Șef lucrări dr. ing. Cristina DANCIU [310071]

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” [anonimizat]:

Șef lucrări dr. ing. Cristina DANCIU

Prof. univ. dr. ing. ec. Romulus IAGĂRU

Șef lucrări dr. ec. Daniela SIMTION

Absolvent: [anonimizat]-Andreea VIRCHEA

SIBIU, 2018

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” [anonimizat]-[anonimizat] 50 LOCURI

Coordonatori științifici:

Șef lucrări dr. ing. Cristina DANCIU

Prof. univ. dr. ing. ec. Romulus IAGĂRU

Șef lucrări dr. ec. Daniela SIMTION

Absolvent: [anonimizat]-Andreea VIRCHEA

SIBIU, 2018

Introducere

Tema aleasă de mine pentru realizarea lucrării de diplomă este „Inițierea și dezvoltarea unei afaceri. Studiu de caz: restaurant cu specific internațional”.

Scopul alegerii acestei teme este de a [anonimizat]. Acest scop s-a conturat din dorința de a-mi deschide în viitor propria afacere în domeniul alimentației publice. Această dorință a mea a luat naștere în urma participării mele la cursurile „[anonimizat]” [anonimizat], nu doar ca un simplu client. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Terminând o [anonimizat], Contabilitate, Marketing, [anonimizat], cunoștințele cumulate de-a lungul celor 4 [anonimizat], îmi vor fi de folos pe viitor în inițierea și dezvoltarea acestei afaceri.

Conținutul lucrării este structurat în patru capitole. Primul capitol prezintă aspecte care țin de studiul de oportunitate și de planul de afaceri.

[anonimizat] a unității de alimentație publică, “Structura organizatorică a unității de alimentație de alimentație publică” este al treilea capitol din prezenta lucrare și cuprinde informații despre personalul restaurantului(fișa de post și atribuțiile persoanalului); tot în acest capitol este evidențează oferta de preparate și băuturi din cadrul localului.

În capitolul intitulat „Prognoza economică” [anonimizat].

Prin prezenta lucrare am arătat că un restaurant este potrivit în zona de Vest a [anonimizat] o cerere mare de o [anonimizat].

Capitolul I. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CONCEPTUL DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA

1.1. Particularitățile activității de alimentație publică

Alimentația publică este o activitate economică complexă, care nu se rezumă doar la a satisface nevoile consumatorilor, iar sectorul alimentației publice este influențat de o serie de factori, printre care se remarcă și evoluția turismului, acest lucru motivând asocierea alimentației cu turismul. Pe de altă parte, acest sector al alimentației publice este o ramură importantă în circulația mărfurilor, și are un rol esențial în ceea ce privește organizarea producției de preparate culinare și de cofetărie și totodată în desfacerea lor către populație, atât pentru consumul imediat, cât și la domiciliu.

Modul de organizare al alimentației publice în profil micro și macroteritorial îi conferă acesteia o importanță deosebită în ceea ce privește modul de trai al oamenilor, dar totodată participă la creșterea numărului și calității produselor și preparatelor culinare, satisfăcând cele mai exigente gusturi. În plus, domeniul alimentației publice vine cu o multitudine de posibilități de petrecere a timpului liber, pe lângă funcția propriu-zisă pe care o are, îndeplinind funcții precum cea de odihnă, recreere, agrement.

Printre oportunitățile sectorului de alimentație publică care îi conferă o deosebită importanță, se numără:

asigurarea multiplelor posibilități de folosire și valorificare a resureselor agroalimentare si materiale;

orientarea, dezvoltarea și educarea gustului consumatorilor prin punerea în valoare a artei gastronomice(educarea oamenilor cu privire la riscurile fenomenului fast-food, folosirea pesticidelor sau consumul de alimente modificate genetic);

folosirea echipamentelor și utilajelor performante în vederea obținerii unor preparate de calitate într-un timp relativ scurt și cu costuri reduse, ceea ce determină creșterea profitului;

complexitatea acestui sector.

Având în vedere aceste aspecte, sectorul alimentației publice se delimitează din ce în ce mai mult de celelalte sectoare ale comerțului.

Potrivit literaturii de specialitate, alimentația publică are următoarele particularități:

– consumul de hrană din unitățile de alimentație publică este unul în afara gospodăriei;

– sectorul alimentației publice împreună cu transportul și cazarea sunt considerate componente ale activității turistice;

– activitatea de alimentație publică influențează într-o măsură mare alegerile turiștilor în ceea ce privește oferta turistică;

– această activitate are un caracter sezonier;

– în comparație cu alte sectoare comerciale, sectorul alimentației publice optează pentru tehnologia de ultimă generație, atât în partea de producție a preparatelor culinare, cât și în partea de comercializare; astfel se poate vorbi despre introducerea mecanizării anumitor operații, de automatizare sau chiar și despre robotizare în unele cazuri;

– activitatea de alimentație publică se evidențiază prin dotările cu prețuri fixe pe care le are, care presupun cheltuieli semnificative, dar și prin personalul cu calificare, cu o pregătire profesională de calitate;

– stabilirea grupurilor și a programelor de lucru prezintă o caracteristică aparte, care se diferențiază de restul activităților comerciale.

Cunoașterea acestor particularități și a modului acestora de manifestare prezintă o importanță deosebită în ceea ce privește conducerea și organizarea activității de alimentație publică.

În concluzie, se poate spune că majoritatea caracteristicilor alimentației publice rezultă din activitățile prestate în unitățile de alimentație publică. În funcție de nivelul de confort și de calitatea serviciilor prestate, unitățile de alimentați publică se clasifică, conform reglementărilor, pe stele, de la 1 stea până la 5 stele, care oferă cele mai bune servicii. Aceste categorii nu se regăsesc la toate tipurile de structuri de primire cu funcțiuni de alimentație publică așa cum reiese din tabelul de mai jos (Ferenț, 2004).

Tabelul 1. Clasificarea unităților de alimentație publică

1.2. Amplasare teritorială a unității de alimentație publică și scurt istoric al zonei

Turnișor a fost în trecut, în secolul al XIII-lea, un sat săsesc, iar în prezent este un dezvoltat cartier al municipiului Sibiu. Așezarea a fost înființată de sași și atestată documentar în anul 1336.

Satul Turnișor a fost încorporat municipiului Sibiu după cel de-al Doilea Război Mondial. (“Turnișor, Sibiu”. Wikipedia. Ultima modificare: 8 august 2017, ora 14:11/ accesat în octombrie 2017. http://wikimapia.org/1679091/ro/Turni%C5%9For)

Istoricul restaurantului a început de la o discuție cu un prieten care are locația, dar în cadrul căreia nu se desfășura niciun tip de activitate. Această locație este în Cartierul Turnișor al Sibiului. Având locația, prin urmare a asocierii cu prietenul meu, am început să pun bazele unui restaurant cu două saloane și terasă exterioară. Așadar, cea mai mare parte a investiției provine din fonduri proprii, care asigură flexibilitate, siguranță și independență, și totodată îmi aduce garanția motivației pentru asigurarea succesului afacerii. Restul de fonduri provin dintr-un împrumut pe termen lung, de la o instituție creditoare.

Restaurantul se va deschide în orașul Sibiu, în luna Septembrie. Sibiul este un oraș medieval, fiind cel mai reprezentativ oraș din România, din punct de vedere turistic, economic și cultural. Este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului, în apropiere de Munții Făgăraș și stațiunea turistică Păltiniș.

Orașul Sibiu a fost colonizat de sași în secolul al XII-lea. În anul 1191 a avut prima atestare documentară, sub numele de Cibinium, apoi în anul 1223 a primit numele de Hermanstadt, după care a fost declarat oraș în anul 1366. În perioada medievală s-a dezvoltat istoria orașului, devenind un centru economic important al Transilvaniei.

În secolele XVII-XVIII, Sibiul a fost capitala Transilvaniei, iar în anul 2007, alături de Luxemburg, a fost ales Capitală Culturală Europeană. Fiind unul dintre cele mai vizitate locuri ale României, Sibiul își păstrează și în prezent reputația de oraș turistic.

Sibiul are cele mai originale alcătuiri urbane din Europa, iar construcțiile păstrate de peste secole sunt astăzi embleme ale orașului. Este un oraș dinamic, un oraș al culturii și al culturilor, un patrimoniu istoric inestimabil și are o economie modernă și competitivă. În ultimul timp, municipiul Sibiu a cunoscut o renaștere economică și culturală semnificativă. Un rol important în economia județului Sibiu îl au industria de textile, industria de construcții a mijloacelor rutiere (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii), comerțul, serviciile și turismul. Un rol important în economie îl are și agricultura, prin cultivarea porumbului, cartofului și orzului și prin creșterea animalelor. Economia orașului este în continuă creștere și datorită turismului (Youtube, 2014).

Principalele obiective turistice ale orașului Sibiu sunt: Muzeul Brukenthal(primul muzeu din România și din centrul Europei, care s-a deschis pentru public încă din anul 1817), Turnul Sfatului, Muzeul de istorie naturală, Podul Minciunilor, Piața Mare, Muzeul Astra( primul muzeu etnografic din Transilvania, deschis în anul 1905; astăzi este unul dintre cele mai frumoase muzee etnografice ale Europei), Catedrala Evanghelică, Casa cu Cariatide, Muzeul Locomotivelor cu Abur, Grădina Zoologică, Parcul Cetății, Strada Cetății, Pasajul Scărilor, Catedrală Mitropolitană. În apropiere de Sibiu există un alt obiectiv turistic important: Stațiunea Păltiniș, situată la 32 km de orașul Sibiu, cea mai veche stațiune montană din România(1.442m), unde vin o mulțime de turiști din toate colțurile lumii(„10 Lucruri pe care trebuie să le știi despre Sibiu”. „SIBIU HERMANSTADT TURISM” accesat în octombrie 2017. http://www.turism.sibiu.ro/index.php/ro/10_lucruri)

Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România, situată la vest de orașul Sibiu și cuprinde 18 localități: Boița, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Rășinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului și Jina. Această zonă a Marginimii Sibiului este un alt important obiectiv turistic din județul Sibiu, care atrage numeroși turiști străini și nu numai.( „SIBIU HERMANSTADT TURISM” accesat în octombrie 2017. http://www.turism.sibiu.ro/index.php/ro)

În anul 2019, Sibiul va fii desemnat Regiune Gastronomică Europeană, ceea ce va atrage din ce în ce mai mulți turiști străini care vor fii curioși, pe lângă obiective turistice, și de partea de alimentație și astfel vor căuta restaurante bune în oraș, care folosesc produse de la producători locali.

Restaurantul Le Bistrot d’André este un restaurant de tip bistro, situat într-o zonă circulată a orașului Sibiu, pe drumul E68, în cartierul Turnișor, pe Șoseaua Alba Iulia. Acest local oferă posibilitatea de a mânca preparate de calitate, obținute din materii prime locale, de la producătorii din zonă.

Figura nr. 2- Vedere satelit

Sursa: Google Earth

Amplasarea restaurantului este favorabilă deoarece în zonă se află numeroase fabrici, bănci, benzinării, o autogară, aeroportul internațional, hoteluri, iar un alt punct forte este faptul că în apropiere nu există un restaurant, ci doar săli de evenimente și un McDonald’s. Restaurantul beneficiază și de locuri de parcare pe străzile alăturate. În plus, fiind poziționat la marginea drumului European E68, aspect favorabil în promovarea restaurantului, mulți oameni îi vor trece pragul. Principalii potențiali clienți sunt: locatarii din cartier, turiștii străini și angajații firmelor din zonă.

Proiectarea restaurantului în programul ArchiCAD

Figura nr.3 – Vederea lateral și spate(terasă)

Figura nr.4 -Vedere lateral și față

Figura nr.5 – Sala de consumație

Figura nr. 6 – Bucătăria cu spațiu de debarasare

Acest local îți oferă posibilitatea de a mânca preparate de calitate, obținute în cea mai mare parte din materii prime locale, de la micii producători din zonă, ceea ce caută oamenii din ce în ce mai mult la ora actuală.

Suprafața totală a restaurantului, cu anexe este de 180 mp, capacitatea de locuri fiind undeva la 30 persoane, iar în sezonul cald, terasa oferă încă 20 de locuri.

Restaurantul Le Bistrot d’André este o unitate de alimentație publică cu specific internațional, cu influențe franțuzești, care aduce în același loc o gamă variată de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice din Europa. Meniul à la carte cuprinde preparate și băuturi la prețuri accesibile pentru toată lumea.

Obiectul de activitate

Restaurantul este localul public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire, puând la dispoziția clientului o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, băuturi și unele articole pentru fumători.

Obiectul principal de activitate al unității îl reprezintă activitatea specifică pentru restaurante și alimentație publică conform codului CAEN 5610. Fiind construit într-un stil modern, elegant, cu specific internațional, Le Bistrot d’André este locul perfect pentru întâlnirile de afaceri, evenimente fesive, team building-uri sau alte aniversări.

Obiectul de activitate al restaurantului este reprezentat de producția și comercializarea preparatelor culinare cu specific internațional, precum și de comercializarea unei variate game de băuturi alcoolice, nealcoolice, cafea și răcoritoare.

CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ PRIVIND INIȚIEREA ȘI DEZVOLTAREA RESTAURANTULUI

Oportunitatea anteprenorială

Atunci când se urmărește crearea unei întreprinderi mici și mijlocii, se are în vedere combinarea factorilor de producție, de căutare a piețelor de aprovizionare și desfacere, de evaluare și asumare a riscurilor de către întreprinzător. Această activitate are la bază trei elemente esențiale: existența unei oportunități a pieței care poate fi valorificată, întreprinzătorul și/sau echipa, resursele necesare pentru fructificarea oportunității evidențiate în planul de afaceri. Oportunitatea antreprenorială reprezintă condiția existențială a unei afaceri, ceea ce pune în prim plan necesitatea identificării acesteia. În identificarea oportunităților antreprenoriale, rolul omului este determinant după cum evidențiază chiar Hovard Stevenson prin plasarea omului în fruntea celor patru determinări ale oportunității antreprenoriale prezentate în figura de mai jos.

Figura nr. 7 – Factorii determinanți ai oportunității antreprenoriale

Studiu de oportunitate

Studiile de oportunitate au fost inițiate la sfârșitul secolului XX și folosite intens în economia contemporană, unde au devenit o activitate importantă a mediului de afaceri în vederea identificării oportunităților de investiții și promovării proiectelor de investiții (Fröhlich și colab, 1994).

Un studiu de oportunitate trebuie să asigure următoarele cerințe: să furnizeze informații esențiale asupra ramurii sau sectorului de activitate; să asigure informațiile de bază și cele specifice pentru fiecare oportunitate identificată cu accent asupra inputurilor specifice, variabilelor-cheie, riscurilor, competitivității, profitabilității și a altor factori de succes; să faciliteze întreprinzătorului și/sau investitorului selectarea celei mai atractive oportunități în vederea trecerii la elaborarea studiului de fezabilitate și/sau a planului de afaceri; să diminueze costurile de fezabilitate, întrucât informațiile culese privind domeniul respectiv pot fi utilizate ca bază pentru mai multe studii de fezabilitate care su în vedere sectorul implicat și oportunitățile din cadrul său. Studiile de oportunitate se aseamănă cu cele de fezabilitate dar nu au anvergura și consistența acestora și acoperă doar o parte din ansamblul proceselor ce alcătuiesc ciclul de realizare a unei afaceri pe baza calorificării unei oportunități.(Iagăru, Romulus și Iagăru, Pompilica. Dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii. Sibiu. Editura: ULB Sibiu, 2017).

Planul de afaceri al inițierii restaurantului

Planul de afaceri reprezintă unul dintre cele mai utilizate instrumente intreprenorial-manageriale în economia contemporană. În cazul în care antreprenorul înființează o întreprindere nouă, planul de afaceri include «cum» și «de ce» va fi înființată, precum și «unde» intenționează să ajungă această afacere. În cazul în care antreprenorul redactează un plan de afaceri pentru o întreprindere care deja operează, descrie istoria intreprinderii, unde se afla acum și unde vrea să ajungă aceasta întreprindere după modificările și investițiile care urmează să fie realizate. Literatura de specialitate este puternic orientată către acesta și evidențiază o cazuistică numeroasă (Gumpert, 1990, Nicolescu – coord., 2000, Nicolescu și Nicolescu, 2008, Mociar și Iagăru, 2013). Specialistul David Gumpert de la Universitatea Harvard definește planul de afaceri ca fiind documentul care demonstrează de o manieră convingătoare că afacerea preconizată poate să vândă suficiente produse și servicii pentru a produce un profit satisfăcător și a o face atractivă potențialilor sprijinitori(Gumpert, 1990).

Planul de afaceri este o metoda antreprenorial-managerială de proiectare si promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunități economice, prin care se determină obiectivele de realizat, se dimensionează și structurează principalele resurse și activități necesare, demonstrând că aceasta este profitabilă, că merită să fie sprijinită de potențialii investitori.

Ideea de afaceri descrie baza existenței companie și cuprinde:

– produsul/serviciul;

– clienții principali;

– performanțele pieței și amplasarea geografică;

– specializarea.

Elaborarea planului de afaceri este susținută de numeroase argumente: este un mijloc de autoedificare pentru cei ce comandă și/sau realizează planul de afaceri asupra profitabilității și viabilității modului de valorificare a oportunității antreprenoriale; este un instrument de previzionare a afacerii deoarece contribuire la stabilirea obiectivelor de realizat durata și succesiunea activităților necesare, dimensiunea resurselor alocate și principalii parametri de marketing, financiari, tehnici, de personal și manageriali de considerat; este un instrument de finanțare a întregii afaceri deoarece are rolul de a convinge finanțatorii să se implice în operaționalizarea sa; reprezintă o bază pentru organizarea, coordonarea și controlul proceselor implicate deoarece având previzionate obiectivele și conturate activitățile se poate trece la configurarea sistemului organizatoric, manualul organizării și descrierile de funcții și posturi; reprezintă o importantă modalitate educațională; reprzintă unul dintre cele mai complete și eficace instrumente manageriale.

Sinteza planului de afaceri cuprinde următoarele elemente: descrierea succintă a întreprinderii, prezentarea produselor și/sau serviciilor, piața potențială, proiecțiile cercetării de piață, avantajul competitiv al produselor și/sau serviciilor, principalele aspecte financiare implicate, profitabilitatea întreprinderii, echipa managerială, oferta sau propunerea adresată destinatarului planului de afaceri.

Descrierea afacerii

Ideea de deschidere a unui restaurant cu specific internațional a demarat în anul 2017 când, stând la povești cu un vechi prieten care mi-a pus la dispoziție spațiul pentru a-l transforma într-o unitate de alimentație publică. Această afacere s-a bazat pe cererea tot mai mare a unui astfel de tip de unitate în cartierul Turnișor al orașului Sibiu, cerere venită din partea angajaților de la diverse societăți din apropiere, cât și de la turiștii care vor să mănânce diversificat în oprirea lor în orașul Sibiu.

SC GASTRO VIAN SRL este o societate cu activitate în sectorul terțial, mai exact un restaurant care se dorește a fi deschis în zona industrială Vest a orașului Sibiu și care va oferi tuturor clienților săi servicii de calitate la prețuri accesibile pentru toate buzunarele. În urma analizei făcute asupra pieței, am ajuns la concluzia că cel mai bun profit este asigurat prin alegerea unui număr de 30 de locuri(în interiorul restaurantului, în sala de consumație) plus 20 locuri pe terasă, în anotimpul cald. .

Meniul va cuprinde preparate internaționale realizate în cea mai mare parte cu materii prime de la producătorii locali, încurajându-i astfel și pe aceștia să își dezvolte afacerea și totodată atrăgându-i pe oameni să mănânce mâncare gătită, sănătoasă și nu cea de tip Fas- Food.

Capitalul necesar în inițierea acestei afaceri se estimează undeva la 336.796 Lei (costul închirierii imobilului cu destinație restaurant, costul pentru amenajări, cheltuielile cu utilajele și echipamentele necesare, cheltuieli cu mijlocul de transport, cheltuieli cu salariile personalului).

Forma juridică aleasă( SRL- societate cu răspundere limitată) se dovedește a fi cea mai potrivită din mai multe motive:

asociații au răspundere limitată;

capitalul social este redus;

presupune formulare simple în momentul constituirii.

Un factor important este acela că o întreprindere ce nu este IMM nu poate deține mai mult 25% din capitalul social (sau dreptul de vot) al unei întreprinderi considerată întreprindere mică sau mijlocie. Dacă se întâmplă acest lucru atunci acea întreprindere nu mai este considerată ca făcând parte din categoria IMM-urilor.

Întreprinderile mici și mijlocii cu capital privat din România au cea mai mare pondere în economia românească. Ele reprezintă circa 99,44% din numărul total de întreprinderi înmatriculate în România (Dan, 2005).

Principala activitatea a societății se regăsește în sectorul terțial, mai exact servicii,

materializate în deschiderea unui restaurant cu specific internațional, care are influențe franțuzești. Serviciile oferite de restaurantul Le Bistrot d’André se încearcă a se ridica la standarde înalte prin modul de prezentare al preparatelor din meniu, prin amabilitate și serviciul prestat de angajați.

Definirea pieței

Restaurantul se deschide în ideea de a atrage clienți cu vârsta peste 18 ani, cea mai mare pondere aparținând persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30-40 ani, categorie importantă care deține cel puțin un loc de muncă și care își permite să servească masa la restaurant, fie din plăcere, fie din comoditate sau din lipsa de timp. De la această categorie de clienți se așteaptă ca pe viitor să devină clienți fideli, deoarece sunt cei mai dispuși să cheltuiască pentru a se bucura de un serviciu de calitate.

Calitatea preparatelor culinare, amabilitatea personalului, lipsa concurenței în zonă, prețurile accesibile, curățenia și bunul gust al amenajărilor sunt câteva din punctele forte care pot influența luarea deciziilor în ceea ce privește potențialii clienți.

Este posibil ca această afacere să întâmpine câteva probleme în ceea ce privește concurența directă cu restaurantul McDonald’s, care se află în imediata apropiere și care „absoarbe” o parte semnificativă din clienți, datorită faptului că sunt foarte cunoscuți pe piață și au prețuri accesibile, însă sperăm ca oamenii să își dorească să se educă în ceea ce privește modul și sursa lor de alimentație. Considerăm că această concurență ne stimulează totodată să dăm ce e mai bun și să oferim servicii impecabile clienților noștri.

Strategia de marketing

În ziua deschiderii restaurantului vor fi invitați mulți oameni importanți ai orașului Sibiu, oameni de afaceri, oameni înstăriți care obișnuiesc să mănânce în oraș. Va fi o bună oportunitate de a-mi face cunoscut restaurantul prin intermediul celor care vor fi prezenți. Aceștia vor primi cărți de vizită, oferte în cazul în care vor să țină conferințe sau au delegații străine.

Prin realizarea planului de afaceri, se face dovada clară că afacerea este una profitabilă, de durată și totodată îi convinge pe finanțatori să mă ajute.

Materializarea procesului de creare a noii întreprinderi

Materializarea procesului de creare a noii întreprinderi este un proces complex derulat într-o succesiune logică de activități.

Alegerea obiectului de activitate

Pentru înființarea întreprinderii, a fost stabilit obiectul de activitate împreună cu organele competente, ținându-se cont de codul CAEN publicat în anul 2008. Restaurantul Le Bistrot d’André va avea obiectul de activitate aferent codului CAEN: 5610- restaurante.

Stabilirea formei juridice a întreprinderii

Având în vedere existența celor cinci forme juridice ale întreprinderilor( prevăzute în Legea 31/1990) la nivel național în România, am optat pentru forma SRL- societate cu răspundere limitată. SRL este cea mai agreată formă juridică a activității comerciale la nivelul țării noastre deoarece asociații răspund de eventualele datorii ale întreprinderii doar în limita aporturilor, pentru înființare, capitalul social trebuie să fie de cel puțin 200 RON, iar numărul de asociați poate fi redus la unul singur, atâta timp cât persoane respectivă nu este asociată la altp societate.

Alegerea și rezervarea numelui întreprinderii

După alegerea și aprobarea formei juridice a întreprinderii, mi s-a cerut numele acesteia. În momentul în care m-am decis în ceea ce privește numele întreprinderii, pentru rezervarea denumirii la Oficiul Național al Registrului Comerțului(ONRC) am propus trei variante deoarece rezervările sunt realizate la nivel național și disponibilitatea numelui ar putea fi anulată.

Conform teoriei, am propus trei nume pentru întreprindere, și anume: Bistro de l’Arte, Le Bistrot d’André și Le Bistro. În cele din urmă a fost acceptată varianta Le Bistrot d’André, de care sunt foarte mulțumită.

Stabilirea emblemei întreprinderii

Emblema întreprinderii am ales-o împreună cu asociatul meu, de la care am obținut locația în care urmează să îmi desfășor activitatea. Emblema propusă de noi a fost verificată la Registrul Comerțului, de unde am primit dovada înregistrării. Acest demers a condus la dobândirea dreptului de folosire exclusivă a emblemei.

Povestind cu asociatul meu, am hotărât să alegem o emblemă simplă pentru bistro-ul nostru. A fost singura variantă la care ne-am gândit și a fost acceptată și înregistrată la Registrul Comerțului. Emblema restaurantului este aceasta:

Stabilirea sediului social al intreprinderii

În vederea certificării existenței sediului social, am încheiat un contract de închiriere pe 5 ani cu proprietarul spațiului unde societatea își va desfășura activitatea. Am obținut de la el și o copie după actul de proprietate.

Realizarea actului constitutiv

Pentru actele de comerț și pentru înființarea SRL a fost nevoie de încheierea unui act constitutiv. Acest act cuprinde informații precum: obiectul principal și obiectele secundare de activitate stabilite anterior, denumirea întreprinderii, numele asociaților, numele celui care deține funcția de administrator și perioada pe parcursul căreia deține această funcție. În plus, a fost nevoie și de o declarație a nostră, în calitate asociați, în care declarăm pe propria răspundere că nu avem antecedente penale și avem condiție legală necesară funcțiilor ocupate.

Depunerea la bancă a capitalului social

Capitalul social este un element cheie în procesul de creare a întreprinderii. Acesta a fost depus la Banca Transilvania. În momentul în care am depus capitalul social la bancă, mi s-a cerut să fac dovada actului constitutiv al întreprinderii, dar și dovada rezervării numelui întreprinderii.

Achitarea taxelor judiciare

Conform Legii nr.1/2017 nu se mai plătesc taxe către ONRC.

Specimenul de semnătura

Eu, ca și administrator am avut nevoie să apelez la serviciile unui notar public pentru a obține Specimenul de semnătură, document care m-a costat 50 lei și care va fi adăugat împreună cu alte documente la dosarul întreprinderii.

Completarea documentelor pentru Registrul Comerțului și depunerea dosarului

Documentele pentru înregistrarea la Registrul Comerțului sunt: cererea de înregistrare, anexa privind vectorul fiscal și declarația pe proprie răspundere. Când dosarul a fost complet, l- am depus la Registrul Comerțului din Sibiu.

În urma verificării documentelor din dosar, am primit autorizarea înmatriculării întreprinderii care a fost apoi trimisă publicare în Monitorul Oficial al României.

Etape adiacente

După finalizarea procesului de creare a întreprinderii, am realizat o ștampilă proprie a întreprinderii, am deschis contul bancar al întreprinderii și am confecționat tipizatele necesare (chitanțier, facturier, etc.). Pentru deschiderea contului bancar am mers la bancă cu chitanța primită la momentul depunerii capitalului social. De asemenea, am depus și declarația de înregistrare fiscală la administrația financiară în termen de 30 de zile de la înființarea propriu zisă a întreprinderii.

Capitolul III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A UNITĂȚII DE ALIMENTAȚIE

În ceea ce priverște activitatea de alimentație publică, un element esențial în buna desfășurare a activității este eficiența. Așadar, este necesară structurarea sectorului, în general, și a fiecărui agent economic, în particular.

Sectorul de alimentație publică este un sector bine organizat, care se manifestă printr-o diversificare accentuată a profilării unităților, în funcție de categoria de încadrare, de prețurile practicate, de amplasare și de dimensiunea unității.

În ceea ce privește activitatea alimentației publice, aceasta se împarte astfel:

în saloanele restaurantelor ;

în unitati de producție ( bucataria centrală, secțiile de preparate și semipreparate, carmangerie, laboratoarele de patiserie – cofetarie)

unități de depozitare și păstrare ( camere frigorifice, magazii)

Sectorul de servire al consumatorilor trebuie să dispună de o organizare cât mai adecvată, să beneficieze de dotări corespunzătoare cu mobilă și obiecte de inventar necesare, să poată permite pregatirea și servirea preparatelor și produselor culinare, precum și a bauturilor menționate în meniu, la nivelul așteptat de consumatori, să asigure și să respecte normele igienico-sanitare, să dețină lucrători care pun satisfacerea clientului pe primul loc.

Pentru a asigura o bună servire a clienților, se impune ca spațiul de desfășurare a activității să fie bine dimensionat și amplasat și să cuprindă:

zona de intrare și ieșire ( vestibul, hol, garderobă ) ;

sala de consumație, compartimentată cât mai atrăgător ;

spații care fac legătura cu sala de consumație, barul și bucătăria ;

grup sanitar pentru consumatori ;

După metoda de vanzare practicată, plata se poate face prin mai multe feluri:

plata la ospătar, pe bază de notă de plată ;

plata prin casier(casierul întocmește nota de plată, pe care ospătarul o prezintă clientului) ;

plata prin casa de marcaj;

plata direct la vânzător;

plata prin card.

Un loc important în buna desfășurare a activității de alimentație publică în unitățile de servire îl are stabilirea programelor de funcționare și organizarea grupelor de lucru. Acestea au în vedere o multitudine de criterii bine fundamentate, bazate mai ales pe cercetarea preferințelor, gusturilor și opiniilor consumatorilor.

3.1. Compartimentele funcționale și operaționale ale unității

Pentru o bună desfășurare a procesului de producție, un rol de bază îl dețin bucătaria și anexele sale, care după modul de amplasare, pot fi în incinta unităților de alimentație publică și  independente, în cadrul unor bucătării centrale, laboratoare de productie, etc.

Trebuie avută în vedere asigurarea condițiilor necesare pentru realizarea unui circuit continuu și neîngrădit în ceea ce privește operațiunile efectuate în procesul de producție.

Pentru a asigura o activitate corespunzatoare în spațiile de producție, acestea trebuie să dispună în principal de :

·  spații de recepție a mărfurilor și a materiei prime ;

·   spații de prelucrări primare ;

·   spații de producție propriu-zisă ;

·   spații anexe ;

·   spații de aprovizionare, etc.

Referitor la compartimentele restauratntul Le Bistro d’André, se poate discuta despre 2 tipuri, și anume: saloane destinate clienților, operaționale și saloane fără acces pentru clienți, unde se desfășoară munca depusă de angajații unității pentru satisfacerea cerințelor clientelei. Astfel, se delimitează două saloane, o sală de conferință, un spațiu în care este barul, baia, bucătăria și spațiile de depozitare a materiilor prime. Barul este asigurat cu toate echipamentele specifice pentru prepararea diferitelor băuturi, cât și cu un frigider, o mașină de spălat pahare și o mașină de făcut gheață. În plus, barul beneficiază și de o mică vinotecă, cu o gamă diversificată de vinuri.

Specialitățile culinare sunt preparate cu multă îndemânare și dedicare de către bucătarii restaurantului, într-o bucătărie de dimensiuni medii, dotată corespunzător cu echipamente de ultimă generație, astfel încât să poată asigura buna desfășurare a comenzilor, într-un timp eficient.

3.2. Spații specifice unității de alimentație publică

Unitățile de alimentație publică de tip restaurant dispun de încăperi adecvate în vedere bunei desfășurări a activității de producție, a spațiilor pentru păstrarea la cald și la rece a produselor și preparatelor culinare, a deserturilor, cât și de magazii și anexe pentru depozitarea materiilor prime, a mărfurilor și a băuturilor. Aceste spații dispun de dotarea specifică, care asigură pregătirea și sevirea preparatelor la un nivel superior. În ceea ce privește arhitectura și designul restaurantului, acesta este conceput într-un stil simplu, elegant. Mobilierul este din lemn masiv de stejar, ales în concordanță cu arhitectura unității. Prin natura lui, lemnul inspiră căldură, liniște, ceea ce te face să revii de câte ori ai ocazia.

3.3. Echipamente specifice unității de alimentație

Pentru a asigura o funcționare eficientă a localului, spațiile unității beneficiază de echipamente profesionale care facilitează îndeplinirea comenzilor. Spațiile destinate servirii sunt dotate cu mobilier, canapele, scaune, lustre, tacâmuri și alte obiecte de inventar, de o calitate superioară, și în cantități care asigură o servire optimă. În saloanele destinate clienților sunt prezente obiecte de decor precum vaze cu flori, lumânări, tablouri, aranjamente florale, care împreună, asigură o ambianță plăcută. Restaurantul asigură și accesul gratuit la internet wireless.

Pentru pregătirea băuturilor, la bar se găsesc: blender, storcătoare de fructe, mașini pentru

espresso, filtre de cafea, echipamente pentru pregătirea cockteil-urilor, pahare de apă, de vin, cești și farfurii de cafea.

Bucătăria este utilată cu echipamentele și ustensilele specifice: mașină de gătit, sistem de ventilație, cuptor cu microunde și cuptor cu convecție, mese de lucru, frigidere, butuc pentru tăiat, tocătoare, cuțite, mașină de spălat vase, chiuvete, coșuri de gunoi, blender, mixer, tacâmuri, veselă. Spațiile destinate depozitării dispun de frigidere și congelatoare, rafturi, dulapuri, rasteluri, și polițe.

Bucătăria este dotată cu următoarele obiecte și echipamente:

Toate aceste dotări ale spațiilor din restaurant au rolul de a eficientiza și optimiza funcționarea restaurantului, asigurând o producție și o servire mai rapidă a clienților.

Capitolul IV. PERSONALUL UNITĂȚII DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

“Două lucruri, cele mai importante, nu apar în bilanțul întreprinderii: reputația sa și oamenii săi.” – Henry Ford

4.1. Categorii de personal

În cadrul unițății de alimentație publică- Le Bistro d’André se evidențiază mai multe categorii de personal, și anume: administratorul/managerul unității(deține localul) căruia i se subordonează 2 bucătari, 2 șefi de sală și responsabilul cu aprovizionarea. Preluarea comenzilor și asigurarea acestora sunt realizate de către echipa de chelneri și echipa de la bucătărie.

Specialitățile culinare sunt studiate, concepute și puse în practică de către cei doi bucătari- șefi(Patrick și Daniel), alături de ceilalți colegi din bucătărie, pe care aceștia îi subordonează.

Se lucrează în ture. Pe fiecare tură este un bucătar șef și un ajutor de bucătar, aceștia lucrând în ture de 5 cu 2, 2 cu 5 zile.

Chelnerii localului, în număr de doi, asigură preluarea comenzilor, sfătuiesc clienții cu privire la alegerea băuturilor, a preparatelor culinare și a deserturilor. Aceștia lucrează în ture, la fel ca și bucătarii. Șefii de sală lucrează 12-24h.

Localul are și o femeie de serviciu care asigură întreținerea și curățenia spațiilor din saloane, birou și grupurile sanitare.

Pentru a asigura pază și protecție restaurantului, avem contract cu o firmă de pază și protecție din Cluj- Napoca, care asigură servicii non-stop.

Prin urmare, succesul unei organizații depinde tot mai mult de calitatea resurselor umane, de creativitatea acestora, “oamenii constituind bunul cel mai de preț al unei organizații”, adevăr subliniat și de cunoscutul proverb “omul sfințește locul”.(Cioca, L. Managementul resureselor umane-Note de curs. Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu).

Întreprinderea fiind mică, am concluzionat că are nevoie de un număr de 13 angajați pentru a-și desfășura activitatea, după cum urmează în organigramă.

4.2. Organigrama societății

Figura nr. 8 – Organigrama personalului societății

4.3. Atribuții ale personalului unității

Având în vedere poziția pe care o ocupă în organigramă, fiecare angajat are anumite atribuții și anume: atribuțiile managerului(administratorul, în cazul de față) sunt de a asigura desfășurarea optimă a activității restaurantului, de a rezolva problemele de contabilitate legate de fiscalitate, de salariile angajațiilor, de a organiza și discuta evenimente importante cu clienții, de a răspunde reclamațiilor venite de la clienți și de a realiza oferte.

Barmanii sunt responabili de aprovizionarea barului cu băuturile menționate în meniu, de aprovizionarea cu materii prime care ajută la prepararea comenzilor și de a realiza comenzile date de chelneri. Aceștia din urmă trebuie să întămpine și să conducă clienții la mese, să prezinte meniul, să ia comenzi pentru băuturi și preparate, să ducă comenzile la masa clientului, să răspundă la cerințele clientului, să ducă nota de plată și să ofere restul dacă este cazul, să debaraseze mesele, să se ocupe de aranjarea meselor(mise-en-place). Tot de atribuțiile chelnerilor ține și asigurarea unei ambianțe plăcute în local, astfel le revin următoarele sarcini: întreținerea muzicii ambientale, aprinderea și stingerea lumânărilor, schimbarea aranjamentelor florale de pe mese și din sala de cosumație.

Șefii de sală răspund și supraveghează întreaga activitate din spațiile de cosumație.

Bucătarii și ajutoarele acestora au rolul de a prelua comenzile aduse de chelneri, de a pregăti în timp util mai multe feluri de mâncare în același timp, în funcție de ordinea comenzilor, de a aranja și decora mâncarea inainte de a fii servită pe farfurie, de a răspunde de calitatea hranei pregătită, de a alege produsele cu privire la raportul preț/calitate, de a primi și pune la păstrare, în condițiile prevăzute de normele igienico-sanitare, alimentele, de a răspunde de inventarul mobilierului și al veselei, de a recolta zilnic probe din meniu(care se păstrează în frigider), de a asigura debarasarea și curățenia în bucătărie.

Responsabilul cu aprovizionarea trebuie să țină cont de necesarul întocmit zilnic de barmani, bucătari și chelneri și să reasigure stoc necesar unei bune desfășurări a activității restauratului.

Societatea are angajat un contabil cu program part-time, care se ocupă cu partea economico- financiară a firmei și care are drept de semnătură.

Asigurarea și menținerea curățeniei în spațiile destinate clienților sunt atribuții ale personalului care se ocupă cu întreținerea.

Angajații societății lucrează cu carte de muncă și li se plătește contribuțiile la stat și la CAS. Conform contractului de muncă, fiecare angajat lucrează 8 ore pe zi (40 ore/săptămână). Acestora li se acordă bonusuri în funcție de nivelul vânzărilor, au dreptul la concediu de odihnă, concediu medical, fără plată și prenatal. Examenele medicale la angajare, cât și cele ulterioare ale salariaților sunt suportate de către administrator, conform cerințelor actuale, pentru a se asigura că sunt apți din punct medical pentru a-și desfășura activitatea în posturile pe care urmează să le ocupe. Vestimentația personalului este asigurată tot de angajator.

Imaginea societății este influențată în cea mai mare parte de factori umani ai acesteia, așadar, personalul angajat va fi instruit permanent pentru a satisface nevoile și preferințele clienților.

Responsabilitățile și îndatoririle fiecărui angajat sunt prevăzute în fișa postului aferentă fiecaruia.

FIȘĂ DE POST

Denumire post: Administrator

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: Administratorul supraveghează și planifică activitățile din cadrul unității

Activități principale și atribuții

Responsabilități:

Administrează restaurantul și asigură o bună funcționare a acestuia
Ține contabilitatea primară, coordonează angajații, efectuează plățile salariilor Supervizează activitatea persoanelor din subordine;
Verifică periodic nivelul calitatii serviciilor prestate;
Verifică stocurilor de alimente, băuturi și alte materiale specifice activitatii;
Propune masuri de îmbunătățire a serviciilor;

Se ocupă cu supervizarea și formarea angajaților, asigură controlul calității produselor și serviciilor prestate;
Achizitionează produse alimentare și/ sau nealimentare necesare.

Specificațiile postului:

Absolvent studii superioare;

Cunoștințe de limbă engleză, franceză, germană;

Cunoștințe de operare pachet Microsoft Office: Word, Excel

Atitudine pozitivă și conciliantă în relațiile cu clienții și colegii;

Aspect fizic plăcut, prezentă agreabilă, amabilitate;

Permis auto cat. B.

Condiții de muncă:

La sediul unității, în birou;

Program de lucru: de luni- vineri între orele 09:00-17:00

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:……………

FIȘĂ DE POST

Denumire post: BUCĂTAR

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Subordonare: Administrator

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: rolul de a asigura prepararea comenzilor(meniurilor) într-o manieră eficientă și profesionistă

Activități principale și atribuții:

Să pregătească și să elaboreze meniul în colaborare cu direcția și serviciul de sală;

Să supravegheze regulile de securitate și de igienă în vigoare;

Să propună în funcție de sezon și costuri, liste de meniuri specifice pentru evenimente;

Să participe împreună cu directorul la recrutarea echipei, decizia finală de angajare fiind luată de administrator

Este responsabil cu ținuta și curățenia;

Să pregătească necesarul zilnic de aprovizionare, să testeze, să recepționeze și să depoziteze în condiții de siguranță și cu respectarea normelor în vigoare, ingredientele alimentare;

Să pregătească mâncarea în conformitate cu rețetele și formulele date;

Să pregătească în timp util mai multe feluri de mâncare în același timp, în funcție și în ordinea comenzilor;

Să țină cont de perisabilitate, termenul de garanție și de modul în care urmează să fie folosite ingredientele;

Să facă prelucrările preliminare gătitului(sortează, curăță, spală, divizează și apoi gătește);

Specificațiile postului:

Specializare în domeniul gastronomic;

Studii medii;

Cunoștințe medii de limbă engleză;

Rigurozitate în ceea ce privește regulile de igienă în alimentația publică;

Imaginație culinară, ordonat, disciplinat;

Atitudine orientată către client;

Rezistență mare la stres;

Atitudine pozitivă și conciliantă în relațiile cu clienții și colegii;

Disponibilitate de a lucra în ture;

Persoană care inspiră încredere;

Aspect fizic plăcut, prezentă agreabilă, amabilitate.

Condiții de muncă:

În sediul unității;

Program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:……………

FIȘĂ DE POST

Denumire post: AJUTOR DE BUCĂTAR

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Subordonare: Bucătarului-șef

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: rolul de a asigura prepararea comenzilor(meniurilor) într-o manieră eficientă și profesionistă

Activități principale și atribuții:

Să realizeze, alături de bucătarul-șef, lista de necesar pentru aprovizionare;

Să preia comenzile și să asigure servirea acestora;

Să debaraseze și șă asigure curățenia în bucătărie;

Să întrețină ustensilele și echipamentele din bucătărie;

Să țină cont de perisabilitate, termenul de garanție și de modul în care urmează să fie folosite ingredientele;

Să supravegheze regulile de securitate și de igienă în vigoare;

Este responsabil cu ținuta și curățenia;

Să pregătească necesarul zilnic de aprovizionare, să testeze, să recepționeze și să depoziteze în condiții de siguranță și cu respectarea normelor în vigoare, ingredientele alimentare;

Să pregătească mâncarea în conformitate cu rețetele și formulele date;

Să pregătească în timp util mai multe feluri de mâncare în același timp, în funcție și în ordinea comenzilor;

Să facă prelucrările preliminare gătitului(sortează, curăță, spală, divizează și apoi gătește);

Specificațiile postului:

Rigurozitate în ceea ce privește regulile de igienă în alimentația publică;

Rezistență mare la stres;

Disponibilitate de a lucra în ture;

Persoană care inspiră încredere;

Aspect fizic plăcut, prezentă agreabilă, amabilitate.

Condiții de muncă:

În sediul unității;

Program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:……………

FIȘĂ POST

Denumire post: ȘEF DE SALĂ

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Subordonare: Administrator

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura oferirea de servicii eficente și profesioniste în cadrul unității.

Activități principale:

Să supravegheze sala de mese din punct de vedere al aspectului , facilităților, curățeniei și igienei;

Să supravegheze și să coordoneze activitatea ospătarilor și barmanilor;

Să mențină relații bune de muncă cu ceilalți colegi;

Să programeze și să organizeze evenimente festive;

Să răspundă solicitărilor și/sau reclamațiile clienților.

Sarcini și îndatoriri specifice:

Planificarea și organizarea activității restaurantului astfel încât să fie posibile atragerea de noi clienți fideli și păstrarea celor existenți;

Specificațiile postului:

abilități bune de comunicare și negociere, preyența pozitivă și agreabilă, calități manageriale;

abilități organizatorice, inițiativă, seriozitate;

Studii: de calificare în domeniu; experiență de minim 1 an în domeniu;

Condiții de muncă:

În sediul unității, program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:……………

FIȘĂ POST

Denumire post: BARMAN

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Subordonare: Șef de sală, administrator

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: rolul de a pregăti și servi o gamă largă de băuturi răcoritoare și alcoolice

Activități principale și atribuții:

Să pregătească băuturile;

Să servească clienții la bar;

Să primească comenzi de la ospătarii care servesc la mese;

Condiții de muncă:

În sediul unității;

Program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:…………..

FIȘĂ POST

Denumire post: CHELNER

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Subordonare: Șefului de sală

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: rolul de a asigura prepararea comenzilor(meniurilor) într-o manieră eficientă și profesionistă

Activități principale și atribuții:

Să preia comenzile de mâncare și băutură într-o manieră eficientă și profesionistă;

Să acorde atenție cuvenită și să asigure servicii ireproșabile clienților;

Să cunoască meniul astfel încât să poată oferi informații cu privire la felurile de mâncare, la băuturi;

Să servească exemplat clienții;

Să își asume responsabilități pentru încasările pe care la face;

Să răspundă pentru calitatea serviciilor oferite;

Condiții de muncă:

În sediul unității;

Program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:……………

FIȘĂ POST

Denumire post: RESPONSABIL APROVIZIONARE

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Numele și prenumele salariatului:

Subordonare: Administrator

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului: rolul de a coordona și realiza activitatea de aprovizionare

Activități principale și atribuții:

Să efectueze comenzile de mărfuri la furnizori;

Să negocieze condițiile comerciale cu furnizorii;

Să urmărească confirmările de comandă și de livrare de la furnizori până la sosirea în unitate;

Pregătire și experiență

Studii: superioare

Limbi străine: engleză și/ sau germană

Condiții de muncă:

În sediul unității;

Program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:…………

FIȘĂ POST

Denumire post: FEMEIE DE SERVICIU

Locul desfășurării muncii: SC GASTRO VIAN SRL

Numele și prenumele salariatului:

Subordonare: Șefului de sală, administratorului

Relații funcționale: cu ceilalți angajați

Scopul postului:

Activități principale și atribuții:

Specificațiile postului:

Condiții de muncă: În sediul unității;

Program normal de lucru, în schimburi.

Sancțiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor sunt prevăzute în Regulamentul intern.

Am luat la cunoștință Administrator:

………………….. ……………….

Data:………….

Capitolul V. PARTICULARITĂȚI PRIVIND OFERTA DE PREPARATE CULINARE ȘI BĂUTURI DIN CADRUL UNITĂȚII

5.1. Lista de meniu

Lista de meniu cuprinde toate preparatele dintr-o bucătărie( atât cele reci, cât și cele calde), însă cuprinde și băuturile alcoolice și nealcoolice, pe care le are o unitate de alimentație publică. Fiecare listă de meniu trebuie să conțină cantitățile produselor oferite, ingredientele și eventualii alergeni.

Listele cu preparate și băuturi pe care le cunoaștem astăzi, au fost fost folosite sub formă de meniuri individuale încă din timpul primului restaurant Palais Royal, care era centrul gurmand al capitalei franceze, Paris.

5.2. Prezentarea specialității casei

Specialitatea casei reprezintă o rețetă specifică unui anumit restaurant. Fiind un restaurant cu specific internațional, având tente franțuzești, am ales ca și specialitate a casei, un preparat cu numele de Mini-quiche cu mangold și bacon.

Quiche-ul este o tartă sărată, reprezentantă a bucătăriei franțuzești; are un aluat sfărâmicios și crocant, iar umplutura se face din smântână, cașcaval, ouă și diverse ingrediente la alegere . În prezent, quiche-ul este un preparat clasic al bucătăriei franțuzești, însă acesta își are originile în Germania.

Ingredientele pentru aluat:

250g făină

150ml apă

120g unt

sare

Ingrediente pentru compoziție de umplere a aluatului:

5 ouă

20g costiță afumată

sare, piper, nucșoară

Modul de preparare

Pentru început, se face aluatul de quiche astfel: se topește untul, se amestecă cu apa, făina și sarea, se întinde în tavă și se dă la rece până ce se pregătește umplutura. Aluatul obținut se numește pâte brisée, care este un aluat nisipos, sfărâmicios, crocant, după ce a fost copt la o temperatura de 180-200 grade Celsius.

Pentru umplutură se procedeaz astfel: se spală frunzele de mangold, se taie costița cubulețe și se prăjește puțin. Peste ouă se pune mangoldul, costița afumată, nucșoara, sarea și piperul.

Se scoate tava cu aluatul de la frigider, se toarnă peste aluat compoziția obținută mai sus și se dă la cuptor aproximativ 20 minute, la o temperatură de 180-200 grade Celsius.

Materiile prime folosite la obținerea quiche-ului sunt: făina, apa, untul, ouăle, iar din cele auxiliare fac parte: sarea, piperul, nucșoara, costița afumată și mangoldul.

Operațiile preliminare constau în pregătirea tăvii cu hârtie de copt, în sortarea, spălarea și tăierea frunzelor de mangold, în tăierea și prăjirea costiței afumate, în spălarea ouălor cu cloramină.

Operațiile de bază presupun cântărirea componentelor care alcătuiesc preparatul, coacerea, răcirea, divizarea și tăierea quiche-ului.

Figura nr. 9 – Quiche cu mangold și costiță afumată- fotografie personală

5.2.1. Schema tehnologică de obținere a aluatului de quiche-uri

FĂINĂ APĂ SARE UNT

5.2.2 Schema tehnologică de obținere a quiche-urilor cu mangold și costiță afumată

(Danciu, Cristina A. Gastronomie și Gastrotehnie. Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. 2014)

ANEXE

ANEXA 1 – Lista meniu

Capitolul V. PREVIZIUNI ECONOMICO- FINANCIARE

Prezumții:

Restaurantul funcționează cu un program de lucru de luni până dumincă, între orele 12:00- 00:00. În medie, se anticipează 25 clienți zilnic, 750 clienți lunar și 9.000 clienți anual. Se aproximează 50 RON/client, de unde rezultă un venit de 1.250 RON/zi, lunar 37.500 RON, iar în primul an un venit de 450.000 RON. Anticipăm o creștere a veniturilor cu 20% pe fondul consolidării afacerii și creșterii în notorietate.

Suma alocată pentru activitatea de marketing va fi egală cu 1% din venituri, adică 4.500 lei, sumă care se va împărți pentru înființarea și întreținerea paginii web a localului și pentru oferirea unor mici cadouri clienților fideli.

Buget de investiții:

Înființare companie: Capital social și cheltuieli de constituire – 1.000 RON

Închiriere sediu și punct de lucru: 4.500 RON / lună

Amenajări și pregatire spații pentru desfășurarea activităților de restaurant: conform bugetului detaliat mai jos:

Dotarea cu echipamente si utilaje specific rezultate în urma concepției meniului și a rețetarului:

Cheltuieli bar

Cheltuieli sisteme de operare

Cheltuieli cu consumabilele

Cheltuieli cu salariile personalului

Cheltuieli cu utilitățile

Evoluția prognozată a activității:

*cheltuielile de amenajare se vor amortiza în 10 ani (conform cu durata contractului de închiriere), iar echipamentele în 5 ani (conform cu durata medie de viață a acestora, comunicată de producător).

Total investiții: 350.000 RON

Concluzie: ne așteptăm ca la jumătatea anului 4 de activitate să reușim recuperarea investiției.

Identificarea pieței țintă

Pe de o parte, segmentul de piață vizat este reprezentat de clienții care sunt dispuși să cheltuiască bani pe mâncarea din restaurante. Cea mai mare parte a acestora este reprezentată de locuitorii orașului Sibiu, în special de cei din cartierul Turnișor, dar și de angajații marilor fabrici din imediata apropiere(Marquardt, Continental, Siemens, Grupo Antolin, Harting, etc.), care obișnuiesc să mănânce în oraș.

Pe de altă parte, persoanele care preferă o varietate de preparate internaționale, cele mai multe provenite din Franța sunt a doua categorie de persoane care alcătuiesc segmentul vizat.

Un număr însemnat de persoane care fac parte din grupul vizat sunt și numeroșii turiști care vizitează continuu orașul, indiferent de anotimp. Acest segment vizat se încadrează la venituri medii și peste medie.

Destinația fondurilor:

Pentru realizarea proiectului de investiții specificat, societatea are nevoie de un necesar de finanțare de 50.000 RON, sumă care se argumentează astfel:

Modul de finanțare:

Surse proprii (autofinanțare în valoare de 300.000 RON) și împrumut pe termen scurt(de 50.000 RON de la o instituție creditoare). Rambursarea se va face în 3 ani prin rate egale. Rata dobanzii creditului în valuta utilizată în proiecțiile financiare este de 12%.

Momentul finanțării:

Având în vedere timpul scurt în care se va efectua investiția, creditul se va obține într-un singur an, mai exact în lunile iunie, iulie și august ale anului N+1, după cum urmează:

20.000 RON în luna iunie

20.000 RON – în luna iulie

10.000 RON –  în luna august

Odată cu suma împrumutată (50.000 RON), instituția creditoare va percepe o dobândă la sold de 12% pe an. Conform programului de rambursare a împrumutului, până la momentul recuperarii totale a sumelor avansate, finanțatorul va încasa o dobândă totală de 9.250 RON.

Planul financiar

Ipotezele previziunilor:

Volumul vânzărilor:

Privitor la acest element s-a estimat pentru anul N+1 o creștere de 42% a veniturilor din vânzări față de anul N, ca urmare a deschiderii noului restaurant. In anul N+2 s-a previzionat o creștere a veniturilor de 85% față de anul N, ca efect al dublării capacitatii de deservire

Pentru următorii doi ani (N+3 și N+4) s-a previzionat sporirea volumului activității, anticipare care se bazează pe alocarea unor sume mai mari pentru reclamă, creșterea capacității de deservire și a gradului de ocupare (de la 60% la 82%). Acest efect se datorează creșterii veniturilor cu 7% în anul N+3 față de anul N+2 și cu 6% în anul N+4 față de anul N+3.

Vânzările de marfuri reprezintă 20% din cifra de afaceri totală (5%- provenit din activități de catering și 15% din activitatea propriu zisă, desfășurată în cadrul unității). Având în vedere specificul activității, vânzările cu încasare sub 30 zile înseamnă 100% din cifra de afaceri.

Elemente de cost:

Costul mărfurilor vândute se mențin la aproximativ 45% din vanzarile de marfuri si reprezinta cca. 15 % din volumul cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile cu materiile prime anticipate pentru perioada de previziune constituie aprox. 55% din totalul cheltuielilor de exploatare. Costurilor indirecte ale societății se situează la aproximativ 12% din totalul cheltuielilor de exploatare, iar cheltuielile cu amortizările reprezintă aprox. 2.5% din cheltuielile de exploatare.

Sinteza planului de rambursare anual:

Activele fixe și amortizarea lor:

La data întocmirii planului societății, SC GASTRO VIAN SRL, va deține active fixe în valoare netă de 106.861 RON constând în mobilier, utilaje, echipament, mijloc de transport. Sistemul de amortizare adoptat este cel liniar, cota de amortizare se calculează în funcție de durata normală de funcționare a fiecărui mijloc fix.

Stocurile:

Stocurile sunt reduse având în vedere specificul activității, ceea ce determină o viteză de rotație a acestora foarte mare. Stocurile sunt structurate astfel: stocul de mărfuri (50%), stocul de materii prime (20%), stocul de produse finite (15%), stocul de ambalaje (10%) și stocul de produse consumabile (5%).

Ca urmare a sporirii controlului asupra calității ingredientelor utilizate, s-a anticipat o diminuare importantă a volumului stocului.

Creanțe:

În marea majoritate a cazurilor, creanțele de la clienți sunt recuperate în termen de până la 30 de zile de la data emiterii facturii.

Nivelul disponibilitatilor bănești:

Având în vedere sistemul de plată a contravalorii activității prestate, considerăm că nivelul disponibilităților bănești va fi sufiecient pentru acoperirea cheltuielilor bănești ale societății.

Politica de obținere a creditului-furnizor:

Neachitarea imediată a datoriilor către furnizori constituie o politică ce se va menține si pe viitor, având în vedere faptul ca aceștia sunt în relație strânsă cu firma.

Datoriile catre bugetul statului:

Aceste datorii sunt reprezentate de contribuția firmei și de reținerile din salariile angajaților pentru CAS, fond de sănătate, șomaj, impozit pe salarii și alte contribuții.

Impozitul pe profit:

Acest element s-a calculat utilizând o cotă de impozitare de 21% pentru întreaga perioadă de previziune.

Dividende:

În primii patru ani de la demararea activității, pentru o bună rambursare a creditelor și în vederea consolidării capitalurilor proprii, societatea nu va distribui dividende.

Capitalul social:

Valoarea capitalului social va rămâne constantă pe parcursul celor 4 ani previzionați (1.000 RON), valoarea companiei urmând să crească prin intermediul evoluției capitalurilor proprii – susținute de reportarea anuală a profiturilor obținute.

Pragramul de rentabilitate și analiza de senzitivitate:

Calculul cifrei de afaceri la prag – cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât întreprinderea să obțină un profit nul ( sau să atingă nivelul de „breakeven” BEP- ne ajută în a știi, în a estima când anume vom recupera banii investiți în demararea afacerii).

CF N+1 305.001

CA N+1 pr. = ————— = ———— = 396.105 RON

MCV N% 1-23%

Unde:

Capr = cifra de afaceri la prag

CF = cheltuieli fixe = 305.001 RON

MCV%= rata marjei cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile = CV/CA = 104.000/450.000 = 0,23=23%

În condițiile volumului de activitate anticipat pentru exercițiu, cifra de afaceri la prag este de 396.105 lei.

Determinarea intervalului de siguranță, este strâns legată de determinarea pragului de rentabilitate, respectiv cifra de afaceri care asigură recuperarea cheltuielilor este dată de relația:
Q = S Chv + S Chf = 305.001+104.000 = 409.001 RON, în care:
S Chf = suma cheltuielilor fixe
S Chv = suma cheltuielilor variabile

Apoi, Intervalul de siguranță (Is) , se determină:
Is=(1-Q/V)100 = ( 1- 409.001/450.000)*100 = 90, în care:
Q = pragul de rentabilitate
V = venituri

În cazul exercițiului N+1, indicatorul pune în evidență o situație favorabilă, cifra de afaceri prognozată depășind pragul de rentabilitate cu aprox. 10 %.

Pentru întreaga perioadă de previziune evoluția intervalului de siguranță este prezentată în tabelul următor:

Indicatori de evaluare a proiectului de investitii:

a. Determinarea ratei interne de rentabilitate financiară (RIR):

Acest indicator a fost determinat considerand o perioada de functionare a investitiei de … ani, si reprezinta acea valoare a ratei de actualizare pentru care valuarea neta actualizata este nula.

In urma calculelor efectuate, rata de actualizare pentru care valuarea actualizata a venitului net este nula, se situeaza in intervalul ..% – …%. Conform calculelor facute cea mai potrivita valuare a lui RIR este de ….%.

b. Determinarea valorii actualizate nete a proiectului:

Pentru calcularea acestui indicator pentru o perioada de viata economica a proiectului de … ani s-a utilizat o rata de actualizare de …% (formata din …% – rata medie a dobanzii la creditele in valuta si ..% – factor de risc pentru proiectiile realizate).

Calculele ne conduc la un VAN de …mii lei prin actualizarea cashflow – urilornete ale proiectului de investitii cu rata de mai sus.

Mentionam faptul ca proiectile financiare se bazeaza pe o abordare a evolutiei afacerii in preturi constante (cele existente la data la care s-a intocmit prezentul plan de afaceri).

Termenul de recuperare a investiției:

Termenul de recuperare exprimă intervalul de timp necesar recuperării capitalului investit prin intrările nete de trezorerie medii anuale, actualizate și generate de proiect.

Rezultatele ne conduc la un termen de recuperare de aprox 4,5 ani apreciat ca fiind bun, comparativ cu durata de viață a proiectului, ce este de cel putin 15 ani.

Concluzii

Studiul privind inițierea și dezvoltarea unui restaurant în zona de vest a orașului Sibiu a condus la următoarele concluzii:

-amplasarea restaurantului este favorabilă deoarece în zonă se află numeroase fabrici, bănci, benzinării, o autogară, aeroportul internațional, hoteluri, iar un alt punct forte este faptul că în apropiere nu există un restaurant, ci doar săli de evenimente și un McDonald’s.

-trebuie ținut cont și de părerile pieței

https://www.diploma.ro/licente/restaurantul-unitate-de-alimentatie-2889

http://www.creeaza.com/afaceri/afaceri/Sinteza-planului-restaurantulu918.php

Bibliografie

Cioca, Lucian-Ionel, Managementul Resurselor Umane- Note de curs, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu

Danciu, C. A. Gastronomie și Gastrotehnie, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 2014

Dan, A.L. Marktingul întreprinderilor mici și mijlocii, 2005

Ferenț. (2004).

Fröhlich și colab. (1994).

Gumpert, (1990)

Gumpert, coord., N., Nicolescu, N. ș., & Iagăru, M. ș. (n.d.).

Gumpert, coord., N., Nicolescu, N. ș., & Iagăru, M. ș. (1990; 2000; 2008; 2013)

Iagăru, Romulus și Pompilica. Dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii. Sibiu: Editura ULB Sibiu, 2017

Timmons, J. (1990)

VONICA, Ioan . Proiectarea și exploatarea amenajărilor de alimentație publică și turism: note de curs. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 2015, ISBN 978-606-12-1021-3

SIBIU HERMANSTADT TURISM, accesat în octombrie 2017 .http://www.turism.sibiu.ro/index.php/ro/10_lucruri

SIBIU HERMANSTADT TURISM, accesat în octombrie 2017 http://www.turism.sibiu.ro/index.php/ro/in_jur/225

“Judetul Sibiu – Poarta de Sud a Transilvaniei / Sibiu County – The Southern Gate of Transylvania”, accesat la data de 18.10.2017.https://www.youtube.com/watch?v=qGzRvdtdIHI

Adi Hădean,accesat la data de 11.11.2017 https://www.adihadean.ro/2015/01/quiche-cu-praz/