Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul [621008]

Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul
Nr. 4 (152)/201 8 501

Audit financiar, XVI, Nr. 4(152) /2018, 501-512
ISSN: 1583 -5812 ; ISSN on -line: 1844 -8801

Selec ția
auditorului
de către
companiile
cotate la Bursa
din Istanbul
Aree Saeed MUSTAFA,
University of Duhok, Nawroz University,
Visiting Lecturer,
e-mail: areeala [anonimizat]
Luqman Muhammed SAEED,
Erbil Polytechnic University, Cihan University Erbil
Nishtiman Hashim MOHAMMED,
University of Duhok

Rezumat
Obiectivul acestui studiu este acela de a examina efectul
caracteristicilor firmelor asupra calită ții auditului în
Turcia. Acest studiu contribuie la literatura privind
calitatea auditului, prin examinarea modului în care
caracteristicile firmelor influen țează motiva ția și abilită țile
clienților în a solicita o calitate superioară a auditului în
Turcia. Turcia reprezintă una dintre pie țele de capital
cele mai pu țin dezvoltate și cercetate din lume. Acest
studiu a folosit date aferente perioadei 2011 -2015 pentru
146 de firme cotate la Bursa din Istanbul (BIST).
Folosind regresia logistică, concluziile au a rătat că
motiva ția și abilită țile clien ților în a solicita o calitate
superioară a auditului slăbesc din cauza raportului dintre
control și proprietate (control -ownership wedge), un
rezultat nefavorabil pentru ac ționarii minoritari. Astfel,
acest articol p ropune ca autorită țile de reglementare, în
special Comisia Valorilor Mobiliare din Turcia (CMBT) să
intensifice aplicarea legii vizând îmbunătă țirea
guvernan ței corporative în Turcia, în scopul adaptării la
caracteristicile unice ale firmelor în care exist ă o
divergen ță dintre drepturile de control și drepturile de
fluxuri de numerar (wedge firms) și pentru a oferi un
mediu sigur ac ționarilor minoritari.
Cuvinte -cheie : audit statutar, calitatea auditului, firme
listate, Turcia
Clasificare JEL : M42, G15

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Mustafa, A.S. , Saeed, L.M., Mohammed, N.H. (2018), Auditor
Selection in Borsa Istanbul, Audit Financiar, vol. XVI, no.
4(152)/2018, pp. 599-609,
DOI: 10.20869/AUDITF/2018/152/ 027

Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2018/152/ 027
Data primirii articolului: 27.09.2018
Data revizuirii: 05.10.2018
Data acceptării: 08.10.2018

Aree Saeed MUSTAFA, Luqman Muhamme d SAEED, Nishtiman Hashim MOHAMMED
AUDIT FINANCIAR , anul XVI 502

1. Introducere
Recent, concuren ța pe pia ța de audit a condus la
necesitatea recunoa șterii problemelor care afectează
decizia clientului în ceea ce prive ște selec ția auditorului.
Literatura precedentă a abordat în mod extensiv decizia
de selec ție a auditorului. De Fond și Zhang (2014) sus țin
că selec ția auditorului este încurajată de caracteristicile
clientului, caracteristicile firmelor de audit și ale mediul
de audit. Studiile anterioare privind alegerea auditorilor
au provenit din țări dezvol tate, precum SUA, Noua
Zeelandă (Firth și Smith, 1992a), Australia (Craswell,
1988) și Marea Britanie (Beattie și Fearnley, 1995).
Acest studiu se va număra printre excep ții, la fel ca
studiul de selec ție a auditorilor efectuat, în contextul
Turciei, de că tre Onder, Aksu și Balci (n.d.), care se
referă la procesul de alegere a auditorilor de către
companiile cotate în cadrul Bursei din Istanbul (BIST).
Este primul studiu care se concentrează pe procesul
de alegere a auditorilor în Turcia după Comunicatul
privind standardele independente de audit pe pia ța de
capital (Serial: X, No: 22). Cererea clien ților pentru
auditori externi a fost modificată ca urmare a noului
Comunicat al CMB din 2006, care define ște cerin țele
legale și independen ța auditorului, regleme ntează
serviciile de calitate a auditului prin: stabilirea sferei
auditului, identificarea pozi ției de audit și introducerea
standardelor locale de audit în conformitate cu
standardele interna ționale de audit (Karaibrahimoglu,
2013; Mustafa, Che -Ahmad și Chandren, 2018). Pe
baza Comunicatului, firmele cotate pe BIST trebuie să
contracteze un auditor independent pentru verificarea
rapoartelor lor financiare la sfâr șitul exerci țiului
financiar. În consecin ță, codul comercial din Turcia a
intrat în vigoare înc epând cu anul 2012, pentru a spori
eficacitatea guvernan ței corporative, a serviciului de
audit și a calită ții raportării financiare.
Scopul acestui studiu este acela de a examina rela ția
empirică dintre alegerea auditorului și caracteristicile
firmelor au ditate, în cazul firmelor cotate pe BIST, în
perioada 2011 -2015. Cercetarea se bazează pe
diferitele niveluri ale cererii clientului în privin ța calită ții
auditului. Această lucrare se concentrează pe stabilirea
naturii rela ției dintre selec ția auditorului și caracteristicile
clienților. În plus, studiul de fa ță examinează
credibilitatea firmelor de audit, clasificate în Big4 și Non –
Big4, din perspectiva firmelor cotate pe BIST. Procesul
de alegere a auditorului este o problemă la nivel global
din cauza niv elurilor diferite ale cererii clientului pentru o calitate superioară a auditului. Acest lucru ar trebui să
încurajeze firmele de audit să ia decizii mai bune în
condi țiile pie ței. În mod similar, firmele ar putea selecta
un anumit tip de auditor, ca semn al nivelului calitativ al
activită ții lor.
2. Cererea clientului în privința
calității auditului
Elementele care influen țează cererea pentru auditul
situa țiilor financiare au fost abordate în literatura de
specialitate pentru mul ți ani. Cerin ța pentru dif erite
niveluri de calitate ale auditului se bazează pe niveluri
diferite ale conflictelor dintre manageri și proprietari
(Jensen & Meckling, 1976). Nivelurile conflictelor dintre
diversele grupuri de interese ilustrează calitatea
serviciilor de audit neces are pentru sporirea credibilită ții
managementului.
Studiile anterioare au sus ținut că adesea conflictele
dintre diversele grupuri de interese ar putea fi diminuate
prin cre șterea proprietă ții manageriale a firmelor (Jensen
& Meckling, 1976). Acest lucru in dică faptul că preferin ța
pentru calitatea auditului scade pe măsură ce cre ște
proprietatea managerială. În ceea ce prive ște cre șterea
proprietă ții manageriale într -o firmă, nevoia de audituri
de calitate superioară ar scădea, din moment ce
interesul propr iu al conducerii nu s -ar diferen ția de cel al
acționarilor externi. Utilizând gradul de de ținere al
acțiunilor de către management ( management share
ownership ) ca variabilă de aproximare pentru costurile
de agen ție, Simunic și Stein (1987) studiază rela ția
dintre procentul de de ținere non -managerială a firmei și
alegerea calită ții auditorului ca variabilă de aproximare a
renumelui brand -ului în firmele care realizează o ofertă
publică de cumpărare (IPO).
Autorii observă o rela ție pozitivă semnificativă înt re
procentul de de ținere non -managerială și alegerea unui
auditor Big8. De asemenea, DeFond (1992) constată că
schimbările în proprietatea managerială sunt asociate cu
modificări în calitatea auditului. În plus, cererea clien ților
pentru o calitate ridicat ă a auditului diferă în func ție de
gradul de conflict dintre proprietarii -manageri și
proprietarii -creditori (Jensen & Meckling, 1976 ). Astfel,
efectul de levier al companiei -client reprezintă un alt
factor generator de conflicte între diversele grupuri d e
interese. Managerii ar putea limita drepturile de ținătorilor
de titluri de crean ță deoarece favorizează interesele
acționarilor (Jensen & Meckling, 1976). Prin urmare, ca

Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul
Nr. 4 (152)/201 8 503

mecanism de monitorizare sunt necesare contracte
independente de audit extern și contracte de limitare a
îndatorării până la maturitatea obliga țiunilor deja emise
(restricted debt contracts ). Aceasta deoarece func ția de
audit cre ște credibilitatea informa țiilor financiare utilizate
pentru a verifica conformitatea cu contractelor de
împru mut ( debt agreements ).
Natura conflictelor dintre diversele grupuri de interese
determină nivelul calitativ al auditului, necesar pentru
sporirea credibilită ții managementului. Cerin ța pentru
monitorizare externă se accentuează ca urmare a
creșterii propor ției datoriei în structura capitalului firmei
(Mustafa, Che Ahmad și Chandren, 2017). Palmrose
(1984) sugerează că existen ța împrumuturilor pe termen
lung intensifică cererea clientului pentru un audit de
calitate. DeFond (1992) raportează o rela ție poziti vă
semnificativă între existen ța datoriei în structura
capitalului și tendin ța clien ților de a solicita o calitate
ridicată a auditului, iar această viziune este în
conformitate cu cea a Firth și Smith (1992a). Pe de altă
parte, numeroase studii, precum Fr ancis și Wilson
(1988) și Simunic și Stein (1987), relevă o rela ție
negativă între existen ța datoriei pe termen lung în
structura capitalului și selectarea variabilelor de
aproximare privind calitatea ridicată a auditului, ca
urmare a alegerii unui auditor Big4. Acest lucru se
datorează faptului că auditorul Big4 are mai multe șanse
să gestioneze riscul inerent de audit, ȋn cazul firmelor
pentru care se manifest ă un efect de levier semnificativ.
O recenzie a literaturii privind calitatea auditului și a
conflictelor dintre diversele grupuri de interese este
oferită de DeFond (1992), care parcurge literatura de
specialitate pentru a în țelege problema centrală
identificată de aceasta, precum și lecțiile ce trebuie
învățate pentru a merge mai departe. Rezultatel e
studiului lui Mohammed (2018) indică faptul că firmele
mai mari și companiile emitente de noi active financiare
sunt mai predispuse să angajeze auditori Big -4 pentru
creșterea calită ții auditului.
Studii de acest gen sunt realizate în SUA, Marea
Britani e și Australia, dar destul de pu ține în alte state.
Spre exemplu, un studiu realizat de Manalis și Citron
(2000) abordează pia ța de audit din Grecia. Acesta
examinează rela ția dintre caracteristicile clien ților și
cererea clien ților pentru o calitate ridic ată a auditului, al
doilea segment de tranzac ționare și firmele locale de
audit ulterior schimbărilor radicale survenite în
reglementarea pie ței de audit din Grecia, în 1992.
Caracteristicile clientului, examinate pentru perioada
2011 -2015, sunt: raportul dintre control și proprietate, efectul de levier, dimensiunea și rentabilitatea. Articolul
indică faptul că, în cazul clien ților care emit mai multe
tipuri de ac țiuni, este pu țin probabil să fie angajat un
Big4, fa ță de unul non -Big4, cu un prag de semnifi cație
de 1%. În plus, rata medie a rentabilită ții activelor,
mărimea firmei și efectul de levier sunt mai mari în cazul
clienților care angajează un auditor Big4 decât al celor
care angajează un auditor non -Big4.
3. Variabilele și ipotezele de
cercetare
Literatura precedentă a găsit o rela ție între cererea
clienților pentru un mecanism puternic de monitorizare
externă și caracteristicile clien ților. Acest studiu se
concentrează pe caracteristicile clien ților, de exemplu,
raportul dintre control și proprieta te, dimensiunea firmei,
efectul de levier și randamentul activelor, ca nivel al
conflictelor dintre diversele grupuri de interese.
3.1. Variabila dependentă: Big4 versus alte
tipuri de firme de audit
Big4 este utilizată ca variabilă de aproximare în acest
studiu pentru măsurarea calită ții auditului. Studiul
propune o variabilă a dihotomiilor, pentru a măsura
calitatea auditului, care ia valoarea „1‖ dacă clientul
angajează un auditor Big4, iar în caz contrar ia valoarea
„0‖ (DeAngelo, 1981a, 1981b). Există mai multe motive
care stau la baza alegerii acestei variabile Big4 pentru
măsurarea calită ții auditului. În primul rând, percep ția
publicului este că firmele de audit Big4 furnizează un
audit de calitate superioară celor non -Big4. Acest lucru
se datorează ideii că firmele de audit Big4 au mai mult
acces la cuno ștințe și resurse, decât cele non -Big4. În al
doilea rând, firmele de audit Big4 sunt mai
conservatoare, încercând să î și protejeze reputa ția prin
adoptarea unor standarde de calitate mai înalte decât
ale firmelor de audit non -Big4 (Balsam, Krishnan și
Yang, 2003; Caramanis și Lennox, 2008; Francis, 2004).
3.2. Variabile independente: caracteristicile
clien ților
3.2.1. Raportul dintre control și proprietate ( Control –
Ownership Wedge )
Structura ac ționari atului (de exemplu, ac ționariat diluat și
concentrat) are o influen ță substitutivă sau
complementară componen ței consiliului de administra ție

Aree Saeed MUSTAFA, Luqman Muhamme d SAEED, Nishtiman Hashim MOHAMMED
AUDIT FINANCIAR , anul XVI 504

în monitorizarea activită ților managementului, prin
implementarea de mecanisme externe de monitorizare,
cum ar fi auditul de calitate (Desender și alții, 2013).
Acest studiu combină teoria agen ției și teoria
dependen ței de resurse pentru a ilustra motiva ția și
capacitatea consiliului de a supraveghea ac țiunile
managementului și de a reduce conflictele dintre
acționari i majoritari și acționarii minoritari. Motiva ția
clienților și capacitatea lor de a monitoriza activită țile
managementului în ceea ce prive ște asigurarea unei
calită ți ridicate a auditului sunt determinate de alinierea
intereselor și de efectele de consoli dare.
Prin alinierea intereselor, consiliul de administra ție și
comitetul de audit au un motiv puternic în a angaja
auditori de calitate din considerentul că ac ționarii care
dețin controlul sunt deosebit de interesa ți să extindă
termenii contractuali ȋn raporturile cu ter ții. Pe de altă
parte, pe baza efectelor negative de consolidare,
consiliul de administra ție este slab stimulat în a solicita o
calitate ridicată a auditului, pentru a evita orice
denaturare semnificativă în rapoartele financiare și
pentru a reduce riscul inerent de apari ție a unor litigii.
Acest lucru se datorează faptului că ac ționarii majoritari
tind să pună în pericol drepturile ac ționarilor minoritari. O
analiză a literaturii de specialitate privind calitatea
auditului, realizată de că tre DeFond și Zhang (2014),
consideră că conflictele dintre diversele grupuri de
interese reprezintă cel mai important factor motiva țional
al clien ților în solicitarea unei calită ți ridicate a auditului.
Prin urmare, firmele care suferă de conflicte severe între
diversele grupuri de interese sunt puternic motivate în
solicitarea unei calită ți ridicate a auditului (Mohammed &
Saeed, 2018).
Argumentele expuse anterior arată că selectarea de
către clien ți a auditorului extern derivă din preferin țele
clienților în ceea ce prive ște caracteristicile auditorului,
indiferent dacă este vorba de mărimea auditorului sau
de specializarea în domeniu a acestuia. Există pu ține
studii care sus țin acest argument, deoarece majoritatea
studiilor arată cum conflictele dintre di versele grupuri de
interese sunt considerate ca fiind o explica ție mai bună a
solicitării unei calită ți ridicate a auditului de către clien ți
(DeFond & Zhang, 2014). Ar fi interesantă extinderea
sferei de acoperire a costurilor de agen ție pentru a
efectua investiga ții suplimentare asupra factorilor care
sporesc cererea clien ților pentru o calitate ridicată a
auditului, cum ar fi structura ac ționariatului. Acest lucru
indică faptul că solicitarea pentru o monitorizare externă puternică, prin intermediul audi tului de calitate depinde
de structura ac ționariatului; de exemplu, raportul dintre
control și proprietate ( wedge ) în cazul Turciei. Astfel,
este necesar să se examineze efectul raportului dintre
control și proprietate asupra calită ții auditului. Din acest
motiv, se emite ipoteza existen ței unei rela ții între
raportul dintre control și proprietate și calitatea auditului.
Prin urmare, pe baza celor men ționate anterior, prima
dintre ipotezele acestui studiu este:
H1: Există o legătură între raportul dintre co ntrol și
proprietate (wedge) și calitatea auditului.

3.2.2. Dimensiunea firmelor
Studiile anterioare presupun o rela ție pozitivă între
dimensiunea firmelor și alegerea auditorului, din
perspectiva calită ții ridicate a auditului. Aceasta se
datorează faptu lui că studiile anterioare percep
dimensiunea firmei ca un indicator al amplorii conflictelor
dintre diversele grupuri de interese (Abbott și Parker,
2000, Firth și Smith, 1992b, Francis și Wilson, 1988,
Simunic și Stein, 1987; Healy și Lys, 1986). Un stud iu
realizat de Manalis și Citron (2000), care examinează
contextul Greciei, constată că mărimea firmei are un
impact pozitiv asupra solicitării de către client a unei
calită ți ridicate a auditului prin angajarea unui auditor
Big4 la un prag de semnifica ție de 10%. Pe de altă
parte, firmele mai mari ar putea primi mai multă aten ție
din partea firmelor de audit Big4 (Berton, 1995).
În plus, firmele mai mari ar fi putut beneficia de servicii
mai bune de la o multitudine de consilieri specializa ți;
prin urmare, s-ar putea să nu beneficieze de acelea și
servicii de calitate atunci când angajează serviciile unor
firme de audit non -Big4. De asemenea, firmele mari ar
putea solicita servicii profesionale suplimentare, precum
servicii juridice, consultan ță financiară și fiscală etc., iar
firmele Big4 au mai multe posibilită ți de a furniza astfel
de servicii.
Pe baza discu țiilor de mai sus, s -ar putea sugera, în
ceea ce prive ște selec ția auditorului, existen ța unei
relații pozitive între dimensiunea clien ților și cerere a
clienților pentru o calitate ridicată a auditului. Acest
studiu va utiliza logaritmul natural al activelor totale ca
variabilă de aproximare pentru măsurarea dimensiunii
firmelor clien ților. În consecin ță, pe baza celor
menționate, ipoteza 2 este:

H2: E xistă o rela ție pozitivă între dimensiunea firmei
clientului și calitatea ridicată a auditului.

Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul
Nr. 4 (152)/201 8 505

3.2.3. Efectul de levier
În contextul teoriei agen ției, cercetătorii cred în privin ța
costurilor agen ției că acestea se exacerbează ca urmare
a gradului de înda torare ridicat. Aceasta conduce la
creșterea cererii clien ților pentru un mecanism de
monitorizare externă eficient (DeFond și Zhang, 2014).
Aceea și viziune este oferită de Li, Cho și Wu (2014),
care consideră că o valoare mai mare a variabilei de
aproxima re privind costurile de agen ție, estimate prin
efectul de levier, cre ște cererea pentru o calitate
superioară a auditului, în termenii de prestigiu al
auditorului. Literatura anterioară a emis și testat ipoteza
existen ței unei rela ții între tendin ța clien ților de a angaja
auditori de calitate și costurile de agen ție exprimate prin
raportul dintre levier și capital (Watts și Zimmerman,
1986).
Autori precum Ashbaugh și Warfield (2003) , Craswell,
Francis și Taylor (1995) ; Francis și Wilson (1988) , Fan și
Wong (2005) raportează o rela ție pozitivă între cererea
clienților pentru o calitate ridicată a auditului și efectul de
levier.
Acest lucru se datorează faptului că auditorul cu
reputa ție bună are capacită ți suficiente pentru a -și
diversifica riscuril e legate de gradul ridicat de îndatorare
(Johnson & Lys, 1990). În plus, DeAngelo (1981) afirmă
că este mai probabil ca auditorul cu reputa ție bună să
furnizeze servicii de audit de înaltă calitate. Acesta este
reprezentat de un auditor mare, cu un număr m are de
clienți, fiind mai expus pierderii clien ților în cazul în care
nu reu șește să descopere și să raporteze denaturări
semnificative în sistemul de contabilitate al clien ților. Cu
toate acestea, Francis și Wilson (1988a) raportează o
relație negativă în tre reputa ția auditorului și efectul de
levier. Acest lucru este sus ținut atât de Healy și Lys
(1986b), cât și de Johnson și Lys (1990), care consideră
că există o rela ție negativă între nivelul ridicat al datoriei
și calitatea auditului. Aceasta se datore ază faptului că
firmele cu grade de îndatorare ridicate sunt mai
predispuse să treacă la servicii de audit de calitate
inferioară. Prin urmare, există inconsecven țe în cadrul
rezultatelor studiilor anterioare privind rela ția dintre
efectul de levier și cererea clien ților pentru audit de
înaltă calitate. În consecin ță, pe baza celor de mai sus,
ipoteza este:

H3: Există o rela ție între efectul de levier și auditul de
înaltă calitate. 3.2.4. Rentabilitatea activelor (ROA)
Rentabilitatea activelor este măsurat ă ca raport între
rezultatul net al exerci țiului și totalul activelor entită ții și
oferă o imagine a rentabilită ții globale a întregului capital
investit în entitate. Cu alte cuvinte, evaluează cât de
eficient utilizează managementul activele aflate sub
controlul său pentru a genera venituri, indiferent de
modul în care sunt finan țate aceste active. Mustafa și
alții (2017) identifică ROA ca o variabilă care poate fi
legată de alegerea auditorului. În concordan ță cu acest
argument, Abbott și Parker (2000) co nsideră că ROA
este legată în mod pozitiv de implicarea unui auditor
specializat în domeniul respectiv, deoarece doar o firmă
mai profitabilă este capabilă să plătească comisionul
suplimentar solicitat de către un specialist. Autorii
găsesc într -adevăr o c orela ție pozitivă, dar nu
semnificativă, între ROA și auditorii specializa ți în
anumite domenii de activitate. Cu toate acestea, Manalis
și Citron (2000) nu au observat, în cazul Greciei, o
diferen ță semnificativă în nivelul ROA al clien ților celor
două ca tegorii de auditori: Big -Six vs. non -Big Six. De
asemenea, ace știa au constatat că clien ții Big Six sunt
într-adevăr mai profitabili, decât cei ai firmelor de audit
din cealaltă categorie, dar, surprinzător, clien ții firmelor
de audit locale au o ROA mai m are (dar nesemnificativă)
decât cea a firmelor de din categoria a doua. Prin
urmare, ipoteza 4 este:

H4: Există o rela ție între rentabilitatea activelor și auditul
de înaltă calitate.
4. Metodologie
Toate companiile turce ști cotate sunt incluse în
eșantio nul acestui studiu, pentru perioada 2011 -2015.
Datele sunt structurate pe sectoare, cu nouă sectoare
principale. E șantionul este format din firme cotate din
Turcia, din alte sectoare decât cel financiar. Există mai
multe motive pentru a alege firmele cotat e din Turcia,
printre care și faptul că rapoartele anuale sunt public
disponibile și pot fi accesate cu u șurință pe site -ul BIST.
Cel de -al doilea motiv este acela că datele publicate prin
rapoartele anuale sunt prezentate în mod adecvat pe
baza codului co mercial al societă ților și a principiilor de
contabilitate general acceptate. E șantionul ini țial
cuprindea 411 de firme, inclusiv bănci și institu ții
financiare (Mustafa, Che -Ahmad și Chandren, 2017).
Aceste tipuri de companii au fost excluse din e șantion
deoarece sunt conduse de alte reglementări și coduri de

Aree Saeed MUSTAFA, Luqman Muhamme d SAEED, Nishtiman Hashim MOHAMMED
AUDIT FINANCIAR , anul XVI 506

guvernan ță corporativă (Zulkarnain, 2009). Există un
motiv în spatele selec ției perioadei de studiu și anume
faptul că a fost emis un nou cod comercial turc, intrând
în vigoare începând cu 1 iulie 201 2.
Variabila dependentă a acestui studiu este reprezentată
de către o variabilă categorială („Big4‖), astfel că
regresia logistică este utilizată pentru a examina
influen ța unui set de variabile independente asupra
variabilei dependente. Pallant (2011) pro pune trei
ipoteze aplicate în regresia logistică, de exemplu,
mărimea e șantionului, multicolinearitatea și valorile
extreme ( outliers ). Mărimea e șantionului este clasificată
ca o ipoteză de regresie logistică (Julie Pallant, 2013).
Dimensiunea e șantionului acestui studiu este de 146 de
firme, cu o medie de 36 de firme pentru fiecare variabilă
independentă. Procentul adecvat este de aproximativ 10
observa ții pentru fiecare variabilă explicativă, a șa cum
propune Pallant (2007).
Este foarte necesar să confirmă m faptul că datele nu
conțin probleme de multicolinearitate înainte de a începe
analizele de regresie. Problema multicolinearită ții este
prezentă atunci când una sau mai multe variabile
independente sunt foarte strâns legate una de alta, fapt
ce ar putea i nfluen ța negativ rezultatele analizei de
regresie (Hair, Anderson, Babin, & Black, 2010). În
general, testul „Variance Inflation Factor‖(VIF) reprezintă
cel mai utilizat instrument pentru a evalua
multicolinearitatea pentru fiecare variabilă independentă
(Pallant, 2011). În prezent, literatura de specialitate nu
consideră niciun prag absolut care poate fi utilizat pentru
a estima existen ța sau inexisten ța multicolinearită ții
(Alsaeed, 2006).
Cu toate acestea, unii cercetători au sugerat că o
valoare a lui V IF mai mare de 10 reflectă o problemă de
multicolinearitate semnificativă. Pe de altă parte,
cercetătorul ar putea depinde de nivelul testului
„Tolerance factor‖ (1/VIF) pentru a lua o decizie în
privin ța multicolinearită ții. Teoretic, testul „Tolerance
factor‖ ilustrează nivelul variabilită ții variabilei
independente corespondente, care nu este ilustrat de
către o altă variabilă explicativă în modelul de regresie.
Conform testului „Tolerance factor‖, problema colinearită ții este prezentă atunci când valoar ea 1/VIF
este mai mică de 0,10 (Pallant, 2011). Tabelul nr. 1
arată rezultatele VIF și arată că nu există niciun indicator
al problemei multicolinearită ții. Rezultatele VIF ale
tuturor variabilelor independente și ale variabilelor de
control nu sunt mai ma ri de 5 și sunt mult mai mici decât
pragul de 10, a șa cum propune Hair și alții (2010),
rezultând astfel lipsa problemei multicolinearită ții.

Tabelul nr. 1. Rezultatele testelor VIF și 1/VIF
Variabilă VIF 1/VIF
WEDGE 1.18 0.848761
FSIZE 1.40 0.716455
LEVE 1.14 0.879643
FAGE 1.14 0.873398
Mean VIF 1.68
Notă: WEDGE = Raportul dintre control și proprietate. FSIZE
= Logaritmul natural al dimensiunii firmei. LEVE = levier.
FAGE = Logaritmul natural al vechimii firmei
Sursa: Proiec ție proprie

Deși datel e nu sunt afectate de nici o problemă de
multicolinearitate, utilizarea unor date de tip panel are
capacitatea de a depă și o astfel de problemă, deoarece
este o metodă eficientă de a genera un grad mai mare
de libertate, care ar putea contribui la reducere a oricărei
probleme de colinearitate (Baltagi, 1998; Hsiao, 2003).
Cea de -a treia ipoteză a regresiei logistice este cea a
valorilor extreme. Acestea reprezintă o combina ție unică
de valori pe un număr de variabile sau observa ții care
sunt neobi șnuit de mi ci și valoarea ridicată a unei
variabile poate distorsiona statisticile (Hair și alții, 2006).
Cazurile în care variabilele reziduale standardizate sunt
mai mici de -3,3 sau mai mari de 3,3 reprezintă valori
extreme (Pallant, 2007). În acest studiu, valoar ea
reziduală standard minimă este de -2,38, iar valoarea
reziduală standard maximă este de -2,40 și aceasta
indică faptul că nu există valori extreme. Tabelul nr. 2
prezintă valorile reziduale standard pentru firmele de
audit Big4 ca variabilă dependentă î n acest studiu.

Tabelul nr. 2. Valorile variabilelor reziduale – test pentru valori extreme
Minimum Maximum Medie Devia ție standard N
Reziduale -0.968 0.964 0.008 0.404 724
Reziduale standardizate -2.408 2.383 0.000 1.000 724
Sursa: Proiec ție propri e

Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul
Nr. 4 (152)/201 8 507

Bazându -se pe Hosmer Jr, Lemeshow și Sturdivant
(2013), linearitatea nu este o ipoteză în termeni de
regresie logistică. Cu toate acestea, odds ratio („raportul
șanselor‖) trebuie să fie linear cu valoarea logit.
Deoarece testele de linearitate asupra v ariabilelor
continue sunt precedate de verificarea încălcărilor
liniarită ții. O procedură particulară în cadrul STATA este
procedura lincheck1 care verifică faptul că variabilele
continue în acest studiu au ata șate un odds ratio linear
cu valoarea logit. Prin urmare, linearitatea nu este
evidentă.
4.1. S pecificarea modelului
Pentru a aborda obiectivul acestei cercetări, modelul
folosit investighează rela ția dintre caracteristicile firmelor
(Raportul dintre control și proprietate – WEDGE,
dimensiunea firmei, efectul de levier și vechimea firmei)
și calitatea auditului. Ipotezele acestui studiu sunt
examinate utilizând următorul model:
AUD it = β 0 + β 1WEDGE it + β 2 FSIZE it + β 3 LEVE it+
β4 FAGE it+ εit.
unde:
Pentru fiecare firmă (i) și fiecare an (t)
AUD it = Ca litatea auditului. O variabilă dihotomică este
utilizată pentru testarea ipotezelor.
FSIZE = Dimensiunea firmei
LEVE = Efectul de levier
FAGE = Vechimea firmei
εit = termen de eroare presupus a fi normal distribuit.
5. R ezultate și discuții
Acest articol propune o analiză empirică a efectelor
caracteristicilor clien ților asupra calită ții auditului în cazul
companiilor cotate pe bursa din Turcia, BIST.
Această sec țiune prezintă statisticile descriptive,
matricea de corela ții și rezultatele regresiilor mult iple
între variabilele independente și cea dependentă.
Statisticile descriptive și testul univariat pentru variabile
binare (e.g. WEDGE) de divergen ță în seturile de date
este prezentat în Tabelul nr. 3. Testul Chi-square
explică divergen țele la nivelul va riabilelor binare care pot
surveni între cele două grupuri de firme. Testul Chi-

1 Nota trad.: https://ideas.repec.org/c/boc/bocode/s449401.html square este utilizat pentru variabile categoriale care
includ un număr mare de categorii și pentru care nu
există o metodă agreată de ordonare de la cea mai mică
la cea mai mar e (Idre, 2017) . Rezultatul testului pentru
diferen țe în distrib uție între firmele WEDGE și non –
WEDGE arată faptul că selec ția între Big4 și non -Big4
este statistic semnificativă la 1% (chi2 = 56.9964;
p = 0.000). Rezultatele explică faptul că selec ția
auditorului în mediul din Turcia este cauzată de
prezen ța WEDGE (d ivergen ța dintre drepturile de
control și drepturile de fluxuri de numerar). Numărul
clienților care angajează auditori non -Big 4 și respectiv
Big 4 este de circa 94 la 211, pentru firmele non –
WEDGE.
În acela și timp firmele care practică WEDGE și
angajează auditori non -Big4 sunt în număr de circa 248,
iar cele care angajează auditori Big4 – de 171.

Tabelul nr. 3. Statisticile descriptive (Frecvență) și
rezultatele testului univariat aferente
variabilelor fictive (dummy) pentru
WEDGE și calitatea auditului
Non-WEDGE WEDGE Total
Non-Big4 94 248 342
Big4 211 171 382
Total 305 418 724
Pearson chi2(1) = 56.9964 Pr = 0.000
Notă: pentru variabilele categoriale (i.e. WEDGE) se
raportează valoarea testului chi2 și probabilită țile
aferente.
Sursa: Proi ecție proprie

Este evident faptul că firmele WEDGE prezintă o
frecven ță mai ridicată în angajarea auditorilor de tip
non-Big4. Testul Chi-square arată că WEDGE este
un determinant semnificativ al cererii clien ților
pentru o calitate superioară a auditului . Acționarii
majoritari pot avea o motiva ție puternică în a limita
drepturile ac ționarilor minoritari, ca urmare a unui
efect de consolidare negativ (Desender și alții,
2013) . Acționarii majoritari pot avea o motiva ție
adecvată și pot avea posibilitatea de a monitoriza
direct activitatea managerială în loc să depindă de
surse externe de monitorizare și consideră
managementul responsabil pentru activită țile care
nu se aliniază intereselor lor (Bohinc și Bainbridge,

Aree Saeed MUSTAFA, Luqman Muhamme d SAEED, Nishtiman Hashim MOHAMMED
AUDIT FINANCIAR , anul XVI 508

2001) . Aceasta implică existen ța unei rela ții
semnificative între WEDGE și calitatea auditului.
Acest rezultat este în concordan ță cu cel ob ținut de
către Chien și alții (2008) și Fan și Wong (2002 ), în
contextul Taiwanului și, respectiv, al Asiei de est.
De asemenea, este confirmat și pentru mediul din
Turcia de către Ararat, Aksu și Tansel Cetin
(2015b) . Tabelul nr. 4 raportează numărul de observa ții, media,
devia ția standard, minimul și maximul pentru
dimensiunea firmei, efectul de levier și vechimea
acesteia. Dimensiunea medie a firmei (FSIZE) măsurată
de totalul activelor de ținute de către firmele din e șantion
este de 1,904 Lire Turce ști (TL) ($5,277 la curs valutar
de $1= 3.608), cu o devia ție standard de 2.608, o
valoare minimă de 1.433 și o valoare maximă de 2.608.

Tabelul nr. 4. Statistici descriptive pentru variabilele continue
Variabilă Obs Medie Devia ție standard Min Max
FSIZE 724 1.904 1.781 1.433 2.608
LEVE 724 0.481 0.279 0 1.707
FAGE 724 33.825 15.856 1 80
Sursa: Proiec ție proprie

Raportul mediu al datoriilor t otale la activele totale
(LEVE) al firmelor din e șantion este de 0,481
(0,279% devia ția standard) cu un minim de 0 și un
maxim de 1,707. Nivelul mediu al vechimii firmelor
(FAGE) este de 33.825, cu o valoare minimă și
maximă de 1 și respectiv 80. Aceste va lori se
situează într -un interval apropiat de studiul realizat
de Gacar (2016) în contextul Turciei, care a raportat o valoare medie de 39.910, o varia ție standard de
15.211, un minim de 0.60 și un maxim de 81.00.
Tabelul nr. 5 prezintă corela ția dintre va riabilele
studiului. O privire de ansamblu indică, referitor la
corela ția dintre variabile, că este sub pragul de
0.80. Acest fapt arată că multicolinearitatea între
variabile este redusă.

Tabelul nr. 5. Rezultatele matricei de corelație
Big4 DUSH FSIZE LEVE FAGE
Big4 1.00
DUSH -0.28 1.00
FSIZE 0.39 -0.22 1.00
LEVE 0.16 -0.13 0.24 1.00
FAGE 0.25 -0.15 0.10 -0.06 1.00
Sursa: Proiec ție proprie

Tabelul nr. 5 arată că variabila WEDGE este negativ
corela tă cu calitatea auditului. În timp c e FSIZE, LEVE și
FAGE sunt pozitiv corelate cu calitatea auditului în ceea
ce prive ște reputa ția auditorului.
Tabelul nr. 6 arată că aproximativ 18% din diferen țele în
calitatea auditului sunt explicate de caracteristicile
firmelor (raportul dintre contro l și proprietate – WEDGE,
dimensiunea firmei, efectul de levier și vechimea
acesteia). Rela ția dintre WEDGE și Big4 este
semnificativă statistic la 1% p = 0,000 (t = -4,82) (Tabelul nr. 6). Această influen ță se manifestă ȋn 83,7%
din cazuri.
Implicația est e că variabila WEDGE poate influența
numirea sau nu a auditorilor Big4 cu aproximativ 83,7%.
O evaluare critică a coeficienților arată că tipul de relație
care există între cele două este negativ. Fapt ce
demonstrează că influența WEDGE descurajează
putern ic numirea auditorilor Big4; deoarece relația este
foarte puternică, aceasta ar trebui considerată foarte
fiabilă de către management. Aceste rezultate sunt în

Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul
Nr. 4 (152)/201 8 509

concordanță cu cele ale unor studii empirice anterioare
(Jong -hag Choi, 2008; Kim și Yi, 2006). Rezultatul
susține ipoteza 1. După cum s -a anticipat, variabila
FSIZE, exprimată ca logaritm natural al activelor totale,
influențează pozitiv cererea clienților pentru o calitate
superioară a auditului. Nivelul de semnificație al FSIZE
este de 1% (t = 8,4 2). În plus, gradul de influență asupra
Big4 este de 47,1%. Acest rezultat sugerează faptul că firmele de dimensiuni mari au mai multe șanse să
angajeze un auditor Big4. Similar, Karaibrahimoglu
(2013) consideră că firmele mari realizează rapoarte
financia re de calitate superioară pentru a avea acces la
resurse financiare suplimentare și a atrage mai mulți
investitori, care la rândul lor solicită asigurarea dată de
existența unor auditori externi puternici. Rezultatul
sprijină ipoteza 2.

Tabelul nr. 6. Rezultatele regresiei
Variabilă Coeficient Valoarea testului Student Probabilitate
DUSH -0.837 -4.82 0.000
FSIZE 0.471 8.42 0.000
LEVE 0.692 2.13 0.033
FAGE 0.656 4.54 0.000
R2 0.18
Prob>chi2 0.000
Sursa: Proiec ție proprie

Tabelul nr. 6 indică faptul că variabila LEVE are o
influen ță pozitivă semnificativă asupra motiva ției
clienților în a angaja auditori Big4 (t = 2,13; p = 0,033).
Pragul de semnifica ție este de 5%. Rezultatul reflectă
faptul că este mai probabil ca firmele cu un grad ridicat
de îndatorare să dobândească un mecanism puternic de
monitorizare externă. Literatura anterioară formată din
Abbott și Parker (2000); Adeyemi și Fagbemi (2010) și
Hope, Kang, Thomas și Yoo (2008) arată că firmele cu
un efectul de levier ridicat sunt cele mai predispuse la
dobândirea unui mecanism puternic de monitorizare.
Autorii sugerează faptul că există o rela ție pozitivă între
efectul de levier și serviciile de audit de înaltă calitate.
Riscul financiar și conflictele între diversele grupuri de
interes e (manageri, respectiv ac ționari și creditori) sunt
mai ridicate în cazul firmelor cu un grad mare de
îndatorare. În acest context, este necesară o calitate
ridicată a auditului pentru a proteja drepturile
deținătorilor de titluri de crean ță (Ashbaugh și Warfield,
2003; Francis și Wilson, 1988). Astfel, rezultatul sprijină
ipoteza 3.
Tabelul nr. 6 arată, de asemenea, că între variabila
FAGE și motiva ția clien ților de a solicita angajarea unor
firme de audit Big4 există o rela ție pozitivă semnificativă
la 1% (t = 4,54). Acest lucru se datorează faptului că
firmele cu vechime au suficientă experien ță în domeniu,
lucru ce poate contribui la îmbunătă țirea calită ții rapoartelor financiare (Shan, 2014). Mai mult decât atât,
este mai probabil ca firmele mai vechi s ă fie controlate
de către familia fondatoare, ceea ce ar putea spori
efectele lor de consolidare (Liu, Ahlstrom și Yeh, 2006;
Wong, Chang și Chen, 2010). Prin urmare, pentru a crea
un mediu protejat pentru investitori, în special pentru
acționarii minorita ri, este probabil ca firmele mai vechi să
angajeze firme de audit Big4. Acest argument este în
concordan ță cu studiile anterioare (Arosa, Iturralde și
Maseda, 2010, Anderson, Mansi și Reeb, 2003).
Rezultatul sus ține ipoteza 4.
6. Concluzii
Discu ția de mai sus arată că raportul dintre control și
proprietate (denumit wedge ) are o influen ță negativă
asupra capacită ții clien ților de a solicita o calitate ridicată
a auditului în cazul firmelor cotate la bursa din Turcia,
BIST. Variabilele FSIZE, LEVE și FAGE inf luențează
pozitiv capacitatea clien ților de a solicita servicii de audit
de înaltă calitate. Acest lucru se datorează faptului că
raportul dintre control și proprietate influen țează nu
numai interesul managerilor în a monitoriza, ci și
abilită țile acestora de a face acest lucru. Astfel, studiul
deduce faptul că raportul dintre control și proprietate are
un impact semnificativ asupra motiva ției și capacită ții
clienților de a solicita o calitate superioară a auditului.
Prin urmare, cercetarea recomandă autori tăților de

Aree Saeed MUSTAFA, Luqman Muhamme d SAEED, Nishtiman Hashim MOHAMMED
AUDIT FINANCIAR , anul XVI 510

reglementare să introducă o defini ție unică și măsuri ale
guvernan ței corporative pentru a se adapta
caracteristicilor unice ale controlului în cazul firmelor
cotate pe BIST. Recomandăm, de asemenea, realizarea
de studii suplimentare care ar put ea include mai multe date sau a altor variabile de guvernan ță corporativă,
înainte și după schimbările legislative din 2012, pentru
realizarea de compara ții privind cererea clien ților înainte
și după intrarea în vigoare a acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. Abbott, L. J., & Parker, S. (2000). Auditor selection
and audit committee characteristics. Auditing ,
19(2), 46 –66.
http://doi.org/10.2308/aud.2000.19.2.47
2. Adeyemi, S. B., & Fagbemi, T. O. (2010). Audit
quality, corporate governance and firm
characteristics in Nig eria. International Journal of
Business and Management , 5(5), 169 –179.
3. Alsaeed, K. (2006). The association between firm –
specific characteristics and disclosure: The case of
Saudi Arabia. Managerial Auditing Journal , 21(5),
476–496.
4. Anderson, R. C., Mansi, S. A., & Reeb, D. M.
(2003). Founding family ownership and the agency
cost of debt. Journal of Financial Economics , 68(2),
263–285.
5. Ararat, M., Aksu, M., & Tansel Cetin, A. (2015).
How board diversity affects firm performance in
emerging markets: Evidence on channels in
controlled firms. Corporate Governance (Oxford) ,
23(2), 83 –103. http://doi.org/10.1111/corg.12103
6. Arosa, B., Iturralde, T., & Maseda, A. (2010).
Outsiders on the board of directors and firm
performance: Evidence from Spanish non -listed
family firms. Journal of Family Business Strategy ,
1(4), 236 –245.
7. Ashbaugh, H., & Warfield, T. D. (2003). Audits as a
Corporate Governance Mechanism: Evidence from
the German Market. Journal of International
Accounting Research , 2(1), 1 –21.
http://doi.org/10.23 08/jiar.2003.2.1.1
8. Balsam, S., Krishnan, J., & Yang, J. S. (2003).
Auditor industry specialization and earnings quality.
Auditing: A Journal of Practice & Theory , 22(2),
71–97.
9. Baltagi, B. H. (1998). Panel data methods.
Statistics Textbooks And Monographs , 155, 291 –
324. 10. Beattie, V., & Fearnley, S. (1995). The importance
of audit firm characteristics and the drivers of
auditor change in UK listed companies. Accounting
and Business Research , 25(100), 227 –239. JOUR.
11. Berton, L. (1995). Squeeze play: Midsize
accountants lose clients to firms both large and
small. Wall Street Journal,(November 14) A , 1.
JOUR.
12. Bohinc, R., & Bainbridge, S. M. (2001). Corporate
governance in post -privatized Slovenia. The
American Journal of Comparative Law , 49(1),
49–77.
13. Caramanis, C., & Lennox, C. (2008). Audit effort
and earnings management. Journal of Accounting
and Economics , 45(1), 116 –138.
http://doi.org/10.1016/j.jacceco.2007.05.002
14. Chien, C. -C., Chen, K. Y., & Wu, S. -Y. (2008).
Corporate governance and auditor selection:
evidence from Taiwan. Corporate Ownership &
Control , 492.
15. Choi, J. (2007). The Association between Audit
Fees and the Ownership Structure, 13(2).
16. Craswell, A. T. (1988). The association between
qualified opinions and auditor switches. Accounting
and Business R esearch , 19(73), 23 –31. JOUR.
17. Craswell, A. T., Francis, J. R., & Taylor, S. L.
(1995). Auditor brand name reputations and
industry specializations. Journal of Accounting and
Economics , 20(3), 297 –322.
http://doi.org/10.1016/0165 -4101(95)00403 -3
18. DeAngelo, L . E. (1981a). Auditor
independence,―low balling‖, and disclosure
regulation. Journal of Accounting and Economics ,
3(2), 113 –127.
19. DeAngelo, L. E. (1981b). Auditor size and audit
quality. Journal of Accounting and Economics ,
3(3), 183 –199.

Selecția auditorului de către companiile cotate la Bursa din Istanbul
Nr. 4 (152)/201 8 511

20. Defond, M. L. (199 2). The association between
changes in client firm agency costs and auditor
switching. Auditing , 11(1), 16.
21. DeFond, M., & Zhang, J. (2014). A review of
archival auditing research. Journal of Accounting
and Economics , 58(2), 275 –326. JOUR.
22. Desender, K. A., Aguilera, R. V, Crespi, R., &
Garcia‐Cestona, M. (2013). When does ownership
matter? Board characteristics and behavior.
Strategic Management Journal , 34(7), 823 –842.
23. Fan, J. P. H., & Wong, T. J. (2002). Corporate
ownership structure and the informativeness of
accounting earnings in East Asi a. Journal of
Accounting and Economics , 33(3), 401 –425.
24. Fan, J. P. H., & Wong, T. J. (2005). Do external
auditors perform a corporate governance role in
emerging markets? Evidence from East Asia.
Journal of Accounting Research , 43(1), 35 –72.
JOUR.
25. Firth, M ., & Smith, A. (1992a). Selection of auditor
firms by companies in the new issue market.
Applied Economics , 24(2), 247 –255. JOUR.
26. Firth, M., & Smith, A. (1992b). The accuracy of
profits forecasts in initial public offering
prospectuses. Accounting and Busi ness Research ,
22(87), 239 –247. JOUR.
27. Francis, J. R. (2004). What do we know about audit
quality? The British Accounting Review , 36(4),
345–368.
28. Francis, J. R., & Wilson, E. R. (1988). Auditor
changes: A joint test of theories relating to agency
costs and auditor differentiation. Accounting
Review , 663 –682. JOUR.
29. Gacar, A. (2016). Relationship Between Audit
Quality and Corporate Governance: An Empirical
Research in Borsa Istanbul. IOSR Journal of
Business and Management (IOSR -JBM) , 18(11),
84–88. http://doi .org/10.9790/487X -1811068488
30. Hair, J. F., Anderson, R. E., Babin, B. J., & Black,
W. C. (2010). Multivariate data analysis: A global
perspective (Vol. 7). Pearson Upper Saddle River,
NJ.
31. Hair, J. F., Black, W. C., Babin, B. J., Anderson, R.
E., & Tatham, R . L. (2006). Multivariate data
analysis (Vol. 6). Pearson Prentice Hall Upper
Saddle River, NJ. 32. Healy, P., & Lys, T. (1986). Auditor changes
following Big Eight mergers with non -Big Eight
audit firms. Journal of Accounting and Public
Policy , 5(4), 251 –265. JOUR.
33. Hope, O. -K., Kang, T., Thomas, W., & Yoo, Y. K.
(2008). Culture and auditor choice: A test of the
secrecy hypothesis. Journal of Accounting and
Public Policy , 27(5), 357 –373.
34. Hosmer Jr, D. W., Lemeshow, S., & Sturdivant, R.
X. (2013). Applied logist ic regression (Vol. 398).
John Wiley & Sons.
35. Hsiao, C. (2003). Analysis of panel data (Vol. 34).
Econometric Society Monographs .
36. Idre. (2017). What statistical analysis should I use?
Statistical analyses using STATA.
http://doi.org/http://stats.idre.ucla.e du/stata/whatsta
t/what -statistical -analysis -should -i-usestatistical –
analyses -using -stata/
37. Jensen, M. C., & Meckling, W. H. (1976). Theory of
the firm: Managerial behavior, agency costs and
ownership structure. Journal of Financial
Economics , 3(4), 305 –360.
38. Johnson, W. B., & Lys, T. (1990). The market for
audit services: Evidence from voluntary auditor
changes. Journal of Accounting and Economics ,
12(1), 281 –308. JOUR.
39. Karaibrahimoglu, Y. Z. (2013). Is Corporate
Governance A Determinant of Auditor Choice? –
Evidence From Turkey. Kurumsal Yönetim Denetçi
Seçiminde Belirleyici Midir? -Türkiye‟den Bulgular. ,
13(2), 273 –284.
40. Khalil, S., Magnan, M. L., & Cohen, J. R. (2008).
Dual-class shares and audit pricing: Evidence from
the Canadian markets. Auditing: A Journal of
Practice & Theory , 27(2), 199 –216.
41. Kim, J., & Yi, C. H. (2006). Ownership structure,
business group affiliation, listing status, and
earnings management: Evidence from korea*.
Contemporary Accounting Research , 23(2), 427 –
464.
42. Liu, Y., Ahlstrom, D., & Ye h, K. S. (2006). The
separation of ownership and management in
Taiwan‘s public companies: An empirical study.
International Business Review , 15(4), 415 –435.
43. Manalis, G., & Citron, D. B. (2000). The
International Audit Firms as New Entrants -An

Aree Saeed MUSTAFA, Luqman Muhamme d SAEED, Nishtiman Hashim MOHAMMED
AUDIT FINANCIAR , anul XVI 512

Empirical Ana lysis of Auditor Selection in Greece,
1993 to 1997. Cass Business School Research
Paper . JOUR.
44. Mohammed, N. H. (2018). Board Characteristics
and Industry Specialist Auditor: The Moderating
Role of Concentrated Ownership. Academic
Journal of Nawroz Universi ty, 7(3), 55 –65.
45. Mohammed, N. H., & Saeed, A. (2018).
Determinants of Audit Fees: Evidence from UK
Alternative Investment Market. Academic Journal
of Nawroz University , 7(3), 34 –47.
46. Mustafa, A. S., & Che -Ahmad, A. (2017).
Ownership Patterns and Control of Top 100
Turkish Listed Companies. Asian Journal of
Finance & Accounting , 9(1), 192 –209.
47. Mustafa, A. S., Che -Ahmad, A., & Chandren, S.
(2018). Board diversity, audit committee
characteristics and audit quality: The moderating
role of control -ownership wedge . Business and
Economic Horizons , 14(3), 587 –614.
48. Mustafa, A. S., Che Ahmad, A., & Chandren, S.
(2017). Board diversity and audit quality: evidence
from Turkey. Journal of Advanced Research in
Business and Management Studies , 6(1), 50 –60.
49. Onder, T., Aksu, M. H., & Balci, Y. (n.d.). Auditor
selection in the Istanbul stock exchange. GEN,
Marmara University. Istanbul.
50. Pallant, J. (2007). SPSS survival manual: A step by
step guide to data analysis using SPSS for third
Window edition. New York: McGraw Hill.
51. Pallant, J. (2011). SPSS survival manual: A step by
step guide to data analysis using SPSS Australia.
Allen & Unwin. 52. Pallant, J. (2013). SPSS survival manual . McGraw –
Hill Education (UK).
53. Palmrose, Z. (1984). The demand for quality –
differentiated audit services in an agency -cost
setting: An empirical investigation. In Auditing
Research Symposium (pp. 229 –252). CONF,
University of Illinois Urbana Champaign.
54. Shan, Y. G. (2014). The impact of internal
governance mechanisms on audit quality: a study
of large listed companies in China. International
Journal of Accounting, Auditing and Performance
Evaluation , 10(1), 68 –90.
http://doi.org/10.1504/IJAAPE.2014.059183
55. Simunic, D. A., & Stein, M. T. (1987). Product
differentiation in auditing: Auditor choice in the
market f or unseasoned new issues . BOOK,
Canadian Certified General.
56. Watts, R. L., & Zimmerman, J. L. (1986). Positive
accounting theory. The Accounting Review , 65(1),
131–156.
57. Wong, Y., Chang, S., & Chen, L. (2010). Does a
Family‐controlled Firm Perform Better in Corporate
Venturing? Corporate Governance: An
International Review , 18(3), 175 –192.
58. Y. Li, E., Cho, C. -C., & Wu, C. -H. (2014). Role of
auditor in agency conflict and corporate
governance: empirical analyses of Taiwanese
firms. Chinese Management Studies , 8(3), 333 –
353. JOUR.
59. Zulkarnain Muhamad. (2009). Audit Market
Competition: Causes and Consequences.
ICFAI Journal of Audit Practice , 6(1)