentându7se alegătorii români în număr de peste 50 de
inși în localitatea școlii române din Buteni, iar d in partea poliției dl.
subpretor Sanka Vilmos și dl. notar Isidor Popescu; învățătorul Ioan
Ilica deschide conferința și provoacă pe cei prezen ți a7și alege un
președinte ad7hoc și un notar.
Se alege de președinte învățătorul Ioan Ilica din B uteni și de
notar Niculai Boscaiu învățător în Bodești.
2. Președintele aduce la cunoștință că românii de sub coroana
Sf. Ștefan s7au constituit într7o partidă națiună ș i și7au statorit o
programă națională în conferința generală ținută la Sibiu în 1881;
provoacă conferința ca să se exprime: primește acea programă de a sa,
resp. aderează la partida națională?
Conferința aderează la partida națională și la prog rama
acesteia statorită în 1881 la Sibiu.
3. Urmează alegerea alor doi delegați la conferința ge nerală de
nou conchemată la Sibiu pentru statorirea atitudini i românilor față de
alegerile viitoare.
De delegați la conferința generală ținândă în Sibiu se aleg
Domnii M.V. Stănescu și Dr. Demetru Magdu ambii avo cați în Arad.
Nemaifiind alt obiect la ordinea zilei conferința s e închide.
D.u.s.
Ioan Ilica, președinte ad7hoc
Nicolau Boscaiu, notar

Acte și documente privind elita politică românească │ 129
XXIV. 10 FEBRUARIE – 30 MAI 1884. Extras din Protocolul de
esibite al partidului conținând rezumatul corespondențelor
privind organizarea conferinței din 1–3 iunie 1884 84 .

Actele și corespondența Comitetului Central Elector al 1881–1884.
Consemnarea actelor de la nr. 28–116/1884

Nr.
cur. Dat.
pres. Numele
esibitorului Meritul esibitului Datul
resolvirii
28. 10/2 Comitetul elec.
perm. Apel pentru organizarea
partidei 10/2
29. 20–2 Diamandi
Manole Nu primește organizarea
partidei 20/2
30. 27/2 George Filip Dto. 1/3
31. 27/2 Vasiliu Pop Dto. 1/3
32. 27/2 Coriolan
Brediceanu Trimite numărul
alegătorilor Caraș Sevr.
33. 2/3 Patriciu Barbu Nu poate organiza în
partea din jos com. Mure ș 4/3
34. 3/3 Ioan Roman Trimite numărul
alegătorilor , Făgăraș
35. 4/3 George Secula ”7” număr. alegătorilor ,
Hunedoara
36. 7/3 Ioan Pop,
Sătmar Nu primește organizarea 87III
37. 7/3 Simion
Călatiu Dto. 87III
38. 7/3 Mateiu Nicula Dto. 87III
39. 11/3 Rudolf
Fogarași Primește organizarea
Mureș infer.
40. 15/3 George Pop Trimite numărul
alegătorilor Sălaj
41. 16/3 Comitetul Se recearcă „Gazeta” a
publica „Atheneul”

84 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 215–
216. [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 130
42. 16/3 Spiridon
Damian Nu poate organiza
43. 19/3 Rudolf
Fogarași Trimite numărul alegător.
Mureș7Turda
44. 20/3 Ludovic Csató Nu primește organizarea 22/3
45. 20/3 Ioan Marcu Va organiza
46. 20/3 Paul Rotariu Arată rezultatul conferinț ei
Timiș
47. 22/3 Comitetul Soilicitează ținerea de
conferințe
48. 23/3 Diamandi
Manole Notifică înființarea unui
ziar contr. 85 23/3
49. 26/3 George Filip,
Alba Iulia Nu primeș te organizarea în
comit. Albei inf.
50. 26/3 Georg.
Marchiș Nu poate organiza partid.
în comitat. Sătmarului
51. 26/3 Comitetul el.
perm. Escrie alegeri de delegați la
confer. gener.
52. 26/3 Comitetul el.
perm. Escrie alegeri de deleg. la
conf. în Abrud și Ocna
53. 26/3 Coriolan
Brediceanu Notifică numele
pre ședinților comitetelor
executive
54. 26/3 Ioan Lengher Întreabă dacă se va
convoca conferința și când?
55. 26/3 Comitetul Invită pe Ioan Henteș a
alege delegații în Ocna
56. 26/3 Comitetul ”7” Alexandru Filip ”7” în
Abrud
57. 29/3 Rubin Patiția Nu poate convoca
conferința
58. 1/4 Ioan Șandor Convoacă conferința în
comitatul Târnavei mari

85 Este vorba de ziarul „Tribuna”, a cărui apariție concura „Atheneul” –
proiectul oficial al partidului. Probabil din acest motiv D. Manole a refuzat
sarcina de a organiza partidul în zona Brașovului. Vezi supra doc. XV [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 131
59. 2/4 A. Filip,
Abrud Cere blanchete pentru
plenipoten ță
60. 7/4 Coriol.
Brediceanu ”7” 7/4
61. 14/4 Comitetul Declară că nu stă în
legătură cu „Tribuna”
62. 18/4 A. Micu,
Făgăraș Protocolul conferinței,
comitet și delegați
63. 23/4 I. Lengher,
Brașov Arată numărul alegătorilor
rom. din com. Brașov
64. ”7” C. Brediceanu ”7” constituirea în cercul
Oravița și delegații aleși
65. ”7” Laur. Bercian,
Romoș ”7” comitet și delegaț i cercul
elect. Oravița
66. 22/4 Comitetul
elect. per. Solicitează raportul de la
pre ședinți pt. alegere
67. 25/4 Barb, Balint Constituire și delegați
comitatul Mureș7Turda
68. 27/4 D. Lica,
Bistrița Nr. alegătorilor, constituire
și delegați comit. Bistrița
Năsăud
69. 28/4 Aug. Antal,
Beiuș Delegați din cerc. elect.
Beiuș comit. Biharei
70. 29/4 Dr. I. Rațiu,
Turda ”7” comit. Turda7Arieș
71. 30/4 Dr. I. Nichita,
Zalău Delegați în cerc. Zalău
72. 1/5 A. Tordoșan,
Alba7Iulia Protocol. conferinț. comitet
și deleg. com. Albei inf.
73. 3/5 I. Ianza,
Grădiște Delegați cerc. elect. Hațeg
74. 4/5 Gabriel Man,
Dej Constituire și delegați
comit. Solnoc7Dobâca
75. ”7” G. Bălan Delegați cer. el. B. Comloș
și Jimbolia
76. 4/5 Dem.
Moldovan,
Sighișoara Arată că e pedepsit pentru
ținerea conferinței elect.

│ VLAD POPOVICI 132
77. 10/5 Ioan Henteș,
Ocna Delegați pentru opidul
Ocna
78. ”7” A. Barbulovici Deleg. cer. elect. Șimleu
79. 11/5 D. Mircea,
Cohalm ”7” Cohalm, Târn. mare
80. ”7” A. Ghițiu,
Oravița ”7” Oravița
81. ”7” Dr. Rațiu,
Turda Nrul alegătorilor comit.
Turda7Arieș
82. ”7” Comitet perm. Solicitează pe P. Rotariu în
cest. delegaților
83. ”7” Dto. ”7” notificarea alegerilor
din Cluj, Deva, Târnava
Mică
84. ”7” Dto. Recearcă pe And. Medan să
opteze pentru un cerc
85. ”7” Dto. ”7” N. Zigrea ”7” comit.
Bihorului
86. ”7” Dto. ”7” pe dl. G. Rednic a
efectua aleger. în
Marmația
87. ”7” M. Veliciu,
Chișineu Notifică numele delegaților
cerc. elec. Chișineu
88. ”7” ”7” ”7” Ceica
89. […] 86
90. 11/5 Diamandi
Manole Cere să se convoace plenul
comitetului
91. 12/5 Comitetul Convoacă conferința
generală pe 1 iunie st. n.
92. 16/5 Dr. Rațiu,
Turda Plenul comitetului să se
convoacă pe 29 mai st. n.
93. 19/5 Ioan Papiu,
Deva Arată organizarea part. și
delegații din comit.
Hunedoarei
94. 19/5 Ioan Marcu ”7” Sătmar

86 Rând gol în document [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 133
95. ”7” Vas. Zăhan ”7” Târnava mică
96. 21/5 Comitetul el.
perm. Convoacă plenul
comitetului pe 29 mai
97. ”7” George Pop Arată numele delegaților
cttl. Sălaj
98. ”7” Paul Iancu ”7” organizar. și deleg. din
cerc. Ciacova
99. ”7” Cristofor
Giuchici ”7” Hidegkut
100. 21/5 R. de Crainic,
Dobra Arată că nu poate veni la
conferință
101. ”7” F. Rezei, Lugoj Așterne protocolul confer.
din cer. elect. Lugoj, Făget,
Zorlenț
102. ”7” O. Sorescu,
Brașov Arată numele delegaților
din comit. Brașovului
103. 22/5 V. Krafft,
Sibiu Întreabă cui se așterne
socoata pnt. Memorand
104. ”7” Comitetul elec.
perm. Convocător către noii
delegați
105. 23/5 ”7” Recearcă pe dl. N. Cristea
în Sibiu a notifica delegații
106. ”7” ”7” ”7” av. Ioan Popa a efectui
aleg. de deleg. Mediaș
107. 26/5 Cristea, Sibiu Arată organ. și delegați din
com., Sibiului
108. ”7” Teodor Pop Delegați ș i nr. aleg. cerc. el.
Baia de Criș
109. 27/5 Ștefan Bilț,
Baia mare Arată alegerea de delegat a
lui Dr. Șt. Erdéli
110. ”7” Comit. elect.
perman. Aviso dlui Fogarași că
pentru cer. el. Aca ș7falău87
lipsesc delegați

87 Acățari, jud. Mureș [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 134
111. 28/5 Demetriu
Moldovan,
Sighișoara Arată că se tem a trimite
delegați la conferință
112. 29/5 Zigrea,
Oradea m. ”7” numele delegaților cerc.
el. Aleșd
113. 29/5 Ioan Marcu,
Sătmar ”7” că fiind Hengge
împiedicat s7a ales supl. D.
Șt. Păcurariu Sibiu
114. 30/5 Teodor Vaida,
Husasău ”7” delegații pentru cerc. el.
Tinca, Bihor
115. ”7” Georgiu
Crișan,
Mediaș ”7” Mediaș
116. ”7” Alexand.
Bohățel ”7” și comitetele ptr.
comitatul Clujului

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 135

XXV. 1–3 IULIE 1884. Consemnarea delegaților la conferința națională de la Sibiu1.

Consemnarea delegaților la conferința partidei naționale române
ținândă în Sibiu la 1 iunie st. n. 1884

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
Alba
Inferioară AlbaFIulia oraș 1 Matei Nicola avocat AlbaFIulia
”F” ”F” 2 Alesandru Tordoșan protoprsb. gr. or. ”F” Ioan Coșeriu, avocat
”F” Aiud 3 Ioan M. Moldovan canonic cap. Blaj
”F” ” 4 Basiliu Oltean ”F” ”F” Nicolau Florescu,
propriet.
”F” Ighiu 5 I. Axente Sever proprietar
”F” ”F” 6 Alexandru Danciu Petru Moldovan
”F” Vințul de jos 7 Rubin Patiția avocat AlbaFIulia
”F” ”F” 8 Vasiliu Albini proprietar Cut Teodor Colbași
”F” Uioara 9 Iacob Pop

1 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fond Partidul Național Român din Transilvania (Comitetul Național
Român Sibiu), Dos. 1/II, f. 218–222. O variantă mai puțin completă a listei (163 de delegați, fără menționarea supleanților)
se regăsește și în broșura Actele conferenței electorale… 1884, p. 6–14. Originalul documentului avea numerotarea de pe
coloana Nr. crt. incompletă, astfel că, pentru o mai bună orientare, am ales să refacem respectiva numerotare. De asemenea,
din rațiuni editoriale, am ales să eliminăm coloana Poșta ultimă , care practic dubla coloana Locația [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 136

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ”F” 10 Beniamin Pop v. protopop M. Ujvár
BistrițaF
Năsăud Bistrița 11 Danilă Lica avocat Bistrița Elia Ciucia
”F” ”F” 12 Alesandru Silași protopop
g. ct. Vasiliu Popițan
”F” Năsăud 13 Ioachim Mureșan
V. Groza avocat Năsăud Ioan Mărginean
”F” ”F” 14 Teodor Vrășmaș preot gr. or. Borgu Prund Vasiliu Groza
Brașov Brașov oraș I 15 Dr. Aureliu Mureșan redactor Brașov
”F” ”F” 16 Georgiu B. Pop fabricant ”F”
”F” Brașov oraș II 17 Diamandi Manole comerciant ”F”
”F” ”F” 18 Vasiliu Voina preot gr. or. ”F”
”F” Secele I 19 Alexiu Verzea ”F” Săcele
”F” ” 20 Victor Popea ”F” ”
”F” Secele II 21 Dr. Ioan Neagoe medic Brașov
”F” ”F” 22 Simion Mărginean avocat Brașov
Cluj [Cluj I] 23 Vasiliu Almășan ”F” Cluj
”F” 24 Gavrilă Pop protopop
g. ct. Cluj
”F” [Cluj I] 25 Iuliu Coroian avocat ”F”
”F” 26 Alexiu Pop ”F” ”F”

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 137

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” Gilău 27 Alexandru Bohățel
Emeric Pop căpit. supr. Cluj
”F” 28 Lazăr Baldi proprietar Cluj
”F” 29 Ioan Poppu preot gr. cat Gilău
”F” Cojocna 30 Ioan Simionaș asesor orfanal Deva
”F” 31 Dr. Aureliu Isac avocat Cluj Petru Rusu
”F” B. Huedin 32 Anania Pop protopop gr. cat. Morlaca
”F” 33 Vasiliu Poruțiu ”F” Ioan Papiu
”F” Teaca 34 Gregoriu Vitez proprietar Teaca Artemiu Codorcea
[?]
”F” 35 Gabriel […] v. protopop
”F” Ormeniș 36 Ludovic Simon proprietar
”F” 37 Andrei Vodă preot gr. ca. Ormeniș
Făgăraș Inferior 38 David baron Ursu colonel în
pensiune Sibiu
”F” ”F” 39 Alesandru Micu protop. și vicar gr.
cath. Făgăraș
”F” Superior 40 Ioan Roman avocat Făgăraș
”F” ”F” 41 Ilarie Duvlea avocat Făgăraș Basiliu Stanciu
căpitan c.r. în
pensiune
HuneFdoara Baia de Criș 42 Petcu Truța avocat Baia de Criș Francisc Ulein

│ VLAD POPOVICI 138

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ″ 43 Teodor Pop ”F” ″
”F” Deva 44 Ioan Papiu protopresb. gr. or. Deva
”F” ”F” 45 Georgiu Secula avocat ”F” Francisc HossuF
Longin
”F” Dobra 46 Lazăr Petcu ”F” ”F”
”F” ″
”F” Hațeg 47 Beniamin Densușan vicariu foraneu gr.
cat. Hațeg
”F” ”F” 48 Ioan Rațiu protpbt. gr. cat. ”F”
”F” Huniadoara 49 Francisc HossuF Longin avocat Deva
”F” ”F” 50 Avram Păcurariu preot gr. or. Hunedoara Dr. Ioan Mihu avocat
”F” Orăștie 51 Dr. Avram Tincu avocat Orăștie Dr. Ioan Mihu
avocat
”F” ”F” 52 Samuil Pop avocat Orăștie Dr. Ștefan Erdeli
medic
Mureș – Turda MureșFOșorheiu
53 Anania Trombițaș de Bethlen asesor consistorial Sibiu
”F” ”F” 54 Radu Fogarași proprietar Nirașteu
”F” AcașFfalău 55 Ioan Rusu protopop gr. cath. Sibiu
”F” ”F” 56 Simion Căluțiu avocat D.St.Martin
”F” NFSzereda 57 Dr. Nicolau Olariu avocat Sibiu
”F” ”F”

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 139

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” SzászFReghin 58 Patriciu P. Barbu avocat S.Reghin
”F” ”F” 59 Michail Orbonaș avocat S.Reghin
”F” Gerneszeg 60 Alexandru
Ternovean adm. ppbt. gr. cath. ”F”
”F” ”F” 61 Galaction Șagău protopresb. gr. or. Idicel
Târnava mare Agnita […]2
”F” ”F”
”F” Cohalm 62 Constantin Stezar căpitan c.r. în
pens. Sibiu
”F” ”F” 63 Clemente Raicu preot gr. cath. Cohalm
”F” Mediaș
”F” ”F”
”F” Sighișoara 64 Octavian Sorescu avocat Brașov
”F” ”F” 65 Aureliu Muntean ”F” Mediaș
Târnava mică superior 66 Vasiliu Zăhan avocat D.Szt.Martin
”F” ”F” 67 Ioan Horșia preot gr. cath
”F” inferior 68 Zacharia Bran adm. ppb. gr.
cath. Sâncel

2 Rândurile lăsate libere marchează absența delegaților din cercul respectiv [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 140

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ”F” 69 Alexandru Neagoe proprietar Micăsasa
Sibiu Sibiu cetate I 70 Ioan Hanea director seminar Sibiu
”F” ”F” 71 Iosif StercaF
Șuluțiu jud. reg. de trib.
pens. ”F”
”F” Sibiu cetate II 72 Ioan Popa avocat ”F”
”F” ”F” 73 Visarion Roman direct. al inst.
„Albina” ”F”
”F” Cisnădia 74 Elie Măcelariu cons. gub. în
pensiune ”F”
”F” ”F” 75 Ioan Popescu prot. ”F”
”F” Cristian 76 Nicolau Cristea ases. consistor. ”F”
”F” ”F” 77 Alesandru Leb proprietariu Cacova
”F” Nocrich 78 Parteniu Cosma avovat Sibiu
”F” ”F” 79 Demetriu Cutean protopop Săcădate
”F” SasFSebeș 80 Ioan Droc protoprb. gr. or. Mercurea
”F” ”F” 81 Ioan Bojiță avoc. Sas Sebeș
SolnocFDăbâca Beclean 82 Georgiu Stețiu avocat Gherla
”F” ”F” 83 Ioan Filipan protop. gr. cath. Buza
”F” Dej 84 Gabriel Man avocat Dej
”F” ”F” 85 Augustin Muntean ”F” ”F”
”F” Iclodul Mare 86 Ioan de Lemeni proprietar Iclodul mare

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 141

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ”F” 87 Ioan Hățegan protopop gr. cath. Fizeș
”F” Ileanda mare 88 Ioan Hossu proprietar Răstoci
”F” ”F” 89 Vasiliu Muștea ”F” Coroieni
”F” Lăpuș 90 Andreiu Medan avocat Șomcuța mare
”F” ”F” 91 Augustin Pop avocat Lăpușul
unguresc
TurdaF
Arieș MureșFLudoș 92 Nicolau Solomon protopop gr. cath. M. Ludoș
”F” ”F” 93 Niculau Tămașiu preot gr. cath. Grind
”F” Turda 94 Georgiu Barițiu redactor Sibiu
”F” ”F” 95 Dr. Ioan Rațiu avocat Turda
”F” Vințul de sus 96 Ioan Molnar proprietariu Silivașiu
”F” ”F” 97 Petru Iacobescu preot Vereșmort
”F” Trascău 98 Petru cavaler Ioanetie proprietar Câmpeni
”F” ”F” 99 Dr. Absolon Todea avocat ”F”
[…]3

Opidul Abrud 100 Alexandru Filip avocat Abrud

3 În acest punct al documentului rândurile libere indică trecerea de la delegații cercurilor comitatense la cei ai orașelor
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 142

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” 101 Iosif Crișan ”F” ”F”
Ocna 102 Ioan Henteș asesor consistor. Ocna
”F” 103 Ioan Predovici preot gr. or. Ocna
[…]4

Arad Arad
”F” ”F” 104 Aureliu Suciu
”F” Chișineu 105 Vasiliu M. Stănesc avocat Arad
”F” ”F” 106 Gavril Lazăr preot gr. o. Socador
”F” Iosășel 107 M. Vasiliu Stănescu
”F” ”F” 108 Dr. Demetriu
Magdu
”F” Pecica 109 Ioan P. Deseanu
”F” ”F” 110 Ioan Moldovan [111]. Const.
Popovici5

”F” Radna 112 Ioan Beleșiu [113]. Dr. Păcurariu6

4 Rândurile libere marchează trecerea la delegații din Banat și Părțile vestice [n. ed.].
5 Completare în original pe coloana respectivă [n. ed.].
6 Completare în original pe coloana respectivă [n. ed.].

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 143

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ”F” 114 Dr. Demetriu
Magdu avocat Arad
”F” Șiria 115 Georgiu Popovici
”F” ”F” 116 Adalbert Mihailovici
Bihor Aleșd 117 Teodor Filip admist. prtt. F. Lugoj Georgiu Moisescu
”F” ”F” 118 Ioan Boroș protopp. gr. ct. KisbaFrod7 Ga vrilă Lungu
”F” Beiuș 119 Constantin Boițiu avocat Beiuș
”F” ”F” 120 Vasiliu Ignat avocat Beiuș Ioan Szabo
”F” Ceica 121 Alesandru Roman profesor Budapesta
”F” ”F” 122 Nicolae Zigrea avocat Oradea mare
”F” Ugra
”F” ”F”
”F” Tinca 123 Parteniu Cosma avocat Sibiu
”F” ”F” 124 Dr. Ștefan Păcurariu ”F” ″
CarașFSeverin Oravița 125 Andrei Ghidiu protopresb. gr. or. Oravița
”F” ”F” 126 Baltazar Muntean avocat ”F”

7 Borozel, jud. Bihor [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 144

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” Caransebeș 127 Mihail Popovici protopresFbit. gr.
or. Orșova
”F” ”F” 128 Ilie Curescu supratenent c.r. în
pens. Caransebeș
”F” Făget 129 Dr. Demetriu
Secelean avocat Czella8
”F” ”F” 130 Georgiu Șerban ”F” Caransebeș
”F” Lugoj 131 Fabiu Rezei avocat Lugoj
”F” ”F” 132 Ștefan Velovan director de prep. Caransebeș
”F” Zorlențul mare 133 Iuliu Popovici avocat Lugoj
”F” ”F” 134 Nicolau Sciopone preot RemeteF
Pogăneni
”F” Sasca 135 Vicențiu Babeș proprietar Budapesta
”F” ”F” 136 Ioan Raciu avocat Biserica albă
CareșF Severin Bocșa 137 Coriolan Brediceanu avocat Lugoj
”F” 138 Adrian Diacon ingenier Bocșa
Sătmar Baia mare 139 Dr. Ștefan Erdeli medic Orăștie
”F” ”F” 140 Titu Henghea medic ErdösFzádu9

8 Țela, jud. Arad [n. ed.].
9 Fărcașa, jud. Maramureș [n. ed.].

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 145

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” Cărășeu 141 Gavrilă Lazăr protopop gr. cath. SzanisFzló10 G eorgiu Podină
”F” ”F” 142 Lazăr Zernea preot gr. cat. […]11 A ndr. Cosma
”F” Medieș 143 Ioan Marcu protopop SatuFmare Ioan Pop din
Sătmar
”F” ”F” 144 Ioan Erdeli preot Résztelek12 Fl orian Cocian
din Szil. Csen
”F” Șomcuța mare 145 Andrei Medan proprietariu Șomcuța mare
”F” ”F” 146 Alesandru Pop de M. avocat NagyFNyres13
Sălaj CehulFSilvan 147 Georgiu Pop proprietar Basesci
”F” ”F” 148 Ioan Cheseli protop. gr. cath. Náprad14
Z
sibó15
”F” Diosod 149 Ioan Pop proprieFtariu Dobjon16
”F” ”F” 150 Clemente Pop preot Bred
”F” ȘimleulFSilvan 151 Ieronim Barițiu amploiat de bancă Sibiu

10 Sanislău, jud. Satu Mare [n. ed.].
11 Indescifrabil [n. ed.].
12 Tătărești, jud. Satu Mare [n. ed.].
13 Mesteacăn, jud. Sălaj [n. ed.].
14 Năpradea, jud. Sălaj [n. ed.].
15 Jibou, jud. Sălaj [n. ed.].
16 Domnin, jud. Sălaj [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 146

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ”F” 152 Simion Orosz avocat Sz. Somlyó17
”F” Tășnad 153 Andreiu Cosma avocat F. Szapor
”F” ”F” 154 Vasiliu Pătcaș preot Er. hatvan
”F” Zalău 155 Dr. Ioan Nichita avocat Zilah18
”F” ”F” 156 Alesandru Vecașiu preot gr. cat. Bogdan […]19
Timiș Buziaș
(Rittberg) 157 Alexandru Mocioni mare proprietar Budapesta
”F” ”F” 158 T.V. Păcățian Timișoara
”F” Ciacova 159 Ioan Lengher avocat Brașov
”F” ”F” 160 George Lazăr avocat Vinga
”F” Cocota
(Orczyfalva)
”F” ”F”
”F” Lipova
(Hidegkut) 161 David P. Simon
”F” ”F” 162 Nicolau Poșta
”F” Moravița
Torontal Canișa turcească

17 Șimleu Silvaniei [n. ed.].
18 Zalău [n. ed.].
19 Indescifrabil [n. ed.].

Acte și documente privind elita politic ă româneasc ă │ 147

Comitatul Cercul electoral Nr.cr. Numele delegatului Pozițiunea socială Locația Numele supleant.
”F” ”F”
”F” Comloșul
bănățan 163 Vincențiu Babeș proprietar Budapesta
”F” ”F”
”F” Iambolea 164 Nestor Oprian
”F” ”F” 165
”F” Lovrin 166 Georgiu Martinescu avocat Lugoj
”F” ”F”
”F” St. Nicolaul
mare 167 Filip Mihaiu econom

│ VLAD POPOVICI
148

XXVI. 13 NOIEMBRIE 1885. Circulară a CCE în care se cere
membrilor partidului să achite prețul broșurii conț inând
actele conferinței din 1884 1.

Sibiu, 1/13 noiembrie 1885
P.T. Domnule!
Pentru ca acest comitet să poată acoperi spesele av ute cu
tipărirea „Actelor conferinței electorale de la 188 4” ne luăm voia a Vă
ruga: să binevoiți a ne trimite cu posibilă urgență prețul celor 10
exemplare din acele acte, care Vi s7au trimis de ai ci spre vânzare în
februarie a.c.
Banii ne rugăm a7i trimite prin asignațiune poștală la adresa:
G. Barițiu, în Sibiu (Nagy7Szeben), Strada Uredului Nr. 25.
În numele comitetului central al partidei naționale române:
G. Barițiu m.p.
președinte Anania Trombițaș m.p.
secretariu

XXVII. 15 IULIE 1886. Circulară a CCE în care se cere
alegătorilor români să verifice prezența lor în lis tele electorale
și să sesizeze comitetului orice abuzuri în acest s ens 2.

Cătră Alegătorii români din Ungaria și Transilvania

În circulariul din 5 martie al a.c. adresat dlor al egători de
naționalitate română și publicat în ziarele politic e românești din acea
lună între alte informațiuni și îndemnuri relative la înscrierea exactă în

1 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 248.
[n. ed.].
2 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 260–
261. [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 149
listele electorale și la controlarea lor regulată c onform legii electorale din
1874 se cuprind și următoarele cuvinte:
„…Comitetele alese de către conferințele electoral e de la 1881
încoace n7au lipsit a invita de mai multe ori pe al eg ători prin circulare
tipărite pe alegători peste tot și în special pe me mbrii cluburilor din
cercurile electorale, ca să nu7și pregete a control a de aproape listele de
câte ori se expun acelea spre vedere pe câte opt zi le în localele
municipiilor, precum și a reclama în caz de lipsă a tât în numele lor cât
și în numele altor alegători, dacă ar afla că li se face nedreptate prin
omitere din liste, prin schimosirea numelor sau în oricare alt mod, iar
apoi cel puțin despre cazuri mai strigătoare să inf ormeze comitet ”.
La aceste invitări patriotice și întru toate coresp unzătoare legii
până în ziua de astăzi n7au ajuns la acest comitet de nicăieri nici o
informațiune la nici una din eventualitățile atinse nu numai în sus
citatul circular, ci și în altele anterioare mai al es de cinci ani încoace.
Ca și cum toate listele electorale din statul acest a și anume din cele 86
de cercuri sau colegii câte au fost reprezentate în conferința electorală
din iunie 1884 ar fi compuse și verificate de către tot atâtea comisiuni
infailibile.
Într7un alt act comunicat de aici dlor membrii exte rni ai
comitetului electoral sub data din 26 nov. st. n. 1 885 se zicea la p. 5:
„Controlarea listelor de alegători în ambele țări f ace comitetului acum
ca în toate perioadele electorale multă grijă, însă mai peste tot în
deșert… Nu se poate crede să fie tot numai indolenț ă etc. etc.”.
Din 5 până în 25 iulie listele electorale stau expu se din nou
spre a fi verificate pentru alegerile viitoare din a. v. 1887 care se vor
face conform legii mai noi pe un period nu de trei ani ca până acum, ci
de cinci ani.
Piedica cu totul independentă de voința membrilor c omitetului
câți au mai rămas în viață aici în loc, nu le7a per mis a mai reflecta din
nou ș i de timpuriu încă și la această operațiune electorală din iulie a.c.
De altminteri în circularul din 5 martie a fost pre văzută și aceasta cum
și celelalte condițiuni de împlinit cuprinse în art . de lege XXXIII din
1874 și în cele din 1848 pe cât au rămas și acelea în valoare. Dară ce
era să7și facă comitetul mai mult în lipsa aproape totală de
informațiuni și răspunsuri așteptate din afară. De altminteri voind
providența ca să mai avem și altă conferință electo rală, atunci membrii

│ VLAD POPOVICI 150
săi și publicul vor avea ocaziune a se informa de a proape despre
situațiunea în care se află comitetul acesta și car e nicidecum nu este de
pismuit mai vârtos după ce doi membrii dintre cei d in loc ni s7au răpit
prin moarte.
Din 26 iulie înainte reclamațiunile prevăzute în le ge și
înaintate la timp de c ătre cei în drept de a reclama se înainteaz ă se
adună la comitetele centrale electorale înființate în fiecare municipiu
obligate a le cenzura, a lua rezolu țiuni a decide și a da rezoluțiuni
asupra fiecăreia. Cei care nu vor fi se vor simți asupriți prin
rezoluțiunile respective au drept de apel, prin urmare s ă7și înainteze
apela țiunile lor imediat la în. Curie reg. din B[uda]Pesta ca la forul
suprema instanță statorită prin lege.
Dac ă ocuparea noastr ă de legea electoral ă și de ac țiunile
prev ăzute înt r7însa nu ar mai avea alt folos decât ca la ocaziuni de
acestea câ știg ăm în educa țiunea politic ă de care avem lips ă foarte mare,
totu și ar trebui s ă ne interes ăm foarte de aproape toat ă aplicarea ei .
Aceasta însă nicicum nu se va întâmpla cu va avea folos practic, până
când nu vom pregeta a studia bine acea lege, cum și a pune în mișcare
cluburile electorale ale partidei noastre întocmai cu zelul pe care credem
că7l dezvoltă în tot cuprinsul statului cluburile c elorlalte partide.
Pe cât timp cluburile colegiilor electorale nu se m ișcă și nu
informează pe comitetul central, acestuia îi este p este putință a se
orienta cu privire la conferință și la viitoarele a legeri.
În Cu respect Cu privire la toate celelalte agende ne provocăm
atât la cele cuprinse în apelul nostru din 6 iunie 1884 la care ținem
strict și la epistola circulară Nr. 2 din 3/15 febr . 1885 cum și la toate
cele cele din cele desf ăș u recomandate sub 5 martie 1886 care pentru
scurtu nu se mai pot repeti și la locul de față.
Dat în Sibiu 13/1 iulie 1886
Comitetul central electoral al partidei naționale r omâne
[verso:]
Epistola circulară din 1/13 iulie 1886 către alegăt ori
Decopiată de cinci ori tot de mâna mea în lipsă de copist și de
secretar.
15 iulie 1886
[George Barițiu].

Acte și documente privind elita politică românească │ 151

XXVIII. 17 APRILIE 1887. Adresă a CCE privind convocarea
conferinței naționale pe data de 7 mai 1887, conțin ând și
regulamentul delegărilor 3.

Convocare
la conferința electorală a partidei naționale român e.

Conform îndatoririi luate asupră7și prin circularul său al
cincilea din 8 martie n. al anului c. subscrisul co mitet ales în ședința
conferinței electorale din 3 iunie 1884 convoacă pr in aceasta o nouă
conferință electorală pe ziua de 7 mai (25 aprilie st. v.) la Sibiu .
Convins pe deplin despre imperioasa necesitate de a se pune din
nou [în] discusiune serioase și calmă ținuta ulteri oară a partidei noastre
față cu alegerile dietale destinate a se face pe un period de cinci ani,
Comitetul presupune, că cel puțin în cele 84 cercur i electorale care au
fost reprezentate prin delegații lor în conferința din iunie 1884 până
acum s7au organizat cluburile și că nu lipsește alt ceva decât ca acelea
să7și aleagă bărbați de încredere, câte doi de fiec are cerc electoral, ca și
în conferințele electorale anterioare.
Ales poate fi în această delegațiune oricare român, chiar și dacă
nu locuiește pe teritoriul cercului respectiv, sub co ndițiune însă, ca să fi
fost trecut nesmintit în listele electorale autenti cate și – în urmarea
dispozițiunilor mai noi – să fie prevăzut cu certif icat despre acel drept al
său, fără care nimeni nu mai este admis a reprezent a pe alegători.
În plenipotențele care se dau delegaților de către cluburi,
numele și comunele, pozițiunea socială și domiciliu l să fie scrise cât se
poate mai exact.
Dorința de a se alege numai delegați de aceia, care voiesc și pot
participa la conferință se înțelege de sine.
În fine comitetele cluburilor sunt rugate a încunoș tința pe
subscrisul comitet central de urgență despre rezult atul alegerii delegaților

3 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 260–
261. [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 152
prin adresa către prezidiul comitetului central ele ctoral în Sibiu, strada
Urediului (Reispergasse) Nr. 25.

Sibiu 17/5 aprilie 1887

Comitetul central electoral al
partidei naționale române din Ungaria și Transilvan ia.

XXIX. 19 APRILIE 1887. Procesul verbal al conferinței
alegătorilor români din cercul Dobra, comitatul Hun edoara,
organizată în vederea delegării reprezentanților pe ntru
conferința națională de la Sibiu 4.

Protocol
luat conferinței cercuale electorale a alegătorilor partidei naționale
române din cercul electoral Dobra, comitatul Hunedo ara ținută la 7/19
aprilie 1887

I. Prezentându7se în localul destinat peste 100 ale gători
români, dl. protopresbiter al Iliei Avram Păcurariu , însărcinat de către
aceia care au esmis convocatorul, după un discurs b ine acordat, declară
ședința de deschisă.
II. Pentru a putea trece conferința în miezul obiec tului e de
lipsă a se constitui după toată regula – adică a7și alege un președinte și
un notar – deci dl. Avram Păcurariu președintele ad 7hoc propune de
președinte al conferinței prezente pe Dl. Romul de Crainic
protopresbiter al Dobrei, pe care conferința îl pri mește cu strigăte de „să
trăiască!”
III. Dl. Romul de Crainic ocupând locul prezidial m ulțumește
alegătorilor pentru încrederea pusă în Dsa. și spre a putea trece îndată
la agendele conferinței propune de notar al acestei a pe medicul Ioan Pop,
pe care conferința asemenea7l primește cu „să trăia scă!”

4 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 9, f. 87–88.
[n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 153
IV. Dl. Președinte aduce la cunoștința conferinței că ținerea
acesteia s7a anunțat la timpul său autorităților re spective și așa din
partea O. Preturi se și află prezent dl. Pretor Geo rge Nandra.
Conferința ia la cunoștință prin strigăte de „să tr ăiască!”
V. Notarul conferinței citește convocatorul. Se ia la cunoștință.
VI. Urmează la ordinea zilei organizarea clubului c ercual
electoral și se propune iar conferința primește de aleși ca președinte pe Dl.
Romul de Crainic, vicepreședinte dl. Avram Păcurari u, iar de notar pe
dl. Ioan Pop.
VII. Pentru consultarea alegerii membrilor în comit etul
clubului se suspendă ședința pe 10 minute.
VIII. Redeschizându7se ședința, la propunerea prezi diului
conferința alege pe următorii Domni: Iosif Petrovic i, George Herbai,
Aurel Cutean, Vichente Lesnican, Criste Ion, Petru Popoviciu paroh,
Nicolae Gostaie, Sofroniu Olariu paroh, Ioan Rațiu, Ioan Sârb paroh,
Ion Petrovici, Motiu Miscu, Ales. Tulea paroh, Ales Olariu paroh, Iosif
Popescu paroh, Teodor Popoviciu paroh, Serafim Olar iu paroh și
George Oprea
IX. Urmând alegerea alor 2 delegați și 2 supleanți pentru
conferința generală electorală a partidei naționale române pentru
consultare se suspendă ședința pe 10 minute.
X. Redeschizându7se ședința, prezidiul propune ca r ezultat al
consultării de delegați și suplanți și conferința a lege pe Dnii: Romul de
Crainic și Avram Păcurariu ca delegați, iar de supl enți pe Dnii: Ales.
Hosu și Ion Pop, însărcinându7se biroul cu acordare a credenționalelor.
XI. Pentru verificarea protocolului se propune aleg erea unei
comisiuni de 5 și conferința alege pe Dnii: Iosif P etrovici, George
Herbai, Ioan Oeșdean, Vichente Lesnican și Aurel Cu tean.
XII. Dl. S. Dragomir cerând cuvântul pentru a da o
explicațiune mai detaliată despre scopul acestei co nferințe poporului
adunat – în fine7și exprimă părerea ca delegații co nferinței noastre să
stăruiască în conferința generală pentru activitate deoarece poporul
nostru și așa va fi dus la urnă chiar și farsat.
Dl. președinte răspunde și ca delegat că părerea D7 lui
Dragomir se ia la cunoștință – dar că mandat pentru a7l prezenta
conferinței generale nu poate să o primească – și a dresându7se către
alegătorii prezenți și prin aceștia către cei absen ți – se roagă prin

│ VLAD POPOVICI 154
cuvinte frumoase a nu primi nici un angajament ci a aștepta
reîntoarcerea delegaților de la conferință, când ia răși vor fi conchemați
pentru a li se comunica conclusele conferinței gene rale – cărora tot
românul cu suflet curat trebuie a se supune și mulț ămind tuturor că nu
au pregetat a se aduna în un număr așa de frumos de clară conferința de
închisă.

D.u.s.
Romul de Crainic, președinte
Ioan Popp, notarul conferinței

S7a citit, verificat și subscris, d.u.s.
Aurel Cutean, Iosif Petrovici, George Herbai, Ioan Oeșdean

XXX. 24 APRILIE 1887. Gregoriu Vitez cere CCE să îi indice
posibili delegați pentru a fi aleși în cercurile Te aca și
Ormeniș, deoarece dintre localnici nimeni nu vrea s ă meargă
la conferința de la Sibiu 5.

Mult Onorat Prezidu al Comitetului Central Electora l

După ce în cercul electoral al Tecii și Ormenișului de Câmpie
nimeni nu voiește a se decide ca pe 7 mai 1887 să m eargă la Sibiu
pentru a reprezenta cercul acesta în conferința naț ională română, mă
grăbesc a mă ruga de mult stimatul prezidiu al comi tetului central
electoral din Sibiu să binevoiască urgent a7mi împă rtăși 4 nume
române, care conform prescriptelor ar merita a ne p rimi plenipotența
cercului nostru electoral, ca astfel din cei 4 să p utem alege și
plenipotenția doi.
Anotez că dacă claritatea sa Dl. George Barițiu și dl. Ioan
Popa redactorul Calicului nu ar fi nicăieri aleși, atunci ambii acești
domni pot conta cu securitate, numai urgent să ni s e facă cunoscut.

5 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 7, f. 42.
[n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 155
Rugându7ne a primi din parte7ne considerările celei mai
distinse stime și așteptându7vă urgentul răspuns, v ă sunt cu tot respectul.
Teaca în 24 aprilie 1887,
Gregoriu Vitez,
Președintele clubului electoral cercual al Tecii și Ormenișului
de Câmpie.

XXXI. 3 MAI 1887. Extras din procesul verbal al alegerii
delegaților comitatului Făgăraș la conferința națio nală a
partidului, înmânat ca și credențional vicarului Al exandru
Micu 6.

Extras!
Din procesul verbal luat în ședința alegătorilor ro mâni de deputați, la 1
mai 1887

Constituindu7se clubul alegătorilor români de deput ați dietali
din comitatul Făgărașului a ales cu unanimitatea vo turilor de delegați
pentru conferința ținândă la 7 mai 1887 în Sibiu, p e Dn. Br. Ursu și
Basiliu Stanciu ca ordinari și pe administratorul I uliu Dan ca supleant,
pentru cercul inferior, iar pentru cel superior de ordinari pe Dl. vicar
Alesandru Micu și avocatul Ilariu Duvlea și de supl eant pe avocatul Dr.
Neculae Moțoc.
Deci vi se estradă acest estras drept credențional.
Din ședința comitetului organizat și instituit de c lubul Făgăraș
în 3 mai 1887.

Alesandru Micu, președinte
Dr. Nicolae Moțoc
Reverendissimului Domn Alesandru Micu, vicar în Făg ăraș

6 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 8, f. 31. [n.
ed.].

│ VLAD POPOVICI 156
XXXII. 7 MAI 1887. Conscrierea delegaților la conferința
națională de la Sibiu 7.

Raportul
Comisiunii verificatoare de cinci concisă de confer ința generală a
alegătorilor români ținută în Sibiu în 7 Mai 1887, pentru verificarea
delegaților trimiși la adunare.

Comisiunea concisă pentru verificarea delegaților î n ziua de
astăzi încă sub decursul adunării retrăgându7se în chilia laterală a luat
la cercetare credenționalele date spre censurare și după o cercetare mai
amăsurată a aflat, că alegătorii români din Transil vania și Ungaria –
afară de Marmația – se află reprezentați din 69 cer curi și acestea au
esmis 135 de delegați, a căror credenționale aflând u7se corecte s7au
verificat și sunt următorii:

Cercul electoral: Alba7Iulia oraș
1. Nicolae Barbu avocat
2. Mateiu Nicola avocat
3. Ioan Mărgineanu proprietar
4. Ioan Popa redactor
Cercul electoral: Aiud
5. Baziliu Olteanu avocat
Ighiu
6. Alexandru Danciu proprietar
7. Simeon Micu protopop
8. Niculae Florescu proprietar

Vințul Inferior
9. Dr. Avram Tincu avocat
10. Rubin Patiția avocat
11. Septimiu Albini
12. Victor Tordoșianu

7 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, F ond Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 277–
281.

Acte și documente privind elita politică românească │ 157
Uioara
13. Ioan Rusu protopop
14. Dr. Ioan Nemeș avocat
15. Aurel Popa redactor
Bistrița
16. Daniel Lica avocat
17. Gavrilă Manu avocat
Năsăud
18. Simeon Monda protopop
19. Mihail Făgărașianu protopop
Brașov oraș I
20. Dr. Aureliu Mureșianu redactor
21. G. B. Popp comerciant
Brașov II
22. Vasiliu Voina preot
Săcele I
23. Alexie Vecra preot
Săcele II
24. Iosif Comănescu preot
25. George Proca învățător
Cluj I
26. Dr. Aureliu Isac avocat
27. Gavrilă Pop preot
Cluj II
28. Iuliu Coroianu avocat
29. Iuliu Roșiescu paroh
Gilău
30. Basiliu Almășianu avocat
31. Gavril Pop protopop
32. Basiliu Podoba capelan
Huedin
33. Anania Pop protopop
34. Vasiliu Poruțiu protopop
Teaca și Ormeniș
35. George Barițiu
36. Ludovic Simon proprietar
37. Ioan Popa redactor

│ VLAD POPOVICI 158
38. Ioan Slavici redactor
Făgăraș I
39. Baronul Ursu
40. Basiliu Stanciu căpitan
41. Iuliu Dan administrator
Făgăraș II
42. Alesandru Micu vicar
43. Ilarie Duvlea avocat
44. Dr. Nicolae Motoc
Baia de Criș
45. Petru Truția avocat
46. Basiliu Demian protopop
47. Alecsandru Moldovanu proprietar
Deva
48. Ioan Papiu protopop
Dobra
49. Romul Crainic protopop
50. Avram Păcurariu protopop
Hațeg
51. Ioan Rațiu protopop
52. Mihail Bontescu avocat
53. George Ciuciu paroh
54. Ioan Munteanu proprietar
Hunedoara
55. Francisc Hossu Longin
56. Nicolae Munteanu proprietar
Orăștie
57. Dr. Ioan Mihu
Reghin
58. Mihail Orbonașiu avocat
59. Basiliu Rațiu protopop
Ghermeseg
60. Patriciu Barbu avocat
61. Galaction Siagău protopop
Diceo7St.7Martin
62. Basiliu Ziehanu avocat

Acte și documente privind elita politică românească │ 159
63. Ioan Horșia preot
Bălăușeri
64. Simeon Caluțiu avocat
65. Iacob Macavei adm. preot.
Sibiu I
66. George Barițiu publicist
67. Ioan Slavici redactor publicist
Sibiu II
68. Dr. Aurel Brote director de bancă
69. Demetriu Comșia profesor
Ocna 7 /Sibiului/
70. Ioan Vințeleriu paroh
71. Ioan Munteanu proprietar
Cristian
72. Alessandru Leb proprietar
73. Nicolae Cristea protopop asesor consistorial
Cisnădie
74. Eugen Brote proprietar
75. Simeon Popescu protopop
Dej
76. Augustin Munteanu avocat
77. Dr. Remus Roșca
Beclean
78. Nicolae F. Negruțiu redactor
79. Simeon Popeanu preot
Ileanda Mare
80. Dr. Teodor Mihalyi avocat
81. Ioan Slavici redactor
Lăpușul Unguresc
82. Augustin Nicoară
Blaj
83. Ludovic Csató avocat
Abrud
84. Alexandru Filip avocat
85. Iosif Crișianu avocat
Trascău

│ VLAD POPOVICI 160
86. Dr. Basiliu Preda avocat
87. Romul Furdașiu protopop
Turda
88. George Barițiu
89. Dr. Ioan Rațiu
Vințul de sus
90. Petru Iacobescu
91. Iuliu Vlăduțiu
Ludoșiu
92. Romul Orbeanu
93. Basiliu Muntenescu
Diosod
94. Florian Corianu
95. Demetriu Suciu
Șimleul Silvaniei
96. Ieronim Barițiu
97. Simeon Oroș avocat
Banat7Comloș
98. Vincențiu Babeș
Seini
99. Ioan Ghibu
100. Alexiu Berinde
101. Dr. Ioan Crișianu
Baia mare
102. Dr. Vasile Lucaciu
103. Dr. Danil Barcianu
Șomcuța mare
104. Andrei Medan
Sasca și Vinga – două cercuri
105. Vincențiu Babeș
Rittberg și Sasca – două cercuri
106. Ioan Roșiu
Beiuș
107. Basiliu Ignat
108. Antoniu Pallade
Tășnad

Acte și documente privind elita politică românească │ 161
109. Andrei Cosma
110. Ștefan Cucu
Zorlenț
111. Dr. Ioan Nichita
112. Simeon Mărincașiu
113. Teodor Simoc
114. Alexandru Vicasiu
Pecica
115. Dr. George Popa
116. Dr. Demetriu Magdu
Aradul nou
117. Vasilie Pap
118. Ioan Popa
Cehu Silvaniei
119. George Pop
120. Demetriu Suciu
Bocșa română
121. Dr. Corneliu Diaconovich
122. Coriolan Brediceanu
Caransebeș
123. Ioan Ionașiu
Lugoj
124. Coriolan Brediceanu
125. Rezei Fabiu
Chișineu
126. Demetriu Atonescu
127. Alexie Popoviciu
Oravița
128. Andrei Gidiu
129. Ilie Trăilă
Recaș
130. Emanuil Ungureanu
Arad7cercul
131. Dr. Nicolae Oncu
132. Dr. Aureliu Suciu
Iosășel

│ VLAD POPOVICI 162
133. Ioan Simionaș
134. Codlea Iosif Comănescu.
Râșnov 135. George Proca

Un telegram adresat de doi indivizi din Recaș, prin care se
dificultează alegerea delegatului de acolo nu s7a p utut lua în considerare
de o parte pentru că telegramele ca atari încă nu d au nici o garanție în
privința adeverității, iar de altă parte pentru că protestul se vede a veni
de la unii alegători guvernamentali, iar delegatul este de partidă
națională și pentru că și altcum credenționalul său e în ordine.
Telegrama președintelui cercului de alegere Șiria, cum că
avocatul Stănescu e ales de delegat se ia la cunoșt ință, verificarea se va
face după subșternerea credenționalului, altele se reaclud sub ∙/∙
Sibiu în 7 Mai 1887
Iosif Crișian
Avocat ca raportor

XXXIII. 10 IUNIE 1887. Adresă a delegaților comitatului
BistrițaPNăsăud la conferința de la Sibiu din 7–9 m ai 1887,
anunțând alegătorilor rezultatele dezbaterilor și t actica
politică oficială a PNRTU 8.

Încunoștințare
pentru alegătorii români din comitatul Bistrița7Năs ăud
Conferința generală a alegătorilor români din parti dul
național în ședințele sale ținute în Sibiu la 7, 8 și 9 mai a.c., a hotărât
ca unanimitate în privința alegerilor de deputați d ietali, cari acum sunt
la ordine: a susține și mai departe politica de rez istență pasivă în mod
absolut pentru Românii din părțile Transilvaniei, v a să zică abținere
totală de la alegerile dietale.
După ce în conclusul adus de D7Voastră în adunarea
alegătorilor români din acest comitat ținută la 3 m ai a.c. de una parte
V7ați declarat a priori, că Veți procede solidarmen te cu conclusele

8 Direcția Județeană BistrițaTNăsăud a Arhivelor Na ționale, Fond
Colecția Personală Ioan Ciocan prof. univ., Dosar 1 29, f. 36 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 163
adunării generale, iar de altă parte pentru a le cu noaște pe acelea ne7ați
impus a Vă încunoștința despre dânsele, – așadar pr in aceasta ca foști
delegați al D7Voastre, avem onoarea a Vă comunica c uprinsul lor în cât
ating alegerile de deputați dietali.
Bistrița la 10 iunie 1887.

Danilă Lica,
avocat. Mihailă Făgărășianu,
protopop gr. cath.
Gavrilă Manu,
avocat. Simeon Monda,
protopop gr. or.

XXXIV. 27–28 OCTOMBRIE 1890. Lista participanților la
conferința națională din Sibiu, profesiunea și cerc urile
reprezentate 9.

1. Ioan Popa, avocat, pentru cercul Aradul7Nou
2. Ioan Mărgineanu, proprietar, Alba7Iulia
3. Nicolae Cosgăria, c. și r. căpitan în pens., F ăgăraș
4. Iuliu Dan, protopresbiter, Făgăraș
5. Nicolau Șerban, proprietar, Făgăraș
6. Paul Rotariu, avocat, Becicherec
7. Dr. Alexandru Mocsonyi, mare proprietar, Becic herec
8. Paul Silvan, paroh, Beclean
9. Gavril Manu, avocat, Dej
10. Gregorie Stețu, avocat, Iclodul7mare
11. Dr. Ioan Hosan, medic, Ileanda7mare
12. Teodor Hermann, protopresbiter, Lăpușul7ungure sc
13. Ioan Todescu, paroh, Abrud
14. Dr. Alexandru Hosszu, avocat, Hațeg
15. Dr. Petru Cioran, medic, Cisnădie
16. Constantin Popovici, proprietar, Comloș7St.7An a

9 Actele conferenței Partidului Național Român ținută la 27 și 28 Octomvrie
1890 in Sibiiu, p. 42T45. Această listă nu sTa păstrat în arhiva pa rtidului. Este
probabil ca, broșura fiind publicată în tipografia „Tribunei”, să fi rămas în
arhiva ziarului, momentan neidentificată [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 164
17. Mihail Veliciu, avocat, Comloș7St.7Ana
18. Dr. Nicolau Racoția, medic, Mediaș
19. Corneliu Lazăr, paroh, Iosășel
20. Dr. Ștefan Pop, avocat, Iosășel
21. Teodor Pop, protopresbiter, Diosod
22. Alexiu Pop, avocat, Gilău
23. Pompiliu Piposiu, ziarist, Gilău și Nocrih
24. Ioan Pap, avocat, Aleșd
25. Vincențiu Babeș, privatier, Sasca, Vinga și Bă nat7Comloș
26. George Lazăr, avocat, Vinga
27. Sebastian Olariu, protopresbiter, Făget
28. Dr. George Popovici, protopresbiter, Lugoj
29. Sabin Barcianu, director al economiei de instr ucție, Nocrih
30. Galacteon Șagău, protopresbiter, Reghin și Ghe rnesig
31. Dr. Absolon Todea, avocat, Ghernesig
32. Eugen Brote, mare proprietar, Cisnădie7Sibiiu
33. Petru Precupaș, econom, Nădlac
34. Vincențiu Marcoviciu, paroh, Nădlac
35. Dr. Avram Tincu, avocat, Orăștie
36. Victor Tordășian, funcț. consist., Sibiu
37. Mihail Popovici, protopresbiter, Caransebeș
38. Iuliu Popovici, avocat, Zorlenț
39. Dr. George Dobrin, avocat, Zorlenț
40. Gavriil Barbu, proprietar, Caraș
41. Ioan Ionaș, asesor consistorial, Caransebeș
42. Iuliu Răduț, proprietar, Vințul7de7sus
43. Petru Iacobescu, paroh, Vințul de sus
44. Emanuil Ungurean, director de bancă, Recaș
45. Elia Trăilă, avocat, Oravița
46. Alexandru Popovici, proprietar, Kis7Jenő 10
47. Dr. Aurel Brote, director de bancă, Sibiu
48. Dr. Corneliu Diaconovich, literat, Bocșa7român ă
49. Basiliu Stanciu, c. și r. căpitan in pens., Fă găraș
50. Ioan Ghibu, profesor, Seini
51. Alexiu Berinde, protopresbiter, Seini

10 ChișineuTCriș [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 165
52. Alexandru Danciu, dierctor de mine, Ighiu
53. Dimitrie Comșa, profesor, Sibiu
54. Gavril Manu, avocat, Bistrița
55. Daniil Lica, avocat, Bistrița
56. Patriciu Barbu, avocat, Reghin7Ghernesig
57. Mihail Orbonaș, proprietar, Reghin7Ghernesig
58. Basiliu Rațiu, vicar, Reghin7Ghernesig
59. Alexandru Moldovan, proprietar, Baia7de7Criș
60. Petru Truția, avocat, Baia7de7Criș
61. Vasile Dămian, protopresbiter, Baia7de7Criș
62. Iosif Comanescu, paroh, Codlea
63. George Proca, econom, Râșnov
64. Vasile Voina, paroh, Brașov
65. George B. Pop, mare7industriaș, Brașov
66. Alexiu Verzea, paroh, Săcele
67. Dr. Vasile Preda, avocat, Trascău
68. Romul Furdui, protopresbiter, Trascău
69. Simion Căluțu, avocat, Bălăușer
70. Iacob Macaveiu, protopresbiter, Bălăușer
71. Ioan Hosszu, proprietar, Hațeg
72. Simeon Micu, proprietar, Făgăraș
73. Vasile Muntenescu, proprietar, Ludoș
74. Alexandru Lebu, proprietar, Cristian
75. Simeon Pop, proprietar, Gilău
76. Simeon Monda, protopresbiter, Bistrița
77. Mihail Făgărășan, proprietar, Năsăud
78. Ioan Roșiu, protopresbiter, Sasca7Rittberg
79. August Nicoară, proprietar, Lăpușul7ung.
80. Simeon Orosz, proprietar, Șimleu
81. Andreiu Cosma, director de bancă, Tășnad
82. Stefan Cucu, privatier, Tășnad
83. Florian Cocian, privatier, Diosod
84. Antonie Palade, paroh, Belényes 11
85. Andreiu Medan, avocat, Șomcuța7mare
86. Vasile Oltean, avocat, Blaj

11 Beiuș [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 166
87. Ludovic Csato, avocat, Blaj
88. Dr. Daniil Barcianu, profesor, Baia7mare
89. Avram Păcurar, protopresbiter, Dobra
90. Septimiu Albini, redactor, Vințu7de7jos
91. Basiliu Poruțiu, proprietar, Huedin
92. Anania Pop, proprietar, Huedin
93. Andreiu Ghidiu, protopresbiter, Oravița
94. Aurel Suciu, avocat, Arad
95. Nicolae Oncu, director de bancă, Arad
96. Alexandru Filip, avocat, Abrud
97. Dr. Ioan Rațiu, avocat, Turda
98. Iuliu Coroian, avocat, Cluj
99. George Pop, mare proprietar, Șimleul7Silvaniei
100. Dr. Vasile Lucaciu, paroh, Baia7mare
101. Coriolan Brediceanu, avocat, Lugoj
102. Dr. Ioan Mihu, director de bancă, Orăștie
103. Elia Măcelariu, consilier guvernial în pens.
104. Ioan Muntean, funcționar, Sibiu7Ocna
105. Dr. Ioan Crișian, profesor, Seini
106. Dr. Teodor Mihali, avocat, Ileanda
107. Francisc Hosszu, avocat, Hunedoara
108. Dr. Absolon Todea, avocat, Ghernesig
109. Dr. George Popa, asesor consistorial, Pecica
110. Dr. Ioan Nichita, avocat, Zalău
111. Nicolau Cristea, asesor consistorial, Cristian
112. Rubin Patița, avocat, Alba7Iulia
113. Ioan Cioran, proprietar, Cisnădie
114. George Șandor, mare proprietar
115. Dr. Aurel C. Popovici, medic, Făget
116. Dr. Ioan Rădneanu, medic, Arad
117. Dr. Ioan Nemeș, avocat, Uioara
118. Nicolau Muntean, proprietar, Hunedoara
119. Dr. Demetriu Magdu, avocat, Pecica
120. Vasile Muntenescu, paroh, Ludoș
121. Ieronim Barițiu, funcționar de bancă, Silvania
122. Ioan Micu Roșu, avocat, Rittberg
123. Vasile Ignat, avocat, Beiuș

Acte și documente privind elita politică românească │ 167
124. Simeon Popanu, paroh, Beclean
125. Ioan Popa, avocat, Aleșd
126. Vasile Pop, avocat, AradulMnou
127. Fabiu Rezeiu, avocat, Lugoj
128. Iuliu Vlăduțiu, VințuMdeMjos
129. Augustin Muntean, avocat, Dej
130. Dimitrie Suciu, proprietar, ȘimleulMSilvaniei
131. Romul Orbean, proprietar, Ludoș
132. Ioan Muntean, Hațeg
133. Ioan Pop, paroh, Aleșd
134. Mihail Făgărășan, protopresbiter, Năsăud
135. Dr. Lazăr Petco, avocat, Vinga

XXXV. 20 DECEMBRIE 1890. Scrisoare a conducerii
partidului adresată lui Ioachim Mureșan, prin care este
rugat să preia inițiativa organizării cercuale în N ăsăud. Se
menționează de asemenea intenția de a se elabora un
regulament de organizare internă a partidului 12 .

No. 22/890
Mult stimate Domnule!
MulțuminduMVă pentru informațiunile date prin prețu ita
Dtale de la 16 l.c. ne luăm voie a Te înștiința, că constituirea despre
care a fost vorba în prima noastră epistolă, va ave a să fie acum odată
numai provizorie și după cum o veți afla Dvoastră, cei de la fața locului
mai potrivită, până când comitetul central va stabi li un regulament
pentru organizarea partidului care apoi se va face cunoscut tuturor pe
care îi privește.
Te rugăm dar de nou a întreprinde pașii în această privință,
sau dacă crezi, că altcineva mai cu înlesnire ar pu tea lua asuprăMși
sarcina aceasta, să binevoiești a ne numi pe aceast ă persoană ca să ne
adresăm la dânsa.

12 Direcția Județeană BistrițaRNăsăud a Arhivelor Naț ionale, Fond Colecția
Personală Ioachim Mureșan, Dosar 132, f. 96 [n. ed. ].

│ VLAD POPOVICI 168
În curând comitetul nostru are să se întrunească în trMo ședință
plenară și neMar părea bine să putem raporta în ace a ședință și despre
starea lucrului în părțile Năsăudului.
Te rugăm a primi și cu această ocaziune asigurarea despre
deosebita stimă ceMȚi păstrăm.
Sibiu, 20 decembrie 1890.
Biroul comitetului central al partidului național r omân:

Eugen Brote
v. preș. Dr. D.P. Barcianu
secretar

XXXVI. IANUARIE 1891. Scrisoare a conducerii PNRTU adresată
lui Ioachim Mureșan, prin care îi este anunțată lis ta oficioaselor
partidului și este rugat să intermedieze obținerea unui cât mai
mare număr de abonamente pentru acestea 13 .

Prea stimate Domnule,
Comitetul central electoral al partidului național român în
ședința sa plenară din 10 ianuar [ie] a.c. 14 și în executarea concluselor
luate de conferința națională cu privire la presa n oastră, a decretat de
organe ale partidului:
1. ziarul „Tribuna” din Sibiu,
2. „Gazeta Transilvaniei” din Brașov,
3. foaia „Luminătoriul” din Timișoara și
4. revista română „Romänische Revue” din Viena (VII I
Alserstrasse 27)
Comitetul central își ține de datorință a sprijini și ajutora
aceste organe de presă cu toate mijloacele ceMi sta u la dispoziție și ca
deoparte să contribuie în interesul partidului la l ățirea cât se poate mai
mare a numitelor foi, iar de altă parte ca să delăt ureze neajunsurile
materiale cu care se luptă acelea, a decis a se adr esa către bărbații de
încredere ai partidului cu rugarea:

13 Direcția Județeană BistrițaRNăsăud a Arhivelor Na ționale, Fond
Colecția Personală Ioachim Mureșan, Dosar 132, f. 9 7 [n. ed.].
14 1891 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 169
să binevoiască a stărui acum cu începutul anului di n toate
puterile și săMși validiteze toată influența întrMa colo ca membrii
partidului să aboneze în număr cât se poate mai mar e la numitele foi.
AducânduMVă la cunoștință acest conclus, Vă rugăm b inevoiți
a ne înștiința cât mai curând despre cele întreprin se în această cauză.
Din însărcinarea Comitetului Central Electoral
Biroul:
Dr. C. Diaconovich
secretar Eugen Brote
v. președinte

XXXVII. 10 IANUARIE 1892. Proces verbal al adunării
alegătorilor români din cercul Cristian în vederea delegării de
reprezentanți la conferința națională de la Sibiu 15 .

Proces verbal
luat la 29 decembrie 1891 /10 ianuarie 1892 în adun area generală a
alegătorilor români din cercul electoral al Cristia nului, ținută în Săliște,
fiind prezenți numeroși alegători din toate comunel e aparținătoare
acestui cerc.

No. 1.) Domnul Dr. Nicolae Maier, în calitate de pr eședinte al
subcomitetului din acest cerc electoral, expune în câteva cuvinte alese și
însuflețitoare scopul adunării prezente și recearcă pe membrii
conferinței aMși alege un președinte și un secretar ad hoc.
La propunerea domnului Nicolae Hențu se aclamează d e
președinte Dr. Nicolae Maier, iar de secretar Romul Simu.
No. 2.) Se citește hârtia onorabilului domn președi nte al
comitetului comitatens electoral de dato Sibiu în 4 ianuarie a.c., în care
alegătorii români ai acestui cerc sunt provocați a alege doi delegați
pentru conferința națională, ce se va ținea la 6/18 ianuarie în Sibiu,
respectiv pentru întreg periodul de alegere de 5 an i.
Domnul Dr. Niculae Calefariu în o vorbire bine cump ănită
arată scopul conferinței naționale ce se va ținea l a Sibiu și chemarea

15 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fo nd Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 349–
350 [n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 170
delegaților, care se trimit din diferitele cercuri electorale. Totodată
relevează faptul, că în periodul trecut electoral c ercul nostru a fost
reprezentat cu demnitate la adunările naționale pri n prea stimații
domni: Niculae Cristea asesor consistorial gr. or. și Alesandru Leb
proprietar – ambii locuitori în Sibiu. Apoi, – cons iderând trecutul
acestor vrednice persoane și independența și tăria de caracter a dânșilor,
precum și împrejurarea că neMar ști reprezenta și p e viitor interesele de
viață ale poporului nostru și onoarea noastră națio nală, – face
propunerea ca adunarea săMi aclameze de delegați ai săi și pentru
periodul electoral de 5 ani, care urmează.
Adunarea declară în unanimitate de reprezentanți ai cercului
nostru pentru periodul electoral următor îndeosebi pentru conferința
generală, ce se va ține în Sibiu la 8/20 ianuarie 1 892, pe domnii:
Niculae Cristea și Alesandru Leb și aduce hotărârea de a li se trimite cât
mai neîntârziat, credenționale în toată regula, împ reună cu rugarea ca
să binevoiască a primi din nou această sarcină, des pre ce altcum
adunarea nu dubitează.
No. 3.) Se procede la reconstituirea subcomitetului electoral din
acest cerc.
Domnul Dr. Ilie Beu face propunerea de a se suspend a ședința
pe 5 minute pentru a ne înțelege cu privire la pers oanele și numărul
membrilor din viitorul subcomitet electoral.
După redeschiderea ședinței domnul Dumitru Lăpedat
presentă o listă, care conține următoarele persoane :
Din Seliște: Dr. Niculae Maier, Dumitru Oprea, Borc ea și
Niculae Neamțiu; din Gurarîului: Ioan Manta; din Or lat: Romul
Simu; din Poiana: Ioan Maniț și Emanuil Beșa; din T ilișca: Ioan
Bratu și din Reșinari: Irimie Dancăș.
Adunarea aclamează pe toate persoanele din această listă de
membri ai subcomitetului electoral al partidului na țional din cercul
Cristianului.
4. Mai vorbesc domnii: Michail Stoica director școl ar și
Dumitru Lăpedat, amândoi în o limbă poporală – bine înțeleasă de
poporul, care nu citește și prin urmare nu poate fi în curent cu mersul
politicei în patria noastră. Vorbirile au fost de a șa, încât și cel mai de
rând alegător șiMa putut face o icoană despre împre giurările

Acte și documente privind elita politică românească │ 171
nemaisuportabile, ce apasă asupra umerilor noștri ș i despre datorințele,
care le avem cu toți în aceste vremuri de grea înce rcare.
În sfârșit, prezidiul reclamă râvnă și jertfe din p artea tuturor
pentru a ne putea afirma cu mai multă demnitate și cu nădejde de
izbândă.
Totodată propune și adunarea aclamează de verificat ori ai
acestui proces verbal pe domnii: Michailă Stoica, S tan Vulc și Bucur
Comșa – toți trei din Seliște.
Cu acestea ședința se ridică în speranță că toți ce i prezenți vor
pune la inimă cele auzite șiMși vor da tot ajutorul posibil în vreme de
lipsă
D.u.s.

Prezidentul adunării
Dr. Nicolae Maier Membrii verificatori:
Mihailă Stoica
Bucur Comșia
Stan Vulcu Romul Simu
Secretar

XXXVIII. 21–22 IANUARIE 1892. Lista participanților la
conferința națională din Sibiu 16 .

Conferența Națională
[…]
Lista membrilor verificați ai conferinței

Cercul Săliște: Nicolau Cristea, Alexandru Leb
Cercul Arad (oraș): Aureliu Suciu, Dr. Lazăr Petco, Romul
Ciorogariu
Cercul MureșMUioara: Dr. Vasiliu Hosszu, Ioan V. Ru su,
protopop, și Basilie Drăgan
Cercul Radna: Dr. I. Hoșan, Iuliu Herbay, Zaharie
Cuparencu și Ioan Cure.

16 „Tribuna”, IX (1892), nr. 6, 9/21 ianuarie, p. 21– 22; Ibidem, nr. 7, 10/22
ianuarie, p. 26. Nici această listă nu sRa păstrat în arhiva partidului, fiind
necesară preluare ei după „Tribuna”, unde nu apar î nsă delegații orașului Sibiu
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 172
Cercul Agnita: Sabin Piso
Cercul Bălăușeriu: Iacob Macavei
Cercul Beclean: Simeon Popan, Paul Silvan, Teodor C otuțiu și
George Pușcariu
Cercul IclodulMmare: Alexandru Pop, Aurel C. Popovi ci și
Gregoriu Stețiu
Cercul LăpușulMUnguresc: Augustin Pop, Dr. Aurel Br ote
Cercul Dej: Ioan Velle, Dr. D. P. Barcianu
Cercul IleandaMmare: Dr. Gavriil Tripon, Dr. Teodor Mihályi
Cercul Hunedoara: Francisc HoszuMLongin și Nicolau
Stoichița
Cercul Abrud: Alexandru Filip și Alexandru Danciu
Cercul Iosășel: Petru Truță și Constantin Gurbanu
Cercul Sântana: Petru Groza, Ioan Iercan și Ioan Ru ssu,
colaborator la Tribuna.
Cercul Tecei: Dr. Sterie N. Cluron și Leonțiu Simon escu
Cercul Armeni 17 : Dr. Vasilie Bologa și Dr. Nic. Vecerdea,
avocat
Cercul Sighișoara: Dr. Corneliu Diaconovic
Cercul BocșaMmontană: Coriolan Brediceanu, Dr. C.
Diaconovich, suplent: Dr. Aurel Oprea
Cercul Caransebeș: Mihail Popoviciu, Andreiu Gidiu și Ioan
Ionaș
Cercul Cluj (oraș): Emeric Pop
Cercul Mediaș: Ioan Moldovan și Ioan Chendi
Cercul I. Brașov: Dr. Aurel Mureșianu și Gh. Pop
Cercul Deva: Lazăr Petcu, Alexandru Moldovan, Alexi e
Olariu
Cercul Aiud: Ludovic Csato, Vasile Olteanu, suplent Ilariu St.
Șuluț
Cercul IV. Brașov: Iosif Comănescu și George Proca
Cercul Cohalm: Dr. Oct. Rusu
Cercul Cojocna: Dr. Basil Hosszu și Ioan Simionaș
Cercul Șiria: Dr. Iacob Hotăran, George Popoviciu, Dr. I. T.
Mera și Ioan Morariu

17 Ormeniș [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 173
Cercul Ighiu: Nicolau Florescu și Gedeon Radeș
Cercul Ocna Sibiiului: Ioan Vințeleriu și Dr. Alexi u N.
Ciurcu
Cercul Orăștie: Dr. Ioan Mihu și Aurel P. Barcianu
Cercul Chișineu: Eugen Brote, Dr. George Popoviciu și Mihai
Veliciu
Cercul CehulMSălagiului: George Pop de Băsesci și I oan Lenghel
Cercul Ciacova: Pavel Iancu și Dr. Lazăr Simion
Cercul II Brașov: Vasilie Voina și I. Lengher
Cercul Agnita: Nic. Roman, Matei Voileanu
Cercul Sasca: Ioan I. Țeran
Cercul ZorlențulMmare: Titu Hațeg, Nicolae Stiopoan e și Ioan
Popovici
Cercul Rittberg: Ioan V. Barcianu și Dr. Corneliu N icoară
Cercul VințulMdeMjos: Rubin Patiția și Septimiu Alb ini.
Cercul BoroșMIneu: Cornel Lazăr, Dr. Ștefan Pop și Vasile
Mangra
Cercul Oravița Sasca: Dr. Aurel Novac, Dr. Al. Mang iuca și
Nicolae Braia
Cercul BisericaMAlbă: Andrei Boboran și Dimitrie Bă lănescu
Cercul ȘimleulMSilvaniei: Simeon Oros și Ioan Șerb
Cercul Zalău: Dr. Ioan Nechita și Laurențiu Sima
Cercul Hațeg: Ioan Muntean și Pavel Bociat; suplenț i: Dr.
Alexandru Hosszu și Samuil Ascilean
Cercul Bran: Nicolae Garoiu
Cercul AlbaMIulia: Nicolae Barbu și Simeon Micu
Cercul BecichereculMmic: Dr. Alexandru Mocsonyi și Paul
Rotariu
Cercul Lugoj: Dr. George Popovici, Dr. Ștefan Petro vici, Dr.
George Dobrin și Petru Barb
Cercul MureșMLudoș: Vasile Suciu, Alexandru Precup și Cornel
Catona
Cercul Pecica: Dr. George Popa și Dr. N. Oncu
Cercul Marghita: Ioan Târnovean și Iuliu Filimon
Cercul Reghin: Petru Uilacan și C. Barbu; suplent: Alexandru
Târnoveanu

│ VLAD POPOVICI 174
Cercul Gernesig: Galacteon Șagău, George Șandor și suplent:
Dr. I. Popescu
Cercul Trascău: Dr. Vas. Preda și Nicodim Cotișel; suplenți:
Ioan Nicola și Iosif Gomboș
Cercul BaiaMmare: Dr. Vasilie Lucaciu, Gavril Barbu ; suplenți:
Avram Breban și Ioan Ghibu
Cercul Mediaș (Sătmar): Alexiu Berinde, Ioan Roman;
suplenți: Alexandru Stețiu și Dimitrie Comșa
Cercul Carei: Gavril Lazăr, Vasilie Anderco; suplen ți: George
Ciuta și Vasilie Beșan
Cercul ȘomcuțaMmare: Andrei Medan, Nicolau Nilvan;
suplenți: Vasilie Dragoș și I. St. Șuluț
Cercul VințulMdeMsus: Iuliu Vlăduț
Cercul Dobra: Avram Păcurariu, Romul Crainic
Cercul Lipova: Zeno Mocsonyi și Voicu Hamsea
Cercul Oravița: Dr. Eugen Mocsonyi și Lucian Șepeți an
Cercul Dioșod: Ioan Pop, preot, și Ioan Pop, propri etar
Cercul Vinga: Vincențiu Babeș și George Lazăr
Cercul Tășnad: Andrei Comșa, Vasilie Patcaș
Cercul BaiaMdeMCriș: Vasilie Demian și Dr. Silviu M oldovan
Cercul Recaș: Emanuel Ungureanu și Constantin Rădăl escu
Cercul Bistrița: Gavril Manu, Dr. Demetriu Ciuta.
Cercul Năsăud: Simion Monda, Gerasim Domide, Mihai
Domide și Lazăr Avram
Cercul Oravița: Ioan Micu Roșu, Vincențiu Babeș
Cercul Aradul Nou: Vasile Pop și Aurel Drăgan
Cercul Beiuș: Vasile Ignat, Antonie Paladi, Constan tin Boi și
Paul Pop
Cercul Ceica: Nicolae Zigre și Iosif Roman, suplenț i: Ioan Pop
și Dr. Florian Duma
Cercul Galanta: Nicolau Zigre și Iosif Roman
Cercul Tinca: Dr. Ioan Bona și Iosif Vulcan
Cercul Gilău: Iuliu Coroian și Alexiu Pop
Cercul Făget: Dr. Aurel Popovici și Sebastian Olari u
Cercul Eleșd: Dr. Florian Duma și Dr. Coriolan Pop
Cercul DicioMSnt.MMartin: Zaharia Bran și Nicolae C osgaria

Acte și documente privind elita politică românească │ 175
Cercul ArpașulMinferior: Baron David Urs, Andrei Mi cu,
Vasilie Stanciu
Rectificare:
Din eroare sMa spus ieri la darea de seamă despre c onferența
națională, că “au rămas verificați aleșii Sibiului” . Un “ne” este a se
pune înaintea cuvântului “verificați”. Afacerea ale gerii din Sibiu va fi
resolvată de o comisie adMhoc.

XXXIX. 25 IANUARIE 1892. Circulară a CCE adresată
președinților de filiale comitatense, în care li se cere să ia
inițiativa organizării partidului la nivel local 18 .

N–2/892
Preastimate Domnule!

Avem onorul a Vă înștiința, că comitetul central el ectoral al
partidului național român, esmis de conferința ținu tă la Sibiu în 20 și
21 ianuarie n. a.c., în ședința sa ținută la 22 ian uarie n. a.c. sMa
constituit precum urmează:
Prezident: Dr. Ioan Rațiu
I Viceprezident: Georgiu Pop de Băsești
II Viceprezident: Eugen Brote
I Secretar: Demetriu Comșa
II Secretar: Septimiu Albini
Secretar general: Dr. Vasile Lucaciu
Cuestor: Dr. D. P. Barcianu
Cu acest prilej Vă recercăm totodată să binevoiți a dispune cât
se poate mai curând cele trebuincioase, ca și în co mitatul DMVoastre
partidul național să se organizeze și constituie fă ră amânare. Despre
rezultatul acestora Vă rugăm să încunoștințați apoi și comitetul central
și anume în mod detaliat atât despre organizația și constituirea
cluburilor electorale comitatense, cât și despre a celor cercuale, și – unde

18 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fo nd Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 366
[n. ed.].

│ VLAD POPOVICI 176
numai se poate – și despre a celor comunale. De un preț deosebit ar fi
dacă neMați putea procura și trimite o listă exactă a tuturor alegătorilor
români din acel comitat, aparținători partidului no stru național.
Având în vedere, Preastimate Domnule, conclusul con ferinței
naționale din urmă, prin care comitetul central est e însărcinat a
complecta organizația partidului în țara întreagă, nutrim ferma
speranță că veți binevoi a ne da în această privinț ă întreg valorosul
Dvoastră sprijin și nu veți întârzia a satisface ru gămintelor cuprinse în
scrisoarea de față.
Primiți, Preastimate Domnule, expresiunea deosebite i noastre
stime și considerațiuni.
Sibiu, 25 ianuarie n. 1892.
Biroul comitetului central al partidului național r omân:
vpreș.
Eugen Brote secretar
S. Albini

XL. 8 MARTIE 1892. Adresa CCE către președintele
comitetului electoral din cercurile Diciosânmărtin și
Bălăușeri în care sunt salutate rezultatele privind organizarea
partidului și se insistă pentru o amplificare a efo rturilor în
acest sens 19 .

No. 55/892

DSale Dlui Vasilie Lehau
prezidentul clubului partidului național român
din comitatul TârnavaMmică

Dicsö St. Martin

Comitetul central al partidului național român cu v ie plăcere a
luat spre știință zelul cu care Dvoastră, cei dintâ i în toată țara vMați

19 Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Fo nd Partidul Național
Român din Transilvania (Comitetul Național Român Si biu), Dos. 1/II, f. 402
[n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 177
grăbit a satisface apelului nostru de la 26 ian. Nr . 2 a.c.
înștiințânduMvă deci despre primirea onoratei Dvoas tre scrisori de dată
18 febr. a.c. și a procesului verbal luat în ședinț a de la 14 ian. n. a.c. a
alegătorilor români din cercul DicioMSânmărtinului și a Bălăușerului
ne luăm voie a vă notifica următoarele:
Punctul 1. Din prețuita Dvoastră scrisoare lMam lua t cu plăcere
spre știință și dorim nouMalesului comitet succes î n toate afacerile
naționale a comitatului.
Relativ la punctele 2. și 3. ne permitem a observa, că o nouă
încercare de a constitui cluburile electorale cercu ale și comunale ar fi
foarte de dorit, iar mai departe ne veți obliga foa rte mult dacă și mai
târziu ne veți trimite o listă exactă , fie și nelegalizată a tuturor
alegătorilor din comitatul Dvoastre, care aparțin p artidului național
român .
Primiți, stimabile Domnule, expresiunea deosebitei stime și
considerațiuni, cu care suntem

ai Dvoastre devotați servitori

Sibiu, 8 martie n. 1892

Biroul etc.
S. Albini, secretar

│ VLAD POPOVICI 178
XLI. 1 NOIEMBRIE 1895. Circulară a comitetului electoral
român din comitatul Alba de Jos cerând organizarea în
vederea alegerilor comitatense 20 .

P.I. Domnule!

În comitatul nostru de o vreme încoace Românii au d at puține
semne de viață.
În cercuri cu mare majoritate română, au fost aleși
reprezentanți municipali străini de limba și neamul nostru. Așa am
ajuns, că limba română azi nu mai e limbă protocola ră în sala
comitatului.
Ca să ștergem pata aceasta e datoria noastră să lup tăm și să ne
prezentăm la alegerile municipale pe ziua de 14 noi . a.c. și să alegem
Români independenți, care să stăruie pentru dreptul limbii noastră și
pentru afacerile ce ne privesc pe noi.
P.I. Dta ești rugat a stărui, ca să se prezenteze t oți alegătorii
români, pe ziua defiptă la locul centrale de aleger e în…21 și acolo să se
combineze o listă în care să fie puși numai fruntaș i deMai noștri și fără
de a intra la învoială ori pact cu alte partide str ăine, să asigurați
triumful listei române.
În ziua de alegere un bărbat de încredere de aici o ri din Blaj se
va prezenta la locul de alegere și Vă rugăm a primi povețele ce Vi se vor
da, ca să nu se facă împărecheri în detrimentul cau zei române.
Alba Iulia 1 noiembrie 1895
Nicolau Ioan
protopop Ioachim Fulea
Avocat

Stimate amice!
Să mergeți careva la Vingard, ori scrieți expres pp ului Dobrescu să
meargă el.
amic Ioan

20 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fon d Clubul politic
central al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dosar 1, f. 16 [n.
ed.].
21 Spațiu lăsat liber în original [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 179

XLII. 8 NOIEMBRIE 1895. Scrisoare a lui Iuliu M. Montani,
din Zlatna, către conducerea comitetului electoral comitatens
în care prezintă situația din cercul Zlatna și cere îndrumări 22 .

Zlatna 8 nov. 1895
Clarissime Domnule!

În urma apelului am invitat pe factorii cu influenț ă din mai
multe comune, care aparțin cercului electoral al Zl atnei ca să participe
cu toți alegătorii la alegerea de membri în congreg ațiunea comitatului,
care se va ține în Zlatna în 14 nov. n. –
Sunt a se alege 5 membri.
În cercul notarial „Zlatna” sunt 118 alegători, din tre care
români sunt numai 28.
Avem lipsă de alegătorii din cercurile notariale ap arținătoare
acestui cerc electoral.
Recomandă pe cineva din Blaj ca să fie ales. Dacă a m putea
alege 3 români, am fi făcut ceva, mai sunt încă 3 a leși români. Nu sMa
rezolvat chestiunea salariilor de sub patronat? Asi gurânduMvă de stimă
deosebită
Al Clarit. Voastre devotat
Iuliu M. Montani

22 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fon d Clubul politic
central al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dosar 1, f. 17 [n.
ed.].

│ VLAD POPOVICI 180

XLIII. 28 DECEMBRIE 1895. Procesul verbal al conferinței
comitetului electoral comitatens din Alba de Jos, c onținând
măsuri de organizare internă și desemnarea candidaț ilor la
alegerile pentru administrația locală23 .

Protocol
luat în conferința membrilor congregațiunii comitat ului
AlbaMinferioară, ținută în Aiud la 28 decembrie 189 5.

I.
Dr. Aug. Bunea arată pe scurt că a convocat pe memb rii
congregațiunii la o conferință confidențială spre a se constitui un club
electoral pentru întreg comitatul AlbeiMinferioare, ca astfel să fie un
organ, carele să conducă pe românii din acel comita t în afacerile lor
comunale și municipale. Mulțumește celor ce au bine voit a se prezenta
șiMi roagă săMși aleagă un președinte și un notar.
Se alege de președinte Dr. Aug. Bunea, iar de notar Ioan P.
Păcurariu.

II.
După discusiune îndelungată, la care a participat d nii: Nic.
Ioan, Rubin Patiția, Nic. Florescu, Ales. Filip și Crișianu se decide:
1) să se constituiască cluburi electorale pentru ur mătoarele
cercuri care aleg membrii în congregațiunea comitat ensă, și anume: Blaj,
Zlatna, Ighiu, Mioara, Vingard, Bărăbanț, Abrud, Oc na, Aiudul
orașul cu Aiudul jur, AlbaMIulia cu VințulMinferior .
2. Fiecare din aceste cercuri să aibă câte un preșe dinte, cari se
aleg în modul următor:
1) Blaj: Dr. Aug. Bunea
2) Ighiu: Nic. Florescu
3) Uioara: Orășanu din S. Iacob
4) Aiud: Ștef. Crișianu
5) Vingard: Const. Colbari

23 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fon d Clubul politic central
al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dosar 1, f. 44R45 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 181
6) A. IuliaMVințiu: Nic. Ioan
7) Bărăbanț: Iosif Munteanu
8) Zlatna: Iuliu M. Montani
9) Ocna: Vințieleriu
10) Abrud: Ales. Filipu
3. Președinții acestor cercuri să constituie fiecar e câte un club
separat, luânduMși lângă sine în coînțelegere cu al egătorii cercului
respectiv, câte 4 membri.
4. În Blaj se constituie un comitet central sub pre zidiul lui Dr.
Aug. Bunea, care constă din următorii membrii: I.M. Moldovan,
Gavrilă Pop, Dr. Vas. Hossu, Brutu Hodoșiu, Dr. Ale s. Pop, Ioan F.
Negruțiu, G. Bărbatu, Teod. Onișioru și din președi nții celorlalte
cercuri în număr de 9 = 18 membrii.

III.
PunânduMse pe tapet alegerile din 27 ianuarie 1896, din
cercurile Ighiu, Zlatna, Ocna și Vingard și Blaj a căror alegeri din 14
nov. 1895 au fost anulate de către comitat:
Se combină următorii candidați:
1. Pentru Ighiu : George Muncușiu, Vas. Andreea, Ioachim
Fulea, Iosif Cirlea, Iosif Nestor, Dion. Truția.
2. Pentru Zlatna : Gedeon Rateșiu, Nic. Cristea,. Nic. Motora,
Dr. Emil Gerasim și Dr. Vas. Fodor
3. Pentru Ocna : Ioan Pop, Ioan Frâncu, Ioan Henteș și Ioan
Ghisioiu.
4. Pentru Vingard : 1.Dr. V. Szmigelski, 2 Dr. Ioan
Sâmpăleanu, 3. Gavril Precup, 4. Matei Nicola, 5. F lorian Rușianu, 6.
Ioan Alamoreanu, 7. Ștef. Dancu, 8. Nic. Mihălțianu , 9. David
Radeșiu, 10. Petru Suciu, 11. George Pop, 12. Ioan Dumitreanu, 13.
Iosif Romanu,
5. Cercului Blajului i se dădu deplină libertate săMși aleagă pe
cine va afla de cuviință. Altcum și pentru celelalt e cercuri se enunță, că
alegătorii pot modifica lista, întrucât nu leMar co nveni.

Aiud în 28 dec. 1895.

Dr. Aug. Bunea, preș.

│ VLAD POPOVICI 182
XLIV. 15 OCTOMBRIE 1896. Circulara președintelui
partidului național, Dr. Ioan Rațiu, prin care anun ță
convocarea unei conferințe naționale și cere comite telor
comitatense să delege reprezentanți24 .

Preastimate Domnule!

Conștiu de datorința ce mi se impune în fața noilor alegeri
dietale, am convocat pe 24 octombrie st. n. conferi nța electorală
generală a alegătorilor români din Transilvania și Ungaria la care vor
avea să participe câte doi bărbați de încredere din fiecare cerc electoral.
Vă rog deci, Preastimate Domnule, ca să binevoiți a lua
imediat dispozițiile de lipsă, pentru ca fiecare ce rc electoral săMși aleagă
și exmită cei doi bărbați de încredere la conferinț a convocată.

Sibiu, 15 octombrie n. 1896

Dr. Ioan Rațiu

XLV. 18 OCTOMBRIE 1896. Proces verbal de ședință prin care
conducerea clubului electoral comitatens Alba de Jo s decide
convocarea alegătorilor români pentru a da curs cer erilor
formulate de Ioan Rațiu 25 .

Proces verbal

luat în ședința clubului central politic din comit. Albei, ținută
la 18/10 1896 sub președinția Dlui Dr. Aug. Bunea, fiind prezenți
Dnii: Ioan M. Moldovan, Gavril Pop, canonici, Dr. V as. Hossu, Brut
Hodoșiu, Vas. Oltean, George Vancea, Dr. Isidor Mar cu, membrii
clubului.

24 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fon d Clubul politic central
al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dosar 1, f. 130 [n. ed.].
25 Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Fon d Clubul politic central
al românilor din Comitatul Alba Inferioară – Blaj, Dosar 1, f. 134 [n. ed.].

Acte și documente privind elita politică românească │ 1 83
Notar: A.C. Domșa.
1. Președintele comunică scrisoarea circulară a D. Dr. Rațiu de
dto. 8/10 a.c. și cea de dto. 15/10 c. în cauza ținerii conferinței
naționale și trimiterea de delegați.
Se decide convocarea alegătorilor români dietali din cercul
electoral al Aiudului pe miercuri în 21/10 c. la 14 ora d.a. în sala
Otelului […]26.
Du
pă aceasta ședința se închide.
d.u.s.
A.C. Domșa, notar

26 Indescifrabil [n. ed.].