Șef lucrări Dr. Emilia Stancu [618210]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
"CAROL DAVILA" BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FARMACIE

LUCRARE DE LICENȚĂ
MANAGEMENTUL TERAPIEI CANCERULUI MAMAR
ȘI DE COL UTERIN

Coordonator științific :
Șef lucrări Dr. Emilia Stancu

Absolvent: [anonimizat]

2019

2

CUPRINS
PARTEA TEORETICĂ

INTRODUCERE
3
Capitolul I : Cancerul mamar
1.Generalit ăți
2.Epidemiologie
3 Dovezi genetice
4.Factori de risc
5.Diagnostic
6.Stadializare
7.Strategia terapeutică.Tratament
8.Programul National de Oncologie – Cancer Mamar
5
5
6
7
7
8
11
24
Capitolul II : Cancerul de col uterin :
1. Generalităț i
2.Epidemiologie
3.Factori de risc
4.Screening
5.Prevenire
6.Stadializare
7.Tratament
8. Program ul Nationa l de Oncologie – Cancer Col Uterin
27
27
28
31
33
35
37
41
PARTEA PRACTICĂ

Capitolul III -Analiza med icamentelor oncologice conform N omenclatorului de uz uman
2019
Capitolul IV -Analiza rețetelor compensate pe perioada ianuarie -iunie 2019
Capitolul V – Sondaj de opinie a pacientelor cu CM și CCU
Concluzii finale 43

44

60
88
97
BIBLIOGRAFIE
98

3

INTRODUCERE
Cancerul este un termen folosit pentru a descrie foarte multe afecțiuni care pot afecta orice țesut
sau organ al corpului, atunci când în acest a au apărut tumori, rezultate dintr -o înmulțire
necontrolată a unor celule.
O celulă normală se transformă într -o celulă tumorală pe parcursul mai multor etape, ca urmare a
interacțiunii dintre genele pacientului și diverși agenți carcinogeni.
Cancerul mamar (fr ecvent numit cancer de sân) este o creștere necontrolată a un or celule din
țesutul mamar, c e ajung la un moment dat să formeze o tumoră. O astfel de tumoră se consideră
malignă în momentul în care celulele ei invadează țesuturile din apropiere sau când ajung în alte
părți ale corpului.
Cancerul mamar se poate forma în mai multe părți ale țesutului sânului –cel mai frecvent se
formează în canalele ductale, adică în acele canale care poar tă laptele matern către m amelon. . De
obicei, cancerul de sân are apare nța unui nodul, dar aceasta nu este o regulă absolută. E bine de
știut, însă, că nu orice nodul care apare în sân este cancer, d e aceea este important ca o femeie care
prezintă astfel de noduli să îi supraveghez e constant la medic.
Cancerul de col uterin reprezintă dezvoltarea anormală a celulelor din colul uterin , cauzat ă de
apariția unui virus – HPV – (Virusul Papiloma U man) care se ia prin contactul direct, de cele mai
multe ori prin contact sexual .
HPV poate cauza o infecție în colul uterin, iar dacă aceasta se menține pe termen lung, ea poate
cauza schimbări în natura celulelor cerv icale. Majoritatea persoanelor contactează, î n decursul
vieții, virusul HPV , dar doar un mic număr de per soane dezvoltă cancer de col în urma acestuia.
Mi-am ales aceasta temă deoarece cancerul de sân și cancerul de col u terin ucid în fiecare an peste
1.000.000 de femei la nivel mondial, în ciuda faptului că ele pot fi p revenite și tratate cu succes în
primele sta dii. Conform OMS România are cea mai mare rată de mortalitate prin cancer de col
uterin din Uniunea Europeană, fapt care ne arată că țara noastră mai are multe de făcut pentru a
face față acestei provocări de sănătate publică. Intensificarea prevenției, va ccinarea HPV și
dezvoltarea programelor de screening se numără printre soluțiile identificate de experții americani
și specialiștii români.

4
Principalele aspecte teoretice ș i practice cu privire la Management ul Terapiei Cancerului Mamar ș i
de Col U terin sunt prezentate î n această lucrare .
În partea teoretică am pus accentul pe principalii factori de risc, pe metodele de diagnosticare, dar
și pe strategia terapeutică abordată pentru cele două afecțiuni .
În partea practică a prezentei lucră ri am efectuat un st udiu desfăș urat pe parcursul a 6 luni într-o
farmacie comunitară din județul Prahova și am identificat medicamente le preferate în prescriere și
utilizate pentru cancerul mamar și de col uterin . Totodată am realizat un sondaj de opinie la care
au luat parte 50 de paciente cu aceste afecțiuni.

5
CAPITOLUL I: CANCERUL MAMAR
I.1 Generalitați:
Cea mai frecventă tumoră la femei; anual,in S.U.A sunt diagnosticate 185.000 de femei si 46.000
mor de cancer mamar. Cancerul mamar apare si la barbati,intr -un raport de 150:1. Cancerul mamar
este hormono -dependent. Femeile cu menarha tarzie,menopauza precoce si prima sarcina dusa la
termen in jurul varstei de 18 ani au un risc semnificativ mai mic. Femeia americana are un risc
mediu pe intrega viata de circa 1 l a 9. Grasimile alimentare sunt un factor de risc controversat.
Contraceptivele orele au un efect minim asupra riscului. Terapia de substitutie cu estrogeni poate
creste usor riscul,dar efectele benefice ale estrogenilor asupra calitatii vietii,denisitatii minerale
osoase si scaderii riscului de mortalitate prin boli cardiovasculare par a depasi cu mult riscul de
cancer mamar. Femeile care au fost iradiate terapeutic inainte de varsta de 30 de ani au un risc
crescut. Riscul de cancer mamar este crescut pentr u o femeie daca o sora si mama acestora au si
ele boala. [18]
Factorii „protectivi” împotriva cancerului mamar sunt:
 menopauza artificială înainte de 35 deani
 lactația prelungită
 avorturile spontane sau induse nu au efectprotector
 consumul crescut de ulei de pește și fibrevegetale
 consumul de fitoestrogeni (din plante) și de produse din soia (boabe de soia) [5]

I.2 Epidemiologie
Cancerul sânului pe Glob
– Incidenta cancerului sanului pe glob creste in fiecare an si este responsabil pentru aproximativ
23% din toate cazurile noi de cancer la femei.
– În fiecare an pe glob sunt diagnosticate cu cancer al sanului 1.100.000 de femei.
– În fiecare an morprin cancer al sâ nului 410.000 de femei .[28]
Cancerul sânului in Europa
– Riscul pe viată de a dezvolta cancer al sanului pentru femeile din Europa este de 1 din 10.
– Incidenta cancerului de san in Europa crește î n fiecare an si este responsabil pentru aprope 30%
din toate cazurile noi.
–În fiecare an in Europa sunt diagnosticate cu cancer al sanului aproximativ 360.000 de femei.

6
–În ciuda progreselor din diagnosticul si tratamentul cancerului de s an, acesta este cea mai
frecvenț a cauza de deces la femeile c u vârsta î ntre 35 si 55 de ani.
–În Europa î n fiecare an mor prin cancer al sâ nului 130.000 de femei. [27]

Cancerul sânului în Româ nia
În Romania pentru ambele sexe incidenta(ASR -Age Standardised Rate) estimata pentru cancerul
de sâ n in anul 2012 a fost de 50/100.000 populatie, reprezentand 11,4% din toate cancerele.
Mortalitatea (ASR -Age Standardised Rate ) pentru ambele sexe estimata pentru anul 2012 a fost de
15,2/100.000 populatie, reprezentâ nd 6,7% din toate decesele prin cancer.
În Romania, la femei incidenta (ASR -Age Standardised Rate ) estimata pentru cancerul de sâ n în
anul 2012 a fo st de 50/100.000 populaț ie, reprezentâ nd 25,2% din toate cancerele. Mortalitatea
(ASR -Age Standardised Rate ) prin cancer al sanului la femei estimata pentru anul 2012 a fost de
15,2/100.000 populatie, reprezentâ nd 16,7% din toate decesele prin cancer. [24]

I.3 Dovezi genetice
Cancerele mamaree editare reprezintă 8% dintre toate cancerele mamare . Riscul major
(20-40%) esteasociat cu mutații a 2 gene supresoare tumoral, numite BRCA1și BRCA2 :
 prezente la 5-10% dintre toate femeile cu cancer mamar
 responsabile pentru 90% din cancerele mamare ereditare
 conferă și un risc de 20 -40% de a dezvolta cancerovarian

Indicațiile pentru testarea BRCA1 și BRCA2 includ:
 istoric familial de cancer mamar la vârsteprecoce
 cancer ovarian și mamar la aceeașipacientă
 cancer mamar bilateral
 descendenți evrei ashkenazi [14]

7
I.4 Factori de risc
Factor Variabila Risc relativ(%)
Istoricul familial de
cancer mamar Rudele de gradul I cu cancer mamar
-la premenopauza
-la postmenopauza
-bilateral la premenopauza
-bilateral la postmenopauza 1.8
3.0
1.5
9.0
4.0-5.4
Istoricul menstrual
(vârstaîn ani): Menarhaînainteavârstei de 11 ani
Menarha dupăvâ rsta de 17 ani
Menopauza înaintea vârstei de 45 ani
Menopauza la vâ rstele de 45 -54 ani
Menopauza după vâ rsta de 55 ani
-cu mai mult de 40 ani -menstruali
Ovarectomie înaintea vârstei de 35 ani
Cicluri menstruale anovulatorii 1,7-3.4
0.3
0.5-0.7
1.0
1.5
2.5-5.0
0.4
2.4-4.0
Istoriculsarcinilor Prima sarcina la termen
-înainteavarstei de 20 ani
– la varste între 20-34 ani
-după vâ rsta de 35 ani
-nulipare
0.4
1.0
1.3-4.0
1.3-4.0
Altifactori : Istoricpersonal de cancer mamar
Mutatii alegenelor BRCA 1 si BRCA 2
Varstaavansata
Mastopatii cu risc :
Hiperplazia ductala/lobulara atipica
-fara antecedente de cancer mamar
-cu istoric familiar pozitiv
-Fumatul
Biopsii mamare prealabile
Terapii estrogenice î n postmenopauza
Expunere in copilarie la radiatii
ionizate
Consumulde alcool

8
20

TABEL I – Factori de risc
I.5 Diagnostic
Examen clinic
 istoricul complet (antecedente familiale/personale)
 masă mamară palpabilă, dură, nedureroasă, posibil fixată la peretele toracic
 secreții mamelonare unilaterale, sero -sangvinolente (leziunelocală)
 retracția (aspect de „coajă de portocală”), edemul, ulcerația tegumentelor
 aden opatie axilară/ supraclaviculară de consistență dură
 edem al brațului de aceeași parte cutumora [23]

8
Investigații paraclinice
 Screening -ul: mamografia bilaterală (sensibilitate 80 -90%) ± echografiamamară
 Examenul anatomo -patologic: orice nodul mamar trebuie luat în considerare pentru biopsie
(chiar dacă mamografia este negativă )
Metode standard de diagnostic cito -/histologic (înainteaoricăreiintervenții chirurgicale):
 puncția aspirativă cu ac fin (citologie)
 biopsia cu ac cu dispozitiv de tăiere (TruCut)
 biopsia incizională și excizională
 puncția -biopsie ghidată echografic sau prin IRM (în leziuni mamare nepalpabile)
 biopsia stereotaxică sub control mamografic
Evaluarea histopatologică:
 histologie, tip tumoral (invaziv vs. in situ), grad de diferențiere histologică(G)
 aprecierea invaziei tumorii în marginile de excizie, a invazieivasculare
 status special: receptorii estrogenici (RE) și progesteronici (RPg), HER2/neu, in dicii de
proliferare [14;18;23 ].
Investigațiile delaborator:
 hemoleucograma completă, testele hepatice și fosfatazaalcalină
 utilizarea markerilor tumorali în scop diagnostic nu este recomandată
Explorările imagistice (doar în funcție de semne/ simptome, istoric, probesangvine):
 examen computer tomografic (CT) al toracelui și abdomenului
 examen CT și în rezonanță magnetică (IRM)cerebral
 scintigrafie osoasă
 radiografie toracică [1]

I.4 Stadializare
Stadializarea clinică se bazează pe examenul clinic și studiile radiologice.
Stadializarea chirurgicală se bazează pe datele histopatologice obținute după efectectuarea
intervenției chirurgicale.
Pentru stadializare clinica std I si II se recomandă:
-hemoleucogramă completă,
-teste hepatice și renale,
-radiografie pulmonară, mamografie bilaterala,
-ecografie mamara daca este necesar,

9
-revederea anatomo -patologica a lamelor din piesa tumorala,
-determinarea receptorilor hormonali estrogenici si progesteronici si a HER -2/neu.
-Scintigrafia osoasa este opț ionala si este indicata in caz de dureri osoase, fosfataza alacalina
crescuta sau tumora T3, N1, Mo.
-CT (tomografie computerizată) , ecografie sau MRI (Imagistică prin Rezonantă Magnetică)
abdominal sunt opti onale si sunt indicate atunci când fosfataza alcalină este crescută sau există
tumora T3, N1, Mo.
-MRI a sânului esta optională și se c onsideră pacientelor ce doresc terapie chirurgicala
conservatoare, pentru a evalua preoperator extensia bolii si a detecta boala oculta mamografic.
Decizia terapiei conservatoare se face în funcț ie de rezultatul examenului histopatologic
intraoperator.
Pentru stadializare clinica std IIIA si IIIB se recomandă:
-hemoleucogramă completă,
-teste hepatice și renale,
-radiografie pulmonară,
-mamografie bilaterala,
-ecografie mamara daca este necesar,
-revederea anatomo -patologica a lamelor din piesa tumorala,
-determinarea receptorilor hormonali estrogenici si progesteronici si a HER -2/neu,
-scintigrafia osoasa,
-CT ( tomografie computerizată), ecografie sau MRI (Imagistică prin Rezonantă Magnetică )
abdominal
-MRI (Imagistică prin Rezonantă Magnetică) a sanului esta optionala si se considera la pacientele
cu tumori in „moneda” ce doresc terapie chirurgicala conservatoare, pentru a evalua preoperator
extensia bolii si a detecta boala oculta mamografic. Decizia terapiei conservatoare se face in
functie de r ezultatul examenului histopatologic intraoperator.
Pentru stadializare clinica stadiul IV sau recidive se recomanda:
-hemoleucogramă completă,
-teste hepatice și renale,
-radiografie pulmonară,
-scintigrafia osoasa,
-CT ( tomografie computerizată) sau MRI (Imagistică prin Rezonantă Magnetică) abdominal
-determinarea receptorilor hormonali estrogenici si progesteronici si a HER -2/neu, daca initial era
necunoscuta, negativa sau nu era supraexprimata.

10
-radiografia oaselor simptomatice pozitive la scintigrafia osoasa.
-biopsia de confirmare a primei recidive tumorale .[1]
T(tumora primar ă)
Tx-tumoraprimara nu poate fi evaluate
To-faratumoraprimara
Tis carcinom in situ
Tis (DCIS) -carcinom ductal in situ
Tis (LCIS) -Carcinom lobular în situ
Tis (Paget) – Boala Paget a sânului fără tumora a sânului
T1- tumora de maxim 2cm in diametru maxim
T2- tumora de peste 2cm,dar nu peste 5 cm in diametru maxim
T3- tumora mai mare de 5 cm
N (ganglioni limfatici refionali )
Nx-ganglioniiregionali nu pot fi de finiți (ex.înlăturați anterior )
No- metastaze î n ganglionii regionali absente
N1- metastaze î n ganglionii axiali homolaterali mobili
N2 metastaze in ganglionii axiali homolaterali ficsi
N3 metastaze in ganglionii subclaviculari homolaterali cu sau fara afectare ganglionara axiala
M (metastazele la distanta)
Mo metastaze la distanta absente
M1 metastaze la distantaprezente
pN Clasificarea patologică
pNx-ganglionii regionali nu pot fi definiți, nu au fost
prelevați / examinați
pNo-fără metastaze în ganglionii regionali
pN1-micro metastaze în 1-3 ganglioni limfatici axilari homolaterali
și/sau mamari interni detectate prin biopsie ganglionară -santinelă
,dar clinici neaparente
pN2-metastaze în 4-9 ganglioni axilari sau metastaze în ganglionii
mamari interni clinic aparente în absența metastazelor în ganglionii
axilari
pN3-metastaze în ≥ 10 ganglioni axilari sau în ganglionii subclaviculari
sau clinic aparente în ganglionii mamari interni

TABEL II Clasificarea stadială TNM (Tumoră -Nodul -Metastază) -AJCC (Comitetul
American Unit împotriva Cancerului) /UICC (Uniunea Internațională de Control al
Cancerului) 2002 a cancerului mamar

11
Gruparea pe stadii (AJCC 2002)
Stadiul 0
Stadiul I
Stadiul II A

Stadiul II B

Stadiul III A

Stadiul III B
Stadiul III C
Stadiul IV Tis
T1
To-1
T2
T2
T3
To-2
T3
T4
Orice T
Orice T
No
No
N1
No
N1
No
N2
N1-2
No-2
N3
Orice N Mo
Mo
Mo
Mo
Mo
Mo
Mo
Mo
Mo
Mo
M1

 Deși stadializarea clinică precede chirurgia, poate fi utilizată ca termen prognostic;
planificarea terapeutică trebuie însă să aștepte rezultatele evaluării histopatologice
postoperatorii (stadializarea definitivă). La peste 30% din pacientele cu CM, dar fără
adenopatii palpabile, evaluarea histologică a ganglionilor axilari relevă prezența de
micrometastaze .[1,19]
I.6 Strategia terapeutica
CANCERUL MAMAR OPERABIL
Tratamentul loco -regional:
I.6.1 Chirurgia
Leziunile benigne cu risc crescut
► Hiperplazia ductală atipică (HDA)
Riscul de CM crește de 4 -5 ori la pacientele cu HDA
 Există o varietate de criterii diagnostice în diagnosticul HDA
 Atitudinea curentă în prezența HDA constă în supravegherea periodică strictă (examinare
clinică și mamografică )
 Studiul NSABP -P1 – reducere a riscului cu 86% la pa cientele tratate cu tamoxifen [14].
Carcinoamele microinvazive (Tis, No, Mo)
► Carcinomul l obular în situ (CLIS )
 CLIS nu este considerat cancer, ci un marker pentru riscul crescut de dezvoltare a cancerului
mamar invaziv (21% la 15 ani, 1% pe an)

12
 Urmărire periodică riguroasă: examen clinic la fiecare 4 luni, mamografie anuală
 Tamoxifen ar p utea fi utilizat în prevenția cancerului (studiul NSABP -P1 – reducerea cu
56% a riscului de cancerului invaziv),dar rămâne totuși sub evaluare [ 14;16]
 Mastectomia bilaterală profilactică nu este recomandată actual (rată crescută de recidive
prin cancere invazive).
► Carcinomul ductal î n situ (CDIS)
 Tip histologic: comedo/non -comedo (micropapilar, papilar, solid,cribriform)
 Prin utilizarea extensivă a mamografiei, numărul diagnosticelor de CDIS (microcalcificări și
anomalii de țesut moale) a crescut în ultimii ani
 Tratamentul standard constă în lumpectomie (tumorectomie) sau sectorectomie în limite de
siguranță oncologică, fără disecție axilară, urmată de radioterapie + tamoxifen adjuvant [2]
 utilizarea adecvată a chirurgiei conservatoare nu se poate realiza decât prin reperarea
preoperatorie a leziunii cu fire metalice tip harpon
 toate calcificările maligne trebuie extirpate înainte de începerea radio terapiei
 tamo xifen reduce riscul de recidivă in situ și invazivă

Carcinoamele invazive
 Tratamentul chirurgical este pr ima secvență terapeutică, cu două opțiuni (intervenția
conservatoare și mastectomia, ambele în asociație cu disecția ganglionară axilară) de valoare
egală în ce privește supraviețuirea, controlul local fiind însă inferior cu circa 8 -10% în cazul
tratamentu lui conservator. [19;23]

►Chirurgia conservatoare
 Excizie locală largă, în limite de siguranță oncologică, cu evidare ganglionară a nivelelor
axilare I -II, urmată o bligatoriu de iradierea sânului .

►Mastectomia radical modificată (MRM)
 Extirpare a sânului în totalitate, cu evit are ganglionară a nivelelor axilare I -II (nivelul III se
rezecă în cazul în care intraoperator se evidențiază adenopatii suspecte)
 MRM va fi urmată de iradierea peretelui toracic în cazul în care există cel puțin unul dintre
următorii factori:
 tumoră > 5cm

13
 ≥ 4 ganglioni axilari pozitivi
 margine de rezecție pozitivă sau la distanță mai mică de 1 mm față de tumoră
 RT adjuvantă trebuie începută imediat ce plaga operatorie este cicatrizată [11]

►Disecția ganglionară axilară
 Furnizează cea mai importantă informație prognostică
 Beneficiu terapeutic minim, mai ales în cancerul mamar cu axila negativă [20]

► Biopsia ganglionului -santinelă
În mod opțional, în instituțiile medicale în care există condițiile și experiența necesare,
limfadenectomia axilară de nivel I -II poate fi înlocuită cu biopsia ganglionului -santinelă,
procedură minim invazivă pentru stadializarea axilară, care în aceste centre identifică un
ganglio n la 92 -98% dintre paciente [20]

► Reconstrucția mamară
Tot opțional, la pacientele care optează pentru mastectomie totală (MRM sau MS) poate fi
utilizată ch irurgia reconstructivă [17] .

Tratamentul loco -regional:
I.6.2 Radioterapia adjuvantă
Radioterapia (RT) este parte integrată a tratamentului conservator al sâ nului, obligatorie după
tumorectomie/ sectorectomie.
Radio terapia postmastectomie poate ameliora supraviețuirea pacientelor cu cancer mamar cu
risc crescut (≥ 4 ganglioni invadați) cu vâ rste < 70 ani. [21]

Tratamentul sistemic:
I.6.3 Chimioterapia adjuvantă
Înainte de a se lua decizia utilizării terapiei sistemice adjuvante se va proceda la evaluarea
factorilor prognostici.
Pentru fiecare individ, alegerea tratamentului adjuvant t rebuie să ia în considerare [2]:

14
 beneficiile potențiale
 efectele secun dare posibile
 preferința pacientului
Statusul ganglionar rămâne cea mai importantă caracteristică pentru definirea categoriei de
risc și decizia terapeutică [ 3;7;22].
Actual se consideră că beneficiază de tratament adjuvant:
 toate categoriile de paciente cu carcinoame invazive măsurând ≥ 1cm și/sau
 pacientele cu tumori mamare de orice mărime asociate cu metastaze ganglionare (N –/ N+,
pre-/postmenopauză, receptori –/+)
 Deși au un prognostic netfavorabil,aceste paciente vor prezenta totuși recidive în 20% din
cazuri.
CMF "clasic"
Ciclofosfamidă
Metotrexat
5-Fluorou racil
Se repetă la fiecare 4
săptămâni (6 cicluri)
100 mg/m²/zi
40 mg/m²/zi
600 mg/m²/zi
P.O
I.V
I.V
zilele 1 -14
zilele 1 -8
zilele 1 -8
CMF (I.V)"standard"
Ciclofosfamidă
Metotrexat
5-Fluorou racil
Se repetă la fiecare 4
săptămâni (6 cicluri)
600 mg/m²
40 mg/m²
600 mg/m²
I.V
I.V
I.V
zilele 1 -8
zilele 1 -8
zilele 1 -8

AC
Ciclofosfamidă
Adriamicin (doxorubicin)
Se repetă la fiecare 3
săptămâni (4 cicluri)
600 mg/m²
60 mg/m²

I.V
I.V

ziua 1 (+ ziua 8)
ziua 1
CAF
Ciclofosfamidă
Adriamicin (doxorubicin)
5-Fluoruracil
Se repetă la fiecare 4
săptămâni (6 cicluri)
400(500,1000) mg/m²
40(50,100) mg/m²
400(500,1000) mg/m²
I.V
I.V
I.V
ziua 1
ziua 1
ziua 1 -8
CAF "american"
Ciclofosfamidă
Doxorubicin
5-Fluor ouracil
Se repetă la fiecare 4
săptămâni (6 cicluri)

100 mg/m²/zi
30 mg/m²/zi
500 mg/m²/zi
P.O
I.V
I.V
ziua 1 -14
ziua 1
ziua 1

15
EC
Ciclofosfamidă
Epirubicin
Se repetă la fiecare 3
săptămâni (6 cicluri)

600 mg/m²
60-120 mg/m² I.V în ziua 1

I.V
ziua 1

FEC
Ciclofosfamidă
Epirubicin
5-Fluorouracil
Se repetă la fiecare 3
săptămâni (6 cicluri)

500 mg/m²
100(90) mg/m
500 mg/m²

I.V
I.V
I.V
ziua 1
ziua 1 -8
ziua 1 -8

FEC "canadian"
Ciclofosfamidă
Epirubicin
5-Fluorouracil
Se repetă la fiecare 4
săptămâni (6 cicluri)

75 mg/m²
60 mg/m
500 mg/m²

P.O
I.V
I.V
ziua 1 -14
ziua 1 -8
ziua 1 -8

AC-paclitaxel/docetaxel
Adriamicin( doxorubicin)
Ciclofosfamidă
Se repetă la fiecare 3
săptămâni (4
cicluri) ,urmat secvențial
de:
Paclitaxel
Docetaxel

60 mg/m²
600 mg/m

175-225 mg/m²
75 mg/m

I.V
I.V

I.V
I.V
ziua 1
ziua 1

sau

ziua 1
ziua 1

TAC
Docetaxel
Doxorubicină
Ciclofosfamidă
Se repetă la fiecare 3
săptămâni (4 -6 cicluri)
75 mg/m²
50 mg/m
500 mg/m
I.V
I.V
I.V
ziua 1
ziua 1
ziua 1

TABEL III. Protocoale de chimioterapie adjuvantă în cancer mamar

16
Regim Nr. Cicluri Durata ciclurilor
(săptămâni)
A-CMF
FEC
AC-T
AC-T (cu G -CSF)
DAC
FEC-D
FEC
A-D-CMF
A-doxorubicin
C-ciclofosfamid
D-docetaxel
E-epirubicin
F-5-fluorouracil
M-metotrexat
T-paclitaxel 4-4 (-8)
6
4-4
4-4
6
3-3
6
3-3-3

3-4
4
3-3
2-2
3
3-3
3
3-3-4
TABEL IV Secvențierea chimioterapiei adjuvante în cancerul mamar (ESMO -Societatea
Europeană pentru Oncologie Medicală) 2007
Tratamentul sistemic:
I.6.4 Trastuzumab adjuvant
Trastuzumab ( Herceptin®) este un anticorp monoclonal umanizat care se leagă de receptorul
HER2/ neu.
 Terapia adjuvantă cu trastuzumab la pacientele cu cancer mamar care prezintă supraexpresia
sau amplificarea HER2/ neu determină be neficii substanțiale.
Patru studii randomizate (NSABP B -31, NCCTG -N9831, HERA, BCIRG 006), înrolând
aproximativ 13.000 de femei, au comunicat o reducere cu 33% a riscului de deces și cu
circa 50% a ratelor de recidivă, consecutiv utilizării trastuzumab în adjuvanță. [6]
În adjuvanță, o cură scurtă de 9 săptămâni cu trastuzumab asociat fie cu docetaxel, fie cu
vinorelbină, determină un beneficiu de supraviețuire fără progresie (PFS) de aceeași
magnitudine cu aceea observată după administrarea trastuzumab în adjuvanță timp de 1 an.

17
Toxicitatea cardiacă a trastuzumab este acceptabilă, reversibilă și responsivă la tratamen tul
standard [10] .
Criterii de includere
-IHC și/sau test FISH pozitiv pentru HER2/neu
-ganglioni limfatici negativi și T >2cm sau G2 -3, var sta,35 ani
-ganglioni limfatici pozitivi
-fracția de ejectie cardiacă (LVEF) >50% la momentul initierii tratamentului

TABEL V Protocol de prescriere a tratamentului adjuvant cu trastuzuma b
Criterii de excludere:
-LVEF ( Left Ventricular Ejection Fraction) < 50% la momentul inițierii tratamentului
-afecțiuni cardiace importante (insuficiența cardiacă, angina pectorală cu tratament, tulburări de
conducere, cardiomegalie, HTA necontrolată medicamentos, istoric recent de infarct de miocard
Scheme recomandate :
– (A)EC x 4 → P qw x 12 + T qw x51
– (A)EC x 4 → D q3w x 3 + T qw x 12, apoi q3w x14
– D q3w x 3 + T qw x 9 → FEC x3
A: adriamicin 60 mg/m²; E: epirubicin: 60 -70 mg/m²;
C: ciclofosfamid 600 mg/m2;
P qw: paclitaxel 80 mg/m² săptămânal;
D q3w: docetaxel 80 -100 mg/m² la fiecare 3 săptămâni;
T qw: trastuzumab 4 mg/kg (doza de încărcare) → 2 mg/kg săptămânal;
T q3w: trastuzumab 6 mg/kg la fiecare 3 săptămâni.
Dacă este preconizată, RT se va administra după terminarea tratamentului și nu va include
ganglionii mamari interni.

 Durata:
Recomandare ESMO 2007: „Durata standard a tratamentului standard cu trastuzumab nu a
fost încă stabilită; actual se recomandă durata de 1 an” [13 ].

 Monitorizare:
– răspunsul terapeutic se va evalua prin metode imagistice la intervale de 3 -6luni
– LVEF se va măsura la 3, 6, 9 și 12 luni de la începutul tratamentului cu trastuzumab.

18
 Criterii de întrerupere a tratamentului :
– dacă se constată progresia bolii sub tratament, administrarea trastuzumab se întrerupe definitiv
dacă se constată scăderea LVEF la 10 -15% sub limita normală sau cu > 16 puncte procentuale de
la momentul inițierii tratamentului se întrerupe administrarea; se va reevalua LVEF după 4
săptămâni – dacă valoarea nu se normalizează, tratamentul se întrerupe definitiv .[8]

Tratamentul sistemic:
I.6.5 Hormonoterapia adjuvantă
 Terapia hormonală are indicații pentru toate categoriile de bolnave care prezintă receptori
estrogenici (RE) și/sau progesteronici (RP) pozitivi.
 Probabil, expresia RE este cel mai puternic factor predictiv pentru terapia estrogenică și ar
putea reprezenta și un factor predictiv negativ pentru chimioterapie
 Bolnavele în premenopauză beneficiază de inhibiție ovariană (administrare de agoniști
GnRH, radiomenoliză sau ablație chirurgicală) urmată de administrarea de tamoxifen.
 Pentru bolnavele în postmenopauză , prima linie de tratament hormonal este reprezentată de
inhibitorii de aromatază (IA); administrarea de tamoxifen (TMX) este o alternativă mai puțin
eficientă la aceste paciente [3;7]

Compus Doza(mg) Interval Durat ă
Premenopauză
Analog GnRH
TMX
3.6
20
Ziua1 (la 28 zile)
Zilnic
2 ani
5 ani
Postmenopauză
IA
TMX
cf.Rp
20
cf Rp
Zilnic
cf Rp
5 ani

TABEL VI Tratamentul hormonal în adjuvanț ă
Inhibiț ia ovariană
Tamoxifen
Tamoxifen (TMX) este un modulator selectiv a receptorului estrogenic (SERM).
Recomandări ESMO ( Societatea Europeană pentru Oncologie Medicală) 2005:
„Pacientele cu RE și/sau RP pozitivi trebuie să primească tamoxifen 20 mg/zi, 5 ani (I,A).
Prelungirea perioadei de administrare a tamoxifen mai mult de 5 ani nu a demonstrat beneficii
și nu se recomandă. Tamoxifen trebuie început după completarea CHT (II,A).

19
Pacientele cu RE și RP negativi (I,A) și/sau HER2/ neu pozitiv (II,C) nu trebuie să primească
tratament cu TMX. Utilizarea tamoxifen concomitent cu radioterapia nu este recomandată
datorită riscului crescut de toxicitate secundară pulmonară (III,C )” [2] .
 În stadiile inițiale de cancer mamar , tamoxifen scade riscul de recidivă cu 42% și riscul
absolut de deces cu 22% la paciente cu tumori RE+, atât în pre – cât și în postmenopauză [6].
 Tamoxifen scade incidența cancerului mamar în sânul controlateral cu aproximativ 50%.
 Tamoxifen poate fi asociat cu efecte secundare severe:
 tromboembolism
 osteoporoza la pacientele în premenopauză (posibil)
 cancer esofagian
 proliferarea endometrului (circa 30% din pacientele cu tratament de lungă durată)
 cancerele endometriale survin de două ori mai frecvent la paciente sub TMX (risc
cumulativ 13.0/1000 paciente cu tamoxifen vs. 5.4/1000 paciente cu placebo);
supravegherea uterină se face prin echografie intravaginală, orice hemoragie după
TMX trebuind investigată suplimentar (ideal: chiuretajul endometrului
hiperplazic) [8].

Inhibitorii de aromatază
Inhibitorii de aromatază (IA) de generația a III -a (anastrozol, letrozol și exemestan) au
demonstrat rezultate superioare în termenii supraviețuirii fără boală (DFS) comparativ cu
tamoxifen sau placebo, utilizați:
 inițial ( upfront ) (studii: anastrozol – ATAC, letrozol – BIGI -98)
 secvențial – după tamoxifen 2 -3 ani (studii: anastrozol – ABCSG/ANO -95, exemestan –
IES, letrozol – ITA), după tamoxifen 5 ani (studii: letrozol – NCIC MA17)
Secvența optimă și durata HT adjuvante nu a fost încă determinată, dar devine clar că IA vor
fi parten eri importanți în tratamentul cancerului mamar inițial la femeile în postmenopauză.
Evidențele clinice sugerează că CHT și TMX trebuie administrate secvențial, dar aceste
dovezi n u există și pentru IA sau AO [8] .
Recomandări ESMO (Societatea Europeană pentru Oncologie Medicală)
Utilizarea inhibitorilor de aromatază (IA) în locul sau în secvență cu tamoxifen reduce
semnificativ riscul de recidivă comparativ cu acesta, dar nu a fost demonstrat nici un
beneficiu de supraviețuire (I,A). Mai mult, diferența dintre intervalele libere de boală este

20
<5%. Anumite subgrupe de paciente (RE pozitivi/ RP negativi, HER2/ neupozitivi) par să
beneficieze mai mult prin administrarea IA(III,C).
Efectele secundare tardive cardiace și scheletice sunt subiecte de studiu. [18].
►Anastrozol (Arimidex®)
 IA nesteroidian de generația III, utilizat ca tratament adjuvant la femeile în postmenopauză,
în doza de 1 mg/zi P.O., 5 ani
 rezultate superi oare tamoxifen prin reducerea cancer mamar controlateral, supraviețuirea fără
semne de boală (studiul ATAC ).[4]
 profiltoxicfavorabilcomparativcutamoxifen(artralgii,osteope nie/osteoporoză,fracturi
pe os patologic vs. boală tromboembolică și cancer endometrial)

►Letrozol (Femara®)
 IA nesteroidian de generația III, eficace atât în adjuvanța standard cât și în adjuvanța
extinsă (după adjuvanța standard cu tamox ifen) [10] .
 administrarea în doză de 2.5 mg/zi P.O., după completarea a 5 ani de tamoxifen, determină
reducerea cu 43% a riscului de recidivă . [8]
 Studiul randomizat dublu -orb al Breast International Group (BIG I -98) pe 8000 de
femei cu cancer mamar precoce, RE+, în postmenopauză, tratate cu letrozol adjuvant,
urmărite o perioadă mediană de 26 luni, a rap ortat reducerea cu 19% a riscului de
recidivă, cu 27% a riscu lui de metastazare viscerală și cu 14% a riscului general de
deces comparativ cu benef iciile oferite de tamoxifen adjuvant, cu un avantaj particular
semnificativ în prelungirea intervalului liber de boală la femeile cu cancer mamar
operate cu risc crescut de recidivă (N+, sau care au primit CHT prealabilă). [9]
►Exemestan (Aromasin®)
 IA steroidian de generația III, a cărui administrare în doză de 25 mg/zi P.O., după 2 -3 ani de
tamoxifen, ameliorează semnificativ supraviețuirea și reduce incidența cancerului mamar
controlateral, comparativ cu administrarea tamoxifen standard (5ani).
 Consen s la Conferința St. Gallen 2005:
„Anastrozol, letrozol, exemestan sunt considerate alternative eficace, bine tolerate la tamoxifen
în adjuvanță la femeile în postmenopauză hormono -responsive cu contraindicații la tamoxifen.

21
Studiile actuale examinează posi bilitatea de a întrerupe administrarea de tamoxifen după 2 -3
ani de adjuvanță și a continua cu anastrozol sau letrozol, încă 2 -3 ani (studiul ITA și MA -17),
care ar prezenta beneficii mai mari în termenii supraviețuirii fără boală și a reducerii riscului
de cancer controlateral ”[4].
Hormonoterapia în premenopauză
 Rolul ovarectomiei și tamoxifen este binestabilit.
 Beneficiul posibil al IA (evident, asociați cu castrarea chimică) este în curs de investigare în
studiile clinice.
 Durata tratamentului hormonal la femeile în premenopauză rămâne de definit.
 Factori individuali, cum ar fi riscul de recidivă și dorințele personale (ex. fertilitate) trebuie
incluși în decizia cu privire la durata hormonoterapiei.
Analogi LH -RH
Goserelin (Zoladex)

Leuprolide (Lucrin)
Buserelin (Suprefact)
Triptorelin(Trelstar)
3.6 mg
10.8 mg
3.75 mg
6.3 mg
3.75 mg S.C.
S.C.
I.M
S.C
I.M la 28 zile sau
la 3 luni
la 28 zile sau
la 2 luni
la28 zile
Modularori selectivi de receptori estrogenici
Tamoxifen (Nolvadex)
Toremifen (Fareston 20 mg
60 mg P.O
P.O Zilnic
Zilnic
Progestative
Megestrol acetat (Megesin)
Medroxiprogesteron acetat 40 mg x 4/zi
400-1000 mg P.O
P.O Zilnic
Zilnic
TABEL VII. Hormonoterapia adjuvantă în premenopauză [11]

22

Hormonoterapia în postmenopauză
 Prelungirea perioadei de administrare a tamoxifen mai mult de 5 ani nu a demonstrat beneficii
și nu se recomandă în practica curentă.
 Inhibitorii de aromatază (IA) s-au dovedit superiori tamoxifen în toate marile studii
randomizate publicate, timp de 2 -3 sau 5 ani.
 Adjuvanța extinsă (adăugarea de IA 5 ani, după completarea a 5 ani de tamoxifen) a
demonstrat scăderea recidivelor și creșterea supraviețuirii la femeile RE+ care sunt mai
susceptibile să prezinte recidive tardive [5]

TABEL VIII. Hormonoterapia adjuvantă în postmenopauză [11]

CANCERUL MAMAR METASTAZAT
Cancerul mamar metastatic (CMM) poate fi considerat o boală „independentă”, cu prognostic
separat, ce impune o reevaluare atentă și decizii terapeutice individualizate.
Diagnostic
 Suspiciunea clinică trebuie confirmată prin explorări radiologice și/sau scintigrafice,probe
de laborator.
 Confirmarea histopatologică sau trebuie obținută ori de câte ori este posibil [12]

23
Stadializare și categorii terapeut ice
 Istoricul complet,mai ales în relație cu tumora primară,tratamentul acesteia și statusul
menopauzal
 Examenul fizic, statusul deperformanță
 Probe de laborator:
 hemoleucograma completă
 funcția hepatică
 funcția renală
 calcemia

 Identificarea bolii viscerale
 radiografie toracică
 ecografie abdominală
 examen computer tomografic (CT) toracic/abdominal
 Scintigrafia osoasă, examenul CT și/sau RMN al SNC se vor efectua numai în funcție de
prezențasimptomelor.
 Dozarea RE, RP, HER2/neu se poate efectua și în metastaze, dacă nu sunt disponibili din
tumora primară, dar verificarea histologică sau citologică de rutină a bolii metastatice nu este
necesară
Prognostic
 Supraviețui rea mediană a pacientelor cu cancer mamar metastazat este de 18 -24 luni, iar 5 –
15% dintre acestea pot atinge remisiuni complete durabile (supraviețuire la 16 ani de
1.6%). [14]

24
I.8 Programul Național de Oncologie – Cancer Mamar

Programul Național de Oncologie este un program de sănătate asigurat de statul român și decontat
de Casa de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul bolnavilor de cancer înscriși în program.
Prin acest program pacienții oncologici beneficiază gratuit de terapii oncologice pentru toate
localizările cancerului, respectiv de tra tamente cu citostatice, hormonoterapie, imunoterapie,
terapii personalizate de ultima oră, simptomatice etc.
Medicamentele oncologice asigurate prin PNS oncologie cuprind și molecule de ultimă generație
folosite atât în Europa, cât și în USA.
Listele de medicamente oncologice din cadrul PNS oncologie se upgradează periodic pe măsură ce
un medicament nou apare și este introdus în ghidurile de oncologie europene și este aprobat și în
România.
Obiective:
a) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu afecțiun i oncologice;
b) monitorizarea evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice;
c) reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare;
d) diagnosticul și monitorizarea leucemiilor acute la copii și adulți;
e) radioterapia bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi;
f) diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne la copii și adulți.

Structură:
1. Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecțiuni oncologice;
2. Subprogramul de monitoriza re a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET –
CT;
3. Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare;
4. Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu
leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie
moleculară la copii și adulți;
5. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de
spitalizare de zi;
6. Subprogramul de diagnostic gene tic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și
neuroblastom) la copii și adulți. [25]

25
 Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecțiuni oncologice
(adulți și copii)

Activități:
– asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecțiuni oncologice: citostatice,
imunomodulatori, hormoni, factori de creștere și inhibitori de osteoclaste în spital și în
ambulatoriu.
Criterii de eligibilitate:
1) includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică și stadial izarea
extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile și tratatele naționale și
internaționale recunoscute;
2) excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului
de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz;
3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când
pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.
Indicatori de evaluare :
1) indicatori fizici :
– număr de bolnavi tratați: 119.040;
2) indicatori de eficiență :
– cost mediu/bolnav tratat/an: 12.002 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
– cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de
creștere, inhibitori de osteo claste).
Unități care derulează subprogramul:
a) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" București;
b) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuță" Cluj -Napoca;
c) Institutul Regional de Oncologie Iași;
d) Institutul Regional de Oncologie Timișoara;
e) unități sanitare care au în structură secții, compartimente, ambulatorii de specialitate sau
cabinete medicale, inclusiv unități sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale
de specialitate, după caz, ce au în competență tra tarea bolnavilor pentru afecțiuni oncologice și
oncohematologice;
f) unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie;
g) farmacii cu circuit deschis.

26

 Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice
prin PET -CT (adulți și copii)
Cancerul mamar
a) evaluarea leziunilor multifocale sau a suspiciunii de recurență la pacienți cu sâni denși la
examen mamografic;
b) diagnosticul diferențial al plexopatiei brahiale induse de tratament față de invazia tumorală la
pacienți cu examen RMN echivoc sau normal;
c) evaluarea extensiei bolii la pacienții cu tumori avansate locoregional;
d) cazuri cu suspiciune de leziuni de recidivă sau metastaze la distanță în urma unor rezultate
crescute ale examenelo r de laborator (CA 15 -3, fosfataza alcalină), sau suspiciune clinică cu
investigații imagistice neconcludente sau negative. [25]

27
CAPITOLUL II: CANCERUL DE COL UTERIN

II.1 Generalități
Cancerul de col uterin este a treia cauz ă de cancer la femeile din întreaga lume și rămâne o cauză
principală a deceselor cauzate de cancer pentru femeile din țările în curs de dezvoltare.
Recunoașterea rolului etiologic al infecției cu virus papiloma uman (HPV) în ca ncerul de col
uterin a condus la recomandarea de a adăuga testarea HPV la regimul de screening al femeilor cu
vârsta cuprinsă între 30 și 65 de ani.
Cancerul colului uterin de obicei este un carcinom cu celul e scuamoase determinat de infecț ia cu
virusul p apiloma uman si mai rar este un adenocarcinom. Acesta este asimptomatic; primul
simptom al cancerulu i de col uterin incipient este sângerarea vaginală . Diagnosticul se face prin
screen ing cu test Papanicolaou -Babeș si bio psie. Stadializarea este clinică .
Tratamentul cancerului de col uterin variază în funcție de stadiul bolii. Pentru cancerul invaziv
incipient, chirurgia este tratamentul ales. În cazuri mai avansate, radioterapia combinata cu
chimioterapia reprezintă standardul actual de îngrijire [1]
II.2 Epidemiologie
Incidența cancerului de col uterin invaziv a scăzut constant în SUA în ultimele decenii. Incepând
cu anul 2004, rata incidentei a scăzut cu 2,1% pe an la femeile cu vârsta sub 50 de ani și cu 3,1%
pe an la femeile cu vârsta de 50 de ani și pe ste. Această tendință a fost atribuită testarii populatiei
cu testul Papanicolau. Rata incidentei cancerului de col uterin continuă să crească în multe țări
în curs de dezvoltare.
Societatea Americana pentru Cancer (ACS) a estimat ca in Statele Unite, 12, 170 de cazuri noi de
cancer de col uterin au fost diagnosticate î n 2012.
În Uniunea Europeană incidenta cancerului de col este 13,2/100.000 de femei /an , iar rata
mortalitatii brute este de 5,9/100.000 de femei /an. [27]

28
În Romania incidenta (ASR) estimata pentru cancerul colului uterin în anul 2012 a fost de
28,7/100.000 femei, reprezentand 12,2% din toate cancerele. Mortalitatea (ASR) estimata prin
cancerul colului uterin pentru anul 2012 a fost de 10,8/100.000 populatie, reprezentand 9,9 % din
toate decesele prin cancer. [1]

II 3. Factori de risc
Cancerul de col uterin rezultă din infecția genitală cu HPV ( Virusul Papiloma Uman).
Infecțarea cu HPV se poate realiza atat pe cale sexuala cat și nonsexuală,dar cele mai multe
infectări au loc pe calea sexuală.
Principaii factori de risc sunt reprezentați de:
– activitatea sexual ă la o vârstă fragedă
-mai mulți parteneri sexuali
-istoric de boli cu transmitere sexuală
Infecția cu HIV este asociată cu o creștere de 5 ori a riscului de cancer de col uterin, probabil din
cauza unui răspuns imun afectat la infecția cu HPV. [24]
 Virusul Papiloma uman(HPV)
HPV cuprinde un grup heterogen de viruși care conțin ADN dublu catenar circular închis.
Un studiu amplu privind cancerul de col uterin a constatat că mai mult de 90% din totalul
cancerelor de col uterin la nivel mondial sunt cauzate de 8 tipuri de HPV: 16, 18, 31, 33, 35, 45,
52 și 58. Trei tipuri – 16, 18 și 45 – provoacă 94% din adenocarcinoamele cervicale.
Tipul HVP 16 poate prezenta u n risc de cancer mai mare decât cel prezentat de alte tipuri de
HPV cu grad ridicat de risc. HPV -urile care infectează colul uterin uman se încadrează în două
categorii largi de risc.
 risc scăzut (de exemplu, HPV 6 și 11) – sunt asociate cu condiloame și c u un număr foarte
mic de leziuni epiteliale scuamoase de grad scăzut (SIL), dar nu se găsesc niciodată în
cancerul invaziv.
 risc ridicat (de exemplu, HPV 16) – acesta variază în funcție de starea bolii cervicale.

29
Unele paciente cu infecție HPV par să prezinte un risc scazut pentru dezvoltarea malignitatilor
preinvazive si invazive, in timp ce altele par sa fie la un risc crescut si sunt candidate pentru
programele de screening intensiv si/sau interventie timpurie. [3]
Complicaț iile infectiei HPV pot fi clasificate in funcție de proliferarea celulară :
 nevii benigni (condiloma acuminata sau papiloame) sau leziuni precanceroase si
canceroase ale tract ului anogenital inferior (LGT)
 tractului aerodigestiv superior (UADT).
Primele leziuni sunt determinate de cele mai frecvente 2 tipuri de HPV cu risc oncogenic
scazut (tipul 6 si 11 ), iar leziunile canceroase, de cele mai agresive si frecvente tipuri cu
risc oncogenic crescut de HPV (tipul 16 si tipul 18 ).
Vaccinul este facut din proteina capsidica majora L1 a HPV natural.
Acesta este fabricat de Merck (SUA) si Glaxo -Smith -Kline (Belgia).
Deoarece VLP (Virus Like P article) sunt proteine recombinate goale de ADN viral, lor le li psesc
proprietatile oncogenice și î n plus sunt nontoxice si noninfecț ioase. Studiile au aratat clar ca
vaccinul VLP genereaza anticorpi neutralizanti care previn intrarea si infectarea cu HPV a
celulelor epiteliale scuamoase. V accinul preparat de GSK se numeș te Cervarix, este produs de
fluturele de fr ucte și este o formulare bivalentă din VLP L1 a HPV tip 16 si 18.
Merck a fabricat un vaccin denumit Gardasil/Silgard din ciuperca Saccharomyces cerevisiae
(ciuperca pâ inii), este u n vaccin qadrivalent si conț ine V LP –ul HPV tip 6, 11, 16, 18.
În prezent Gardasil este licentiat în peste 55 de ț ari inclunzind 25 de tari Euro pene, pentru copii
si adolescenț ii de 9 -15 ani si la femeile adulte cu vârsta î ntre 16 -26 ani. Vaccinul se
administrează intramuscular, î n trei doze de 20 -40 µg per doza, înt r-o perioda de 6 luni.
Vaccinul protejeaza î mpotriva a 2 tipuri de HPV care determina majoritatea cancerelor de col
uterin ( tipul 16 si 18).
Vaccinul este recomandat pentru fetele si femeile î ntre 9 -26 ani înainte ca ele sa ia contact cu
HPV. De vaccin pot deasemenea să beneficieze femeile care su nt sexual active ș i nu au fost încă

30
infectate cu HPV. Vaccinul previne infecț ia HPV , dar nu te scapa de ea odata ce infectia a
aparut . [1]
 Virusul imunodeficienței umane (HIV)

Infecția cu HIV este cunoscută pentru a suprima nivelul deja scăzut al recunoașterii imunitare a
infecției cu HPV, permițând HPV să provoace mai multe leziuni decât ar fi la femeile
imunocompetente.
Cancerul de col uterin este de cel puțin 5 ori mai frecvent în cazul femeilor infectate cu HIV și
această prevalență crescută a rămas în esență neschimbată prin utilizarea terapiei antiretrovirale
înalt active. Studiile au arătat o prevalență mai mare a infecției cu HPV la femeile seropozitive
HIV decât la femeile seronegative, iar prevalența HPV a fo st direct proporțională cu severitatea
imunosupresiei măsurate prin numărul de celule T CD4 + (limfocite T helper). [24]
 Comportamentul sexual
a) Primul act sexual la vârstă mică.
b) Prima sarcină la vârstă mică.
c) Parteneri sexuali multipli.
d) Utilizarea de contraceptive orale sau bariere contraceptive .
Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale s-a asociat cu can cer al colului uterin, dar
relația cu infectia HPV nu a fost sigură . Comparativ cu femeile care n -au utilizat niciodata
contra ceptive orale, cele care au utilizat contraceptive orale timp de mai putin de 5 ani nu au avut
un risc crescut de cancer de col uterin. Riscul general pentru femeile care au utilizat
contraceptive orale timp de 5 -9 ani a fost de 2,82 si pentru cele care le -au utilizat ≥ 10 ani, riscul
general a fost de 4,03. Riscul crescut asociat cu utilizarea de contraceptive orale este proportional
cu durata utilizarii.
Femeile care au început activitatea sexuală înainte de vârsta de 16 ani și femeile cu parteneri
sexual i multipli au risc crescut de infecție cu virusul HPV (virusul papiloma uman) și de apariție
a cancerului colului uterin. Se recomandă examen ginecologic regulat de la debutul activității
sexuale sau de la vârsta de 18 ani. Prevenirea bolilor transmise sex ual reduce riscul cancerului
colului uterin.

31
 Sensibilitatea genetică
Sensibilitatea genetică la cancerul de col uterin cauzat de infecția cu HPV a fost identificată prin
studii efectuate la gemeni și alte rude de gradul întâi, precum și studii la nivelul genomului.
Femeile care au o rudă biologică afectată de gradul întâi au un risc relativ dublu de dezvoltare a
unei tumori cervicale comparativ cu femeile care au o rudă nonbiologică de gradul întâi cu o
tumoare de col uterin. Sensibilitatea genetică justif ica mai puțin de 1% din cancerele de col
uterin. [24]
II.4 Screening
Atât incidenta c ât si mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut dramatic în populațiile î n
care s -au introdus programele scre ening bine conduse. Reducerile î n incidenta si mortalitatea
prin canc er de col uterin au fost proporț ionale cu intensitatea screeningului. Riscul de apariț ie a
cancerului de col uterin a fost de 3 -10 ori mai mare la femeile care nu au facut screening.

Recomandarile actuale de screening pentru anumite grupe de vârstă, pe baza liniilor directoare
de la American Cancer Society (ACS), Societatea Americana pentru Colposcopia si Patologie a
Colului Uterin (ASCCP) si Colegiul american de Obstetrica si Ginecologie (ACOG), sunt după
cum urmează:
 < 21 ani -nu se recomandă screening
 21-29 ani -citologie (testul Papanicolau) la fiecare 3 ani
 30-65 ani -virusul papiloma uman (HPV) si citologie, cotestare la fiecare 5 ani (preferabil)
sau numai citologie la fiecare 3 ani (acceptabila).
 65 ani -nu se recomandă screening în cazul în care screening -ul prealabil adecvat a fost
negativ și un risc ridicat de cancer nu este present.

Screenigul prin test Papanicola u este util in depistarea CIN si a carcinomului scuamos si mai
puțin util î n diagnosticul adenocarcinomului, deoar ece adenocarcinomul in situ afecteaza zone
ale colului uterin din care este greu de prelevat probe (canalul endocervical). [1]

32
 Testarea Papanicola u
Timp de mulți ani, testul Papanicolau a fost metoda standard pentru depistarea cancerului de
col uterin. Datele retrospective au arătat că screening -ul cu un test Papanicolau reduce incidența
cancerului de col uterin cu 60 -90%, iar mortalitatea cu 90%.
Din cauza rezultatelor fals negative, cel mai bun lucru pe care un test Papanicolau îl poate face
este de a reduce incidenta cancerului de col uterin la 2 -3 la 100.000 de femei. Testele fals –
negative rezultă în mare parte din eroarea de prelevare, care poate fi redusă prin asigurarea
faptului că materialul adecvat este luat atât din canalul endocervical, cât și din ectocervix.
Frotiurile fără celule endocervicale sau metaplazice trebuie repetate.
Limitele testului Papanicolau convențional includ sensibilitate limitată (51%) și o proporție
semnificativă de specimene inadecvate. În plus, interpretarea exactă a testului Papanicolau
convențional este adesea compromisă de prezența unor artefacte (de exemplu, sânge, mucus,
inflamație obscură, material celular putin sau artefact prin uscare în aer).
Au fost disponibile noi tehno logii de testare pe bază lichidă . Într -un studiu randomizat,
controlat din Țările de Jos, care a comparat cit ologia cervicală pe bază lichidă și convențională,
citologia pe bază lichidă a redus proporția probelor nesatisfăcătoare de la 1,1% la 0,3% și a
eliminat sângele, fixarea n ecorespunzătoare, citoliza și răspândirea insuficientă a celulelor drept
cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare.
Cu citologie pe bază lichidă , totuși, femeile mai în vârstă (în special cele cu vârsta cuprinsă
între 55 și 60 de ani) aveau mai multe șan se de a avea un eșantion numit nesatisfăcător. Cu toate
acestea, urmărirea timp de 18 luni a arătat că femeile cu rezultate nesatisfăcătoare prin oricare
dintre metode nu au prezentat un risc mai mare pentru anomalii cervicale.
 Testul ThinPrep Papanicolaou
Probele de testare pentru testul Papanicolau ThinPrep sunt colectate în același mod ca și cele
pentru testul Papanicolau convențional. Cu toate acestea, specimenul este plasat într -o soluție de
conservare, si nu pe o lama. Un procesor automat pregătește e șantionul și face o imagine
uniformă pentru examinare. Mucusul și sângele sunt eliminate în proces. Testul ThinPrep
Papanicolaou a fost aprobat în 1996 de către Administrația SUA pentru Alimente și
Medicamente (FDA) ca o alternativă la frotiul convențional tradițional.

33
 Testarea virusului papiloma uman
Analiza hibridă de captare II pentru HPV a fost aprobată de FDA în 2003 ca o nouă abordare
pentru cancerul de col uterin. Acest test este util pentru interpretarea rezultatelor echivoce dintr –
un test Papanicolau. Dacă o femeie are un rezultat la testul Papanicolau care prezintă ASCUS
(modificari ale celulelor epiteliului scuamos) , dar un test HPV ulterior negativ, ea poate fi re –
testata cu test Papanicolau la 3 ani; Dacă testul HPV este pozitiv, este i ndicată o evaluare
suplimentară cu colposcopie.
Ghidurile ACS ( Societatea Americană pentru Cancer) favorizează utilizarea testelor HPV cu
examen citologic la femeile cu vârsta ≥ 30 de ani. Dacă ambele teste sunt negative, testul
Papanicolau poate fi amânat timp de 5 ani. [26]
II.5 Prevenire
 Prevenirea infectă rii cu virusul papiloma uman
Virusul Papi loma uman (HPV) este de obicei transmis sexual,iar u tilizarea prezervativului nu
poate î mpiedica transmisia. Într-un studiu pe un model de șoarece, s -a constatat că un spermicid
vaginal larg utilizat, nonoxinol -9 a crescut foarte mult susceptibilitatea la infecții cu HPV, în
timp ce carrageenan , o polizaharidă prezentă în unele lubrifiante vaginale, a prevenit infecția.
Dovezile sugereaza ca vaccinurile HPV preven infectia cu HPV. Trialul PATRICIA (PApilloma
TRIal against Cancer In young Adults -Papilom –studiu papilloma împotriva cancerului la
adultii tineri) a constatat ca vaccinul HPV 16/18 este eficace împotriva neoplaziei intraepiteliale
cervicale (CIN) de grad 2 sau 3 si a adenocarcinomului in situ, indiferent de tipul de HPV din
leziune.
Eficacita tea incrucisata protectoare a fost demonstrată față de 4 tipuri de virusuri HPV oncogene
care nu sunt incluse in vaccin. Utilizarea unui vaccin HPV 6/11/16/18 a redus riscul oricărei
leziuni cervicale de grad înalt cu 19.0% în general, indiferent de tipul virusului HPV causal. [1]
Următoarele trei vaccinuri HPV sunt aprobate de Food and Drug Administration (FDA):
1. Gardasil (Merck, Whitehouse Station, NJ) – Acest vaccin tetravalent este aprobat pentru
fete si femei, cu varste intre 9 și 26 de ani pentru a preveni cancerul de col uterin (si de
asemenea, verucile genitale si cancerul anal) cauzate de virusurile HPV tipurile 6, 11, 16 și
18; este, de asemenea aprobat pentru barbatii cu varste intre 9 până la 26 de ani.
2. Gardasil 9 (Merck, Whitehouse Station, NJ ) – Acest vaccin nanovalent este aprobat pentru
fete si femei, cu varste intre 9 și 26 de ani pentru a preveni cancerul de col uterin (de

34
asemenea, verucile genitale si cancerul anal); în plus față de acoperirea tipurilor de virusuri
HPV 6, 11, 16 și 18, e l acopera si tipurile de HPV 31, 33, 45, 52 și 58; este, de asemenea
aprobat pentru baietii cu varste intre 9 până la 15 ani.
3. Cervarix (GlaxoSmithKline, Research Triangle Park, NC) – Acest vaccin bivalent este
aprobat pentru fete si femei cu varste intre 9 si 25 de ani pentru a preveni cancerul de col
uterin cauzat de virusurile HPV tipurile 16 și 18.
Comitetul consultativ privind practicile de Imunizare (ACIP) recomanda vacc inarea HPV de
rutina a fetelor î n varsta de 11 -12 ani, cu 3 doze de vaccin HP V. Seriile de vaccinare pot fi
începute la tineri cu varsta de 9 ani. Vaccinarea ulterioara este recomandata pentru femeile cu
vârsta cuprinsă între 13 -26 ani, care nu au fost vaccinate anterior sau care nu au finalizat seria
completă.
ACIP recomandă, de asemenea, utilizarea de rutină a vaccinului HPV tetravalent la baieti in
varsta de 11 -12 ani, precum și la bărbați cu vârsta cuprinsă între 13 -21 de ani, care nu au fost
vaccinati anterior sau care nu au finalizat seria de 3 doze. Barbatii cu vârsta între 22-26 ani pot fi
vaccinați.
Screening -ul pentru cancerul de col uterin ar trebui sa continue la femeile vaccinate, urmând
aceleași reguli ca și la femeile nevaccinate. Aceste vaccinuri nu ofera o protectie completa
împotriva cancerului de col uterin. Tipurile de virusuri HPV oncogene, altele decât tipurile 16 și
18 reprezintă aproximativ 30% din cazuri și protecția încru cișată poate fi doar parțiala. Î n plus,
nu toți pacienții vaccinati pot determina un raspuns eficient la vaccin, în special în cazul î n care
nu primesc toate cele 3 doze sau dacă vor primi dozele la intervale de timp, care nu sunt
asociate cu eficacitatea.
În cele din urmă, durata de protecție cu aceste vaccinuri nu a fost încă stabilită. Dovezile
disponibile sugerează că imunitate a la infecția cu tipurile de HPV acoperite de aceste vaccinuri
vor persista timp de cel puțin 6 -8 ani, dar urmarirea continuâ va fi necesară pentru a determina
dacă revaccinarea va fi necesara.
Recomandarile Comitetului consultativ privind practicile de Imunizare (ACIP) pentru vaccinare
sunt după cum urmează:
-vaccinarea de rutina a femeilor în vârstă de 11 -12 ani, cu 3 doze de HPV2 sau HPV4
-vaccinarea de rutină cu HPV4 pentru baieti in varsta de 11 -12 ani, precum și bărbații cu vârste
cuprinse între 13 -21 ani, care nu au fost vaccinati anterior.

35
-Vaccinarea cu HPV4 la bărbați cu vârsta cuprinsă între 9 -26 ani pentru prevenirea verucilor
genitale; utilizarea de rutină nu este recomandată. [26]
II.6 Stadializare
– istoric, examen clinic,
-studii imagistice optionale pentru stadiile ≤ IB1:
-radiografie pulmonara
-CT sau PET -CT
-MRI daca este indicat
-intreruperea fumatului
-testare HIV
-cistoscopie, proctoscopie( pentru stadii > IB2)

 Stadializare clinică
Deoarece imagistica radiografică noninvaziva poate sa nu fie disponibila î n țările slab dezvoltate,
FIGO limitează evaluarea imagistică la radiografie pulmonară , pielografia IV si irigografia cu
bariu. Stadializarea cancerului de col uterin este in mare parte o evaluare clinica.
O radiografie toracică de rut ină este obținută pentru a ajuta la excluderea metastazelor
pulmonare. Radiografia toracică poate fi considerată opțională pentru boala care este în stadiul
IB1 sau mai mică.
O scanare CT a abdomenului și a pelvisului este efectuată pentru a căuta metastaz e în ficat,
gang lioni limfatici sau alte organe.

 Stadializare chirurgicală
Stadializarea chirurgicală prealabilă este cea mai precisă metodă de determinare a extensiei bolii.
Cu toate acestea, există puține dovezi care să sugereze că stadializarea chirurg icală de rutină
produce o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii globale.
De aceea, decizia de a efectua stadializarea chirurgicală pre -terapeutica ar trebui făcută
individual, după ce o evalua re nonchirurgicala aprofundată.

36
Stadializare FIGO ( Federația Internațională de Ginecologie si Obstretică) ;TNM ( Tumoră
Nodul Metastază)

Tx : Tumora primara nu poate fi evaluata
T0 : Nu exista dovada unei tumori primare Stadiul * (0 nu mai exista) (Tis) – Carcinom in situ,
carcinom intraepitelial, carcinom preinvaziv
Stadiul I – carcinomul este strict limitat la col (extensia la corpul uterin nu trebuie luată în
considerare)
Stadiul IA ** – cancerul invaziv este identificat numai microscopic. Toate
leziunile macroscopice chiar cu invazie suprf iciala sunt stadializate IB
Invazia stromală nu este mai profundă de 5 mm și mai largă de 7mm.
Stadiul IA1 – invazia măsurată a stromei nu este mai
profundă de 3 mm și mai largă de 7 mm.
Stadiul IA2 – invazia măsurată a stromei depășeste în profunzime 3 mm dar este mai mică de 5
mm și nu este mai largă de 7 mm.
Stadiul I B – leziune clinică vizibila limitată la col sau lezi uni microscopice mai mari ca IA
Stadiul I B1– leziunea clinică vizibila nu este mai mare de 4
cm în diametrul cel mai mare
Stadiul I B2 – leziunea clinică vizibila este mai mare de 4 cm in diametrul cel mai mare
Stadiul II – carcinomul se extinde în afara colului dar nu se extinde la pereții pelvini sau 1/3
inferioara a vaginului. Carcinomul invad ează vaginul în 2/3 superioare.

Stadiul IIA – invazia vaginului în 2/3 superioară; nu există invazia parametrilor.
Stadiul IIA1 -leziune clinic vizibila ≤ 4 cm in diametrul cel mai mare
Stadiul IIA2 -leziune clinic vizibila >4 cm in diametrul cel mai mare
Stadiul IIB – invazia parametrială evidentă
Stadiul IIB1 – leziune clinic vizibila ≤ 4 cm in diametrul cel mai mare
Stadiul IIB2 – leziune clinic vizibila > 4 cm in diametrul cel mai mare

37

Stadiul III Carcinomul s -a extins la peretele pelvin. La examenul rectal nu există spațiu liber
între tumoră și peretele pelvin***. Tumora invadează 1/3 inferioară a vaginului. Toate cazurile
de hidronefroză sau rinichi nefuncțional se includ dacă nu există alte cauze.
Stadiul IIIA – Nu există extensie la peretele pelvin. Tumora invadează 1/3 inferioară a vaginului
Stadiul IIIB – Extensie la peretele pelvin și/sau hidronefroza sau rinichi nefuncțional

Nx- ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluate
N0- ganglionii limfatici regionali nu prezinta metastaze
N1- ganglionii limf atici regionali cu metastaze

Stadiul IV Carcinomul a depășit peretele pelvin sau a invadat clinic mucoasa vezicii sau a
rectului. Edemul bulos nu permite alocarea la stadiul IV..
Stadiul IVA – extensia la organele adiacente: mucoasa vezicii urinare, rectale.
Stadiul IVB – extensia la organele la distanță.

M0- nu exista metastaze la distanț ă
M1 – Metastaze la distanț ă (inclusiv diseminare peritoneală , invazia ganglionilor limfatici
supraclaviculari, paraaortici, mediastinali, paraaortici, plamâ n, ficat,os).
II.7 Tratament
Recomandări privind tratamentul pentru boala în stadiu incipient
Stadiul IA1:
Tratamentul primar al cancerului de col uterin în stadiul 1A1 depinde de r ezultatele biopsiei prin
conizaț ie și de faptul dacă pacienta dorește să -și mențină fertilitatea.
Pentru pacientele care doresc conservarea fertilității și au margini negative la biopsia prin
conizaț ie (3 mm) și nici o dovadă de invazie limfovasculară, observarea poate fi o opțiune.
Opțiunile chirurgicale pentru restul pacientelor pot include trahelectomie (rezecț ia colului),
disecția ganglionilor limfatici pelvieni, cartografierea ganglionilor limfatici santinela și
histerectomia simplă. [24]

38
Stadiul IA2:
Pentru pacientele care doresc să își păstreze fertilitatea, se recomandă trahelectomie radicală și
disecția ganglionilor limfatici pelvieni
Pacientele cu tumori stadiu IA2 sunt tratate cu histerectomie radicală sau trahelectomie radicală
cu disecție a ganglionilor limfatici pelvieni.
Pentru pacientele operabile medical care nu dore sc menținerea fertilității, se recomandă
histerectomie radicală și disecție bilaterală a ganglionilor limfatici pelvieni cu sau fără prelevare
de probe din ganglionul para -aortic. [1]
Radioterapia poate fi, de asemenea, o opțiune în cazuri selectate.
Radio terapia externă pelviană cu brahiterapie (în general dozată la 70 -80 Gy doza totală in
punctual A) este o opțiune de tratament pentru pacientele care sunt inoperabile din punct de
vedere medical sau care refuză intervenția chirurgicală.
Stadiul IB și IIA:
Pacientele cu boală în stadiul IB sau IIA pot fi tratate cu intervenție chirurgicala sau cu
chimioradioterapie concomitenta, în funcție de stadiul și de mărimea bolii.
Chirurgia primară constă în histerectomie radicală și disecția bilaterală a ganglionilor pelvieni cu
sau fără prelevare de ganglioni limfatici para -aortici (pentru tumori <2 cm).
În general, chirurgia este cea mai potrivită opțiune pentru pacientele cu boală în stadiul IB1 sau
IIA1 , în timp ce chimioradioterapia concomitentă este cea mai potrivită pentru pacientele cu
boală în stadiul IB2 sau IIA2.
Dacă ganglionii limfatici sunt pozitivi, atunci nu este recomandată o histerectomie; in schimb,
pacienta trebuie să primească chimioradiaterapie concomitenta.
Pacientelor cu stadiul IB sau IIA li se pot administra radioterapie pelvină și brahiterapie cu (sau
fără) chimioterapie pe bază de cisplatină concomitenta (categoria 1). Adăugarea unei
chimioterapii concomitente cu cisplatină a demonstrat că îmbunătățește supraviețuirea.

39
 Cisplatină 40 mg/m2 IV o dată pe săptămână plus radioterapie, 1,8 -2 Gy zilnic pe fracție,
timp de șase cicluri sau
 Cisplatină 50 -75 mg/m2 IV în ziua 1 plus 5 -fluorouracil (5 -FU) in perfuzie intravenoasă
continuă pe durata a 24 ore în zilele 1 -4 (doză totală de 4000 mg/m2 pe cic lu) la fiecare 3
saptamani plus radioterapie, 1,8 -2,0 Gy zilnic, pentru un total de trei până la patru cicluri.

 Recomandări privind tratamentul pentru boala în stadiu avansat
Stadiile IIB, IIIA, IIIB și IVA:
În mod tradițional, boala avansată include stad iile IIB-IVA; cu toate acestea, mulți oncologi
includ acum și pacientele cu IB2 și IIA2 în categoria bolilor avansate.
Studiile radiologice de imagistică (inclusiv PET/CT) sunt recomandate pentru stadiul IB2 sau o
boală mai mare, în special pentru evaluarea tumorilor ganglionare sau extrapelvine.
Recomandările de tratament pentru boala avansată includ chimioradioterapia concomitentă și
brahiterapia .
 Cisplatină 40 mg/m2 IV o dată pe săptămână (nu depășește 70 mg/săptămână) plus
radioterapie 1,8 -2 Gy pe fracțiune (minimum 4 cicluri, maximum 6 cicluri) pentru un
total de 45 Gy sau
 Cisplatina 50 -75 mg/m2 IV în ziua 1 plus 5 -fluorouracil (5 -FU) in perfuzie intravenoasă
continuă pe durata a 24 h în zilele 1 -4 (doză totală de 4000 mg/m 2 pe ciclu) la fieca re 3
saptamani pentru un total de trei sau patru cicluri; plus radioterapie, 1,8 -2 Gy pe zi pentru
un total de 45 Gy sau
 Cisplatină 40 mg/m2 IV o dată pe săptămână și gemcitabină 125 mg/m2 săptămânal timp
de 6 săptămâni cu radioterapie concomitentă pentru un total de 50,4 Gy în 28 de fracțiuni,
urmată de brahiterapie 30 până la 35 Gy în 96 de ore și apoi două cicluri adjuvante la 21
de zile cu cisplatină, 50 mg/m2 în ziua 1, plus gemcitabină, 1000 mg/m2 în zilele 1 și
8).[1;24]

40
Recomandări de tratament pentru boala metastatică
Stadiul IVB:
– Pacientele cu boală metastatică sunt tratate în principal cu chimioterapie pe bază de cisplatină.
– Radioterapia individualizată poate fi luată în considerare pentru controlul bolii pelvine și a
altor simptome.
– Dacă cisplatin a fost utilizată anterior ca radiosensibilizator, se preferă regimuri combinate pe
bază de platină față de agenți în monterapie in situatia de boala metastatica.
Prima terapie pentru stadiul IV de boală recurentă sau metastatică :
 Bevacizumab 15 mg/kg IV în perfuzie de 30 -90 minute î n ziua 1 plus cisplatină 50
mg/m2 IV in perfuzie de 60 minute în zilele 1 sau 2 plus paclitaxel 175 sau 135 mg/m2
IV in perfuzie de 3 ore sau 24 ore în ziua 1 la fiecare 3 săptămâni (categoria 1) sau
 Bevacizumab 15 mg / kg IV în perfuzie de 30 -90 min plus paclitaxel 175 mg/m2 IV in
perfuzie de 3 ore în ziua 1 plus topotecan 0,75 mg/m2 IV in perfuzie de 30 min în zilele
1-3 la fiecare 3 săptămâni (categoria 1) sau
 Paclitaxel 135 mg/m2 IV în decurs de 24 ore în ziua 1 (doz at la 175 mg/m2 IV timp de 3
ore în aceeași zi cu cisplatina), urmat de cisplatină 50 mg/m2 IV în ziua 2 la fiecare 3
săptămâni (Categoria 1) sau
 –Paclitaxel 175 mg / m2 IV timp de 3 ore urmat de zona de carboplatină AUC 5 IV in
perfuzie de 30 de minute în ziua 1 la fiecare 3 săptămâni (categoria 1 pentru pacientele
care au primit anterior terapia cu cisplatină). [24]
Alte combinații – incluzand cisplatină/topotecan, carboplatină/paclitaxel și topotecan/paclitaxel
– pot fi, de asemenea, luate în considerare pentru persoanele adecvate (categoria 2A).
Cisplatina este, în general, agentul cel mai activ și poate fi utilizată ca chimioterapie de primă
linie în cazul cancerului ce rvical recurent sau metastatic.

41
A doua linie de terapie pentru stadiul IV( boală recurentă sau metastatică) :
Agenții recomandați ca fiind utili în terapia de a doua linie (categoria 2B) sunt:
– docetaxel,
– ifosfamidă,
– 5-FU,
– mitomicină,
– irinotecan,
– pemetrexed,
– gemcitabină,
– paclitaxel legat de albumină,
– vinorelbină ; topotecan [1]
II.8 Programul Național pentru Cancer ul de Col Uterin
Scop si obiective:
Scopuri le programului sunt prevenirea ș i comba terea cancerului de col uterin ș i intarirea
capacită ții sistemului de să nătate pentru controlul si combaterea cancerului de col uterin la nivel
național.
Obiectivul principal al pro gramului este reducerea incidenț ei formelor invazive ale cance rului
de col uterin si mortalită ții specifice prin cancer de col uterin.

Obiectivele specifice sunt:
a) depistarea cancerului de col ut erin î n stadii precoce;
b) îndrumarea pacientelor cu leziu ni precursoare sau incipiente că tre servicii medicale
specializate de diagnostic ș i tratament;
c) creș terea gradului de informare a populaț iei, pentru utilizarea se rviciilor de screening ca
metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane asimptomatice.

42

Pentru î ndeplinirea a cestor obiective programul oferă testarea gratuită a tuturor femeilor din
grupa de vâ rstă 25-64 ani pe o perioadă de 5 ani.

• Screening ul pentru depistarea pre coce activă a cancerului de col uterin constă în testarea prin
metoda frotiului cervi cal Babes -Papanicolaou a populaț iei feminine;
• Vor fi incluse î n pro gram persoanele de sex feminin î n vârstă de peste 25 de ani, indiferent de
calitatea de asigurat a ace stora, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin,
asimptomatice sau fara antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin;
• Testarea in cadrul programului se va opri la femeile care au implinit vârsta de 64 de ani, numai
daca acestea au ultimele 3 frotiuri cervicale Babes -Papanicolaou normale;
• Nu sunt eligibile femeile care prezintă absenț a congenitală a colului uterin sau histerectomie
totală pentru afectiuni benigne ș i femeile carora li s -a stabilit diagnosticul de cancer de col uterin
sau alte forme de cancer genital. [25]

43

PATRTEA PRACTIC Ă :

Obiectivele pe care ni le -am propus la realizarea acestei lucrari sunt:
– identificarea în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman din anul 2019 a produselor
utilizate în terapia CM și a CCU (DCI -uri și denumiri comerciale).
– evidenț ierea medicamentelor eliberare pentru terapia CM și a CCU într-o farmacie
comunitară din județul Prahova pe o perioada de 6 luni . În func ție de terapia recomandată
au fost calculate sumele decontate de Casa de Asigurari de Sanatate a judetului Prahova.
– evidentierea unor aspecte privind CM si CCU prin realizarea unui sondaj de opinie.

Materiale si metode de lucru :
– Am analizat Nomenclatorul medicamentelor de uz uman din Romania, 2019 utilizând
criteriul ui ATC (anatomic -terapeutic -chimic) pentru identificarea medicamentelor
utilizate în terapia CM și a CCU (DCI -uri și denumiri comerciale). Ulterior am stabilit
ponderea acestora din totalul medicamentelor antineoplazice (grupa L).
– Am analizat r ețetele eli berate î ntr-o farmacie comunitară cu circuit deschis din judetul
Prahova pentru codurile de boala 124 și 127.
– Am conceput un chestionar cu 8 întrebări tip grilă ; întrebari prin care am evidentiat unele
aspecte privind CM si CCU (antecedente familiale, simptome anterioare diagnosticarii,
realiz area de controale periodice )

44
CAPITOLUL III : Analiza produselor oncologice conform Nomenclatorului
medicamentelor de uz uman pe anul 2019

Nomenclatorul medicamentelor de uz uman cuprinde medicamentele cu autorizatie de punere pe
piata (APP) eliberata de Agenția Națională a Medicamentului precum și de către Agenția
Europeană a Medicamentului.
Numărul de produse medicamentoase din Nomenclator variază de la un an la altul, în funcție de
necesitățile terapeut ice și evoluț ia cercetă rilor î n domeniul medicamentului . Produsele depășite
se scot, iar cele noi se introduc în Nomenclator .
Informatiile existent e in Nomenclator sunt structurate astfel:
– lista medicamentelor în ordine alfabetică după DCI ( denumirea comună internațională)
– lista medicamentelor în ordine alfabetică după denumirea comercială
– clasificarea medicamentelor în grupe și subgrupe pe criteriul Anatomic Terapeutic
Chimic (ATC)
– producătorul, țara de origine si detinatorul APP
Cunoaștere a Nomenclatorului de către specialiștii în domeniu este importantă pentru că permite
orientarea rapidă a medicului si farmacistului într -un anumit capitol și pentru ca oferă informația
completă asupra gamei de produse farmaceutice aprobate în practică

45
A) Analiza Nomenclatorului (2019) pentru medicamentele folosite în terapia CM

NR.CRT . DCI
DENUMIRE
COMERCIALA FORMA
FARMA CONC. DAPP
1. ANASTROZOLUM ANASTELB COMPR. FILM 1 mg STADA
ARZNEIMITTEL AG –
GERMANIA
ANASTROZOL
KABI COMPR. FILM 1mg FRESENIUS KABI
ROMANIA S.R.L. –
ROMANIA
ANASTROZOL
TERAPIA COMPR. FILM 1mg TERAPIA S.A. –
ROMANIA
ANASTROZOL
TEVA COMPR. FILM 1mg TEVA
PHARMACEUTICALS
S.R.L. – ROMANIA
ARIMIDEX COMPR. FILM 1mg ASTRAZENECA AB –
SUEDIA
EGISTROZOL COMPR. FILM 1mg EGIS
PHARMACEUTICALS
PLC – UNGARIA
KYARESTA COMPR. FILM 1mg NEOLA PHARMA
S.R.L. – ROMANIA
2. ENZALUTAMIDUM XTANDI CAPS. MOI 40 mg ASTELLAS PHARMA
EUROPE B.V. –
OLANDA
3. EXEMESTANUM AROMASIN DRAJ . 25mg PFIZER EUROPE MA
EEIG – BELGIA
ESCEPRAN COMPR. FILM. 25mg KRKA, D.D., NOVO
MESTO – SLOVENIA
EXEMESTAN
ALVOGEN COMPR. FILM. 25mg ALVOGEN IPCo
S.a.r.l – LUXEMBURG
EXEMESTAN
ACCORD COMPR. FILM. 25mg ACCORD
HEALTHCARE
POLSKA SP. Z O.O. –
POLONIA

46
EXEMESTAN
ACTAVIS COMPR. FILM. 25mg ACTAVIS GROUP
PTC EHF. – ISLANDA
EXEMESTAN
GLENMARK COMPR. FILM. 25mg GLENMARK
PHARMACEUTICALS
S.R.O. – REPUBLICA
CEHA
INPLAVIA COMPR. FILM. 25mg DR. REDDY'S
LABORATORIES
ROMANIA S.R.L. –
ROMANIA
MEMELIN COMPR. FILM. 25mg STADA HEMOFARM
S.R.L. – ROMANIA
NATERAN COMPR. FILM. 25mg SYNTHON BV –
OLANDA
XANEPRA COMPR. FILM. 25mg NEOLA PHARMA
S.R.L. – ROMANIA
4. FULVESTRANTUM FALVAX SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg DR. REDDY'S
LABORATORIES
ROMANIA S.R.L. –
ROMANIA
FASLODEX SOL. INJ. 250 mg ASTRAZENECA AB –
SUEDIA
FLUVESTRANT
TEVA SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg TEVA
PHARMACEUTICALS
S.R.L. – ROMANIA
FULVESTRANT
ACCORD SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg ACCORD
HEALTHCARE
POLSKA SP. Z.O.O. –
POLONIA
FULVESTRANT
EVER PHARMA SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg EVER VALINJECT
GMBH – AUSTRIA
FULVESTRANT
MYLAN SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250
mg/5ml MYLAN S.A.S. –
FRANTA

47
FULVESTRANT
ROMPHARM SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg ROMPHARM
COMPANY S.R.L. –
ROMANIA
FULVESTRANT
SANDOZ SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg SANDOZ S.R.L. –
ROMANIA
FULVESTRANT
SUN SOL INJ. IN
SERINGA
PREUMPLUTA 250 mg SUN
PHARMACEUTICAL
INDUSTRIES
EUROPE B.V. –
OLANDA
5. GOSERELINUM RESELIGO IMPLANT IN
SERINGA
PREUMPLUTA 10,8 mg ALVOGEN IPCO
S.AR.L. –
LUXEMBURG
RESELIGO IMPLANT IN
SERINGA
PREUMPLUTA 3,6 mg ALVOGEN IPCO
S.AR.L. –
LUXEMBURG
ZOLADEX IMPLANT 10,8 mg ASTRAZENECA AB –
SUEDIA
ZOLADEX IMPLANT 3,6 mg ASTRAZENECA AB –
SUEDIA
6. LAPATINIBUM TYVERB COMPR.FILM 250 mg NOVARTIS
EUROPHARM
LIMITED – IRLANDA
7. LETROZOLUM ELOZORA COMPR. FILM. 2,5 mg TEVA
PHARMACEUTICALS
S.R.L. – ROMANIA
ETRUZIL COMPR. FILM. 2,5 mg EGIS
PHARMACEUTICALS
PLC – UNGARIA
FEMARA COMPR. FILM. 2,5 mg NOVARTIS PHARMA
GMBH – GERMANIA
LETROZOL
ALVOGEN COMPR. FILM. 2,5 mg ALVOGEN IPCO
S.AR.L –
LUXEMBURG

48
LETROZOL KABI COMPR. FILM. 2,5 mg FRESENIUS KABI
ROMANIA S.R.L. –
ROMANIA
LETROZOL
STADA COMPR. FILM. 2,5 mg STADA
ARZNEIMITTEL AG –
GERMANIA
LEZRA COMPR. FILM. 2,5 mg CTAVIS GROUP PTC
EHF. – ISLANDA
LOOSYN COMPR. FILM. 2,5 mg SYNTHON BV –
OLANDA
LORTANDA COMPR. FILM. 2,5 mg KRKA, D.D., NOVO
MESTO – SLOVENIA
TROZEL COMPR. FILM. 2,5 mg GLENMARK
PHARMACEUTICALS
S.R.O. – REPUBLICA
CEHA
ZEQUIPRA COMPR. FILM. 2,5 mg NEOLA PHARMA
S.R.L. – ROMANIA
8. PALBOCICLIBUM IBRANCE CAPS. 100mg PFIZER EUROPE MA
EEIG – BELGIA
125mg PFIZER EUROPE MA
EEIG – BELGIA
75mg PFIZER EUROPE MA
EEIG – BELGIA
9. TAMOXIFENUM TAMOXIFEN
SANDOZ COMPR. FILM. 10mg HEXAL AG –
GERMANIA
10. TRASTUZUMABUM HERCEPTIN PULB. CONC.
PT. SOL.
PERF. 150mg ROCHE
REGISTRATION
GMBH – GERMANIA
HERZUMA SOL INJ. 600mg/5ml CELLTRION
HEALTHCARE
HUNGARY KFT. –
UNGARIA
KADCYLA PULB.CONC.
PT. SOL. 100mg ROCHE
REGISTRATION

49
PERF. GMBH – GERMANIA
KANJINTI PULB. CONC.
PT. SOL.
PERF. 150mg AMGEN EUROPE
B.V. – OLANDA
OGIVRI PULB.CONC.
PT. SOL.
PERF. 150mg MYLAN S.A.S. –
FRANTA
TRAZIMERA PULB.CONC.
PT. SOL.
PERF. 150mg PFIZER EUROPE MA
EEIG – BELGIA
11. VINORELBINUM NAVELBINE CAPS. MOI 20 mg PIERRE FABRE
MEDICAMENT –
FRANTA
30 mg PIERRE FABRE
MEDICAMENT –
FRANTA
VINORELBINA
ACCORD CONC. PT.
SOL. PERF. 10 mg/ml ACCORD
HEALTHCARE
POLSKA SP. Z O.O. –
POLONIA
VINORELBINA
ALVOGEN CAPS. MOI 20 mg ALVOGEN MALTA
OPERATIONS
(ROW) LTD. – MALTA
VINORELBINA
TEVA CONC. PT.
SOL. PERF. 10 mg/ml TEVA B.V. – OLANDA
12 MEGESTROLUM MEGESIN COMPR. 160 mg TEVA B.V. – OLANDA

Tabelul IX –Produsele existente in Nomenclatorul medicamentel or de uz uman, 2019,
utilizate î n terapia CM

50
I.1 Anal iza după DCI ( Denumire Comună I nternațională)

Total DCI medicamente Oncologice existente î n Nomenclator : 365
Total DCI medicamente utilizate in terapia CM din Nomenclator : 12

Fig 1:Ponderea DCI -urilor utilizate în tratarea CM din totalul DCI -urilor medicamentelor
Oncologice
Conform graficului put em observa că DCI -urile folosite în terapia cancerului mamar reprezintă
3% din totalul DCI -urilor existente în Nomenclatorul de uz uman pentru medicamentele
Oncologice.

97%
3%
DCI-uri oncologice existente în
nomenclator
DCI-uri cancer mamar

51

7
110
9
4
111
1 16
4
1
024681012
Anastrozol Enzalutamid Exemestan Fulvestrant Goserelin Lapatinib
Letrozol Palbociclib Tamoxifen Trastuzumab Vinorelbin Megestrol
Fig 2 : Numărul denumirilor comerciale sub care se găsesc DCI -urile medicamentelor
utilizate în tratamentul cancerului mamar
– cel mai mare număr de produse comerciale sub care se găsesc pe piața farmaceutică din
România DCI -urile studiate revine Letrozolului (11 produse farmaceutice), dar și
Exemestanului (10 produsefarmaceutice), Fulvestrantului (9) șiAnast rozolului (7)

52

13
7
6
3
3
2
1
4
3
1
3
3
3
2
ROMANIAOLANDA GERMANIAFRANTA BELGIA REP. CEHAIRLANDAUNGARIAPOLONIAMALTASUEDIASLOVENIALUXEMBOURGISLANDA
0 2 4 6 8 10 12 14Țările care dețin APP pentru DCI -urile studiate
Fig.3: Țările care dețin Autorizație de Punere pe Piață pentru DCI -urile studiate

Din grafic observăm ca ț ara care deține cele mai multe dintre autorizațiile de punere pe piață
pentru DCI -urile studiate este România urmată de Olanda si Germania.

53
B) Analiza Nomenclatorului (2019) pentru medicamentele folosite în terapia CCU

NR.
CRT DCI
CANCER COL UTERIN DENUMIRE
COMERCIAL
A FORMA
FARMA. CONC. DAPP
1. CISPLATINUM CISPLATINA
ACCORD CONC. PT. SOL.
PERF. 1 mg/ml ACCORD
HEALTHCAR
E POLSKA
SP. Z O.O. –
POLONIA
PLATOSIN CONC. PT. SOL.
PERF. 0,5 mg/ml TEVA
PHARMACEU
TICALS S.R.L.
– ROMANIA
1 mg/ml TEVA
PHARMACEU
TICALS S.R.L.
– ROMANIA
SINPLATIN CONC. PT. SOL.
PERF. 1 mg/1 ml ACTAVIS
S.R.L. –
ROMANIA
2. GEMCITABINUM DAPLAX PULB. PT. SOL.
PERF. 1 g DR. REDDY'S
LABORATORI
ES ROMANIA
S.R.L. –
ROMANIA
200mg DR. REDDY'S
LABORATORI
ES ROMANIA
S.R.L. –
ROMANIA
GEMCIRENA PULB. PT. SOL.
PERF. 38 mg/ml FRESENIUS
KABI
ROMANIA
S.R.L. –

54
ROMANIA
GEMCITABIN
STADA CONC. PT. SOL.
PERF. 38 mg/ml STADA
ARZNEIMITTE
L AG –
GERMANIA
GEMCITABINA
ACCORD CONC. PT. SOL.
PERF. 100 mg/ml ACCORD
HEALTHCAR
E POLSKA
SP. Z O.O. –
POLONIA
GEMCITABINA
KABI CONC. PT. SOL.
PERF 38 mg/ml FRESENIUS
KABI
ROMANIA
S.R.L. –
ROMANIA
40 mg/ml FRESENIUS
KABI
ROMANIA
S.R.L. –
ROMANIA
GEMCITABINA
SUN PULB. PT. SOL.
PERF. 1 g SUN
PHARMACEU
TICAL
INDUSTRIES
EUROPE B.V.
– OLANDA
SOL. PERF. 10 mg/ml SUN
PHARMACEU
TICAL
INDUSTRIES
EUROPE B.V.
– OLANDA
PULB. PT. SOL.
PERF. 200 mg SUN
PHARMACEU
TICAL

55
INDUSTRIES
EUROPE B.V.
– OLANDA
GEMCITABINA
TEVA PULB. PT. SOL.
PERF. 1000 mg TEVA
PHARMACEU
TICALS S.R.L.
– ROMANIA
200 mg TEVA
PHARMACEU
TICALS S.R.L.
– ROMANIA
2000mg TEVA
PHARMACEU
TICALS S.R.L.
– ROMANIA
CONC. PT. SOL.
PERF. 40 mg/ml TEVA
PHARMACEU
TICALS S.R.L.
– ROMANIA
GEMSOL CONC. PT. SOL.
PERF. 40 mg/ml EBEWE
PHARMA
GES.M.B.H
NFG. KG –
AUSTRIA
GITRABIN PULB. PT. SOL.
PERF. 38 mg/ml ACTAVIS
GROUP PTC
EHF. –
ISLANDA
40 mg/ml ACTAVIS
GROUP PTC
EHF. –
ISLANDA
3. TOPOTECAMUM TOPOTECAN
ACCORD CONC. PT. SOL.
PERF. 1 mg/ml ACCORD
HEALTHCAR
E POLSKA

56

Total DCI -uri
Oncologice
99%
Total DCI -uri CCU
1%
Total DCI-uri Oncologice
Total DCI-uri CCUSP. Z O.O. –
POLONIA
TOPOTECAN
EBEWE CONC. PT. SOL.
PERF. 1 mg/ml EBEWE
PHARMA
GES.M.B.H.
NFG. KG –
AUSTRIA
4. IFOSFAMIDUM HOLOXAN PULB. PT. SOL.
PERF. 1g BAXTER
ONCOLOGY
GMBH –
GERMANIA
5. BEVACIZUMABUM AVASTIN CONC. PT. SOL.
PERF. 25mg/ml ROCHE
REGISTRATI
ON GMBH –
GERMANIA

Tabelul X –Produsele existente în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman pentru
anul 2019, utilizate in terapia CCU

Total DCI medicamente Oncologice din Nomenclator : 365
Total DCI medicamente CCU din Nomenclator : 5

Fig.4 : Ponderea DCI -urilor utilizate în tratarea CCU din totalul DCI -urilor
medicamentelor Oncologice

57
Conform graficului putem observa că DCI -urile cance rului de col uterin reprezintă 1 % din totalul
DCI-urilor existente în Nomenclatorul de uz uman pentru medicamentele Oncologice

Fig5 : Numărul denumirilor comerciale sub care se găsesc DCI -urile cancerului de col
uterin
Se constata ca cel mai mare număr de produse comericiale revine DCI -ului G emcitabin, cu 9
brand -uri, iar î n cazul DCI -urilor Ifosfamid si Bevacizumab există numai câ te un singur produs
comercial.
0123456789
3 93
1 1
Cisplatin Gemcitabin Topotecam Ifosfamid Bevacizumab

58

Fig. 6: Țările care dețin Autorizație de Punere pe Piață p entru DCI -urile cancerului de col
uterin
Țara care deține cele mai multe dintre autorizațiile de punere pe piață p entru DCI -urile
cancerului de col uterin este România, ea fiind urmata de Germania

PoloniaRomâniaGermaniaIslandaAustriaOlandaIrlanda
02468
Polonia România Germania Islanda Austria Olanda Irlanda

59
Concluzii parțiale:
Cel mai mare număr de produse comericiale sub care se găsesc DCI -urile studiate revin
Lertrozolului (11 produse comerciale) si Exemestantului (10 produse comerciale) pentru CM și
Gemcitabinei (9 produse comerciale) pentru CCU
Principalele forme farmaceutice sub care se prezintă acestea sunt diverse: comprimate filmate,
capsule moi, pulberi pentru soluții injectabile/perfuzabile, implanturi.
Pentru ma joritatea DCI -urilor utilizat e în tratamentul CM și CCU, a utorizațiile de puner e pe
piață (APP) sunt deținute de Româ nia

60
CAPITOLUL IV-Analiza reț etelor compensate pe perioada ianuarie -iunie 2019

Am analizat reteț ele eliberate într-o farmacie comunitară din județul Prahova pentru tratarea CM
și CCU pe durata a ș ase luni, ianuarie -iunie 2019.
ÎN LUNA IANUARIE, în farmacia comunitară luată în stud iu s-au eliberate un număr de 62 de
rețete:
 pentru codul de boală 124 (CM) au fost eliberate 53 rețete
 pentru codul de boală 127 (CCU) au fost eliberate 9 rețete

A) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 124 (CM)

Tabel XI :Vârsta pacientelor CM

Fig 7 Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CM

28%
40%32%
sub 40 ani 40-60 ani peste 60 aniVârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CM 15 21 17

61
DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) NR. TOTAL
REȚETE
CM DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE
CM-original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE
CM-generic

Anastrozolum

20

Arimidex

5 Anastrozol
Kabi 1
Anastrozol
Teva 3
Egistrozol 4
Kyaresta 7
Letrozolum 15 Femara 5 Letrozol
Alvogen
10

Exemestanum
7
Aromasin
4 Escepran 2
Exemestan
Alvogen
1
Goserelinum 5 Zoladex 5 – –
Vinorebinum 6 Navelbine 1 Vinorelbin
Alvogen 2
Vinorelbin
Teva 3
Tabel XII Situația rețetelor pentru luna IANUARIE – CANCER MAMAR

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Pret
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Pret medicament
generic
RON

Anastrozolum

Arimidex

119,79 Anastrozol
Kabi 40,99
Anastrozol
Teva 54,38
Egistrozol 39,44
Kyaresta
Letrozolum Femara 77,O1 Letrozol
Alvogen 73,13

Exemestanum
Aromasin
107,23 Escepran 89,80
Exemestan
Alvogen 83,99

Goserelinum Zoladex 197,04 – –
Vinorebinum Navelbine 240,08 Vinorelbin
Actavis 159,79
Vinorelbin
Teva 159,79
Tabel XIII – Prețurile medicamentelor originale si generice utilizate in terapia CM

62
Valoarea decontarilor de la C JAS Prahova pe luna ianuarie pe ntru pacientele cu CM este
de 80757,43 RON

Fig 8 – Medicamentele originale/generice eliberate în luna ianuarie pentru CM

B) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 127 (CCU)
Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CCU 5 2 3
Tabel XIV : Vârsta pacientelor CCU
5
1510
4
25
123 1347
0246810121416
O G O G O G O O G
Anastrozol Letrozol Exemestan Goserelin VinorelbinO-medicament original
G-medicament generic
DCI

63

Fig 9 – Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia
CCU

DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE –
original
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE –
generic
CCU

Gemcitabinum

6

–

– Gemcirena 2
Gemcitabin Atb 3
Gemcitabin Kabi 1
Cisplatin 3 – – Cisplatin Accord 3
Tabel XV: Situația rețetelor pe ntru luna IANUARIE – CANCER COL UTERIN

DCI (Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Pret
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Pret medicament generic
RON

Gemcitabinum

–

– Gemcirena 29,17
Gemcitabin Atb 238,86
Gemcitabin Kabi 30,99
Cisplatin – – Cisplatin Accord 9,95
Tabel XVI – Prețurile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CCU

50%
20%
30%
sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

64
Valoarea decontarilor de la C JAS Prahova pe luna ianuarie pentru pacientele cu CCU este
de 36786 RON

Fig 10 – Medicamentele originale/generice eliberate în luna ianuarie pentru CCU

ÎN LUNA FEBRUARIE , în farmacia comunitar ă luată în stud iu s-au eliberate un număr de 71
de reț ete:
 pentru codul de boală 124 (CM) au fost eliberate 49 rețete
 pentru codul de boală 127 (CCU) au fost eliberate 22 rețete

A) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 124 (CM)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CM 29 11 14
Tabel XV II: Vârsta pacientelor CM
12331
01234567
O G G
Cisplatin Gemcitabin DCI:

65

Fig 11 : Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicament pentru terapia CM

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) NR. TOTAL
REȚETE
CM DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE
CM-original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE
CM-generic
Enzalutamidum 2 Xtandi 2 – –

Letrozolum

13

Femara

2 Elozora
2
Letrozol
Alvogen
3
Letrozol Kabi
1
Letrozol Atb 4
Letrozol
Terapia 1

Anastrozolum
21
Arimidex
5 Kyaresta 13
Egistrozol 3

Tamoxifen um 5 Nolvadex Tamoxifen
Sandoz 5
Fulvestrant um 3 Faslodex 3 – –
Goserelinum 5 Zoladex 5 – –
Tabel XVIII : Situația rețetelor pentru luna FEBRUARIE – CANCER MAMAR

sub 40 ani
40-60 anipeste 60 ani

66

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Pret
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Pret medicament
generic
RON
Enzalutamidum Xtandi 13426,33 – –

Letrozolum

Femara

77,01 Elozora
77,02
Letrozol Alvogen 73,13

Letrozol Kabi
27,29
Letrozol Atb 77,01
Letrozol Terapia 77,01

Anastrozolum
Arimidex
119,79 Kyaresta 50,76
Egistrozol
39,44
Tamoxifenum Nolvadex – Tamoxifen Sandoz 52,03
Fulvestrantum Faslodex 2351,99 – –
Goserelinum Zoladex 603,74 – –
Tabel XIX : Prețurile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CM
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna februarie pentru pacientele cu CM este
de 164720 lei

Fig 12 : Medicamentele originale/gen erice eliberate în luna februarie pentru CM 2 2 2513
25
3533
145
024681012141618
O O G O G O G O O
Goserelin DCI: Enzalutamid Letrozol Anastrozol Tamoxifen Fulvestrant

67
B) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 127 (CCU)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CCU 9 13 2
Tabel XX : Vârsta pacientelor CCU

Fig 13 : Vârsta pacientelor pentru c are s -au eliberat medicamente pentru terapia CCU

DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE –
original
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE –
generic
CCU

Topotecanum

5

–

– Topotecanum
Accord 2
Topotecanum
Teva 3
Bevacizumabum 3 Avastin 3 – –
Cisplatinum 7 – – Cisplatina
Accord 7
Gemcitabinum 7 – – Gemcirena 2
Gemcitabin
Accord 2
Gemcitabin Atb 1
Gemcitabin
Kabi 2
Tabel XXI: Situația rețetelor pe ntru luna FEBRUARIE – CANCER COL UTERIN
38%
54%8%
sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

68
DCI (Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original
DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț
medicament
generic
RON

Topotecanum

–

– Topotecanum
Accord 89,78
Topotecanum
Teva 129,74
Bevacizumabum Avastin – –
Cisplatinum – – Cisplatina
Accord 9,95
Gemcitabinum – – Gemcirena 29,17
Gemcitabin
Accord 28,32
Gemcitabin
Atb 238,86
Gemcitabin
Kabi 30,99
Tabel XXII: Preturile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CCU
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna februarie pentru pacientele cu CCU
este de 17678 lei

Fig 14: Medicamentele originale/generice elib erate în luna februarie pentru CCU
237
23
212
012345678
G O G G
Cisplatin Topotecan Bevacizumab Gemcitabin DCI:

69
ÎN LUNA MARTIE , în farmacia comunitară luată în stu diu s-au eliberate un număr de 54 de
rețete:
 pentru codul de boală 124 (CM) au fost eliberate 46 rețete
 pentru codul de bo ală 127 (CCU) au fost eliberate 8 rețete

A) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 124 (CM)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CM 5 24 28
Tabel X XIII: Vârsta pacientelor CM

Fig 15 : Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CM

9%
42%
49%sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

70
DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR. TOTAL
REȚETE
CM DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE
CM-original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE
CM-generic

Anastrozolum

23

Arimidex

3 Anastrozol
Kabi 2
Egistrozol 3
Kyaresta 15
Tamoxifenum 4 Nolvadex – Tamoxifen
Sandoz 4

Megestrolum
2 –
–
Megesin 2
Vinorelbinum 6 Navelbine 1 Vinorebin
Accord 2
Vinorelbin
Teva 3
Trastuzumabum 3 Herceptin 1 Herzuma 2
Palbociclib 1 Ibrance 1 – –
Exemestanum 7 Aromasin 2 Escepran 2
Exemestan
Alvogen 1
Exemestan
Accord 2
Tabel XX IV: Situația rețetelor pe ntru luna MARTIE – CANCER MAMAR
DCI (Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament
generic
RON

Anastrozolum

Arimidex

119,79 Anastrozol Kabi 40,99
Egistrozol 39,44
Kyaresta 50,76
Tamoxifenum Nolvadex – Tamoxifen Sandoz
52,03

Megestrolum –
–
Megesin 113,38
Vinorelbinum Navelbine 240,08 Vinorebin Accord 33,22
Vinorelbin Teva 159,79
Trastuzumabum Herceptin 2224,29 Herzuma 1909,32
Palbociclib Ibrance 11183,52 – –
Exemestanum Aromasin 107,23 Escepran 89,80
Exemestan Alvogen 83,99
Exemestan Accord 92,49
Tabel XXV: Prețurile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CM

71
Valoarea decontă rilor de la CJAS Prahova pe luna martie pentru pacientele cu CM este de
398424 lei

Fig 16 : Medicamentele originale/generice eliberate în luna martie pentru CM
B) Prelucrarea rețetelor e liberate pentru codul de boala 127 (CCU)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CCU 4 3 2
Tabel XX VI: Vârsta pacientelor CCU

Fig 17: Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CCU 32 24
2121212 23 3
115
2
0510152025
O G O G G O G O G O O G
Exemestan DCI: Anastrozol Tamoxifen Megestrol Vinorelbin Trastuzumab Palbociclib
45%
33%
22%sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

72
DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE –
original
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE –
generic
CCU

Topotecanum

2

–

– Topotecanum
Accord 1
Topotecanum
Teva 1
Cisplatinum 3 – – Cisplatina
Accord 3
Gemcitabinum 3 – Gemcirena 1
Gemcitabin
Accord 2
Tabel XX VII: Situația rețetelor pe ntru luna MARTIE – CANCER COL UTERIN
DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament
generic
RON

Topotecanum

–

– Topotecanum
Accord 89,78
Topotecanum
Teva 129,74
Cisplatinum – – Cisplatina
Accord 9,95
Gemcitabinum – – Gemcirena 29,17
Gemcitabin
Accord 28,32
Tabel XXVIII : Preturile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia
CCU
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna martie pentru pacientele cu CCU este
de 23645 lei

73

Fig 18 : Medicamentele originale/generice elib erate în luna martie pentru CCU

ÎN LUNA APRILIE , în farmacia comunitar ă luată în stud iu s-au eliberate un număr de 47 de
retete:
 pentru codul de boală 124 (CM) au fost eliberate 38 rețete
 pentru codul de boală 127 (CCU) au fost eliberate 9 rețete

A) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boală 124 (CM)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CM 9 15 16
Tabel XXIX : Vârsta pacientelor CM
13
112
00.511.522.533.5
G G G
Gemcitabin DCI: Cisplatin

74

Fig 19: Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CM

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) NR. TOTAL
REȚETE
CM DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE
CM-original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE
CM-generic

Anastrozolum

19

Arimidex

6 Anastrozol
Kabi 1
Anastrozol
Teva 3
Egistrozol 2
Kyaresta 7

Exemestanum
8
Aromasin
3 Escepran 1
Exemestan
Alvogen
2
Exemestan
Accord
2
Vinorebinum 2 Navelbine 1 Vinorelbin
Alvogen –
Vinorelbin
Teva 1
Enzalutamidum 2 Xtandi 2 – –
Goserelinum 6 Zoladex 5 Reseligo 1
Fulvestrant 1 Faslodex 1 Fulvestrant
Teva –
Tabel XXX : Situația rețetelor pentru luna APRILIE – CANCER MAMAR

sub 40 ani
22%
40-60 ani
38%peste 60 ani
40%

75
DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament
generic
RON

Anastrozolum

Arimidex

119,79
Anastrozol
Kabi 40,99
Anastrozol
Teva 54,38
Egistrozol 39,44
Kyaresta 50,76

Exemestanum
Aromasin
107,23 Escepran 89,80
Exemestan
Alvogen
83,99
Exemestan
Accord 92,49

Vinorebinum Navelbine 240,08 Vinorelbin
Alvogen –
Vinorelbin
Teva 159,79
Enzalutamidum Xtandi 13426 – –
Goserelinum Zoladex 603,74 Reseligo 576,03
Fulvestrant Faslodex 2351 Fulvestrant
Teva –
Tabel XXXI: Preturile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CM
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna aprilie pentru pacientele cu CM este de
166940 lei

Fig 20: Medicamentele originale/generice eliberate în luna aprilie pentru CM 6
13
1 1 125
1 1 13212
27
02468101214
O G O G O G O O G O G
Fulvestrant DCI: Anastrozol Exemestan Vinorelbin Enzalutamid Goserelin

76
B) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 127 (CCU)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CCU 4 2 4
Tabel XXXII : Vârsta pacientelor CCU

Fig 21 :Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CCU

DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE –
original
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE –
generic
CCU

Topotecanum

2

–

– Topotecanum
Accord 1
Topotecanum
Teva 1
Bevacizumabum 2 Avastin 2 – –
Cisplatinum 2 – – Cisplatina
Accord 2
Gemcitabinum 2 – – Gemcirena 1
Gemcitabin
Accord 1
Ifosfamidum 1 Holoxan 1 – –
Tabel XXXIII: Situația rețetelor pentru luna APRILIE – CANCER COL UTERIN

40%
20%
40%sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

77
DCI (Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament generic
RON

Topotecanum

–

– Topotecanum
Accord 89,78
Topotecanum
Teva 129,74
Bevacizumabum Avastin 1270 – –
Cisplatinum – – Cisplatina
Accord 9,95
Gemcitabinum – – Gemcirena 29,17
Gemcitabin
Accord –
Ifosfamidum Holoxan – – –
Tabel XXXIV: Prețurile medicamentelor, originale si generice, utilizate î n terapia CCU
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna aprilie pentru pacientele cu CCU este
de 16089 lei

Fig 22: Medicamentele originale/generice elib erate în luna aprilie pentru CCU

00.511.522.5
G O G G O
Ifosfamid DCI:Topotecan Bevacizumab Cisplatin Gemcitabin

78
ÎN LUNA MAI în farmacia comunitară luată în stud iu s-au eliberate un număr de 58 de reț ete:
 pentru codul de boală 124 (CM) au fost eliberate 49 rețete
 pentru codul de boală 127 (CCU) au fost eliberate 9 rețete

A) Prelucrarea rețetelor e liberate pentru codul de boală 124 (CM)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CM 18 12 18
Tabel XXXV : Vârsta pacientelor CM

Fig 23 : Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CM

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) NR. TOTAL
REȚETE
CM DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE
CM-original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE
CM-generic
Fulvestrant 2 Faslodex 2 – –

Anastrozolum

20

Arimidex

6 Anastrozol
Kabi 3
Anastrozol
Teva 2
Egistrozol 1
Kyaresta 8
Letrozolum 14 Femara 8 Letrozol
Alvogen 1

37%
25%
38% sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

79
Letrozol Kabi 2
Letrozol
Terapia 3

Exemestanum
6
Aromasin
3 Escepran 1
Exemestan
Alvogen
2
Goserelinum 3 Zoladex 3 – –
Vinorebinum 2 Navelbine 1 Vinorelbin
Alvogen –
Vinorelbin
Teva 1
Enzalutamidum 1 Xtandi 1 – –
Megestrolum 1 – – Megesin 1
Tabel XXXVI : Situația rețetelor pentru luna MAI – CANCER MAMAR

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament generic
RON
Fulvestrant Faslodex 2351 – –

Anastrozolum

Arimidex

119,78 Anastrozol
Kabi 40,99
Anastrozol
Teva 54,38
Egistrozol 39,44
Kyaresta 50,76
Letrozolum Femara 77,01 Letrozol
Alvogen
73,13
Letrozol Kabi 27,92
Letrozol
Terapia 77,01

Exemestanum
Aromasin
107,23 Escepran 89,80
Exemestan
Alvogen 83,99

Goserelinum Zoladex 603,74 – –
Vinorebinum Navelbine 358,64 Vinorelbin
Alvogen –
Vinorelbin
Teva 159,79
Enzalutamidum Xtandi 13426 – –
Megestrolum – – Megesin 113,38
Tabel XXXVII: Preturile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CM

80
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna mai pentru pacientele cu CM este de
226896 lei

Fig 24: Medicamentele originale/generice eliberate în luna ianuarie pentru CM
B) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boal ă 127 (CCU)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CCU 5 2 2
Tabel XXXVIII : Vârsta pacientelor CCU

Fig 25 : Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamente pentru terapia CCU 6
38
13
13
1 1 1 12
2 218
0246810121416
O G O G O G O O G O G
Megestro l DCI: Anastrozol Letrozol Exemestan Goserelin Vinorelbin Enzalutamid
sub 40 ani
56%
40-60 ani
22%
peste 60 ani
22%sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

81
DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE –
original
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE –
generic
CCU
Bevacizumabum 2 Avastin
2
–
–

Topotecanum

2

–

– Topotecanum
Accord 1
Topotecanum
Teva 1
Cisplatinum 2 – – Cisplatina
Accord 2
Gemcitabinum 3 – – Gemcirena 1
Gemcitabin
Accord 2
Tabel XX XIX: Situația rețetelor pentru luna MAI – CANCER COL UTERIN

DCI (Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament
generic
RON
Bevacizumabum Avastin
1270
–
–

Topotecanum

–

– Topotecanum
Accord 89,78
Topotecanum
Teva 129,74
Cisplatinum – – Cisplatina
Accord 9,95
Gemcitabinum – – Gemcirena 29,17
Gemcitabin
Accord 28,32

Tabel XL: Prețurile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CM
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna mai pentru pacientele cu CCU este de
14867 lei

82

Fig 26: Medicamentele originale/generice elib erate în luna mai pentru CCU

ÎN LUNA IUNIE , în farmacia comunitară luată în stud iu s-au eliberate un număr de 53 de
rețete:
 pentru codul de boală 124 (CM) au fost eliberate 42 rețete
 pentru codul de boală 127 (CCU) au fost eliberate 11 rețete

A) Prelucrarea rețetelor eliberate pentru codul de boala 124 (CM)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CM 16 24 3
Tabel XLI : Vârsta pacientelor CM
2
12
112
00.511.522.533.5
O G G G
Gemcitabin DCI: Bevacizumab Topotecan Cisplatin

83

Fig 27 : Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CM

DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CM DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE
CM-original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE
CM-generic

Anastrozolum

12

Arimidex

2 Anastrozol Kabi 2
Anastrozol Teva 2
Egistrozol 3
Kyaresta 8
Letrozolum 13 Femara 3 Letrozol
Alvogen
10

Exemestanum
10
Aromasin
2 Escepran 3
Exemestan
Alvogen
5
Goserelinum 4 Zoladex 4 – –
Vinorebinu m 2 Navelbine 1 Vinorelbin
Alvogen –
Vinorelbin Teva 1
Fulvestrant 1 Faslodex 1 – –
Tabel XL II: Situația rețetelor pentru luna IUNIE – CANCER MAMAR

37%
56%
7%
sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

84
DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original
RON DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț
medicament
generic
RON

Anastrozolum

Arimidex

119,79
Anastrozol Kabi 40,99
Anastrozol Teva 54,38
Egistrozol 39,44
Kyaresta 50,76
Letrozolum Femara 77,01 Letrozol
Alvogen 73,13

Exemestanum
Aromasin
107,23 Escepran 89,80
Exemestan
Alvogen
83,99
Goserelinum Zoladex 603,74 – –
Vinorebinu m Navelbine 358,64 Vinorelbin
Alvogen –
Vinorelbin Teva 159,79
Fulvestrant Faslodex 2351,99 – –
Tabel XLIII : Preturile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CM
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna iunie pentru pacientele cu CM este de
189943 lei

Fig 28: Medicamentele originale/gen erice eliberate în luna iunie pentru CM 2 2310
234
1 1 125
138
0246810121416
O G O G O G O O G O
Fulvestrant DCI: Anastrozol Letrozol Exemestan Goserelin Vinorelbin

85
B) Prelucrarea rețetelor e liberate pentru codul de boal ă 127 (CCU)

Vârsta sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
Vârsta paciente CCU 5 3 4
Tabel XLIV : Vârsta pacientelor CCU

Fig 29 : Vârsta pacientelor pentru care s -au eliberat medicamentele pentru terapia CCU

DCI (Denumirea
Comună
Internațională) NR.
TOTAL
REȚETE
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) NR.REȚETE –
original
CCU DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) NR.REȚETE –
generic
CCU

Topotecanum

2

–

– Topotecanum
Accord 1
Topotecanum
Teva 1
Cisplatinum 5 – – Cisplatina
Accord 5
Gemcitabinum 4 – – Gemcirena 2
Gemcitabin
Accord 2
Tabel XLV : Situația rețetelor pentru luna IUNIE – CANCER DE COL UTERIN

42%
25%
33%sub 40 ani
40-60 ani
peste 60 ani

86
DCI
(Denumirea
Comună
Internațională) DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
original) Preț
medicament
original DENUMIRE
COMERCIALĂ
(medicament
generic) Preț medicament
generic
RON

Topotecanum

–

– Topotecanum
Accord 89,78
Topotecanum
Teva 129,74
Cisplatinum – – Cisplatina
Accord 9,95
Gemcitabinum – – Gemcirena 29,17
Gemcitabin
Accord 28,32
Tabel XLVI : Prețurile medicamentelor, originale si generice, utilizate in terapia CCU
Valoarea decontarilor de la CJAS Prahova pe luna iunie pentru pacientele cu CCU este de
12386 lei

Fig 30 : Medicamentele originale/generice elib erate în luna iunie pentru CCU

15
212
0123456
G G G
GemcitabinDCI:TopotecanCisplatin

87
Concluzii parțiale:

Cele mai eliberate DCI -uri pentru CM sunt: Anastrozol,Letrozol și Exemestan,iar pentru CCU
sunt Gemcitabin și Cisplatin
Valoarea medie a sumei decontate de CJAS Prahova pentru CM este 172,987 lei,iar pentru CCU
14,390 lei
Vârsta medie a pacientelor pentru care s -au eliberat medicamente utile în terapia CM este
cuprinsă între 40 -60 ani, iar medicația pentru CCU a fost eliberată mai mult pacientelor care
aveau vârsta sub 40 ani.

88
CAPITOLUL V: SONDAJ DE OPINIE PRIVIND CANCERUL MAMAR ȘI DE COL
UTERIN
Am eviden țiat diverse aspecte privind CM si CCU prin realizarea un ui sondaj de opinie pe baza
urmă torului chestionar:
Vârsta:
☐ sub 40 ani
☐ 40-60 ani
☐ peste 60 ani
Mediul de proveniență:
☐ Urban
☐ Rural
1. Aveți în familie rude care au / au avut cancer mamar sau de col uterin?
☐ Da
☐ Nu
☐ Nu știu

2. Inaintea diagnosticării ați avut o serie de simptome:
A) ați scăzut în greutate brusc si neintenționat?
☐ Da
☐ Nu
B) ați prezentat durere la nivelul sânului sau axilei care nu se modifică în funcție de
ciclul menstrual?
☐ Da
☐ Nu
C) prin palpare ati s imtit la nivelul sânului prezenț a unor noduli nedurero și?
☐ Da
☐ Nu
3. Afectiune d -voastra a fost depistată:
A) ca urmare a apariț iei acestor simptome:
☐ Da
☐ Nu

89
B) în cadrul programelor de screening pentru depistarea precoce a CM / CCU:
☐ Da
☐ Nu

4. Pe parcursul vieții dumneavoastră:
A) Apariția primei menstruații a avut loc:
☐ înainte de 12 ani
☐ la 12 ani
☐ peste 12 ani

B) Menopauza s -a instalat la vârsta de:
☐ 55ani
☐ mai puțin de 55 ani
☐ peste 55 ani

C) Ați utilizat timp îndelungat contraceptive orale?
☐ Da
☐ Nu

5. Ati auzit de papiloma, virusul uman (HPV) si implicatiile sale în aparitia CCU ?
☐ Da
☐ Nu

6. Sunteți de accord ca rudele și cei apropiați să se vaccineze împotriva HPV?
☐ Da
☐ Nu

7. Ați efectuat periodic controale ginecologice (Testul Babeș -Papanicolau) sau
Mamografii?
☐ Da, din 5 în 5 ani
☐ Da, în fiecare an
☐ Nu, nicioadată

90
8. Credeți ca programenle de screening sunt suficient promovate și accesibile pe scară
largă încât să ajute la depistarea precoce a CM /CCU ?
☐ Da
☐ Nu

Ne-au raspuns 50 de paciente din Spitalului Județean de Oncologie Ploiești .
Analiza raspunsur ilor primite ne -a condus la urmă toarele rezultate:

Fig 31 :Clasificarea pacientelor după vârstă
Se constată că sub vârsta de 40 ani, incidenta CM este mai mică comparativ cu incidenta CCU .
Acest raport se inversează la categoria de varstă 40-60 an i cand CM apare mai frecvent față de
CCU. Peste vârsta de 60 de ani, nu există o diferență semnificativă referitoare la apariția celor
două tipuri de cancer .

. 05101520253035
sub 40 ani 40-60 ani peste 60 ani
CM CCU

91

Fig 32 :Mediul de proveniență
Din grafic observăm că m ajoritatea pacientelor cu CM provin din mediul urban,i ar cele cu CCU
din mediul rural

Fig 33 : Influența factori lor ereditari
Un procent de 50% au răspuns ca au/au avut rude care s -au confruntat cu aceste afecțiuni.
0 5 10 15 20 25 30 35 40RuralUrban
CCU CM
50%
20%30%Aveți rude care au/au avut cancer mamar sau de col
uterin?
Da Nu Nu stiu

92

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45ca urmare a simptomenlor sus menționateîn cadrul programelor de screening
Nu
DaCMCCU
CCUCM
Fig 34 : Simptome înainte de diagnosticare a CM
Se observa că simptomele c are au determinat prezentarea la medic și diagnosticarea au fost
apariția unor noduli nedureroș i și scăderea greutații în mod brusc si neintenționat .

Fig 35 : Depistarea afecțiunii
Datorita programelor de screening, 40 de paciente cu CM si 10 paciente cu CCU au beneficiat de
o depistare precoce.
05101520253035404550
scădere în greutate brusc și
neintenționatdurere la nivelul sânului sau axilei prezența unor noduli nedureroși
Da Nu

93

0510152025303540
PRIMA MENSTRUAȚIE MENOPAUZA CONSUMUL DE
CONTRACEPTIVE ORALE28
715
1031
937
13
înainte de 12 ani la 12 ani peste 12 ani 55 ani mai puțin de 55 ani peste 55 ani Da Nu
Fig 36 :Alte aspecte care influenteaza incidenta CM si CCU

Fig 37 : Informarea pacientelor privind HPV
Un procent de 58% dintre pacientele care au luat parte la sondajul de opinie au auzit de Human
Papiloma Virus
42%
58%Ati auzit despre HPV ( Papiloma Virusul Uman)?
Da Nu

94

05101520253035
Controale ginecologice/Mamografii10
535
Da, din 5 în 5 ani Da,în fiecare an Nu,niciodată

Fig 38 :Vaccinarea împotriva HPV

Un procent de 74% nu este de accord cu vaccinarea împotriva HPV

Fig.39 : Controale ginecologice (Testul Babeș -Papanicolau) sau m amografii
– 35 de paciente au răspuns ca nu au efectuat nicioadată un control ginecologic/
mamografie înainte de depistarea afecțiunii

Da
26%
Nu
74%Sunteți de acord ca cei apropiați să se vaccineze împotriva
HPV?
Da Nu

95

32%
68%CREDEȚI CĂ PROGRAMELE NAȚIONALE DE
SCREENING SUNT ACCESIBILE/SUFICIENT
PROMOVATE?
Da
Nu

Fig 40 : Opinia pacientelor privind Programele Nationale de Screening
Un procent de 68% a răspuns că programele de screening nu sunt suficient accesibile/promovate.

96
Concluzii parțiale:
În ceea ce privește CM majoritatea pacientelor care au răspuns întrebărilor au avut vârsta
cuprinsă între 40 -60 ani și au provenit din mediul urban . Principalul simptom a fost prezența
unor noduli nedureroși,iar cea mai utilizată metodă de diagnosticare a fost programul național de
screening.
Referitor la CCU, majoritatea pacientelor diagnosticate au avut vârsta sub 40 ani și au provenit
din mediul ru ral.
Un procent de 58% din tre paciente nu a auzit de virusul HPV, iar 74% nu sunt de accord cu
vaccinarea împotriva acestuia .
68% dintre pacientele care ne -au raspuns la chestionar consider a că Programele Naționale nu
sunt suf icient promovate și nici ușor accesibile, mai ales î n mediul rural

97
Concluzii finale :

 Din analiza produselor oncologice conform Nomenclatorului medicamentelor de uz uman pe
anul 2019 am constatat ca mai mare număr de produse comericiale sub care se găsesc DCI –
urile studiate revin Lertrozolului (11 produse comerciale) si Exemestantului (10 produse
comerciale) pentru CM și Gemcitabinei (9 produse comerciale) pentru CCU .

 În urma studiului efectuat înt r-o farmacie comunitară pe o perioadă de 6 luni ( iaunuarie –
iunie) 2019 am observat că c ele mai eliberate DCI -uri pentru CM sunt: Anastrozol,Letrozol
și Exemestan,iar pentru CCU sunt Gemcitabin și Cisplatin .
 Valoarea medie a sumei decontat e de CJAS Prahova pentru CM a fost de 172987 lei,iar
pentru CCU de 14 390 lei
 Vârsta medie a pacientelor pentru care s -au eliberat medicamente u tile în terapia CM a fost
cuprinsă între 40 -60 ani, iar medicația pentru CCU a fost eliberată mai mult pacientelor care
aveau vârsta sub 40 ani.

 Din analiza sondajului de opinie privind cancerul mamar si de col uterin am obervat
următoarele:
 În ceea ce privește CM majoritatea pacientelor care au răspuns întrebărilor au avut vârsta
cuprinsă între 40 -60 ani și au provenit din mediul urban. Principalul simptom a fost prezența
unor noduli nedureroși, iar cea mai utilizată metodă de diagnosticare a fost programul de
screening.
 Referitor la CCU , majoritatea pacientelor diagnosticate au avut vârsta sub 40 ani și au
provenit din mediul rural.

 Un procent de 58% din paciente nu au auzit de virusul HPV,iar 74% nu sunt de accord cu
vaccinarea împotriva acestuia.
 68% dintre pacientele care ne -au raspuns la chestionar considera că Programele Naționa le nu
sunt suficient promovate ș i nici uș or accesibile, mai ales î n mediul rural

98
BIBLIOGRAFIE:
1. Anthony S. Fauci,Eugene Braunwald,Dennis Kasper,Stephen Hauster, Dan Longo,J. Larry
Jameson Harrison’s Principles of internal medicine 17th Edition: 563 -569; 607 -608
2.Bonnadonna G,Valagussa P,Moliterni A,etal.Adjuvant cyclophosphamide , methotrexate and
fluorouracil in node -positive breast cancer: the results of 20 years of follow -up. N Engl J Med
1995;332:901 -906
3. Burdette -Radoux S. The role of anthracyclines in adjuvant chemotherapy for breast cancer. În:
American Society of Clinical Oncology 39th Annual Meeting Educational Book, Chicago
2003:53 -57.
4.Castiglione -Gersh M. Adjuvant treatment of breast cancer: sequence an d duration of hormonal
therapy. 2006;17(suppl 10): 51 -53.
5.Clarke M. Meta -analyses of adjuvant therapies for women with early breast cancer: the Early
Breast Cancer Trialists’ Collaborative Group overview. 2006 : 59-62
6.ContePF.Management of metastatic breast cancer.In: 18th International Congresson Anti-
Cancer Treatment Abstract Book.Paris , 2007: 179 -191
7.Di Leo AC, Binganzoli L, Rosselli M. Use of chemotherapy in patients with node -negative
breast cancer. În: American Society of Clinical Oncology 40th Annual Meeting Educational
Book, New Orleans 2004:36 -43.
8.Ghilezan N, Peltecu GC. Indicații și strategii terapeutice în cancerul mamar operabil. In:
Peltecu GC, ed. Tratamentul conservator al cancerului mamar incipient. București: Editura
Universitară "Carol Davila"2003:321 -333
9 . Hondt VD, Piccart M. Controversies in the adjuvant treatment of breast cancer: new adjuvant
endocrine treatment strategies. 2004;15(suppl.4):23 -29
10 .Hortobagyi GN. What is the next standard in chemotherapy of non -metasta tic premenopausal
breast cancer In: 15th International Con gress on Anti -Cancer Treatment Proceeding Book,
Paris2004:59 -63

99
11. Jacobson JA, Danforth DN, Cowan KH, et al. Ten -year results of a comparison of
conservation with mast ectomy in the treatment of stage I and II breast cancer. N Engl J
Med1995:907 -911.
12. Morrow M, Strom E, Bassett L, et al. Standard for management of ductal carcinoma in situ of
thebreast. CA Cancer J Clin 2002:1252
13.KatajaVV.Recurrent or metastatic breast cancer:ESMO Clinical recommendations for
diagnosis,treatment and follow -up.AnnOncol , 2007;18(suppl.2): 8 -9
14. Miron L. Cancerul mamar. În: Miron L, Miron I, eds. Chimioterapia cancerului – principii și
practică. Iași: Editura Kolos, 2005:323 – 373.
15.MirshahidiHR,AbrahamJ.Breast cancer.In:AbrahamJ,AllegraCJ,GulleyJ,eds. Book of clinical
oncology.2nded. , Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005:155 -172
16. Morrow M, Strom E, Bassett L, et al. Standard for management of ductal carcinoma in situ of
thebreast. CA Cancer J Clin 2002:1252 .
17. Perez CA, Taylor ME, Bradley J, et al. Breast: stage T1 and T2 tumors. In: Perez CA, Brady
L, eds. Principles & practice of radiation oncology. 4th ed. Philadelphia: Lippincott –
Raven,2004:1331 -1501
18: Pestalozzi BC, Luporosi E, Jost LM, et al. ESMO Minimum clinical recommendations for
diagnosis, treatment and follow -up ofprimary , breast cancer. Ann Oncol 2005;16(suppl 1):i5 -i7.
19.Robin LH, Wittekind Ch. Tumorile sânului. In: UICC. TNM – Clasificarea tumorilor maligne.
6th ed. New -York: Wiley -Liss, 2002 – versiune în limba română, Editura Ministerului
Sănătății2005:131 -143
20. Renton SC, Gazet JC, Ford HT, et al. The importance of t he resection margin in conservative
surgery for breast cancer. Eur J Surg Oncol1996;22(1):17 -22
21.SmithBD,HafftyBG,HurriaA,etal.Post mastectomy radiation and survival in older women
with breast cancer.JClinOncol , 2006;24,30:4901 -4907

100
22. Winer EP, Piccart -Gebhart MJ, Rugo HS, et al. Management of HER2 -positive breast cancer.
In: Perry MC, ed. American Society of Clinical Oncology 2006 Abstract Book . Atlanta: ASCO
2006:3 -14
23. Wood WC, Muss NB, Solin LJ, et al. Malignant tumors of the breast. În: DeVita VT Jr,
Hellman S, Rosenberg SA . Cancer: principles and practice of oncology. 7th ed. Philadelphia:
Lippincott, Williams & Wilkins,2005:1415 -1470.

24.***-www. clinicaoncologieseverin.ro , data accesarii: 24.06.2019

25.*** -www.cnas.ro, data accesării : 23 .06,2019

26.*** -www.cdt -babes.ro,data acces ării: 17.03.2019
27.*** -www.ec.europa.eu,data accesarii: 16.02.2019
28.*** -www.wcrf.org,data accesării: 18.03.2019