Șef lucrări dr. ing. COSTEL BÂRLIBA [625928]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
PROGRAMUL DE STUDIU:
MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

RIDICARE TOPOGRAFICĂ ȘI
TRASARE HAL Ă INDUSTRIAL Ă
LOC. GHIRODA , JUD.TIMIȘ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Șef lucrări dr. ing. COSTEL BÂRLIBA

CANDIDAT: [anonimizat]
2018

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

privind autenticitatea proiectului de diplomă

Subsemnata ………………………………………………. identificată cu actul de identitate
………………….seria …….. , nr………….., eliberat de …………………………………………………………
………………………………………. la data de ………………CNP………………………………………… …………………,
cu domiciliul în ……………………………., str………………….… ……………., nr……, bl. ……,
Sc. ……, ap. ……… , județul ………….. în calitate de autor al Proiectului de diploma cu titlul :
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Elaborat/ă și depus/ă pentru susținerea publică în sesiunea (l una, anul) …………….
………………………………. în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a
Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara, Facultatea Agricultură, program de
studiu Măsurători Terestre și Cadastru Dec lar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art.
326 din Codul penal, privind falsul în declarații, că Proiectul de diplomă este rezultatul muncii
personale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din sursecare au fost citate
și indicate, conform normelor academice, în textul lucrării și în bibliografie.
Declar că Proiectul de diplomă nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au
fost folosite cu respectarea legislației române și aconvențiilor internaționale privind drepturile de
autor.
De asemenea declar că sunt de acord ca Proiectul de diplomă să fie verificat prin orice
modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțând inclusiv la introducerea
conținutului său într -o bază de date în acest scop.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de
învățământ superior în vederea obținerii examenului de diplomă/licență/disertație.
Înțeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informațiilor este pedepsită
confo rm legii (art. 326 din Codul Penal privind falsul în declarații).

Data Semnătur ă

………………… ………………………

DECLARAȚIE COORDONATOR
PROIECT DE DIPLOMĂ

Subsemnatul …………………………………………………………………………, cadrul didactic al
……………………………., titular al disciplinei…………………………………………………
am coordonat studenta Alexandra , absolventa specializării Măsurători terestre și cadastru în
elaborarea lucrării de licență cu titlul " Ridicare topografică și trasare hală industrială ,
Loc.Ghiroda , Jud.Timiș " și cunosc conținutul acesteia.

Dată: Semnătură
Șef lucrări dr. ing. BÂRLIBA COSTEL

………………………………………………….

Aprobat_____________
Director Departament

PLAN TEMATIC
pentru Proiect de Diplomă

Atribuit absolventului : Beltechi Alexandra -Mihaela
1.Tema lucrării: "Ridica re topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda ,
Jud.Timiș"
Termenul pentru predarea lucrării : 07.2018
2. Elemente inițiale pentru lucrare:
– hărți și planuri topografice, cadastrale la scările: 1:5000
– aparatură topografică S tație Totala TS02 , GPS Hi -Target V30
– softuri de prelucrare a datelor pentru aparatura utilizată: Leica Geo -Office
– programe de calculator AutoCad, TopoLT, ProfLT
3. Conținutul notei explicative de calcul (enumerarea problemelor care vor fi
rezolvate): etape de teren, etape de birou
4. Enumerarea materialului grafic (cu indicarea desenelor obligatorii):
– L-34-79-D-a – sc.1:25.000
– L-34-79-D-a-3-II – sc.1: 5.000
– ………………. – sc.
– ……………….. – sc.
–
6. Consultații pentru lucrare (cu indicarea partilor de proiect pentru care se solicita consultare):
Cadrul natural și ca rtografierile realizate în zona aeroportului, UAT Ghiroda, Jud.Timi ș.
Modalități de interpretare a datelor topografice pentru realizarea planurilor.
7. Data eliberării temei : ……………….

Semnatură student Conducător Științific

……………….. …………………

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………… ………………………………………………… ……2

Capitolul I – STUDIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT AL
TEMEI ABORDATE
1.1.Importanta temei studiate…………… ……………………………………………… ……. 3
1.2.Lucrări topografice la execuția și exploatarea construcțiilor civile și industriale ………….. ..4
1.3.Pregătirea topografică a proiectelor pentru trasarea pe teren………………………………………. .5
Capitolul II -MATERIALE ȘI METODE
2.1. Aparatură topo-geodezică utilizată
2.1.1.GPS Hi -Target V30 …………………………………………………….. ……………7
2.1.2. Stația Totală Leica TS02 ………………………………………………… …………………………. 9
2.2. Metode topo -geodezice utilizate
2.2.1.Metoda GNSS -RTK …………………………………………………………… …..12
2.2.2. Trasarea coordonatelor rectangulare ……………………………………………….17
Capitolul III – REZULTATE ȘI DISCUȚI I
3.1.Etapa de recunoaștere
3.1.1. Localizare geografică ………….. ………………………………… ……….. ……..19
3.1.2. Recunoașterea terenului……………………………………………… ……….. ……20
3.1.3. Scopul lucrării………. …………………………………………… …………….. …….20
3.1.4. Instrumente necesare………… ……………………………………… ……………21
3.1.5. Stabilirea necesarului de personal…………… ……………………… …… ….…21
3.1.6. Studierea documentațiilor și planurilor din zonă …………………………… …..21
3.2.Etapa de teren (I)
3.2.1. Executarea lucrărilor de determinare topo -geodezică: GPS Hi -Target V30…….24
3.2.2. Ridicarea topografică: Stației Totală Leica TS02……………………… ……….26
3.2.3. Radierea detaliilor cu Stația Totală Leica TS02… …………………….. ……… ..27
3.2.4.Reperajul punctelor de stație (S1, S2, S3) ………………………………………..29
3.3. Etapa de birou (I)
3.3.1. Prelucrarea datelor GPS…………………………………………… ……………..30
3.3.2. Prelucrarea datelor Stație Totale…………………………………… …… ….……33
3.3.3. Raportarea punctelor cu ajutorul programului auxiliar TopoLT ……… ………….35
3.3.4. Întocmirea planului de situație ……………. …………………… ………… …………36
3.4. Etapa de birou (II)
3.4.1. Pregătirea planului de trasare………………………………………… …… ……..39
3.4.2. Întocmirea planului de verificare…………………………………… ……… …..39
3.5. Etapa de teren (II)
3.5.1. Trasare prin metoda coordonatelor rectangulare (X,Y)………………… …………41
3.5.2.Verificarea trasării coordonatelor rectangulare (S1) ……………… ………… ……….42

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………… ……… ………………. ……….45
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………… ………. ……………46
CURRICULUM VITA E

2
INTRODUCERE

Motivul pentru care au avut loc aceste lucrări este pentru dezvoltarea zonei, creșterea
locurilor de muncă, dar această constructive ajută Unitatea Administrativ Locală Ghiroda și din
punct de vedere economic, deoarece inscrierea construcției în cartea funciară crează taxe și
impozite pentru beneficiar. Localitatea Ghiroda, mai exact zona studiată are un potential uriaș de
dezvoltare, deoarece în zona respective se află multe fabrici și depozite industriale , astfel
propu nându -se următoarele lucrări:
Proiectul de licență este alcătuit din următoarele capitole:
Capitolul 1: are ca scop descrierea stadiului actual al cunoașterii în domeniul strict al
temei abordate.
Capitolul 2: sunt enumerate metodele folosite în elaborarea proiectului, aparatura cu care
s-a executat, dar și descrierea cadrului natural.
Capitolul 3: sunt prezentate rezultatele cercetărilor personale , contribuția studentului în
timpul programului de licență .
Concluzii și recomandări, descrierea con cluziilor despre proiectul elaborat și
recomandări reale.
Ghiroda este o comună din Județul Timiș formată din satele Ghiroda (reședință) și
Giarmata -Vii.
Dezvoltarea unui depozit/hale industriale atrage noi investitori, deoarece majoritatea
companiilor mari sunt obligate s ă amplaseze depozitele de producție înafara Municipiului
Timișoara, astfel încat Ghiroda este amplasată la 1 km de intrarea în Timișoara.
Ridicările topografice realizate pentru generarea planului de situație au fost folosite
aparate to pografice de ultimă performanță, elimin ând astfel cât mai multe erori.
Contribuția propria a fost pe partea de teren utilizând aparatura, dar ș i contribuție la
partea de birou, AutoCad, TopoLT în scopul realizării planului de situație (curbele de nivel,
profile transversale, profile longitudinale ), planului de trasare (extragerea datelor -coordonatelor
stereografice prin formarea tabelelor de coordo nate introduse în stația totală).

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
3
CAPITOLUL I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT
AL TEMEI ABORDATE

1.1. IMPORTANȚA TEMEI STUDIATE
Tema lucrării de licență are ca scop prezentarea unui model de întocmire și realizare a
unei lucrări de trasare pentru construcții de suprafață, în vederea construirii unei Construcții cu
regim de înălțime parter.
Acest proiect este aprobat de Primăria Com unei Ghiroda.
Datorita toleranț elor mici admise de constructor în trasarea axelor și a buloanelor, a fost
absolut necesară contractarea unei firme de topografie care sa execute identificarea terenului,
iar ulterior să amplaseze viitoarea construcție confor m distanțelor aprobate prin Certificatul de
Urbanism și Autorizația de Construire.
Acest tip de lucrări necesita un volum m are de muncă atât in faza preliminară (unde se
studiază și se caută informații cu privire la fostele proprietăți) cât și in faza de e xecuție care
necesită măsurarea unor suprafețe mari de teren. [1]
Pentru identificarea și delimitarea proprietăților, trasarea elementelor construcțiilor și
urmărirea execuției este imperativ ca specialistul topograf sa fie bine informat cu privire la datele
și planurile deja existente în arhivele OCPI, acestea trebuind sa coincidă cu cele rezultate î n
urma măsurătorilor de teren. [1]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
4
1.2. LUCRĂRI TOPOGRAFICE LA EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA
CONSTRUCȚIILOR CIVILE ȘI INDUSTRIALE
Precizia de trasare constituie o componentă importantă a calităților geo metrice ale
obiectivelor de construcții și ea trebuie corelată cu precizia de execuție a acestora.
Calitățile geometrice ale unui obiectiv care urmează a fi executat trebuie privite sub două
aspecte:
– obiectivul est e necesar să fie amplasat în spațiu m raport cu alte obiecti ve existente și în
raport de punctele rețelei de trasare;
– respectarea formei și dimensiunilor obiectivului de trasat.
Din aceste două criterii rezultă două aspecte ale lucrărilor de trasare:
1. trasarea (amplasarea) obiectelor în spațiu;
2. trasarea în detaliu a obiectului
Obiectivele de trasat se pot împărți în trei categorii:
– obiective volum la care precizia de trasare pe cele trei dimensiuni este aceeași
(construcții dezvoltate pe verticală.) ;
– obiective suprafață la care precizia de trasare pe verticală este inferioară preciziei de
trasare în plan (ex.: aeroporturi);
– obiective liniare la care se aplică pe teren prin punctele principale de frângere (ex. :
diguri, căi de comunicații).
Axele se pot transmite la pilaștrii cu centrare forțată, în cazul construcțiilor de importantă
deosebită, la care cerințele de precizie sunt foarte ridicate. Condiții ce trebuie îndeplinite de
împrejmuiri:
1. Împrejmuirile trebuie să fie paralele cu axele de bază ale construcțiilor. Eroarea de ne
paralelism este în funcție de precizia de măsurare a distanțelor;
2. Împrejmuirile trebuie să fie rectilinii, nu în zig -zag;
3. Trasarea pârții superioare a împrejmuirilo r trebuie făcută prin nivelment geometric, cu
o precizie care să nu afecteze precizia de trasare pe înălțime a construcției. [3]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
5
1.3. PREGĂTIREA TOPOGRAFICĂ A PROIECTELOR PENTRU TRASAREA
PE TEREN
După ce proiectantul de specialitate (inginer constructor, arhitect, structurist, etc.)
definitivează proiectul unui obiectiv ingineresc, acesta urmează să treacă în faza de execuție.
Pentru aceasta, proiectul trebuie să suporte o prelucrare din punct de vedere topografic,
operațiune denumită, în general, pregăti rea topografică a proiectului. [2]
Aceasta cuprinde următoarele faze:
 Alegerea rețelei topografice de trasare, alcătuită din puncte marcate pe teren prin
țăruși sau borne, de coordonate X, Y, H cunoscute (determinate).
Se pot întâlni în practică următoarele tipuri de rețelele topografice de trasare:
– rețele de sprijin existente, folosite anterior la ridicarea topografică a zonei, care
corespund, din punct de vedere al preciziei de determinare a pozițiilor punctelor, criteriilor de
precizie la trasar e;
– rețele speciale de trasare, proiectate, măsurate și calculate special pentru lucrarea
respectivă, în cazul în care precizia necesară execuției, solicitată de beneficiarul lucrării sau
proiectantul general, este mare (precizia unui punct al rețelei speci ale de trasare este, de regulă, <
+-1 cm.); [4]
 Alegerea metodelor de trasare în plan a punctelor din proiect.
 Trasarea pe teren a axelor principale și a punctelor caracteristice ale construcțiilor
și echipamentelor tehnologice se poate executa prin dive rse metode. Alegerea
metodei de trasare se face în funcție de:
– condițiile existente de măsurare:
– accidentația terenului;
– zone construite;
– măsurători în subteran;
– hale industriale;
– dimensiunile și forma în plan a construcțiilor;
– precizia solicitată la aplicarea pe teren;
– modul de realizare a rețelei de trasare;
– dotarea cu aparatură, etc.
 Alegerea instrumentelor și accesoriilor topografice pentru trasare și a
tehnologiilor de măsurare, în funcție de preciziile impuse de beneficiar și de
performanțele apa raturii din dotare; [3]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
6
 Calculul elementelor de trasare în plan a punctelor din proiect.
 Calculul preciziei necesare de trasare în plan a punctelor din proiect.
Trasarea fundațiilor stâlpilor
 Este o operațiune de foarte mare importantă, deoarece asigură succesul calității
lucrărilor ulterioare de montare. Erorile în executarea fundațiilor pot influenta
stabilitatea clădirii și pot îngreuna montarea celorlalte elemente ele acesteia.
 Lucrările topografice pentru montarea stâlpilor prefabricați se execută cu precizie
ridicată, pornind de la axele principale sau axele de bază ale acestora și trasând
axele auxiliare necesare montajului. [5]

Fig. 1.7. Trasarea în detaliu a fundației izolate pentru stâlpi (a-plan ; b-secțiune)

 Determinarea elementelor topografice ale proiectului constă în transformarea
elementelor geometrice date în proiect în elemente topografice (coordonate, cote,
distanțe, unghiuri, diferențe de nivel, pante, etc.) prin procedee numerice de
calcul. [4]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
7

CAPITOLUL II
MATERIAL E ȘI METODE

2.1.APARATURĂ TOPO -GEODEZICĂ UTILIZATĂ
2.1.1.GPS Hi -Target V30
a. Receiver V30 GNSS
Număr de canale: 220
Recepționează semnalale următorilor sateliți:
– GPS: simultan L1 C/A, L2E, L2C, L5
– Glonass: simultan L1C/A, L1P, L2C/A(Glonass M), L2 P
– SBAS: simultan L1 C/A, L5
– Galileo: simultan L1 BOC, E5A, E5B, E5AltBOC
– QZSS: L1 C/A, L1 SAIF, L2C, L5.
Timp de inițializare: 60 sec
Conectare automată la Rompos în: 10 sec de la pornire
Receiverul se conectează automat la Rompo s, nu este nevoie de pornire controller și
activare receiver.
– Modul vocal instalat în receiver, vă anunță când se conectează la Rompos;
– Modul 3G;
Placa de bază Trimble, model RTK BD970. [6]

Fig.2.1. Receiver Hi -Target V30

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
8

b.Controller Hi-Target iHand20
Primul controller Hi -Target, de înaltă precizie, dotat cu sistemul Android, iHand 20
dispune de tehnologia Dual Sim ce permite, cu ajutorul tehnologiei Dual Sim – Dual Standby,
dotarea sa cu două cartele SIM ce aparțin unor operatori tele fonici diferiți. Acest lucru permite
selectarea operatorului ce are acoperire mai mare în zona de interes, și prin urmare o sesiune de
măsurare mai eficientă și precizii mai ridicate a măsurătorilor. [6]
Având încorporată tehnologia de măsurare înclinată precum și calarea electronică a
jalonului, noul controller iHand 20 cooperează perfect cu noul V90 plus.

Fig.2. 1. Controller Hi -Target iHand20

Avantaje GPS HI -TARGET V30:
– Modul vocal care te anunță la pornirea receiverului dacă în zona respectivă poți măsura,
pornești doar receiverul și acesta se conectează singur la Rompos;

– Rata de refresh = 10 Hz;
– Placa de bază Trimble BD 970;
– Modul de lucru Rover/Bază/Static cât și modul de comunicare GSM, Internal UHF,
Radio Extern poate fi modificat din controller;
– Receiverul poate fi oprit din controller;

– Se conectează la internet și în zone în care semnalul GSM este foarte scăzut sunt 2 linii,
pe când alte GPS -uri nu funcționează în acele zone;
– Arată nivelul bateriei la Receiver și la Controller din software -ul de masurare;
– În modul de măsurare static poate fi modificată rata de înregistrare 1/5/10 secunde și
unghiul de elevație; [6]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
9

– Fișierele rinex pot fi denumite prin intermediul unui soft care este instalat pe controller,
pot fi șterse din controller. Poate fi modificată rata de înregistrare și unghiul de elevație
direct din controller prin bluetooth;
– La cerere poate fi livrat și împreună cu soft SurvCE (caz în care o parte din avantajele
de mai sus nu sunt accesibile);
– Mod de lucru 3G; [6]
– Varianta rover – în mod fără corecții de la Rompos (în cazul în care romposul este
nefuncțional) aveți o eroare de 25 -35 cm/ x,y în timp ce la alte GPS -uri aveți în mod
autonomus 0.8 – 1 m;
– Funcționează bine în suprafețe împadurite. [3]

2.1.2. Stația Totală Leica TS02
Este o aparatură topografică având un raport calitate preț foarte bun, de mare precizie,
fiind, din punctul meu de vedere clasate pe primul locul in lume, având cel mai complex meniu,
incluzand toate necesitățile dorite în cadrul unei ridicări topografice executate perfect.
Instrumentul este foarte fiabil, flexibil, ajutând la dobândirea unei dexterități nemaipomenit e
într-un timp foarte scurt. [ 2]

Fig.2. 1.Stație totală Leica TS02
Este concepută în mod special pentru aplicații de acuratețe de la nivel mijlociu la scăzut.
Aceasta este prevăzută cu un set de aplicații standard de software care vă ghidează în timpul
muncii zilnice. Dacă este mai convenabil, utilizați tehnologia Bluetoo th® wireless pentru a
conecta orice colector de date și utilizați Software -ul care se potrivește cel mai bine cu activitatea
și nivelul dumnevoastră de cunoaștere. [2]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
10
Fie că măsurați cu prisma, sau că preferați măsurarea directă a obiectelor, alegerea este
întotdeauna a dumneavoastră. O selecție de opțiuni EDM vă va furniza exact ceea ce aveți
nevoie.
Cu o Stație Totală TS02 – FlexLine veți termina activitatile de m ăsurare de astăzi și de
mâine, mai repede și într -un mod mult mai sigur decât ori când înainte.
Stația Totală ideală pentru activitățile de măsurare standard. Este concepută în mod
special pentru aplicații de acuratețe de la nivel mijlociu la scăzut. Aceas ta este prevazută cu un
set de aplicații standard de software care vă ghidează în timpul muncii zilnice. Dacă este mai
convenabil, utilizați tehnologia Bluetooth® wireless pentru a conecta orice colector de date și
utilizați Software -ul care se potrivește cel mai bine cu activitatea și nivelul dumnevoastră de
cunoaștere. [3]
Fie ca măsurați cu prisma, sau că preferați măsurarea directă a obiectelor, alegerea este
întotdeauna a dumneavoastră. O selecție de opțiuni EDM vă va furniza exact ceea ce aveți
nevoi e.
Cu o Stație Totală TS02 – FlexLine veți termina activitățile de măsurare de astăzi și de
mâine, mai repede și într -un mod mult mai sigur decât oricând înainte. [ 2]

Fig.2. 1.Caracteristici Stație totală Leica TS02 – 1

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
11

Fig.2. 1.Caracteristici Stație totală TS02 – 2

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
12

2.2.METODE TOPO -GEODEZICE UTILIZATE
2.2.1. Metoda GNSS -RTK
Măsuratorile topografice moderne au evoluat de la măsurarea precisă a unghiurilor în
plan vertical și orizontal cu ajutorul teodolitelor, la stabilirea poziției precise pe glob a unor
puncte folosind receptoare ale semnalelor emise de sateliții integrați în sistemele de poziționare
globală. [5]
Primul sistem de sateliți -cel american – denumit GPS( Global Positioning System) a
devenit denumirea generică pentru măsuratorile t opografice ce utilizează semnalul satelitar
pentru poziționare și pentru acest tip de aparate. Primele generații de astfel de aparate GPS au
folosit receptoare cu o singură frecvență (L1), ce puteau recepționa numai semnale modulate pe
o singură frecvență de la sistemul american GPS. [5]

Fig.2. 2. Semnal GPS (Global Positioning System)

În prezent, cele mai folosite aparate sunt cele GNSS -RTK , cu un număr sporit de canale,
și care se pot conecta la mai multe sisteme de sateliți (la GPS, la sistemul rusesc GLONASS ,
sau cu canale rezervate pentru alte sisteme ce vor apărea ulterior – sistemul european Galileo și
cel chinezesc Comp ass în curs de implementare). [ 4]
Dacă sistemele GPS de simplă frecvență (L1) se pot utiliza numai la măsuratori statice,
sau cinematice urmând ca rezultatele să fie obținute după o post procesare a datelor înregistrate
în teren, sistemele GNSS -RTK pot fi folosite atât la măsuratori statice și cinematice, cât și la
măsurători în timp real, așa -numitele măsurători RT K(Real Time Kinematic). [4]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
13

Pentru determinarea în timp real cu precizie centimetrică a coordonatelor punctelor este
nevoie ca aparatele GPS -GNSS RTK să primească corecții de la stații fixe terestre. Acest lucru
este posibil fie prin radio UHF de la o baza proprie (în acest mod fiind nevoie de 2 aparate – base
si rover), sau folosesc modem -uri GSM pentru conectarea la internet pentru recepția corecțiilor
RTK de la stațiile fixe permanente, existente în multe țări (ROMPOS pentru România).
Modulele GSM fu ncționează cu cartele GSM de internet de la operatorii locali de telefonie
mobilă. [ 4]

Fig.2. 2.Rețeaua națională de stații (receptoare) de referința a serviciului ROMPOS -RTK

Condiția efectuării măsuratorilor GPS -RTK este ca soft -ul controller -ului să aibă
implementat algoritmul de transcalcul din sistem de coordonate WGS84 în sistemul național de
coordonate al fiecărei țări (în cazul României – Transdat – pentru transcalcul și proiecția
Stereografi că 1970 ca sistem național). [ 1]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
14
O altă condiție este ca în zona în care se efectuează măsuratoarea să fie semnal GSM de
date suficient de puternic pentru a realiza conexiunea la internet, în caz contrar pentru
măsuratorile GPS RTK fiind necesare minim 2 aparate (base si rover) și posibilitatea de a stab ili
conexiunea radio UHF intre ele. [ 1]

Principalii parametri care definesc nivelul tehnic al unui sistem GPS GNSS RTK sunt :
 numărul de canale și a sistemelor satelitare urmărite;
 posibilitatea implementării gradului de distorsiune pentru transcalcul î n sistemul național
de coordonate;
 performanța filtrelor de selecție a semnalului GNSS bun de cel bruiat;
 nivelul de performanță al carnetului de tren și a soft -ului RTK care poate permite
importul și exportul diferitelor formate de desene (.dwg, .dxf, .dg n,.shp), sau de inventare
de coordonate, precum și operațiile grafice;
 caracteristice lucrărilor topografice (offset -uri, extensii, proiecții, parcelari, unirea
punctelor, calculul suprafetelor, volumelor, etc.) direct în teren;
 ușurința folosirii atribute lor (codurilor) necesare identificării ulterioare a diferitelor
entități masurate, sau create în teren;
ergonomia și ușurința folosirii interfetei grafi ce cu utilizatorul; etc. [ 1]
Principalele argumente în sprijinul acestei opțiuni sunt:
– permite măsurarea automată ,la comandă, a elementelor geometrice, afișareași
înregistrarealor în memorie, prelucrareaparțiala conform meniului de programe incorporat și
transferul lor în calculator; [2]
– softurile de lucru pe teren sunt diferențiate de la unul sim plu (de bază), ce vizează doar
aceste elemente, la altele complexe, care prelucrează și afișează rezultatele pe care le și rețin.
Indiferent de program, datele de bază masurate se păstrează în memorie;
– programul „coordonate polare" sau cu o denumire asemăn ătoare, permite determinarea
pe teren a poziției spațiale a unui punct, radiat dintr -o stație cunoscută, pe baza unei
vize de referință, posibilitate valorificată și în cadrul multor aplicații topografice. [ 2]
În principiu, în cazul general al unei drumui ri încadrate, traseul poate fi considerat ca o
înlănțuire de radieri succesive în funcție de coordonatele cunoscute ale stației, a unei vize de
orientare și a datelor obținute din măsurători, rezultă și se afișează valorile x, y, z ale punctului
din vizat.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
15
Măsuratorile în teren urmăresc elementele definitorii pentru cazul general al drumuirii
3D, considerat cel mai reprezentativ, respectiv unghiurile orizontale și verticale, înălțimea
aparatului și a prismei în momentul vizării. [2]
La acestea se adaugă co ordonatele cunoscute ale punctelor de capăt A și B și cele ale
punctului C folosit ca viza de orientare, coordonate necesare poziționării stațiilor de drumuire și
pentru control.
 instalarea aparatului în punctul A cunoscut, pornirea, inițializarea și trecerea
peprogramul coordonate; 
 orientarea în stație prin introducerea în memorie a coordonatelor proprii și cele ale
referinței C; 
 vizarea semnalului de orientare, trecerea pe programul coordonate polare,
introducerea cotei, înăltimii aparatului și a prismei;
 vizarea prismei din punctul 1, declanșarea măsurătorilor și drept urmare
afișareacoordonatelor x, y, z ale acestuia, trecute în memorie. [2]
Operația se repetă în punctele următoare (1, 2, …n) ale drumuirii, cu urmatoarele
mențiun i:
 orientarea în fiecare punct se face prin viza înapoi, ca punct cunoscut, coordonatele 
punctului staționat și ale celui din urmă se recheamă din memorie;
Verificarea finală se realizează pe ultima viză de determinare dusă spre punctul B: pe
displayul sta ției trebuie să apară coordonatele acestuia lejer diferite și în limitele toleranței față
de cele cunoscute, preluate din inventarul rețelei de sprijin.
Unele greșeli în executarea drumuirilor cu stații totale sunt de așteptat, ca în orice
măsurătoare apar iția lor este redusă substanțial în raport cu aparatura clasică, deoarece măsurarea
și înregistrarea elementelor geometrice (unghiuri și distanțe) se face automat, fără intervenția
operatorului, după vizarea prismei și declanșarea comenzii. [ 3]
În aceste condiții:
 dispar greșelile personale, provocate de neatenția operatorului la citirea gradaților pe
cercuri, a distanței pe stație sau a complementului pe panglica de oțel ca și cele de inscriere 
greșită în carnet a valorilor comunicate de la aparat;
 pot să apară greșeli de introducere în memorie a unor date, cum ar fi
înălțimeaaparatului și mai ales a prismei, care în momentul înregistrării poate să nu
coincidă cu cea reală, având în vedere modificările în înălțime intervenite în decursul
măsuratorilor pentru asigurarea vizibilităților, modificări neoperate în memorie. [3]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
16

Asemenea situații au efect direct doar asupra cotelor, ce se calculează eronat.
Introducerea unor coordonate greșite este posibilă doar în prima stație, dar neconcordanța se
poate depista rapid în a doua. În rest, la o măsuratoare demarată corect nu se mai poate greși
deoarece coordonatele se renumesc din memorie. [4]

Fig.2. 2. Ridicare planimetrică

Ridicarea planimetrică a terenului, a fost realizată prin măsurători cu stația totală
Leica TS02 Instrumentul asigură o precizie conform specificațiilor tehnice oferite de producător
de +/-2mm +2PPM, iar limita maximă setată în instrument pentru înregistrarea măsurătorilor este
de +/ -2 cm/pct măsurat. Toate acestea fiind posi bile datorită utilizării Sistemului de masurare a
unghiurilor cu o acuratețe și precizie de 5” până la 2”. Comparând informațiile obținute în teren
cu cele obținute de la OCPI Timiș, în urma cererii de solicitare informații și materialele grafice
existente , s-a realizat planul de situație cotat întocmit la scara 1:500, asigurând corespondența cu
realitatea din teren, precizia obținută încadrându -se în toleranțele admise de
Ordinul 700/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de înto cmire a
documentațiilor cadastrale. Rezultatele obținute sunt stocate în format digital (fișiere tip .gsi*.)
putând fi ulterior accesate și listate în format analogic. [4]

Calculul suprafeței a fost realizat prin metode analitice, după formula:
2S  xi  Yi 1 Yi 1 

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
17
– utilizând coordonatele stereografice ale punctelor de contur ale parcelei cu NR. TOP.,
obținute în urma măsurătorilor efectuate;
Precizii GPS: Hi -Target iHand20; instrumentul asigură o precizie conform specificațiilor
tehnice oferite de producător de +/ -8mm +1PPM RMS, iar limita maximă setată în instrument
pentru înregistrarea măsurătorilor este de +/ -2 cm/pct măsurat. Toate acestea fiind posibile
datorită utilizării Sistemului de determinare a poziției adică ROMPOS®, realizat și furniza t de
către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România.
Rezultatele obținute sunt stocate în format digital (fișiere tip . .txt, .doc, .rw5, .dxf, .idx)
putând fi ulterior accesate și listate în format analogic. [5]

2.2.3. Trasarea coordonatelor rectangulare
Metoda se utilizează când rețeaua de trasare se prezintă sub forma unui traseu poligonal
sau sub forma unei rețele topografice de construcție. De asemenea, metoda se aplică în cazul
când terenul este orizontal, iar valor ile elementelor de trasare nu depășesc lungimea
instrumentului de măsurat. [ 6]
Pentru trasarea punctului C față de rețeaua topografică de construcție, elementele
topografice de trasare, ordonata x și abscisa y se calculează față de punctul 20.
În lungul laturii 20 -21 se aplică abscisa y, obținându -se punctul M. În punctul M se
trasează, cu ajutorul teodolitului, un unghi drept. [6]
Pe direcția perpendicularei ridicată pe latura 20 -21 se aplică mărimea ordonatei x ,
obținând poziția punctului C.
Controlul trasării se face prin:
trasarea punctului C față de latura 20 -18, utilizând același procedeu;
trasarea punctului C prin altă metodă;
verificarea unor elemente liniare și unghiulare proiectate și măsurate între două puncte
trasate pe teren. [ 6]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
18

Fig.2.2.Trasare coordonate rectangulare

Precizia metodei este dată de eroarea medie pătratică de trasare a punctului, exprimată prin
relația:

mC m2
x  m2
y   m2 / 2 x 2  m2
f

Fig.2.11. Precizia metodei – formulă
în care:
m
x – eroarea de trasare a abscisei;
m
y – eroarea de trasare a ordonatei;
m
– eroarea de trasare a unghiului de 100g;
m f – eroarea de fi xare pe teren a punctului.
Datorită acestor erori de trasare punctele M și C vor fi fixate în pozițiile eronate M' și C'.
Având în vedere poziția reciprocă a punctului trasat față de poziția rețelei de sprijin, la
trasare nu s -a luat în considerare eroarea rețelei de sprijin , eroarea de centrare și vizare, care sunt
incluse în eroarea de trasare a unghiului drept. Eroarea de fixare are aceeași valoare cu cea
prezentată la metoda polară. [4]

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
19
CAPITOLUL 3
REZULTATE ȘI DISCUȚII
3.1. ETAPA DE RECUNOAȘTERE
3.1.1. Localizare geografică
Zona studiată se află în extravilanul Comunei Ghiroda, Aleea Aeroportului, în apropierea
Aeroportului Internațional Traian Vuia Timișoara.
Localitatea Ghiroda se află în partea de Nord -Est a Municipiului Timișoara, zona de
studiu este poziționată la dist anța de 2 km față de intravilanul Ghiroda.
Zona de studiu este retrasă de intravilanul localității Ghiroda, dar în apropierea unei zone
dezvoltate din punct de vedere industrial, în zonă fiind construite hale și depozite industriale,
având spații d e produc ție, dar și depozitare.

Fig.3.1.Amplasament zonei studiate

AEROPORT TIMISOARA

ZONA STUDIATA

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
20
3.1.2. Recunoaș terea terenului
Prin această etapă de recunoaștere a terenului, s -au făcut strategii de abordare a lucrării
topografice, identificând vizibilitatea zonei, metoda și apa ratura abordată acestei lucrări .
Făcând -se această recunoaștere , se formează o strategie pentru elaborarea ridicării
topografice, mai exact strategi a drumuirii (amplasarea stațiilor, unghiul de vizualizare în
momentul efectuării radierii punctelor din stațiile respective, stabilirea metodelor, tipul drumurii,
tipul trasării).

3.1.Recunoasterea terenului

3.1.3. Scopul lucrării
Scopul principal constă în construirea unei hale industriale, având scop logistic de
transport: preluare și distribuire diferite produse sau ansamble.
Construcția se notează ca având regim de înălțime Parter înalt + etaj retras parțial, unde,
parterul fiind constituit din zonă de amplasare depozitarea produselor, iar etajul parțial retra s,
constituie camere pentru recepție și control informatic (calculatoare, birotică) având destinație
doar pentru personalul care recepționează marfa.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
21

3.1.4. Instrumente necesare
Pentru realizarea lucrării am avut nevoie de următoarele inst rumente:
 GPS Hi-Target V30;

3.1.GPS Hi -Target V30

 Stație Totală Leica TS02;

3.1.Stație totală TS02

3.1.5. Stabilirea necesarului de personal
Pentru realizarea lucrării complete, au contruibuit 3 persoane (ridicare topografică,
prelucrare și realizare planuri de situație, plan de trasare, trasarea construcției ).

3.1.6. Studierea documentațiilor și planurilor din zonă
În primă fază se consultă arhiva OCPI aparținătoare (OCPI Timiș) mergând la studiu,
astfel încât putem afla anteriorul plan aparțin ător Cărții funciare respective

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
22
(P.A.D. vechi – Plan de amplasament si delimitare vechi), permițându -ne soli citarea acestuia și
atașarea la d ocumentația cadastr ală efectuată asupra imobilului.
Cererea Extrasului de Carte funciara pentru informare adresată Oficiului de Cadastru și
Publicitate Imobiliară de care aparține imobilul, în cazul de față, BCPI Timiș.
După termen ul acordat de către BCPI Timiș , extrasul de Carte funciară 400635, situat în
UAT GHIRODA , se eliberează la sediul Biroului de Cadastru și P ublicitate Imobiliară Timișoara
între 1 -3 zile lucrătoare.

3.1.Extras de carte funciara pentru informat nr.400635 – Ghiroda

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
23

3.2.Conturul imobilului în extrasul de carte funciară

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
24

3.2. ETAPA DE TEREN (I)
După executarea etapei de recunoaștere a zonei studiate, astfel având strategiile de
abordare a operațiunilor topo -cadastrale bine definite, s-a facut deplasarea în teren pentru
stabilirea punctelor de stație cu ajutorul aparatelor speciale de măsurat, astfel încât amplasarea
acestora să permită o vizibilitate t otală asupra imobilului și imobilelor din jurul acestu ia.
3.2.1. Executarea lucrărilor de determinare topo -geodezică : GPS Hi -Target V30
S-a făcut montarea GPS -ului pe jalon, iar după ce am verificat conexiunea existentă de
date mobile, s -a făcut conectarea către stația permanentă Timișoara, evidențiată prin TIM1_2.3.
Semnalul RTK Int al GPS -ului a permis începerea determin ării punctelor de stație S1, S2
puncte de stație amplasate cu o vizibilitate cât mai bună asupra terenului existent și zonei di n
jurul acestuia.

3.2.Determinare puncte de stație (S1, S2, S3) cu ajutorul GPS Hi-Target V30

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
25
Punctele de stație au fost amplasate astfel încât aria de acoperire pentru zona studiată să
fie acoperită, acestea fiind bornate cu ajutorul bornelor topografice (borne tip -feno).
Borna topografică este de tip bornă -feno, aceasta are un cap alb din plastic (8×8 cm)
prevăzute cu un capac roșu cu o tijă din oțel zincat cu lungime de 50 cm și ancoră cu alunecare.

Fig.3.2.Bornă feno

3.2.Marcarea punctelor de stație – Bornă tip feno

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
26
3.2.2. Ridicarea topografică: Stației Totală Leica TS02
După s -au determinat cele 2 stații pentru ridicarea detaliilor din teren, s -a pus în stație
în punctul S1, stația totală Leica TS02, cu orientare către pu nctul de coordonate cunoscut S2, iar
după verificarea coordonatelor, cu Stația Totală am determinat (radiat) noul punct de stație S3.
Amplasarea stației în punctul de stație S1 : trepiedul a fost montat asupra punctului de
stație S1 materializat în teren cu borne feno.
S-a făcut calarea grosiera a aparatului, urmat de calarea fină, ulterior după realizarea
etapei de punere în staț ie, s-a creat un nou job, pentru a introduce 2 puncte de stație de
coordonate cunoscute (punctul de stație pe care staționăm -S1 și punctul de stație pe care se face
orientarea -S2).
După stabilirea celor 2 stații denumite S1, respectiv S2, de început , am amplasat Stația
Totală Leica TS02 deasupra punctului S1, marcat prin borna -feno și am executat procesul de
Orientare și verifi care către punctul de stație S2, ulterior s -a făcut citirea punctului de stație S3.

Fig.3.2.Orientare și citire punct de stație

Ridicarea topografică s -a executat din punctele d e stație determinate (S1, S2, S3 ) cu ajutorul
stației totale Leica TS02, astfel înc ât orientarea se face astfel:
• S1 orientat spre S2 ;
• S2 orientat spre S1;
• S3 citit din S1;
• S3 orientat spre S1.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
27
Pentru realizarea îndesirii punctelor geodezice din zona luc rării topo -geodezice a fost
necesar determ inarea a două puncte (S1 și S2 ) cu ajutorul GPS -ului prin Metoda RTK Int.
Punctele sunt necesare pentru executarea de ridicare a detaliilor de plan imetrie și de relief de pe
terenul existent (pământ).
Aceste puncte au fost materializate în teren cu ajutorul bornelor tip Feno, acestea fiind
identificate prin puncte de reper precum copaci, stâlpi de înaltă/joasă tensiune, astfel încât atunci
când se face reîntoarcerea pe teren, să fie ușor de identificat.

3.2.3. Radierea detaliilor cu Stația Totală Leica TS02
După executarea procesului de orientare și verificarea a coordonatelor punctelor de
stație, , dacă erorile sunt acceptabile (2 -8 mm), urme ază ridicarea detaliilor din teren,
menționând faptul că fiecare detaliu din teren (ex: pom) este identificat de câtre operatorul
Stației Totale printr -un cod numeric (ex: pom = tastând 23, constructie locuinta CL – tastând 08,
stâlp de beton = tastând 13, etc).
În vederea realizării ridicării topo -geodezice a determinării diferenței de nivel, de reliev, dar și
altimetriei zonei, s -au executat lucrării topografice cu ajutorul stației totale Leica TS02 prin
metoda radierii planimetrice (X -nord, Y -est, Z )
S-a staționat în S1 cu ajutorul stației totale Leica TS02, pentru început s -a făcu t
punerea în stație deasupra punctului materializat : Trepiedul a fost montat deasupra punctului S1 ,
iar cu ajutorul laserului s-a poziționat stația totală în punctul S1, fiind identificat p rintr-o bornă
tip-feno.
S-a efectuat calarea grosiera, din cele 3 picioare trepiedului , iar după ce mutarea stației
de pe ambază cu ajutorul șurubului pompă; în momentul în care a fost făcută calarea grosieră și
punctul laser se află în punctul topografic S1, se continuă calarea fină, aceasta fiind efectuată din
cele 3 șuruburi amplasate deasupra ambazei stației totale Leica TS02.
Cand a fost calată stația totală în punctul dori t, se deschide Stația și se accesează meniul
acesteia, ulterior formându -se un Job nou pentru începerea Orientării din S1  S2.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
28

Fig.3.2.Orientare S1 S2
După ce s -a făcut orientarea prin intermediul Stației Totale, s-a verificat dacă orientarea
către punctul, are diferențe față de S2 determinat cu ajutorul GPS -ului Hi -Target V30 , iar aceasta
fiind corectă , cu diferențe de 4 -5 mm , am început ridicarea detaliilor din teren, în principiu
ridicarea topografi că a constat în radierea arborilor, cote pentru d iferențe de nivel, rigolă, drum,
copaci, dar au existat și alte c oduri, cum ar fi indicator rutier, stâlp, nuc, etc.
Din punctele de stație au fost determinate S1, S2, dar și punctul de stație citit, denumit
S3, am reușit să acoperim toată zona, astfel am creat un plan de situație complet.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
29

3.2.4.Reperajul punctelor de stație (S1, S2, S3)
În momentul finalizării etapei de teren (I), după ce s -au radiat toate detaliile din teren,
inclusiv cote de nivel, s -a făcut o schiță de reperaj a punctelor de stație. Această schiță conține
dimensiunile între punctele de stație, precum și fiecare punct de stație în raport cu datele din
teren.
Reperajul punctelor de stație determinate în teren (S1, S2) cu ajutorul GPS -ului Hi -Target
V30 prin metoda RTK Int a fost făcută cu distomatul/telemetru și ruleta (50m), punctele de reper
fiind punctele fixe din teren (stâlpi de înaltă tensiune, copaci solizi remarcabili în momentul în
care se face deplasarea în teren) .

Fig.3.2. Reperajul punctelor de stație deter minate – S1, S2, S3

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
30
3.3. ETAPA DE BIROU (I)
La finalizarea ridicării topografice a detaliilor din teren, datele din Stația Totală Leica
TS02 și GPS Hi -Target V30 au fost descărcate și convertite la birou, prin intermediul unor
mijloace de transfer (cabluri speciale acestor instrumente), dar și softuri specializate, ulterior
pregătindu -se pentru prelucrarea acestora.
3.3.1.Prelucrarea datelor GPS
Prelucrarea datelor s -a făcut într -un mod simplu, cu ajutorul cablului de date cu mufa
USB, fă când conectarea între calculator și constrolerul GPS -ului Hi -Target V30.
În primul rând se conectează USB la calculator și de asemenea controllerul; se acceptă
conexiunea între cele 2 și deja avem permisiunea de explorare a datele din GPS.
Datele care su nt descărcate sunt în format .txt , format editabil Notepad, sub formă de
coordonate (care au fost raportate în Autocad cu ajutorul programului de convertitre și nu numai,
denumit TopoLT) și carnet de teren conform datelor elipsoidale prezente în acel mome nt, date
recepționate din sateliți, unde este detaliat fiecare punct înregistrat în GPS, ora și tipul
semnalului (RTK Int, Float, RTD, Single, None) , aceste date au fost convertite în format de
Autocad, .dxf și .dwg.

Fig.3.3. Descărcare date GPS Hi-Target V30

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
31

Fig.3 .3.Punctele de stație determinate

Tabel 1. Descărcare coordonate determinate GPS Hi -Target V30
Nr.Pct X[m] Y[m] Z
S1 484903.053 236501.271 102.323
S2 484876.884 236590.051 102.205

Tabel 1.1 .Inventar de coordonate limită proprietate

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
32

Carnet de teren
Project:
************ ****Parameters*****************
Ellipse:GRS 1 980 a=6378137.0 f=298.2572221
Project:
Central Meridan: 25:00:00.00000E
Central Latitude: 46:00:00.00000N
Original Latitude: 00:00:00.00000N
Scale: 0.9997500000
Projection Height: 100.0000000000
N.Lat: 00:00:00.00000N
S.Lat: 00:00:00.00000N
False North(m): 500000.0000000000
False East(m): 500000.0000000000
Ellipse Convert:
X Translation(m): 1548.0581751099
Y Translation(m): -3761.8 966379693
Z Translation(m): 4742.1808412696
X Roatation(m): 127.8274128189
Y Roatation(m): -71.3547035377
Z Roatation(m): -10841.3213091097
Scale: -846.3420261880
Convert parameter solved by these points:
Plane Convert:
X Translation(m): 31.7724000000
Y Translation(m): 119.7485000000
Roatation: 00:00:00.22050
Scale: 1.0000001338
Plane convert parameter solved by these points:
Name Source B(°)/N(m) Source L(°)/E(m) Source H/Z(m) Local N(m) Local E(m) Local
Z(m) HRMS Source Type
High Convert:
High convert parameter solved b y these points:

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
33
Name Source B(°)/N(m) Source L(°)/E(m) Source H/Z(m) Local Z(m) VRMS
Stored points:
Name N E Z Baseline Vector dN Baseline Vector dE Baseline Vector dZ B L H AntH σN
σE σZ HRMS VRMS Status StartUTC EndUTC Desc Station Diff Age Sats PDOP Ave
Times Shared Sats Offset Elevation(°) Base B Base L Base H RegulatePoint dB
RegulatePoint dL RegulatePoint dH
S1,484956.110,214206.212, –
4433.5010,5859.2623,1940.6662,45:48:18.03331N,21:19:18.74044E,145.3911,2.311 9,0.0180,0.
0110,0.0300,0.0211,0.0300,RTK Int,2018 -01-26 15:54:48,2018 -01-26
15:54:48,25,0000,1.0,19,5.4,1,5,,12,45:46:47.65271N,21:13:51.46281E,154.7278,00:00:00.0000
0,00:00:00.00000,0.0000
S2,484929.941,214295.093, –
4431.5838,5862.0727,1938.0812,45:48:17.9 0974N,21:19:18.82940E,145.4951,2.3119,0.0270,0.
0120,0.0330,0.0295,0.0330,RTK Int,2018 -01-26 15:55:09,2018 -01-26
15:55:09,25,0000,1.0,18,3.3,1,5,,12,45:46:47.65271N,21:13:51.46281E,154.7278,00:00:00.0000
0,00:00:00.00000,0.0000
S3,485001.825,214249.436, –
4420 .4835,5857.3380,1929.6927,45:48:17.52020N,21:19:18.43822E,145.4891,2.3119,0.0230,0.
0110,0.0300,0.0255,0.0300,RTK Int,2018 -01-26 15:56:02,2018 -01-26
15:56:02,25,0000,1.0,19,2.0,1,8,,12,45:46:47.65271N,21:13:51.46281E,154.7278,00:00:00.0000
0,00:00:00.00000,0 .0000

3.3.2.Prelucrarea datelor Stație totală
Descărcarea stației totale se face cu ajutorul programului Leica Geo O ffice și un cablu
special de conectare și descărcare a datelor:
Selectăm funcția Tools din  Data exchange manager

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
34

Fig.3.3. Data exchange manager

Pentru descărcare, în partea stângă se află conținutul aparatului, iar în partea dreaptă
conținutul calculatorului. Cu ajuto rul mouseului și principiul “drag and drop” s -a transferat
fișierul din stație în folderul din calculatorul nostru.

Fig.3.3. Copiere folder

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
35

3.3.3.Raportarea punctelor cu ajutorul programului auxiliar TopoLT .
TopoLT este un program care are în altcătuirea lui unelte specifice pentru realizarea
aplicațiilor 2D sau 3D, dar și multe alte facilități în desenarea și realizarea unor planuri
topografice, folosirea modelului tridimensional al terenului, realizarea modelului 3D, respectiv
curbele de nivel, calcularea de volume, aliniere și editare text, realizare tabel e de coordonate,
precum și la georeferențierea imaginilor raster, dar și printarea automată.

3.3.TopoLT – Raportare coordonate

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
36

Fig.3.3. Raportarea coordonatelor cu ajutorul TopoLT

3.3.4.Întocmirea planului de situație
Planul de situație : a fost realizat în urma măsurătorilor efectuate în teren, după cum se
obser vă în figura de mai jos, sunt 6 trasee de diferite dificultăți și denumiri.Legătura între trasee
s-a făcut în urma codurilor menționate în stația totală.
Pentru a întocmi corespunz ător planul de situație, în momentul efectuării etapei de teren,
fiecare punct înregistrat s -a notat codul de copac (23), respectiv numărul traseului, de exemplu
„30_traseu1”.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
37

Fig.3.3.Plan de situație

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
38

Fig.3.3. Curbe de nivel

Fig.3.3.Plan de radiere

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
39
3.4.ETAPA DE BIROU II
La finalizarea planului de situație întocmit, se trimit datele către arhitect, acesta care
urmează să proiecteze hala industrială și axele acesteia pentru efectuarea planului de situație
propus.
3.4.1. Întocmirea planului de trasare
După recepționarea planului de construcție, se întocmește planul de trasare al acesteia .

Tabel 1.2.Inventar de coordonate axe construcție
Nr.Pct. X[m] Y[m]
1A 484977.597 214229.709
1B 484968.484 214251.641
1C 484959.371 214273.573
2A 484969.285 214226.255
2B 484960.173 214248.187
2C 484951.060 214270.120
3A 484960.974 214222.802
3B 484951.861 214244.734
3C 484942.749 214266.666

Trasarea axelor construcție s -a făcut din punctul de stație S1, după efectuarea procesului
de Orientare  Verificare.

3.4.2.Întocmirea planului de verificare
Verificarea axelor trasate în primă fază se face prin aceeași metodă, mai exact Metoda
coordonatelor rectangulare (X -Nord, Y –Est), dar în această etapă de verificare, trasarea se face
din alt punct de stație decât cel anterior.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
40

3.4.Plan de trasare hală industrială

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
41
3.5.ETAPA DE TEREN (II)
3.5.1.Trasarea prin metoda coordonatelor rectangulare (X,Y)
Trasarea a fost executată cu stația totală în sistemul de coordonate Stereo 1970.
Am staționat în punctul de stație S1 cu orientare înapoi către S2, iar d upă ce am executat
procedeul de orientare și verificare, am început trasarea din coordinate X-nord și Y-est.
(Metoda coordonatelor rectangulare – Stake Out ).

3.5.Trasare – Metoda Coordonatelor Rectangulare ( StakeOut)

După ce am introdus inventarul de coordonate X(m) și Y(m) stereografice 1970,
operatorul stației tot ale a început ghidarea operatorului prismei către punctul dorit. În primul
rând stația totală ne afișează direcția (unghiul de întoarcere) și distanța până la punctul dorit, se
verifică dacă di stanța către punct este corectă.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
42

3.5.2. Verificarea trasării rectangulare (S1)

3.5.Metoda verificării trasării – Metoda Coordon atelor Rectangulare ( StakeOut)

Verificarea punctelor de coordinate (X,Y) s -a făcut prin aceeași metoda (coordonatelor
rectangulare X, Y), dar această verificare s -a făcut din punctul de stație S2.
În ultimă fază, după efectuarea trasării prin metoda coordonatelor rectangulare, am
verificat distanța diagonalelor (1A -3C și 3A -1C), iar da că aceasta este egală, trasarea a fost
executată corect.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
43

3.5.Verificare diagonale – distanțe (50,80m)

Fiecare punct materializat în teren se transmite pe baliză.

3.5.Baliză pentru trasare

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
44
Constru cția este împrejmuită de balize. B aliza este formată din st âlpi lemn introduși în
pământ cu o înălțime de aproximativ 1h, între stâl pi se atașează scânduri de lemn pe care se
transpun continuările de axe, materializarea balizelor se face printr -un cui.

3.5.Model baliză

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
45
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Ghiroda este o comună din Județul Timiș, aceasta este formată din satele Giarmata Vii și
Ghiroda (reședință) , având prima atestare documentară a localității în anul 1332.
Lucrarea s -a realizat în extravilanul localității Ghiroda , zona fiind la 2 ,0 km de intravilan
Ghiroda , iar ridicarea etapele topo -geodezice au fost executate cu ajutorul instrumentelor: GPS
Hi-Target V30 și Stație Totală Leica TS02.
Timișoara este cel mai mare oraș din partea de Vest a Țării, este un oraș în continuă
dezvoltare, su burbiile orașului, dar și localitățile din apropierea orașului se integrează în oraș,
unde infrastructura se extinde către localitățile din apropiere, iar populația este într -o creștere
continuă.
Comuna Ghiroda fiind parte integrată din Municipiul Timișo ara, iar zona respectivă este
în continuă dezvoltare, majoritatea fabricilor, halelor și spațiilor de producție și depozitare se
retrag în această zonă unde s -a creat un parc industrial, unde majoritatea companiilor își
desfășoară activitatea de producție sau/și depozitare, de aceea această investiție este un beneficiu
întregii comunități, astfel încât ajută la dezvoltarea, dar și crearea unor locuri de muncă, precum
și plata unor taxe și impozite către autoritățile locale, mai exact Primăria Comunei Ghirod a.
Zona de studiu este o amplasare cu un puternic impac de dezvoltare economică,
strategi că, dar și benefică comunității , parc ul industrial din apropierea zonei studiat e conține
o suprafață importantă de construcții, fabrici, hale industriale, locuri de mu ncă.
Ridicarea topografică s -a făcut în condiții de siguranță din punct de vedere al erorilor,
pentru început s -au determinat punctele de stație cu ajutorul GPS -ului, semnal RTK, iar restul
ridicării topo -geodezice, dar și trasarea topografică a fost exec utată cu ajutorul Stației Totale
Leica TS02.
Stația totală s -a utilizat folosind metoda radierii, dar și trasarea și verificarea continua a
construcției.
Beneficiarul realizării acestei investiții este o companie industrială, iar beneficiile
investiției sunt locale și zonale, astfel încât se formează locuri de muncă, se aduc noi taxe și
impozite către bugetul local, dar și industrializarea zonei dar și din Județul Timiș, zona de Vest a
României.

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
46
BIBL IOGRAFIE

1. Ciolac Valeria și colab. 2007 – Lucrări practice de topografie, Ed. Eurobit,
Timișoara;
2. Dragomir L., Bârliba C., 2012, Topografie Specială – Caiet de Lucrări Practice,
Editura Focus Petroșani
3. Smuleac A., Nemes I., Măsurători electronice de distanțe, 2014, Editura Mirton
4. Coșarcă C., 2003, Topografie inginerească , Editura Matrix, București;
5. https://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Topografie1.pdf

Beltechi Alexandra Mihaela – Ridicare topografică și trasare hală industrială, Loc.Ghiroda, Jud.Timiș
47
CURRICULUM VITAE

Curriculum vitae
Europass

Informații personale
Nume / Prenume BELTECHI ALEXANDRA MIHAELA
Adresă STR. II NR. 80 LOC. SAG JUD. TIMIS COD POSTAL: 305395 TARA ROMANIA
Telefon MOBIL:0743061031
E-mail beltechialexndra@gmail.com

Naționalitate ROMANA

Data nașterii 16.09.1995

Sex FEMININ

Locul de muncă vizat /
Domeniul ocupațional SUSTINEREA LUCRARI DE LICENTA

Experiența profesională –

Educație și formare COLEGIUL TEHNIC „ION MINCU „TIMISOARA 2010 -2014
SPECIALIZAREA :ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI

FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI „REGELE
MIHAI I „AL ROMANIEI DIN TIMISOARA 2014 -2018
SPECIALIZRE :MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

Limba maternă ROMANA

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înțelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral Exprimare scrisă
Lb.engleza A1 A2 A1 A1
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referință Pentru Limbi Străine

Competențe și aptitudini de utilizare
a calculatorului UTILIZATOR DE NIVEL MEDIU

Permis(e) de conducere B