Șef lucrări dr. Chior escu Esmeralda [611468]

UNIVERSITATEA DE ȘTII NȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION
IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific,
Șef lucrări dr. Chior escu Esmeralda
Student: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA DE ȘTII NȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION
IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Sistem de irigații pentru
grădini verticale

Conducător științific,
Șef lucrări dr. Chiorescu Esmeralda
Student: [anonimizat]

2020

Anexa 3

DECLARAłIE,

Subsemnatul/subsemnata …………………………………., student (ă) la
Universitatea de Stiin țe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi,
Facultatea de …………………………………………… …………………. …………………….., specializarea
………………………………….. ………………………. …………… ……………………………………,
declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal, privind falsul în
declara ții, că lucrarea cu titlul “Titl ul complet al lucrării” nu este un plagiat, fiind crea ția mea
person ală.
Lucrarea este elaborată de mine si nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau
institu ție de învă țământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lu crare, cu respectarea regulilor de
evitare a plagiatului:
− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar si în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele si de țin referin ța precisă a sursei;
− reformularea în cuvinte proprii a textelor s crise de către al ți autori de ține referin ța
precisă;
− rezumarea ideilor altor autori de ține referin ța precisă la textul original.
Am luat la cunostin ță de faptul că, în cazul în care se va dovedi că lucrarea a fost
plagiată, voi fi exmatriculat (ă) sau, dac ă plagiatul va fi dovedit după a bsolvirea studiilor , îmi
va fi anulată diploma ob ținută.

Iasi, data
…………………….
Absolvent: [anonimizat]
_________________________
(semnătura în original)

CUPRINS LUCRARE

CUPRINS LUCRARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
CUPRINS FIGURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.1. Importanța și actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ………………. 7
1.2. Istoria grădinilor verticale ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
2.1 Beneficiile grădinilor verticale ………………………….. ………………………….. ……………… 13
2. TIPURI DE GRĂDIN I VERTICALE ȘI PLANTE ………………………….. ………………. 19
2.2 Sistemul modular ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
2.1.1. Cuibul mic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
2.1.2. Cuibul mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
2.1.3. Cuibul mare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
2.3 Sisteme rețea de sârmă și cabluri ………………………….. ………………………….. …………… 25
2.4 Ziduri vii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
2.5 Pereți peisagistici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
2.6 Pereți vegetal i mari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.7 Pereți modulari (zid – clădire locuință) ………………………….. ………………………….. ….. 28
2.8 Tipuri de plante folosite în construcția grădinilor verticale ………………………….. ……. 29
3. SISTEME DE IRIGAȚII GRĂDINI VERTICALE ………………………….. ………………. 37
3.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37
3.2. Irigarea prin picurare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41
3.2.1. Plasarea emițătorilor ………………………….. ………………………….. ……………………… 43
3.2.2. Structura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 44
3.2.3. Plasarea tubulaturii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 48

CUPRINS FIGURI

Figure 1. 1 Vitis vinifera care se cultivă astăzi în Grecia. ………………………….. ……………………. 10
Figure 1.2 Espalier. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
Figure 1.3 Mur Vegetale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 12
Figure 1.4 Quai Branly Museum (http://www.minus25.com 2013). ………………………….. …….. 14
Figure 1.5 Bridge in France ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
Figure 1.6 Living Wall for voice level (Jacobs 2008). ………………………….. ……………………….. 15
Figure 1.7 Sistem de irigare prin picurare. ………………………….. ………………………….. …………… 15
Figure 1.8 Greywater Treatmen t ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
Figure 1.9 Indoor Air Quality ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
Figure 1.10 Grădini verticale de interior ………………………….. ………………………….. ……………… 18
Figure 2.1 Tipuri de structuri grădini verticale. ………………………….. ………………………….. …….. 20
Figure 2.2 Clasificare gradini verticale. ………………………….. ………………………….. ………………. 21
Figure 2.3 S tructuri independente de: ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
Figure 2.4 Structură: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
Figure 2.5 Etape de realizare sistem modular grădină verticală. ………………………….. ………….. 23
Figure 2.6 Cuib mini. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 24
Figure 2.6 Cuib mediu. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 24
Figure 2.8 Cuib mare. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 25
Figure 2.9 Sistem rețea. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 25
Figure 2.10 Sistem rețea. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
Figure 2.11 Ziduri vii. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
Figure 2.12 Pereți peisagistici. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 27
Figure 2.13 Pereți peisagistici. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
Figure 2.14 Pereți de lo cuit modulari. ………………………….. ………………………….. …………………. 29
Figure 2.15 Hedera helix(left) (Erdoğan and Aliasghari Khabbazi 2012), Parthenocissus
quinquefolia (bottom) (http: //www.henriettesherbal.com 2013), Parthenocissus
tricuspidata (right) (http://www.mi ssouribotanicalgarden.org 2013). ………………………… 30
Figure 2.16 Hydrangea petiolaris (left) (http://www.gardenwithoutdoors.org.uk 2013),
Euonymus fortunei (right) (http://commons.wikimedia.org 2013) ………………………….. .. 30
Figure 2.17 Polygonum bauldschianicum (left) (http://www.thegardeningbible.com 2013),
Lonicera periclymenum (bottom) (http://www.about -garden.com 2013), Clematis vitalba
(right) (http://www.phytoimages. siu.edu 2013) ………………………….. …………………………. 31
Figure 2.18 Humulus lupulus (left) (http://www.crocus.co.uk 2013), ………………………….. ….. 32
Figure 2.19 Vitis amurensis (left) (http://lu irig.altervista.org 2013), ………………………….. ……. 32

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

Figure 2.20 Passiflora caerulea (left) (http://davisla.wordpress.com 2013), ………………………. 33
Figure 2.21 Rubus fruit icous (left) (http://www.gardenworldimages. com 2013), ………………. 34
Figure 2.22 Forsythia suspensa (left) (http://www.stevenfoster.com 2013), ……………………… 34
Figure 2.23 Alte tipuri de plante folosite în construcția grădinilor verticale. Plants for Vertical
Gardens (http://www.ebay.com 2013, http://www.lillealternativet.no 2013,
http://www.dracaena.com 2013, http://www.ikea.com 2013, http://www.agaclar.net
2013 , http://www.cicekstra.com 2013, http://www.jrexotic.com 2013,
http://www.krischanphoto.com 2013, http://hobibahcemiz.net 2013,
http://www.csi.eu.com 2013, http://www.flowershopnetwork.com 2013,
http://nathistoc.bio.uci.edu 2013, http://www.vert -espace.fr 2013,
http://commons.wikimedia.org 2013, http://www.johnstowngardenc entre.ie 2013,
http://www.yaban.gen.tr 2013, http://ru.wikipedia.org
2013,http://www.kaliteliresimler.com 2013, http://www.doriangreen.fr 2013,
http://fr.questmachine.org 2013, http://www. floweroffice.cz 2013,
http://princelandscape.com 2013, http://tuteka .wordpress.com 2013). ………………………. 36
Figure 3.1 Sistem de irigație grădini verticale ………………………….. ………………………….. ………. 40
Figure 3.2 Sistem grădini verticale montaj GrowUp 4 Green ………………………….. ……………… 40
Figure 3.3 Sistem de irigație grădini verticale ………………………….. ………………………….. ………. 42
Figure 3 .4 Sistem de irigație grădini verticale. Insta lare ………………………….. …………………….. 44
Figure 3.5 Sistem de irigație grădini verticale. Componență ………………………….. ………………. 45

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

7

1. INTRODUCERE

1.1. Importanța ș i actualitat ea te mei
În cadrul politicii de mediu un loc important este ocupat de impactul sectorului agricol,
sector ce aduce un aport de cca. 14 % din PIB.
Agricultura din ariile studiate a re aceleaș i dezavant aje structurale care sunt întâlnite și la
nivel național. Se r ealizează o agricultura de subzistenta sau de semi -subzistența, în ferme mici,
individuale, slab echipate, cu randament r elativ scăzut folosind incomplet forța de muncă a
proprietarilo r și utilizând cea mai mare parte a producției pentru u z propriu.
Situaț ia este contrabalansata de societățile agricole comerciale, care stăpânesc cca. 50%
din terenuri, având terenuri concesio nate sau lu ate în arendă , sunt relativ bine echipate, au
randam ent ridicat, dar care cu toate acestea nu folosesc pămâ ntul la adevăratu l lui potențial. [13]
În anul 2005 în Romania rețeaua de irigații acoperea cca. 2,8 milioane de hectare, din
care 1,5 mil ioane de hectare având infrastructura de irigații rec ent reabil itata. Aceasta largă rețea
de irigații a fost subexploa tată în ultimii a ni (1998 – 2007), procentul de utilizare fiind între 15,6
– 37,9% din totalul suprafețelor cu infrastructura reabilitat ă. [13]
Un sistem de i rigare alimentat cu energie elect rică obțin ută de la energia solară oferă
potențial de reduce rea atât a consumul ui de energie electrică obținută din rețeaua națională cât și
a consumului de apă . Un sistem de pompare alimentat cu energie solară permite controlul

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

8 automat al momentului de ir igare și nivelul apei. Componenta a sistemului de irigare prin
picurare ar asigura aplicarea precizie de apă, asigurându -se astfel o scădere a pierderilor de apa
din vânt și de evaporare. Avantajele pe t ermen lung ar fi costuri de operare mai mici și de
economisire a energiei în utilizarea apei.
Grădinăria pe verticală este un mo d unic de a profita de spațiul vertical din grădină sau
chiar din interioare . Aceasta permite instala rea de paturi de flori vert icale permițând un design
chiar și pe pereți i interio ri ai încă perilor .
Grădinile verticale sunt benefice, deoarece oc upă mai puțin spațiu și sunt, de asemenea,
mai ușor de recoltat și întreținut. Cu toate acestea, la fel ca orice altceva în viață, acestea nu pot
fi perfecte.
În general, o grădină vertica lă înfloritoa re, implică o proiectare riguroasă deoarece orice
plant ă are nevoie de condiții specifice de dezvoltare .
Avantajele unei grădini verticale interioare
− Reduce efectul de insula de caldura produs de marile orase in timpul verii .
− Reduce temperatura c u 5 grade in interiorul cladirii in timpul verii .
− Reduce gradul d e ocupare în locuințe .
− Permite un view deosebit .
− Nu este un mare consumator de apa curenta, folosindu -se de un circuit inchis de
irigare. Sistemul de irigare este conceput ca sa minimizeze co nsumul de apa. In
functie de marimea proiectului, sistemul de iri gare este format dintr -o pompa de apa
si un sistem automat de urmarire si dozare a nutrientilor. Daca este vorba de un
sistem mai complex, in care dif erite parti ale gradinii verticale au nev oie diferi te,
atunci sistemul se imparte in segmente diferite car e se administreaza separat. Tubul
de irigare este integrat intre straturile de pasla. Consumul de apa variaza in functie de
conditii, temp eratura, exp unerea la lumina mai puternica, dar spre diferenta de un
gazon sau un spatiu verde, in cazul gradinii vert icale acesta este de 2 -5l/m2/zi.
− 1 mp de vegetatie produce cantitatea de oxigen de care are nevoie un om pe perioada
unui an .
− 1 mp de vege tatie capteaza 130 de grame de praf pe an .
− 60 mp de vegetatie v erticală poate capta pana la 40 de tone de gaze nocive pe an .
− Imbunatateste randamentul persoanelor care locuiesc în spațiile în care sunt

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

9 amplasate
− reduce disconfortul prin aspectul natural .
− Un perete vegetal reduce nivelul poluarii fonice cu pa na la 10 d ecibeli .
Zidul verde numit și grădină verticală este te rmenul folosit pentru a face referire la toate
formele de suprafețe de pereți vegetadate . Zidurile verzi nu numai că sunt spectaculos de
frumoase, dar sunt de asemenea u tile pentru a încuraja ambianța.
Pereții v erzi pot absorbi gazul încălzit în aer, scade atât temperatura interioară cât și cea
exter ioară, oferind o calitate mai sănătoasă a aerului interior, precum și un spațiu mai frumos .
Acestea dețin sau înc etinesc apa de ploaie, asigurând hrană și a dăpost pen tru viața sălbatică .
Unele plante sunt capabi le să crească pe pereți prin rădăcina substanței peretelui propriu –
zis. Tipic dintre acestea sunt speciil e erbacee mici, cum ar fi toadflax cu frunze de iederă, flori de
perete și plante prec um mușchi, licheni ș i ierburi. Dar alte specii sunt adaptate în m od natural
pentru a u rca și peste obstacole, cum ar fi fețele de stâncă, copaci și arbuști. Pentru ca ace stea să
crească cu succes pe ziduri și clădiri, este importantă structur a de sprijin .
1.2. Istoria gr ădinilor verticale
Grădinile verticale cresc în orașele și casele noastre de secole. Crește rea tehnologiei de
grădinărit vertical în secolul XX a făcut ca acest fapt să fie ușor de uitat .
Primele grădini verticale datează din 3 000 î.e.n. în zona Mediterane i. Vița de vie (Vitis
spp.) A fost și continuă să fie o cultură alimentară foarte populară pentru oa menii din regiune,
astfel încât acestea erau cultivate în mod obișnuit în câmpuri, case și grădini din întreaga zonă.
Uneori vi ța a fost plantată în scopul creșterii hranei, iar altele pentru a oferi pur și simp lu umbră
în locurile în care plantarea copaci lor nu era o opțiune.
În figura 1.1. este prezentat un exemplu de Vitis vinifera care se cultivă astăzi î n Grecia.

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

10

Figure 1.1 Vitis vinifera care se cultivă astăzi în Grecia .

În ultimele două secole, grădinăritul pe bază de viță de vie s -a răspândit constant în
întreaga lume, ajutat în mare parte de Mișcarea Garden City. Garden City a c ăutat să integreze
natur a în oraș și, din ca uza amprentei limitate necesare grădi nilor verticale în grad, au de venit
rapid un mod ușor și destul de ieftin de a ecologiza multe orașe. Specii precum Virginia Creeper
(Parthenocissus quinquefolia), Ivy English (Hedera helix) și Bosto n Ivy (Par thenocissus
tricuspidata) sunt istoric unele di ntre cele mai frecvent plantate specii de viță de vie.
Încă utilizate astăzi pe scară largă, aceste plante sunt privite favo rabil pentru capacitatea
lor de a supraviețui difer itelor clime și de a se lipi de fa țade fără ajut orul unui spalier.
Deși grădinări tul vertic al a existat de -a lungul istoriei, recunoașterea sa nu a început până
în anii '80. În special, stimulentele guvernului german pentru ecologizarea orașului au condus la
crearea multor proiec te de grăd inărit ver tical, d eterminând cercetări suplimen tare asupra
beneficiilor term ice ale zidului viu.
În 1987, principalul cercetător german Manfred Köhler a scris o teză despre proprietățile
termice ale grădinilor verticale – modul în care stratul de izolație verde răce ște clă dirile în timpul
verii și păst rează căldura în timpul iernii – și rămâne până în ziua de azi o sursă primară pentru
grădinărit vertical în climat mai rece . De atunci, Köhler a colaborat cu cercetători din întreaga
lume și a contr ibuit la u n faimos ghid german în domeniul grădinăritului vertical:
O altă evoluție a grădinăritului pe verticală este cunoscută sub numele de Espalier.
Copacii espalieri au devenit foarte pop ulari în Franța în anul 2500 î.Hr. și c ontinuă să fie crescuți

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

11 în întreag a lum e astăzi. Espalierii sunt, de obicei, pomi i cu fructe, cu mere și pere ca specii cel e
mai des utilizate. Copacii sunt legați de un cadru de sârmă sau un gard pentru a antrena ram urile
tinere să crească în forme specif ice (procesul poartă mul te asemănă ri cu procesul întreprins
pentru a crea un bons ai).
Sunt cultivate în diverse modele, dintre care cele mai populare sunt linii orizontale, linii
de 45 ° și forme de diamant.
Modelul p rezentat mai sus este cunoscut sub nume le de Candelabra.

Figure 1.2 Espalier .

În anii ’80, botanistul francez de renume mondial Patrick Blanc a început să
experimenteze cu sistem ul său hidroponic de marcă, Mur Vegetale, pe care acum l -a aplicat
proiect elor masive de zidur i verzi de renume internațional din întreaga lume. . A deveni t celebru
la nivel mondial și mulți Starchitects au cooperat cu el în timpul carierei sale.
Primul său proiect de grădină verti cală datează din 1994 cu finalizare în 1996 , când și-a
prezentat crea ția pentru prima oar ă la Festivalul Internațional de Jardin di Chaumont -sur-Loire.
Invenția sa a stâ rnit curiozitatea, entuziasmul și pasiunea în punctul în care Jacqueline Nebout,
responsabilă de municipalitatea din Parcul și Grădina S erviciului din acea vrem e, a s olicitat o
grădină verticală pentru Parcul Floral din Bois de Vincennes. Din acel moment nu s -a opri t
niciodată, iar astăzi Blanc încă mai plantează plante verticale în întreaga lume care arată o nuanță
„verde de plante” în pă rul său blond. Proie ctele Blan c nu implică doar parcuri: în curând creațiile

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

12 sale au invadat Parisul făcând verde pereții unor bou tique fanteziste, clădiri importante precum
Orangiere din Palais du Luxembourg și hoteluri. Și după ce s-a stabilit la Paris, a lucrat în toată
Franța și ap oi în toat ă lumea.
Grădinile lui Blanc sunt probab il cel mai larg tip de grădină verticală recunoscut de
publicul larg. Uimitor, creațiile sale luxuriante subzistă pe un mediu în creștere care cuprinde
doar două foi subțiri de pâslă, cu o grosime totală de doar un m ilimetru. Aceasta înseamnă că
sistemul e ste relativ ușor și fără sol. Din cauza lipsei de sol, zidurile verzi cultivate hidroponic
sunt susceptibile la mai puțini dăunători și sunt necesare mai puține modi ficări stru cturale pen tru
a se încadra în greutate. De la prima instalare a Mur Vegetale, m ulte sisteme similare au apărut
pe piață.

Figure 1.3 Mur Vegetale .

În anii 90, o altă dezvoltare interesantă în tehnologia grădinărit ului vertical a avut loc în
campusul Humber al Universității Guelp h din Toronto, unde o echipă de cercetători a construit și
testat o grădină verticală hidroponică care se va dubla ca un fil tru de aer uriaș. Această cercetare,
finanțată inițial de NASA, a evoluat într -o compa nie cu num ele Nedlaw, care în prezent operează
în afara Onta rio.
Grădinăria verticală continuă să se schimbe și să crească și în comunitatea de bricolaj.
Multe proiecte populare implică reutilizarea diferitelor materiale precum jgheabur ile vechi din
streaș ină, palet e de trans port și organizatori de înc ălțăminte.
Astăzi există mai multe grădini verticale, realizate de diferite companii, pentru proiecte

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

13 ale lui Patric Blanc și mulți alți arhitecți.
Unii au dezvoltat un sistem modular care include pre -recoltar ea plantel or și asamblarea
uscată, tipic pentru pereții vent ilati.
Alții au dezvoltat sisteme cu substraturi speciale de recoltare care îmbunătățesc eficiența
apei, oferind economii notabile în ceea ce privește consumul de apă, sau sist em de casă realizat
cu sticle de plas tic sau paleți din lemn.
Este important să nu uităm că chiar și un perete acoperit de iederă poate fi considerat o
grădină verticală și aduce avantajele unei grădini verticale și că fiecare proiect verde vertical
poate fi rezolvat cu o sol uție pract ică multip lă.
Ținta comună a fie cărei grădini vert icale ar trebui, î n opinia noastră, să îmbunătățească
atât aspectul estetic, cât și caracteristicile tehnico -funcționale ale unei clădiri. Și tocmai pe acest
ultim punct, producătorii de proiecte ar trebui să se concentreze atunci când de cid să insereze o
grădină verticală într-unul dintre proiectele lor, fie o grădină interioară, fie în aer liber. Ambiția
ar trebui să fie să îl consideri un element real al proiectului pentru acoperirea clădirii și nu numai
un element ornamental.
2.1 Beneficiile grădinilor vert icale
Grădinile verticale oferă beneficii economice și ecologice, precum și valoare estetică.
Beneficiile se schimbă în funcție de locul amplasării și dezvoltării, clădiri diferite, tehnologii ,
selecții de plante și acop erire a plantelor.
1. Frumusețea abundă și adaugă dramă vizuală (fig. 16)
Plantele fac p arte dintre ce le mai rapide și mai eficien te reacții pentru rectificarea
percepțiilor negative ale une i zone, îmbunătățirea profilului public al clădiril or și îmbunătățirea
semnificativă a condițiilor vizual e, economice și sociale ale orașului.

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

14

Figure 1.4 Quai Branly Museum (http://www.minus25.com 2013) .

2. Transformă și îmbunătățesc vizual pereți i simpli sau urâți . Oferă protecție clădiri lor
Protecția clădirilor constă în principal prin reducerea fluctuațiilor de temperatură asupra
clădirii. Fluctuațiile scăzute de temperatură reduc dilatarea și contracția materialelor de
construcție și exti nd durata de viață a clăd irii. Zidurile verzi protejează clădiri le de raze le
ultraviolete și de ploaia acidă conducând la creșterea durabilit ății clădirilor .

Figure 1.5 Bridge in France
(http://pixpeedia.blogspot.com 2013, http://twistedsifter.com 2 013).

3. Efect de antifonare a clădirilor
Solul și plantele formează o barieră tampon de zgomot care reduce semnificativ zgomotul
și vibrațiile exterioare (pâ nă la 40dB) din interiorul caselor și locurilor de muncă. Un gard viu
mic ampla sat în jurul unui spa țiu de lucru va reduce zgomotul cu 5 decibe li (Dunnett și

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

15 Kingsbury 2004, Erdogan și Aliasghari Khabbazi 2013, http://gsky.com 2013, Jacobs 2008,
Wong et al 2010).

Figure 1.6 Living Wall for voice level (Jacobs 2008) .

4. Conserv ă apa . Udarea implică un efort re dus
Unul dintre cele mai mari beneficii ale grădinilor verticale este modul în care gestionează
apa. Pentru început, udarea este foarte e ficientă, deoarece se face folosind un sistem de irigare
prin picurare sau u n sistem hidroponic (fig. 1.7).
Apa rezidua lă este colecta tă în partea de jos a grădinii într -o tavă specială, unde este
drenată. În mod alternativ, poate fi reciclat ă și reintrodusă în grădină. Aceasta înseamnă că
practic toată apa este consumată de plant e.
De a semenea, nu există scu rgeri în siste mele de ape pluviale, astfel încât nu există
poluanții în circu lația sistemelor de colectare și reciclare a apei (fig. 1.8) (http: //www.homeim
provementpages.com 2013).

Figure 1.7 Sistem de irigare prin picurare .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

16

Figure 1.8 Greywater Treatment
(http://www.greenecowalls.com 2013) .

5. Reduce nivelul de CO2 , crește oxi genul și îmbunătățește calitatea ae rului
Plantele acționează ca bio -purif icatoare și pot juca un rol esențial în îmbunătățirea
calității aerului din oraș printr -o serie de procese biochimice, prin e liminarea și descompunerea
contaminanților din aer atât din interiorul cât și din exteriorul unei clădiri .
Aproximativ 1 metru pătr at din suprafața de pere te vegetat va f iltra aerul pentru
aproximativ 100 de metri pătrați di n suprafața biroului. La modul foarte general, plantarea unui
perete viu și amplasarea pe peretele unei case este echivalenta cu planta rea a 50 de copaci pe o
suprafața de 50 mp (Erdogan și Aliasghari K habbazi 2013, http://www. greenology.sg 2013,
Truett 2003,) .
Plantele sunt filtre naturale – preiau dioxidul de carbon din aer și îl înlocuiesc cu oxigenul
mult necesar (fig. 1.9). De asemene a, ajută la filtrarea polu anților din aer ceea ce conduce la
respirarea unui aer mai curat și mai sănătos . Studi ile au arătat că există concentrații semnificativ
mai mici de toxine în zona care înconjoară un zid viu (Loh 2008)
(http://www.homeimprovementpages.com.au 2013). .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

17

Figure 1.9 Indoor Air Quality
(http://www.greenecowalls.com 2013) .

6. Barieră împotriva prafului și a microorganismelor dăunătoare
Plantele reduc viteza vântului, de asemenea, previn praful cu ajutorul medii lor umede
care s-au creat la rădăcinile și frunze le lor.
S-a demonstrat că îmbunătățirea calității aerului din plante reduce tus aul cu t reizeci la
sută, iar gâtul și iritația uscată cu douăzeci ș i patru la sută, de asemenea, plantele curăță aerul de
birou absorbind polu anți prn frunzele , toxin ele fiind c onduse către rădăcini unde sunt
transformate în nutrienți pentru plantă. (Fjeld la al. 1998, Kemaloğlu și Yılmaz 1991, Wolf
2002).
7. Plantele vii scad nivelul de stres, creează o ambianță pașnică
Grădinile verticale ajută l a ușura rea presiunilo r fiziologice și psihologice ale vi eții
cotidiene , oferind o legătură spirituală și fizică cu natura. Frumusețea unui perete verde (care
acoperă betonul și oțelul) ne poate întări psihicul și oboseala fizică este mult redusă.
Prezența plantelor în birou nu nu mai că redu ce stresul, dar ajută la creșterea

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

18 productivității salariaților (Peck et al 1999, http://gsky.com 2013).

Figure 1.10 Grădini verticale de interior
(http://isites.harvard.edu 2013, Kim 2011) .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

19

2. TIPURI DE GRĂDINI VERTICALE ȘI PLANTE

După cum am menționat, grădina vertica lă este o tehnică folosită pentru cultivarea
plantelor pe un suport suspendat vertical . Aceste structuri unice pot fi fie indep endente sa u
atașate la un perete.
O gradin ă vertical ă este un perete de sine statator sau parte dintr -o clădire, care este
acoperit de vegeta ție parțial sau complet și în unele cazuri, de sol sau un suport anorganic de
creștere. Aceste gr ădini pot lua dive rse forme în func ție de plantele alese form ând un tablou
vizual unic. Plantele sunt alese lu ând în considerare mediul în care se construie ște gradina, cum
ar fi climatul local, expunerea la soare sau o sursa de lumina artificial ă precum și contextul din
jur cu scopu l de a cea o priveli ște plăcuta p e tot parcusul anului.
Grădinile vertica le implică întreținearea doar a unui panou mare și oferă un echilibru
psihic oricărui mediu profesional, prin includerea în peisaj a culorii.
Există mai multe tipuri de sisteme vertic ale de grădină alegerea fiecăruia este
condiționată de factori pr ecum spațiul, decorul, iluminarea, ambientul, zona amplasării, etc. În
funcție de sistem, plantele pot rămâne fie în ghivece, fie plantate direct în sistem. Înaintea
alegerii tipulu i de siste m de grădină vertical ă, este impo rtantă anali za prealabilă, indicat cu un
specialist peisagist .
Exista ă mai multe tipuri de gr ădini, fiecare fiind unic ă din punctul de vedere al :
– flexibilit ății designului,
– selec ția de plante,

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

20 – dimensiunea corect ă,
– costul,
– durata de via ță,
– componentele sist emului.
La baza realizarii acestor tipuri de gradini, există trei sisteme principale :
– Sistem ul modular
– Sistem ul de tip “buzunar” sau “ghiveci”
– Sistem ul de plante ag ățătoare
Zidurile verzi pot fi construite cu mult e tipuri d e sisteme care includ următoarele
concepte structura le (fig. 2.1):

Figure 2.1 Tipuri de structuri grădini v erticale .

Întâlnim două categorii majore cu privire la grădinile verticale :
1. Grădini verticale amplasate pe fațade ale clădirilor numite și fațadele verzi
2. Grădini verticale amplasate pe fațade ale pereți lor din interioarele clădirilor de locuit.
În figura 1. 2 este prezentată o clasificare detaliată a categoriilor principale prezentate mai
sus.
Fațadele verzi sunt alcătuite din plante de căț ărare fie crescând direct pe u n perete, fie în

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

21 structuri de susținere special concepute. Sistemul de tragere a plantelor crește pe partea laterală a
clădirii, în timp ce este înrădăcinat la sol. Pe de altă parte, într-un pe rete viu, panourile modulare
sunt adesea alcătuite din containe re din plastic din polipropilenă, geotextile, sisteme de irigare,
un mediu în creștere și vegetație .

Figure 2.2 Clasificare gradini vertic ale.
2.2 Siste mul modular
Sistemele modulare sunt alc ătuite din panouri modula re tridimensionale, de diferite
mărimi și forme , construite în sistem rigid, cu greutate ușoară . Ele pot fi realizate inclusiv din fir
de oțel zincat și sudat acoperit cu pulbere . Susține rea plantel or se face atât cu o gril ă de fa ță, cât
și cu o adâncime a panoului.
Acest e sistem e sunt proiectat e să reziste și să susțină o fațadă verde de pe suprafața
peretelui, astfel încât materialele vegetale să nu se atașeze de clădire . Panourile pot fi sti vuite și
îmbinate pentru a acop eri suprafețe mari . În figurile 2.3 și 2.4 sunt exemplificate aceste tipuri de
structuri .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

22 Deoar ece panourile sunt rigide, ele se pot întinde între structuri și pot fi utilizate și pentru
pereți verzi independenți .

Figure 2.3 Structuri independente de :
– spalier (stânga),
– spalier colo ană (mijloc ),
– spalier personalizat (dreapta) .

Figure 2.4 Structur ă:
– perete (stânga ),
– spalier curbat (dreapta ).

Printre a vantaj ele acestor tipuri de sisteme menționăm:
– flexibil itatea , se pot realiza diferite fome si compozitii de plante ,
– robustețea , se pastreaz ă bine pentru o perioadă de 10-15 ani,
– pot fi construite să rețină cantități diferite de apă (mai mult ă sau mai pu țină apă), prin
utilizarea de plante selectate pentru aceasta structur ă.

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

23 – sunt cele mai robuste variante pentru un pere te viu, atat pentru a aplica țiile exterioare
cât și pentru cele interioare.
– sunt cea mai bun ă alegere pentru zonele geografice cu vânt inten s și cu activit ății
seistmic e ridicat e.
– sunt ieftin de întreținut.
Un dezavantaj principal Il reprezentă:
– Costul implementării unui astfel de sistem
În figura 2.5 sunt pr ezentate e tapele de construire a unui sistem modular de grădină
verticală .

Figure 2.5 Etape de realizare sistem mo dular grădină verticală .

Cuiburile sunt facute din material special impermeabil compus din trei straturi:
1) Stratul interior care permite apei sa fie distribuita uniform in tot c uibul;
2) Tesatura acrilica care confer a rezistenta structurala;
3) Stratul exterior asigura hidroizolatia cat si posibilitatea de oxigenare eficienta a
radacinilor si pamantului. Facut sa reziste la greutati duble fata de capacitatea lor
normala , pamantul umed cu plante , ofera rezistenta si barie ra hidro pentru protectia
peretilor .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

24 2.1.1. Cuibul mic
– Este perfect pentru a atrage placut si in acelasi t imp discret atentia asupra unui perete.
– Are o capacitate de 4 l pamant
– poate g ăzdui una sau doua plante mari sau mai multe mici.
– Este recomandat pentru suprafe țe mici sau înguste.

Figure 2.6 Cuib mini .
2.1.2. Cuibul m ediu
– Ofera cea mai buna modularitate si adaptare la multe spatii.
– Este dublu ca dimen siune față de cuibul mini
– Poate susține două până la patru plante mari sau mai multe mai mici.
– îmbracă orice suprafa ță vertical ă în cel mai vesel mod.

Figure 2.7 Cuib m ediu.
2.1.3. Cuibul m are
– Cel mai cautat model deoarece are cel mai bun raport pret/suprafata acoperita.
– are capacitate de 14 l pamant
– ofera suficient spatiu pentru trei – sase plante mari sau mai multe mici.
– Este creat special pentru a inverzii suprafete mari
– schimba complet si radical orice spatiu.

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

25

Figu re 2.8 Cuib m are.
2.3 Sisteme rețea de sârmă și cabluri
Planificarea sistemelor de grilă și a rețelelor de sârmă utilizate cabluri și fire (fig 2.9,
fig2.10) Sunt folosite pe fațadele verzi, care sunt proiectate pentru a sprijini plantele agățătoare
ce au o creștere mai r apidă. Plasele de sârmă sunt adesea folosite pentru a sprijini plantele cu
creștere mai lentă, care au nevoie de sprijin suplimentar . Ambele sisteme folosesc cabluri de
înaltă tracțiune, ancor e și echipamente suplimentare.
Se pot ad opta diverse dimensiuni și modele, deoarec e sunt conect ate cabluri flexibile
verticale și orizontale prin intermediul unor cleme transversale .

Figure 2.9 Sistem rețea .
Ducati Office İtaly
(http://preprodtest.archdai ly.com 2013, http://www.archdaily.com 2013 )

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

26

Figure 2.10 Sistem rețea .
MFO Park Switzerland (http://commons.wikimedia.org 2013,
http://christianbarnardblog.blogspot.com 2013)
2.4 Ziduri vii
Se mai numesc și pereți bio sau grădini verticale. Sistemele de pereți vii sunt com puse
din panouri pre -vegetate, module verticale sau pături p lantate Aceste panouri pot fi realizate din
plastic, polistiren expandat, țesătură sintetică, argilă, metal și beton și susțin o mare diversi tate și
densitate a speciilor de plante.
Zidur ile vii au nevoie de mai multă protecție decât fațadele verzi datorit ă diversității și
densității sale de vegetație.
Sunt realizate cu trei părți principale :
– un cadru metalic,
– un strat din PVC ,
– un strat de aer (nu au nevoie de sol).
Acest sistem acceptă o varietate de specii de plante, cum ar fi un amestec de vege tație,
flori perene, arbuști săraci și ferigi etc. (fig. 2.11).
Se comportă bine în diverse medii climatice. Cu toate acestea, selecția de specii mai b une
se poate adapta la condițiile climatice pr edominante, astfel încât întreținerea sistemului să fie
ușoară . În general se folosește un sistem automat de udare și fertilizare , pentru a ușura
întreținerea pereților vii .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

27

Figure 2.11 Ziduri vii .
Semiahmoo Library in South Surrey (http://www.vancouversun.com 2013)
2.5 Pereți peisag istici
Acești pereți sunt un instrument stra tegic în abordarea arhitecturii „vii”. Pereții
peisagistici sunt de obicei înclinați spre deosebire de verticală și au funcția principală de
reducere a zgomotului și de stabilizare a pantelor (fig. 2.12). De obicei aceste grădini sunt
structurate dintr -o formă de s tivuire din plastic sau beton, cu spațiu pentru med ii și plante în
creștere .

Figure 2.12 Pereți peisagis tici.
(http://www.landscapeonline.com 2013).
2.6 Pereți vegetali mari
Sunt compu și din două stra turi de țesătură sintetică cu buzunare care susțin fizic plantele

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

28 și mediile în creștere. Pereții țesături i sunt sprijiniți de un c adru și de o membrană rezistentă la
apă. Elementele nutritive sunt distribuite în primul rând printr -un sistem de irigare care ci rculă
apa de sus în jos .

Figure 2.13 Pereți peisagistici .
Madrid Spain
(http://www.museumofthecity.org 2013, http ://www.eyeonspain.com 2013) .
2.7 Pereți modulari ( zid – clădire locuință )
Sistemele modulare sunt formate din panouri pătrate sau dreptunghiulare car e susțin
medii le în creștere (fig. 2.14).

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

29

Figure 2.14 Pereți de locuit modulari .
Atlanta Botanical Garden (below) (http://www.greenthinkers.org 2013,
http://blog.phyllisodessey.com 2013). .
2.8 Tipuri de plante folosite în construc ția grădinilor verticale
O mulțime de specii de plante pot fi utilizate pentru grădinile ve rticale. De exemplu,
există 15000 de plante din aproape 1 50 de specii diferite în grădina verticală a Muzeului
Forumului Caixa care a proiectat Patric k Blank (http://www.greenroofs.com 2013). În acest ca z,
este imposibil să dați toate plantele una câte una , astfel încât în această parte unele plante date
utilizate pentru grădinile verticale.
2. 1 Tipuri de plante
SPECII Foios (D)
Mereu verde (E)
Peren (A) Amplasare Creștere Sol Norm ală (N)
Exotic (E)
Iederă (fig 2.15) E N E S W încea tă Bogat N
Parthenocissus
quinquefolia (fig D N E S W Medie Oricare E

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

30 2.15)
Parthenocissus
tricuspidata (fig
2.15) D N E S W Rapidă Oricare E
Hydrangea
petiolaris (fig 2.16) D N E W Medie Argilo s E
Euonymus fortunei
(fig 2.16) E N E W Înceată Oricare E

Figure 2.15 Hedera helix(left) (Erdoğan and Aliasghari Khabbazi 2012), Parthenocissus
quinquefolia (bottom) (http://www.henriettesherbal.com 2013), Parthenociss us tricuspidata
(right) (http://www.missou ribotanicalga rden.org 2013) .

Figure 2.16 Hydrangea petiolaris (left) (http://www.gardenwithoutdoors.org.uk 2013),
Euonymus fortunei (right) (http://commons.wikimedia.org 201 3)
2. 2 Tipuri de plante
SPECII Foio s (D)
Mereu Amplasare Creștere Sol Normală (N)
Exotic (E)

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

31 verde (E)
Peren (A)
Polygo num bauldschianicum
(fig 2.17) D N E S W Rapidă Oricare E
Lonicera Periclymenum (fig
2.17) D E S W Medie Argilos N
Lonicera spp. D-E N E S W Medie Bogat E
Clematis vita lba (fig 2.17) D E S W Rapidă Alcalin N
Clematis spp. D E W Rapidă Variat E
Humulus lupulus (fig 2.18) D E S W Rapidă Bogat
umed N
Aristolochia spp. (fig 2.18) D N S W Medie Most E
Jasminum offic inale (fig
2.18) D E W Rapidă Bine
drenat E
Vitis spp. (fig 2.19) D E S W Medie
spre
rapidă Argilos
umed E
Wisteria spp (fig 2.19) D E S W Medie Argilos
umed E
Capsis radicans (fig 2.19) D E S W Inceată Bine
drenat E
Passiflora caerulea (fig 2.20) D E S W Rapidă Oricare E
Lathyrus odoratus (fig 2.20) A S W Rapidă Bine
drenat E
Tropaeolum spp. (fig 2.20) A E S W Rapidă Sărac E

Figure 2.17 Polygonum bauldschianicum (left) (http://www.thegardeningbible.com 2013) ,
Lonicera periclymenum (bottom) (http://www.about -garden.co m 2013), Clematis vitalba (right)
(http://www.phytoimages.siu.edu 2013)

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

32

Figure 2.18 Humulus lupulus (left) (http://www.crocus.co.uk 2013) ,
Aristolochia ma crophylla (bottom) (http://www.pfaf.org 2013),
Jasminum offici nale (right) (http://www.gardenersworld.com 2013).

Figure 2.19 Vitis amurensis (left) (http://luirig.altervista.org 2013),
Wisteria floribunda (bottom) ( http://www.redbuttegarden.org 2013),
Capsis radicans (right) (h ttp://www.dhz -tuinwinkel.nl 2013).

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

33

Figure 2.20 Passiflora caerulea (left) (http://davisla.wordpress.com 2013),
Lathyrus odoratus(bottom) (http:// loghouseplants.com 2013),
Tropaeolum tricolorum (right) (http://www.any thinggarden.co.uk 2013).

2. 3 Tipuri de plante
SPECII Foios (D)
Mereu
verde (E)
Peren (A) Amplasare Crește re Sol Normală
(N)
Exotic
(E)
Rubus fruiticous (fig 2.21) E N E S W Medie Umed N
Jasminum nodifl orum (fig
2.21) D N S W Medie Umed E
Rosa canina (fig 2.21) D E S W Medie Bun N
Rosa spp. D E S W Medie Umed E
Forsythia suspensa (fig 2.22) D N E S W Medi e Umed E
Cotoneaster spp. (fig 2.22) D, E N E Inceată Oricare E
Pyracantha atalantiod es (fig
2.22) E E S W Inceată Umed
bine
drenat E

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

34

Figure 2.21 Rubus fruiticous (left) (http://www.gardenworldimages.com 2013),
Jasminum nodiflorum (bottom) (http://digilander.l ibero.it 2013),
Rosa canina (right) (http://www.pnwflowers.com 2013)

Figure 2.22 Forsythia suspensa (left) (http://www.stevenfoster.com 2013),
Cotoneaster lacteus (botto m) (http://commons.wikimedia.org 2013),
Pyraca ntha atalantiodes (right) (http://www.ebay.co.uk 2013).

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

35

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

36

Figure 2.23 Alte tipuri de plante folosite în construcția grădinilor verticale . Plants for Vertical
Gard ens (http://www.ebay.com 2013, http://www.lillealternativet.no 2013,
http://www.dracaena.com 2013, http://www.ikea.com 2013, http:/ /www.agaclar.net 2013,
http://www.cicekstra.com 2013, http://www.jrexotic.com 2013, http://www.krisch anphoto.com
2013, http:/ /hobibahcemiz.net 2013, http://www.csi.eu.com 2013,
http://www.flowershopnetwork.com 2013, http://nathistoc.bio.uci.edu 2013, http: //www.vert –
espace.fr 2013, http://commons.wikimedia.org 2013, http://www.johnstowngardencentre.ie
2013, http://www.yaban.gen. tr 2013, http://ru.wikipedia.org
2013,http://www.kaliteliresimler.com 2013, http://www.doriangreen.fr 2013,
http://fr.questmachine. org 2013, http://www.floweroffice.cz 2013, http://princelandscape.com
2013, http://tuteka.wordpress.c om 2013).

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

37

3. SISTEME DE IRIGAȚII GRĂDI NI VERTICALE

3.1. Noțiuni generale
Apa este un element esențial atât pentru existența vieții cât și p entru dezvoltarea
socială și economică a umanității. Ea reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilǎ, dispo nibilǎ în
cantități limitate și cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile l a factorii ce
influențează și agresează mediul ambiant: substanțe poluante și deșeuri emise de unitățile
industriale și agricole, exploatări miniere și de hidrocarburi, a glomerări urbane. Util izată ca
materie primă pentru activitățile productive, ca sursă de energie, cale de transport, acvacultură
și agrement, o putem c onsidera indispensabilă societății omenești. [13]
Agricultura modernă dispune de masinile și îngrășăminte le necesare pentru
îmbunătățirea gradului de fertilitate a solului. Intervenind cu iri gația poate fi corectată lipsa de
apă, acesta fiind unul dintre f actorii principali care face să varieze producția finală în limite
foarte mari.
Un avantaj e senția l pentr u perspectiva dezvoltă rii irigațiilor în România, este faptul că
pe teritoriul ei se g ăsește o corespondență destul de bună între necesitățile de iriga ție și
posibilitățile de aasigurarea acestora, sursele de apă fiind răspândite pe întreg teritoriul țării .
Studiile de speciali tate întocmite, arată că peste 5 milioane de hectare din țara no astră, sunt
deficitare în apă, în concluzie, necesită irigații.

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

38 Amenajările de irigație care se realizează în prezent, la nivel mondial, sunt
determinate de progresul teh nologic. Țări cu tradi ție în irigații ca Franța, Italia, etc, au
amenajat importante s uprafețe prin aspersiune cu conducte, prin scurgere la suprafață, prin
picurare, etc.
Una dintre caracteristicile etapei actu ale de dezvoltarea soc ietății constă în necesitatea
utilizării rațion ale a resurselor naturale.
În contextul crizelor de energie, economice și de mater ii prime, a deficitului tot mai
accentuat a personalului specializat (incapacitate de a angaja), se impun e folosirea cu
randame nt maxim a apei și energiei electrice, realizar ea de instalații de udare care să solicite
un consum redus de forță de muncă și ca re să aibă o productivitate mare. [18, 19]
Printre tipurile cele mai răspândite și utilizate ale sistemel or de irigații, aminti m:
irigații prin aspersiune;
irigații prin scur gere la suprafață ;
irigații prin picurare.
Irigația prin picurare este o metodă to t mai mult folosită la nivel mondial în condițiile
economisirii resurselor de energie și apă, a protecție i mediului înconjurăto r și a obținerii
producțiilor mari.
Avantajele utilizării metode i decurg în principal din controlul strict al distribuției apei
și din modul de realizare a udării.
Având în vedere și celelalte două tipuri de irigații, printre avantaje le utilizării metodei
prin picurare, amintim:
consumul de apă este ma i redus cu (20 -40)% datorită uniformității și randamentului
ridicat (90 -96)% și reducerii pierderilo r prin evaporare din sol și aer;
consumul de energie în exploatare, puterea instalată p entru asigurarea apei sub
presiune, volumele de acumulări se reduc pr oporțional cu red ucerea consumu lui de
apă utilizat la irigații .
➢ Comparând cu sistemul de irigare prin aspersiune, economiile de energie sunt
peste 50% .
➢ Față de irigarea prin scurgere la s uprafață, economiile d e energie se obțin
pentru o presiune de pompare a apei pentru tr ansport și distribuție de (6 -8)m.
Sistemul prin picurare este mul t mai bine adaptabil la condiții diverse de amenajare,

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

39 în comparație cu celelalte două sisteme. Acesta es te puțin pretențios la condiții de
sol, relief, regim hidrologic, etc .
Permite aplicar ea cu apă de irigație și a unor produse de fertilizare lichide sa u ușor
dizolvabile, pe o anumită durată a irigației.
Printre dezavantajele utilizării metodei se numără:
Cheltuieli mai ridicat e, față de celelalte două metode, în vederea re alizării instalaț iei,
datorate în principal de echipamentul de udare. Durata de re cuperare a cheltuielilor
suplimentare pentru o amenajare cu echipament fix de picurare, față de o amenaja re
clasică cu echipame nt mobil, este de (3 -6) ani.
Mentenanță periodi că în special a p icurătoarelor, datorită riscului crescut de
înfundare a acestora (filtrare defectuasă, compuși în apa de irigare, etc).
Irigația reprezintă un domeniu de cunoștințe, bazat pe observații și experimentări de
lungă durată, referitoare la asig urarea cu apă a culturilor din alte alte surse decât precipitațiile
naturale.
Un sistem sau amenajare pentru irigație reprezintă complexul de lucrări prin care se
realizează această cerință, cuprinzând:
– lucrările de captare a a pei din sursa de apă (priza d e apă);
– canale de transport a apei de la priză până la zona irigată (canale d e aducțiune) și
rețele de distribuție a apei în interiorul zonei irigate. Pe acestea sunt amplasate
construcții de reglare, măsurare, racordarea bie furilor, automatizare, ș.a;
– instalații de udare, care preiau apa din rețeaua de distribuție și o conduc pâ nă la
plante, în zona sistemului lor radicular;
– canalele de colectare și evacuare a excesului de apă.
Irigația localizată este cea mai recentă metodă, care se află în faza de extind ere,
recomandată mai ales pentru plantații pomicole, viticole, cultura legumelor în sere, solarii și
în câmp.
Apa este distribuită pe teren prin conducte de udare și dispozitive de udare, udându –
se numai o parte din teren, mai precis zona în care este sist emul radicular al plantelor .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

40

Figure 3.1 Sistem de irigație grădini verticale

Întrucât aceste sisteme contin un strat de protectie împotriva umezelii, peretele va fi
protejat, apa neputând patrunde prin buzunar îns pre exterior.
Deasemenea este important ca apa sa fie filtrata, astfel s e va împiedica depunerea de
saruri si minerale în aceste buzunare. Curatarea fiind destul de dificila odata instalate.
Sistemul de irigat se face prin picurare cu tub uri. De preferat, este necesar montajul
unui vas tampon. In vasul respectiv se introduce o pompa submersibila. Pompa, cu ajutorul
unui presostat, preia comanda de pornire/oprire, astfel gradina verticala “GrowUp 4 Green”
nu va duce lipsa niciodata de apa.
Trebuie retinut, f aptul ca acest sistem de irigatii este indispensabil, datorita faptului ca,
95 % din alimentatia plantelor, minerale, ingrasaminte solubile etc, este distribuita prin
sistemul automatizat de irigatii.

Figure 3.2 Sistem grădini verticale montaj GrowUp 4 Green

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

41 3.2. Irigarea prin picurare
Irigarea prin picurare este o soluție ideală pentru zone neregulate sau mici. Costurile
de întreținere sunt adesea mai mici din cauza redresării excesive, a sc urgerii, a eroziunii, a
compac tării, a petelor de apă și a daunelor materiale. Fără echipamente cu emisii expuse
pentru a fi vandalizate, furate, deteriorate, nealignate sau uzate, costurile materiale de -a lungul
vieții unui proiect sunt substanțial mai mi ci.
Un sistem de injecție de f ertilizare (fertilizare) – pentru produse chimice sau organice
– poate fi introdus cu ușurință în sistemele de picurare și distribuit direct în zonele de rădăcină
ale plantelor. Acest lucru evită contactul cu omul și an imalul și oferă o distribuție mai
uniformă a materialului, reducând la minimum costurile materialelor.
Irigar ea poate fi programată oricând, chiar și în timpul utilizării active, fără a fi
probleme cu privire la consumul excesiv de apă pe timpul zilei. Extinderea rețelei de udare
poate permit e debite mai mici, ceea ce duce la economii semnificative prin costuri materiale
reduse.
Componentele pentru irigarea prin picurare includ:
– control,
– supapă,
– senzor ET,
– filtru,
– seturi de control de zonă,
– tuburi de picurare în linie,
– regulator de presiune,
– fitinguri cu bară, supapă de aer / v acuum (AVR),
– cabluri de alimentare,
– robinete de curățare , etc.
Utilizată pe scară largă în agricultur ă metoda prin picurare este o tehnică importantă
de irigare care, conservând resurse valoroase – apă, pământ, forță de m uncă, energie și
îngrășăminte – favorizează creșterea și productivitatea plantelor îmbunătățite. Randamentele
mai mari, recoltele mai bune și producția anterioară sunt beneficii importante pentru cultivator
al că rui trai depinde de sistemul său de irigație .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

42 Obiectivul irigării prin picurare este de a oferi continuu umiditate numai în zona de
rădăcină a plantei .
Irigarea prin picurare este foarte adaptabilă și este folosită cu succes într -o mare
varietate de climaturi, tipuri de sol, plante și metode de creș tere. Utilizarea unui sistem de
irigare prin picurare implică instalarea unui sistem de udare permanentă a plantelor care să
permită proprietarului să plaseze apa acolo unde dorește și în cantitatea exactă necesară pentru
o creștere optimă a plantelor. Iri garea prin picurare este o metodă de aplicare a unor cantități
de apă și nutrienți lente, constante și precise pe anumite zone de copaci, viță de vie, acoperiri
de sol, plante în ghiveci sau arbuști (Figura 3.3).

Figure 3.3 Sistem de irigație grădini verticale

Sistemul de irigare prin picurare este format dintr -o unitate de automatizare cu
echipamente pentru control ul injecției de nutrienți și ciclurile de irigare. Atunci când o

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

43 suprafață are o variație a e xpunerilor la soare, irigarea este împărțită în segmente pentru a o
programa special pentru fiecare parte. În pâsla cu mai multe straturi este integrat un tub de
picurare.
Dintre toate metodele de irigare, irigarea prin picurare este cea mai eficientă.
Sistemele sunt ușor de instalat și nu necesită scule deosebite profes ionale pentru montaj și
mentenanță .
3.2.1. Plasarea emițătorilor
Emițătoarele de irigare prin picurare trebuie așezate astfel încât apa să ajungă la
rădăcinile plantelor .
Rădăcinile vo r crește aco lo unde condițiile sunt favorabile, în primul rând acolo unde
există un echilibru corect de apă și aer în sol.
Amplasarea emițătoarelor se realizează în funcție de nevoile plantei. Pentru plantări le
noi (plante tinere ), emițătorii trebuie să fie așezaț i deasupra rădăcinei . În general, plantele mai
mari (plantele adu lte) au sisteme radiculare mai mari și mai extinse motiv pentru care e ste
nevoie de un număr mai mare de emițători
Amplasarea emițătorului de picurare este, de asemenea, legată de tipul solul ui (nisip os
sau lut os).
Există două tipuri de emițătoare:
– sensibil la presiune – oferă un debit mai mare la presiuni mai mari de apă
– compensator de presiune – asigură același debit pe o gamă largă de presiune .

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

44

Figure 3.4 Sistem de irigație grădini verticale . Instalare

3.2.2. Structura
Principalele componente ale unui sistem de irigare prin picurare includ :
– linia principală,
– supapa,
– sub-rețeaua,
– prevenitorul d e curgere,
– regulatorul de presiune,
– filtrul,
– adaptoarele și armăturile de tuburi,
– tubulatura de picurare,

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

45 – emițătorii
– capacele de capăt (figura 3.5).
Linia principală este conducta prin care circulă de la sursa de apă – de obicei
robinetul tău exterior – la supap ă – până la punctul în care este conectată tubul de p icurare.
În general, sub -rețeaua este folosită numai atunci când există mai multe linii de tuburi
de picurare și zone care se alimentează din aceeași sursă princip ală de apă. Lungimea
combinată a liniei principale și a sub -rețelei nu trebuie să depășească 400 de metri. Robinetul
controlează debitul de apă în sistem și poate fi setat pentru control automat sau manual.

Figure 3.5 Sistem de irigație grădini verticale . Componență

Regulatoarele de presiune sunt necesare n umai dacă presiunea apei este mare . Filtrele
sunt importante deoarece previn infundarea rețelei și se instalează fie la emițători, fie la sursa
de apă, pentru a proteja atât supapa cât și regulatorul de presiune .
Adaptorii și armăturile de tuburi sunt folo sie pentru a conecta tubulatura de picurare la
restul sistemului. Este important ca acestea să fie de dimensiunea potrivită pentru tub pentru a
le împiedica pierderea de presiune.
3.2.3. Plasarea tubulatur ii
Tubul de picurare este un tub de polietilenă cu emițăto are așezate de -a lungul
plantelor. Emitenții eliberează apa din tubulatura de picurare. Tuburile și emițătoarele de
picurare sunt diferite tipuri și diametre, în funcție de nevoi le dvs. Lungimea unui singur tub de
picurare nu trebuie să depășească 200 de m etri de punctul în care apa intră în tub. De regulă,

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

46 nu se îngrop oapă tuburile și emițătorii de picurare . Acest lucru ajută la prevenirea colmatării
și deteriorarea orificiilor de picurare .
Tehnologia de scurgere, sau micro -irigare, folosește o rețea de țe vi din plastic pentru a
transporta un flux redus de apă sub presiune mică către plante. Apa se aplică mult mai lent
decât cu irigarea prin stropire. Irigarea prin picurare depășește 90% din eficiență, în timp ce
sistemele de aspersoare sunt eficiente între 50 și 70%.
Este important de menționat că eficiența economică este direct proporțională cu
reglajul corespunzător al sistem elor de irigație, indiferent de tipul acestora.
Aplicarea unui volum redus de apă pe rădăcinile plantelor menține u n echilibru de
dorit de aer și apă în sol. Plantele cresc mai bine cu acest echilibru favorabil aer -apă și chiar
cu umiditatea solului.
Sistemele de irigare sunt disponibile pe scară largă și sunt mai bine concepute pentru a
fi folosite în grădinile casnice decât până a cum. Sunt potrivite pentru irigarea plantelor de
containere. Când sunt combinate cu un controler, sistemele de irigare prin picurare pot fi
gestionate cu ușurință.
Sistemul de irigare prin picurare este cea mai eficientă metodă care asigură necesarul
de ap ă pentru culturile de legume sau plante și are numeroase avantaje.
Sistemul de irigare prin picurare se poate automatiza și poate fi folosit și pentru
fertirigare cu soluții nutritive, fiind o soluție eficientă, care asigură o productivitate ridicată a
culturilor.
Sistemul de irigare prin picurare, care are dispozitiv de temporizare automat, este de
obicei utilizat pe grădinile verticale. Diverse defecțiuni ale sistemului de irigații pot cauza
probleme în timp și cost. Așadar, întreținerea regulată trebuie făcută cu controalele sistemului
de irigare și, în special, pot apărea măsuri care trebuie luate împotriva înghețului în sistemele
de irigații pe timp de iarnă. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că grădina verticală care va fi
aplicată pe fațada de sud are nevoi e de mai multă apă decât în fațada nordică din cauza
evaporării (Mir, 2011). Controlul cantității de nutrienți în timpul întreținerii regulate a
sistemului de irigare este esențial.
Există numeroase produse pentru liniile de picurare, iar acestea pot fi alese în funcție
de tipul culturii la care vor fi folosite, suprafața terenului, debitul de apă și calitate a ei. Un
sistem de irigare este ușor de instalat și proiectat, fiind compus din următoarele elemente:

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

47 – sursa de apă – aceasta poate fi o rețea centralizată, o sursă locală precum o
fântână sau bazine de stocare.
– sistemul de filtrare – acesta trebuie să fie obligatoriu dimensionat în funcție de
calitatea apei și de suprafața iri gată.
– conducta distribuitoare – este reprezentată de țeavă de polietil enă, cu diametru
de 25 mm sau 40 mm, în funcție de necesarul de apă consumat și de tipul sursei
de apă.
– liniile de picurare – acestea pot fi de tip bandă sau tub și se amplasează l a o
distanță de 50 – 60 cm una de altă. În cazul culturilor de legume, linii le de
picurare trebuie să aibă un diametru de 17 mm și grosim ea peretelui de 0.6 mm,
cu picurători amplasați din 20 în 20 de cm și cu un debit pe picurător de 1
l/oră/picurător.
– bandă de irigare – trebuie montată la suprafața solului, cu liniile de picurar e
orientate în sus. Duzele de picurare pot fi situate la o distanță cuprinsă între 15 și
până la 40 de cm. Un sistem de irigații funcționează la presiuni cuprinse între 0,5
și 2 bari, în funcție de grosimea peretelui.
Pe langă elementel e principale ale sis temului de irigare prin picurare, mai pot fi
amplasate alte elemente care asigură o bună funcționar e a sistemului și, totodată, o întreținere
bună:
– echipament tip venturi – acesta permite administrarea de fertilizanți
(îngrășămint e, stimulatori de creștere ), insecticide sau fungicide, odată cu apa.
– filtrul – este obligatoriu deoarece duzele de pic urare se pot infunda din cauza
impurităților din apă. Se pot monta înainte de hidrofor sau pe furtunul normal, cu
adaptare.

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

48

BIBLIOGRAFIE

[1]. Blanc, Patrick. (2 008) The Vertical Garden From Nature To The City. New York: W.
W. Norton & Company Inc.
[2]. Gree n Roofs for Healthy Citie s, GRHC (2010) Green Walls 101: Systems Overview
and Design Second Edition Participant’s Manual. Green Roofs for Healthy Cities .

Özgür Burhan Timur and Elif Karaca (July 1st 2013). Vertical Gardens, Advances in
Landscape Architec ture, Murat Özyavuz, Inte chOpen, DOI: 10.5772/55763. Available
from: https://www.intechopen.com/books/advances -in-landscape -architecture/v ertical –
garden s

Hum, Ryan and Lai, Pearl (2007) Assessment of Biowalls: An Overview of Plant -and-
Microbiral -based Indoor Air Purification Syst em. Physical Plant Services, Queen’s
University.
(http://extension.colostate.edu/docs/p ubs / garden / 04702.pdf) .
Nedlaw Living Walls Inc (2011). Living Walls – Green Walls. Retrieved from
http://ww w.naturaire.com/

Prairie Public Television; PBS (2014). The Lost Gardens of Babylon Guide To Ancient
Plants. Retrieved fr om http://www.pbs.org/wnet/secrets/uncategorized /the-lost-gardens –
of-babylon -guide -to-ancient -plants/1176/

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

49 Peck SW, Callaghan C, Bass B, Kuhn ME. Research report: greenbacks from green roofs:
forging a new industry in Canada. Ottawa, Canada: Canadian Mort gage and Housing
Corporation (CMHC); 1999.
indus triale” , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
[2] Șora I., Văzdăuț eanu V. , Coita V., Popovici D., “ Utilizări ale energiei electrice” ,
Editura Facla, Timișoara, 1983.
[3] Khan S., “ Industrial Powe Systems ”, Taylor & Francis Group, London 2008
[4] Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochirean A., “Sisteme de conve rsie a
energiilor regenerabile” , Editura Tehnico – Info, Chișinău, 2007.
[5] http:/ /www.enviromission.com.au/
[6]“Systemes solaire s”, Le Journal des Energies Renouvelabeles. Mai -Juin, n r 149, 2002.
[7] Rausche nbach H . S., “The principles and technology of photovoltaic energy
conversion” , Litton Educationel Pub lishing Inc., New York, 198 0.
[8] “Solar Electricity” ,edited by Tomas Markv art – 2nd Edition. UNESCO energy en –
gineering series. England, 2000, 280 p.
[9] www.kyocerasolar.de/products
[10] Palz W., Zibetta H. Energy Payback. “Time of Photovoltaic Modules. International Journal of
Solar Energy ”, Volume 10, Number 3 -4, pp.211 -216, 1991 .
[11] NASA JPL Publicati on: “Basics of Space Flight ”, Chapter 11. Typical Onboard Systems,
Electrical Power Supply and Distrib ution Subsystems, http://ww \v2. jpl.nasa.gov/basics/bsfll -3.html .
[12] ASRO, Pre zentarea standardelor și activități de standardizare în domeniul turbinelor
eoliene și sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare.
[13] TAHAL CONSULTING ENGINEER S, „Raport la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului pentru sistemul de irig ații Câmpia Covurlui ”, beneficiar Ministerul
Agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, septembrie, 2007.
[14] Gaddy, E.M. Cost performance of multi -junction, gallium arsenide, and silicon -solar
cells on spacecraft // Photovoltaic Speci alists Co nferenc e, 1996., Confe rence Record of
the Twenty Fifth IEEE Volume, Issue, 13 -17 May 1996 Page (s):293 -296.
[15] Haaf W., Friedri ch K., Mayr G., Schlaich J. Solar Chimneys. Part 1: Principie and
Construction of the Pilot Plant in Manzanares. International Journal of Solar Energy 2(1):
3-20, 1983.
[16] John A. Duffie, William A. Beckman. Solar engineering o f thermal proceesses. – 2nd
edition, A Wiley Intersciance Publicați on, 199 1.
[17] Andrei, WeHry, Sorin Guler, „Microstații de pompare pentru irigații fol osind e nergie

SECURITATEA INFORMAȚ IILO R Svvvvvv ASASASAS

50 neconvențională”, editura orizonturi universitare Timișoara, 2002.
[18] Ov. Drăgănescu, V. Ariciu , „Tehnici și tehn ologii de irigare prin picurare”,
Bucureștii, 19 87.
[19] M. Dorobanțu, I.R. Giușcă, M. Roșca, M. Runceanu, „Sisteme moderne de irigați i”,
București.
Bjerre LA (2011). Green Walls. MSc Thesis, VIA University College, Horsens, Denmark,
pp. 13.
6. Kaynakçı Elinç Z, Kaya LG, Elinç H (2013a). Analysis Of Contribution Of Vertical
Gardens To Urban Sustainability: The Case Study Of Antalya City, Turkey. İnönü
University Journal of Art and Design, Vol: 3, pp.55 -59.
7. Kaynakçı Elinç Z, Kaya LG, Mutlu Danaci H, Baktir İ, Göktürk RS (2013b). Living
Walls In Outd oor Environment In Hot -Humid Climates; A Case Study Of Kaleiçi. Journal
of Food, Agriculture & Environment, Vol:11, No:1, pp.687 -692.
8. Mir M A (2011). Green Facades and Building Structures. MSc Thesis, Delft University
of Technology, Delft, Holland, pp. 119.
9. Ottele M (2011). The Green Building Envelope Vertical Greening. PhD Thesis, Delft
University of Technology, Delft, Holland, pp. 36 -39.
10. Örnek MA (2011). A Case Based Design System Purpose For Using in Vertical
Garden Design Process. MSc Thesis, Istanbul Technical University, İstanbul, Turkey, pp.
36-37.
11. Perini K, Ottele M, Haas EM, Ralteri R (2011). Greening The Building Envelope,
Façade Greening and Living Wall Systems, Open Journal of Ecology, Vol: 1, No: 1, pp. 1
-8.
15. URL4 (2015). Web Site : http://www.verticalgardenpatrickblanc.com/documents,
Access date: 16.09.2015
16. URL5 (2015). Web site: http://www.cedbik.org/yesil -bina-nedir_p1_tr_3_.aspx,
Access date: 12.10. 2015
18. Wong NH, Tan AYK, Chen Y, Sekar K, Tan PY, Chan D, Chiang K, Wong NC
(2009). Thermal Evaluation Of Vertical G reenery Systems For Building Walls. Building
and Environment, Vol:45, No:3, pp. 663 -672.
19. Yeung JSK (2008). Application Of Green Wall Panels In Noise Barriers. Hong Kong,
pp. 9.