Seifurile Si Sistemele Biometrice
TABEL DE FIGURI
Fig. 2.1 The Fortress – Döttling……………………………………………………………………………………….12
Fig. 2.2 The Fortress-Döttling. Interior……………………………………………………………………………..13
Fig. 2.3 The Fortress-Döttling. Exterior…………………………………………………………………………….13
Fig. 2.4 The Fortress-Döttling. Dimensiuni………………………………………………………………………..14
Fig. 2.5 Pauline………………………………………………………………………………………………………………15
Fig. 2.6 Pauline Interior…………………………………………………………………………………………………..16
Fig. 2.7 Pauline-Cutie valori…………………………………………………………………………………………….17
Fig. 2.8 Pauline-Dimensiuni…………………………………………………………………………………………….17
Fig. 2.9 Topaz-Casoro…………………………………………………………………………………………………….18
Fig. 2.10 Topaz-Casoro.Dimensiuni………………………………………………………………………………….18
Fig. 2.11 Schema bloc a unui sistem biometric…………………………………………………………………..19
Fig. 2.12. Amprentă………………………………………………………………………………………………………..20
Fig. 2.13. Geometria mâinii……………………………………………………………………………………………..21
Fig. 2.14 Caracteristici faciale………………………………………………………………………………………….22
Fig. 2.15 Model iris………………………………………………………………………………………………………..22
Fig. 2.16 Semnătură………………………………………………………………………………………………………..23
Fig. 2.17 Dinamica tastării………………………………………………………………………………………………24
Fig. 2.18. Recunoaștere Vocală……………………………………………………………………………………….24
Fig. 2.19 Senzor optic Grove……………………………………………………………………26
Fig. 2.20 Schema bloc a senzorului AS601……………………………………………………..26
Fig. 2.21 Înregistrare amprentă………………………………………………………………….27
Fig. 2.22 Înregistrare amprentă în cadrul softului……………………………………………….28
Fig. 2.23 Eroare amprenta diferită……………………………………………………………….28
Fig. 2.24 Încuietoare biometrică DLA-5500-FP…………………………………………………29
Fig. 2.25 Dimensiuni încuietoare………………………………………………………………………………………29
Fig. 2.26 Funcțiile butoanelor de pe încuietoare…………………………………………………30
Fig. 2.27 Pini de restricționare a mișcării………………………………………………………..31
Fig. 2.28 HandPunch 1000 Biometric Terminal…………………………………………………31
Fig. 2.29 Comunicația standard…………………………………………………………………32
Fig. 2.30 Schema bloc-a unui sistem de recunoaștere a fețelor…………………………………33
Fig. 2.31 Puncte cheie în recunoașterea facial…………………………………………………..33
Fig. 2.32 Hanvon FaceID F710…………………………………………………………………34
Fig. 2.33 Schema de funcționare……………………………………………………………………………………..34
Fig. 2.34 Schemă recunoaștere vocală…………………………………………………………..35
Fig. 2.35 Recunoaștere vocală Audi……………………………………………………………36
Fig. 2.36 Recunoaștere vocală siemens…………………………………………………………36
Fig. 2.37 Scanare Iris-Redare pe LCD…………………………………………………………37
Fig. 2.38 Scanare iris – Iriscan Pier2.3…………………………………………………………38
Fig. 2.39 Semnătură………………………………………………………………………………………………………39
Fig. 2.40 Semnătură electronică………………………………………………………………………………………40
Fig. 3.1 Logo-ul softului CATIA……………………………………………………………….41
Fig. 3.2 Butoane folosite la prima schiță………………………………………………………………………….43
Fig. 3.3 Prima schiță………………………………………………………………………………………………………43
Fig. 3.4 Ultima schiță…………………………………………………………………………………………………….44
Fig. 3.5 Balamaua inferioară…………………………………………………………………….44
Fig. 3.6 Comenzi folosite în part design…………………………………………………………………………..45
Fig. 3.7 Extrudarea pereților seifului……………………………………………………………46
Fig. 3.8 Model final…………………………………………………………………………….46
Fig. 3.9 Modelare 2D a ușii……………………………………………………………………………………………47
Fig. 3.10 Modelare 3D a ușii………………………………………………………………………………………….47
Fig. 3.11 Modelare 2D a cititorului biometric………………………………………………….48
Fig. 3.12 Modelare 3D a cititorului biometric………………………………………………….48
Fig. 3.13 Modelare 2D a mânerului…………………………………………………………………………………49
Fig. 3.14 Modelarea 3D a mânerului……………………………………………………………………………….49
Fig. 3.15 Logo-ul softu-ului LMS………………………………………………………………………………….50
Fig. 3.16 Lansare Mechanism Design………………………………………………………….51
Fig. 3.17 Modelare părții mecanice…………………………………………………………….52
Fig. 3.18 Partea electronică-citior biometric……………………………………………………53
Fig. 3.19 Simularea deschiderii ușii – zăvor închis……………………………………………..53
Fig. 3.20 Simularea deschiderii ușii – zăvor deschis…………………………………………..54
Fig. 3.21 Simularea în curs de deschidere a ușii……………………………………………….55
Fig. 4.1 Panoul din lemn……………………………………………………………………….57
Fig. 4.2 Contact magnetic………………………………………………………………………58
Fig. 4.3 Cablu UTP…………………………………………………………………………….58
Fig. 4.4 Cablu torsadat 4 perechi……………………………………………………………….59
Fig. 4.5 Rezistență ceramică………………………………………………………………………………………….59
Fig. 4.6 Codul culorilor…………………………………………………………………………60
Fig. 4.7 Sirenă……………………………………………………………………………………………………………..60
Fig. 4.8 Acumulator……………………………………………………………………………61
Fig. 4.9 Contact ND……………………………………………………………………………62
Fig. 4.10 Schemă contact normal deschis………………………………………………………………………..62
Fig. 4.11 Transformator 220V -> 18V…………………………………………………………63
Fig. 4.12 Construcția transformatorului………………………………………………………..64
Fig. 4.13 Cititor amprentă F6………………………………………………………………………………………..64
Fig. 4.14 Schema electrică a cititorului F6…………………………………………………….65
Fig. 4.15 Modul IP150………………………………………………………………………….66
Fig. 4.16 Schema bloc a modulului IP150……………………………………………………………………….66
Fig. 4.17 Centrala de alarmă…………………………………………………………………………………………..67
Fig. 4.18 Tastatura K636………………………………………………………………………………………………68
Fig. 4.19 Detector de mișcare………………………………………………………………………………………….69
Fig. 4.20 Senzorul de mișcare……………………………………………………………………69
Fig. 4.21 Raza de acțiune a senzorului detectorului de mișcare…………………………………70
Fig. 5.1 Sistemul de închidere……………………………………………………………………71
Fig. 5.2 Încuietoarea deschisă……………………………………………………………………72
Fig. 5.3 Încuietoarea închisă……………………………………………………………………..72
Fig. 5.4 Gaura pentru fire………………………………………………………………………..73
Fig. 5.5 Firele trase prin gaură…………………………………………………………………..73
Fig. 5.6 Centrala de alarmă………………………………………………………………………74
Fig. 5.7 Aplicația iParadox………………………………………………………………………74
Fig. 5.8 Firele legate în AC……………………………………………………………………..75
Fig. 5.9 Gaura pentru cablurile de la router……………………………………………………..76
Fig. 5.10 Cablurile router-ului legate la sistem………………………………………………….76
Fig. 5.11 Legătura firelor sirenei…………………………………………………………………77
Fig. 5.12 Firele acoperite………………………………………………………………………..77
Fig. 5.13 Componentele montate la locul lor……………………………………………………78
Fig. 5.14 Legătura finală a tuturor firelor din central……………………………………………79
Fig. 5.15 Legătura finală a tuturor firelor din seif………………………………………………80
REZUMATUL LUCRĂRII
Lucrarea de diplomă ,,Seif cu deschidere prin citirea amprentei” presupune cercetarea soluțiilor existente, proiectarea și realizarea unui seif, imbunătățit prin adăugarea unui cititor de acces biometric cu tastatură și cartele de proximitate EM.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole, în care vor fi tratate problemele teoretice privind întocmirea acestui poiect.
În primul capitol este prezentată o introducere referitoare la tematica proiectului dar și a obiectivelor care doresc a fi atinse precum si scopul urmărit.
Al doilea capitol conține informații cu privire la studiul actual despre seifuri precum și sisteme de acces biometric.
Capitolul trei conține informații cu privire la modelarea CAD atât a parților mecanice cat și a celor electronice.
Al patrulea capitol include cercetarea strictă a dispozitivelor,modulelor și pieselor utilizate la realizarea practică a acestui proiect de diploma.
În al cincielea capitol sunt urmați pașii parcurși privind realizarea practică.
ABSTRACT
The project ,,Seif cu deschidere prin citirea amprentei’’ involves researching existing solutions, designing and bringing into effect of a safe, upgraded by adding a biometric access reader with keyboard and EM proximity cards.
The project is structured on five chapters, in which the theoretical problems will be handled in order to prepare the project.
In the first chapter there is presented an introduction reffering to this projects themes aswell as the objectives wished to be fulfilled along with the followed purpose.
The second chapter contains information regarding the actual research on safes as wll as on biometric access systems.
Chapter third contains information regarding the CAD modeling of the mechanical parts and the electrical ones.
The fourth chapter strictly includes the research upon the gadgets,modules and parts used in the physical creation of this project.
The steps made in bringing the physical part of this project to life are covered in chapter five.
1.INTRODUCERE
Biometria este o tehnologie care avansează rapid și care oferă un mijloc sigur și efficient de a face față nevoilor de identificare și verificare a oamenilor.Din această cauză , tot mai mulți furnizori au creat servicii biometrice de securitate care sa faciliteze realizarea diferitelor tranzacții de date,servicii, de produse sau de monetary necesare in activitățile zilnice ale căror dinamica creeaza noi provocări.
Dacă scopul sistemului de control acces este acela de a controla unde poate sau nu sa aibă acces o anumită persoană, atunci un dispozitiv biometric va fi cu adevărat eficient.Tehnologia biometrică are o utilizare pe o scară tot mai largă in domeniul aplicațiilor de acces, unde acuratețea identificării sau a verificării unui individ este esențiala pentru securitate.
Una din cele mai importante proprietăți ale tehnologiei biometrice este de a realiza legătura între individ, acțiune sau tranzacție si de a oferi avantajul prevenirii utilizării de către personae neautorizate, eliminând astfel posibile fraude in sistem.
Prin urmare, biometria este folosită la ușa a mii de firme din toată lumea, la porțile către pistele marilor aeroporturi și la intrarea in alte spații unde combinația de securitate și comfort este obligatorie.
Sistemele de acces bazate pe cititoare de amprente se pot folosi în cadrul unor activități mici, cu număr redus de personae și în cazul unor locații cu număr mare de personae cum ar fi sedii de firmă, bănci , deposit, săli de conferințe, expoziții.
Scopul proiectului de diplomă
Scopul acestei lucrări de diploma este de a îmbunătații situația actuală a echipamentelor de pe piață prin dotare cu cititoare biometrice și un sitem centralizat de alarmă.
Importanța temei alse
Sistemele de control al accesului reprezintă o metodă de securitate utilă, mai ales in afaceri. Aceasta reprezintă un instrument vital pentru managementul resurselor umane dintr-o organizație, permițând gestionarea automată a intrărilor și ieșirilor oamenilor din/în anumite zone de securitate precum și identificarea exacta a individului.
Obiectivele proiectului de diplomă
Îmi propun o serie de obiective care trebuie îndeplinite pentru a duce la bun sfârșit această cercetare:
-Analiza privind situația actuală a echipamentelor dotate cu sisteme biometrice
-Proiectarea seifului
-Simulare în LMS Virtual Studio
-Implementarea unui sistem de alarmă
-Optimizarea timpilor de răspuns ai sistemelor
2.STUDIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ȘI REALIZĂRILOR PRIVIND SEIFURILE ȘI SISTEMELE BIOMETRICE
2.1. Scurt istoric
Primul seif a fost produs în anul 1853 de către doi frați care se ocupau cu încuietori încă din 1818. De obicei sunt în formă de dulap din fier blindat fiind folosite pentru păstrarea banilor sau a obiectelor de valoare precum documente,bijuterii,arme.
Broasca seifurilor este de obicei o construcție mai deosebită care poate fi deschisă numai cu o cheie specială, sau un dispozitiv electronic care se deschide cu o tastatură și un cod(cifru) secret.
Seifurile sunt categorizate în funcție de gradul de siguranță pe care-l oferă, variind începănd cu seifurile private mici, până la cele mari care pot cântări câteva tone,cu pereții de o grosime mai mare de 1 metru și care depășesc sume de zeci de mii păna la sute de mii de euro.
Tipuri de seifuri:
■Cutii de valori
■De mobilier
■De perete
■Dulap vestiar
Cele mai buni în domeniu sunt cei de la : DÖTTLING , CASORO , MOSLER, JOHN TANN.
SEIF DE LUX DE MOBILIER
Fig 2.1. The Fortress – Döttling [1]
Acest seif este produs de renumita firmă germană ,,Döttling’’ care se ocupa cu asta din anul 1919. Interiorul este proiectat la cel mai înalt nivel de securitate astfel încat exista numai 10 bucăți in toată lumea.
Folosind un software special conceput pentru acest seif, fiecare ceas poate fi controlat individual iar in plus față de un număr infinit reglabil de rotații, este de asemenea posibilă selectarea direcției de rotație stânga , dreapta ba chiar și oscilant. [1]
Fig 2.2. The Fortress-Döttling. Interior [1]
În interiorul ,,fortăreței’’ se află un sistem de monitorizare a umidității creat din lemn special de cedru spaniol precum și un barometru pentru a furniza informații despre umiditate precum și presiunea areului.
Partea de sus a seifului are integrat un alt produs fabricat deasemenea de cei de la ,,Döttling’’, anume un seif cu două uși, care ofera adițional loc pentru șase ceasuri cu o excelentă precizie și o eleganță aparte. [1]
Fig 2.3. The Fortress-Döttling. Exterior [1]
Toate aceste valori legate de performanțele seifului trebuie desigur să se ridice la nivelul aspectului ,,fortăreței’’ fapt pentru care exteriorul seifului este capitonat cu cea mai fină piele iar datorită individualității oferite de Döttling , acesta este valabil cu alte configurații și combinații de culori în funcție de preferințe. [1]
Fig. 2.4. The Fortress-Döttling. Dimensiuni [1]
CUTII DE VALORI
Fig. 2.5. Pauline [2]
Acest seif este de asemenea produs de Döttling și este cel mai mic ca dimensiuni dar este un gigant cand vine vorba de estetică si calitate.
Este denumit Pauline dupa fiica cea mare a directorului companiei, Markus Döttling și este special creat pentru obiectele de valoare în special bijuteriile, dar și pentru documente.
Conține o cutie de valori portabilă care opțional poate fi echipată cu transmițător GPS. [2]
Fig. 2.6. Pauline Interior [2]
Este cu deosebită plăcere și in răspuns la numeroasele cereri în special de la clienții de gen feminin, să o prezint pe Pauline , un seif compact extrem de securizat cu o estetică si o elganță întălnita doar la faimosul Döttling.
Ca oricare seif Döttling , Pauline este construit cu cea mai înaltă precizie și cu aproape infinite moduri de customizare cănd vine vorba atât de materialul de la suprafață cât și de cămăruțele interioare. [2]
Fig. 2.7. Pauline-Cutie valori [2]
Pe lânga frumusețea de neegalat de care dâ dovadă acest seif, Pauline poate să cucerească prin tehnologiile inovative de la baza lui precum mecanismul de deschidere care este impecabil camuflat cu o cataramă de curea.
Adițional sertarelor perfect finisate, pentru bijuterii sau documente, acesta conține o cutie portabilă care poate fi echipată cu un transmițător GPS. [2]
Fig 2.8. Pauline-Dimensiuni [2]
SEIF DE LUX DE PERETE
Fig. 2.9. Topaz-Casoro [3]
Topaz este creeat de renumita firma Casoro și este cel mai mic din colecția de lux de seifuri pentru domiciliu.
Datorită gabaritului dar și eleganței lui încape cu ușurință oriunde și din acest motiv poate fi ascuns discret in spatele unui tablou , in spatele cărților din bibliotecă.
Acest seif de lux include cabinetul premium cu cinci sertare dar poate fi configurat in funcție de preferință ca să se potrivească perfect ca mărime pentru obiectele ce urmează a fi securizate.[3]
Fig. 2.10. Topaz-Casoro.Dimensiuni [3]
2.2. Sisteme biometrice
Biometria reprezintă studiul de medote pentru recunoașterea unică a persoanelor pe baza unei caracteristici fizice sau de comportament.
Tehnologia biometrică include acea tehnologie care susține utilizarea caracteristicilor fiziologice sau de comportament uman pentru determinarea sau verificarea identității.
Sistemele biometrice include toate componentele software, hardware și de rețea necesare pentru activități de autentificare și identificare folosind metode biometrice. [4]
Fig. 2.11. Schema bloc a unui sistem biometric [4]
Tehnologia biometrică este utilizată pentru recunoașterea identității pe baza unui eșsantion sau bază de date care se compară cu un model de referință.Accesul biometric se poate utiliza atât în aplicații de control al accesului fizic, cât și securizarea accesului la resurse informatice. [4]
Caracteristicile biometrice sunt grupate in două mari clase:
■ Fiziologice – acestea sunt legate de componentele anatomice are corpului uman, dintre care cea mai cunoscută este amprenta, utilizată de mai bine de 100 de ani în aplicații din domeniul judiciar-criminalistic.Alte metode biometrice bazate pe caracteristici fizice sunt caracteristicile faciale,modelul irisului și geometria mâinii. [4]
Fig. 2.12. Amprentă [4]
Metoda de identificare pe baza amprentei:
Amprenta este utilizată din sec. XIX la stabilirea identității. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, oamenii de știință s-au orientat către acest domeniu. Tehnologia de recunoaștere a amprentei se bazează pe analiza imaginii generată de un sensor care conține puncte caracteristice alcătuite din terminațiile precum și din bifurcațiile de pe deget.
Aceste puncte caracteristice, sunt foarte dese, ceea ce explică de ce amprenta este cea mai des utilizată în identificarea umană. Pentru fiecare amprentă există cam 70 de puncte măsurabile unice, iar fiecare punct are șapte caracteristici unice. [4]
Fig. 2.13 Geometria mâinii [4]
Metoda de identificare pe baza scanării formei palmei:
Datele privind forma palmei si a degetelor(lățime,lungime,înălțime) se obțin prin intermediul unor imagini video, orizontale sau verticale. Subiectul este direcționat să poziționeze palma pe placă, cu respectarea delimitărilor dintre degete.
O camera digital înregistrează o imagine de sus și din lateral, utilizând o oglindă la 45o pentru cea laterală. Timpul necesar este de sub două minute iar dimensiunea fișierului rezultat este de 9 biți.
Sistemul de identificare prin scanarea formei palmei este fabricat de Recognition Systems Inc. [4]
Fig. 2.14 Caracteristici faciale [5]
Fig. 2.15 Model iris [5]
Metoda de identificare pe baza scanării irisului:
Irisul are o structură bogată și unică prin linii, puncte, fibre, cornee, filamene, cute și vase de sânge. Imaginile sunt obținute cu o camera performantă care poate realiza 30 imagini/sec unde subiectul privește o imagine a ochiului său, redată pe un LCD ce funcționează ca o oglindă. Sistemul creează câteva zone de analiză pe imagine apoi procesează 3 imagini și o alege pe cea mai bună, cu aprobarea operatorului. [5]
■ Comportamentale – acestea sunt legate de comportamentul persoanelor.Una dintre cele mai cunoscute metode biometrice din această categorie este dinamica semnăturii, dinamica tastării și recunoașterea vocală despre care strict vorbind se afirmă că este, de asemenea și o trăsătură fiziologică, fiindcă pentru fiecare om se poate evidenția o caracteristică vocală specifică. [5]
Fig. 2.16 Semnătură [5]
Metoda de identificare pe baza semnăturii:
Viteza de scriere,direcția și presiunea exercitată asupra instrumentelor de scris sunt înregistrate prin intermediul unor mici senzori ce se regăsesc în interiorul instrumentului de scris sau pe placa de scris.
Urmând indicațiile, subiectul semnează, utilizând un instrument de scris sau o placă cu senzori.
Sunt necesare cinci semnături dar unele sisteme înregistrează doar trei pentru a preîntâmpina reproducerea semnăturii și se efectuează o convertire în coduri după care se adaugă un PIN. [5]
Fig. 2.17. Dinamica tastării [5]
Fig. 2.18. Recunoaștere Vocală [5]
Metoda de identificare pe baza recunoașterii vocii:
Senzorii audio și de altă natură recepționează pâna la 7 nivele ale tonurilor nazale, vibrațiilor gâtului și laringelui precum și a presiunii exercitate asupra aerului de către voce.
Majoritatea sistemelor utilizează un echipament similar cu cel al telefoanelor motiv pentru care în urma indicațiilor, subiectul ridică receptorul și introduce un cod PIN apoi la semnalul auzit prin receptor subiectul pronunță parola de acess. [5]
2.3. Sisteme de acces biometric
Dezvoltarea și perfecționarea sistemelor de colectare și prelucrare de date au dus la modernizarea sistemelor de acces. În ultimul timp, sistemele de securitate bazate pe tehnologii biometrice se prezintă ca o alternative viabilă, cu cost redus, la sistemele bazate pe cartel magnetice, coduri de bare sau parole.
Se poate spune că noile sisteme au dus la definirea unei alte clase de securitate, superioară față de cea asigurată de sistemele tradiționale. Pentru a avea acces într-o încăpere protejată la informații secrete, o persoană se poate identifica prin trei medote: [6]
■ printr-un obiect pe care-l deține (cartelă, cheie);
■ prin cunostințe secrete (PIN-uri, parole);
■ prin trăsături anatomice (ADN, amprentă digitală, voce etc.).
2.3.1 Sisteme de citire a amprentei
Cititor Amprentă – Grove
Fig. 2.19. Senzor optic Grove. [7]
Cititorul de amprentă Grove este un sensor optic de amprentă care permite adăugarea foarte ușoară a unei funcționalități de detectare și verificare a amprentelor. Este bazat pe un chip DSP AS601 care realizează captarea imaginii, calcularea si verificarea amprentelor.
Fig. 2.20. Schema bloc a senzorului AS601 [7]
Acest modul este de obicei folosit la seifuri datorită puternicului chip DSP face imaginile, calculele precum și funcția de a căuta si a găsi.Se poate conecta la un microcontroller sau un sistem cu serial TTL și se trimit datele pentru poze, detecție, hașuri și căutări.
Poate stoca 162 de amprente care sunt salvate pe memoria flash a acestuia.
Fig. 2.21 Înregistrare amprentă [7]
Fig. 2.22 Înregistrare amprentă în cadrul softului [7]
Fig. 2.23 Eroare amprenta diferită [7]
În cazul apariției unei erori de captură sau imagine soft-ul va indica eroarea respective iar procesul trebuie reluat de la capăt. După înregistrarea unei amprente, este indicat a se face un test pentru a fi sigur amprenta este stocată în baza de date. [7]
Încuietoare biometrică DLA-5500-FP
Fig. 2.24 Încuietoare biometrică DLA-5500-FP [8]
Încuietoarea biometrică DLA-5500-FP standalone cu amprentă, cartel, cheie mecanică și cod, este extreme de versatile datorită acestor opțiuni și este destinată aplicațiilor rezidențiale. [8]
Fig. 2.25 Dimensiuni încuietoare [8]
Fig. 2.26 Funcțiile butoanelor de pe încuietoare [8]
2.3.2. Sistem de recunoaștere a geometriei mâinii
Recunoașterea geometriei mâinii există din ani 1960 și este dovedit în urma unui sondaj că beneficiază de o mulțime de avantaje din cauza faptului ca este plâcut, practic și ușor de folosit dar acest sistem de recunoaștere are si dezavantaje deoarece mărimea mâinii variaza la copii pe perioada de creștere.
Recunoașterea pe baza geometriei mâinii se bazează pe măsurarea și potrivirea diferitelor caracteristici ale mâinii cum ar fi grosimea degetelor,lațimea degetelor, mărimea mâinii și conturul acesteia.
Majoritatea sistemelor determină diferitele părți ale mâinii, pe baza unor pini care restricționează mișcarea din poziția în care mâna a fost plasată initial. [9]
Fig. 2.27 Pini de restricționare a mișcării [9]
HandPunch 1000 Biometric Terminal
Fig. 2.28 HandPunch 1000 Biometric Terminal [9]
Cititorul geometriei mâinii HandPunch 1000 este probabil cel mai frecvent utilizat sistem de recunoaștere deoarece înloc sa citească amprenta degetului sau a palmei acesta execută 31.000 de măsurări diferite a mâinii.
Procesul de verificare durează mai puțin de o secundă iar sistemul dă dovadă de înaltă clasă cand vine vorba de funcționare în condiții grele de recunoaștere deoarece el masoară forma si înalțimea mâinii motiv pentru care funcționeaza perfect in condiții de mâini murdare, tăiate sau chiar cu plasturi. Este construit astfel încât permite să poată fi folosit și de persoane cărora le lipsesc degete sau au probleme cu forma mâinii.
Fig. 29 Comunicația standard [9]
Comunicația standard este printr-un port serial printr-un cablu serial conectat la un PC sau la un server.
2.3.3. Sistem de recunoaștere facială
Recunoașterea facială se face printr-o scanare cu senzori optici sau de temperatură iar imaginea captată este geometrizată 3D și stocată.
Fața joacă un rol important în relațiile sociale, în comunicarea identității și a emoțiilor. Capacitatea umană de a recunoaște fețele este remarcabilă deoarece putem recunoaște mii de figure învățate de-a lungul vieții și putem identifica fețele familiar dintr-o singură privire chiar și după ani de zile. Recunoașterea feței este o sarcină dificilă datorită surselor numeroase de variabilitate în condiții reale aici intrând expresia feței, orientarea feței in raport cu aparatul de fotografiat, aspectele demografice precum rasa, vârsta ș.a. [9]
Fig. 2.30 Schema bloc-a unui sistem de recunoaștere a fețelor
Fig. 2.31 Puncte cheie în recunoașterea facial [9]
Fig. 2.32 Hanvon FaceID F710 [9]
Terminalul biometric de control acces cu recunoaștere 3D integrate emite si capturează cu ajutorul celor două camere cu infraroșu fizionimia craniană a persoanelor ca model biometric unic. Este capabil sa facă diferența între gemeni cu înfățișări identice.
Fig. 2.33 Schema de funcționare [9]
2.3.4.Sistem de recunoaștere vocală
Sistemele de recunoaștere a vocii se bazează pe modalitatea de producere, respective de percepție a vorbirii în algoritmi de analiză acustică, de procesare a vorbirii și în tehnicile de recunoaștere pe care le înglobează.
Senzorii audio și de altă natură recepționează pâna la 7 nivele ale tonurilor nazale, vibrațiilor gâtului. În prezent aceste sisteme operează doar ca verificatori ai identității, răspunsul auditiv este primit prin receptor iar unele sisteme includ și un răspuns visual.
În tehnicile de recunoaștere a vorbitorului este necesară extragerea unui vector de trăsături cu un grad mai mic de generalitate și un grad mai mare de particularitate. [9]
Fig. 2.34 Schemă recunoaștere vocală [9]
Fig. 2.35 Recunoaștere vocală Audi [10]
Cercetătorii germani de la Audi, au implementat pe noile modele un sistem aparte de recunoaștere vocală care nu doar permite utilizatorului sa vorbească la telefon, sa schimbe muzica , sa aprinda lumina în habitaclu ci și să poata controla pornirea motorului sau deblocarea portierelor vocal. [10]
Fig. 2.36 Recunoaștere vocală siemens [10]
Ieftinirea multor componente electronice a atras implementarea acestor sisteme de recunoaștere vocală nu doar la automobilele de lux ci și la cele cu cost mai redus.
Prin acest lucru a fost urmărită din start siguranța traficului deoarece unul din beneficiilor comenzii vocale este Acela că șoferul nu mai trebuie sa ia mâinile de pe volan pentru a efectua anumite operații lucru care îi permite să păstreze o atenție mai sporită la condus.[10]
2.3.5. Sistem de scanare a irisului
Irisul (porțiunea colorată care înconjoară pupila) are o structură bogată și unică prn linii, puncte, fibre, cornee, cute și vase de sânge. Imaginile sunt obținute cu o cameră și sunt redate pe un display.
Irisul are un cod stabilit care ocupă 256 de biți iar sistemul poate opera ca un verificator, dar este folosit ca identificator pentru că îndeplinește această funcție mult mai repede. [11]
Fig. 2.37 Scanare Iris-Redare pe LCD [11]
Fig. 2.38 Scanare iris – Iriscan Pier2.3 [11]
Recunoașterea prin scanarea irisului a inceput să fie din ce în ce mai des întâlnită mai ales în școli deoarece șansele să-ți pierzi ochiul sunt mult mai mici decât să-ți pierzi ecusonul.
Aparatele de scanare a irisului au o acuratețe extreme de mare și un timp aproape neglijabil de procesare de sub 1 secundă, motiv pentru care majoritatea școlilor au de gând ca până în toamnă sa aibe instalate și funcționale aceste sisteme. [11]
2.3.6. Sistem de recunoaștere a semnăturii
Semnătura este felul în care te reprezinți singur in fața celorlalți, în timp ce restul scrisului denotă cine ești cu adevărat.
Nu degeaba i se acordă acestui subiect o importanță atât de mare în grafologie deoarece semnătura poate spune mai multe despre personalitatea fiecaruia decât orice altceva motiv pentru care dacă semnătura unei persoane este foarte diferită de scrisul acesteia, înseamnă ceea ce expune publicului nu coincide nu coincide cu ceea ce este în interior.
Semnătura este extrem de specială pentru ca nu poate fi pusă la un loc cu restul cuvintelor pe care le scriem deoarece nimeni nu ne-a învățat cum să ne semnăm motiv pentru care ne-am creat singuri semnătura, ea fiind cea care reprezintă marca distinctivă personală. [11]
Fig. 2.39 Semnătură [11]
Semnătura digitală sau electronică reprezintă din punct de vedere legal date in formă electronică care sunt atașate sau asociate cu alte date și care servesc ca metodă de identificare. Această tehnologie examinează componentele legate de semnătură, direcția, viteza și presiunea. [11]
Fig.2.40 Semnătură electronică [11]
Dreptul de a obține acces într-un spațiu sau la anumite resurse restricționate datorită sistemului de recunoaștere al amprentei se face doar după ce semnătura a fost validată de aparat deoarece acesta poate accepta sau respinge cererea dacă validitatea identității pretinse nu se adeverește. [11]
3.PROIECTAREA, MODELAREA ȘI SIMULAREA CAD
3.1 Proectarea seifului în Catia V5R19
Proiectarea asistată de calculator (CAD -Computer Aided Design) constă în utilizarea tehnologiilor informatice pentru proiectarea produselor și se află la baza tuturor simulărilor și analizelor 3d. modelul cad conține informații referitoare la material ,procese , dimensiuni, toleranțe
Programul de proiectare asistată de calculator CATIA având acronimul de la denumirea în engleză Computer Aided Three Dimensional Interactive Aplication , reprezintă un software CAD/CAM/CAE produsă de compania franceză Dassault Systems și este comercializată în întreaga lume de IBM
În cele ce urmează s-a folosit CATIA V5 , o aplicație de bază din domeniul proiectării asistate de calculator. Aceasta oferă posibilitatea de modelare a solidelor commune ,precum și soluții de modelare 2D de desene de asamblu și de execuție.
Fig. 3.1. Logo-ul softului CATIA [12]
Modelarea seifului cuprinde următoarele etape:
1. Generarea unui bloc solid de lucru.
2. Schițarea contrururilor în cele trei plane: lateral, frontal și transversal
3. Decuparea și extrudarea unor elemente de detaliu
4. Finisarea structurilor
În această lucrare, pentru proiectarea părților seifului și a componentelor aferente acestuia, am folosit softul Catia V5. Am folosit opțiunea de a crea schițe 2D prin modulul Sketcher pentru realizarea acestui lucru și de asemenea prin modulul Part Design am transformat schițele 2D in solide.
Modul de lucru:
Realizarea cutiei seifului:
START -> MECHANICAL DESIGN -> SKETCHER este modul de pornire a unei noi sesiuni.
Sketcherul este modulul din Catia care are funcția de a ne permite să construim, într-un mod rapid, simplu și comod formele pe care dorim să le obținem. Prin uneltele pe care le are la dispozitie, ne permite atat efectuarea de schite libere, căt si parametrizate.
Modul Sketch are câteva reguli de care trebuie sa ținem cont înainte de a ieși din acesta și de a merge la urmatorul pas:
-profilul sa fie complet constrâns.
-să fie complet și corect cotat.
-conturul sa fie închis.
Am folosit următoarele butoane pentru primele schițe:
Fig. 3.2 Butoane folosite la prima schiță
Prima schiță:
Fig. 3.3 Prima schiță
Ultima schiță:
Fig. 3.4 Ultima schiță
Fig. 3.5 Balamaua inferioară
3.2.Modelarea și simularea
Modelarea 3D
Start -> Mechanical Design -> Part Design ■ File -> New -> Part -> Enter part name
Modelarea solizilor permite adăugarea celei de a treia dimensiuni la cele două specifice elementelor plane. Realizarea unui solid depinde de parametrii de intrare dați de către utilizator prin intermediul instrumentelor specifice acestui tip de modelare.
Modelarea permite următoarele operații:
-POCKET: permite realizarea de decupări
-PAD: permite realizarea de extrudări
-HOLE: permite realizarea de găuri
-RIB respectiv SLOT: permit realizarea de nervuri și canaluri
-GROOVE: permite realizarea unei cavități prin rotația unui profil plan
-SHAFT: permite realizarea unei forme după un plan și o axă
În imaginea de mai jos sunt funcțiile enumerate mai sus:
Fig. 3.6 Comenzi folosite în part design
Modelul următor l-am obținut prin extrudarea profilului frontal la anumite dimiensiuni:
Fig. 3.7 Extrudarea pereților seifului
Modelul final este reprezentat de pereții seifului împreuna cu partea din spate prevăzută cu găuri de prindere si ușa prinsă in balamale.
Fig. 3.8 Model final
Partea mobilă ( ușa ):
2D
Fig. 3.9 Modelare 2D a ușii
3D
Fig.3.10 Modelare 3D a ușii
Cititorul Biometric:
2D
Fig. 3.11 Modelare 2D a cititorului biometric
3D
Fig. 3.12 Modelare 3D a cititorului biometric
Mânerul ușii:
2D
Fig. 3.13 Modelare 2D a mânerului
3D
Fig. 3.14 Modelarea 3D a mânerului
3.3. Simularea părții mecanice si electrice în LMS
LMS Virtual.Lab Designer este un software care oferă acces direct utilizatorilor la simularea dedicată a soluțiilor, sistemelor dinamice și acustice.
Softul oferă designerilor și analiștilor oportunitatea de a modifica și de a analiza efficient simulările.
Analiza dinamică a mecanismului studiat a fost realizată cu ajutorul soft-ului Virtual Lab Motion. Acesta permite crearea de modele multi-corp ce pot simula cu acuratețe ridicată comportamentul dinamic al diferitelor sisteme mecanice și nu numai. Modelele virtuale realizate cu soft-ul Virtual Lab Motion pot fi redefinite rapid utilizând platforme CAD precum CATIA V5.
LMS Virtual Lab este un pachet de programe destinat analizei și optimizării dinamice a sistemelor mecanice multicorp, realizat de firma LMS – Belgia.
Datele inițiale pentru analiza MBS sunt extrase din modelul CAD al sistemului. Simularea cu sisteme multi corp este o metodă de analiză utilizată pentru a studia comportamentul dinamic al sistemelor mecanice complexe. [13]
Fig. 3.15 Logo-ul softu-ului LMS [13]
Se lanseaza modul MOTION din cadrul soft-ului LMS prin următorii pași:
Start -> Motion -> Mechanism design
Fig. 3.16 Lansare Mechanism Design
Fig. 3.17 Modelare părții mecanice
Partea mecanică a fost realizată in softul CATIA V5 din cadrul LMS Virtual.Lab. În prima imagine din stânga sus este cutia seifului din metal de culoare neagră împreună cu sistemul de prindere cu balamale în care este prinsă ușa din imaginea din dreapta sus. În stânga jos este proiectat zăvorul care permite închiderea sau deschiderea ușii,iar în dreapta jos realizat mânerul prevăzut pentru acționarea mecanismului de deschidere.
Fig. 3.18 Partea electronică-citior biometric
Cititorul de amprenta a fost deasemenea proiectat în cadrul softului LMS Virtual.Lab cu ajutorul căruia se realizează citirea și validarea amprentei posesorului sau utilizatorului.
Fig. 3.19 Simularea deschiderii ușii – zăvor închis
Cu ajutorul softului LMS Virtual.Lab am realizat simularea funcționării sistemului mecanic prin deschiderea ușii seifului după acționarea zăvorului în urma introducerii exacte a codului de siguranță.
Fig. 3.20 Simularea deschiderii ușii – zăvor deschis
În imaginea de mai sus este prezentată poziția deschisă a zăvorului care permite deschiderea ușii, acesta executănd o mișcare de translație pe distanța de 6 mm după ce i-a fost aplicată o constrângere cinematică și o lege de mișcare corespunzătoare.
Fig. 3.21 Simularea în curs de deschidere a ușii
În urma aplicării driverului de poziție și a legii de mișcare corespunzătoare unei mișcari de revoluție, se demonstrează cu ajutorul utilității Motion Player din cadrul LMS Virtual.Lab funcționarea sistemului prin deschiderea ușii.
4.DISPOZITIVELE, MODULELE ȘI PIESELE UTILIZATE LA REALIZAREA PĂRȚII PRACTICE
4.1. Evoluția părții practice
Realizarea părții practice a proiectului de diploma a început prin obținerea următoarelor componente:
-Controler de acces biometric cu tastatură și cartel de proximitate
-Cutie metalică (seif )
-Încuietoare electronică
-Modul de internet IP150
-Centrală de alarmă K363
-Detector de mișcare
-Sirenă
-Senzor sabotaj
-Tastatură de comandă alarmă
-Contacte magnetice
-Acumulator 12V 5Ah
-Transformator alternativ 220V în 18V
-Rezistențe end of line
-Senzor de mișcare cu infraroșu
-Cabluri UTP
-Suport detector de mișcare
-Router Wireless
-Cabluri de alimentare
Toate piesele sunt montate pe un panou din lemn, vopsit negru cu dimensiunile 180x80x2cm care este utilizat ca stand.
Panoul:
Fig. 4.1 Panoul din lemn
Contactul magnetic:
Fig. 4.2. Contact magnetic [14]
Contactul magnetic normal închis (NC) se folosește acolo unde exista deschideri de exemplu pe ferestre sau uși modul de lucru fiind montarea părții cu fir pe tocul ușii iar partea fără fir pe ușa. Rolul acestui contact este de a depista și de a semnaliza starea de deschisă sau închisă a ușii sau ferestrei.[14]
Cabluri UTP:
Fig. 4.3. Cablu UTP [15]
Cablurile UTP sunt adesea numite cabluri ethernet (standardul cel mai răspandit ce folosește cabluri utp) iar acesta este tipul principal de cablu utilizat in rețelele telefonice și rețelele de date.
Acest tip de cablu este torsadat adică cei doi conductor sunt răsuciți unul în jurul celuilalt având scopul de a anula interferența electromagnetică ce cauzeaza diafonia. [15]
Fig. 4.4 Cablu torsadat 4 perechi [15]
Rezistențe end of line:
Fig. 4.5 Rezistență ceramică [16]
Rezistența electrică este o mărime fizică prin care se exrpimă proprietatea unui conductor electric de a se opune trecerii curentului electric si determină ce tensiune este necesară pentru ca un anumit curent electric să treaca printr-un circuit. [16]
Rezistența unui resistor poate fi identificată din codul culorilor.
Fig. 4.6. Codul culorilor [17]
Sirena:
Fig. 4.7 Sirenă [18]
Sirena este un dispozitiv cu un rol de alarmare si avertizare sonoră și este folosită în special de către autoritățile administrației publice sau locale pentru înștiințare sau avertizare specifică. [18]
Printre multiplele locuri unde se utilizează se enumeră:
■Alarmă și protecție
■Utilaje cu sisteme speciale
■Autovehicule cu regim special
■Instituții publice
Acumulator 12V 5Ah:
Fig. 4.8. Acumulator [19]
Acumulatorul este o sursă chimică reversibilă care înmagazinează energia electrică stocând-o sub diferite forme. [19]
Senzorul de sabotaj:
Fig. 4.9. Contact ND [20]
Senzorul de sabotaj folosit este de fapt un contact normal deschis acționat prin împingere cu revenire și este utilizat pentru controlul unor funcții a sistemului de alarmă.
Fig. 4.10. Schemă contact normal deschis [20]
Transformatorul de alimentare:
Fig.4.11 Transformator 220V -> 18V [21]
Transformatorul este o mașină electromagnetică statică de curent alternativ, care transforma o energie electromagnetică primara de anumiti parametrii (U1,I1) într-o energie electromagnetică secundară, frecvența rămâne insă constantă.
Cei doi parametrii care ne dau puterea: I-curentul și U-curentul , suferă prin transformare schimbări inverse, astfel dacă tensiunea se micșorează, curentul se mărește și invers. La baza funcționării acestui transformator se află principiul inducției electromagnetice. [21]
Fig. 4.12 Construcția transformatorului [21]
Controler de acces biometric cu tastatură și cartele de proximitate EM (125Khz)
Fig. 4.13 Cititor amprentă F6 [22]
Cititorul de amprentă F6 este un controler de acces biometric pentru o singură ușă sau cititor Wiegand, ce funcționează cu amprentă, cod și cartele de proximitate cu cip EM pe 125Khz și suportă 3000 de utilizatori.
Fig. 4.14 Schema electrică a cititorului F6 [22]
Modul de internet IP150:
Fig. 4.15 Modul IP150 [22]
Acest modul permite conectarea la centralele Paradox prin intermediul internetului, cu ajutorul unui PC sau dispozitivelor mobile cu sistem de operare iOS sau Android.
Este compatibil cu softurile NEware, WinLoad, BabyWare și iParadox și include două intrări/ieșiri configurabile, comandate de la distanță, notificări la alarme și evenimente pe email, criptare pe 128 bit sau 256bit. [22]
Fig. 4.16 Schema bloc a modulului IP150 [22]
Centrală alarmă antiefracție wireless magellan MG5000:
Fig. 4.17 Centrala de alarmă [22]
Centrala de alarmă antiefracție wireless magellan MG5000 cu emițător-receptor radio cu 32 de zone care suportă modul StayD (grad sporit de securitate 24h/24 și transmițător încorporat cu 32 zone (oricare dintre acestea poate fi radio).
Poate avea 32 de utilizatori si 32 telecomenzi (1/utilizator); 2 partiții; 2 intrări de zonă pe placă; 2 ieșiri PGM pe placă; comunicație Bus cu 4 fire ( conecteaza până la 15 tastaturi);
Suportă REM3, până la 8 tastaturi radio K32RF/K37, până la 2 repetoare radio RPT1; Compatibil cu seria PCS, modulul de internet IP100 si cheie de memorie portabila (PMC5); Mai suportă și VDMP3 (apelator telefonic), 16 PGM (oricare dintre acestea poate fi radio);
Oferă posibilitatea actualizarii firmware-ului local; Numere de telefon pentru raportare evenimente (3 pentru monitorizare stație, 5 numere personale, 1 raportare pager); Metoda nouă de armare pe perioada somnului; Supervizare la interferențe RF; 256 evenimente de memorie stocate; Frecventa de 433MHz. [22]
Tastatura K636:
Fig. 4.18 Tastatura K636 [23]
Tastatura LED poate fi cablată pentru 10 zone și o partiție, afișarea informațiilor legate de starea sistemului și a zonelor se face direct prin aprinderea tastelor numerice și a celor două LED-uri de sistem.
Tasta TBL indică starea de defect sau prezența unei alarme in memoria centralei ( Tasta MEM). Suporta trei panici de la tastatură și anume Panică, Incendiu si Medical si 7 taste cu activare rapidă. [23]
Detectorul de mișcare:
Fig. 4.19 Detector de mișcare [24]
Detectorul de mișcare pasiv în infraroșu ( PIR ) cu procesare analogică a semnalului, detecție volumetrică – distanta 10x10m/unghi de 110 grade , senzor de înaltă sensibilitate are facilități avansate pentru eliminarea alarmelor false.
Fig. 4.20 Senzorul de mișcare [24]
Fig. 4.21 Raza de acțiune a senzorului detectorului de mișcare [24]
5. REALIZAREA PĂRȚII PRACTICE
Fig. 5.1 Sistemul de închidere
Am îndepărtat carcasa de plastic pentru a putea avea acces la sistemul de prindere al dispozitivului preinstalat pe ușă pentru a-l scoate și a-l înlocui cu cititorul de amprenta precum și pentru a exemplifica mai detaliat sistemul de închidere.
Fig.5.2 Încuietoarea deschisă
Fig. 5.3 Încuietoarea închisă
În aceste figuri se poate observa că atunci când cheia de siguranță este introdusă, zăvorul care execută mișcarea de translație are cursă liberă prin invartirea mănerului din exterior precum și că atunci când ușa nu este deschisa cu cheia, singura modalitate de deschidere a ușii este acționarea electromagnetului care permite ulterior mișcarea zăvorului.
Fig. 5.4 Gaura pentru fire
Fig. 5.5 Firele trase prin gaură
În aceste figuri am folosit un burghiu fi10 pentru a da o gaură suplimentară pe unde sa treaca firele ce urmeaza a fi conectate corespunzator.
Fig. 5.6 Centrala de alarmă
În această figură se vede cum am conectat mufa (pe culorile corespunzatoare alb și roșu) care merge la bornele ,,+’’ si ,,-‘’ ale acumulatorului care va fi folosit in cazul unei pene de curent sau a vreunui fir tăiat (sabotat), împreuna cu cablul alb care alimenteaza modulul IP150 care cu ajutorul router-ului wireless face posibil controlul sistemului cu ajutorul telefonului mobil care trebuie sa aiba sistemul de operare iOS sau Android.
Fig. 5.7 Aplicația iParadox
Fig. 5.8 Firele legate în AC
in figura de mai sus se observă ca am legat cele doua fire din transformator în AC care alimenteaza placa cu 18 V.
Fig. 5.9 Gaura pentru cablurile de la router
Fig. 5.10 Cablurile router-ului legate la sistem
În aceaste figure se poate vedea că am folosit din nou burghiul pentru a găuri panoul prin care vor trece cablul de alimentare legat direct la transformator, cablul UTP legat la modulul IP150 care va facilita comunicatia wireless si de asemenea si senzorul de contact NO (normal open) care va sesiza daca usa a fost deshisă aprinzandu-se pe tastatura sistemului de alarmă, tasta corespunzătoare senzorului.
Fig. 5.11 Legătura firelor sirenei
Fig. 5.12 Firele acoperite
În figurile de mai sus se vede că am legat firele de la sirenă si le-am acoperit elegant cu materialul plastic alb din imagine, oferind un aspect estetic plăcut.
Fig. 5.13 Componentele montate la locul lor
În aceasta figura se observa ca am montat fiecare component anume seiful , telecomanda de la alarmă, detectorul de mișcare, router-ul wireless, sirena si central de alarmă la locul lui final și că mai am de legat anumite fire de la cititorul de amprentă
.
Fig.5.14 Legătura finală a tuturor firelor din centrală
În aceste figuri se observă că am legat în BELL + – ieșirea de la sirenă și am pus rezistența ca să închd zona , apoi cele multe roșii sunt ieșirile aux + , iar cele negre si verzi ieșirile – , apoi comunicația de la tastatură GRN si YEL , apoi firul alb din zona 1 este contactul seifului , iar cele galbene sunt contactul magnetic , firul albastru este senzorul de mișcare iar zona 3 este senzorul de la ușa centralei de alarmă.
Fig. 5.15 Legătura finală a tuturor firelor din seif
În aceaste figuri se observă firele legate conform culorilor și specific ansamblelor care vor funcționa și pe care vreau să le folosesc precum și senzorul de contact magnetic care va sesiza dacă ușa seifului a fost deschisă, pe care le-am legat și le-am izolat pe fiecare cu banda izolieră de culoare albă pentru a nu afecta celelalte legături deoarece le-am grupat astfel încat sa ocupe cât mai puțin spațiu.
6. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII, TEHNICA SECURITĂȚII ȘI DE PREVENIRE ȘI STINGEREA INCENDIILOR
Normele de protecție a muncii cuprind o serie de măsuri care au scop prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale . Măsurile de prevenire cuprinse în norme au ca obiective eliminarea factorilor periculoși care pot apărea la locul de muncă.
O serie de măsuri de protecție a muncii care se i-au în considerare atunci când se lucrează sunt următoarele:
Cablurile electrice vor fi pozate corespunzator si protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aparatorilor etc. la echipamentele aflate sub tensiune.
Masele echipamentelor electrice trebuie sa fie legate la conductorul de nul de protectie ca masura principala de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.
Este interzis sa se lucreze cu un echipament tehnic care nu are circuitul de protectie legat la priza de legare la pamant.
Este interzis salariatilor sa intervina in caz de defectiune, la utilajele motoarelor, tablourile de comanda si celelalte instalatii de la locul lor de munca.
In cazul aparitiei unei defectiuni salariatii vor deconecta de la retea echipamentul defect, vor opri lucrul si vor anunta mecanicul sau dupa caz electricianul de schimb, precum si pe conducatorul locului de munca.
Este interzisa continuarea lucrului inainte de a se fi inlaturat defectiunile ivite iar interventiile necesare pentru remediere se vor efectua numai de salariati cu o calificare profesionala corespunzatoare, instruiti in acest scop si insarcinati cu aceasta.
Exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice sub tensiune se va face respectand Normele specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei in medii normale si Normele specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa echipamentele tehnice trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4x.
Atunci cAnd se folosesc echipamente electrice in constructie deschisa se vor lua masuri ca toate piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile atingerii accidentale.
La executarea operatiilor unde exista pericol de electrocutare prin atingere directa se vor utiliza mijloace individuale de protectie verificate conform Normelor in vigoare.
La executarea operatiilor la care exista pericol de electrocutare prin atingere indirecta toate echipamentele electrice trebuie sa fie legate la o instalatie de protectie prin legare la pamant.
Dispozitivele de protectie contra supratensiunilor si supracurentilor la echipamentele tehnice, electrice si electronice vor fi verificate periodic.
Se interzice efectuarea de improvizatii la tablourile de distributie, la bornele de alimentare sau la orice punct al instalatiilor electrice.
Intretinerea si repararea echipamentelor se vor face numai dupa oprirea si blocarea lor mecanica si decuplarea de la sursa de alimentare cu energie. Daca blocarea nu este posibila se vor lua masuri pentru a se pune paza la dispozitivele de pornire.
La Incercarea aparatelor electrice si electronice se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii precum si prevederile Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.
7.CONCLUZII FINALE
7.1 Avantajele soluției propuse
Avantajele sunt semnificative în folosirea sistemelor biometrice la seifuri indifferent daca sunt pentru uz casnic sau industrial, domeniile de utilizare sunt variate, iar direcțiile viitoare de cercetare sunt promițatoare datorită progresului tehnologiilor din domeniile de identificare.
Avantajele soluției propuse:
Creșterea siguranței
Costurile de realizare la o scară mai mare sunt relative mici în comparație cu cele actuale
Precizie de identificare ridicată
Sistem adaptabil pentru alte lucrări, cum ar fi: adăugarea unui GPS tracker pentru a putea fi urmărit in cazul furtului, adăugarea unor senzori de șoc sa temperature pentru diferite cazuri de spargeri
Posibilitatea controlării sistemului de la distanță, cu ajutorul unei aplicații
7.2 Direcții viitoare de cercetare
Optimizarea soluției propuse din punct de vedere al identificării, prin implementarea unui sistem de recunoaștere vocala sau scanarea retinei sau irisului.
Optimizarea design-ului soluției, prin realizarea practică a unui sistem ce poate integra componentele din direcțiile viitoare de cercetare
BIBLIOGRAFIE
[1] ***, http://www.doettling.com/en/modern-safes/the-fortress.html accesat la data de 06.06.2015
[2] ***, http://www.doettling.com/en/modern-safes/pauline.html accesat la data de 06.06.2015
[3] ***, http://www.casorojewelrysafes.com/product/topaz/ accesat la data de 06.06.2015
[4] ***, http://scs.etc.tuiasi.ro/iciocoiu/courses/ESL/homeworks/hw2/Capitolul1.pdf accesat la data de 07.06.2015
[5] ***, http://biometrics.cse.msu.edu/fingerprint.html accesat la data de 07.06.2015
[6]***, www.forum-criminalistic.ro/limited_2_2012.pdf accesat la data de 08.06.2015
[7] ***, http://www.jola.ro/lumina-si-imagine/516-cititor-amprenta-grove.html accesat la data de 08.06.2015
[8] ***, http://www.ordis.ro/sistem-control-acces-si-pontaj/incuietoare-biometrica-dla-5500-fp.html accesat la data de 08.06.2015
[9] ***, Y.P. Huang, S.W. Luo and E.Y. Chen, “An efficient iris recognition system”, Proceedings of First International Conference on Machine Learning and Cybernetics, Beijing, pp 4-5
[10]***,http://sharding.org/blog/2011/02/02/enabling-audi-a5-and-s5-cabriolet-voice-recognition/ accesat la data de 08.06.2015
[11] ***, http://revistaie.ase.ro/content/25/boldea.pdf accesat la data de 09.06.2015
[12]***, http://www.mahansoft.com/image/cache/36e7a3fb-Catia_Logo-500×500.jpg accesat la data de 08.06.2015
[13]***,http://www.plmmarketplace.com/upload/Temp/LMS%20Virtual.Lab%20Designer%20Brochure_1.pdf accesat la data de 09.06.2015
[14]***, http://www.yli.ro/surse-manere-amortizoare-accesorii/contacte-magnetice/contact-magnetic-de-mare-putere.html accesat la data de 11.06.2015
[15]***,http://www.dipolnet.ro/cablul_torsadat_utp_pentru_internet_-_defintii_standarde_parametrii_bib526.htm accesat la data de 11.06.2015
[16]***,http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Alexandru_Lupascu_-_Fizica_Generala_FSA_An_I/Electromagnetism/Curent,_tensiune,_circuite_cc.pdf accesat la data de 11.06.2015
[17]***, http://www.bobtech.ro/tutoriale/componente-electronice/45-codculori-calculator-online accesat la data de 11.06.2015
[18]***, http://www.anteo.ro/doc/Cerber-SA11-manual-utilizare.pdf accesat la data de 11.06.2015
[19] ***, http://www.proidea.ro/noutati-produse-1/profilaxis-s6-motor-12v-acumulatori-li-ion-7056.shtml accesat la data de 14.06.2015
[20] ***, http://www.shiva.pub.ro/PDF/CAIE/Notiuni_introductive_scheme_de_comanda.pdf accesat la data de 14.06.2015
[21]***, http://www.romtoroid.ro/alimentare_descriere.html accesat la data de 14.06.2015
[22]***, http://www.yli.ro/control-acces-si-pontaj/controlere-stand-alone/controler-de-acces-biometric-cu-tastatura-si-cartele-de-proximitate-em-125khz.html accesat la data de 15.06.2015
[23]***,http://www.neosis.ro/detectie-efractie/paradox/centrale-spectra/centrala-de-alarma-paradox-spectra-sp6000-tastatura-k32.html accesat la data de 15.06.2015
[24]***, http://www.a2t.ro/sisteme-de-alarma-paradox/detector-de-miscare-paradox-476.html accesat la data de 15.06.2015
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Seifurile Si Sistemele Biometrice (ID: 163441)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
