Segregarea Etnica In Municipiul Lugojdocx

=== Segregarea etnica in municipiul Lugoj ===

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Segregarea Etnică în Municipiul Lugoj

Timișoara

2016

Introducere

Pozitia Geografica

Ipoteze de cercetare

Aspecte teoretice

Conceptul de segregare etnică

Segregarea Urbana

Metologia cercetării

Metode de studiu

Metoda interviului

Metoda Chestionarului

Prezentarea capitolelor

Segregarea etnică la nivel de cartiere

Clasterul Romanesc

Enclave Maghiare

Enclave Rrome

Alte zone locuite de etnici

Segregare si Impactul ecnonomic al etniilor in spațial urban

Agricultura

Industrie

Transporturi

Turism

Impactul social al etniilor

Bisericile entice

Alte instituții publice

Discutii Finale

Concluzii

Introducere

Cuvânt înainte

Înainte de toate doresc să le mulțumesc familiei mele pentru încurajarea și tot suportul acordat în decursul timpului fără de care nu reușeam să redactez aceste rânduri, în special surorii mele care în acești trei ani de facultate m-a sprijinit din toate punctele de vedere. În această secțiune doresc să le mulțumesc și profesorilor universitari Ioan Sebastian Jucu care fiind din același oraș cu mine pot spune că m-a sprijinit în decursul acestor ani universitari dar și profesorului Remus Crețan, care fiindu-mi profesor îndrumator în elaborarea lucrării de licență.

Municipiul Lugoj este un oraș important din regiunea istorică Banat, în această localitate și-au definitivat studiile multe personalitați marcante pentru istoria și cultura Romanânilor, personalități precum Traian Vuia, Bredicenii, Traian Grozăvescu, Valeriu Braniște, Eftimie Murgu, Ion Vidu, Ioan Curea, Filaret Barbu, Anișoara Odeanu etc.

Poziția Geografica și scurt Istoric

Poziția geografică a municipiului Lugoj este în partea de Sud-Vest a României, la intersecția paralelei de 45”41’, latitudine nordică cu meridianlui de 21”53’ longitudine estică, iar orașul este străbătut și divizat îm două părți de către râul timiș, pe o distantă de aproximativ 4Km. (Institutul Național de Statistică). Orașul de pe Timiș este străbătut de două drumuri cu o importanță națională și internațională, vorbim despre DN 68 către Deva si drumul european E 70 către București. Principalele distanțe către orașele cele mai importante sunt: Timișoara – 60km; Reșița – 58km; Caransebeș – km; Deva – 101 km; București – 480 km (Institutul Național de Statistică).

“Referindu-ne la municipiul Lugoj din această perspectivă, valențele socio-culturale, valorile, tradițiile, spiritualitatea si credințele sedimentate puternic într-un spațiu geografic complementar au concurat permanent la invididualizarea unui oraș cu un peisaj cultural distinct si, respectiv, a unei rețele de așezări în care relațiile dinamice dintre componente au generat o evoluție continuă și progresivă din punct de vedere structural, funcțional și spațial”. (Jucu S., 2011, p. 75). Orașul de pe Timiș este situat la contactul dintre Câmpia Lugojului și Dealurile Lugojului.

Astfel putem afrima ca acest relief este unul prielnic dezvoltării oricărui tip de activități economice. (Jucu S. 2011). Câmpia Lugojului este partea de est a Câmpiei Timișului, care la râdul ei face parte din Câmpia Banatului respectiv Câmpia de Vest. (Jucu. S., 2011)

Municipiul Lugoj este împarțit în doua componente, partea de nord a orașului reprezintă Lugojul German iar partea de sud a orașului reprezintă Lugojul Romanânesc. Această diviziune este conferită de către râul Timiș. (Jucu. S., 2011)

Fig.1 Poziția Geografica a Municipiului Lugoj

Prima atestare documentară a municipiului Lugoj este in 1333, însă un aspect interesant este faptul că pe aceste meleaguri bănățene au fost doua mari lupte în zona localității Tapia. Mai precis armata Daciei condusă de către Decebal s-a confruntat în două rânduri cu armata Rromană, aceștia în prima instanță reușind să infângă armata Romana condusă de Tetius Iulianus însă mai tarziu, același Decebal a fost înfrânt de către însuși Împaratul Traian. (Drinovan G., 1973).

La data de 5 mai 1551, municipiul Lugoj primește din partea Reginei Isabela titlul de “Civitas Reginalis“, adică Lugojul devena oraș al regalității Habsburgice. Acest titlu a fost dat împreună și cu o stemă personală a orașului dar și o serie de privilegii. Acțiunea Reginei Isabela, de a oferii acest statut orașului de pe Timiș a fost din cauza implicării tot mai frecvente a Imperiului Otoman în Banat dar și intensificării conflictelor militare din regiune, astfel Isabela dorea să atraga simpatia și să câștige loialitatea Bănațenilor (Drinovan G., 1973).

După cum am menționat și anterior, datorită poziției geografice a orașului, municipiul Lugoj este considerat ca fiind “leagănul culturii Bănățene dar este considerat și un important și vechi centru manufacturic, aici luând naștere mai multe bresele și grupuri meșteșugărești. (Drinovan G., 1973). Drept dovadă pentru afirmațiile anterioare, doresc să exemplific câteva personalități precum Bredicenii, Gheorghe Popovici, Tenorul Traian Grozăvescu Valeriu Braniște, Eftimie Murgu, Ion Vidu, Ioan Curea, Filaret Barbu, Anișoara Odeanu, Traian Vuia care și-a fundamentat studiile în Lugoj și Victor Vlad Delamarina. Cu toții au contribuit atât la dezvoltarea orașului cât și la dezvoltarea socio-culturală a Romaniei. (Drinovan G., 1973).

În perioada socialist municipiul Lugoj a cunoscut o puternică dezvoltare atat economică- industrială cât și socio-culturală. Astfel în localitate, industria a prezentat un avânt puternic iar cele mai importante ramuri industriale dezvoltate au fost cele din industria textilă, construcții, energetică etc. Spre exemplu, Lugojul era un important centru regional de producție a materialelor de construcții, Fabrica “Mondial” ajungând să producă anual 3 milioane bucăți de caramidă pe an, iar Tesătoria “Textila“ ajungând în perioada socialistă la o producție anuală de 4.000 mp de fibră textilă (Drinovan G., 1973). Însă de reținut un lucru important ce a oferit municipiului Lugoj un statut unicat, a fost faptul că în localitate exista singura fabrică prelucratoare de mătase naturala din Romania.

Ipoteze de cercetare

Scopul acestei lucrări de licentă este de a observa dacă în Municipiului Lugoj, există o segregare etnică asupra unor etnii și de a analiza problematica acestui subiect în primul rând din perspectiva comunităților entice rrome, iar mai apoi găsirea și analiza cauzelor care ar putea determina un astfel de fenomen, mai precis de a observa la nivelul localității unde anume se regăsesc structuri și grupuri etnice intr-un număr mai ridicat la nivel de cartiere ori zone, care au fost cauzele și motivațiile acestor grupuri etnice de a se stabilii în aceste locații dar si de a observa cat de stranse sunt relațiile ale acestora cu alti membrii ai aceeași etnii.

Dornința de implicare în comunitatea din care fac parte a stat la baza motivației alegerii temei ori mai bine spus a subiectului, dar si faptul ca locuiesc intr-o zona a Municipiului Lugoj din care în decursul timpului am putut constata o marginalizare a comunitații rrome din cartierul Bocșei Mondial, o reticiență a populației fața de cetațenii ce optau să comunice în spațiul public în limba maternal.

Prima ipoteză de la care am plecat a fost de a verifica și studia situația comunitații rrome din Municipiul Lugoj în special din cartierul Bocșei Mondial care reprezintă o comunitate aproape în întregime separate de oraș in care majoritari sunt etnicii rromi, dar si localitatea Măguri care este aferentă administrativ Municipiului Lugoj.

A doua ipoteză este de a studia enclavele maghiare din localitate si de a afla parere acestora despre alte etnii precum rromi, germani, ucrainieni dar si daca in decursul timpului au întampiat probleme din pricina etniei acesotra ori daca au “beneficiat” de anumite privilegii regăsite din cauza unei sensibilitați ale clasterului romanesc de a nu discrimina, relatia pe care au avut-o și o au la locul de munca dar si legatura acestora cu alți membrii din același grup etnic local.

A treia ipoteza este de a observa cat de importanta este tradiția, limba, cultura, mesteșugurile, familia, pentru aceste grupuri și comunitati entice si de a afla daca au întampint probleme sau piedici în manifestarea acestor elemente ce definesc structura si bagajul cultural al unei etnii. Insa un element important a fost de a chestiona și analiza parerea romanilor din localitate despre traditiilealtor gurpuri etnice (maghiari si ucrainieni), daca considera ca drepturile acestora nu sunt încălcate ori nerespectate de alte grupuri etnice sau de administrația locala ori daca acestia exagereaza ori profita de aceste drepturi care le sunt atribuite si garantate în constituție.

Un alt aspect important pe care doresc să-l urăresc în realizarea acestei lucrări de licența este de a studia și analiza percepția clasterului romanesc din Municipiul Lugoj prin metoda interviului și a chestionarului despre gurpurile și comunitațile etnice locale. În principal doresc sa aflu opinia cetațenilor români din localitate despre cultura, obiceiurile, tradițiile culinare ori alte elemente ale acestor etnii dar și daca în decursul timpului au existat cazuri în care din anumite motive aceștia au prezentat un comportament diferențial cu anumite grupuri etnice și care au fost motivațiile acestor acțiuni.

De exemplu dinamica socială, migrația, schimburile, energia, aglomeratia, activitațile sociale, centrele culturale, factorii istorici, multitudinea agentilor economici, preocuparile sociale economice, serviciile și multe alte funcții. Însă ce dă cu adevarat valoare spațiului urban sunt locuitorii acelui spațiu bine delimitat, acești locuitori care contribuie și determina funcționalitatea și dinamica orașului, locuitorii care contribuie la modelarea și structurarea orașului din punct de vedere a activităților economice, aici referindu-ne la sectorul primar, secundar și terțiar. Totuși impactul locuiutorilor unui spațiu urban își lasă amprenta în special în spațiul social al urbanismului local, prin complexitatea și mixtura demografică, religioasă, etnică ori putem să o denumim pur și simplu culturală. Însă tocmai datorita acestor elemente care alcătuiesc bagajul cultural a unui grup de indivizi ce determină o diversificare a structurii elementelor sociale care alcătuiesc totalitatea complementară a unei localitați si determină apariția fenomenului diferențial.

În consecință segregarea etnică sau marginalizarea nu este un subiect tabu, este mai de grabă un subiect acutal dezbătut atât în mediul academic de către specialiști cât și de către nespecialiști, la sfârșitul unei săptămani de muncă, într-o seară de vineri la o bere. Drept urmare putem afirma că ne confruntăm cu o problema socială determinată de elementele amintite anterior care împreună cu facorii istorici au dat naștere acestui fenomen prezent și studiat în toate orașele din întreaga lume, fiind bine cunoscute de către populație.

Metodologia cercetarii

Abordează elementele care stau la baza conceperii acestei lucrări de licență, mai precis metodele de colectare a datelor ori metodele de studiu, exemplificarea motivăarii alegerii metodelor de studiu și selectare datelor dar și explicarea conceptului de segregare etnică, care stă la fundația acestui studiu.

Ca și metode de studiu am ales metoda interviului și metoda chestionarului, considerând că ambele opțiuni sunt potrivite pentru colectarea, gestionarea și analiza datelor rezultate din interacțiunea mea cu diferitele grupuri etnice. Discutând despre acestea în parte, alegerea metodei interviului a fost determinată din dorința de a afla cât mai multe informații de la diferite persoane care fac parte din categoria de “elite” ale unui grup etnic, dar și din pricina flexibilității în adresarea și gestionarea întrebărilor și a interviului.

Pentru realizarea unui chestionar, acesta trebuie bine gândit pentru a obține un rezultat corect din punct de vedere ștințific, adică subiectul trebuie foarte bine analizat si străbătut pentru o mai bună cunoaștere, astfel după ce acești pași au fost realizați putem stabilii intrebările necesare pe care le dorim să le adresăm eșantionului țintă. Astfel în chestionarul pe care l-am aplicat în Municipiul Lugoj am introdus întrebări din care am dorit să aflu zona în care acești etnici locuiesc, ocupația acestora și în ce sector economic activează sau dacă cumva în decursul timpului aceștia au fost discriminați la locul de muncă din pricina faptului că sunt etnici ori când au fost nevoiți să apeleze la diferite servicii publice precum cele medicale, educatie ori administrative.

Un alt aspect important pe care am dorit să-l ating prin intermediul chestionarului a fost de a observa cât de importantă este tradiția și cultura spațiului etnic din care fac parte și dacă cetațenii Municipiului Lugojle respectă cultura, religia și tradiția dar și dacă le-au fost atribuite apelative referiotare la etnia acestora. Totodata, prin intermediul chestionarului am dormit să aflu daca aceștia fac parte dintr-o organizație politică ori dintr-un ONG și care este parerea acestora despre un anume partid politic care le urmărește interesele însă și ce parere au despre alte grupuri ori comunitați etnice din Municipiul Lugoj, dacă în decursul timpului au existat conflicte interetnice ori conflicte în interoriul aceluiași grup etnic.

Alte metode pe care le-am utilizat pentru realizarea lucrării sunt Google Drive, sau mai precis Google Formulare, aceasta aplicatie online oferita de la Google mi-a fost de mare ajutor in realizarea, formularea si distribuirea chestionarelor in municipiul Lugoj, dar si pentru o gestionare cat mai eficientă. Și în cele din urma doresc sa mentionez că pentru clasificarea, sortarea datelor si realizarea tabelelor si figurilor am utilizat programul Microsoft Excel.

Pentru realizarea si exemplificarea pozitiei geografice a municipiului Lugoj am recurs la programul ArcGis pentru avantajele pe care le oferă în elaborarea de harți și sintetizarea fenomenelor sociale pe care doresc să le evidențiez. Prin intermediul harților doresc să evidențiez poziția geografică a mun. Lugoj dar și clasterul Românesc, enclavele maghiare și rrome.

Istoricul cercetarilor

Printr-o prezentare succintă doresc să menționez persoanele care au elaborat lucrări despre municipiul Lugoj, fie ca vorbim despre profesori, istorici sau cercetători, dintre care Popescc, Stratan Muntean, Luchescu, Mureșan, Voiculescu, Crețan, Jucu, Munteanu, Rusu etc. (Jucu. 2011)

Conform lui Patrik TÁTRAI, astfel de studii despre poziționarea spațială a grupurilor ori comunitaților etnice a fost una dintre principalele obiective ale geografiei etnice, ori mai bine spus a geografiei moderne. Astfel, din punct de vedere a cercetarilor etnice asupra bătrânului continent, acestea sunt împarțite in doua:

Europa de Vest

Europa Centrala-Estică

În europa de vest și europa centrala, astfel de studii sunt de multa vreme realizate, in special in zonele urbane pe când în europa central-estică, astfel de studii au reânceput dupa căderea blocului comunist. Partea central-estică a europei, încă prezintă o importantă diversificare a structurilor etnice la diferite nivele, de la National-Regional până la studii locale ori pe localități, cele mai multe cercetări fiind realizate pe regiuni. (TÁTRAI P., 2011)

Astfel putem afirma că România reprezintă un important “zăcământ” pentru cercetările de segregare etnică. Și totuși studii despre stucturile etnice și etnografice de pe teritoriul nostru sunt încă din secolul XIX.

”Prima lucrare cu privire la trecutul rromilor a fost elaborate de Kogalniceanu în 1837. Intitulat Esquisse sur l’ historie, les moeurs et la langue des cigains, respectivul volum este o sinteza conceputa ca o anexa la studiul Historie de la Dacie. Cu toate imperfectiunile inerate, a constituit pentru multa vreme un element de referinta indispensabil demersurilor ulterioare, cel putinpentru mediile academice din afara tarii”. (Crețan R., 2007 p. 10.)

Prezentarea Succintă a conținutului pe capitole

Primul capitol se îngrijește de “Segregarea etnică la nivel de cartiere”, care nu este decăt dezvoltarea subiectului, pentru descrierea și analizarea acestuia la nivelul cartierelor. Pentru a întelege mai bine semnificația acestui fenomen sociologic, doresc să clarific și să explic acest termen de marginalizare ori segregare.

„Astfel marginalizarea sau segregarea socială înțeleasă drept separarea dintre diferitele grupuri sociale, este un fenomen urban întâlnit aproape în toate statele lumii, atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare (Feitosa și Wissmann, 2006, p. 3). Anumite aspecte ale segregării sunt considerate a fi problematice, în mod special cele legate de concentrarea grupurilor dezavantajate sau marginalizate. De exemplu, concentrarea sărăciei, considerată a fi un mecanism de reproducere socială care generează mari costuri economice și sociale, atât la nivel individual, cât și asupra întregului oraș, numărul angajaților și nivelul educațional, rasa sau caracteristicile etnice, reprezintă astfel de aspecte problematice pentru spațiul urban. Apare totodată o listă foarte lungă de efecte negative rezultată din concentrarea rezidențială a persoanelor sărace, a ratei șomajului, al accesului precar la facilitățile urbane, a ineficienței serviciilor sociale, precum și a expunerii permanente la dezastre naturale, poluare și violență. ” (Mionel V., 2010, p.130)

Fig.2 Corelația dinte segregarea și marginalizare (După Mionel, 2010)

Conform afirmațiilor lui Mionel V., care aduce în atenția cicitiorului cauzele ce determină segregarea socială (Vezi Fig 1.), putem afrima că acest capitol dorește să descopere și să evidențieze cauzele care determină o segregare etnică în Municipiul Lugoj. Totodata în acest capitol, vom discuta despre comunitățile rrome din localitate, despre clasterul romanesc dar și despre enclavele maghiare.

Cel de-al doilea capitol, dorește să evidențieze “Segregare si Impactul ecnonomic al etniilor in spațial urban”, scopul acestui capitol este bine definit cunoscându-se foarte bine faptul că în decrusul timpului, asupra economiei Romane, minoritațile etnice au avut tot timpul un cuvând de spus. Fie ca a fost vorba despre inteprinzătorii germani, maghiari ori în special comercianți de origine Iudaică, aceștia au contribuit la dezvoltarea economică a Romaniei. Astăzi ramurile economice au cunoscut o diversificare a producției, de la preocupari comerciale, agricole, industriale ori servicii elementare, activitațile economice sunt bine structurate și divizate în trei categorii:

Sectorul primar, este reprezentat de toatalitatea ramurilor ce au implicari în agricultura, fie ca vorbim despre preocupari agricole propriu-zise ori zootehnice, pomicultura, apicultura etc.

Sectorul Secundar, este reprezentat de către industrie și prelucrarea materilor prime, pentru obtinerea de bunuri. Aceasta ca toate activitatile economice, a înregistrat o diversificare, de la industria grea la cea usoara.

Sectorul Terțial, a prezentat o puternica dezvoltare în statele cu o economice bine dezvoltată, reprezentând ramura cea mai importantă dintr-o economice modernă. (

Trecând peste scurtul istoric și peste stabilirea sectoarelor economice primare, scopul acestui capitol din lucrarea de licență este de a observa ponderea etnicilor in sectoarele de activitate economică, gasirea unor corelații, spre exemplu care este contribuția acestora în sectoarele în care activează, dacă au întâmpinat piedici ori probleme la locul de muncă din partea colectivului ori a conducerii.

Obiectul de studiu în capitolul trei este “Impactul social al etniilor”, Capitolu IV, se ocupă de “Impactul social al etniilor” în cadrul localității de pe Timiș, pentru a observa și analiza structura socială și culturală. Abordarea acestui capitol se realizează exclusiv prin metoda interviului, datorită avantajului flexibilității în formularea întrebărilor și modelarea lor pe tot parcursul interviului.

Grupul țintă pentru realizarea interviurilor sunt binențeles etnicii, dar în principal cei ce au un impact mai ridicat în cadrul societații. Ne referim la elitele locale, fie că sunt reprezentate de către preoti, lideri de comunități, pastori, oameni politici, medici, ingineri, lideri de ONG-uri ori simpli cetațeni. Însă dintre aceștia, atenția noastră este concentrată asurpa pastorilor ori mai bine spus asupra preoților, politicenilor și a liderilor de comunități rome.

Preocuparile Capitolului IV, sunt sunt discuțiile în care dorim să dezbatem

Capitolul V, este rezervat concluziilor și evidențiării rezultatelor acestui studiu despre segregarea etnică din municipiul Lugoj. Prin acest capitol dorim să trage linile la studiile, interviurile, chestionarele, discuțiile avute pe tot parcursul studiului cu cetățenii orașului, pentru a determina ș evidenția un rezultat cât mai satisfăcător.

Capitolul I Segregarea Etnică la nivel de cartiere

Clasterul Românesc