Șef lucrări Dr. Sanda Ileana Cî mpean [629178]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
”IULIU HAȚIEGANU” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:
Șef lucrări Dr. Sanda Ileana Cî mpean

ABSOLVENT: [anonimizat]2014 –

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
”IULIU HAȚIEGANU” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

„Modificarea geometriei canalelor radiculare
preparate cu instrumente mecanizate în rotație
continuă”

Îndrumător ș tiințific:
Șef lucrări Dr. Sanda Ileana Cî mpean

ABSOLVENT: [anonimizat]2014 –

2

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
Capitolul 1 . PRINCIPII GENERALE DE PREPARARE A CANALELOR
RADICULARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
1.1 Tratamentul mecanico -antiseptic ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1.1 Dezinfecția ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1.2 Prepararea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
1.2 Obiectivele mecanice ………………………….. ………………………….. …………………. 10
1.3 Obiectivele biologice ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
Capitolul 2. PREPARAREA CANALELOR CURBE ………………………….. …………………. 13
2.1 Curburile treimii apicale ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
2.2 Curburile treimii mijlocii ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
2.3 Curburile treimii coronare ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
Capitolul 3. INSTRUMENT E ROTATIVE DIN NICHEL -TITAN ………………………….. ….. 18
3.1 Caracteristicele aliajelor de nichel -titan ………………………….. …………………………. 18
3.2 Raționamentul de funcționare al instrumentelo r rotative din nichel -titan …………. 20
3.2.1 Torsiunea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
3.2.2 Îndoirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
3.3 Clasificarea sistemelor rotative din nichel -titan ………………………….. ………………. 24
3.3.1 Trăsăturile acelor din Ni -Ti ………………………….. ………………………….. ………… 24
3.3.2 Tipuri de instrumente rotati ve după conicitate: ………………………….. …………. 26
3.4 Tipuri de instrumentar rotativ utilizat în prepararea canalelor radiculare …………. 27
3.4.1 Sistemul ProTaper (Dent sply) ………………………….. ………………………….. ……. 27
3.4.2 Sistemul Twisted File (SybronEndo) ………………………….. ……………………….. 32
3.4.3 Sistemul Revo S (MicroMega) ………………………….. ………………………….. …… 35
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 37
Capitolul.4 CONTRIBUȚII PERSONALE ………………………….. ………………………….. …… 37
4.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 37
4.2 Materiale și metode ………………………….. ………………………….. ……………………….. 38

3

4.3 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 53
4.4 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 60
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 61

4
PARTEA GENERALĂ
INTRODUCERE

Termenul de ”endodonție” provine din limba greacă fiind alcătuit din două
cuvinte : ”endo” adică înăuntru și ”dontia” adică dinte. Deci endodonția este specialitatea
medicinii dentare care se ocupă cu interiorul dintelui, cu prevenția, diagnosticarea și
tratamentul afecțiunilor pulpare.
Apariția instrumentelor rotative din nichel -titan în endod onție în urmă cu
aproximativ două decenii, a modificat felul în care se efectuează tratamentele la nivelul
canalelor radiculare, permițând ca numărul canalelor complexe preparate cu un nivel
scăzut de erori, să crească. Astfel în ultimii ani au avut loc mu lte schimbări în
endodonția generală și în special în domeniul preparării canalelor datorită creșterii
frecvenței utilizării instrumentelor rotative din nichel -titan. Această vastă utilizare se
datorează faptului că aceste instrumente scurtează foarte mult din timpul de lucru al
medicului și implicit din timpul pacientului. De asemenea, datorită elasticității crescute
permit abordarea canalelor extrem de curbe și o mai bună curățare și preparare a
canalelor radiculare comparativ cu instrumentele manuale din oțel inoxidabil.
Subiectul preparării biomecanice a canalelor cu curburi accentuate este unul de
actualitate, fiind analizat cu atenție de o mulțime de autori care testează în diferite studii
variatele proprietăți ale instrumentelor rotative din nichel -titan și detaliază tratamente
finalizate cu succes cu ajutorul acestor instrumente. În plus față de instrumentele cu
care se realizează tratamentul mecanic și tehnicile de preparare, de o importanță
crescută este și morfologia canalelor radiculare împreună cu gradul curburii acestora,
jucând un rol important în realizarea unui tratament complet și corect. Datorită faptului
ca un ul dintre principiile pe care se bazează tratamentul endodontic al dintelui este
acela de a păstra anatomia originală a canalului, s ubiectul discutat în această lucrare
este unul controversat, prezentând un interes crescut în endodonție. Lucrarea
prezentată în paginile ce urmează are scopul de a urmări dacă un anumit sistem rotativ
din nichel -titan respectă principiile preparării canal elor radiculare și în ce măsură.

5
Capitolul 1 . PRINCIPII GENERALE DE PREPARARE A CANALELOR
RADICULARE

Fără a minimaliza importanța etapei de obturare a canalului radicular, etapa de
preparare sau curățire a canalului radicular este fără îndoială cea mai importantă, cea
mai complexă și cea mai delicată (1). Un canal ce nu a fost în prealabil curățat și
dezinfectat în mod adecvat este imposibil să fie obturat cu corectitudine. Pe de altă
parte, deficiențele minore în obturarea canalului radicular au fos t tolerate din punct de
vedere biologic dacă s -a respectat cu strictețe etapa de preparare și dezinfecție, în timp
ce un canal infectat va duce la infecții periapicale (2).
Schilder susține în mod corect ca și un dentist care nu este atât de experimentat
în obturarea canalelor radiculare poate obtura cu ușurință un canal cu gutta -percha
încălzită atât timp cât canalul a fost cu strictețe curățit și preparat.
Un subiect controversat în endodonție este: este posibilă curățirea în totalitate a
sistemului canal icular radicular? Unii dentiști consideră ca pentru a putea elimina
multitudinea de bacterii din canalul radicular, acesta trebuie mult lărgit, pe de altă parte
alții susțin ca un canal poate fi în totalitate dezinfectat (3) chiar și fără a fi mult lărgit
dacă a fost irigat în mod corect, deoarece substanțele irigante pot pătrunde în locurile
inaccesibile acelor cum ar fi : istmul, resorbții, canale radiculare laterale, bifurcații. Deci
rămâne unanim acceptat și demonstrat prin diferite studii acreditate: acele prepară
canalul, iar substanțele irigante dezinfectează, curăță (4,5,6,7,8,9,10,11)

1.1 Tratamentul mecanico -antiseptic

1.1.1 D ezinfecția
Scopul dezinfecției este îndepărtarea întregii materii intracanalare de origine
pulpară, vitală sau necrotică și a microorganismelor din sistemul canalicular radicular.

Îndepărtarea țesutului vital pulpar
În canalele suficient de largi și drepte, pentru îndepărtarea țesutului vital pulpar
în întregime (un singur fragment) sunt recomandate acele extractoare de nerv. Aceste
ace sunt realizate dintr -un filament metalic rotund, ușor conic, care este crestat în așa
fel încât să creeze ghimpi multipli. Este un instrument delicat care se fracturează ușor,
fiind creat doar pentru a agăța și a răsuci pulpa în jurul său pentr u a o putea extrage din

6
canalul radicular, dar niciodată nu trebuie să intre în contact cu pereții canalului
radicular. În plus, dimensiunea instrumentului trebuie aleasă judicios astfel încât să fie
destul de larg pentru a putea prinde pulpa, dar nu prea larg pentru a nu atinge pereții
canalului. Odată ce pulpa a fost prinsă în jurul acului introdus în canal două treimi din
lungimea sa și răsucit 180°, treimea apicală a pulpei va fi dislocată ușor și secționată
fără a fi nevoie ca acul să ajungă la nivelu l apexului. Bineînțeles toate acestea în
prezența unei bune irigări cu hipoclorit de sodiu.
Din cele descrise mai sus se pot trage trei concluzii : aceste instrumente nu vor fi
utilizate niciodată în canale înguste și calcificate sau în canale cu curburi a ccentuate
sau introduse până la nivelul apexului.Pot fi folosite cu încredere la incisivii centrali
superiori, caninii cu un singur canal, premolarii doi superiori cu un singur canal,
rădăcinile palatinale ale molarilor superiori și rădăcinile distale ale molarilor inferiori.
Dacă se suspectează că dintele în cauză are două canale, este contraindicată
utilizarea acelor extractoare de nerv.

Îndepărtarea țesutului pulpar necrotic și a microorganismelor
Țesutul pulpar necrotic său aflat în stare avansată de d egenerare cu prezența de
microorganisme nu poate fi îndepărtat cu cu acele extractoare de nerv. Acest țesut se
poate îndepărta doar cu ajutorul soluțiilor irigante împreună cu acțiunea mecanică a
instrumentarului endodontic.

Soluțiile irigante
Așa cum am mai menționat, instrumentarul endodontic nu trebuie utilizat
niciodată în canale uscate, ci trebuie să fie introdus în soluții irigante întotdeauna
înainte de a pătrunde într -un canal, iar canalul radicular împreună cu camera pulpară
trebuie să fie umplut e în totalitate cu aceste soluții irigante.
Soluțiile irigante utilizate în endodonție trebuie să îndeplinească mai multe
cerințe:
a)să fie în măsură să digere proteinele și să dizolve țesutul necrotic
b)să aibă o tensiune superficială mică pentru a putea iriga delta apicală, precum
și celelalte zone ce nu pot fi atinse de instrumentarul endodontic
c)să aibă proprietăți germicide și antibacteriene
d)să nu fie toxice și să nu irite țesutul periapical
e)să păstreze resturile dentinare în suspensie, pentru a p reveni blocarea
porțiunii apicale a canalului

7
f)să lubrifieze instrumentarul de canal
g)să prevină decolorarea dintelui, albindu -l
h)să fie inofensive pentru pacient și medic
i)să fie ușor accesibile și cu un preț scăzut
Soluția de irigare cea mai utilizat ă în zilele noastre este hipocloritul de sodiu,
deoarece îndeplinește cele mai multe dintre cerințele enumerate mai sus.
a)Acțiunea de solvent a hipocloritului de sodiu se poate exercita și asupra
țesutului pulpar vital, tânăr, sănătos ca și cel din canale le accesorii doar dacă i se
acordă suficient timp pentru a -și realiza efectul și dacă în interiorul canalului pătrunde o
cantitate adecvată de irigant (canalul fiind lărgit suficient). A fost demonstrat că soluția
de hipoclorit de sodiu 5,25% este capabilă să pătrundă în țesutul organic, să îl dizolve
și să îl îndepărteze din toate zonele neaccesibile acelor endodontice, curățând atât
canalele largi cât și ramificațiile lor fine.
Această acțiune de solvent este amplificată de căldură astfel încât o temperat ură
de 60°C crește eficacitatea acestuia.
b) Datorită tensiunii superficiale mici pe care o are hipocloritul de sodiu, acesta
pătrunde în zone neaccesibile instrumentarului endodontic: canale laterale, rezorbtii,
depresiuni și anfractuozități ale spațiului endodontic, incluzând și delta apicală, fără a fi
nevoie de o presiune excesiva pentru injectarea acestuia în canalul radicular.
c) Acțiunea germicidă și antibacteriană o are asupra bacteriilor Gram pozitive,
Gram negative, microorganismele producătoare d e spori, virusuri, anumiți anaerobi(ex:
Enterococcus faecalis) ce se găsesc de obicei în canalul radicular infectat.
Hipocloritul de sodiu se utilizează de asemenea pentru sterilizarea conurilor de
gutta -percha ce nu pot fi sterilizate prin căldură, aceste a fiind introduse timp de un
minut în hipoclorit (12,13) .
Hipocloritul de sodiu reacționează cu detritusurile organice, devenind astfel
inactiv pentru a -și realiza funcția antibacteriană. De aceea soluția iriganta trebuie
aplicată frecvent în canalul radicu lar pentru a fi mereu proaspătă.
d) Datorită toxicității ce o prezintă hipocloritul de sodiu, trebuie evitat ca acesta
să ajungă dincolo de foramenul apical (14) deoarece poate produce inflamație și
parestezie (care poate fi permanentă) (15).
e)Este foarte i mportant ca soluția iriganta să fie prezentă întotdeauna în canalul
radicular păstrând resturile dentinare în suspensie, deoarece un canal uscat poate
duce la blocaje sau chiar la fracturarea instrumentului pe canal datorită forței necesare
în utilizarea a cestuia.

8
f) Această lubrifiere oferită de hipocloritul de sodiu facilitează introducerea
instrumentelor endodontice chiar și în canale înguste, sinuoase reducând riscul de
fractură a acului în canal.
g) Acțiunea de albire este una de scurtă durată, durea ză câteva ore, după care
dintele revine la culoarea lui inițială
Agenții chelatori
Agenții chelatori sunt substanțele capabile să se combine cu ionii de Ca² ⁺,
făcând astfel posibilă înmuierea dentinei. Cea mai utilizată substanță în acest scop este
acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA) fiind disponibil sub formă vâscoasă sau lichidă.
Agenții chelatori se utilizează pentru lubrifiere, emulsionare și flotație (mărirea
capacității de plutire) (16).
Detritusurile dentinare sau “smear layer”
Este bine știut că principalii vinovați în patologia pulpară și periapicală sunt
bacteriile,așa că succesul în endodonție depinde de abilitatea medicului de a curăța și
dezinfecta sistemul canalar tridimensional și apoi de a realiza o obturație radiculară
corespunzătoare (17,18).
Chiar dacă hipocloritul de sodiu este cel mai eficient dizolvant al țesutului pulpar
vital și devital, el nu are capacitatea de a îndepărta detritusurile formate în timpul
instrumentării canalului radicular.
Acest “smear layer” se formează doar în urm a contactului dintre instrumentarul
endodontic și dentină și poate fi separat în două componente: un strat subțire ce
acoperă pereții canalului radicular cu o grosime de 1 -2 microni și cealaltă componentă,
mai agresivă, pătrunde în tubulii dentinari formân d dopuri de 40 microni
profunzime (19). El este alcătuit din particule mici anorganice de țesut calcificat și
materie organică (reziduuri vitale sau țesut necrotic pulpar, bacterii, celule sangvine).
Detritusurile dentinare, chiar dacă nu obstruează în într egime tubulii dentinari ci doar
încetinesc pasajul microorganismelor, ele împiedică pătrunderea medicamentelor și
materialului de obturație la nivelul tubulilor dentinari. Așa că îndepărtarea detritusurilor
dentinare duce la o obturație radiculară mai co mpactă. Cum detritusurile dentinare
sunt alcătuite mai mult din materie anorganică, soluția cea mai bună pentru
îndepărtarea lor este acidul slab (citric, fosforic) sau agenții chelatori (20).
Utilizarea agenților chelatori
Până în prezent, EDTA -ul pare cel mai eficient (20) în eliminarea detritusurilor
dentinare deoarece:

9
utilizându -l în timpul preparării canalului radicular, el contracarează formarea
smear layer -ului permițând hipocloritului de sodiu să pătrundă în profunzime, penetrând
tubulii dentinari în acele zone unde altfel smear layer -ul l-ar fi împiedicat să își
îndeplinească funcția;
-EDTA utilizat alternativ cu NaClO, nu lasă ca smear layer -ul să se organizeze și
să ajungă să formeze dopuri care să blocheze tubulii dentinari.
Această utilizare a Na ClO împreună cu EDTA potențează efectul bactericid (21)
astfel încât NaClO este mai eficient decât utilizat singur și pătrunde mai în profunzime.
Pentru aceasta e necesar ca EDTA să aibă o concentrație mare (10%) deoarece acidul
este parțial neutralizat de hipocloritul aflat deja în canal.
Tehnica operatorie
După deschiderea camerei pulpare și îndepărtarea pulpei dacă aceasta e
prezentă, cavitatea se irigă cu NaClO. Dacă apare o hemoragie în urma îndepărtării
pulpei, utilizarea unei concentrații crescute de apă oxigenată o poate stopa. După care
e obligatorie clătirea din abundență cu o soluție salină pentru a neutraliza apa
oxigenată.
În acest moment camera pulpară e umplută cu un agent chelator. Se introduce
în canal un ac precurbat care datorită tensiunii superficiale mici poartă cu el în
profunzime și agentul chelator, care la rândul lui ajută acul să pătrundă cu ușurință în
canal. Este extrem de important ca în canalele înguste să se introducă inițial agentul
chelator deoarece acesta emulsionează țesuturi le, înmoaie dentina, reduce riscul de
blocaje și menține țesutul rezidual în suspensie permițând ca acesta să fie aspirat din
canal (16). Utilizarea unui agent chelator este importantă și în cazul dinților vitali
deoarece împiedică formarea precoce a dopur ilor de colagen care are loc după
introducerea primului ac în canal și care poate compromite rezultatul final încă de la
început blocând canalul radicular. După faza inițială manuală, se utilizează
instrumentele rotative (frezele Gates Glidden sau instrume nte rotative de Ni -Ti). În
această etapă se produce o cantitate crescută de detritusuri care trebuie îndepărtate
irigând intens cu hipoclorit de sodiu. Contactul dintre irigant și agentul chelator duce la
formarea de oxigen ce ucide bacteriile anaerobe și prin efervescența produsă ajută la
îndepărtarea resturilor dentinare (16). Este important ca după fiecare instrument
introdus în canal să se efectueze o nouă irigare a canalului.
De obicei se utilizează seringi de 5 ml și ace cu calibrul de 25 sau 28 care
trebuie precurbate pentru a pătrunde mai ușor în canal.

10
1.1.2 P repararea
Pe baza activității substanțelor irigante și a instrumentarului endodontic,
fragmentele pulpare, microorganismele, toxinele lor și totalitatea materiei infectate ce
poate exista î n canalul radicular sunt îndepărtate în timpul etapei de dezinfecție. În mod
simultan instrumentarul endodontic prepară canalul în așa fel încât prin spațiul obținut
acesta poate fi obturat tridimensional cu ușurință.
Viitoarea formă a canalului radicular depinde de tehnică de obturare ce va fi
folosită mai târziu. Așa cum G.V. Black a descris în urmă cu un secol principiile
preparării cavităților în stomatologia restaurativă (22), Schilder a enumerat obiectivele
mecanice și biologice în prepararea canalelor radiculare ce urmează a fi obturate cu
gutta -percha încălzită (23).

1.2 Obiectivele mecanice

1)PREPARARE CONICĂ
Canalul trebuie să fie uniform și progresiv conic sau de forma unui trunchi de
con, fără proeminențe de -a lungul pereților săi, cu diametru cel m ai mic poziționat
apical, iar cel mai larg coronar. În timpul obturării canalului radicular, forțele verticale
pot fi transformate în forțe laterale ce acționează spre pereții canalului, de -a lungul
întregii interfețe dentină/gutta -percha, obținându -se ast fel etanșeizarea canalului
precum și obturarea unor canale laterale.
Acest lucru este posibil în conformitate cu legile comune ale fizicii, mai precis cu
Legile lui Pascal: Presiunea exercitată din exterior pe o porțiune din suprafața unui
lichid aflată în repaus, într -un vas închis ermetic, se transmite prin lichid în toate
direcțiile și cu aceeași mărime asupra pereților vasului în care se află lichidul (24).
Canalul de forma unui trunchi de con respectă anatomia originală a canalului și
se poate obține și în cele eliptice, laminare sau cu secțiuni de forma unei panglici.
Această formă permite de asemenea o dezinfecție mai amănunțită, un contact mai
intim între instrumentarul endodontic și pereții dentinari, o mai bună îndepărtare a
resturilor pulpare ș i o mai bună penetrare a substanțelor irigante.
Prin urmare crește și probabilitatea de obturare a canalelor radiculare laterale
mai importante. În concluzie această conicitate a canalelor permite instrumentarului
endodontic să depisteze zona cea mai cri tică din treimea apicală realizându -se astfel o
adecvată preparare și apoi obturare.

11
2) DIAMETRU TRANSVERSAL CE SE REDUCE ÎN DIRECȚIE CORONO –
APICALĂ
Este greșit ca pe o porțiune de câțiva milimetri să avem același diametru
transversal, acest diametru scade pe măsură ce ne îndreptăm spre apex.

3) CONICITATEA TREBUIE SĂ EXISTE PE MAI MULTE PLANURI ȘI
TREBUIE SĂ DEA O SENZAȚIE DE CURGERE
Canalul radicular trebuie să fie conic atât în plan mezio -distal cât și în plan
vestibulo -oral: evident prima formă poate fi observată pe o radiografie, iar cea de -a
doua doar pe un dinte extras. Cu alte cuvinte, în timpul preparării trebuie să respectăm
curburile anatomice ale dintelui, iar pe un dinte extras, preparat și obturat care ulterior
va fi radiografiat în diferite poziții, se pot observa curburile și forma de con în orice
poziție e așezat dintele.

4) FORAMENUL APICAL AR TREBUI SĂ NU FIE MUTAT , ci păstrat la poziția
și forma lui inițială
Instrumentarea excesivă și inadecvată poate determina schimbarea poziție
forame nului apical pecum și modificarea formei lui prin două mecanisme:
a)EXTERN : adică schimbarea poziției foramenului apical în afara suprafeței
radiculare prin realizarea unui foramen eliptic, în formă de lacrimă sau prin perforarea
directă a foramenului (ca le falsă) . Pentru a evita aceste erori e necesară utilizarea unor
ace de diametre mici și precurbate.
b)INTERN : adică schimbarea poziției foramenului apical în interiorul rădăcinii,
poate fi realizată în cadrul canalului original sau în pereții dentinar i.

5)FORAMENUL APICAL TREBUIE PĂSTRAT CÂT MAI ÎNGUST DIN PUNCT
DE VEDERE PRACTIC pentru a obține o cât mai bună sigilare și a împiedica gutta –
percha să îl depășească. Aceasta nu înseamnă că foramenul apical trebuie păstrat cât
mai îngust posibil: dacă un medic avansează cu dificultate cu un ac mic, acesta nu
trebuie lăsat așa ci foramenul apical trebuie dezinfectat, apoi lărgit astfel încât să fie
convenabil medicului și ușor de obturat. Pe de altă parte este inutil și chiar periculos ca
un canal să fie lă rgit excesiv deoarece aceasta ar putea duce la daune parodontale, la
o imposibilă obturare și sigilare corectă datorită lipsei de control apical. În concluzie
foramenul apical nu va fi lărgit mai mult decât dimensiunea unui ac ISO # 20, iar dacă
acesta are deja această dimensiune va fi doar dezinfectat nu și lărgit.

12
1.3 Obiectivele biologice

Din moment ce leziunile de origine endodontică sunt cauzate de prezența
țesutului infectat în canalul radicular, cu cât el este îndepărtat mai repede cu atât
vindecare a poate începe mai devreme. Această infecție poate fi îndepărtată nu numai
prin extracția dintelui și împreună cu el și a țesutului infectat, ci și printr -un tratament
mecanico -antiseptic corect și riguros.
1) Instrumentare limitată doar în interiorul canalul ui radicular
2) Nu forțați trecerea materialului necrotic dincolo de foramen
3) Îndepărtarea în mod conștiincios a întregului detritus tisular
4) Finalizarea procesului de curățare și preparare a canalelor individuale într -o
singură ședință.
Dacă avem un dinte vi tal pluriradicular și timpul nu ne permite să finalizăm
tratamentul la nivelul tuturor canalelor, preparăm un singur canal, îl uscăm, închidem
cavitatea de acces cu Crestin sau Cavit, iar restul canalelor le finalizăm în ședința
următoare. Dacă dintele es te asimptomatic, cu o carie profundă și camera pulpară
deschisă, el poate fi lăsat deschis până la ședința următoare sau sigilată deschiderea
canalului cu material provizoriu.
5) În timpul lărgirii canalelor trebuie creat un spațiu suficient pentru a cuprinde
orice exudat se poate forma.
Acest spațiu obținut în urma lărgirii era utilizat în trecut pentru introducerea unei
medicații, dar acum canalul este lăsat liber pentru ca exudatul format în urma preparării
canalului de către medicul dentist să aibă unde să se acumuleze și să nu ajungă în
spațiul periodontal ducând la parodontită, iar dacă e necesară o anumită medicație se
îmbibă o buletă de vată în acel tratament și se lasă la nivelul camerei pulpare canalele
rămânând libere (medicamentele introduse în cana l sunt iritante și se pot infiltra la nivel
apical producând parodontită și disconfort pacientului) .

13
Capitolul 2 . PREPARAREA CANALELOR CURBE

Numeroase studii care s -au ocupat cu anatomia sistemului canalar radicular au
demonstrat că sunt foarte ra re canalele cu adevărat drepte și că deși pe o radiografie
intraorală acestea par drepte, în realitate aproape niciodată nu urmează traiectul liniar
sugerat de imaginea radiologică bidimensională (1). Incisivii laterali superiori, conform
lui Ingle (25), au a doua cea mai mare rată de eșec dintre toți dinții celor două arcade,
având în general o curbură înspre palatinal la nivelul treimii apicale, curbură ce nu se
observă radiologic. Canalul mezio -vestibular al molarilor unu inferiori are în general o
curbur ă înspre distal care poate fi observată radiologic, dar în mod frecvent acești
molari au și o curbură înspre lingual care adesea este mascată și nu poate fi observată
radiologic. Aproape toate canalele au curburi în diferite planuri, care trebuie intuite c hiar
dacă pe imaginea radiologică ele nu sunt vizibile. Medicul dentist trebuie să
deosebească curburile din treimea apicală de cele din treimea medie sau coronară
deoarece fiecare din ele necesită un tratament particular. Chiar dacă prepararea
canalelor curbe este mai ușor de realizat cu instrumente din nichel -titan, tehnica
recomandată este cea combinată folosind instrumente manuale, iar ulterior instrumente
rotative, ținându -se în considerare că uneori curbura apicală poate fi preparată doar cu
instrume nte manuale de oțel inoxidabil, de aceea este încă utilă discuția preparării
manuale a canalelor curbe.

2.1 Curburile treimii apicale

Aceste curburi trebuie respectate și niciodată îndreptate nici măcar minim,
deoarece astfel foramenul apical poate fi de plasat de la poziția lui originală și forma lui
alterată. Aceasta este o greșeală gravă deoarece poate duce la mai multe erori :
1. Perforarea directă a suprafeței radiculare cu un instrument drept și de
dimensiuni mari.
2. Proeminențe sau canale false c are constă în formarea unui nou canal,
tangențial la cel original, dar care nu perforează suprafața radiculară.
3. Crearea unui foramen în formă de lacrimă (picătură).
Conservarea curburii treimii apicale este asigurată prin utilizarea în timpul
tratament ului mecanico -antiseptic a instrumentelor mici, precurbate(ace Kerr ISO 08
sau 10). Gradul de precurbare al acelor trebuie să reflecte gradul curburii apicale a

14
canalului tratat. Instrumentul nu ar trebui să își înceapă activitatea până când nu
suntem sigu ri că el se află exact la vârful radiologic al canalului. O dată ce acest lucru
este confirmat radiologic, se poate începe instrumentarea canalului, cu acul precurbat
îmbăiat în hipoclorit de sodiu, cu mișcări scurte, de ordinul fracțiunilor de milimetru.
Aceste mișcări scurte ajută la conservarea curburii originale a canalului precum și la
păstrarea curburii acului. Dacă am acționa cu mișcări largi, am pierde curbura acului,
am îndrepta curbura canalului, ceea ce ar putea duce la schimbarea poziției
forame nului apical sau crearea de căi false. Cu toate acestea, acul are mereu tendința
de a reveni la forma inițială, de aceea este important să îl retragem din canal periodic,
să îl curățăm și să îl recurbăm după curbura canalului înainte de a -l reintroduce în
canal.
Dacă în cazul canalelor de dificultate medie și în principiu drepte este important
să nu se avanseze la un ac cu diametru mai mare decât atunci când acul utilizat se
mișcă ușor în canal, cu atât mai mult acest lucru trebuie respectat în cazul cana lelor cu
curburi în treimea apicală. Este indicat sau dacă nu chiar obligatoriu să reintroducem
acul următor mai mic înainte de a -l introduce pe cel mai mare pentru a ne asigura că
este menținută curbura apicală cât și permeabilitatea canalului(secvența pr opusă de
Mullaney).
În aceste canale cu curbura în treimea apicală nu este recomandată utilizarea
acelor reamers deoarece se poate realiza efectul de clepsidră cu lărgirea și modificarea
poziției foramenului apical, existând de asemenea riscul de a crea în peretele exterior
al curburii denivelări și margini ce pot complica menținerea curburii apicale.

SECVENȚA CORECTĂ Î N UTILIZAREA ACELOR PE CANALE CURBE
ACE
08
10 08
15 10
20 15
25 20

Fig. 1 Secvența corectă în cazul canalelor curbe(1) Lungime de lucru constantă

15

Dacă se întâmplă să fie realizată o denivelare în interiorul canalului astfel încât
acul nu mai poate avansa, acesta nu trebuie forțat să intre și nici înșurubat deoarece se
pot crea căi false, perforații radiculare sau chiar se poate fractura acul. Cea ma i bună
soluție este să se înceapă din nou cu primul ac cel mai mic(# 08 sau #10) care să fie
precurbat accentuat în treimea apicală și să fie introdus cu curbura în aceeași direcție
cu curbura canalului.
Odată ce canalul original a fost relocalizat, iar a cul coboară în interiorul lui fără
cel mai mic efort, se poate elimina denivelarea obținută prin step -back. O metodă mai
ușoară și mai rapidă care duce la aceleași rezultate este utilizarea acelor manuale GT
împreună cu cleștele EndoBender.
Acest instrumen t prinde acul din nichel -titan și îl îndoaie la 180°.

2.2 C urburile treimii mijlocii

Și aceste curburi trebuie respectate și menținute astfel încât să ofere obturației
radiculare o senzație de curgere. Îndreptarea parțială a acestor canale este inevita bilă.
Curburile duble din treimea mijlocie sau curburile în formă de baionetă sunt cele mai
dificil de conservat și de aceea vor fi tratate în mod special.
Aceste curburi apar cel mai frecvent la premolarii doi superiori și inferiori, fiind
caracterizați în direcție corono -apicală printr -o primă curbură direcționată mezial și o a
doua direcționată distal. Este evident că din aceste două curburi, cea de -a două trebuie
neapărat respectată deoarece îndreptarea ei poate duce la schimbarea poziției
foramenului apical, iar în cazul primei curburi este cu siguranță important să încercăm
să o menținem atât cât este posibil pentru a preveni subțierea rădăcinii ce poate duce
la perforații.
Pentru a respecta și conserva cea de -a doua curbură, cea situată înspre apica l,
este necesar să se țină cont de toate regulile amintite mai sus în cazul canalelor cu
curbura în treimea apicală.
Pentru a respecta și conserva prima curbură, cea situată înspre coronar, trebuie
să se țină cont de alte reguli. În mod evident, toate acel e trebuie să aibă două curburi și
trebuie introduse cu curburile în direcția curburilor canalului. Canalul trebuie preparat cu
mișcări fine și scurte astfel încât să nu fie îndreptat sau lărgit în zone nedorite. În acest

16
caz este de asemenea necesar ca per iodic acul să fie retras din canal, irigat, recurbat,
iar apoi reintrodus în fiind orientat în mod corect.
Utilizarea atât a acelor din nichel -titan manuale cât și a celor rotative a făcut ca
prepararea curburilor din treimea mijlocie și în special a celor în baionetă, să fie mult
mai ușoară. De fapt, instrumentele din nichel -titan, rămân centrate pe canalul radiculare
în timp ce sunt utilizate îndepărtând dentina pe 360°. Rezultatul este că ele nu
îndreaptă curburile ci le mențin asigurând o bună respectar e a anatomiei canalului
radicular.

2.3 C urburile treimii coronare

În timp ce curburile din treimea apicală trebuie respectate, iar cele din treimea
mijlocie sunt tocite și netezite timpul preparării de rutină a canalului radicular, curburile
treimii co ronare trebuie eliminate înainte de a începe dezinfecția și prepararea
canalului.
În cazul canalelor radiculare cu curbura în treimea coronară (cel mai frecvent
apar la rădăcina mezială a molarilor inferiori și rădăcina mezio -vestibulară a celor
inferiori) , înainte de a introduce instrumentele până la nivelul foramenului apical și
înainte de a începe utilizarea lor, este necesară îndreptarea acestor curburi și lărgirea
timpurie a treimii coronare și mijlocii ale canalului, aceasta aducând o serie de
avantaj e:
– permite un acces direct către treimea apicală, o instrumentare mai sigură, mai
rapidă și mai eficientă (24,26) și dă medicului o siguranță și un control mai bun în
direcționarea acelor spre treimea apicală.
– reduce riscul formării denivelărilor la ni velul pereților canalului, schimbării
poziției originale a foramenului apical și fracturării instrumentelor
– aceasta lărgire a accesului radicular permite o mai bună pătrundere a soluțiilor
irigante și o mai bună îndepărtare a detritusurilor din regiunea apicală
Această metodă de îndreptare a curburii treimii coronare a fost descrisă de
diverși autori cu diverse tehnici.
În tehnica step -down propusă de Goerig (27), eliminarea curburii din treimea
coronară se realizează cu ajutorul acelor Haedstrom cu dimens iuni crescătoare(# 15,
20 și 25) care sunt introduse până la punctul în care se angajează pe pereți, după care

17
se rece la utilizarea frezelor Gates -Glidden (excepție canalele calcificate sau înguste
unde se pătrunde înainte de toate cu ace # 08 sau 10 până la nivel apical).
Pornind de la observația că porțiunea coronară a canalelor molarilor inferiori este
de obicei cea mai îngustă porțiune, Leeb (28) sugerează că în primul rând această
porțiune să fie lărgită cu freze Peeso sau Largo montate pe o piesă cu t urații scăzute
astfel încât instrumentarea porțiunilor rămase să decurgă fără nici o interferență.
După care se poate instrumenta cu ace Kerr de dimensiuni mici. Uneori canalul
este atât de îngust încât singurele ace cu care se poate pătrunde sunt cele # 08 sau
10, o freză ne având loc nici măcar să pătrundă.

Fig 2. Freze largo/peeso

18
Capitolul 3 . INSTRUMENTE ROTATIVE DIN NICHEL -TITAN

De-a lungul ultimilor ani, endodonția a suferit o revoluție completă odată cu
introducerea instrumentelor manuale din aliaj de nichel -titan, iar apoi a celor rotative.
Caracteristicile acestor aliaje de nichel -titan (superelasticitate, forță) au făcut posibilă
fabricarea instrumentelor rotative cu conicitate dublă, triplă sau chiar cvadruplă față de
instrumen tele manuale tradiționale (1). Aceasta a dus la o preparare perfectă utilizând
instrumentar foarte puțin într -un timp scurt, fără a fi nevoie ca medicul să aibă abilități
peste medie.

3.1 Caracteristicele aliajelor de nichel -titan

– Memoria formei reprez intă capacitatea aliajelor de nichel -titan să revină la
forma inițială, această proprietate fiind utilizată în ortodonție dar nu și în endodonție.
-Super -elasticitatea reprezintă proprietatea corpurilor de a se deforma în urma
acțiunii forțelor externe și de a reveni la forma inițială după ce forțele externe dispar.
Această proprietate însă are o limită a elasticității, care dacă e depășită, corpul nu mai
poate reveni la forma inițială, suferind o deformare plastică. Această proprietate
prezentă la aliajele de Ni -Ti ajută la păstrarea anatomiei originale a canalului radicular
în timpul preparării sistemului canalar.
– Forța (rezistența)
Studiile au demonstrat că acele din Ni -Ti au fost mult mai rezistente la forțele de
torsiune în sensul acelor de ceasornic sau în sens contrar acelor de ceasornic față de
acele din oțel inoxidabil29,30. Această proprietate a aliajelor din Ni -Ti a dus la o
preparare a canalelor mult mai simplă datorită forței ridicate ce o au.
-Biocompatibilitate
-Rezistența la coroziune

Avant aje:
Pentru a accentua avantajele instrumentelo r din aliaje de nichel -titan voi
enumera dezavantajele instrumentelor din oțel inoxidabil:
– Acele din oțel inoxidabil prezintă o rigiditate crescută de aceea deseori nu
se pot angaja cu ușurință în canalele cu curburi

19
– Acele din oțel inoxidabile disponibile sunt aproape cilindrice (conicitate
2%). Din această cauză, pentru a obține o preparare conică se cer
secvențe operatorii laborioase, o bună îndemânare și multă răbdare din
partea medicului cât și a pacientulu i.
Apariția aliajelor de nichel titan a îndepărtat aceste două dezavantaje.
Superelasticitatea și rezistența crescută a aliajelor de nichel -titan a făcut posibilă
apariția instrumentelor rotative cu conicitate dublă, triplă sau mai mare față de
conicitatea standard (2%) a celor din oțel inoxidabil. Astfel conicitatea crescută a dus la
reducerea numărului de ace utilizate la prepararea canalelor. Și mai mult de atât,
superelasticitatea a dus la obținerea unei preparări extrem de conservatoare a
canalului rad icular, mult mai bine centrate, respectând anatomia originală 15, 33, 37,
41, 56, 62, 68, 73,74,75,75,77,78,82.
Datorită faptului că aliajele de nichel -titan au o rezistență crescută, aceste ace
manuale au putut fi mecanizate, iar împreună cu conicitatea mare ce o dețin se pot
obține preparări perfecte într -un timp scurt, chiar dacă abilitățile operatorului nu sunt
excepționale.
Pentru a înțelege mai bine diferența geometriei obținute la nivelul canalului
radicular în urma preparării cu ace din oțel inoxi dabil și cea obținută cu ace rotative din
nichel -titan cu conicitate crescută, se pot realiza secțiuni transversale la nivelul
rădăcinilor meziale ale primilor molari inferiori, în treimea coronară, înainte și după
instrumentarea canalelor cu fiecare tehn ică.
– În cazul canalelor preparate cu ace din oțel inoxidabil, se observă la nivelul
unei secțiuni transversale la nivelul canalului radicular că formă ovală și lărgită este
dată de mișcările dinamice ale acului în canal și de forța cu care se realizează aceste
mișcări, nu de forma observată pe secțiunea transversală a acului utilizat. Forma
obținută nu este centrată în canalul original, curburile originale devin drepte și prin
urmare diametrul canalului la acest nivel este mult mai mare decât a acului ut ilizat.
Aceste argumente nu sunt importante numai pentru a evita subțierea excesivă a unor
pereți ai canalului, riscând perforarea lor ci și pentru a putea obține cu adevărat o
obturare tridimensională a sistemului canalar. Într -adevăr conul de gutapercă având
formă rotundă pe secțiune, nu se poate adapta bine într -un canal de formă ovală. În
urma condensării gutapercii încălzite, forța utilizată va împrăștia materialul de obturare
a canalului astfel încât se va umple spațiul dintre conul de gutapercă și peretele
canalului datorită diferenței de formă dintre con și perete, aceasta ducând la o
insuficientă pătrundere a gutapercii în sistemul canalar.

20
– În cazul canalelor preparate cu ace din nichel -titan rotative, după o secțiune
transversală la nivelul can alelor radiculare se observă o formă perfect concentrică a
canalului după preparare, respectând forma canalului original datorită extraordinarei
complianțe ce o prezintă aceste ace. Forma canalului este perfect rotundă, la fel ca și
forma acului ce a fos t utilizat (pe o secțiune transversală). Așa cum s -a precizat și
înainte, obținerea pe secțiune transversală a unei forme rotunde a canalului este foarte
importantă în faza de obturare deoarece astfel conul de gutapercă are contact intim cu
pereții canalul ui, iar în urma condensării materialului de obturare vor rezulta forțe ce vor
împrăștia gutaperca în tot sistemul canalar realizând o obturație tridimensională.

3.2 Raționamentul de funcționare al instrumentelor rotative din nichel -titan

Stress -ul la car e este supus acul rotativ din Ni -Ti în mod repetat este responsabil
pentru deteriorarea sa. Există două tipuri principale de stress care duc la deteriorarea
instrumentelor rotative: stressul dat de îndoire și cel dat de torsiune.
3.2.1 Torsiunea
Forța de t orsiune este foarte dăunătoare, mai ales dacă este aplicată cu o
intensitate ridicată, putând duce la fracturarea instrumentului. Aceasta se întâmplă de
obicei în următoarele situații:
1. Când avem o suprafață mare de contact între instrument și pereții ca nalului.

Fig.3 Relația suprafață de contact -torsiune

2. Când diametrul vârfului instrumentului este mai mare decât canalul pe
secțiune

21
3. Când operatorul exercită o presiune mare asupra piesei de mână
Spre deosebire de stressul dat de îndoire, care este dependent de anatomia
originală a canalului și spre urmare nu poate fi modificat cu ușurință, asupra torsiunii se
poate interveni reducându -i parțial efectul (impactul) prin utilizarea corectă a
instrumentelor și alte tehnici.
1.Cu cât este mai mare supraf ață de contact cu atât riscul de fractură al
instrumentului e mai ridicat.
Acest dezavantaj al acelor rotative din nichel -titan cu conicitate crescută se
poate evita utilizând tehnica de preparare crown -down (25). În secvența operatorie a
tehnicii crown -down instrumentele trebuie utilizate de la cel mai larg la cel mai îngust.
Instrumentele rotative din Ni -Ti cu conicitate crescută introduse în canal dau acestuia
forma lor, avansând doar cât anatomia originală a canalului o permite. Următorul
instrument mai mic va pătrunde mai apical și nu va mai atinge zonele care au fost
preparate de acul anterior. Astfel canalul va fi preparat în direcție corono -apicală, iar
instrumentele utilizate vor acționa doar cu o porțiune mică a suprafeței lor active.
Un alt elemen t care duce la creșterea forței de torsiune sunt detritusurile
dentinare acumulate între lamele instrumentului. Aceste resturi dentinare umplu spațiile
dintre lamele instrumentului transformându -l într -un trunchi de con uniform, ducând
astfel la o suprafaț ă de contact mare între instrument și pereții dentinari, deci la o
creștere a stressului torsional. Când instrumentul începe să își micșoreze viteza de
rotație în timpul preparării unui canal înseamnă că resturi dentinare s -au acumulat între
lamele instrum entului, de aceea ar trebui ca după fiecare utilizare a instrumentelor
rotative din nichel -titan, acestea să fie curățate riguros.
2.Vârful instrumentului și lățimea canalului
În zilele noastre vârful instrumentului este în general inactiv sau puțin activ.
Aceasta pentru a nu duce la formarea de proeminențe, căi false sau transportul după
foramenul apical. Dar bineînțeles acest vârf inactiv sau puțin activ are și dezavantaje:
dacă vârful întâlnește o porțiune de canal sau un canal îngust pe secțiune, acesta va
avansa cu mare dificultate, ducând la creșterea stressului torsional, iar dacă angrenajul
motorului este mai mare decât torsiunea maximă la care instrumentul poate acționa
rezultatul este fractură instrumentului (25). Această condiție împreună cu comple xitatea
anatomiei a canalului sunt principalii factori responsabil pentru fracturarea acelor
rotative de nichel -titan cu conicitate crescută în interiorul canalului. Este prin urmare
esențial să se acționeze inițial cu instrumentarul manual care ne va perm ite:

22
-o reducere drastică a stressului torsional, prin crearea unui canal cel puțin la fel
de larg ca și vârful acului cu care se va prepara ulterior canalul
– interpretarea anatomiei originale a canalului
E. Berutti et al. (31) au făcut un studiu care a de monstrat importanța utilizării
acelor manuale pentru lărgi canalul radicular înainte de a utiliza acele rotative. Studiul a
constat în utilizarea acului S1 ce aparține seriei de ace Protaper pe simulatoare de
endodonție în următoarele două situații: având o preparare ulterioară cu ace manuale
sau fără o preparare cu ace manuale, până când acul se rupe. Pentru prepararea în
prealabil cu ace manuale s -au utilizat trei ace manuale de dimensiunile 10, 15 din oțel
inoxidabil, respectiv 20 din nichel -titan, aceas tă preparare lărgind foramenul apical la o
dimensiune mai mare decât calibrul acului utilizat. Scopul acestei pre -lărgiri a canalului
este de a sonda apexul cu acul de dimensiunea 20 din Ni -Ti, ceea ce înseamnă o
lărgire a apexului de 0,20 mm, pregătindu -l pentru acul rotativ S1 ce are diametrul
vârfului de 0,17 mm. Astfel, în urma studiului efectuat, acul S1 a reușit să prepare 59
de simulatoare de endodonție înainte de a se fractura. În cea de -a doua situație, când
nu s-a realizat o preparare manuală în p realabil, datorită sressului torsional la care acul
a fost supus în încercarea de a -și crea o cale într -un canal mai îngust decât diametrul
vârfului său, s -au preparat doar 10 simulatoare de endodonție.

Fig 4. Diagramă ce ilustrează numărul de simulatoar e de endodonție preparate
cu acul S1 al sistemului ProTaper înainte de fracturarea instrumentului cu o preparare
manuală înainte de cea mecanică (verde) și fără (roșu)

Sunt și alte studii care au arătat importanța unei preparări manuale înainte de
cea cu ace rotative: Roland et al. (32) au arătat pe dinți umani extrași ca prepararea
manuală a redus semnificativ riscul fracturării în canal a acului Profile .04, Peters O. A.
et al(33) nu au raportat nici o fractură de ac Protaper în canalele unor molari uman i

23
extrași când s -a efectuat o suficientă preparare manuală, iar Blum J.Y. et al (34) au
demonstrat că prepararea manuală este esențială pentru utilizarea în siguranță a
instrumentelor rotative Ni -Ti și că reduce timpul de utilizare a fiecărui instrument la
nivelul canalului reducând astfel timpul total necesar preparării canalului radicular.
În concluzie prepararea manuală înainte de cea cu instrumente rotative ne
garantează reducerea riscului de fractură a acelor rotative din Ni -Ti, ne reduce timpul
de lucr u și ne permite să vizualizăm mental imaginea tridimensională a canalului ce
urmează să îl preparăm. De aceea această este o etapă esențială și obligatorie în
prepararea canalelor radiculare cu instrumente rotative.
3. Presiunea excesivă aplicată pe piesa de mână duce la o creștere a fricțiunii
dintre instrument și peretele canalului, care duce la scăderea vitezei de rotație și astfel
forța motorului crește pentru a putea menține viteza de rotație constantă. Aceasta duce
la dezvoltarea de forțe de torsiune excesive ce pot duce la fracturarea ulterioară a
instrumentului în interiorul canalului.

3.2.2 Î ndoirea
Stressul dat de îndoire depinde de anatomia canalului, care, datorită curburilor
sale, forțează acul să se îndoaie în timp ce traversează canalul.
Dacă ne imaginăm un instrument rotativ ce stă fix într -un canal cu curburi
accentuate rezultă că acesta va fi supus la două tipuri diferite de tensiuni:
– compresiunea dată de suprafața internă a curburii
– tracțiunea de pe suprafețele externe ale curburii
Dacă ne imaginăm un instrument rotativ în mișcare continuă, aceste tensiuni
menționate mai sus se vor schimba continuu cu fiecare rotație. Vom avea o continuă
trecere de la compresiune la tracțiune și invers, altfel spus, aliajul va fi supus în mod
continuu l a un stress de tip opus. De aceea e important ca acul rotativ să nu fie oprit
niciodată în interiorul canalului radicular. Acul va fi introdus întotdeauna în canal
rotindu -se și ușor, cu o presiune mică. Mișcarea trebuie să fie continuă, fără întreruperi,
iar când acul și -a terminat rolul, el va fi scos încet, cu mișcări continue, nepermițând ca
acul să se oprească din rotație.
În concluzie, instrumentul rotativ din nichel -titan ideal trebuie să se conformeze
suficient pentru a da canalului o formă conică ș i să fie suficient de rezistent pentru a
putea face față stressului torsional și de îndoire ce apar în timpul exercitării funcției
sale.

24

3.3 Clasificarea sistemelor rotative din nichel -titan

În ultimii ani au fost înregistrate progrese importante în do meniul
instrumentarului endodontic rotativ din nichel -titan. Această evoluție este stimulată de
cererea pieței și de continuă perfecționare a procesului de fabricație. Medicii dentiști au
început să identifice trăsăturile pe care le consideră esențiale și care ar putea duce la
”acul perfect”: flexibilitate, eficiență, siguranță, simplitate1.Există un număr de studii
care atestă superioritatea instrumentelor rotative din Ni -Ti față de cele manuale din oțel
inoxidabil, arătând prin documentații că mențin curb urile anatomice ale canalelor mai
bine(35,36,37,38,39 ).

3.3.1 Trăsăturile acelor din Ni -Ti

1. Configurația vârfului : activ/inactiv
Vârful activ are o serie de dezavantaje printre care modificarea poziției canalului
radicular în cazul practicienilor fără experiență, acționând înspre apical formează o
dilatare în formă de lacrimă eliptică la finalul rădăcinii, face ca obturarea apicală să
devină dificilă și un singur avantaj : minimalizează stressul produs asupra acelor în
timpul preparării.
Vârful inacti v dacă este acționat înspre apical creează un cerc concentric la
finalul rădăcinii, ajută ca obturarea apicală să se realizeze mai ușor, ghidează
instrumentul în canal, reduce riscul de formare a marginilor zgârieturilor și scobiturilor la
nivelul perețilo r dentinari.

25

2. Forma pe secțiune transversală

Fig.5 Secțiuni transversale la nivelul unor diferite sisteme

3.Forma canelurilor (scobiturilor) dintre muchiile tăietoare
A. Caneluri în suprafață (cu suprafețe radiale)
Marginile tăietoare sunt turtite, dând acului aspectul literei ”U” pe secțiune,
această turtire a lor fiind necesară deoarece fiecare sistem rotativ are tendința de a se
înșuruba în canal.
Acele trebuie să avanseze în canal cu o presiune ușoară, să se angajeze în tot
perimetrul canalului, eliminând dentina de pe pereții canalari. Preparația este mai lentă,
dar mai sigură. Aceste ace au forță crescută și flexibilitate scăzută.
Această suprafață dată de caneluri ajută la centrarea instrumentului în canal,
previne orice înșurubare s au prindere în dentină,permite o ușoară netezire a pereților
canalelor, vine în ajutorul marginilor tăietoare.

26

Fig.6 Ace cu caneluri în suprafață

B.Caneluri ce nu formează suprafețe
Marginile tăietoare sunt ascuțite deoarece instrumentul pe secțiune ar e o formă
triunghiulară care taie mult mai ușor, dar conduce la multe erori în preparare.
Sunt mai eficiente, dar necesită abilități crescute ale clinicianului în a evita
greșelile posibile din timpul preparației, deoarece acțiunea lor este destul de agres ivă.

Fig.7 Ace cu caneluri ce nu formează suprafețe

4. Unghiul format între marginile tăietoare și o secțiune transversală luată
perpendicular pe axul lung al instrumentului.
Poate fi de trei feluri :
 unghi pozitiv care ra de dentina,
 negativ care zg ârie, raclează
 unghi neutru care planează, netezește.

3.3.2 Tipuri de instrumente rotative după conicitate:
1. Instrumente conice:
 K3/Quantec,
 Protaper și Profile,
 Prosystem GT,
 Race System,
 SafeSider Endoexpress,
 Quantec system,
 Hero642,
 Hero sh aper,

27
 Hero apical,
 Twisted File,
 Librator.
Conicitatea poate fi constantă, progresivă, variabilă.
2. Instrumente fără conicitate: LSX
Lista de mai jos conține majoritatea instrumentelor rotative din nichel -titan :
Lightspeed (Lightspeed Endodontics), Pr oFile system (Dentsply Maillefer),
Greater Taper (Dentsply Maillefer), Quantec System (SybronEndo), The K3
(SybronEndo), Hero (Micro -Mega), ProTaper (Dentsply Maillefer), RaCe (Brasseler),
Revo -S (Micro -Mega), Mtwo (VDW), Twisted Files (SybronEndo), SafeSi ders (EDS),
Liberator (Miltex), Path File (Dentsply Maillefer), Endo -tape (Guidance Endo), Endo –
Eze (Ultradent), Endowave (J Morita), Hornet files (Endo Solutions), Hygienic Hyflex X –
file (Coltene Whaledent), Pow -R (Endo Solutions), MITY Roto 360 (JS Denta l), TâLOS
(Ultradent), 10 Series (DS Dental), V -taper (Guidance Endo). Dintre ele vor fi
prezentate trei sisteme.

3.4 Tipuri de instrumentar rotativ utilizat în prepararea canalelor radiculare

3.4.1 Sistemul ProTaper (Dentsply)
Sistemul ProTaper este unul dintre cele mai disp onibile și răspândite sisteme
rotative din nichel -titan din zilele noastre, fiind caracterizat prin:
1.Conicitate progresivă sau variabilă. Datorită acestei proprietăți aceste ace
au o flexibilitate mărită, eficiență în tăiere și siguranță (1). De asemenea se reduce
numărul manoperelor necesare pentru a ajunge la lungimea de lucru în special în
canalele înguste și curbe.
2. Vârf rotunjit, inactiv, sub formă de parabolă, cu diametre variabile
3. Formă de triunghi convex pe secțiune

Fig.8 Secțiune transver sală la nivelul acului S1

28

Excepție: acul F3 are o secțiune transversală în formă de ”U” pentru o mai bună
flexibilitate.
4.Unghi pozitiv
5. Mâner mai scurt
Sistemul este alcătuit din șase instrumente : trei pentru preparare și trei pentru
finisare apicală
Acele pentru preparare (Shaping Files) #1 și #2, numite S1 și S2, au inele de
identificare violet respectiv alb pe mânerele lor. Acele S1 și S2 au diametrele D0 de
0,17 respectiv 0,20 mm la nivelul vârfului lor, iar la nivelul extremității opuse au
diamet rul D14 de 1,2 mm. Acul auxiliar pentru preparare, numit SX, are un mâner auriu
care nu prezintă inel de identificare și are o lungime mai mică (de 19 mm) care asigură
accesul când spațiul este restricționat. Acul S1 prezintă douăsprezece conicități
crescă toare de la 2% la 11% între diametrele D1 și D14, iar acul S2, nouă conicități de
la 4% la 15% între aceleași diametre. Acul SX are o conicitate accentuată între
diametrul D0 și D9, de la 3,5% la 19%, comparativ cu celelalte ace ProTaper, de aceea
este uti lizat în general după acele S1 și S2, pentru a prepara dinții cu distrucții coronare
masive sau scurtați anatomic. Între diametrele D10 și D14 conicitatea este constantă
(2%)(1). Această formă a acelor permite fiecărui ac să realizeze propria tehnică ”crow n-
down”.

Fig.9 Acul SX

29

Fig. 10 Diferența dintre acul S1 și SX

Acele pentru finisare apicală (Finishing Files) F1, F2 și F3 au inele de identificare
galben, roșu și albastru, care corespund diametrelor D0 de 0,20 mm, 0,25 mm
respectiv 0,30 mm.
Mai mult de atât aceste ace au conicități fixe între D1 și D3 de 7%, 8% respectiv
9%. Dar în mod diferit față de acele pentru preparare, acele de finisare apicală au
conicități descrescătoare între diametrul D4 -D14. Această caracteristică ajută la
îmbunătățire a flexibilității, reduce potențialul blocaj în canal și previne lărgirea
exagerată a celor două treimi coronare.

Fig. 11 Seria acelor ProTaper

30
Tehnica de preparare ProTaper
Cercetarea (permeabilizarea) celor două treimi coronare se realizează cu ace
manuale de 10 și 15 cu conicitatea 2%, inițial în cele două treimi coronare apoi până la
lungimea de lucru care este transferată la nivelul acelor ProTaper S1 și S2.
Prepararea celor două treimi coronare. Înainte de a începe prepararea propriu –
zisă camera pulpară este umplută cu hipoclorit de sodiu, apoi se pătrunde cu acul S1,
după care S2 fără presiune, de mai multe ori, cu o acțiune de ”periere” până când acul
”plutește” în canal, iar lungimea de lucru este atinsă. După utilizarea fiecărui ac rotativ,
se irigă și se pătrunde cu un ac manual pentru a desprinde detritusurile și se irigă din
nou.
Cercetarea (permeabilizarea) treimii apicale doar după prepararea celor două
treimi coronare. Având camera pulpară plină cu agent chelator, treimea apicală este în
întregime negociată, lungimea de lucru stabilită și permeabilitatea confirmată. Când
porțiunea apicală a canalului radicular a fost lărgită la cel puțin dimensiunea unui ac
manual de 15 trebuie luată o decizie dacă e nevoie a fi finisată treimea apicală cu
instrumente rotative sau manuale. Dacă introducem un ac nou și necurbat de 15 în
canal iar el pătrunde cu ușurință, alunecând până la lungimea de lucru, atunci putem
folosi instrumente rotative. Când traseul ce duce la foramenul apical este iregular,
instrumentele manuale sunt indicate.
Prepararea treimii apicale se realizează doar după ce camera pulpară este
umplută cu hipoclorit de sodiu. S1, apoi S2 vor avansa în interiorul canalului până la
lungimea de lucru cu aceleași mișcări descrise mai sus. După f iecare ac se irigă, se
pătrunde cu un ac de diametru 10, apoi se irigă din nou. Apoi preparația poate fi
finalizată folosind unul sau mai multe ace de finisare apicală, dar fără ca acestea să
realizeze o mișcare de ”periere”. După aceasta canalul este irig at pentru a îndepărta
resturile dentinare de la nivelul lui. După utilizarea lui F1, se pătrunde cu un ac manual
de 10 și conicitate 2% pentru a ”măsura” mărimea foramenului apical și pentru a vedea
dacă instrumentul pătrunde cu ușurință sau chiar se mișcă liber în canal. Dacă
instrumentul manual pătrunde cu ușurință la lungimea de lucru, atunci canalul este în
totalitate preparat, iar dacă protocolul de irigare a fost respectat, canalul este gata
pentru a fi obturat. Dar dacă acum manual de 20 se mișcă lib er în canal, atunci se
pătrunde în canal cu un instrument manual de 25, conicitate 2%. Dacă acul pătrunde cu
ușurință, atunci prepararea e finalizată și canalul e gata pentru a fi obturat. Dacă din
nou acul se mișcă liber în canal, atunci se utilizează ins trumentul F2, iar când e
necesar chiar F3.

31

Fig. 12 Tehnica de preparare ProTaper.

În concluzie, instrumentele ProTaper pot fi utilizate în siguranță și cu eficacitate
și de clinicienii cu experiență, și de cei fără experiență.Aceste instrumente asigur ă o
geometrie a canalului unică atunci când sunt utilizate corect și de asemenea au
caracteristicile de a fi flexibile, eficiente și sigure. Secvența ProTaper este aceeași
întotdeauna nedepinzând de dinte sau de configurația anatomică a canalului tratat.

Fig. 13 Efectul acelor ProTaper asupra canalului radicular

32

3.4.2 Sistemul Twisted File (SybronEndo)

Fig.14 Acele Twisted File

Apariția acestui sistem a revoluționat domeniul instrumentelor rotative din nichel –
titan, fiind o descoperire importantă și de succes.
Aceste ace sunt primele și unicele care combină trei procese de fabricație unice
și patentate, atingând astfel limite de rezistență și flexibilitate nemaiîntâlnite până acum
în acest domeniu (40).
Pentru a optimiza faza moleculară și proprietăți le materialului s -a utilizat
tehnologia tratării termice ”R -Phase” (41). Astfel a rezultat o structură cristalină
modificată, demonstrat42mai fină decât cea obținută prin procedeele tradiționale de
procesare a materialelor și care maximizează flexibilitatea și rezistența la rupere.
Faptul că aceste ace au o formă răsucită optimizează structura lor granulară și
elimină apariția de microfisuri, crescând și mai mult durabilitatea lor. Alte ace
endodontice sunt obținute prin frezarea spirelor în tija de nichel -titan, slăbind structura
metalului la nivel molecular și inducând microfracturi la nivelul suprafeței metalului.

33
Tratamentul intens aplicat suprafeței acelor Twisted File finisează fără a afecta
integritatea la nivelul structurii cristaline a metalului, îmb unătățind duritatea suprafeței
acului.
De asemenea acele Twisted File au fost testate în laborator și supuse unor
multiple teste comparative, care evidențiază clar că Twisted File este mai flexibil și mai
rezistent decât celelalte ace din nichel -titan rota tive. Într -un studiu de oboseală a
materialului, Twisted File a obținut rezultate de două -trei ori mai bune decât acele
nichel -titan rotative tradiționale și semnificativ mai bune decât ProFile GTX (43).

Fig. 15 Rezultatele obținute în urma testului de ob oseală a materialului aplicat mai
multor sisteme rotative

Într-un alt studiu ce compară stressul la forțele de torsiune, Twisted File a
demonstrat de departe capacitatea de a absorbi cea mai mare cantitate de energie
înainte de fracturare. De fapt poate rezista la un cuplu cu 60% mai mare decât acele
Ni-Ti fabricate prin tehnologii convenționale (42).
Acele Twisted File sunt cu 70% mai flexibile decât alte ace rotative (43).

34

Fig. 16 Test ce evidențiază flexibilitatea crescută a TwistedFile

Cu acele Twis ted File s instrumentarea este mai sigură, mai eficientă, permițând
prepararea cu încredere a unor căi ideale, dar în același timp și îndeajuns de flexibil e
pentru a permite o preparare mai rapidă și mai precisă chiar și în canalele cu curburi
accentuate.
Având rezistență, flexibilitate și un profil de tăiere optimizat, permit
instrumentarea cazurilor dificile cu eficiență și încredere ducând la o experiență
superioară atât pentru medic cât și pentru pacient.
Protocolul operator
Confirmarea permeabilității cor onare
Înainte de a utiliza TwistedFile, trebuie obținută o linie de acces directă spre
treimea coronară și stabilită o cale de pătrundere înspre apical cu un instrument
manual de mărimea 20 cel puțin (41).
Utilizarea TwistedFile
Cu o mișcare unică și liberă de rotire, dar controlată, se introduce acul în canal la
o viteză de 500 rpm până când acesta se angajează în dentină, fără a -l forța să
pătrundă mai apical, după care se retrage acul.
Pasul 1
Se pătrunde o singură dată cu acul TwistedFile de conicitate 8 %, diametru 25,
după care acul este scos, este curățat, canalul se irigă, iar apoi se pătrunde cu un ac
manual de oțel inoxidabil pentru a -i confirma permeabilitatea.

35
Se repetă pasul 1 cu același ac, până când se ajunge la lungimea de lucru. Dacă
se întâmp ină o rezistență considerabilă înainte de a atinge lungimea de lucru, se
acționează cu acul TF conicitate 6% și diametru 25 utilizând aceiași pași.
Pasul 2
În continuare se pătrunde cu acul TF de conicitate 6% și diametru 30 folosind
secvența din Pasul 1. La această etapă, după ce avem o dimensiune de 30 la nivel
apical, se poate începe obturarea canalului.
Pasul 3
Pentru o dimensiune apicală mai mare de #30 se folosesc acele TF de conicitate
6% și diametru 35 pentru o dimensiune de 35 măsurată la nivel api cal cu acul manual
#35, iar pentru o dimensiune de 40 măsurată apical, cu acul TF de conicitate 4%,
diametru 40.
După fiecare utilizare a acelor, acestea se curăță, canalul se irigă și se pătrunde
cu un ac manual pentru a verifica dacă este permeabil.

Fig.17 Acele Twisted File disponibile în comerț

3.4.3 Sistemul Revo S (MicroMega)
Această nouă secvență cu doar 3 instrumente de nichel -titan simplifică
tratamentul endodontic și optimizează curățarea la nivelul canalelor radiculare.
Secțiunea transversală asimetrică a Revo -S facilitează penetrarea canalelor printr -o
mișcare "șerpuitoare", și ajută la realizarea unei preparări care este adaptată la
imperativele biologice și ergonomice. Această secvență are o suprafață de tăiere și un
ciclu de curățare care optimizeaz ă curățarea canalului radicular prin îmbunătățirea
eliminării în sus, spre coronar a resturilor dentinare generate în urma acțiunii lor. Acest

36
sistem oferă, de asemenea o finisare apicală (AS30, AS35 și AS40), care este cea mai
strâns adaptată la criteriil e anatomice și ecologice ale canalului. Sistemul Revo -S va fi
prezentat într -un alt capitol în detaliu.

37
PARTEA SPECIALĂ
Cap.4 CONTRIBUȚII PERSONALE
4.1 Introducere

Obiectivul tratamentului endodontic este dezinfecția și prepararea canalelor
radiculare (44). Canalul trebuie preparat în formă conică, fără a fi afectată anatomia lui
originală decât în foarte mică măsură. Totuși, până în prezent nici o tehnică rotativă
disponibilă de preparare a canalelor nu poate împiedica această modificare a
morfo logiei originale a canalelor ce apare în urma tratamentului. Deplasarea axei
canalului radicular sau îndepărtarea excesivă de țesut dentar de la nivelul curburii
interioare poate duce la perforarea pereților (45). Un astfel de prejudiciu adus dintelui
duce la un prognostic nefavorabil, fiind de cele mai multe ori necesară o intervenție
chirurgicală. Timp de câteva decenii au fost analizate și testate noile ace și tehnici de
preparare cu scopul de a minimaliza dezavantajele care le prezintă. Modificarea poziț iei
axului lung al canalului radicular a fost studiată de numeroși autori cu referire la secțiuni
mecanice seriate și secțiuni CT virtual (46,47,48 ).De asemenea curburile radiculare și
modificările acestora în urma utilizării instrumentelor rotative, au fos t evaluate prin
diverse metode (49,50,51,52,53,54,55 ).
Sistemul canalar poate fi analizat în vitro înainte și după preparare prin
intermediul micro -tomografiei computerizate (µCT) cu o înaltă rezoluție spațială de
33µm (56).
In vivo, metodele aplicate sunt m ai puțin exacte reprezentând inadecvat într -o
formă bidimensională(radiografia) o imagine tridimensională (axul lung al canalului). În
acest caz acuratețea poate fi sporită recurgând la și urmărind îndeaproape metodele
matematice precise deja amintite în a rticolele de mai sus.
Obiectiv
Acest studiu compară radiologic modificarea geometriei canalelor radiculare în urma
preparării acestora cu instrumente mecanice în rotație continuă.

38
4.2 Materiale și metode

Colectarea probelor
Au fost colectați din mai mu lte cabinete de medicină dentară din Cluj -Napoca
treizeci de dinți pluriradiculari extrași din cauza afectării parodontale și introduși în
hipoclorit de sodiu de concentrație 5,25% timp de o oră pentru decontaminare. Toți
dinții cu resorbții radiculare, fr acturi vizibile, apexul deschis, leziuni carioase sau cu
tratamente endodontice au fost excluși (57).Au rezultat 9 dinți care se potriveau cu
cerințele studiului.

Fig. 18 Dinții incluși în studiu împreună cu recipientul ce conține impresiunile lor
în alg inat

Instrumentarea canalelor radiculare
Accesul la nivelul canalului radicular s -a realizat cu freza Endo -Z, după care
fiecare dinte și canal au fost permeabilizate cu acul Kerr ISO#08. Lungimea canalului s –
a măsurat cu acul introdus până la emergența fo ramenului apical, din care s -a scăzut 1
mm stabilindu -se astfel lungimea de lucru.
După ce s -au numerotat dinții cu cifre de la 1 la 9 la nivel coronar, toate canalele
au fost instrumentate până la lungimea de lucru cu acul Kerr ISO#15. Pentru a putea
realiza o standardizare a radiografiilor care să asigure reproductibilitatea poziției
dentare înainte respectiv după tratamentul mecanico -antiseptic, ca astfel să se poată
evalua în mod corect modificările de curburi, s -a utilizat un recipient din plastic în care
s-a turnat un material de amprentă (alginat) unde s -au implantat dinții extrași
simulându -se astfel parodonțiul dentar.

39

Fig. 19 Dinții incluși în studiu implantați în alginat

Radiografiile preoperatorii cât și cele postoperatorii s -au realizat înt r-un
laborator de radiologie digitală din Cluj -Napoca cu aparatul intraoral Kodak 2200.

Fig.20 Aparatul de radiologie digitală intraorală Kodak 2200 (tubul, timerul,
senzorul)

Pentru a putea evalua în același mod modificările geometriei canalelor în urma
tratamentului cu instrumente în rotație continuă, recipientul conținând dinții a fost
așezat pe o suprafață orizontală, rigidă, pe o parte fiind prins senzorul, iar pe partea
opusă aflându -se tubul a cărui rază centrală este poziționată perpendicular pe
suprafața dentară. Radiografiile au fost realizate având introdus la nivelul canalelor
radiculare câte un ac Kerr ISO#15 (fig.22, fig.23, fig.24, fig.25, fig.26, fig.27, fig.28,
fig.29, fig.30) .

40

Fig.22 Radiografia preoperatorie a dintelui 1

Fig.23 Radiografia preoperatorie a dintelui 2

Fig.24 Radiografia preoperatorie a dintelui 3

41

Fig.25 Radiografia preoperatorie a dintelui 4

Fig.26 Radiografia preoperatorie a dintelui 5

Fig.27 Radiografia preoperatorie a dintelui 6

42

Fig.28 Radiografie pre operatorie a dintelui 7

Fig.29 Radiografia preoperatorie a dintelui 8

Fig.30 Radiografia preoperatorie a dintelui 9

43
După care dinții au fost preparați cu sistemul Revo -S (MICRO -MEGA®) conform
indicațiilor și recomandărilor producătorului, utilizând o piesă reductoare de la
SybronEndo. Dinții s -au preparat diferit ținând cont de diametrul apical al fiecărui canal
în parte.

Descrierea sistemului REVO -S

Revo -S este un sistem cu ace din Nichel -Titan utilizate în rotație continuă ce
prezintă o secvență unică și inovativă, fiind alcătuit doar din trei instrumente de
preparare (ce constituie secvența de bază)și trei instrumente pentru finisare apicală (58).
Aceste instrumente au o formă asimetrică pe secțiune dându -i acului o mișcare
șerpuită în interiorul canalului și adaptându -se anatomiei oricărui canal fiind astfel
supuse la un stress mult mai mic, datorită flexibilității crescute. Axul acului prezintă trei
margini tăietoare localizate la trei raze diferite: R1, R2, R3.

Fig. 31 Forma asimetric ă (stânga) și for mă simetrică (dreapta) pe secțiune a acelor din
Ni-Ti rotative

Datorită volumului acului (pe secțiune transversală) care crește treptat, resturile
dentinare se pot elimina coronar, iar acul este mult mai flexibil (la nivelul unde
secțiunea transversală are un volu m mic) și se poate modela după curburile canaluluI.
Instrumentele se învârt ciclic în sensul acelor de ceasornic realizând următoarele
acțiuni: tăiere, eliminare detritusuri dentinare, curățare.
Secvența de bază utilizează doar trei instrumente : SC1, SC2 și SU. SC1 este
mai scurt, având 21 mm, dimensiunea la vârf 25/100, conicitatea 06, iar inelul din jurul

44
mânerului de culoare albă. SC2 are lungimea de 25 sau 31 mm, dimensiunea la vârf
25/100, conicitatea 04, iar inelul din jurul mânerului de culoare ga lbenă. SU are
lungimea de 25 sau 31 mm, dimensiunea la vârf 25/100, conicitatea 06, inelul de
culoare roșie.

Fig. 32 Cele trei instrumente Revo S pentru preparare

Aceste ace au vârful inactiv, contact redus între suprafața lamelor și dentină
ceea ce duc e la reducerea stressului, o mai bună eliminare a resturilor dentinare și o
curățare eficientă datorită asimetriei acului SC1 pe secțiune.
Acul SC2, care e simetric pe secțiune, are trei margini tăietoare identice și o
conicitate 04 ce garantează respectar ea anatomiei canalului din regiunea apicală și ce
permite o mai bună penetrare, instrumentul fiind condus cu ușurință înspre apical,
datorită bilanțului forțelor.
Mișcarea excelentă de eliminare în sus (coronar) a detritusurilor dentinare,
minimalizează ri scul ca acestea să se acumuleze apical sau dincolo de apex și să
blocheze canalul radicular.
Acul SU netezește pereții canalului radicular. Datorită asimetriei sale pe
secțiune, repetă acțiunea primelor două instrumente, respectând formă conică a
canalului .

45

Fig. 33 Secvența de bază Revo S utilizând cele trei ace pentru preparare (cu SC1 și
SC2 uti lizând tehnica crown -down, iar SU curăță și finisează)

Sfaturi și recomandări
Pătrunderea inițială
Primul pas cuprinde o pătrundere inițială în interiorul canal ului cu un instrument
manual din oțel inox idabil ( de obicei un ac Kerr ISO# 10, L=21mm),acesta oferindu -ne
informații complementare despre anatomia canalului radicular, pe lângă cele obținute în
urma realizării radiografiilor preoperatorii. Este recomandată folosirea acului Endoflare
pentru lărgirea porțiunii coronare a canalului radicular și eliminarea interferențelor
dentinare coronare. Instrumentele trebuie îndepărtate din canal după fiecare utilizare
pentru a fi curățate de resturi dentinare.
Dinamica ope ratorie
Instrumentele trebuie utilizate cu mișcări de du -te-vino de amplitudine joasă cu o
viteză de rotație înt re 250 și 400 rpm. SC1, SC2 și SU se utilizează cu o mișcare de
periere, fără presiune, progresând liber în canal.
Irigarea
Canalul trebuie să f ie irigat minuțios după fiecare instrument cu hipoclorit de
sodiu (2,5 -5%), iar pentru lubrifierea instrumentelor și îndepărtarea detritusurilor
dentinare se recomandă utilizarea unui agent chelator.
Finisarea apicală
Pentru ca prepararea canalului să fie în întregime perfectă, este necesară o
finisare apicală. De aceea sistemul Revo -S mai conține trei instrumente adiționale

46
specifice: AS30 (lungime 25 mm, conicitate 06, inel albastru) , AS35 (lungime 25 mm,
conicitate 06, inel verde), AS40 (lungime 25 mm, conicitate 06, inel negru).

Fig. 34 Cele trei ace pentru finisare apicală

Aceste instrumente oferă o preparare mai precisă a treimii apicale datorită
conicității crescute (06), ajutând astfel la o irigare mai bună a acestei zone cu o
dezinfecție eficien tă și o curățare optimă.

Sfaturi și recomandări
Instrumentele A S ar trebui să fie utilizate fără presiune apicală după utilizarea
instrumentului SU. Instrumentele A S se vor utiliza pentru a lărgi regiunea apicală doar
dacă e necesar și dacă anatomia radic ulară o permite.
Ele vor pătrunde la nivelul canalului radicular până la lungimea de lucru. Dacă
dintele prezintă canale radiculare subțiri sau cu curburi accentuate, acele în rotație
continuă vor pătrunde pe o lungime mai mică fiind utilizate printr -o miș care ste p-back.
Dacă vreun instrument A S nu poate pătrunde până la lungimea de lucru,
prepararea se continuă utilizând instrumentul anterior pentru a nu produce o presiune
apicală.

Fig.35 Secvența operatorie a acelor pentru finisare apicală (tehnica ste p-back)

47
Timpi operatori
S-a realizat accesul de la nivel coronar cu o freză globulară de turbină până s -a
pătruns în camera pulpară, apoi cu o freză Endo -Z s-a lărgit accesul de la nivelul
emergenței orificiilor canalelor radiculare și s -au îndepărtat to ate interferențele.
Cu acul Kerr ISO#15 s -a verificat lungimea de lucru conform măsurătorilor
realizate pentru fiecare canal în parte. S -a pătruns cu primul ac al sistemului Revo -S,
acul SC1 pe două treimi din lungimea de lucru realizându -se o preparație de diametru
0,25 mm și conicitate 6%. Acest ac ne asigură o mai bună eliminare a resturilor
dentinare și o curățare eficientă datorită asimetriei sale pe secțiune.
S-a utilizat apoi cel de -al doilea instrument, acul SC2 pe toată lungimea de lucru,
realizâ ndu-se o preparație de diametru 0,25mm și conicitate 4%. Acest ac care e
simetric pe secțiune, are trei margini tăietoare identice și o conicitate ce garantează
respectarea anatomiei canalului din regiunea apicală și permite o mai bună penetrare,
instrumen tul fiind condus cu ușurință înspre apical, datorită balanțului forțelor.
Apoi se pătrunde cu cel de -al treilea ac, acul SU cu diametrul de 0,25 mm și
conicitate 6%. Acul SU netezește pereții canalului radicular. Datorită asimetriei sale pe
secțiune, repe tă acțiunea primelor două instrumente, respectând formă conică a
canalului.
În cazul anumitor canale a fost necesară o lărgire mai mare la nivel apical care
s-a realizat cu acele de finisare apicală A S 1, 2 respectiv 3 descrise mai sus.
Pe tot parcursul tr atamentului, canalele au fost irigate cu hipoclorit de sodiu de
concentrație 5,25% înainte de utilizarea fiecărui ac în asociere cu agentul chelator și
lubrifiant EDTA sub formă de gel.

48

Fig. 36 Prepararea dinților utilizând acele Revo -S

După prepararea dinților s -a realizat o altă serie de radiografii, cele
postoperatorii, având introduse în interiorul canalelor ultimele ace cu care acestea au
fost preparate.(Fig. 37, 38 ,39 ,40 ,41 ,42 ,43 ,44 ,45)

Fig.37 Radiografia postoperatorie a dintelui 1

49

Fig.38 Radiografia postoperatorie a dintelui 2

Fig.39 Radiografia postoperatorie a dintelui 3

Fig.40 Radiografia postoperatorie a dintelui 4

50

Fig.41 Radiografia postoperatorie a dintelui 5

Fig.42 Radiografia postoperatorie a dintelui 6

Fig. 43. Radio grafia postoperatorie a dintelui 7

51

Fig.44 Radiografia postoperatorie a dintelui 8

Fig.45 Radiografia postoperatorie a dintelui 9

Calcularea gradului curburilor
Pentru a analiza și calcula gradul curburilor s -a utilizat programul Gimp 2, iar
tehnică fo losită este cea descrisă de Schneider și va fi expusă în continuare și apoi
reluată în detaliu la finalul studiului. Acest program este utilizat în general pentru
editarea de imagini sau grafică, cu ajutorul lui modificându -se de fapt compoziția
imaginii, construcția ei precum și realizarea de retușuri de imagini (59).

52

Fig.46 Programul GIMP 2

În cazul nostru programul a fost folosit în felul următor: cu ajutorul lui imaginea
radiologică a fost rotită astfel încât porțiunea superioară a acului introdus în canal să fie
perpendiculară pe o dreaptă orizontală imaginară. Prin mijlocul acului s -a trasat o linie
dreaptă verticală, de referință, la 90° față de aceeași dreaptă orizontală imaginară.

Fig.47 Trasarea liniei verticale
Această linie coincide cu direcț ia acului până la punctul în care începe curbura
canalului, moment în care acul ia o altă direcție. Din acel punct se trasează o altă linie
care se oprește exact la vârful acului, între această linie și orizontală formându -se un
unghi α.

53

Fig.48 Trasarea celei de -a două linii și obținerea unghiului α

Astfel, valorile dorite se vor calcula scăzând din 90° unghiul α.
Analiza statistică
Analiza statistică a fost realizată utilizând testul T pentru eșantioane pereche cu
ajutorul programului Excel în aplicați e pentru Windows, prin care am analizat dacă
există o diferență semnificativă la nivelul curburilor canalelor după prepararea cu
sistemul Revo -S.
4.3 Rezultate

În urma calculelor rezultă 24 de valori ale curburilor măsurate pentru fiecare
canal înainte și 24 de valori după preparare.
Aceste valori au fost sistematizate în tabelul de mai jos:

54
Canal RX1 RX2
1 11,08 11,52
2 23,66 14,08
3 3,41 3,77
4 7,21 4,92
5 33,69 32,32
6 21,25 22,12
7 10,51 1,57
8 7,97 10,71
9 22,26 14,76
10 15,32 20,85
11 30,43 37,87
12 38,32 40,74
13 10,38 3,43
14 4,89 6,2
15 14,36 18,71
16 12,99 4,67
17 2,78 3,76
18 2,53 4,28
19 8,98 17,8
20 19,41 17,8
21 3,01 0
22 31,43 36,6
23 30,01 36,49
24 6,86 0,91

Tab.I Tabelul cu curburile obținute matematic de pe radiog rafiile preoperatorii și
postoperatorii
Cu ajutorul acestor date am realizat testul T.
Rezultatele sunt afișate mai jos:

55
Prueba t para medias de dos
muestras emparejadas

RX1 RX2
Media 15,53083333 15,245
Varianza 120,2207384 171,7029565
Observaciones 24 24
Coeficiente de correlación de
Pearson 0,914660945
Diferencia hipotética de las
medias 0

Grados de libertad 23

Estadístico t 0,25959179

P(T<=t) una cola 0,398744096

Valor crítico de t (una cola) 1,713871528

P(T<=t) dos colas 0,797488193

Valor crítico de t (dos colas) 2,06865761

Tab.II Valorile obținute în urma testului statistic t

În urma testului, ipoteza inițială ce afirmă că nu există modificări semnificative la
nivelul canalelor radiculare în urma preparării cu sistemul Revo -S, este confirmată,
valoarea lui p fiind mai mare decât 0,05(0,05 este pragul de semnificație ales inițial).

4.4 Discuții

Instrumentele rotative din Ni -Ti au o importanță crescută în domeniul endodonției
datorită abilității de a prepara canalul radicula r fără a duce la complicații însemnate.
Numeroase studii au demonstrat că instrumentele rotative din Ni -Ti mențin mai
bine curburile anatomice ale canalelor după preparare decât instrumentele manuale din
oțel inoxidabil, mai ales în treimea apicală a canal ului radicular, iar apoi instrumentele
rotative au fost comparate între ele, fiecare cu caracteristicile și proprietățile lor.

56
În studii anterioare, au fost preferate în general două tipuri de modele
experimentale: canale simulate sau dinți extrași.
Avant ajul rezultat în urma utilizării dinților extrași, este faptul că aceștia
furnizează condiții mai apropiate de situațiile clinice. Pe de altă parte, folosind canalele
simulate ca un model experimental, permite o evaluare a rezultatelor obținute în urma
preparării canalelor și o evaluare a performanței instrumentelor endodontice sub
condiții standard.
Canalele simulate permit standardizarea diametrelor și lungimilor canalelor
radiculare, precum și a razei curburii canalului radicular. De asemenea furnizează
caracteristici reproductibile precum duritatea și abrazia. Totuși există și anumite
neajunsuri în utilizarea blocurilor de rășină.
Duritatea și comportamentul abrazional ale rășinilor acrilice față de dentina
radiculară nu sunt identice, iar căldura gene rată poate înmuia rășina. Datorită faptului
că obiectivul studiului îl reprezintă modificările geometrice ce apar în urma preparării
canalelor curbe cu instrumentar rotativ, dinții extrași sunt o alternativă mai bună.
Prepararea biomecanică a canalelor cu curburi accentuate este un subiect
important în endodonție. În afară de tehnicile de preparare și instrumentele
endodontice, morfologia canalelor radiculare și gradul curburii sunt factori determinanți
în prepararea canalelor radiculare (60).
Cunoașterea c urburilor rădăcinilor permite o planificare precisă a instrumentării
canalelor și minimalizează impactul dificultăților de ordin anatomic și limitele
instrumentelor endodontice. Astfel consecințele dezastruoase ca de exemplu pierderea
lungimii de lucru, mo dificarea poziției inițiale a foramenului apical, crearea de
denivelări, perforații, proeminențe și fractura instrumentarului ce pot apărea în timpul
preparării pot fi evitate.
Dificultățile apărute în prepararea canalelor radiculare curbe a dus la
dezvol tarea unor noi metode de preparare și investigare a geometriei canalelor
radiculare (52,47,61 ). Weine (62) a relatat că dinții ale căror canale au curburi ce
depășesc 30° duc la complicații în timpul preparării canalelor.
Lim și Weber (63) au descris unele c omplicații ce apar în timpul preparării
canalelor curbe. Deformarea instrumentelor endodontice atunci când sunt introduse în
canale curbe duce la acumulare de stress la nivelul instrumentului. Stressul tracțional
apare la nivelul porțiunilor necurbate ale rădăcinilor curbe, iar stressul de compresiune
apar la nivelul porțiunilor curbate ale instrumentului endodontic.

57
Când curbura canalului crește, partea distorsionată a acului devine mai mare,
crescând astfel riscul de fractură. Morfologia canalelor cu cur buri accentuate este foarte
importantă în obținerea de rezultate în prepararea canalelor radiculare, ținând cont de
multiplele studii efectuate pentru a descrie curburile.
În 1971, Schneider a efectuat o muncă de pionierat în măsurarea angulației
canalelor (49). Ulterior, Weine (62) a dezvoltat o metodă alternativă pentru a determina
angulația canalelor. O a treia metodă pentru a determina angulația canalelor, numită
tehnica axei -lungi (LA -long-axis), a fost prima dată descrisă de Hankins et al(64).
În contr ast, Kyomen et al (65) a introdus un parametru ideal descris ca și
înălțimea curburii maxime, care diferă de tehnicile măsurătorii angulare.
De asemenea, Pruett et al (52) a introdus un nou parametru utilizat la măsurarea
angulației curburilor descris ca și ”raza curburii”. Raza curburii împreună cu stressul pe
care îl aplică asupra instrumentelor endodontice poate fi un factor semnificativ clinic
care contribuie la fractura instrumentelor și modificarea poziției canalului radicular (66).
Unghiul lui Schneide r implică trasarea unei linii paralele cu axul lung al canalului
în treimea coronară. O a doua linie este trasată de la nivelul foramenului apical,
intersectându -se cu punctul de la nivelul căruia prima linie părăsește axul lung al
dintelui, unghiul lui Sc hneider formându -se la intersecția acestor două linii.
În tehnica lui Weine, o linie dreaptă este trasată de la nivelul orificiului prin
porțiunea coronară a curburii, iar a doua linie pornește de la nivelul apexului prin
porțiunea apicală a curburii, for mând la intersecția lor unghiul Weine. Tehnică LA
implică trasarea unei linii ce trece prin treimea apicală a canalului. Unghiul format între
intersecția acelei linii cu axa lungă a dintelui se numește unghiul LA.
În timp ce tehnica lui Schneider evidenți ază mai mult curbura canalului în
porțiunea coronară, tehnica lui Weine ia în considerare mai mult porțiunea apicală. În
contrast, tehnică LA ia în considerare doar curbura apicală a canalului și nu evaluează
curbura canalului radicular în întregime. Hanki ns et al (64) au investigat tehnicile de
lărgire utilizate în cazul canalelor curbe folosind unghiul Schneider și unghiul LA și au
constatat că tehnică LA a arătat mult mai bine schimbările din curbura treimii apicale a
canalului radicular.
Tehnica de măsu rare utilizată în studiul nostru a fost descrisă mai sus, ea fiind o
alternativă mai puțin complexă decât alte metode și accesibilă de a măsura curburile
canalelor.Mulți autori au investigat aceste modificări de curbură cu ajutorul liniei ce
trece prin mij locul canalului radicular, dar datorită faptului că metodele de măsurare a
modificării geometriei canalelor după preparare sunt atât de variate, compararea

58
acestor studii este problematică.În studiile despre curburile canalelor radiculare este
folosit dese ori unghiul lui Schneider (49,51,63 ), care descrie un unghi (care este de fapt
o schimbare a direcției), dar nu o curbură în sens matematic. În urma măsurătorilor
rezultă trei tipuri de curburi ale canalelor : canale drepte (5°), curburi moderate (10 -20°)
și puternice (25 -70°).
Deformarea instrumentarului de canal, precum și fractura instrumentului în
interiorul canalului radicular sunt probleme îngrijorătoare în domeniul endodonției. O
creștere a curburii canalului poate duce la erori de preparare. Îndoirea din timpul
utilizării instrumentelor în canale cu curburi accentuate duce la exercitarea unei forțe
asupra peretelui zonei cu curbura. În consecință, o forță echivalentă acționează asupra
acului în dentină.
Stressul ce acționează asupra instrumentului en dodontic este mai mare în zona
cu curbura. Contactul dintre ac și suprafața canalului poate conduce la fractura acului
datorită stressului ce apare la acest nivel. În ciuda superelasticității acestor ace din
nichel -titan recent apărute, ele pot suferi de e fectele oboselii ciclurilor rotative realizate
la nivelul acestor canale curbe, așa cum a fost demonstrat de Pruet et al (52) care de
asemenea a semnalat că o curbură ascuțită a canalului duce la creșterea stressului
indus asupra instrumentului endodontic. Sattapan et al (67) au demonstrat că răsucirea
transmisă instrumentului endodontic este dependentă de dimensiunea vârfului,
conicitate și mărimea canalului. Clinic, oboseală unui instrument poate fi relaționată cu
gradul de îndoire atunci când este plasat î ntr-un canal curb. Zelada et al (68) au
concluzionat că ambele, atât viteza de rotație cât și curbura canalelor radiculare
contribuie la creșterea riscului de fractură a instrumentului rotativ în canalul radicular.
Totuși curbura canalului pare a fi de depa rte cel mai important factor.
Pentru a reduce riscul fracturii acelor în interiorul canalului, forța din timpul
instrumentării la nivel apical ar trebui să fie moderată, deoarece majoritatea studiilor au
raportat ca toate fracturile s -au produs în porțiune a apicală a canalelor.
În studiul lui Hashem et al (69) care evaluează și compară efectul a patru sisteme
rotative Revo -S(RS; Micro -Mega, Besancon Cedex, France), Twisted file (TF;
SybronEndo, Amersfoort, The Netherlands), ProFile GT Series X (GTX; Dentsply , Tulsa
Dental Specialties, Tulsa, OK), și ProTaper (PT; Dentsply Maillefer, Ballaigues,
Switzerland) asupra modificărilor volumetrice și modificarea poziției canalelor cu curburi
accentuate, s -a observat că TF are o abilitate de a prepara canalele cu curb uri
accentuate, Revo -s și GTX au fost superioare lui ProTaper în privința modificării poziției
canalului radicular și abilității de centrare.

59
Un alt studiu (70) efectuat pe canale simulate compară sistemele TwistedFile,
Revo -S și Protaper ajungând la concl uzia că TF respectă anatomia originală a curburii
canalului mai bine decât instrumentele rotative din nichel -titan ProTaper sau Revo -S.
De asemenea TF a oferit o preparație apicală mult mai centrată realizată pe canale
simulate la nivelul treimii apicale.
Un alt studiu (71) realizat pe dinți extrași de această dată relevă ca Mtwo și
Hyflex CM au respectat mai bine anatomia originală a curburii, iar Revo -S a necesitat
mai mult timp în realizarea preparării, iar modificările aduse anatomiei canalului
radicula r au fost mai accentuate.

60
CONCLUZII

1. Modificarea geometriei canalelor radiculare apare frecvent în utilizarea
instrumentelor rotative din nichel -titan mai ales dacă dinții au rădăcini cu curburi
accentuate .
2. O varietate de studii atestă că dinții cu c urburi accentuate indiferent la nivelul
cărei treim i, prezintă o provocare pentru practicieni deoarece rezultatele pot fi
imprevizibile indiferent de instrumentele sau tehnicile utili zate și că doar respectând
anumite principii și metode dovedite ca fiind sigure de alți specialiști, se poate ajunge la
rezultate surprinzătoare.
3. Numeroase studii care s -au ocupat cu anatomia sistemului canalar radicular
au demonstrat că sunt foarte rare canalele cu adevărat drepte și că deși pe o
radiografie intraorală acestea par drepte, în realitate aproape niciodată nu urmează
traiectul liniar sugerat de imaginea radiologică bidimensională (1).
4. Instrumentele rotative din nichel -titan au adus o îmbunătățire substanțială a
eficienței tratamentelor endodontice în canalele cu curburi accentuate față de
instrumentele manuale din oțel inoxidabil.
5. Chiar dacă prepararea canalelor curbe este mai ușor de realizat cu
instrumente din nichel -titan, tehnic a recomandată este cea combinată folosind
instrumente manuale, iar ulterior instrumente rotative .
6. Sistemul Revo -S este un sistem unic și inovativ, apărut de curând pe piață
fiind caracterizat de o secvență alcătuită din doar trei instrumente pentru preparare .
7. Modificările geometriei canalelor radiculare în urma utilizării sistemului Revo -S
nu au fost semnific ative în lucrarea de față.
8. Subiect ul abord at în această lucrare este unul de actualitate , intens cercetat și
în continuă schi mbare datorită faptului ca apar tot mai multe sisteme noi de preparare a
canalelor radiculare care trebuie testate și analizate din toate punctele de vedere.

61
BIBLIOGRAFIE

1. Castellucci, A. ,(2001), Endodontics vol. II , (ed.Il Tridente),Florence, Italy, pp. 396 –
437
2. Schilder, H., Yee, F.S. ,(1984 ), „Canal debridement and disinfection ”. In Cohen S.,
Burns R.C.: Pathways of the pulp . 3rd ed., St. Louis, The C.V. Mosby Company , p. 175.
3. West , J.D., R oane , J.B .,(1998 ), „Cleaning and shaping the root canal system ”. In
Cohen S., Burns R.C.: Pathways of the pulp . 7th ed., St. Louis, The C.V. Mosby
Company, p. 203.
4. – Berutti , E., M arini , R., The right use of endodontic instruments and irrigants: an in
vitro and in vivo study . Third Endodontic World Congress, Rome, June 28 -July 1, 1995.
5. – Berutti , E., M arini , R., A scanning electron microscopic evaluation of the
debridement capability of sodium hypochlorite at di fferent temperatures . J. Endod.
1996; 22:467.
6 – Berutti , E., M arini , R., A ngeretti, A., Penetration ability of different irrigants into
dentinal tubules : J. Endod. 1997; 23:725,.
7 – Daughenbaugh , J.A. ,(1980 ), A scanning electron microscopic evaluation of NaO Cl
in the cleaning and shaping of human root canal systems. Boston University H.
Goldman School of Graduate Den tistry, master’s Thesis, Boston .
8 – Gordon , T.M., D amato , D., C hristner , P., Solvent effect of various dilutions of
sodium hypochlorite o n vital and ne crotic tissue . J. Endod. 1981; 7:466.
9 – Klinghofer , A.(1990), An in vivo study of penetration of sodium hypochlorite during
cleaning and shaping (Schilder technique) on necrotic pulp teeth . Boston University H.
Goldman School of Graduate Dentistr y, master’s Thesis, Boston .
10 – Machtou , P.(1980) Irrigation investigation in endodontics . Paris VII, master’s
Thesis, Paris, France .
11 – Ruddle , J.C.( 1976), Scanning electron microscopic analysis of the warm gutta –
percha vertical condensation technique . Harvard University , master’s Thesis, Boston.
12. – Senia, E.S., M arraro , R.V., M itchell , J.L., L ewis , A.G., T homas , L., Rapid
sterilization of gutta -percha cones with 5.25% sodium hypochlorite . J. Endod. 1975;
1:136.
13 – Stabholz , A., S tabholz , A., F riedman , S., H eling , I., S ela, M.N . Efficiency of
different chemical agents in decontamination of gutta -percha cones . Int. Endod. J. 1987
20:211 .

62
14. Brown , D.C., M oore , B.K., B rown , C.E., N ewton , C.W. , An in vitro study of apical
extrusion of sodium hypochlorite during endodontic canal preparation. J. Endod. 1995;
21:587 .
15. Ree, E. S., M esser , H. H. , Long term paresthesia following inadvertent forcing of
sodium hypochlorite through perforation in maxillary incisor . End od. Dent. Traumatol.
1989; 5:200 .
16. – Ruddle , J.C .(2002), „ Cleaning and shaping the root canal system ”. In Cohen S.,
Burns R.C. eds.: Pathways of the pulp . 8th ed., St. Louis, The C.V. Mosby Company,
2002, p. 231.
17. Schilder , H.(1967), Filling the root canal in three dimensions .Dent. Cl in. North Am.
11:723 .
18. Schilder , H.(1974) Cleaning and shaping the root canal . Dent.Clin. North Am.
18:269 .
19. – Mader , C.L., B aumgartner , J.C., P eters , D.D ., Scanning electron microscope
investigation of the smeared layer on root canal walls . J. Endod. 1984; 10:477 .
20. – West, J.D., R oane , J.B., G oerig , A.C .(1994), „Cleaning and shaping the root
canal system ”. In Cohen S., Burns R.C.: Pathways of the pulp . 6th ed., St. Louis, The
C.V. Mosby Company, 1994, p. 179.
21. Bystrom , A., S undqvist , G., The antibacterial action of sodium hypochlorite and
EDTA in 60 cases of endodontic therapy . Int. Endod. J. 1985; 18:35.
22. Black, G.V. ,(1914), Konserv. Zahneilkunde , Berlin Meusser.
23. Schilder , H.( 1974) Cleaning and shaping the root canal . Dent. Clin. North A m.
18:269 .
24. http://www.referatele.com/referate/fizica/online5/ MECANICA -FLUIDELOR –
PRESIUNEA -HIDROSTATICA -LEGEA -LUI-PASCAL -MANOMETRUL -MASURAREA –
PRESIUNII -HIDROSTA .php
25. Ingle, J.I.(1976), Endodontics . Philadelphia. Lea & Febiger .
26. Schilder , H., „Advanced Endodontics ”. Continuing education course . Boston
University. Giugno 1980 .
27. Goerig , A.C., M ichelich , R.J., S chultz , H.H ., Instru mentation of root canals in
molars using the step -down technique . J. Endod. 1982; 8:550 .
28.Leeb, J., Cana l orifice enlargement as related to biomechanical preparation . J.
Endod. 1983; 9:463 .
29. Walia, H., B rantley , W.A., G erstein , H., An initial investigation of the bending and
torsional properties of nitinol root canal files . J. Endod. 1988; 14:346 .

63
30 – Camps , J.J., P ertot , W.J ., Torsional and stiffness properties of nickel -titanium K –
files. Int. Endod J, 1995; 28:239.
31. Berutti , E., N egro , A.R., L endini , M., P asqualini , D., Influence of manual
preflaring and torque on the failure rate of ProTaper rotary instruments . J. Endod. 2004;
30(4):228.
32. Roland , D.D., A ndelin , W.E., B rowning , D.F., H su, GH. R., T orabinejad , M., The
effect of preflaring on the rates of separation for 0.04 taper nickel titanium rotary
instruments . J. Endod. 2002; 28:543.
33. Peters , O.A ., Peters , C.I., S chönenberger , K., Barbakow , F., ProTaper rotary
root canal preparation: assessment of torque and force in relation to canal anatomy . Int.
Endod. J. 2003; 36:93 .
34. Blum, J.Y., M achtou , P., R uddle , C.J., M icallef , J.P ., Analysis of mechanical
preparations in extracted teeth using ProTaper rotary instruments; value of the safety
quotient . J. Endod. 2003; 29:567 .
35. Schäfer E, Lohmann D ., „Efficiency of rotary nickel -titanium FlexMaster
instruments compared with stainless steel hand K -Flexofile ”–Part 2. Cleaning
effectiveness and instrumentation results in severely curved root canals of extracted
teeth . Int Endod J. 2002 Jun;35(6):514 -21.
36. Schäfer E, Lohmann D ., „Efficiency of rotary nickel -titanium K3 instruments
compared wi th stainless steel hand K -Flexofile ”. Part 1. Shaping ability in simulated
curved canals . Int Endod J. 2003 Mar;36(3):199 -207.
37. Aguiar CM , Mendes Dde A, Câmara AC, Figueiredo AP. , Assessment of canal
walls after biomechanical preparation of root canals instrumented with Protaper
Universal rotary system . J Appl Oral Sci. 2009 Nov -Dec;17(6):590 -5.
38. McRay B, Cox TC, Cohenca N, Johnson JD, Paranjpe A. A micro -computed
tomography -based comparison of the canal transportation and centering ability of
ProTaper Universal rotary and WaveOne reciprocating files . Quintessence Int. 2014
Feb;45(2):101 -8.
39. Tașdemir T , Aydemir H, Inan U, Unal O ., Canal preparation with Hero 642 rotary
Ni-Ti instruments compared with stainle ss steel hand K -file assessed using computed
tomography . Int Endod J. 2005 Jun;38(6):402 -8.
40.
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.dsi.ro/cabinet/end
odontie/ ace_rotative/ twisted_files_sistemul_sybrone.htm l

64
41. Sybron http://www .sybronendo.com/index/cms -filesystem -action?file= sybronendo –
pdf/tf -brochure.pdf
42. Nicoll T , Oestreich L, Tang C, Ravi VA. , Evaluation of product properties resulting
from a new NiTi endodontic file manufacturing process . Chemical and Materials
Engineering Department, Californi a State Polytechnic University ;2006.
43. Data on file, Sybron Dental Specialties Inc. Data from Gambarini G and Garala M,
University of Rome, La Sapienza, Italy. 2008. Cyclic fatigue and flexibility testing .
adresa: [http://www.tfw ithrphase.com/science.htm ]
44. Sonntag D, Stachniss -Carp S, Stachniss C, Stachniss V . „Determination of root
canal curvatures before and after canal preparation ” (part II): A method based on
numeric calculus , Endod J 2006; 32(1): 16 –25
45. Abou -Rass M, Fr ank AL, Glick DH. , The anticurvature filing method to prepare the
curved root canal . J Am Dent Assoc 1980; 101: 792 –4.
46. Gluskin AH, Brown DC, Buchanan LS ., A reconstructed computerized
tomographic comparison of Ni -Ti rotary GT files versus traditional instruments in canals
shaped by novice operators . Int Endod J 2001; 34: 476 –84.
47. Harlan AL, Nicholls JI, Steiner JC ., A comparison of curved canal instrumentation
using nickel -titanium or stainless steel files with the balanced -force technique . J Endod
1996; 22: 410 –13.
48. Bergmans L, Van Cleynenbreugel J, Beullens M, Wevers M, Van Meerbeek B,
Lambrechts P. , Smooth flexible versus active tapered shaft design using NiTi rotary
instruments . Int Endod J 2002; 35: 820 –8.
49. Schneide r SW ., A comparison of canal preparations in straight and curved canals .
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1971; 32: 271 –5.
50. Cunningham CJ, Senia ES . A three -dimensional study of canal curvatures in the
mesial roots of mandibular molars . J Endod, 1992 ; 18: 294 –300.
51. Nagy CD, Szabo J, Szabo J ., A mathematically based classification of root canal
curvatures on natural human teeth . J. Endod , 1995 ; 21: 557 –60.
52. Pruett JP, Clement DJ, Carnes DLJr ., Cyclic fatigue testing of nickel -titanium
endod ontic instruments . J. Endod , 1997 ; 23: 77 –85.
53. Dobo -Nagy C, Keszthelyi G, Szabo J, Sulyok P, Ledeczky G, Szabo J. , A
computerized method for mathematical description of three -dimensiona l root canal axis.
J. Endod , 2000 ; 26: 639 –43.

65
54. Peters OA, Schönen berger K, Laib A ., Effects of four Ni -Ti preparation
techniques on root canal geometry assessed by micro -computed tomography . Int
Endod J , 2001 ; 34: 221 –30.
55. Schafer E, Lohmann D. , „Efficiency of rotary nickel -titanium FlexMaster
instruments comp ared with stainless steel hand K-Flexofile ”-Part 2. Cleaning
effectiveness and instrumentation results in severely curved root canals of extracted
teeth . Int Endod J , 2002 ; 35: 514 –21.
56. Bjørndal L, Carlsen O, Thuesen G, Darvann T, Kreiborg S. , External and internal
macromorphology in 3D-reconstructed maxillary molars using computerized X-ray
microtomography . Int Endod J , 1999 ; 32: 3 –9.
57. Nahid Mohammadzadeh Akhlaghi, Bahareh Dadresanfar, Soheila Darmiani,
and Amirabbas Moshari , Effect of Master Apic al File Size and Taper on Irrigation and
Cleaning of the Apical Third of Curved Canals ,J Dent (Tehran) , 2014 ; 11(2): 188 –195.
58. http://micro -mega.com/en/revo -s/
59. http://ro.wikipedia.org/wiki/GIMP#cite_note -gimpweb -a-1
60. Günday M1, S azak H, Garip Y ., A comparative study of three different root canal
curvature measurement techniques and measuring the canal access angle in curved
canals. J Endod , 200 5; 31(11):796 -8.
61. Roane IB, Sabala CL, Duncanson MG ., The balanced force concept for
instrumentation of curved canals. J Endod , 1985 ; 11:203 –11.
62. Weine FS ., Endodontic therapy , 3rd ed. St. Louis: CV Mosby; 1992; 288 –306
63. Lim KC, Webber J ., The effect of canal preparation on the shape of the curv ed root
canal. Int Endod J ,1985 ; 18:233 – 6.
64. Hankins PJ, ElDeeb ME. , An evaluation of the canal master, balanced -force, and
step-back techniques. J Endod , 1996 ; 22:123 –30
65. Kyomen SM, Caputo AA, White SN ., Critical analysis of the balanced force
technique in endodontics. J Endod ,1994 ; 20:332 –7.
66. Haı¨kel Y, Serfaty R, Bateman G, Senger B, Allemann C. , Dynamic and cyclic
fatigue of engine -driven rotary nickel -titanium endodontic instrument. J Endod ;1999 ;
25:434 –40.
67. Sattapan B, Palamara J, Messer H., Torque during canal instrumentation using
rotary nickel -titanium files. J Endod , 2000 ; 26:156 – 60
68. Zelada G, Varela P, Martin B, Bahillo JG, Maga´n F, Ahn S ., The effect of
rotational speed and the curvature of root canals on the breakage o f rotary endodontic
instruments . J Endod ; 2002 ;28:540 –2.

66
69. Hashem AA1, Ghoneim AG, Lutfy RA, Foda MY, Omar GA ., Geometric analysis
of root canals prepared by four rotary NiTi shaping systems . J Endod ; 2012
Jul;38(7):996 -1000.
70. Cumhur Aydina , Ugur Inanb , Murside Gultekina , Comparison of the shaping
ability of Twisted Files with ProTaper and RevoS nickel -titanium instruments in
simulated canals . Journal of Dental Sciences 7 ; 2012 , 283 -288
71. Bürklein S , Börjes L, Schäfer E. , Comparison of preparation of curved root canals
with Hyflex CM and Revo -S rotary nickel -titanium instruments . Int Endod J ; 2014
May;47(5):470 -6.

67
LISTA FIGURILOR

Fig.2 http://dentcafe.com/freze -peeso -28-mm-6-bucati.html
Fig.4 http://en.zerodonto.com/2010/03/pathfile -new-series -of-rotary -nickel.html
Fig. 5, Fig. 6, Fig.7 http://www.dental –
research.com/journal/Vol1_No1_2011/4_Ozkan_ADIGUZEL_files/image002.gif
Fig. 8 http://www.endoruddle.com/protaperd.html
Fig.9 http://www.endoruddle.com/protaperd1.html
Fig.10 http://www.oralhealthgroup.com/issues/image.aspx?src=/daily_images/162538 –
72389.jpg&size=170
Fig. 11 http://www.endoexperience.com /pro_clean.html
Fig. 12 http://www.dental –
tribune.com/uploads/images/Specialities/endo/2008/ruddle_ProTaper/Fig4.jpg
Fig.13
http://www.tulsadentalspecialties.com/default/endodontics_brands/protaper_universal.a
spx
Fig. 14 http://www.sybronendo.com/pix/SybronEndo/Products/TF/TF -1000×1000.jpg
Fig.15, Fig. 16 http://www.tfwithrphase.com/science.htm
Fig. 17
http://www.dsi.ro/cabinet/endodontie/ace_rotative/twisted_files_sistemul_sybrone.html
Fig.20
http://www.odontom agazine.com.br/2011 -07-carestream -dental -no-20%C2%BA -ciorj-
10759
http://www.hulbertdental.co.uk/Carestream_CS2200_Remote_Timer_Mount_New_Desi
gn–product –18.html
Fig.31 http://www.regpharm.cz/page/page/16
Fig. 32
http://www.odontoline.it/index.php?ind=reviews&op =entry_view&iden=1
Fig. 33
http://i1.ytimg.com/vi/RrilsJAJEM0/maxresdefault.jpg
Fig.34, Fig. 35
http://www.smile -mag. com/?pid=artd&artid=68&magid=14
Fig. 46 http://www.jocsecund.info/2010/02/gimp -%E2%80%93 -un-program -de-editare –
la-indemana -oricui/

68