Șef lucrări dr. ec. Lidia Alexa [602941]

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă ‘GHEORGHE ASACHI’ DIN IAȘI
FACULTATEA DE TEXTILE PIELĂRIE ȘI MANAGEMENT
INDUSTRIAL
DEPARTAMENTUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonatori științifici:
Conf. univ. dr. ing. Laura Macovei
Șef lucrări dr. ec. Lidia Alexa

Absolvent: [anonimizat] 2017

Cuprins

CAPITOLUL 1. Memoriu justificativ ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
CAPITOLUL 2. Prezentarea firmei Jatex SA ………………………….. ………………………….. ………… 7
2.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
2.2 Obiectul de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
2.3 Portofoliu de produse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
CAPITOLUL 3. Diversificarea structurilor cu desene la produsele de îmbrăcăminte
exterioară pentru femei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
3.1 Prezentarea gamei de structuri ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
3.2 Clasificarea produselor tricotate destinate îmbrăcămintei exterioare ………………………….. . 17
3.3 Descrierea produsului constructiv -estetic și tehnologic ………………………….. ………………… 18
3.4 Materia primă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 22
3.4.1 Proprietățile firelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
3.4.2 Proprietățile fizico -mecanice ale firelor ………………………….. ………………………….. ….. 24
CAPITOLUL 4. Tehnologia de realizare a produsului pe mașini rectilinii de tricotat …….. 27
4.1 Clasificarea și descrierea mașinilor rectilinii de tricotat ………………………….. ……………….. 27
4.2 Prezentarea generală a utilajului ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
4.3 Valorificarea prin exemplificare a posibilităților tehnologice ………………………….. ……….. 32
CAPITOLUL 5. Programarea produsului ………………………….. ………………………….. ……………. 33
5.1 Stabilirea formei și a dimensiunilor panourilor ………………………….. ………………………….. .. 33
5.2 Calculul parametrilor de structură ………………………….. ………………………….. …………………. 36
5.3 Stabilirea pierderilor și indicilor de consum ………………………….. ………………………….. ……. 39
5.4 Proiectarea programelor de tricotare ………………………….. ………………………….. ……………… 41
5.5 Elaborarea procesului tehnologic de confecționare ………………………….. ………………………. 50
CAPITOLUL 6. Analiza situației ………………………….. ………………………….. ………………………… 54
6.1 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 54
6.2 Analiz a competitorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 55
CAPITOLUL 7. Strategia de marketing ………………………….. ………………………….. ………………. 57
7.1 Misiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 57

7.2 Obiective de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 57
7.3 Piețe țintă. Segmentare. Analiza clienților ………………………….. ………………………….. ……… 57
7.4 Poziționare produs ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 60
7.5 Avantaje competitive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 61
CAPITOLUL 8. Mix de marketing ………………………….. ………………………….. ……………………… 62
8.2 Politica de produs ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 62
8.3 Politica de preț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 66
8.4 Politica de promovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 66
8.5 Politica de distribuție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 70
CAPITOLUL 9. Monitorizare și control ………………………….. ………………………….. ………………. 71
CAPITOLUL 10. Aplicații ale structurilor cu desene de culoare și combinate pentru
decora țiuni interioare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 72
10.1 Textile tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 72
10.2 Textile pentru decorațiuni interioare (hometech) ………………………….. ……………………….. 73
10.3 Particularizarea tricoturilor cu desene la amenajări interioare ………………………….. ……… 74
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 75
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 76
Anexe………………………… ………………………………………………………….79

Realizarea unui plan de marketing privind lansarea produsului
de îmbrăcăminte exterioară din tricot

5

CAPITOLUL 1. Memoriu justificativ

Producerea tricoturilor este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Pornind de la tricotarea
manuală și ajungând în zilele noastre la performanța de tricotare pe m așini cu selectare
electronică. D omeniul tricotajelor, pe care este axat subiectul lucrării, carac teristic este procesul
de creare continuă de noi produse, care să răspundă noilor nevoi, atitudini și comportamente ale
consumatorilor.
Lucrarea a fost realizată pe baza aspecte lor tehnologice analizate la firma SC. Jatex. SA.-
Botoșani. În cadrul acestei lucrări am urmărit elementele necesare proiectării unui produs din
tricot pentru femei , fluxul tehnologic urmat pentru realizarea acestuia , calcule pentru parametri i
de structur ă cât și stabilirea pierderilor.
Proiectarea tehnologică a produselor de îmbrăcăminte trebuie să țină cont de
particularitățile pieței de desfacere actuale, caracterizată printr -un nivel înalt al c erințelor
clienților, pentru prețul pe care sunt dispuși să -l plătească, selectează produsul care corespunde
cel mai bine aspirațiilor din punct de vedere estetic și funcțional. Astfel, firmele trebuie sǎ
rǎspundǎ cerințelor pieții, sens în care ele trebuie sǎ -și proiecteze sisteme de fabrica ție flexibile
și eficiente în care să -și poată programa și realiza acțiunile pentru obținerea produselor .
Produsul analizat în cadrul proiectului este pulover pentru femei realizat pe mașini
rectilinii de tricotat Stoll CMS 303 TC. Produsul este destinat p urtării în sezonul cald
(primăvar ă-vară) și este realizat din fir de compoziție 50% bumbac și 50% acrilic. Corpul
panoului este realizat în diverse structuri: glat, patent și jacard ce conferǎ efecte deosebite și dau
produsului un aspect placut.
În partea a doua a lucrării s -a urmărit realizarea unui plan de markting, reprezentând un
document scris în care sunt prezentate direcția pe care o va urma compania, activitățile concrete
care vor da direcția aleasă, precum și argumentele pe baza cărora s -a optat pentru această
direcție.
Planul de marketing este orientat după obiectivele specifice ale firmei și misiunea ei, și
cuprinde următoarele secțiuni: rezumatul, zona de activitate și descrierea pieței, analiza SWOT,
concurența, obiectivele de market ing, strategiile de marketing, implementarea planului de
marketing, controlul și adaptarea acestuia.

6
Prin implementarea planului de marketing am urmărit realizarea următoarelor obiective :
 Creșterea cotei de piață cu 20 % în anul 2017;
 Creșterea profitului cu 10 % pe an (începând cu anul curent);
 Creșterea vânzărilor și atragerea unui număr cât mai mare de clienți;
 Gradul de acoperire a pieței de 40% începând cu anul 2017;
 Crearea unor prețuri promoționale de 10 %;
 Creșterea gradului de notorietat e a firmei în rândul populației (se va realiza o
campanie de promovare prin intermediul mai multor canale).
În perioada de lansare pe piață, firma va opta pentru o strategie de adaptare pentru a
răspunde exigențe lor specifice pieței, respectiv celor ale se gmentului de consumatori, iar când
produsul va ajunge în faza de creștere se va ad opta o strategie a diferențieri calitative.
Promovarea vânzărilor firmei este orientată spre intermediari , practicând prețuri
diferențiate folosind bonificații sau discount -uri pentru a influența volumul comenzilor.
În final am realizat o prezentare a produselor hometech, pentru lărgirea gamei de produse
realizate în firmă, fără alte cheltuieli obținând venituri mai mari.

7

CAPITOLUL 2. Prezentarea firmei Jatex SA
2.1 Scurt istoric
JATEX.SA Botoșani este una dintre firmele cu specific textil din România, unde se
realizează toate procesele de tricotare, tăiere, producție și control al calității. A fost înființată în
data de 29 decembrie 1991 și înscrisă la Registrul Comerțului sub numărul J07/181/1991.

Figura 1. Jatex.SA Botoșani
La începutul activități societatea e ste dotată cu mașini rectilini de tricotat tip R50
(fabricate de SC.Matricon .S.A Târgu Mureș), având productivitate și posibilitat ea tehnologică
slabă. În cursul anului 1998, societatea s -a privatizat prin cumpărarea acțiunilor de la Fondul
Proprietății de Stat București (A.P.A.P.S.). În anul 2000 -2003, societatea s -a situat în primele 10
locuri în Topul Național al Firmelor cu ca pital privat din România, cota de piața fiind de
aproximativ 4% din totalul producției naționale de tricotaje tip lână.
A investit în utilaje și tehnologii noi în perioada 2000 -2004, iar în cursul anului 2004,
măsuri cuprinse în programul de dezvoltare, ca urmare a rentabilizării întregii activități. În
aceiași perioadă au fost înlocuite mașinile din secțiile de confecții și finisat cu mașini care
realizează produse de calitate, iar mașinile de tricotat mecanice cu mașini de tricotat electronice
și pro gramare pe calculator.

8
Firma are în dotare mașini electronice de tricotat, croit și finisat, de ultimă generație,
deservite de un personal cu bună pregatire profesională. Deține o gamă variată de mașini
electronice de tricotat (STOLL de finețe 7E, 8E, 10E), mașini de finisat (PRESTIR, MONTI
ANTONIO), mașini de încheiat tricotat (CONTI COMPLET, KMF), mașini de croit automat
(BIEREBI), mașini de cusut industrial (KASAI, RIMOLDI, BROTHER, PEGASUS).

Figura 2. Mașinile electronice de tricotat din cadrul firmei
Raportul calitate -preț pentru principalele produse realizate de firmă, sunt situate la nivel
comparabil cu principalii concurenți din sectorul de activitate.

2.2 Obiectul de activitate
Activitatea principală a firmei Jatex este producerea și comercializarea articolelor
tricotate, în sortimente variate și anume : jachete, pulovere, panta loni, fuste, rochii pentru adulți și
copii. Având în vedere specificul de producție de tricotaje care se pot adopta la linia modei și la
extinderea ofertei de tricotaje, activit atea este permanen tă deoarece produce bunuri de larg
consum, cunoscându -se pe piața mondială o cerere tot mai mare a acestor produse.
Societatea încearcă să rezolve orice solicitare cu care se confruntă și oferă cea mai bună
tehnologie și cele mai inovato are produse. În același timp așteaptă noi soluții din partea
furnizorilor pentru a da tricotajelor o viață mai lungă și mai productivă. Principalii furnizori ai
firmei sunt prezentați în tabelul 1, având o relație permanentă cu ei, deoarece se consumă
aproximativ 25.000 kg fire/pe lună de diverse tipuri și fineți.

9

Tabelul 1. Principali furnizori de materii prime și auxiliare

Materii prime și auxiliare Furnizor
Fire PNA, bumbac, lână UTT – Franța
Orlando – Italia
Cutii (ambalaj din carton) Cartonajul Botoșani
Accesorii (nasturi, fermoare, etichete) Foliplast Botoșani
Mumplast București
Emidaile București
Pantex Brașov

Firma are desfacere pe piața internă și internațională, pe următoarele segmente: Franța,
Anglia, Germania, Belgia. Prin magazinul propriu deschis în Calea Națională, nr.32, Botoșani se
comercializează produsele societății către clienții individuali care oc upă o pondere mică în
totalul vânzărilor.
Comercializarea produselor fabricate se realizeză prin încheierea contractelor de vânzare
cumpărare. Până în prezent cei mai importanți clienți cu care firma colaborează sunt:
 Afibel Franța;
 La redoute Franța;
 Street One Franța;
 Tango Fashion Anglia.
În viitor se intenționează menținerea actualei politici de distribuție a produsele societății
pentru zona Europa și pătrunderea pe un segment de piață din SUA și Canada.
2.3 Portofoliu de produse

După 27 de ani de fun cționare firma a devenit o organizație prietenoasă, profesională,
respectată, care produce o gamă variată de tricotaje de înaltă calitate și rezistente cu ajutorul unor
mașini moderne Stoll.
Produsele firmei sunt disponibile în diferite combinații de mate rii prime pentru a oferi
durabilitate și o durată de viață excepțional de lungă. Folosește o gamă diversificată de fire –
sintetice, acrilice, fire a mestec (acrilic cu bumbac sau lână ), fire de bumbac 100%. Acestea se
lucrează în regim de serie pe baza modelelor furnizate de clienți.

10

În figura 3, respectiv 4 sunt prezentate o parte din produsele destinate femeilor și
bărbaților realizate în fabrica Jatex.

Figura 3. Produse destinate femeilor

11

Figura 4. Produse destinate bărbaților

12
CAPITOLUL 3. Diversificarea structurilor cu desene la produsele
de îmbrăcăminte exterioară pentru femei
3.1 Prezentarea gamei de structuri

„Tricot ul este un produs textil , format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de
șiruri și rânduri.”1 Tricotul poate fi rezultatul mai multor tipuri de procese tehnologice, a c ăror
diversitate este determinat ă de: structura tricotului, materia prim ă prelucrat ă, tipul utilajului și
destina ția produsului.
Tricoturile se prezintă într -o mare diversitate structurală și continuă să fie dezvoltate
pentru a corespunde într -o măsură și mai mare cerințelor impuse de destinație. Structura tricotat ă
poate fi realizat ă pe baza unei anumite leg ături, cu sau f ără desene. Astfel în figura 5 sunt
prezentate cele trei grupe de structuri tricotate.

Figura 5. Prezentarea grupelor de structuri tricotate

1 Comandar C., (1998), Structura și proiectarea tricoturilor, Editura Cermi, Iași, România Structuri
tricotateTricoturi
cu legături
de bază
Tricoturi
cu legături
derivateTricoturi
cu legături
cu desene

13
Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale, la care un rând complet
de ochiuri se realizează într -o singură etapă. După modul de înlănțuire a ochiurilor cu aspect față
și spate, se disting patru situații posibile :
 Legătura glat – se realizează o înlănțuire în ambele direcții a ochiurilor de același
aspect ;
 Legătura patent – caracterizată prin succesiunea de șiruri de ochiuri de aspecte
diferite ;
 Legătura lincs – se obține printr -o succesiune de rânduri de ochiuri de aspecte
diferite;
Legătura glat este formată din ochiuri normale de același aspect, prezentând pe o part e
ochiuri cu aspect față , iar pe cealaltă parte och iuri cu asp ect spate . Reprezentarea grafică a
structurii glat prin cele trei metode (reprezentarea structurală, reprezentarea simbolică a secțiunii
rândurilor de ochiuri și reprezentarea prin semne convențion ale) este prezentată în figura 6 .
Tricoturile cu structură glat sunt tricotate pe mașini de tricotat cu o singură fontură sau pe
una din fonturile unei mașini cu două fonturi.

a. Reprezentare structurală
b. Reprezentarea simbol ică a secțiunii rândurilor de
ochiuri

c. Reprezentarea prin semne convenț ionale
Figura 6. Tricot glat cu aspect față

14
Tricotul patent este format dintr -o alternanță de șiruri de ochiuri normale cu aspect
diferit, succesiunea acestor șiruri determină raportul de legătură patent :
 regulat – dacă numărul de șiruri de ochiuri față și spate este identic, cum ar fi 1:1
sau 2:2, sau 4:4;
 neregulat – dacă numărul de șiruri de ochiuri față și spate este diferit, de ex. 1:2
sau 2:3, sau 4:6;
 amestecat – prin combinarea mai multor rapoarte regulate și/sau neregulate,
numărul rapoartelor combinate treb uie să fie întotdeauna par, de ex. 1:1;2:3 sau
2:2;4:3.
Aspectul real al unor tricoturi patent este prezentat în figura 7:

Patent 1:1
Patent 2:2

Patent 3:3
Patent 4:2
Figura 7. Aspectul real al unor tricoturi patent
Tricoturile cu desene sunt realizate prin: folosirea firelor de culori diferite, combinarea
diferitelor tipuri de evoluții precum și utilizarea atât a firelor de culori diferite cât și a
evoluțiilor modificate ale firelor. Având în vedere natura desenului, legături le cu desene se
împart în:
 legături cu desene de culoare;
 legături cu desene de legătură;
 legături cu desene combinate.

15
Tricoturi cu dungi transversale sunt “acele tricoturi cu legături de bază sau derivate în
structura cărora se identifică un desen sub formă de dungi orizontale”2 (pe direcția rândului de
ochiuri). Aceste tricoturi, se o bțin atât pe mașini circulare cât ș i pe mașini rectilinii de tricotat, cu
realizarea alimentării, în codițiile specifice tipului de mașină de tricotat.
Denumirea structurilor cu desene de culoare, se face indicând tipul legăturii: de bază
(glat, patent, lincs) sau derivată (glat derivat, patent derivat/interlock, lincs derivat) în care se
obține desenul de culoare și tipul desenul ui de culoare (dungi transversale, longitudinale sau
combinate. Aspectul real al unor efecte de culo are poate fi urmărit în figura 8 .

Figura 8. Tricoturi cu dungi transversale
În figura 9 este prezentată o variantă de tricot patent cu dungi transversale de culoare, pe
lângă raportul legaturii, se pune în evidență în acest caz și raportul de desen.

a. reprezentarea structurală
b. Reprezentarea simboli că a secțiunii rândurilor de
ochiuri

c. Reprezentarea prin semne convenționale
Figura 9. Tricot patent cu dungi transversale

2 Macovei L., (2015), Structuri textile, tricoturi, Suport de curs

16
Tricoturile cu legături cu desene combinate prezintă caracteristici comune atât legăturilor
cu desene de culoare, cât și legăturilor cu desene de legătură. Din această grupă fac parte și
tricoturile cu desenele jacard, structură folosită pentru realizarea produsului.
Structurile jacard neplin se deosebesc de cele jacard plin prin aceea că acolo unde pe
fontura faț ă formează ochiuri o culoare, pe fontura spate, pe acele corespunzătoare, celelalte z -1
culori formează ochiu ri pe acele în lucru în raport 1:(z -1). Desenul de legatura prezintă un raport
forma t din două ochiuri cu aspect față și două ochiu ri cu aspect spate din cele două culori.
Dacă în râ ndul următor, evoluția pe partea de spate se repetă în mod identic, se obț in
dungi longitudinale de lățimea unui șir de ochiuri, iar dacă ochiurile di n cele două culori au o
dispunere inversă , aspectul tricotului este “pestrit”.
Reprezentarea grafică a structurii jacard neplin prin cele trei me tode este prezentată în
figura 10 .

a. Reprezentarea structurală

b. Reprezentarea prin semne convenționale
c. Reprezentarea prin secțiunea rândurilor de
ochiuri

Figura 10. Tricot jacard neplin in doua culori, z = 2

17
3.2 Clasificarea produselor tricotate destinate îmbrăcămintei exterioar e
Tricoturile, proiectate și realizate pentru anumite destinații, pot fi caracterizate în legătură
cu: materia primă, forma (obținută prin proiectare), structura și parametrii de structură, precum și
în legătură cu proprietățile conferite de acestea la un lo c.
Ținând cont de diversitatea tricoturilor, clasificarea acestora se poate face pe baza mai
multor criterii, și anume : destinație, formă sau structură. După destina ție, tricoturile se utilizează
pentru următoarele grupe:
 articole de îmbrăcăminte ;
 articol e decorative și de uz casnic ;
 articole tehnice ;
 medicale .
Articolele de îmbrăcăminte exterioară se pot clasifica (figura nr.11 ) după diferite criterii,
și anume: subgrupa de utilizare, v ârsta și sexul purtătorului, precum și sezonul pentru care este
destinat produsul.

Figura 11. Clasificarea articolelor de îmbrăcăminte Subgrupa de
utilizare
îmbrăcăminte
exterioară•Pulovere
•Bluze
•Fuste
•Pantaloni
•Tricouri
•Jachete
•Rochii
Vârsta și sexul
purtătorului•Nou născuți
•Preșcolari
•Copii (6 -14 ani)
•Adolescenți
•Femei
•Bărbați
•Universale
Sezonul•Primăvară
•Vară
•Iarnă
•Toamnă
•Pentru orice sezon

18
3.3 Descrierea produsului constructiv -estetic și tehnologic

Produsul prezentat este un articol de îmbrăcăminte exterioară, pulover cu mânecă scurtă
pentru femei, potrivit pentru a fi purtat în diferite momente și ocazii . Puloverul este prezentat în
vedere fron tală în figura 12 .
În prezentarea produs ului am avut în vedere analiza și determinarea elementelor care
intră în componența structurii, materiei prime, tehnologiei de tricotare folosite precum și utilajul
folosit. Produsul a fost realizat pe mașina rectilinie de tricotat Stoll CMS 30 3 TC, în cadrul
fimei Jatex.
Pentru fiecare reper se tricotează un panou conturat cu dimensiunile stabilite în funcție de
dimensiunile produsului de executat, de rezervele de coasere și modificările dimensionale ce
apar prin relaxarea liberă a tricotului și prin tratamente umido -termice.

Figura 12. Pulover tricotat – vedere din față

19
Puloverul este realizat pentru a fi purtat în sezonul primăvară -vară, fiind destinat unui
grup restrâns de persoane care vor să dețină un model unic. Tricotul din care este realizat
puloverul este executat din fire de amestec bumbac cu acrilic, în două culori. C uloarea
predominantă este cea neagră , iar albul este folosit pentru realizarea desenelor de culoare și cele
combinate.
Produsul este confecționat din repere le centralizate în tabelul 2 .

Tabelul 2. Repere componente ale produsului

Nr.
crt. Denumire reper Număr
bucăți
1. Față 1
2. Spate 1
3. Mâneci 2
4. Buzunar 1
5. Platca superioară 1
6. Platca inferioară 1
7. Epoleți 2
8. Bentiță 2
9. Terminație gât (garnitură) 1

Produsul prezintă o croială clasică, fără sistem de închidere, cu elemente decorative
aplicate. În tabelul 3 sunt prezentate principalele criterii de analiză a articolului vestimentar
confecționat din tricot.
Fiind un articol vesti mentar, el trebuie să îndeplinească funcțiile generale de confort
(permeabilitate la aer, revenire elastică mare, tușeu mare), funcția estetică (transparență redusă,
drapaj mediu), funcția ecologică, tehnologică, de disponibilitate (rezistență la frecare mare,
rezistență la deșirare mare), funcția con structiv – ergon omică și funcția de protecție.

20

Tabelul 3. Criterii de analiză a produsului

Nr. Crt. Criterii de analiză a articolului confecționat din
tricot Elemente de bază
1 Destinația Îmbrăcăminte exterioară
2 Tipul de produs Produs cu sprijin pe umăr
(pulover)
3 Categoria de purtători Produs pentru femei
4 Sezonul de utilizare Produs pentru sezonul primăvară –
vară
5 Silueta purtătorului Siluetă semiajustată
6 Elementele principale ale produsului Față
Spate
Mâneci
7 Elementele secundare ale produsului Buzunar
Platcă superioară
Platcă inferioară
Epoleți
Bentiță mâneci
8 Modul de constituire a produsului Panouri dreptunghiulare
9 Structura reperelor Panouri cu structura glat, jacard
neplin în două culori , patent pe
toate acele, bordura glat tubular

În cadrul firmei, produsul este însoțit de fișa modelului, care cuprinde numele sau codul
articolului, schița tehnică, tabelul dimensionar pe mărimi și o serie de informații referitoare la
denumirea beneficiarului, sezonul, accesorii sau particularități de etichetare și ambalar e. Schiț a
tehnică a modelului (figura 13 ) este o reprezentare a produsului care indică particularitățile
estetice și liniile de măsurare.

21

Figura 13. Schița tehnică a modelului

Tabelul dimensional cuprinde gama de mărimi în care urmează să fie realizat produsul,
cotele de măsurare și valorile acestora. Datele produsului prezentat, au fost centr alizate în tabelul
dimensional 4 . Aceste informații sunt necesare atât pentru proiectarea corectă a reperelor, cât ș i
pentru controlul final al produsului.

Tabelul 4. Tabel dimensional

Cota Dimensiuni (cm) Mărim e
46/48
A Lungime produs 68
B Lățimea produsului pe linia bustului 55
C Lățimea produsului de pe linia taliei 55
D Lungimea exterioara a mâneci 26
E Lățimea umărului 10
F Adâncimea răscoielii gâtului la față 13
G Lățimea răscoielii gâtului 22
H Lungimea șlițului la terminație 5
I Lățimea bordurii 1

22
Schița tehnică a produsului este prezentată în figura 14.

Figura 14. Schita tehnică a modelului (față și spate)

3.4 Materia primă
3.4.1 Proprietățile firelor

Materiile prime folosite în industria textilă sunt fibrele scurte și firele filamentare
naturale sau chimice. Pentru obținerea unui produs de calitate superioară, un factor important în
ceea ce privește atingerea unui nivel calitativ superior este alegerea firelor cu proprietăți care să
satisfacă cerințele estetice și igienico -funcționale ale purtătorului.
Pentr u a realiza produse finite (articole de îmbrăcăminte, decorative, tehnice, etc.)
“materiile prime sunt supuse prelucrării într -o succesiune de procese tehnologice în urma căror a
rezultă produse care constitui e produse finite pentru un anumit proce s tehnolo gic și în același
timp materii prime pentru procesele tehnologice următoare.”3

3 Bordeianu D. L., Tehnologii și utilaje în filaturi, vol .I, Filatura de bumbac , Editura Performantica, Iași,
România

23
Materia primă aleasă pentru realizarea produsului este un fir obținut dintr -un amestec de
50% bumbac cu 50% acrilic, deoarece firul îndeplinește cerințele impuse, atât de tehnol ogia de
realizare a produsului, cât și cele impuse de consumator. Din punct de vedere estetic și
funcțional, se ridică la așteptările oricărei purtătoare. Are tușeu moale, foart e plăcut la atingere,
rezistență la frecare , ușurință în întreținere.
Bobinel e cu fir sunt păstrate într -o încăpere de depozitare care prezintă condiții optime de
temperatură și umiditate.

Figura 15. Bobinele cu fire “Azmen” pentru tricotat

În ceea ce privește influența asupra proprietăților produselor apreciate prin: aspect,
capacitatea de păstrare a formei, comoditatea, ușurința de întreținere, rezistența la uzură,
rezistența la distrugere se menționează următoarele caracteristici:
 Finețea ș i lungimea;
 Gradul de ondulare și stabilitatea ondulației ;
 Higroscopicitatea ;
 Structu ra de suprafață ;
 Încărcarea electrostatică ;
 Culoarea;
 Gradul de elasticitate ;

24
 Alungirea la rupere în mediul uscat și umed ;
 Rezistența la oboseală .
Denumirea firului indică materia primă folosită pentru obținerea firului sau rețeta de
amestec. Firul din ca re este realizat produsul (pulover pentru femei), este obținut printr -un
amestec eterogen din fibre de naturi diferite, 50% bumbac + 50% acrilic. Fibrele acrilice
reprezintă principala materie primă textilă, fiind pe locul al treilea, după fibre poliesterice și
poliamidice . Fibrele poliacrilonitrilice au o densitate mai mică decât fibrele naturale, ceea ce
permite, în cazul folosirii amestecurilor de fibre, obținerea unor produse mai ușoare cu confort
îmbunătățit.
Finețea reprezintă cea mai impo rtantă caracteristică a firelor textile, deoarece constituie
însușirea de bază în proiectarea firelor și a produselor din fire (țesături, tricoturi, etc.).
Produsul este realizat din două fire, fiecare fir avâ nd finețea Nm 15/1 , filat pe maș ina de
filat cu inele. Fineț ea firelor se alege în primul râ nd în funcție de destinația produsului, de
sezonul în care se poartă și trebuie corelată cu finețea mașinii de tricotat. Trebuie eliminate
defectele firelor și neajunsurile acestora, în sensul de a obține un t ricot înalt calitativ, fără defecte
și fără să supunem mașina riscului de a fi blocată, de a se rupe acele.
Aspectul firului este voluminos cu supraf ață pufoasă. Secțiunea transversală este
aproximativ circulară, uniformă ca mărime. Culoarea firului este o culoare artificială obținută
prin vopsire. Culoarea influiențează aspectul estetic al produsului.

3.4.2 Proprietățile fizico -mecanice ale firelor

Finețea firului ne indică gradul de subțirime al firelor, exprimat printr -un sistem de
numerotare (după lungimea și după masa firului). Finețea poate fi exprimată utilizând
următoarele categorii de indici:
1. Indici direcți – folosind titlul firului care ț ine seama de raportul între masă și lungimea
firului și se calculează astfel:
Ttex =M(g)
L (1000 m)

unde: M – masa firului (g);
L – lungimea firului (1000m).

2. Indici indirecți – exprimând finețea prin numărul N , care reprezintă lungimea firului
cuprins în unitatea de măsură și folosit în cazul firelor obținute din fire scurte:

25

Nm = L (m)
M (g)

unde: L – lungimea firului (m);
M – masa firului (g).
Dacă masa M se exprimă în grame și L în metri, se obține indi catorul numit număr metric
(Nm) care reprezintă finețea unui fir cu lungimea exprimată în metri și masa firului de 1 gram.
Relațiile de calcul :

 Nm = L [m]
M [g]= 1000 [mm ]
67 [mg]= 14,92 => Nm = 15/1

 Ttex = 1000
Nm= 1000
15= 600 => Ttex = 67

Torsiunea firelor indică intensitatea răsucirii firelor. Firele simple în general au sensul de
torsionare Z (dreapta), iar cele răsucite pot avea sensul Z sau S. Pentru determinarea torsiunii se
desfășoară un capăt de fir, care se suspendă vertical, urmărindu -se sensul de de torsionare a
acestuia, sensul torsiunii este sen sul contrar sensului de detorsionare. Pentru firul utilizat sensul
de torsionare este Z.
Torsiunea firelor se poate determina folosind metoda prin paralelizare . Torsiunea firelor
(T) reprezintă numărul de ro tații complete (n) ale unei secțiuni a firului față de alta considerată
fixă raportat la distanța dintre secțiuni. Metoda se utilizează în toate cazurile, iar pentru
determinare se fixează o lungime de fir în clemele torsiometrului, se rotește clama până c ând
torsiunea firului devine zero. Se determină cu relația:

T= n
l∗1000 [răs/m]

unde: – n este numărul de rotații afișat pe ecran;
– l distanța dintre clame, în mm.
Rezistența la întindere este una din caracteristicile de bază ale firului deoarece
influențează modul de comportare al firelor în procesele de prelucrare (pregătire pentru țesere,

26
țesere, tricotare), determinând parametrii tehnologici de reglare al utilajelor precum și
productivitatea lor.
Solicitările la tracțiune sunt frecven t întâlnite atât în procesele tehnologice de prelucrare a
firelor, cât și în timpul purtării produselor textile țesute sau tricotate.
Alungirea la întindere a firelor reprezintă creșterea lungimii firului atunci când asupra lui
se acționează cu o forță de întindere. Reprezintă o caracteristică de bază deoarece influențează
comportarea firelor în timpul proceselor tehnologice de prelucrare precum și caracteristicile de
purtabilitate ale produselor. Caracteristicile fizico -mecanice ale firelor sunt centraliza te în tabelul
5.
Tabelul 5. Caracteristicile fizico -mecanice ale firelor

Compoziția și natura firului Amestec: 50% bumbac
50% acril
Nm final 15/1
Sarcina la rupere [cN] 22,9
Neregularitatea la sarcina la rupere [%] 13,8
Alungirea [%] 22
Umiditate medie [%] 5,5

27
CAPITOLUL 4. Tehnologia de realizare a produsului pe mașini
rectilinii de tricotat
4.1 Clasificarea și descrierea mașinilor rectilinii de tricotat

Mașinile din seria CMS STOLL sunt mașini rectilinii de tricotat automate, cu două
fonturi, cu selectare electronică a acelor și cu comandă program. Potențialul tehnic al mașinilor
rectilinii de tricotat, controlate de microprocesor poate fi valorificat prin producerea tricoturilor
cu difer ite destinații și forme, fără modificări majore ale mecanismelor cu care sunt echipate.
Destinația tricoturilor care se pot obține pe această grupă de mașini se încadrează în grupele:
 Produse de îmbrăcăminte;
 Produse medicale;
 Articole pentru decorațiuni i nterioare;
 Textile industriale.
Mașini CMS STOLL sunt impărțite în două mari grupe: din vechea generație ( fabricate
până în anul 2006) și din noua generație ( fabricate dupa anul 2006). Mașinile CMS STOLL din
vechea generație, din punct de vedere constructiv și funcțional, se împart în patru grupe , după
cum se vede în figura 16 .

Figura 16. Gruparea mașinilor rectilinii de tricotat CMS STOLL

28

Etapele de proiectare și obținere a tricoturilor pe mașini rectilinii controlate prin
microproce sor sunt prezentate în figura 17 .

Figura 17. Etapele de obținere a tricoturilor

Softul de proiectare specializat pentru tricoturi M1 plus (figura 18) crează program de
tricotare pentru întreaga gamă de mașini CMS, care variază în funcție de: generația din care fac
parte, particularitățile constructive, caracteristicile tehnice și destinație. Programele de tricotare
editate în limbaj Sintral facilitează obținerea unor fenomene variate de tricot, după cum
urmează:
 Panouri dreptunghiulare („Pat tern without shape”) – Un panou dreptunghiular realizat pe
mașini rectilinii de tricotat este constituit din patru zone principale (corpul panoului,
bordura panoului, zona de trecere, zona de despărțire) , fiecare zonă având funcții bine
definite în cadrul produsului ;
 Panouri conturate („Fully Fashion pattern”) – permite ca piesele de față, spate și mâneci
să fie tricotate conform cu contururile șabloanelor pentru fiecare bucată în parte;
 Produse complet încheiate pe mașină („knit and wear pattern”) .

29

Figura 18. M1 plus – Stoll – vedere general ă
4.2 Prezentarea generală a utilajului
Produsul este tricotat pe o mașină CSM 303 TC a firmei Stoll, care face parte din grupa
mașinilor de bază (Basic Class). Mașinile din această grupă sunt mașini flexibile, profitabile și
economice, având 1, 2 sau 3 sisteme, destinate p entru producție în loturi mici ș i pentru
accesorii Fully Fashion de toate tipurile. Sunt ideale pentru mostre sau pentru utilizarea în
combinație cu mașinile din clasa Top.

Figura 19. Mașina CMS 303 TC

30
Perfecționarea constructiv – funcționa lă a mașinii de tricotat CMS 303 TC face posibilă
realizarea oricărui tricot cu legătură de bază sau derivată, cu desene, de culoare prin alimentare
succesivă sau simultană a firelor de culori diferite, cu desene de le gătură și desene combinate.
Caracteristicile tehnice ale acestei mașini sunt centralizate în tabelul 6 .
Tabelul 6. Caracteristicile tehnice ale mașinii CMS 303 TC

Caracteristică tehnică CMS 303 TC
Numărul de sănii x număr de sisteme 1 x 3
Lățimea fonturii (cm) 127
Finețe E 5,7,8,10,12,14,16,18
Viteza de tricotare max (m/s) 1,2
Dimensiuni de gabarit
L x l x h (mm) 2990 x 901 x 2265
Masă netă (kg) 1340

Mașinile de tricotat sunt alcătuite dintr -un ansamblu de mecanisme ș i dispozitive, cu
acțiuni sincronizate, care au ca scop transformarea firelor, alimentate, în structuri și forme
diferite. Indiferent de tipul și construcția mașinilor de tricotat, acestea sunt înzestrate cu
următoarele mecanisme și suplimentar cu anumite dispozitive speciale.
Mecanismele mașinii de tricotat Stoll CMS 303 TC sunt prezentate în figura 20 .

Figura 20. Mecanismele mașinii de tricotat rectilinii STOLL Mecanismele
mașinii de
tricotat STOllMecanismul
de
alimentare
Mecanismul
de formare
al ochiurilor
Mecanismul
de tragere
Mecanismul
de selectareMecanismul
de comandăMecanismul
de
acționare

31
Elemente de operare și afișare ale mașinii sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7. Elementele de operare și afișare ale mașinii
Nr.
crt. Elemente de
afișare și
operare ale
mașinii Imagine Observații
1. Întrerupătorul
principal
Plasat pe partea dreaptă față de
mașină ;
Poziția 1 – mașina este pornită
Poziția 2 – mașina este oprită
2. Bara de lucru
– Ansa mblul saniei este o prit
-Ansamblul saniei se deplase ză
cu viteză redu să
-Ansamblul saniei se deplase ză
cu viteză nor mală

3. Unitatea de
introducere a
datelor și
comanda
mașinii
Meniul atractiv și pictogramele
intuitive ușurează munca
operatorului și facilit ează
modificarea unor parametri
tehnologici.
4. Lampa de
semnalizare
Verde –mașina de tricotat
funcționează
Galben – mașina de tricotat este
oprită datorită apariției unui
defect în timpul tricotării
Stins – întrerupătorul principal
este închis

32
4.3 Valorificarea prin exemplificare a posibilităților tehnologice
Posibilitățile tehnologice la mașinile CMS -STOOL depind de rezultatul acțiunii corelate
a mecanismului de formare a ochilor, mecanismul desenator, de alimentare cu fire, de tragere a
tricotului, de deplasare lat erală a fonturilor.
Selectarea electronică pe toată lățimea fonturii elimină toate restricțiile legate de lățimea
raportului de desen. Înălțimea rapoartelor de desen este foarte mare și depinde de capacitatea
memoriei electronice a instalației de comandă a mașini de a stoca un anumit număr de informații
de selectare (de ordinul a zeci de milioane de ochiuri).
Pentru toate produsele realizate în practică, lățimea și înălțimea desenului pot fi
considerate ca cele ale unui desen jacard cu dimensiuni nelimitate.

Figura 21. Posibilități tehnologice

33
CAPITOLUL 5. Programarea produsului
5.1 Stabilirea formei și a dimensiunilor panourilor
Elementele componente ale produsului pulover tricotat pentru femei, sunt panouri
obținute prin tehnologia tricotării în formă dreptunghiulară. Aceste panouri sunt caracterizate de
următorii parametrii de formă: număr de rânduri și număr de șiruri. Formele dreptunghiulare ale
panourilor au fost realizate cu ajutorul stației grafice M1 Plus al firmei Stoll.

Figura 22. Structurile incluse în produs

Față – spate : Începe cu b ordura realizată din glat tubular , iar corpul panoului din glat :

Mărime 46/48
Lungime (cm) 76
Lățime (cm) 66

Mânecă: Începe cu bordura realizată din glat tubular, după se reprezintă 8 rânduri din
culoarea albă g lat, 8 rânduri de culoare neagră și 8 rânduri de alb, după se continuă cu culoarea
neagră:

34
Mărime 46/48
Lungime (cm) 32
Lățime (cm) 44

Platcă superioară : Începe cu tubular (0,5cm), după 1,7 cm de glat în culoarea neagră plus
1,7 cm din culoarea albă și se continuă cu dungi până la terminarea reperului platcă superioară:

Mărime 46/48
Lungime (cm) 36
Lățime (cm) 35

Platcă inferioară : Începe cu glat tubular 1,2 cm și se continuă cu jacard neplin în două
culori :

Mărime 46/48
Lungime (cm) 48
Lățime (cm) 23

Buzunar: Începe cu glat tubular, 1,2 cm și se continuă cu patent pe toate acele de culoare
până la terminația buzunarului, se începe cu culoarea albă :

Mărime 46/48
Lungime (cm) 12
Lățime (cm) 15

Bentița de la mânecă este realizată din patent 1:1 (4 cm lungime, 2 cm lățime).
Terminația de la gât este realizată din glat tubular 1,5 cm. Epoleți sunt realizați din patent 2 :2 (10
cm lungime, 4,5 lățime).
Pentru obținerea elementelor care se regăsesc în produsul prezentat în această lucrare s -a
folosit tehnologia de tricotare a panourilor dreptunghiulare. Tricotarea în lanț a panourilor
dreptunghiulare constă în tricotarea succesivă a panourilor de același tip ce sunt despărțite prin
zone de separare. Un panou dreptunghiular realizat pe mașini rectilinii de tricotat este constituit
din patru zone principale (figura 23) , fiecare zonă având funcții bine definite în cadrul
produsului.

35

Figura 23. Tricot în panouri plane

Unde: B – reprezintă bordura panoului;
ZT – reprezintă zona de trecere de la bordură la corp;
C – reprezintă corpul panoului;
ZD – reprezintă zona de despărțire între panouri.
Corpul panoului reprezintă zona principală a pan oului în care se găsește, de regulă,
desenul. Se poate tricota în orice structură utilizând firele avute la dispoziție pe mașina de
tricotat.
Bordura panoului prezintă elasticitate mare în comparație cu corpul panoului, asigurată în
general de legătura pa tent. De regulă, lățimea tricotului din bordură va fi mai îngustă decât
lățimea tricotului din corpul panoului. Ca să se asigure această condiție, mărimea ochiurilor din
bordură trebuie să fie mai mică decât mărimea ochiurilor din corpul panoului.
Bordurile pot fi tricotate pe mai puține ace decât corpul panoului, în acest scop, pe
lățimea activă a fonturii, acele putând fi selectate în raport 1:1, 2:1, 2:2 sau altele. Zona de
trecere face trecerea de la tricotarea bordurii la tricotarea corpului pa noului.
Realizarea unei zone de trecere constituită dintr -un rând tubular pe toate acele determină
micșorarea mărimii orificiilor. Zona de despărțire reprezintă o porțiune de legătură temporară
între panouri și conține rânduri suplimentare de protecție împotriva deșirării și un rând
despărțitor. Zona de despărțire leagă panourile tricotate succesiv în timpul tricotării și în același
timp le separă prin extragerea firului despărțitor. Rândurile suplimentare se tricotează în

36
structură glat și datorită pro prietății de rulare a tricotului glat împiedică deșirarea ochiurilor
aruncate în gol.
Producția prin croire și coasere, presupune tricotarea unui panou dreptunghiular cu
dimensiuni ce permit încadrarea unui șablon de față, spate sau mânecă. Se tricotează separat și se
aplică prin coasere reperele pentru finalizarea răscroielii gâtului, a închiderii de la față precum și
alte elemente cu rol decorativ și funcțional.

5.2 Calculul parametrilor de structură

Parametrii de structură reprezintă mărimi variabile f olosite pentru aprecierea comportării
tricotului sau pentru caracterizarea anumitor proprietăți ale acestuia. Valorile parametrilor de
structură sub formă de date tehnice sunt specific e fiecărui tricot, devenind utile și în activitatea
de reproducere a tri cotului.
În urma realizării mostrelor s -au efectuat măsurătorile pentru structura glat, patent, jacard
neplin în două culori cât și pentru glat tubular (care prezintă bordure panourilor 1 cm), necesare
proiectării panoului tricotat. Desimile tricoturilor s -au obținut prin determinarea numărului de
șiruri și rânduri pe cele două direcții (tabelul 8 ).
Tabelul 8. Prezentarea desimilor pentru fiecare structură

Structura glat
Desimea pe orizontală Do = 18 șiruri/5cm
Desimea pe verticală Dv = 23 rânduri/5cm
Stuctura patent pe toate acele
Desimea pe orizontală Do = 28 șiruri/5cm
Desimea pe verticală Dv = 12 rânduri/5cm
Structura glat tubular
Desimea pe orizontală Do = 20 șiruri/5cm
Desimea pe verticală Dv = 7 rânduri/1 cm
Structura jacard neplin
Desimea pe orizontală Do = 20 șiruri/5cm
Desimea pe verticală Dvf = 15 rânduri/5 cm pe față
Dvs = 7 rânduri/5 cm pe spate

37
Valoarea parametrilor de structură sunt dependente de caracteristicile materiei prime din
care este tricotul și în speci al, de grosimea firului.

1. Diametrul aparent al firului sau firelor alimentate simultan unui sistem de formare
a ochiurilor, se calculează cu relația:
F= c1 √Tex
31,6 [mm ]

unde: – F-diametrul firului ĭn stare liberă
-Nm-finețea firului
-c1-coeficient determinat în funcție de natura materiei prime și densitatea de volum
a substanțelor fibroase; c 1=1,8

2. Pasul ochiului, A, se definește ca distanță între axele a două ochiuri vecine în
direcția rândurilor. Se poate calcula cu aju torul desimii pe orizontală:
A= KA ∗F [mm ]

3. Înălțimea ochiului , B, este definită ca fiind distanța dintre centrele a două ochiuri
vecine, în direcția șirurilor de ochiuri. Se poate calcula în funție de desimea pe verticală.
B= KB ∗F [mm ]

Pentru structura jacard se calculează î nălțimea ochiurilor pe spate și pe față cu
următoarele formule :
Bs= KBs ∗F [mm ]
Bf= z
2∗Bs [mm ]

4. Desimea pe orizontal ă, D o reprezintă numărul de șiruri de ochiuri de pe o parte a
tricotului, cuprinse în unitatea de lung ime de 50 mm. Între desimea pe orizontală și pasul
ochiului există relația:
Do = 50
A [ș/50mm ]
5. Desimea pe verticală, Dv reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în
unitatea de lungime de 50 mm. Relația care există între desimea pe verticală și înălțimea
ochiurilor este:
DV = 50
B [r/50mm ]

38

În cazul structurii jacard se v -a calcula desimea pe verticală pe spate a ochiurilor,
respectiv pe față:
Dvs = 50
Bs [rș/50mm ]

Dvf = 50
Bf [rf/50mm ]

4. Coeficientul desimilor , C, este definit ca raportul desimilor pe orizontală și pe
verticală. Se calculează cu relația:
C= Do
DV [mm ]

5. Lungimea firului, l dintr -un ochi este lungimea de fir consumată de diferitele
evoluții ale elementelor de structură în dispunerea liberă a tricotului finisat.
 lungimea ochiului glat: log=1.57A +2B+πF [mm ]
 lungimea ochiului patent: lol =1.57A +2√B2+5F2+3.39F [mm ]
 lungimea compusă din ochi și flotare: ls =2.32A +2Bs+πF [mm ]

Rezultatele calculat e pentru structurile glat și patent sunt centralizate în tabelul 9 .
Tabelul 9. Rezultatele parametrilor de structură

Structură Nm F[mm] A[mm] B[mm] C[mm] l [mm]
Glat
15/1/2
0,46 2,77 2,17 0,78 10,13
Patent pe toate acele 1,78 4,16 2,33 11,52

În cazul structurilor jacard neplin s-au realizat separate, datorit ă evoluției pe spate a
firelor, datele au fost centralizate în tabelul 10.

1. Pasul ochiurilor
A= KA ∗F=3,5∗0,46=1,61[mm ] KA=3,5

2. Înălțimea ochiurilor pe spate
Bs= KBs ∗F=3,5∗0,46=1,61 [mm ] KB=3,5

39
3. Înălțimea ochiurilor pe față
Bf= z
2∗Bs= 2
2∗1,61=1,61 [mm ]
4. Desimea pe orizontală a ochiurilor
Do = 50
A = 50
1,61=31,05 [ș/50mm ]
5. Desimea pe verticală pe spate a ochiurilor
Dvs = 50
Bs = 50
1,61=31,05[rș/50mm ]
6. Desimea pe verticală pe față a ochi urilor
Dvf = 50
Bf = 50
1,61=31,05 [rf/50mm ]
7. Lungimea firului din ochi pe partea din spate (compusă din ochi și floare)
ls =2.32A +2Bs+πF=2,32∗1,61+2∗1,61+3,14∗0,46= 8,39[mm ]

8. Lungimea firului din ochi pe partea de față
lf=1.57A +2Bf+πF=1,57∗1,61+2∗1,61+3,14∗0,46 [mm ]

Tabelul 10. Parametrii de structură pentru tricotul jacard neplin

Structură Nm F[mm] A[mm] Bf[mm] Bs[mm] lf [mm] ls [mm]
Jacard
neplin,
z=2 15/1 0,46 1,61 1,61 1,61 7,19 8,39

5.3 Stabilirea pierderilor și indicilor de consum

În timpul procesului tehnologic se întâlnesc două tipuri de pierderi și anume:
 pierderi la tricotare
 pierderi la finisare.
Pierderile la tricotare sunt date de ruperile de fir, montarea sau s coaterea tricotului de pe
mașină , schimbatul formatelor de ali mentare.

40
Pierderile la finisare sunt date de forma și conturul tricotului. Pentru efect uarea calculelor
se adoptă umătoarele valori:
– la tricotare: p T = 3%
– la croit: p C = 5%
– la confecționare p conf = 4% .

Indicii de consum reprezintă raportul dintre cantitatea de materie primă consumat ă și
greutatea produsului finit, se determină prin intermediul pierderilor exprimate în procente:

𝐼𝑐𝑖= 100
100 −𝑝𝑖
unde:
ICi- reprezintă indicele de consum pentru operați a “i” (tricotare, croit, confecționare)
Pi- reprezintă pierderile exprimate în procente pentru operația i .

Indicele de consum total pentru întregul proces tehnologic este dat de relația:

𝐼𝐶𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐼𝐶𝑇∗ 𝐼𝐶∗ 𝐼𝐶𝑅

unde:
ICT – reprezintă indicele de consum pentru operația de tricotare
IC – reprezintă indicele de c onsum pentru operația de confecț ionare
ICR – reprezintă indicele de consum pentru operația de croit

𝑖𝐶𝑇= 100
100 −𝑝𝑇=1.031%

𝑖𝐶𝐶= 100
100 −𝑝𝐶=1.054%
𝑖𝐶𝑜𝑛𝑓 = 100
100 −𝑝𝐶𝑜𝑛𝑓=1.041%

𝐼𝑐𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 =1.031 ∗1.054 ∗1.041 =1,131 %

41
5.4 Proiectarea programelor de tricotare
Programele de tricotare necesare obținerii reperelor au fost întocmite cu ajutorul stației
grafice M1 plus a firmei Stoll, materializarea lor fiind posibilă pe mașina de tricotat CMS 303
TC. Panourile au fost tricotate bucată cu bucată. Fața și spatele au aceleași date tehnice. Etapele
parcurse pentru obținerea acestor panouri pot fi sintetizate astfel:
1. Proiectarea programelor de tricotare
2. Execuția tricotului pe mașină. Reglaje tehnologice.
Etapa de programare a produsului pu lover tricotat pentru femei implică realizarea
programelor de tricotare pentru toate reperele produsului : față, spate, mânecă, platcă superioară ,
platcă inferioară , buzunar, epoleți, bentiță mânecă. S-a ținut cont de calculele de desime și
comportarea tricotului după relaxare, finisare și asamblare.
Desene le din corpul panouril or (față, spate, mânecă, platcă , buzunar, bentiță mânecă) s –
au realizat prin simboluri, din fereastra „ Symbol View”. Acestea pot fi realizate manual, folosind
instrumentele din meniurile puse la dispoziție pentru utilizator, sau prin selectare a unor modu le
deja existente. După procesarea desenului, programul M1 plus® oferă posibilitatea vizualizării
tehnice a str ucturii. Alegân d op țiunea „ Technical View” din meniul superior se deschide o
fereastră în care structura panoului este extinsă, deoarece se introduce rânduri suplimentare
pentru t ransferul ochiurilor, respectiv deplasări în gol ale saniei. De asemenea, selectând
opțiunea „Fabric View” se poate vizualiza imaginea teoretică a tricotului, atât vedere frontală,
cât și spatele tricotului.

Figura 24. Fereastra Symbol View

42
Etape ale întocmirii programului de tricotare :
1. Introducerea datelor inițiale ;
2. Realizarea desenului panoului ;
3. Editarea tehnică a desenului jac ard (în cazul reperului față – platcă inferioară );
4. Alocarea conducătoarelor de fir;
5. Generarea și salvarea programului Sintral ;
6. Testarea programului Sintral ;
7. Trecerea programului pe mașina de tricotat ;
8. Generarea fișei tehnice de tricotare a produsului.

1. Introducerea datelor inițiale

Deschiderea programul M1 plus® se face accesând pictograma de pe desktop. După
deschiderea unei noi foi de lucru din meniul superior, o pțiunea New, se completează caseta New
Pattern (figura 25 Datele inițiale ale panoului) , cu datele inițiale dorite, se stabilesc parametrii de
tricotare, tipul și finețe mașinii, numărul de rânduri și șiruri, tipul de panou, numărul de sisteme,
tipul bordu rii, structura panoului; se confirmă cu OK și se deschide fereastra Symbol View, în
care se va executa desenul.

Figura 25. Intoducerea datelor inițiale pentru panourile față -spate

43

Figura 26. Introducerea datelor inițiale pentru panoul jacard

Figura 27. Alegerea mașinii de tricotat

44
2. Realizarea desenului panourilor

Pentru realizarea panourilor s -au folosit patru tipuri de structuri: glat tubular pentru
bordură, glat în corpul panoului, mâneci și pieptar, jacard neplin pentru panoul din partea stângă
a produsului, patent 1:1 pentru buzunar, respectiv bentiță mâneci și patent 1:2 pentru epoleți.
Desenul se realizează pe un panou dreptunghiular, iar pentru realizarea struc turii din
corpul panoului s -au utilizat ochiuri cu aspect față , cu transfer.

Figura 28. Reprezentarea prin secțiunea rândurilor de ochiuri a structurii glat

a. aspect față

b.aspect spate
Figura 29. Aspectul tricotului glat (Fabric View)

45

Figura 30. Reprezentarea prin secțiunii rândului de ochiuri a structurii patent pe toate acele

Figura 31. Aspectul tricotului patent (Fabric View) Figura 32. Reprezentarea structurii patent prin
Technical view

46

Reguli pentru realizarea desenelor pentru tricoturilor Jacard neplin pe două fonturi:
1. Numărul de culori din desen trebuie să țină seama de numărul de sisteme ale
mașinii ;
2. Înălțimea câmpului de desen este număr par ;
3. Înălțimea rapoart elor repetabile pe verticală este constituită dintr -un număr par de
rânduri ;
4. Repetările pe verticală includ scheme de alimentare complete ;
5. Numărul de conductoare de fir ce participă la tricotarea unui rând corespunde
numărului de culori din selecție – se bifează opțiunea Continuously s imilar în
caseta Edit Jacquards;
6. La jacardul neplin repetările pe orizontală includ rap oarte complete pe fontura
spate.

3. Editarea tehnică a desenului jacard

Realizarea structurii jacard neplin pe două fonturi pe stația grafică M1 plus a firmei Stoll
se face după efectuarea desenului Jacard, se selectează toată zona de lucru, se dă click în meniul
superior Edit, se selectează opțiune a Generate Jacard și se deschide fereastra care conține toate
tipurile de structură Jacard, din care s -a ales structura Twill (jacard neplin).

Figura 33. Reprezentarea prin secțiunii rândului de ochiuri a structurii jacard ( Technical view)

47

Figura 34. Selectarea tipului de jacard

Figura 35. Reprezentarea desenului jacard față

Figura 36. Reprezentarea desenului jacard spate

48
4. Alocarea conducătoarelor de fir
Se apasă butonul conducătoare de fir ; se deschide fereastra Yarn field allocation și
fereastra Yarn field View, figura 37.

Figura 37. Alocarea conducătoarelor de fir

6. Generarea și salvarea programului Sintral
Când editarea tehnică s -a terminat se confirmă generarea fișierelor Sintral, Jacard și
Setup pentru mașina de tricotat, cu OK în caset a din figura 38 .

Figura 38. Generarea programului Sintral

49
7. Testarea programului Sintral

În meniul superior se apasă Sintral și se alege opțiunea Sintral Check. Se deschide
programul de testare Sintral Check. În fereastra Sintral Check se apasă butonul Start pentru
pornirea testării programului. Dacă în urma testării programului Sintral Check furnizează
mesajele : Syntax OK sau Simulati on Ok atunci programul este cor ect din punct de vedere al
sintaxei și tricotabilității și poate fi trecut pe mașina de tricotat.

Figura 39. Verificarea tricotabilității programului față-spate

Figura 40. Verificarea tricotabilității programului mânecă

50
5.5 Elaborarea procesului tehnologic de confecționare

Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operațiilor necesare transformării materiei prime
în semifabricat și produs finit, și anume toate tipurile de cusături folosite pentru ansamblarea
panourilor: cusătura triplock pe linia umărului și cusătură simplă l a aplicarea reperelor pe față și
a etichetei de compoziție.
Pentru elaborarea procesului tehnologic s -a ținut cont de asigurarea realizării calitative a
fazelor efectuate, precum și respectarea parametrilor de coasere specifici produselor tricotate.
Încă din etapa de proiectare a programelor de tricotare s -au avut în vedere și valorile pentru
adaosul de lejeritate cât și rezerva de coasere.
Puloverul este confecționat dintr -un tricot din bătătură, obținut sub formă de panouri
plane (dreptunghiulare) ce sun t supuse apoi unui proces de croire, după care reperele au fost
surfilate (figura 41 ), iar în final de a samblare prin coasere (figura 42 ).

Figura 41. Surfilarea reperelor componente ale produsului

51

Figura 42. Harta tehnologică a produsului

Tabelul 11. Succesiunea operațiilor procesului de confecționare a produsului

Nr. Crt. Conținutul fazei tehnologice Tipul cusăturii
1 Asamblează platcă inferioară cu fața Cusătură lanț cu două fire
2 Asamblează platcă superioară cu faț a Cusătură lanț cu două fire
3 Aplicare epolet pe platca superioară Cusătură lanț cu două fire
4 Aplicare buzunar pe faț ă Cusătură lanț cu două fire
5 Se execută cusătura de asamblare pe linia
umărului Cusătură lanț cu două fire
6 Aplicare bentiță la mânecă Cusătură lanț cu două fire
7 Aplicare mâneci Cusătură de încheiat -surfilat
8 Se execută cusăturile laterale Cusătură de încheiat -surfilat
9 Fixarea marginilor slițului Cusătură lanț cu două fire
10 Aplică garnitura tubulară Lanț în două fire (kett)
11 Însemnarea nasturilor –
12 Coaserea nasturilor –
13 Finisare (inclusiv tratament umidotermic) –

52

Operația de finisare

Prima operație de finisare a produsului este călcarea. Aceasta s -a realizat pe o presă de
călcat industrial ă, cu aburi, specifică tricotajelor. Produsul a fost așezat pe perna de călcat și a
fost furnizat aburul tehnologic, fără a fi necesare alte forțe de întindere sau presare. Finisarea
produsului are rolul de a îmbunătăți funcția estetică a acestuia. Se aplică diferențiat în funcție în
funcție de forma produsului, structura tricotului și materia primă.

Figura 43. Operația de călcare și aburire a produsului finit

Operația de etichetare

Etichetarea are rolul de a contribui la îmbunătățirea calit ății produsului. Prin etichetare
este creată o nouă funcție a produsului și anume aceea de a se face cunoscut beneficiarilor.
Eticheta prezentă în cusătura lateral (partea stângă) a produsului prezentat în acest proiect este o
etichetă de compoziție și de întreținere, prin simboluri care specific ă modul de spălare, călcare,
albire, curățare chimică, călcare, uscare.
Etichetarea presupune respectarea strict a unor condiții impuse de beneficiar privind:
poziționare pe produs, modul de fixare pe produs , clar itatea și corectitudinea î nscrisurilor de pe
etichetă. Nerespectarea condițiilor de etichetare, conduce la apariția unor etichete cu
neuniformități ca de exemplu: etichete din materiale rigide ce produc disconfort la purtare,
poziț ionate incorect, cu înscr isuri nelizibile, incomplete sau incorecte.

53

Tabelul 12. Simbolurile operațiilor de întreținere ale produsului
Operația de întreținere Simbol Explicații
Spălare
Produsul de spală la mașină, la
temperature indicată, în acest
caz, 30 de grade.
Albire
Nu se recomandă albirea
Uscare
Nu se usucă prin centrifugare,
ci în poziție orizontală
Călcare
Călcarea se face până la maxim
120° C
Curățare chimică
Produsul nu se curăță chimic

Operația de ambalare

Ambalarea produselor este operația care se realizează de obicei în condițiile impuse de
către beneficiarul comenzii. Asigurarea calității în această etapă presupune: aprovizionarea cu
toate materialele necesare, în cantitatea și la nivelul de calitate dorit, respectarea cu fidelitate a
instrucțiunilor de ambalare impuse, verificarea inițială a materialelor necesare (pungi, cutii,
etichete ce urmează a fi lipite pe ambalaj).

Figura 44. Ambalarea produsului

54
CAPITOLUL 6. Analiza situației
6.1 Analiza SWOT
Analiza SWOT urmărește să evidențeze aspecte legate de mediul intern al firmei și de
mediul extern în care aceasta își desfășoară activitatea. Din analiza mediului intern rezultă
punctele tari ale companiei (avantaje pe care acestea le deține în raport cu alte firme din mediul
în care acționează) și punctele slabe (dezavantaje care rezultă din comparația cu concurența).
Analiza mediului extern va furniza informații despre oportunități (acele elemente care pot
reprezenta o influență pozitivă as upra activității firmei) și despre amenințări (acele elemente ale
mediului care pot influența negativ activitatea).

Puncte tari
 Numărul mașinilor de tricotat performante;
 Gradul de automatizare a utilajului;
 Timpul procesului de fabricație;
 Deținerea unei forțe de muncă calificată;
 Experința în domeniu;
 Preocupări deosebite în domeniul calității și al protecției mediului înconjurător;
 Atenție deosebită oferită nevoilor consumatorilor (nevoia de unicitate, de adaptabilitate la
nou, etc);
 Produsede calit ate superioară (folosind fire textile de calitate);
 Capacitate mare de adaptare la cerințele consumatorilor;
 Distribuția produselor prin magazinul propriu.

Puncte slabe
 Numărul mic de angajați;
 Buget redus pentru promovarea firmei;
 Grad scăzut de acoper ire a pieței;
 Lipsa unor strategii și politici de marketing pentru piața europeană și românească a
societății;
 Acoperirea ne uniformă cu comenzi a capacității de producție pe parcursul unui an;
 Numărul mare de concurenți;
 Lipsa unei politici de promovare cl ară și eficientă.

55
Oportunități
 Posibilități de dezvoltare a pieței ;
 Îmbunătățirea sistemului de producție;
 Atitudinea populației față de produsele românești;
 Implementarea managementului inovării;
 Acces la ultime le inovații și posibilitatea achiziționării lor constante;
 Extinderea pe piața internă (deschiderea unui nou magazin într -o altă zonă sau într -un alt
oraș);
 Existența unui potențial nevalorificat pe anumite piețe externe.
Amenințări
 Politica monetară și valutară;
 Legislația privind protecția mediului;
 Existența pe piață a unui concurent mai puternic (S .C. AUGSBURG S.R.L.);
 Cadru legislativ instabil;
 Deprecierea monedei europene în raport cu moneda națională, în condițiile în care
contractele cu clienți i sunt în euro;
 Solicitările pieței de scădere a prețului și de creștere a calității;
 Posibilitatea piederii furnizorilor importanți (falimentul sau neînțelegeri între ei și firmă).
În urma acestei analize firma va încerca valorificarea la maximum a puncte lor forte de
care dispune, să depășească slăbiciunile, să profite de ocaziile favorabile și să prevină
eventualele riscuri.
6.2 Analiza competitorilor
Competitorii sunt organizații similare care încearcă să satisfacă aceleași nevoi ale
clienților și care sun t percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea cerințelor lor.
Concurenții unei firme se pot înscrie în una din următorele categorii:
 Rivalitatea existentă pe piață între producătorii mai vechi;
 Apariția de noi firme concurențiale;
 Produse alternative.
Numărul firmelor care produc și comercializează produse textile este destul de mare în
zona Moldovei. Deși este o societate cu experi ență, firma Jatex se confruntă și cu problema
concurenților care pot fi considerată o amenințare, deoarece fir mele existente pe piață se pot,
dezvolta pe o nouă gamă de produse, practicând prețuri mai mici, la aceeași calitate.

56
În industria textilă rivalitatea între firmele existente este mare deoarece sunt multe firme
care produc și comercializează articole tric otate, drept pentru care firma noastră le consideră ca
fiind „concurenți puternici ”. Principalii producătorii cu care firma este în concurență sunt :
1. SC. A UGSBURG SRL, Piatra Neamț – firma realizează producție de serii mici în
domeniul tricotajelor. Gama de produse și servicii oferite de SC AUGSBURG SRL este
reprezentată de articole de îmbrăcăminte tricotate pentru bărbați, femei și copii, după
design -ul propriu sau al beneficiarului ;
2. SC. SMIRODAVA SA, Roman – este o societate cu tradiție pe piața tricotajelor tip lână
cu 40 de ani de activitate neîntreruptă. Activitatea principală este fabricarea de pulovere,
veste, jachete, rochii, compleuri și alte articole similare tricotate într -o gamă foarte
diversificată. Firma a implementat în anul 2004, Sistemul de Management al Calității
ISO 9001:2001 , pentru a se asigura că vor oferi un standard înalt de calitate privind
produsele și serviciile oferite;
3. SC.BUCOVIN A TEX SA, Rădăuți – este dotată cu tehnolo gie de ultimă generație și
personal bine pregătit, cu o experinenă în domeniu de 24 ani. Materia primă folosită este
foarte diversificată: lână, amestecuri cu acrilic, bumbac, amestecuri cu in, mohair, cât și
fire elastice de la cunoscute filaturi din lume ;
4. SC.TRICOTAJE R SA, Focșani – înființată în anul 1977, produce îmbrăcăminte
exterioară pentru femei, bărbați, copii și are un efectiv de aproximativ 180 de mncitori.
Tricotul se realizează din fire 100% acrilice sau în amestec, pe mașini electronice de
tricotat rectilinii, marca STOLL.

Se poate observa că firma trebuie să facă față unei presiuni concurențiale import ante,
deoarece principalii concurenți sunt firme cu experință în domeniu, care intervin în întâmpinarea
nevoilor clienților. Firma Jatex pentr u a se menține pe piață folosește strategia calității, prin
utilazarea materiilor prime de calitate și investiția permanentă în utilaje.

57
CAPITOLUL 7. Strategia de marketing
7.1 Misiune
Misiunea firmei JATEX: “ Încercăm să rezolvăm orice solicitare cu care se confruntă
organizația noastră și oferim doar cea mai bună tehnologie și cele mai inovatoare produse.
Așteptăm noi soluții din partea furnizorilor noștri și noi înșine inovăm prin produse pentru a da
tricotaj elor noastre o viață mai lungă și mai productivă.”
Firma încercă să stabilească o relație cât mai bună cu furnizorii, pentru a primi periodic
informații despre firele textile, realizând produse de calitate din cele mai bune materii prime.
7.2 Obiective de mar keting
Odată realizată analiza SWOT, compania poate să treacă la stabilirea unor obiective
concrete, acestea fiind cele care determină direcțiile generale ale strategiei. Aceste obiective
transpun în termeni de marketing obiectivele financiare ale companie i. La rândul lor obiectivele
de marketing pot fi de natură cantitativă și calitativă. Printre obiectivele cantitative se numără:
 Creșterea cotei de piață cu 20 % în anul 2017;
 Creșterea profitului cu 10 % pe an (începând cu anul curent);
 Creșterea vânzărilor și atragerea unui număr cât mai mare de clienți;
 Gradul de acoperire a pieței de 40% începând cu anul 2017.
Obiectivele calitative:
 Crearea unor prețuri promoționale de 10 %;
 Creșterea gradului de notorietate a firmei în rândul populației (se va realiza o
campanie de promovare prin intermediul mai multor canale).
Se urmărește, modificarea în sens favorabil a percepțiilor consumatorilor potențiali,
respectiv formarea unei idei corecte despre firmă, respectiv despre produsele pe care le oferă și
avantajele lor.
7.3 Piețe țintă. Segmentare. Analiza clienților
Piața țintă

Piața întreprinderii reprezintă spațiul economico -geografic în care aceasta este prezentă
cu produsele și serviciile sale, unde potențialul său uman, material și financiar îi conferă o
anumită influență și un anumit prestigiu. Procesul complex de adaptar e a ofertei întreprinderii la
necesitățile pieței presupune un efort de identificare, analizare și cuantificare a pieței. În urma

58
acestui proce s de analiză, în funcție d e caracteristicile pieței căreia i se adresează, întreprinderea
va decide pentru ce alt ernativă strategică de abordare a pieței va opta.
Firmele folosesc piața ca sursă de oportunități și de inspirație deoarece orice schimbare în
configurația pieței obligă firma să acționeze și să se adapteze. Piața aleasă de firmă este o piață
în creștere, iar pentru păstrarea și lărgirea poziției pe piață întreprinderea va adopta o strategie
bazată pe:
 Stabilirea unui preț convenabil;
 Diversitatea sortimentului de produse;
 Îmbunătățirea calității produselor.
Piața țintă trebuie identificată întrucât nu este posibil și nici de dorit ca o organizație să -și
realizeze pro dusele pentru toți potențiali clienți, deoarece resur sele sunt insuficente, clienții
posibili sunt răspândiți în diferite zone geografice, nevoile clienților se mo difică rapid și sunt
concurenți puternici ce dețin unele piețe.
Firma Jatex are o identitate bine definită, fiind cunoscută ca producător în sistem lohn de
către clienții companiei. Astfel s -au obținut contracte de parteneriat cu numeroase fi rme din
Europa: Germania, Regatul Unit , Fran ța, Belgia.
Produsul care face obiectul lucrării este lansat sub marcă proprie, de către compania
Afibel. Stabilită în 1978, Afibel oferă clienților produse în pas cu moda, îmbunătățite în funcție
de sezon. Poziția pe piață este caracterizată prin:
– Produse de calitate ;
– Stil specific recunoscut de clienți;
– Produse disponibile într -o gamă largă de mărimi.
Afibel este brand -ul seniorilor care aleg să dea atenție specială prezenței lor. Calitatea și
stilul Afibel sunt accesibile pentru toate femeile, indiferent de mărime și forma corpului. Brand –
ul Afibel face parte din grupul Damartex, o companie din F ranța, înființată în 1953. Aceasta este
împărțită în două sectoare:
 Activitatea de textile: Damart, Afibel, La Maison du Jersey, Xandres
 Casă și stil de viață: Sédagyl, Delaby, Coopers of Stortford, Vivadia and
Jours Heureux.4
Brandurile grupul Damartex se bazează pe echipe eficiente, cooperative și mai ales axate
pe clienți. Prin urmare, “fiecare organizație primește mândria de a oferi varietate largă de
procese , de la design -ul produsului până la distribuție, cataloage de creație, vânzări,
merchandiser, marketing, lanțuri de aprovizionare, relații clienți sau vânzări în magazine, prin

4 http://damartex.com/uk/the -group/ (accesat la data de 10.05.2017)

59
care compania aspiră să livreze calitate, valoare și cel mai important o legăt ură cu clienții, de
neegalat.”5
Viziunea firmei Damartex: “dăruim zâmbete la cei peste 55 de ani de creație și distribuție
de produse specifice stilului, confort și soluții i novative pentru viața de zi cu zi.”
Damart se poate găsi în Franța, Regatele Unite, Belgia, Luxemburg, Elveția și Statele
Unite, de asemenea are parteneri în Australia, Cipru și Spania pentru a distribui produsele la cei
peste 10 milioane de clienți din lumea întreagă. Compania își ajustează constant colecțiile pentru
a inspira vit alitate, inovație și grijă, prin produsele sale și prin relațiile cu clienți i.

Segmentare

Segmentarea pieței reprezintă “metoda de împărțire a pieței în segmente (grupuri de
indivizi) cu trăsături și necesitați similare și comportament omogen față de un produs, marcă sau
firma.”6 Procesul de segmentare a pieței reprezintă un loc important în cadrul activităților de
marketing ale organizațiilor. Segmentarea nu reprezintă un scop în sine, ci urmărește punerea în
aplicarea a unei strategii de marketing.
Obiectivul constă în î mpărțirea clienților individual în grupe cât mai omogene cu putință.
Astfel, clienții din fiecare grupă vor reacționa asemănător la unul dintre factorii de piață, iar cei
din grupe diferite vor reacționa diferit.
Un segment de piața p oate fi constituit dintr -un grup de persone, din grupuri de
organizații, care au una sau mai multe caracteristici similare, ce le determină nevoile identice
pentru un tip de produs. Criteriile de segmentare au la bază diferite variabile, cum ar fi:
caracte ristici ale persoanelor, utilizarea produsului. Alegerea segmentului este un pas important,
deoarece o alegere greșită limitează dezvoltarea a unei strategii de marketing eficientă.
Produsul analizat este un pulover pentru femei, în două culori, destinat feme ilor cu vârsta
peste 45 de ani. Piața produsului pulover poate fi segmentată astfel:
1. După vârstă: – femei peste 45 de ani ;
2. După venituri:
– Persoane cu venituri mari ;
– Persoane cu venituri medii;
– Persone cu venituri mici.

5 http://damartex.com/uk/expertise/ (accesat la data de 10.05.2017)
6 Șef Lucrări Dr. Ec. Lidia Alexa, (2016) Managementul Marketingului , suport de curs, p. 11

60
3. După nivelul de educație :
– Cu studii medii ;
– Cu studii superioare;
– Cu studii post universitare.

4. După modul de viață al consumatorului:
– Femei ce preferă stilul clasic;
– Femei ce preferă stilul elegant;
– Femei ce preferă îmbrăcămintea casual.

Analiza clienților

Obiectivul principal din cadrul companiei este atragerea și fidelizarea de noi clienți.
Orice client, indiferent de cât de mare sau mic reprezintă un interes pentru firmă și se încearcă
mulțumirea acestuia prin calitate și preț.
Clienții firmei Jatex sun t în mare parte din afara țării, aceștia lucreză cu firma de mulți
ani, fiind mulțumiți de produse le oferite. În prezent cei mai importanți clienți sunt: Tango
Fashion din Anglia; Afibel, Kiabi, La redoute, Texeurop din Franța. Firma încearcă să păstreze ș i
să consolideze o relație cât mai bună cu fiecare client în parte, de aceea va contacta periodic, prin
telefon și prin e -mail clienții , fiind întotdeauna la curent cu schimbările nevoilor și dorințelor,
încercând astfel să satisfacă cât mai eficient cerințele.

7.4 Poziționare produs
Segmentul ales este unul cu o putere mare de cumpărare și este un consumator care pune
accent pe articolele de vestimentație. Aceaste categorii de clienți vor cumpăra produsul nostru,
deoarece oferim un articol vestimentar în pas cu moda, realizat cu materiale de calitate.
Consumatorii finali sunt femeile cu vârsta peste 45 de ani, cu activitate profesională diversă, cu
venituri medii spre mari.

61
7.5 Avantaje competitive
Factorii care diferențiază producția firmei de competitor i, dincolo de preț, includ:
 Calitatea producției, definită prin calitatea tehnică superioară a produselor;
 Capacitatea de a dezvolta b rand – uri cu imagine puternică, datorită unei combinații de
tradiție și promovare;
 Distribuția rapidă, flexibilă și de încredere;
 Sustenabilitatea și siguranța sistemelor industriale atât în raport cu mediul cât și cu
angajații.
Acești factori de diferențiere provin din caracteristici ale industriei ușoare, între care:
managemnet de calitate, forță de muncă înalt calificat ă, abilitate de inovare, organizare
industrială eficientă, inclusiv tehnologii moderne de informare și comunicare.

62
CAPITOLUL 8. Mix de marketing
Mixul de marketing reprezintă setul de instrumente de marketing pe care o întreprindere
le utilizează pentru a -și atinge obiectivele de marketing pe piața țintă.
O definiție simplă și cuprinzătoare a mixului de marketing se referă la “un ansamblu de
instrumente strategice controlabile de către o firmă, axate în jurul a minim 4 aspecte importante
ale activității de marketing (produsul, prețul, distribuția și promovarea), pe care aceasta le
combină, cu scopul de a produce o reacție pozitivă pe piețele ț intă.”7
Pentru o mai bună înțelegere a conceptului a fost realizată o exemplificare a celor șase
niveluri de ierarhizare a produselor având în vedere domeniul îmbrăcămintei. Familia de produse
denumite „articole de îmbrăcăminte” care a apărut în urma ne voii de a te îmbrăca.
Tabelul 13. Nivelul de ierarhizare a articolelor de îmbrăcăminte

Nivelul de ierarhizare
Familia de produse Articole de îmbrăcăminte
Gama de produse Tricoturi pentru femei
Linia de produse Bluze, veste, jachete
Tipul de produs Pulover cu mânecă scurtă
Marca Afibel
Articolul Pulover Montelimar
8.2 Politica de produs
Politica de produs reprezintă principala componentă a mixului de marketing a companiei,
pentru că, fără a avea produse competitive, adaptate cerințelor pieței țintă, nimeni nu are nici o
șansă în competiția pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienți.
Ciclu de viață a produsului reprezintă timpul cuprins între momentul lansării produsului
pe piață și cel al restrângerii lui definitive de pe piață. Este reprezentat ca un model grafic care
descrie tendința de evoluție a cifrei de afaceri și profitului unui produs, de -a lungul vieții sale
comerciale, durată care diferă de la produs la produs.

7 Șef Lucrări Dr. Ec. Lidia Alexa, (2016), Managementul Marketingului , suport de curs, p. 33

63
Majoritatea specialiștilor în marketing consideră că ciclul de viață al produ sului poate fi
delimitată î n 4 mari faze și anume (figura 45 ):
faza de lansare a produsului, 
faza de
creștere,
faza de maturizare, 
faza de declin a produsului.

Figura 45. Ciclu de viață a produsului (sursa: S uport de curs, Managementul Marketingului)

În urma analizei produselor de îmbrăcăminte prin prisma duratei ciclului de viață se
evidențiază trei categorii (figura 46 ):
1. Produse de îmbrăcăminte de bază: tricourile, ciorapii, lenjeria intimă, etc. care sunt
vândute o perioadă îndelungată de timp, fără a s uferi mari modificări de design pe parcursul
acestei perioade;
2. Produse de îmbrăcăminte „la modă” – Lungimea ciclului de viață a modei este greu de
anticipat totul depinzând de comportamentul cumpărătorilor. Aceasta poate fi definită ca fiind un
stil care este acceptat la un moment dat;
3. Produse de îmbrăcăminte „capriciu” – sunt acele articole de îmbrăcăminte care au o
apariție pe piață și o acceptare foarte rapidă. Se adresează de cele mai multe ori persoanelor
tinere, dar nu numai, ca re caută tot timpul ceva inedit.

64

Figura 46. Categoriile produselor de îmbrăcăminte prin ciclu de viață

Se poate vedea că durata ciclului de viață este mai scurtă, la îmbrăcămintea „la modă”,
deoarece aceaste produse rezistă pe piață de la trei până la șase luni, adică un sezon.
Cu cât articolele de îmbrăcăminte includ mai multe elemente de modă, fie și o culoare „la
modă”, cu atât se scade lungimea ciclului de viață. Cea mai scurtă prezență pe piață o au
articolele de îmbrăcăminte „capriciu”. În general, durata ciclului de viață a acestor tipuri de
haine nu depășește zece săptămâni. În industria de îmbrăcăminte procesul de obținere a noilor
produse de îmbrăcăminte este foarte important datorită frecvenței mari de lansare a noilor
colecții de îmbrăcăminte.
Strateg ia de produs este fundamentată pe obiectivele generale ale întreprinderii, în strănsă
legătură cu strategiile de preț, promovare și distribuție. De asemenea, alternativele strategice
adoptate de întreprindere trebuie riguros corelate cu etapa din ciclu de viață a produsului, precum
și cu potențialul întreprinderii și imaginea acesteia, fără a fi neglijate nici așteptările
cosumatorilor.
Produsul preze ntat în cadrul lucrări (figura 47 ) este un pulover feminin realizat dintr -un
tricot îmbunătățit cu structur a jacard, așezându -se pe corp, oferind un efect slim. Are un design
de calitate cu șlițuri laterale, cu nasturi pe umeri, cu mâneci terminate în dugi transversale și cu
un buzunar în partea dreaptă. Materia primă este constituită dintr -un amestec de 50 % b umbac și
50 % acrilic, oferind produsului un tușeu moale și plăcut la atingere.

65

Figura 47. Pulover tricotat – vedere din față (Sursa: https://www.afibel.com/uk)

Produsul este disponibil în două culori (figura 4 8) și în următoarele mărimi: 34/36, 38/40,
42/44, 46/48, 50, 52, 54, 56, 58.

Figura 48. Prezentarea culorilor pentru produs (Sursa: https://www.afibel.com/uk)

66

În perioada de lansare pe piață, firma va opta pentru o strategie de adaptare pentru a
răspunde exigențel or specifice pieței, respectiv celor ale segmentului de consumatori. Atunci
când produsul va ajunge în faza de creștere, firma va adopta o strategie a diferențierii calitative,
în vederea realizării unei imaginii puternice de marcă a produsului și maximizarea cotei de piață.
În faza de maturitate, întreprinderea se va gândi la o strategie de înnoire a produsului,
căutând să mobilizeze întregul său potențial material, uman și financiar în vederea men ținerii
cotei de piață și a maximizării profitului.
8.3 Politica de preț
Strategia de preț este un instrument deosebit de folosit pentru îndeplinirea tuturor
obiectivelor de marketing. Elaborarea unei strategii eficiente de preț presupune corelarea prețului
cu celelalte trei componente ale mixului. Prețul produsului se bazează pe caltățile și trăsăturile
acestuia, cu cât acestea sunt mai bune, cu atât prețul stabilit este mai mare.
Astfel fixarea prețurilor s -a realizat prin parcurgerea a două etape și atinger ea a două
obiective. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor și atingerea unei marje de pr ofit, iar al
doilea obiectiv viz ează atragerea unui număr cât mai mare de clienți. Am determinat prețul în
funcție de cost și apoi prețul de diferențiere de co ncurenți.
Firma a descis să adopte strategia prețului înalt concepută să scoată în evidență existența
unei categorii de consumatori care sunt dispuși să plătească prețuri ridicate pentru un produs de
calitate. Prin practicarea unei astfel de strategii, fir ma va genera un nivel mare a veniturilor, și
implicit profit, comparativ cu practicarea unor prețuri mai scăzute.

8.4 Politica de promovare
Activitatea de promovare a produsului nu se poate desfășura la întâmplare, de aceea
firma trebuie să comunice în permanență cu mediul extern, să utilizeze tehnici de atragere a
consumatorilor. Se vor folosi sisteme de informare permanentă prin activități ce să ducă la
cunoaș terea și apoi la creșterea imaginii produselor și a firmei. Promovarea vânzărilor firmei este
orientată spre intermediari , practicând prețuri diferențiate folosind bonificații sau discount -uri
pentru a influența volumul comenzilor.
Pentru comunicarea media se apelează în general la televizor, presa, reviste, afișe, radio,
cinema. S -a exclus de la început reclama la televizor și în cinematografe, de asemenea nu vom
apela nici la afișe sau reviste, deoarece cheltuielile vor fi foarte mari. Reclama radio rămâne

67
singurul element media care va promova mesajul publicitar al firmei , difuzată în Franța, Belgia,
Luxemburg, Elveția . Acesta a devenit în zilele noastre foarte apropiat de ascultător, ceea ce
reprezintă un mare avantaj atunci când este folosit în promovarea unor produse. Un alt avantaj îl
constituie costul relativ redus comparativ cu celelalte medii de promovare.
Astfel pentru campania de promovare la radio se va realiza un spot de aproximativ 30 de
secunde care va fi difuzat la diverse ore ale zilei, în special dimineața, pentru a ajunge la mai
mulți ascultători.
Promovarea imagini i produsului constituie un potențial factor de succes pentru firmă,
oferindu -i acesteia un avantaj concurențial foarte important și obținerea unor rezultate economice
bune. Prin intermediul internetului se dorește promovarea produselor și creșterea vânzări lor,
utilizând magazinul online, https://www.afibel.com/fr/ . În figura 49 este prezentată pagina „de
acasă ” (home page) a site -ului.

Figura 49. Prezentarea site -ului https://www.afibel.com/fr/

Banner -ul afișat pe prima pagină este schimbat în funcție de sezon și permite cu un singur
click accesarea produselor noi din colecție. Pentru accesarea mai ușoară a site -ului produsele
sunt împărțite pe categorii și anume: femei, bărbați , lenjerie, pantofi și casă. Produsele destinate
femeilor sunt împarție la rândul lor în: bluze, tricou polo, tricou cu mânecă scurtă, jachetă,
pulover, pantaloni, bermude, pantaloni spor t, fustă, rochii , etc. (figura 50 ).

68

Figura 50. Produse destinate femeilor (Sursa: https://www.afibel.com/fr/ )

Produsele firmei sunt prezentate printr -o ima gine, sub aceasta sunt prezentate culorile
disponibile, denumirea și prețul lor. “Montelimar” este denumirea produsului pe site, acesta fiind
încadrat în categori a “pulover” (Sweater, cardigan).

Figura 51. Prezentarea produsului pe site ( Sursa: https://www.afibel.com/fr/ )

69
Cu un singur click pe imagine, clientul poate afla mai multe informații despre produs,
cum ar fi: mărimile disponibile, materia primă folosită, precum și o scurtă d escriere a produsului.
(figura 52 ).

Figura 52. Descrierea produsului (Sursa: https://www.afibel.com/fr/ )

De asemenea promovarea se va realiza și prin participarea la târguri de profil, utilizându –
se mijloace specifice de promovare: catalog, flyre, broșuri de prezentare, etc. Târgurile sun t
locurile de întâlnire între producători, oameni de afaceri, comercianți, consumatori. Acestea se
constituie în schimburi de informații, contacte, întâlniri de afaceri, încheiere de contracte.
Catalogului, ca material publicitar, trebuie să i se acorde importanța cuvenită. Firma
trebuie să -și promoveze produsele și cu ajutorul catalogului pornind de la ideea că acesta este un
instrument de vânzare, un magazin cu imagini, fotografiile jucând un r ol major. Trebuie acordată
o mare atenție în ceea ce privește alegerea formatului, punerea în pagină, conceperea copertei
catalogului care să reflecte cât mai bine imaginea firmei, să -l invite pe cititor să -l deschidă
(prezentarea unuia sau mai multor prod use reprezentative pentru firmă, de preferință fără preț
sau referințe).
Eficiența participării firmei la un târg specializat se cuantifică, prin încheierea de
contracte, câștigarea de noi colaboratori.

70

8.5 Politica de distribuție

Deciziile referitoare la strategia de distribuție au un impact decisiv asupra capacității
firmei de a îndeplini obiectivele sale de marketing și asupra celorlalte compone nte ale mixului.
Firma va distribui produsul printr -un canal scurt, folosind doar un intermedia r, și anume
firma Damartex. De asemenea, firma va alege o distribuție exclusivă, deoarece produsul este
lansa t sub marca proprie.
Astfel prin alegerea acestei strategii, firma urmărește să obțină un control ridicat asupra
canalului, o stabilitate a prețulu i și profituri mari. Intermediarii vor fi puțini și care au o reputație
bună, care contribuie în mod semnificativ la creșterea imaginii firmei.
Adoptarea acestei strategii în ceea ce privește distribuția va putea fi adoptată datorită
calității produsului, dar și a segmentului țintă vizat, consumatori care sunt dispuși să plătească
pentru un produs de calitate.

71

CAPITOLUL 9. Monitorizare și control

Sistemul de control este componenta finală a activității de marketing. În această etapă a
planului de marketing este necesară supravegherea reacțiilor pieței față de produs. Este necesar
să se analizeze gradul de satisfacere a nevoilor cărora le este desti nat. Trebuie analizat
comportamentul consumatorului și este nevoie să se obțină informații legate de determinarea
nivelului de acceptare a produsului de către piață.
Pentru a vedea dacă programul de marketing a obținut rezultatele dorite, se pot folosi
criterii de evaluare și anume: analiza vânzărilor, analiza raportului costuri – beneficii, analiza
efectelor datorate acțiunilor promoționale.
După colectarea datelor f irma va organiza ședințe pentru a monitoriza progresele
realizate și pentru a stabili modul de realizare a următoarelor activități/strategii. Se vor întocmi
lunar rapoarte privind gradul de realizare a activităților propuse.
În cazul în care totalitatea c heltuielilor efectuate de către firmă pentru producerea și
lansarea produsu lui se justifică, atunci se prec onizează că firma va avea succes în rândul
consumatorilor, iar firma va avea profit.

72
CAPITOLUL 10. Aplic ații ale structurilor cu desene de culoare și
combinate pentru decora țiuni interioare
10.1 Textile tehnice
Textilele tehnice au atras o atenție considerabilă, utilizarea fibrelor din tricotaje și pentru
alte aplicații decât pentru îmbrăcăminte și echipamente nu reprezintă un fenomen nou și nu este
legat în e xclusivitate de aparița fibrelor și a textilelor artificiale moderne.
Conform definiției date de lucrarea “Textile Terms and Definitions” fibrele și textilele
tehnice sunt “materiale textile produse în primul rând pentru proprietățile și performanțele lor
tehnice și nu pentru caracteristicile estetice sau decorative”.
Domeniile de aplicare a textilelor tehnice sunt:
 Agrotech: agricultură, piscicultură, aquacultură, golticutură și silvicutură ;
 Buidtech : construcții ;
 Clothtech : componente tehnice pentru încălțăminte și îmbrăcăminte ;
 Geotech : geote xtile;
 Hometech : componente tehnice pentru echipamente, textile din mediul casnic și
pentru acoperitorii pentru podele ;
 Indutech : filtrare, transmisie, curățătorie și alte utilizări in dustriale ;
 Medtech : textile medicale;
 Mobiltech : automobile, transport, căi feroviare și aeronave ;
 Packtech : impachetare ;
 Protech : echipamente de protecție;
 Sporttech : textile pentru sport.
Sectorul textilelor tehnice este un sector divers și dinamic, cupr inzând o mare diversitate
de materiale, produse, procese și aplicații. În zilele noastre, sectorul textilelor tehnice
înregistrează dezvoltarea cea mai spectaculoasă în cadrul general al industriei textile.

Asemănări și deosebiri

Principalele asemănări dintre materialele textile clasice și cele tehnice se referă la tipuri
de materii prime și la tehnologiile textile de obținere a materialelor, în timp ce principalele
diferențe existente între textilele tehnice și cele tradiționale p ot fi sintetizate ca fiind următoarele:

73
 Destinația – alte domenii decât cea textilă, ca de exemplu industria aeronautică,
pentru scopuri militare, pentru construcții, etc;
 Caracteristicile materiale – textilele tehnice trebuie să aibă performanțe în
aplicațiile cerute de utilizarea sa;
 Încercările textilelor tehnice se realizează după standarde proprii;
 Durata de viață – în cazul geotextilelor să fie comparabilă cu a construcțiilor din
care fac parte, iar în cazul produselor igienice să fie foarte scurt ă;
 Costurile de producție – pot fi mai mari decât al materialelor textile clasice.

10.2 Textile pentru decorațiuni interioare (hometech)

Articolele decorative și de uz casnic delimitează următoarele utilizări ale trico turilor,
prezentate în figura 53 .

Figura 53. Clasificarea articolelor decorative și de uz casnic
Articole
decorative
și de uz
casnicPerdele
Draperii
Cuverturi
Covoare
Stofe de
mobilăFețe de
masăLenjerie
de patProsoape

74

10.3 Particularizarea tricoturilor cu desene la amenajări interioare

In cadrul articolelor hometech, articolele decorative reprezintă un sector bine definit, ele
trebuind însă să îndeplinească, pe lângă criteriile estetice, și o serie de cerințe legate de confort,
rezistență la murdărire, dar și siguranța în utilizare. În figura 54 sunt prezentate structure cu
desene de culoare și combinate aplicate articolelor decorative.

Figura 54. Structuri tricotate utilizate in domeniul hometech

75
Concluzii

În cadrul lucrării de diplomă s -au anal izat aspectele tehnologice privind realizarea unui
produs de îmbrăcăminte exterioară, dest inat femeilor , obținut din tricot.
S-a observat că produsul analizat are la bază structuri cu desene de legătură și combinate,
iar utilajul folosit pentru realizarea articolului este o mașină ce ap arține firmei STOLL –
Germania, numită CMS 303 TC. Principalele caracteristici tehnice și mecanisme ale mașinii au
fost prezentate în cadrul capitolului 3.
Pentru determinarea principalelor proprietăți fizico -mecanice ale firelor, ce constituie
mate ria primă s -a constatat că firul are o compoziție de 50% bumbac + 50% acrilic și o finețe de
15/1.
S-a întocmit schema procesului tehnologic și s -au analizat operațiile în succesiunea de
executare pentru a observa traseul pe care -l parcurge materia primă î n vederea transformării în
tricot sau articol din tricot. În vederea proiectării produ sului s -au calculat principali parametri de
structură și s -au stabilit pierderile și indici de consum.
În urma calculelor necesare proiectării produsului am stabilit reglajele mecano –
funcționale ale mașinii de tricotat și am realizat programul de tricotare.
De asemenea, în cadrul lucrării am realizat un plan de marketing privind lansarea
produsului. Am început prin analiza Swot a firmei și prezentarea principalilor com petitori ai
firmei. Capitolul 8 s -a axat pe cele patru aspecte importante ale activității de marketing (produs,
preț, distribuție și promovare).
În concluzie putem spune că articolele de îmbrăcăminte obținute din tricot trebuie să
dețină o promovare activă, pentru a fi cunoscute de clienți .

76
Bibliografie

1. MACOVEI L, ȘERBAN V, Tehnologii și utilaje în tricotare, Ed ,,Gh.Asachi”, Iași,
2002 ;
2. COMANDAR C., Struct ura și proiectarea tricoturilor, Ed. CERMI, IAȘI 1998;
3. DEMETRA D. L., Fizico -chimia și proprietățile fibrelor, Ed. Performantica, 2012 ;
4. Bordeianu D. L., Tehnologii și utilaje în filaturi, vol .I, Filatura de bumbac, Editura
Performantica, Iași, România ;
5. TĂRĂB OANȚĂ, Materii prime textile , Editura ,,Gh.Asachi” Iași 2002
6. Nita M., Com unicare si promovare in domeniul textil , E d ASE, Bucuresti 2006 ;
7. NOTE DE CURS – Tehnologii si utilaje in tricotaje – Laura Macovei
8. NOTE DE CU RS – Structura Tricoturilor – Laura Macovei
9. NOTE DE CURS – Managementul Marketingului – Lidia Alexa
10. https://www.bvb.ro/info/Raportari/JATX/JATX -raport%20trim%20I%202010.pdf
(accesat la data de 5 .05.2017)
11. https://www.bvb.ro/info/Raportari/JATX/JATX -Raport%20sem%20I%202010.pdf
(accesat la data de 5 .05.2017)
12. http://damartex. com/uk/expertise/ (accesat la data de 10.05.2017)
13. https://www.afibel.com/fr/ (accesat la data de 10.05.2017)

77
Anexa 1 Fișe tehnologice pentru tricotare

78