Șef Lucrări Dr. Ceană Daniela [610954]

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÂRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAMUL DE ST UDII: MASTERAT

CORELAȚIA DINTRE INCIDENȚA UNOR BOLI
INFECȚIOASE ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICO -SOCIAL Ă
LA NIVELUL UNOR STATE EUROPENE

Coordonator științific:
Șef Lucrări Dr. Ceană Daniela
Masterand: [anonimizat]. Cozneac Liviu -Mihai

Târgu -Mureș
2018

2
CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. i
ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. ii
PARTEA GENERAL Ă ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1. Indicele dezvoltării umane ………………………….. ………………………….. ……….. 6
2. Boli infecțioase ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
2.1. Rujeola ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
2.2. Hepatita virala tip B ………………………….. ………………………….. …………. 14
2.3. Tuberculoza ………………………….. ………………………….. …………………… 16
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
3. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
4. Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………… 19
5. Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 20
5.1. Situația statelor europene în funcție de IDU în perioada 2011 -2015 … 20
5.2. Tendințe ale Indicatorului Dezvoltării Umane la nivelul statelor
europene în perioada 2011 – 2015 ………………………….. …………………. 25
5.3. Situația statelor europene în funcție de PIB în perioada 2011 – 2015 .. 25
5.4. Rata netă de cuprindere în învă țământ în anul școlar 2014 -2015 în
statele europene ………………………….. ………………………….. ……………… 28
5.5. Ponderea cheltuielilor totale de să nătate în PIB la nivelul statelor
europene în perioada 2011 – 2015 ………………………….. ………………….. 32
5.6. Situația statelor europene în funcție de Speranța de viață …………….. 33
5.7. Situația României în funcție de IDU în perioada 2011 -2015 …………… 34
5.8. Situția României în funcție de Gradul de alfabetizare și rata de
cuprindere școlară ………………………….. ………………………….. ………….. 37
5.9. Situația României în funcție de PIB în perioada 2011 -2015 …………… 38

3
5.10. Cheltuieli publice pentru sănătate, ca % din PIB în România ………. 41
5.11. Situația României în funcție de Speranța de viață ……………………… 41
5.12. Rata deceselor datorate bolilor cronice, total și pe sexe în România
………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 45
5.13. Rata fertilității în România în perioada 2011 – 2015 ……………………… 47
5.14. Incidența rujeolei în U.E. în perioada 2011 -2015 ……………………….. 48
5.15. Incidența Hepatitei B în U.E. în perioada 2011 -2015 ………………….. 53
5.16. Incidența tuberculozei în U.E. în perioada 2011 -2015 …………………. 54
6. Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 56
7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 60
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 61

4
ABREVIERI

C.D.C. – Centers for Disease Control and Preventio n
CNSISP – Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de
Statistică și Informatică în Sănătate Publică
D.R.G. – Diagnosis Related Groups
E.C.D.C. – European Centre for Disease Prevention and Control.
E.F.G.S. – European forum for Geography and Statistics.
G.H.D.X. – Global Health Data Exchange
I.D.U. (HDI) – Indicele de Dezvoltare Umană (Human Development Index)
I.G. – Incidență globală
I.L.O. – International Labour Organization
M.S. – Ministerul Sănătății, România
P.I.B. – Produs Intern Brut
P.P.C. – Paritatea Puterii de Cumpărare
P.N.P.S.C.T. – Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al
Tuberculozei
O.M.S. – Organizația Mondială a Sănătății
O.N.U. – Organizația Națiunilor Unite
TESS y – The European Surveillance System
U.E. – Uniunea Europeană
U.N.D.P. – H.D.R. – United Nations Development Programme – Human
Development Data

5
PARTEA GENERALĂ
Dezvoltarea poate fi definită , drept expansiunea ansamblului unei economii,
dar și o repartizare cât mai echitabilă a bogăț iei suplimentare, care antrenează o
ameliorare globală a nivelului de viață ș i o transformare a structurilor societății.
Acestei definiții, de natură economică, Banca Mondială îi opune, începâ nd
cu anul 1990, noțiunea de dezvoltare umană punând mai puțin accentul pe
creșterea economică a țării (evoluția Produsului Naț ional B rut, a balanței
comerciale, etc.), dar mai ales asupra lărgirii posibilităților umane în ceea ce
privețte: speranța de viață , de educație, de loc de muncă și de nivel de viață .
Primul raport al dezvoltării umane a fost publicat în 1990 și a adoptat ca
măsu ră a dezvoltă rii umane un indice agregat pe baza a celor 3 componente
esențiale ale dezvoltă rii umane (long evitatea, nivelul de educați e, standardul de
viață ).
Caracteristicile sectorului sanitar
Sănătatea este un element crucial al bunăstării economice, element care
tinde să devină și mai important pentru oameni pe măsură ce veniturile lor cresc.
Serviciile sanitare prezintă o mare elasticitate în raport cu veniturile
populațiiei, ceea ce înseamn ă că asigurarea unei vieți lungi și sănătoase devine ot
ma importante pe măsură ce oamenii sunt în stare să -și satisfacă diverse nevoi
esențiale. În situația în care celelalte condiții se mențin neschimbate, bunurile cu o
elasticitate ridicată în raport cu veniturile tind să dețină o pondere tot mai mare în
totalul cheltuielilor de consum. În acest fel, elasticitatea înaltă în raport cu
veniturile, apariția unor noi tehnologii medicale și îmbătrânirea populației,
contribuie la creșterea rapidă a cheltuielil or cu asistența medicală.
Rolul statului în ocrotirea sănătății

6
Creșterea cheltuielilor cu ocrotirea sănătății nu justifică în tot alitate intervenția
masivă a statului în acest domeniu, aceasta doar reflectă vitalitatea economică al
sectorului sanitar. Motivele intervenției statului în sectorul ocrotirii sănătății sunt de
fapt justificate de către política statului care este motivată atât de considerente
care țin de eficiența economică, cât și de considerente care țin de echitate.
O serie de preocupări vizează faptul că atât controlul asupra bolilor
transmisibile, cât ți extinderea cerceetărilor fundamentale sunt bunuri publice pe
care piața un le poate oferii în condiții de eficiență. Sunt considérate bunuri publice
acele bunuri care oferă beneficii in divizibile pentru întreaga comunitate, indiferent
dacă membrii acesteia se decid să achiziționeze sau nu aceste bunuri.

1. Indicele dezvoltarii umane
Indicele dezvoltarii umane (IDU, Human Development Index – HDI în limba
engleză) e ste o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării,
învățământului și nivelului de trai. IDU este media geometrică a indicilor normalizați
pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni. În acest fel , este folosit pentru a compara
mai bine nivelul de dezvoltare a unei țări decât produsul intern brut ( PIB-ul) pe cap
de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială și nu alți indicatori
socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbubul Haq.
Indicele dezvoltării umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este
actualizat în fiecare an de către Programul Națiunilor Unite pentru De zvoltare și
publicat în Raportul de Dezvoltare Umană.[1]
Ultimul indice al dezvoltării umane a fost realizat în 2016, folosind estimări din
2015. În funcție de IDU, țările sunt clasificate în patru grupe de indici: foarte ridicat,
ridicat, mediu și scăzut. (Fig. 1).

7

Fig. 1. Hartă a lumii indicând indicele dezvoltării umane – IDU (2016)

Dimensiunea globală
Situația dezvoltării umane în lume este inegală: anumite regiuni înregistrează
creșteri fabuloase, în timp ce altele stagnează și, chiar mai mult, se afundă într -o
agravare a saraciei. Astfel, s -a ajuns la concluzia că planeta nu va putea ajunge la
un echilibru și la o stabilitate decât numai i n momentul în care toate țările, bogate
sau sărace, se vor angaja pentru punerea în aplicare a unui pact mondial pentru
dezvoltare, al carui scop va fi largirea sferei oportunităților oferite întregii populații.
Strategia dezvoltarii durabile devine opera țională prin politici naționale
adecvate. Implementarea strategiei urmând să favorizeze compatibilitatea
sistemelor politice, economice și sociale care intercondiționeaza în timp și spațiu,
colaborarea și cooperarea cu caracter regi onal, internațional și m ondial.[2]
Problematica dezvoltării durabile este centrată asupra contextului necesar
ecodezvoltării. Prin complexitatea ei, ecodezvoltarea surprinde, nu numai
dezvoltarea economică propriu -zisă în raport cu mediul natural, ci întreaga
dezvoltare umană, cu aspectele ei sociale, de cultură, știință și civilizație, de
egalitate și echitate între oameni.
Dimensiunea de sănătate este evaluată pri n speranța de viață la naștere.

8
Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani
viață rămași la o anumită vâ rstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile
utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța
de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii an i viață.
În aceste cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vârsta de 5 ani .
Speranța de viață este foarte importantă, deoarece acest factor poate modifica
foarte m ult Indicele Dezvoltarii Umane.[3]
Dimensiunea educație i se interferează cu dimensiunea sănătății prin
intermediul desfășurării unor progaram e comune la nivel de populație.
Gradul de alfabetizare a populației de vârstă de peste 15 ani și rata de
cuprindere în învățământ a copiilor și tinerilor, pe cele trei cicluri de învățământ:
primar -gimnazial, liceal și universitar, pentru educație.
Produsul Intern Brut (PIB) adică valoarea nou creată prin producerea de
bunuri și servicii într -o țară (regiune), pentru a exprima bunăstarea (standardul
economic ). Nepunându -se în discuție valențe le sale pentru relevarea
performanțelor economiei, trebuie precizat însă că acest indicator suferă de unele
lacune, legate nu atât de cele proprii oricărei încercări de a evalua dintr -un singur
punct de vedere un fenomen complex, cum este dezvoltarea econo mică, cât mai
ales pe seama exprimării sale într -o monedă unică, în cazul utilizării cursurilor de
schimb oficiale, care nu ia în considerare puterea de cumpărare a monedelor
naționale din cadrul diferitelor state. În fapt, la calcularea IDU se utilizează PIB pe
cap de locuitor exprimat în dolari SUA la Parita tea Puterii de Cumpărare (PPC,
Gross National I ncome – GNI per capita în engleză) . [4]
Scorul celor 3 dimensiuni ale IDU -ului este apo i agregat într-un indice
compus utilizând media geometrică. (Fig. 2.).
IDU simplifică și evidențiaz ă doar o parte din ceea ce implică dezvoltarea
umană. Nu reflectă inegalități le, sărăcia, securitatea umană, alți factori, etc.

9
O imagine mai completă a nivelului de dezvoltare umană al unei țări necesită
analiza altor indi catori socioeconomic care oferă o reprezentare mai largă ale unor
aspect cheie ale dezvoltării umane, inegalitățile pe diverse aspect, disparitățiile pe
sexe și sărăcia. De aceea, pentru a r ăspunde acestui obiectiv, Banca Mondială a
creat î n anul 1996 un nou indicator, indicatorul dezvoltarii umane pe sexe, indicator
suplimentar de analiză a dezvoltă rii um ane, alături de I.D.U., precum ș i alți
indicatori: Indicele sărăciei umane ș i indicele privi nd participarea femeilor la viața
politică, ec onomică ș i la luarea deciziilor.

Fig. 2. Metoda de calcul al Indicelui de Dezvoltare Umană – reprezentare grafică

10
Valorile indicelui dezvoltării umane se situează î ntre 0 – 1.
La nivel de țară se poate calcula IDU pe regiuni = regiuni sau pe țară
Ceea ce conteaza foarte mult în analiza dezvoltării umane nu este valoarea
în sine, ci rangul țării î n clasamentul mondial. Evident că în fruntea clasamentului,
având la bază valoarea indicelui dezvoltării umane, regă sim cea mai mare parte a
țărilor dezvoltate.
La nivel mondial, clasificarea țărilor propusă de către Raportul Dezvoltă rii
Umane este urmă toarea:
 În funcție de nivelul de dezvoltare umană, ță rile sunt grupate în 3
categorii:
 țări cu o dezvoltare umană ridicată (indice egal sau mai mare de
0,800);
 țări cu o dezvoltare umană medie (indice cuprins între 0,500 ș i
0,799);
 țări cu o dezvoltare umană redusă (indice mai mic de 0,500).
 În funcți e de va loarea venitului, Banca Mondială propune 3 categorii de
țări (î n anul 2001):
 cu venit ridicat ( PIB/loc. egal sau mai mare de 9.206 $
americani);
 cu venit mediu (P.I.B./loc. între 746 ș i 9.205 $ americani);
 cu venit redus (P.I.B./loc. mai mic sau egal cu 745 $ americani).
 Mari grupuri mondiale:
 țări in curs de dezvoltare;
 Europa Centrală ș i de Est;
 țări membre O.C.D.E. (Organizația de Cooperare și Dezvoltare
Economică ).

11
Formule de calcul
IDU =
Unde :
ISV = indicele speran ței de via ță
INE = indicele nivelului de educaț ie
IPL = indicele intern brut /locuitor
ISV =
Unde:
Smin = speranța minimă de viață
Smed = speranța medie de viață
Smax = speranța maximă de viață
Există tabele pentru fiecare regiune pentru S max și S min
INE =
Unde:
IGA = indicele gradului de alfabetizare
IGCI = indicele gradului de cuprindere în învățământ

12
IGA =

Unde:
Gmin A = gradul minim de alfabetizare
Gmed A = gradul mediu de alfabetizare
Gmax A = gradul maxim de alfabetizare
IGCI =
Unde:
GC Imed = gradul de cuprindere în învățământ mediu
GC Imin = gradul de cuprindere î n învățământ minim
GCImax = gradul de cuprindere î n învățământ maxim

Indicele PIB/Locuitor = PIBL
PIB: raportul dintre Produsul Intern Brut al unui an considerat și populația totală la
data de 1 iulie a anului respectiv.
IPL =
PIBL = PIB/P
Unde:

13
PIBL = Produsul Intern Brut pe locuitor
PIB = Produsul Intern Bru t
P = popula ția totală (la 1 iulie)

Speranța de viață (ani) :
Nivelul maxim = 85
Nivelul minim = 25
Rata alfabetizarii :
Nivelul minim = 0
Nivelul maxim = 100
PIB/locuitor:
Nivelul minim = 100$/locuitor
Nivelul maxim = 40.000$/locuitor
Scop: Indicatorul cuantifică rezultatele activității economice desfășurate pe
parcursul unui an și permite realizarea de comparații în timp și spațiu. PIB pe
locuitor reprezintă un indicator al bunăstării.
Interpretare: o valoare ridicată a PIB pe locuitor relevă un rezultat bun al activității
economiei naționale, reflectându -se în nivelul de trai al populației.
Datele medii se iau din raportul pe anul precedent al Anualului statistic .

14
2. Boli infecțioase
2.1. Rujeola
Rujeola în perioada 1960 – 1980 prezenta valori crescute ale incidenței
rujeolei în România (aproximativ 120%000), acestea au înregistrat o scădere
dramatică o dată cu introducerea vaccinării antirujeolice (1979) și au continuat să
scadă, urmare a multiple lor intervenții de sănătate publică desfăsurate prin
introducerea dozei a doua în 1994 în România, campaniei de vaccinare în masă în
perioada 1998 -1999 și introduce rii supravegherii nominale din anul 1999.
Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare,
vaccinarea antirujeolică (cu vaccin combinat rujeolă – rubeolă- oreion: RRO), fiind
inclusă în Programul Național de Vaccinare.
Vaccinul RRO a fost introdus în calendarul național începând cu anul 2005,
acoperirile vaccinale menținându -se o perioadă de timp peste 95% (ținta OMS) .
Hepatitele virale
Hepatitele virale se regăsesc între primele 10 boli infecțioase letale și
reprezintă principala cauză etiologică a cirozei și a hepatocarcinomului. La nivel
mondial, aproximativ 400 milioane de oameni sunt afectați de hepatitele virale,
ceea ce constituie o veritabilă „epidemie silențioasă”. În fiecare an, 1,4 milioane de
persoane mor din cauza hepatitelor virale, 600.000 prin infecții hepatice cronice, cu
4.000 de decese pe zi
2.2. Hepatita virala tip B
Hepatita virală tip B (HBV)
Conform OMS, există aproximativ 2 miliarde de persoane infectate cu HBV,
240 milioane cu infecție cronică iar 780.000 mor anual din cauza acestei patologii
(130.000 prin hepatită acută și 650.000 prin ciroz ă sau cancer). Hepatita virală B
este o importantă problemă de sănătate publică și prin potențialul de cronicizare,
cu evoluție spre ciroză hepatică și carcinom hepatocelular, transmiterii facile prin

15
contactul cu sângele sau alte fluide biologice (HBV est e de 50 -100 de ori mai
infecțios decât HIV -ul în caz de înțepătură accidentală cu ac contaminat – ceea ce –
l transformă într -un permanent pericol profesional pentru personalul medical),
transmiterii perinatale, sexuale și mai nou, creșterii prevalenței în r ândul
consumatorilor de droguri.
Prevalența hepatitei virale tip B este mai mare în sudul Europei estice, cu o rată a
portajului de HBV între 5 -20% (la care se poate adăuga și portajul de HDV).
Prevenția se bazează pe vaccinare și implementarea strategii lor de siguranță a
tratamentului parenteral, transfuziilor de sânge și conduitei sexuale. Statele
europene au inclusă vaccinarea antihepatită B în rândul imunizărilor
obligatorii, excepție fac 3 state care asigură prima doză la naștere.
Contextul actual în Europa în privința hepatitei virale tip B
În regiunea OMS Europa, se estimează că există 14 milioane de adulți infectați
cronic cu HBV, 9 milioane infectați cronic cu HCV, prevalențele fiind de 2 -3 ori mai
mari în țările neincluse în UE . Aproximativ un adult din 50 este infectat cu virusul
hepatitic B sau are infecție cronică cu HCV.
În 2012, 28 de țări din UE/EEA au raportat17.291cazuri de hepatită virală tip
B, ceea ce corespunde unei rate de 3,4 cazuri la 100.000 de locuitori. Dintre
acestea, 2.952 (17,1%) au fost înregistrate drept infecții acute, iar 12.306 (71,2%)
infecții cronice. Rata infecțiilor acute a variat de la <0,1 în Portugalia, la 3,7 cazuri
la 100.000 de locuitori în Letonia.Rata infecțiilor cornice a variat de la 0,1 în
România, la 14,9 cazuri la 100.000 delocuitori în Suedia. Rata globală este
semnificativ mai redusă pentru hepatita B acută (0,7 la 100.000 de locuitori) față de
cea cronică (8,6 la 100.000 de locuitori).
În UE în 2012, transmiterea heterosexuală s-a situat pe primul loc (31,2%), urmată
de cea nosocomială (20,6%), în rândul homosexualilor (11,1%) și al consumatorilor
de droguri i njectabile (8,7%). Transmiterea perinatală a fost cea mai frecventă în
cazul hepatitei cornice cu HBV (67,0%).

16
Trendul descr escător al numărului de cazuri de HBV acută este corelat cu
implementarea globală a programelorde vaccinare,în timp ce trendul crescător al
cazurilor cornice este probabil tributary intensificării screening -ului și migrație i
populaționale.
Compararea ratel or între țări și interpretarea trendului sunt dificile din cauza
diferențelor existente între sistemele de supraveghere. De altfel, aceste rate nu
sunt echivalente cu incidența/prevalența reală, ci reprezintă doar cazurile intrate în
sistemul de supraveghe re.
2.3. Tuberculoza
Tuberculoza (TB) este deosebit de răspândită în rândul grupurilor
vulnerabile, inclusiv al romilor. TB rămâne o problemă critică în România, afectând
în principal adulți aflați în a doua jumătate a vieții. Incidența și prevalența bolii în
România au scăzut constant în ultimul deceniu, dar OMS încă include România în
rândul celor 18 țări cu prioritate ridicată din Europa, din cauza numărului ridicat de
cazuri de TB multirezistentã și extensiv rezistentă la m edicamente (TB MDR). Deși
tratamentul TB este gratuit, în perioada acestuia, pacienții renunță adesea la locul
de muncă sau la școală, au nevoie de bani pentru transport la unitatea medicală
de unde își ridică tratamentul și pentru alte tratamente compleme ntare non -TB.
Conform estimărilor OMS, în medie un pacient cu TB pierde pe perioada
tratamentului circa 3 -4 luni de muncă și își reduce veniturile anuale ale gospodăriei
cu aproximativ 30 % . Ca și răspuns la nivelul politicilor, Ministerul Sănătății a lans at
în sep tembrie 2014 Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al
Tuberculozei (PNPSCT) 2015 -2020. – diagnosticul și tratamentul bolnavilor de TB,
controlul contacșilor acestora, tratamentul preventive, activitățile de informare,
educare, c omunicare – sunt gratuite. [5]
Strategia recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru
controlul TB are în țara noastră o a coperire de 100% din anul 2005.
Răspunsul sistemului de sănătate din R omânia pentru reducerea TB se
desfășoară conform Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România

17
2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 121aprobată prin HG nr. 121/20 15 și este
realizat prin PNPSCT constituit în confor mitate cu actele normative care
reglementează derularea programelor naționale de sănătate publică finanțate din
bugetul Ministerului Sănătății.
Deși în România incidența globală (IG) a TB (cazuri noi și recidive) este de
departe cea mai mare din UE și una dintre cele mai mari din R egiunea Europa a
OMS, aceasta a scăzut în ultimii 10 ani cu 48,7% de la un maximum de
122,2%000 în anul 2002, la 68,9%000 în anul 2 013 (Baza Națională de date TB,
actualiz ată pentru Raportarea TESSy 2017 ).
În ceea ce privește numărul de cazuri noi și recidive înregistrate anual și
acesta a scăzut cu 1 4.182, d e la 30.24 5 în anul 2007 la 14.71 3 în anul 2017 (Baza
Națională de Date TB actualizată pentru TESSy 2017 ).
Mortalitatea a scă zut de la 10,3 %000 în anul 2007 la 4,9 %000 în anul 2017.
Rata de succes terapeutic la cazurile noi, pulmona re, confirmate
bacteriologic, a crescut de la 77,8% în anul 2007, la 85,7% în 2017 (Baza
Națională de date TB actualizată pentru TESSy 2017 ).
După cum se poate observa din dinamica indicatorilor sus ‐menționaț i, TB cu
germeni sensibili are un trend net desc endent la noi în țară.
O atenție deosebită trebuie însă acordată tuberculozei multidrog ‐rezistente
(TB MDR) și asocierii morbide TB ‐HIV.

18
PARTEA SPECIALĂ
3. Introducere
Indicatorul Dezvoltării Umane reprezintă un indice compus care include
măsurători statistici ale speranței de viață, alfabetizării, nivelului educațional și PIB
pe cap de locuitor, calculat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în cadrul
Programului ONU pe ntru Dezvoltare (PNUD). Pentru clasificarea țărilor de pe glob
din punct de vedere a dezvoltării umane, acest indicator măsoară realizările medii
ale unei țări în trei aspecte fundamentale ale dezvoltării umane: sănătate,
cunoaștere și un nivel de trai dec ent. Eurostat utilizează aceast indicator din 2006
pentru pentru gruparea țărilor după nivelul de dezvoltare.
HDI oferă o alternativă la practica comună de evaluare a progresului unei țări
în dezvoltare numai pe baza PIB -ului pe cap de locuitor.[21]
Scopul lucrării de față este acela de a urmări și evidenția corel ația dintre
incidența unor boli infecțioase și nivelul economico -social la nivelul statelor
europene în perioada 2011 -2015 .
Lucrarea își propune următoarele :
1. Să analizeze corel ația dintre incidența unor boli infecțioase și nivelul
economico -social la nivelul statelor europene în perioada 2011 -2015 .
2. Să găsească soluții de î mbunătăț ire și control/prevenția bolilor infecțioase în
randul populatiilor statelor europene.

19
4. Material și metodă
Datele privind morbiditatea, activitatea sanitară, resursele, personalul
medico -sanitar și cheltuielile sanitare se referă la unitățile sanitare publice
aparținând Ministerului Sănătății (M.S.) și au fost extrase în format *.xls / *.xlsx, din
lucrările curente și publicațiile Centrului Național de Statistică și Informatică în
Sănătate Publică – Institutul Național de Sănătate Publică și ale Institutului
Național de Statistică. (CNSISP).
Au fost analizate datele referitoare la indicele dezvoltări i umane, rujeolei,
hepatitei B și tuberculozei, conform rapoartelor publicate în decursul anilor 2015 –
2017 de Guvernul României pe site -ul www.data.gov . și ale CNSISP.
Din datele oferite de WHO, Euostat, au fost extra se și analizate incidența
bolilor infecțioase din statele europene prin prisma următorilor indicatori: nivelul
economico -social al statelor europene , în perioada 2011 -2015.
Datele au fost prelucrate cu ajutorul programului de calcul SPSS (Statistical
Pack age for the Social Scienes).
Datele oferite au fost extrase și analizate pentru a urmării corelația dintre
incidența unor boli infecțioase și nivelul economico -social din statele europene în
anul 2017:
1. UNDP – valorile IDU pentru statele europene, speranța de viață,
media anilor preconizați de școlarizare, media anilor de
școlarizare și PIB.
2. ECDC, CDC. CNSISP, EFGS, PNPSCT, OMS – au oferit date despre
Rujeolă, Hepatita B și Tuberculoza din statele europene în perioada
2011 -2015 cu următorii parametrii: numărul total de cazuri, cazurile
confirmate, acuți, cronici, vaccinuri efectuate pe fiecare patologie și
țară în parte.

20
5. REZULTATE
5.1. Situația statelor europene în funcție de IDU în perioada 2011 -2015
Statele Europene
Indicele Dezvoltării Umane în statele europene
În anul 2015 Germania era pe locul 4 în lume din cele 188 de state analizate
în privința Indicatorului Dezvoltării Uma ne (0,926 ) realizat de Programul ONU
pentru dezv oltare (PNUD), după Norvegia , față de locul 6 din 2014 (0, 916). Potrivit
Raportului IDU din 2015, Germania se încadrează în categoria țărilor care pun un
accent deosebit pe dezvoltarea umană. Se remar că prin faptul că are o speranța
de viață a populației de 81.1 ani , o medie a anilor de școlarizare de 13.2 ani și
PIB/locuitor d e 45.001$ ; urmată îndeaproape de Danemarca ( IDU= 0.925),
Olanda (IDU=0.924), Irlanda ( IDU=0.923). (Tabel. 5.1.1)
Tabel 5.1.1 Indicele Dezvoltării Umane în statele europene în 2015
Țară Valoare
IDU Speranța
de viață la
naștere
(ani) Ani
preconizați de
școlarizare
(ani) Media aniilor
de școlarizare
(ani) Venitul
național
brut per
capita
(2011
PPP$) IDU
rang
(U.E.)
Germania 0.926 81.1 17.1 13.2 45.001 1
Danemarca 0.925 80.4 19.2 12.7 44.519 2
Olanda 0.924 81.7 18.1 11.9 46.326 3
Irlanda 0.923 81.1 18.6 12.3 43.798 4
Suedia 0.913 82.3 16.1 12.3 46.251 5
Marea Britanie 0.909 80.8 16.3 13.3 37.931 6
Luxemburg 0.898 81.9 13.9 12 62.471 7
Franța 0.897 82.4 16.3 11.6 38.085 8
Belgia 0.896 81 16.6 11.4 41.243 9
Finlanda 0.895 81 17 11.2 38.868 10
Austria 0.893 81.6 15.9 11.3 43.609 11
Slovenia 0.891 80.6 17.3 12.1 28.664 12
Italia 0.887 83.3 16.3 10.9 33.573 13
Spania 0.884 82.8 17.7 9.8 32.779 14
Cehia 0.878 78.8 16.8 12.3 28.144 15

21
Grecia 0.866 81.1 17.2 10.5 24.808 16
Estonia 0.865 77 16.5 12.5 26.362 17
Cipru 0.856 80.3 14.3 11.7 29.459 18
Malta 0.856 80.7 14.6 11.3 29.5 19
Polonia 0.855 77.6 16.4 11.9 24.117 20
Lituania 0.848 73.5 16.5 12.7 26.006 21
Slovacia 0.845 76.4 15 12.2 26.764 22
Portugalia 0.843 81.2 16.6 8.9 26.104 23
Ungaria 0.836 75.3 15.6 12 23.394 24
Letonia 0.831 74.3 16.1 11.7 22.589 25
Croația 0.827 77.5 15.3 9.9 20.291 26
România 0.802 74.8 14.7 10.8 19.428 27
Bulgaria 0.794 74.3 15 10.8 16.261 28
Sursă: UNDP – Human Development Report 2016
Ierarhia țărilor în funcție de acest indicator în anul 2014 a statelor europene
relevă clasarea pe primele locuri fiind Suedia (IDU= 0,931) și Danemarca (0.923)
ce orcupă pozițiile 3 și 4 în lume. În timp ce cu valorile cele mai scăzute ale acestui
indicat or în randul statelor europene se află România (IDU=0.793) ur mată de
Bulgaria (IDU=0.782). (T abel 5.1.2.)
Tabel 5.1.2. Indicele Dezvoltării Umane în statele europene în 2014
Țară Valoare
IDU Speranța
de viață
la
naștere
(ani) Ani
preconizați de
școlarizare
(ani) Media
aniilor de
școlarizare
(ani) Venitul
național brut
per capita
(2011 PPP$) IDU
rang
(U.E.) IDU
rang
lume
Suedia 0.931 83 15.8 12.8 56.431 1 3
Danemarca 0.923 80.2 18.7 12.7 44.025 2 4
Olanda 0.922 81.6 17.9 11.9 45.435 3 5
Germania 0.916 80.9 16.5 13.1 43.919 4 6
Irlanda 0.916 80.9 18.6 12.2 39.568 5 7
Marea
Britanie 0.907 80.7 16.2 13.1 39.267 6 14
Luxemburg 0.892 81.7 13.9 11.7 58.711 7 19
Belgia 0.89 80.8 16.3 11.3 41.187 8 22
Franța 0.888 82.2 16 11.1 38.056 9 22
Austria 0.885 81.4 15.7 10.8 43.869 10 23
Finlanda 0.883 80.8 17.1 10.3 38.695 11 24
Slovenia 0.88 80.4 16.8 11.9 27.852 12 25

22
Spania 0.876 82.6 17.3 9.6 32.045 13 26
Italia 0.873 83.1 16 10.1 33.03 14 27
Cehia 0.87 78.6 16.4 12.3 26.66 15 28
Grecia 0.865 80.9 17.6 10.3 24.524 16 29
Estonia 0.861 76.8 16.5 12.5 25.214 17 30
Cipru 0.85 80.2 14 11.6 28.633 18 32
Slovacia 0.844 76.3 15.1 12.2 25.845 19 35
Polonia 0.843 77.4 15.5 11.8 23.177 20 36
Malta 0.839 80.6 14.4 10.3 27.93 21 37
Lituania 0.839 73.3 16.4 12.4 24.501 22 38
Portugalia 0.83 80.9 16.3 8.2 25.757 23 43
Ungaria 0.828 75.2 15.4 11.6 22.916 24 44
Letonia 0.819 74.2 15.2 11.5 22.281 25 46
Croația 0.818 77.3 14.8 11 19.409 26 47
România 0.793 74.7 14.2 10.8 18.108 27 52
Bulgaria 0.782 74.2 14.4 10.6 15.596 28 59
Sursă: UNDP – Human Development Report 2015

În anul 2013 în top 10 în funcție de valoarea IDU se află următoarele state
europene în ordine: Olanda (IDU=0.915) – poziția 4 în lume , Germania,
Danemarca, Irlanda, respectiv România ocupând penultimul loc în această
categorie cu o valoare a IDU=0.785 – poziția 54. ( Tabel 5.1.3.)
Tabel 5.1.3 Indicele Dezvoltării Umane în statele europene în 2013
Țară Valoare
IDU Speranța
de viață
la
naștere
(ani) Ani
preconizați de
școlarizare
(ani) Media
aniilor de
școlarizare
(ani) Venitul
național brut
per capita
(2011 PPP$) IDU
rang
(U.E.) IDU
rang
lume
Olanda 0.915 81 11.9 17.9 42.397 1 4
Germania 0.911 80.7 12.9 16.3 43.049 2 6
Danemarca 0.901 79.4 12.1 16.9 42.88 3 10
Irlanda 0.899 80.7 11.6 18.6 33.414 4 11
Suedia 0.898 81.8 11.7 15.8 43.201 5 12
Marea
Britanie 0.892 80.5 12.3 16.2 35.002 6 14
Franța 0.884 81.8 11.1 16 36.629 7 20
Luxemburg 0.881 80.5 11.3 13.9 58.695 8 21

23
Belgia 0.881 80.5 10.9 16.2 39.471 9 22
Austria 0.881 81.1 10.8 15.6 42.93 10 21
Finlanda 0.879 80.5 10.3 17 37.366 11 24
Slovenia 0.874 79.6 11.9 16.8 26.809 12 25
Italia 0.872 82.4 10.1 16.3 32.669 13 26
Spania 0.869 82.1 9.6 17.1 30.561 14 27
Cehia 0.861 77.7 12.3 16.4 24.535 15 28
Grecia 0.853 80.8 10.2 16.5 24.658 16 29
Cipru 0.845 79.8 11.6 14 26.771 18 32
Estonia 0.84 74.4 12 16.5 23.387 17 33
Polonia 0.834 76.4 11.8 15.5 21.487 20 36
Lituania 0.834 72.1 12.4 16.7 23.74 20 35
Slovacia 0.83 75.4 11.6 15 25.336 21 37
Malta 0.829 79.8 9.9 14.5 27.022 22 39
Portugalia 0.822 79.9 8.2 16.3 24.13 23 41
Ungaria 0.818 74.6 11.3 15.4 21.239 25 43
Croația 0.812 77 11 14.5 19.025 24 47
Letonia 0.81 72.2 11.5 15.5 22.186 25 48
România 0.785 73.8 10.7 14.1 17.433 26 54
Bulgaria 0.777 73.5 10.6 14.3 15.402 28 58
Sursă: UNDP – Human Development Report 2013

Analiza statelor europene în funcție de valoarea IDU în anul 2012 oferă
informații cu privire la faptul că, Olanda ocupă poziția 4 în lume cu o valoarea
IDU=0.921, urmată de Germania, Irlanda, Suedia (ce ocupă pozițiile 5, 6, respectiv
7) cu o speranță de viață a populației de aproape 81 ani, o medie a anilor de
școlarizare de peste 16 ani și o valoare a PIB/locuitor de peste 35.000$/locuitor.
Ultimele locuri ale clasamentului fiind ocupate de România (IDU=0.786, loc 56) și
Bulgaria (IDU= 0.782 , loc 57). (Tabel 5. 1.4.)

Tabel 5.1.4 Indicele Dezvoltării Umane în statele europene în 2012
Țară Valoare
IDU Speranța
de viață
la Ani
preconizați de
școlarizare Media
aniilor de
școlarizare Venitul
național brut
per capita IDU
rang
(U.E.) IDU
rang
lume

24
naștere
(ani) (ani) (ani) (2011 PPP$)
Olanda 0.921 80.8 11.6 16.9 37.282 1 4
Germania 0.92 80.6 12.2 16.4 35.431 2 5
Irlanda 0.916 80.7 11.6 18.3 28.671 3 7
Suedia 0.916 81.6 11.7 16 36.143 4 7
Danemarca 0.901 79 11.4 16.8 33.518 5 15
Belgia 0.897 80 10.9 16.4 33.429 6 17
Austria 0.895 81 10.8 15.3 36.438 7 18
Franța 0.893 81.7 10.6 16.1 30.277 8 20
Finlanda 0.892 80.1 10.3 16.9 32.51 9 21
Slovenia 0.892 79.5 11.7 16.9 23.999 10 21
Spania 0.885 81.6 10.4 16.4 25.947 11 23
Italia 0.881 82 10.1 16.2 26.158 12 25
Marea
Britanie 0.875 80.3 9.4 16.4 32.538 13 26
Luxemburg 0.875 80.1 10.1 13.5 48.285 14 26
Cehia 0.873 77.8 12.3 15.3 22.067 15 28
Grecia 0.86 80 10.1 16.3 20.511 16 29
Cipru 0.848 79.8 9.8 14.9 23.825 17 31
Malta 0.847 79.8 9.9 15.1 21.184 18 32
Estonia 0.846 75 12 15.8 17.402 19 33
Slovacia 0.84 75.6 11.6 14.7 19.696 20 35
Ungaria 0.831 74.6 11.7 15.3 16,088 21 37
Polonia 0.821 76.3 10 15.2 17.776 22 39
Lituania 0.818 72.5 10.9 15.7 16.858 23 41
Portugalia 0.816 79.7 7.7 16 19.907 24 43
Letonia 0.814 73.6 11.5 14.8 14.724 25 44
Croația 0.805 76.8 9.8 14.1 15.419 26 47
România 0.786 74.2 10.4 14.5 11.011 27 56
Bulgaria 0.782 73.6 10.6 14 11.474 28 57
Sursă: UNDP – Human Development Report 2012

Raportul PNUD în privința IDU efectuat în anul 2011 asupra statelor
europene este prezentată în tabelul 5. 1.5.

Tabel 5 .1.5 Indicele Dezvoltării Umane în statele europene în 2011

25
Țară Valoare
IDU Speranța
de viață
la
naștere
(ani) Ani
preconizați de
școlarizare
(ani) Media
aniilor de
școlarizare
(ani) Venitul
național brut
per capita
(2011 PPP$) IDU
rang
(U.E.) IDU
rang
lume
Olanda 0.91 80.7 11.6 16.8 36.402 1 3
Irlanda 0.908 80.6 11.6 18 29.322 2 7
Germania 0.905 80.4 12.2 15.9 34.854 3 9
Suedia 0.904 81.4 11.7 15.7 35.837 4 10
Danemarca 0.895 78.8 11.4 16.9 34.347 5 16
Belgia 0.886 80 10.9 16.1 33.357 6 18
Austria 0.885 80.9 10.8 15.3 35.719 7 19
Franța 0.884 81.5 10.6 16.1 30.462 8 20
Slovenia 0.884 79.3 11.6 16.9 24.914 9 21
Finlanda 0.882 80 10.3 16.8 32.438 10 22
Spania 0.878 81.4 10.4 16.6 26.508 11 23
Italia 0.874 81.9 10.1 16.3 26.484 12 24
Luxemburg 0.867 80 10.1 13.3 50.557 13 25
Cehia 0.865 77.7 12.3 15.6 21.405 14 27
Marea
Britanie 0.863 80.2 9.3 16.1 33.296 15 28
Grecia 0.861 79.9 10.1 16.5 233.747 16 29
Cipru 0.84 79.6 9.8 14.7 24.841 17 31
Estonia 0.835 74.8 12 15.7 16.799 18 34
Slovacia 0.834 75.4 11.6 14.9 19.998 19 35
Malta 0.832 79.6 9.9 14.4 21.46 20 36
Ungaria 0.816 74.4 11.1 15.3 16.581 21 38
Polonia 0.813 76.1 10 15.3 17.451 22 39
Lituania 0.81 72.2 10.9 16.1 16.234 23 40
Portugalia 0.809 79.5 7.7 15.9 20.573 24 41
Letonia 0.805 73.3 11.5 15 14.293 25 43
Croația 0.796 76.6 9.8 13.9 15.729 26 46
România 0.781 74 10.4 14.9 11.046 27 50
Bulgaria 0.771 73.4 10.6 13.7 11.412 28 55
Sursă: UNDP – Human Development Report 2011
5.2. Tendințe ale Indicatorului Dezvoltării Umane la nivelul statelor europene
în perioada 2011 -2015
În perioada 2011 -2015, valoarea IDU din statele member UE indică faptul
că Germania se menține în top ul celor 10 state cu nivelul cel mai ridicat de

26
dezvoltare umană din lume ocupând poziția 4 în clasamentul celor 188 de state
analizate de către PNUD pe această perioadă . Poziția Germaniei rămane
neschimbată în privința rangului IDU în perioada 2011 -2015 .
Majoritatea țărilor UE își păstrează poziția în rangul IDU în perioada 2011 –
2015.
Se observă faptul că penultimul loc în clasamentul statelor member UE se
află România care în decursul perioadei analizate depune eforturi în schimbarea
poziției în clasament, atingaând poziția 5 0 în anul 2015 față de poziția 56 în 2011.
(Tabel 5.2)
Tabel 5.2 Tendințe ale Indicatorului Dezvoltării Umane la nivelul statelor europene
în perioada 2011 -2015
Țară Valoare IDU Schimbare în
rangul IDU
(2011 -2015) IDU rang
lume 2011 2012 2013 2014 2015
1 Germania 0.916 0.919 0.92 0.924 0.93 0 4
2 Danemarca 0.922 0.924 0.926 0.923 0.93 2 5
3 Olanda 0.921 0.922 0.923 0.923 0.92 -2 7
4 Irlanda 0.895 0.902 0.91 0.92 0.92 1 8
5 Suedia 0.903 0.904 0.906 0.909 0.91 -1 14
6 Marea
Britanie 0.898 0.899 0.904 0.908 0.91 -4 16
7 Luxemburg 0.892 0.892 0.892 0.896 0.9 -4 20
8 Franța 0.885 0.887 0.89 0.894 0.9 1 21
9 Belgia 0.886 0.889 0.89 0.895 0.9 -4 22
10 Finlanda 0.884 0.887 0.89 0.893 0.9 1 23
11 Austria 0.884 0.887 0.892 0.892 0.89 -1 24
12 Slovenia 0.877 0.878 0.888 0.888 0.89 0 25
13 Slovacia 0.877 0.878 0.888 0.888 0.89 0 25
14 Italia 0.877 0.876 0.877 0.881 0.89 0 26
15 Spania 0.871 0.874 0.877 0.882 0.88 0 27
16 Cehia 0.864 0.865 0.871 0.875 0.88 0 28
17 Grecia 0.858 0.86 0.862 0.865 0.87 0 29
18 Estonia 0.85 0.856 0.86 0.863 0.87 2 30
19 Cipru 0.85 0.849 0.85 0.854 0.86 -3 33
20 Malta 0.821 0.828 0.847 0.853 0.86 3 33
21 Polonia 0.834 0.838 0.85 0.852 0.86 -3 36

27
22 Lituania 0.83 0.834 0.841 0.846 0.85 -1 37
23 Portugalia 0.824 0.827 0.837 0.841 0.84 1 41
24 Ungaria 0.823 0.824 0.834 0.834 0.84 -4 43
25 Letonia 0.812 0.814 0.822 0.828 0.83 1 44
26 Croația 0.815 0.817 0.82 0.823 0.83 1 45
27 România 0.797 0.794 0.797 0.798 0.8 -2 50
28 Bulgaria 778 0.781 0.787 0.792 0.79 3 56
Sursă: UNDP – Human Development Report 2016

5.3. Situația statelor europene în funcție de PIB în perioada 2011 -2015
În 2015 , produsul intern brut (PIB) al UE s-a ridicat la 14 800 de miliarde de
euro la prețurile curente. Peste jumătate din acestea au fost generate de trei state
membre: Germania, Regatul Unit și Franța.
Cu un PIB în valoare de 3 100 miliarde E uro în 2015 , Germania a fost
principala economie a UE, reprezentând peste o cincime (21,1%) din PIB -ul UE.
Au fost urmate de Regatul Unit (16,0%), Franța (15,0%), Italia (11,3%), Spania
(7,5%) și Țările de Jos (4,7%).
La capătul opus al scalei, unsprezece state membre au avut un PIB mai mic
de 1% din totalul UE. Acestea au fost: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania ,
Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. (Fig. 5.3 )

28

Fig. 5.3 Ponderea statelor membre PIB -ul UE Sursă: Eurostat
În ceea ce privește cele 28 state membre care formează zona euro, PIB -ul
cumulat a fost de 10 700 de miliarde EUR în 2016, ceea ce înseamnă că acestea
reprezintă împreună 72,5% din PIB -ul UE. Germania (29,2%) și Franța (20,7%) au
reprezentat jumătate din PIB -ul zonei euro. [22]

5.4. Rata netă de cuprindere în învățământ în anul școlar 2014 -2015, în statele
europene
Rata de școlarizare în învățământul superior , calculată ca raportul dintre
numărul de studenți și populația de vârstă corespunzătoare (de regulă 20 -24 ani)
exprimă ni velul educației existent într -un anumit stat, cu mențiunea că procesul de
învățământ este supus acțiunii unor factori ca eficiența sistemului educațional,
pregătirea de specialitate a studenților, care depinde de calitatea programei și a

29
cadrelor dida ctice din învățământul superior și a gradul ui corespondenței cu
exigențele pieței muncii. Pe de altă parte, este cunoscut că, pentru dezvoltarea
învățământului terțiar, un rol important îl au și calitatea învățământului primar și
secundar, cheltuielile bugetare alocate acestui sector, nivelul sal arizării cadrelor
didactice, etc.
Primele locuri în U:E: după nivelul ratei de școlarizare în învățământul
superior ( tabel 5.4 ) sunt ocupate Finlanda și Norvegia, cu o pondere a studenților
în populația de vârstă coresp unzătoare de aprox. 70,4%. O mențiune specială se
impune pentru Finlanda , recunoscută pentru calitatea universităților sale, care
concentrează, în mare măsură, cei mai buni studenți. Poziții avansate din punctul
de vedere al acestui indicator sunt deținute și de următoarele state europene,
respectiv Suedia cu o rată de cca 70 ,0%, ca și de Rusia , Letonia, Slovenia cu o
rată de cca 60%. Dintre țările mai importante din Europa Centrală și de Est
(avantajate la acest indicator d e majorarea, poate în exces, a numărului de unități
de învățământ superior, ca și a numărului de studenți după anul 2011 , cu efecte
asupra scăderii nivelului de exigență la admitere și absolvire) cel mai bi ne se
plasează Polonia (locul 12 , cu o rată de 55 ,5%), Bulgaria, Ungaria și România
situându -se în a doua jumătate a clasamentului, pe pozițiile 21-23, cu o rată de cca
40%, în timp ce Slovacia și Cehia ocupă locurile 38 și 39, cu o rată de cca . 30%.
Tabel 5.4 Rata netă de cuprindere în învățământ în anul școlar 2014 -2015, în
statele europene
Țară Nr. Studenți
(% în pop. vârstă) Țară Nr. Studenți
(% în pop. vârstă)
1. Finlanda 70,4 15. Lituania 52,5
2. Suedia 70,0 16. Portugalia 50,2
3. Rusia 64,1 17. Italia 49,9
4. Letonia 63,1 18. Irlanda 47,5
5. Slovenia 60,0 19. Germania 46,3

30
6. Marea Britanie 59,5 20. Grecia 42,3
7.Spania 59,4 21. Bulgaria 40,8
8. Danemarca 58,9 22. Ungaria 40,1
9. Austria 57,7 23. România 40,0
10. Estonia 57,5 24. Slovacia 30,3
11. Belgia 57,5 25. Cehia 29,8
12. Polonia 55,5 26. Croația 28,3
13. Olanda 55,0 27. Malta 21,5
14. Franța 53,6 28. Cipru 20,0
Sursă: Eurostat, INS

În privința ratei de școlarizare în învățământ, p rimele locuri în U:E: sunt
ocupate Finlanda și Norvegia, cu o pondere a studenților în populația de vârstă
corespunzătoare de aprox. 70,4 %. Poziții avansate din punctul de vedere al
acestui indicator sunt deținute și de următoarele state europene, respectiv Suedia
cu o rată de cca 70 ,0%, ca și de Rusia , Letonia, Slovenia cu o rată de cca 60%.
Bulgaria, Ungaria și România se situează în a doua jumătate a clasamentului , cu o
rată de cca 40%, în timp ce Malta și ocupă ultimele locuri cu o rată de cca . 30%.
Fig. 5.4.

31

Fig. 5.4. Rata netă de cuprindere în învățământ în anul școlar 2014 -2015, România
Sursă: INS

5.5. Ponderea cheltuielilor totale de sănătate în PIB la nivelul statelor
europene în perioada 2011 -2015
Creșterea permanent ă a cheltuielilor cu sănătatea a ridicat problema
compatibilității dintre economie și social. Actualmente orice stat se legitimează
prin protecția oferită cetățenilor săi față de riscurile de boală. Conform OMS,
cheltuielile medicale și de prezervare a săn ătății au o pondere tot mai mare în PIB,
0 20 40 60
Polonia
Olanda
Franța
Lituania
Portugalia
Italia
Irlanda
Germania
Grecia
Bulgaria
Ungaria
România
Slovacia
Cehia
Croația
Malta
Cipru55.5
55
53.6
52.5
50.2
49.9
47.5
46.3
42.3
40.8
40.1
40
30.3
29.8
28.3
21.5
20Rata netă de cuprindere în învățământ în anul școlar 2014 –
2015, în statele europene
Nr. Studenți (% în pop. vârstă)

32
demonstrănd interesul în creștere al țărilo r membre UE pentru sănătatea umană.
Ponderea cheltuielilor totale de sănătate în PIB la nivelul statelor europene în
perioada 2011 -2015 este prezentată în tabelul 5.5.
Tabel 5.5 Ponderea cheltuielilor totale de sănătate în PIB la nivelul statelor
europene în perioada 2011 -2015
Țară Cheltuie pentru sănătate în PIB
(%)
2011 2012 2013 2014
1 Austria 11.0 8.5 10.6 8.7
2 Belgia 11.8 8.0 10.6 8.2
3 Bulgaria 7.4 3.7 7.3 4.6
4 Cehia 7.6 6.6 7.4 6.3
5 Cipru 6.0 5.3 7.4 3.3
6 Croația 7.8 6.6 7.8 6.4
7 Danemarca 11.2 9.7 11.2 9.2
8 Estonia 7.0 4.7 6.0 5.0
9 Finlanda 9.7 6.7 8.9 7.3
10 Franța 11.7 9.3 11.6 9.0
11 Germania 11.3 9.0 11.1 8.7
12 Grecia 10.6 6.1 10.8 5.0
13 Irlanda 9.7 6.4 9.4 5.1
14 Italia 9.5 7.4 9.5 7.0
15 Letonia 6.5 5.4 6.2 3.7
16 Litua nia 6.6 5.2 6.6 4.4
17 Luxemburg 7.8 6.6 7.7 5.8
18 Malta 7.5 5.7 8.7 6.7
19 Marea
Britanie 9.3 8.1 9.3 7.6
20 Olanda 10.8 9.4 12.0 9.5
21 Polonia 7.1 5.4 6.7 4.5
22 Portugalia 11.3 6.4 10.4 6.2
23 România 5.4 4.4 5.8 4.5
24 Slovacia 8.5 5.6 8.7 5.8
25 Slove nia 9.1 6.9 9.1 6.6
26 Spania 9.7 6.9 9.4 6.4
27 Suedia 9.9 6.8 9.4 10
28 Ungaria 7.3 5.1 7.7 4.9
Sursă: OMS

33
5.6. Situația statelor europene în funcție de Speranța de viață
Ierarhia țărilor în funcție de acest indicator relevă clasarea pe primele locuri
fiind Italia și Spania cu o speranță d e viață a populației de peste 82 ani, urmate
îndeaproape de Franța și Suedia. S e remarcă Luxemburg, Olanda și Austria (ce
ocupă pozițiile 5, 6 și respectiv 7 ), cu o speranță de viață a populației de aproape
81 ani. Majoritatea țărilor UE din Centrul și Estul Europei se plasează în partea a
doua a clasamentului, concentrându -se între locurile 19-23, cu o sper anță de viață
a populației de 75 -78 ani, în timp ce România și Letonia ocupă poziții apropiate (25
și respectiv 46 ), cu o speranță de viață a populației de cca 74 ani. (Tabel 5.6)
Tabel 5.6 Speranța de viață în statele eu ropene în 2015
Țară Speranța de viață
(ani) Țară Nr. Studenți
(% în pop. vârstă)
1. Italia 83.3 15. Malta 80.7
2. Spania 82.8 16. Slovenia 80.6
3. Franța 82.4 17. Danemarca 80.4
4. Suedia 82.3 18. Cipru 80.3
5. Luxemburg 81.9 19. Cehia 78.8
6. Olanda 81.7 20. Polonia 77.6
7. Austria 81.6 21. Croația 77.5
8. Portugalia 81.2 22. Estonia 77
9. Germania 81.1 23. Slovacia 76.4
10. Irlanda 81.1 24. Ungaria 75.3
11. Grecia 81.1 25. România 74.8
12. Belgia 81 26. Letonia 74.3
13. Finlanda 81 27. Bulgaria 74.3
14. Marea
Britanie 80.8 28. Lituania 73.5
Sursă: UNDP – Human Development Report 2015

34
5.7. Situația României în funcție de IDU în perioada 2011 -2015

Intervalul de variație al indicelui dezvoltării umane
Valoarea IDU este [0 ,1] și cuprinde trei grupe de valori corespunzătore nivelului
dezvoltării umane în cele 182 state și anume:
a) dezvoltare umană ridicată (0,800 – 1,000);
b) dezvoltare umană medie (0,500 – 0,799);
c) dezvoltare umană scăzută (0,000 – 0,499).

În anul 2015, R omânia era pe locul 50 în lume din cele 188 de state
analizate în privința Indicatorului Dezvoltării Umane (0,802) realizat de Programul
ONU pentru dezv oltare (PNUD), după Federația Rusă și Kuveit, față de locul 51
din 2014 (0,793). În schimb, țara vecină Bulgaria, are un HDI de 0.794, ceea ce o
situează pe locul 57 în clasament. (fig. 5.7.)
Potrivit Raportului IDU din 2015, România se încadrează în categoria țărilor
care pun un accent deosebit pe dezvoltarea umană. În top 10 se află în ordine:
Norvegia, Aus tralia, Elveția, Germania, Danemarca, Singapore, Olanda, Irlanda,
Islanda, respectiv Canada și Statele Unite pe locul 10, România ocupând
penul timul loc în această categorie.

35

Fig. 5.7 Evoluția indicelui dezvoltării umane în România în perioada 2011 -2015
Sursă: UNDP – Human Development Report 2015

Poziția României
Alături de indicii pentru nivelurile de venit, sanătate și educație, începând cu
anul 2010,s -a inclus și un indice ajustat de „inegalitate”, care a adus schimbări
majore față de ierarhiile ant erioarea anului 2010. România ocupând poziția 50 se
află la categoria „dezvoltare ridicată” , care este cuprinsă între poziț iile 48 si 95.
(Tabel 5.7)

Tabel 5.7 Tendințe ale Indicatorului Dezvoltării Umane
An Speranța
de viață
la
naștere
(ani) Ani
preconizați
de
școlarizare
(ani) Media aniilor
de
școlarizare
(ani) Venitul
național brut
per capita
(2011 PPP$) Valoare IDU HDI
rang
lume
2011 74 10.4 14.9 11.046 0.781 50
0.7810.7860.7850.7930.802
0.7750.780.7850.790.7950.80.805
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016IDU
IDU

36
2012 74.2 10.4 14.5 11.011 0.786 56
2013 73.8 10.7 14.1 17.433 0.785 54
2014 74.7 14.2 10.8 18.108 0.793 52
2015 74.8 14.7 10.8 19.428 0.802 50
Sursă: UNDP – Human Development Report 2016, Briefing note for countries on
the 201 6 Human Development Report: Româ nia

Valoarea HDI a României în anul 2015 de 0,802 este sub media de 0,892
pentru țările cu un nivel foarte ridicat de dezvoltare umană și sub media de 0,891
pentru țările din Uniunea Europeană. Printre țările care sunt situate în apropierea
României și care în 2015 au înregistrat valori apropiate ale acestui indice se află
Rusia (valoare HDI – 0.804, loc 49) și Bulgaria (valoare HDI – 0.748, loc 56 ).
(tabelele 5.6 și 5. 7)

Date comparative extrase din raportul PNUD pe 2015
 Norvegia locul 1
IDU=0,943 , I speranței de viață= 0,928,I educație=0,964, I PIB =0,789
 România locul 50
IDU=0,781, , I speranței de viață=0,770, I educație=0,789, Ivenit=0,524
 Bulgaria locul 55
IDU=0,283, I speranței de viață=0,224, I educație=0,245, Ivenit=0,093
În perioada 2011 -2015, valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane a
României a crescut cu 14,6%, de la 0.7 81 la 0.802. Între 2011 și 2015, în
România, speranța de viață la naștere a crescut cu 0,8 ani , media anilor de
școlarizare a scăzut cu 4,1 ani, iar anii de școlariz are preconizați au crescut cu 4,3
ani. Venitul național brut pe cap de locuitor al Româ niei a crescut cu aproximativ
72,0% între 2011 și 2015 ( tabel 5.7).

37
5.8. Situția României în funcție de Gradul de alfabetizare și rata de cuprindere
școlară
Rata brută de înscriere : înscrierea totală într -un nivel de educați e (preșcolar ,
primar, gimnazial, liceu ), indif erent de vârstă, exprimată ca procent din populația
oficială de vârstă școlară pentru același nivel de educație.
Populație cu învățământ superior : procentul populației în vârstă de 25 de ani
care au făcut (dar nu neapărat complet ) un nivel superior de educație.
Rata abandonului școlar : Procentajul elevii dintr -o anumită cohorta care s –
au înscris la școala primară, dar care abandonează înainte de a ajunge ultimul
grad de î nvățământ primar. Este calculate ca 100 minus rata de success până la
ultima clasă de învățământul primar ș i presupune că fluxul rămân e neschimbat pe
întreaga durată a cohortului și că cei care abandonează școala nu mai revin n în
școală. (fig. 5.8).

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%98.80%
89.10% 90%96% 95%
53%
6%Rata netă de cuprindere în învățământ în
anul școlar 2014 -2015 România
Total

38
Fig. 5.8 Rata netă de cuprindere în învățământ în anul școlar 2014 -2015 în
România Sursă: INS

5.9. Situația României în funcție de PIB în perioada 2011 -2015
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 138259,0 milioane
lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,1% față de anul 2011.
PIB pe locuitor la PPC : valoarea min. este 100 USD și valoarea max. est e
40.000 USD, pentru calcul IDU.
Evoluția PIB/locuitor în cazul României în perioada 2011 -2015 oferă
informații cu privire la faptul că începând cu anul 2011 de la o valoare a
PIB/locuitor de 11.056$ se constată o continua creștere până în 2015 la valoarea
de a PIB/locuitor de 19.428$.
Analiza României în privința valorii PIB/locuitor în perioada 2011-2015 este
prezentată în tabele le 5.9.1., 5.9.2 și figurile 5.9.1 și 5.9.2

Tabel 5.9.1 Evoluția PIB/loc, România în perioada 2011 -2015
Țară\An 2011 2012 2013 2014 2015
România 11.046 $ 11.011 17.433$ 18.108$ 19.428

39

Fig. 5.9.1 Evoluția PIB/Loc la PPC în perioada 2011 -2015 în România

Fig. 5.9.2 Rata de creștere a PIB/locuitor în perioada 2011 -2015 în România
Sursă: INS , OMS
Rata de creștere a PIB/locuitor ( Growth rate of GDP per capita)
Simbol: PIB/loc 11,046
11,01117,433 18,10819,428
$0.00$5,000.00$10,000.00$15,000.00$20,000.00$25,000.00
2010 2011 2012 2013 2014 2015PIB/locuitor la PPC
PIB/locuitor la PPC
4.88.7
8.510.3
-6.3-0.21.6
1.13.9
3.54.5
-8.0-6.0-4.0-2.00.02.04.06.08.010.012.0Rata de creștere a PIB/locuitor
Total

40
U.M.: %
Nivel agregare: national (anul precedent=100)
Tabel 5.9.2. Evoluția valorii PIB/locuitor în România în perioada 2005 -2015
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 4.8 8.7 8.5 10.3 -6.3 -0.2 1.6 1.1 3.9 3.5 4.5
Notă: Pentru perioada 2005 – 2015 s-a utilizat populația rezidentă la 1 iulie a
fiecărui an, estimată în condiții de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011 Sursă: INS
Pentru Ro mânia, a existat o creștere evidenă din cheltuiala publică, ca pondere în
PIB, de la 1,6% în anul 2011 la 4,5% în bugetul anului 2015

41
5.10. Cheltuieli publice pentru sănătate , ca % din PIB în România
Pentru România, a existat o creștere evidenă din cheltuiala publică, ca
pondere în PIB, de la 1,6% în anul 2011 la 4,5% în bugetul anului 2015. (Fig. 5.10
și Tabel 5.10)

Fig. 5.10 Cheltuieli publice pentru sănătate, ca % din PIB în România în perioada
2011 – 2014 Sursă: INS , OMS
Tabel 5.10 Cheltuieli publice pentru sănătate, ca % din PIB în România în perioada
2011 – 2014 Sursă: INS
2011 2012 2013 2014
Total 5.4 4.4 5.8 4.5

5.11. Situația României în funcție de Speranța de viață
Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu
de ani viață rămași la o anumită vâ rstă. Speranța de viață depinde foarte mult de
criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată,
speranța de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mo rtalității în primii
ani viață.
5.4
4.45.8
4.5
01234567
2010 2011 2012 2013 2014Cheltuieli publice pentru sănătate, ca
% din PIB
Cheltuieli publice
pentru sănătate, ca %
din PIB

42
Speranța de viata este foarte importantă, deoarece acest factor poate
modifica foarte mult Indicele Dezvoltarii Umane.
Situația speranței de viață la naștere pe sexe cât și din la numă rul total al
populației din România în perioada 2011 -2015 este prezentată în figurile 5.11.1 ,
5.11.2, 5.11.3.

Fig. 5.11.1 Speranța de viață la naștere, pe sexe în România în perioada 2011 –
2015 Sursă: INS, OMS
70.570.970.371.2 71.376.977.277.5 78.3 78.4
2011 2012 2013 2014 2015
Bărbați
FemeiSperanța de viață la naștere, pe sexe

43

Fig. 5.11.2 Speranța de viață la naștere, la totalul populației din România în
perioada 2011 -2015 Sursă: INS, OMS
Speranța de viață la 65 ani

Fig. 5.11.3 Speranța de viață la 65 ani,ambele sexe din România în perioada
2011 -2015 Sursă: INS, OMS
7474.2
73.874.774.8
73.273.473.673.87474.274.474.674.875
2011 2012 2013 2014 2015Speranța de viață la naștere la totalul
populației
Total
18.7119.2519.46
19.4319.85
18.618.81919.219.419.619.820
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Speranța de viață la 65 ani, ambele sexe
Ambele sexe

44
Fără îndoială că îmbunătățirea pe viitor a valorii indicatorului Speranței de
viață la naștere în România este o urgență și se leagă de alocarea de resurse
sporite pentru formarea și remunerarea personalului de specialitate, dotarea
spitalelor, accesul pop ulației la îngrijirea sănătății, prevenția, educația pentru
sănătate și adoptarea unui stil de viață sănătos.
Speranța de viață – bărbați comparativă dintre România și statele europene
Speranța de viață la bărbați comparativă dintre România și statele eur opene în
perioada 2011 -2015 este prezentată în fig. 5.11.4.

Fig. 5.11.4 Speranța de viață – bărbați comparativă dintre România și statele
europene în perioada 2011 -2015 Sursă: OMS

Speranța de viață – femei comparativă dintre România și statele europene
Speranța de viață la femei comparativă dintre România și statele europene în
perioada 2011 -2015 este prezentată în fig. 5.11.5.
64666870727476788082
2011 2012 2013 2014 2015România
Austria
Belgia
Germania
Danemarca
SuediaSperanța de viață -Bărbați

45

Fig. 5.11.5 Speranța de viață – femei comparativă dintre România și statele
europene în perioada 2011 -2015 Sursă: OMS

5.12. Rata deceselor datorate bolilor cronice, total și pe sexe în România
Rata deceselor datorate bolilor cronice, total și pe sexe în România în
perioada 2011 -2015 este prezentată în tabelul 5.12. și fig.5.12.
U.M. : decese la 1000 locuitori
Tabel 5.12. Rata deceselor datorate bolilor cronice, total și pe sexe din România în
perioada 2011 -2015 Sursă: INS, OMS
2011 2012 2013 2014 2015
Total 290 309 293 286 274
Bărbați 211 219 209 205 195
Femei 79 90 84 81 79
76.9 82.9 82.2 82.6 80.9
83.177.283.2 82.9 82.8 81.3
83.677.583.6 83.1 83.181.583.978.383.8 83.283.382.2 83.978.484 83.4 83.4 82.384
2015
2014
2013
2012
2011Speranța de viață -Femei

46

Fig.5.12 Rata deceselor datorate bolilor cronice, total și pe sexe din România în
perioada 2011 -2015 Sursă: INS, OMS

Se observă faptul că numărul femeilor decedate este aproximativ jumătate
din cel al bărbaților. 290309
293
286
274
250260270280290300310320
2011 2012 2013 2014 2015Total , ambele sexe
Total

47
5.13. Rata fertilității în România în perioada 2011 -2015
Se exprimă prin numărul mediu de născuți vii la o femeie.
Situația ratei fertilității din România în perioada 2011 -2015 este prezentată în
fig.5.13. 1

Fig. 5.13. 1 Rata fertilității din România în perioada 2011 -2015 Sursă: INS, OMS

Rata fertilității comparativă dintre România și statele europene
Rata fertilității comparativă dintre România și statele europene în perioada 2011 –
2015 este prezentată în fig. 5.13.2.

1.4
1.21.31.4 1.5
00.20.40.60.811.21.41.6
2010 2011 2012 2013 2014 2015Rata totală de fertilitate
Total

48

Fig. 5.13.2 Rata fertilității comparativă dintre România și statele
europene în perioada 2011 -2015 Sursă: OMS

5.14. Incidența rujeolei în U.E. în perioada 2011 -2015

Analiza situație în cazul incidenței rujeolei în rândul statelor membre UE în
perioada 2011 -2015 atât în privința numărului total de cazuri, a numărului de cazuri
confirmate, a cazurilor raportate la 1.000.000 locuitori, numărului decesurilor
cauzate de infecție cât și acoperirea vaccinală în funcție de prima și respectiv a
doua doză în fiecare stat este prezentată în tabelele 5.14.1, 5.14.2 și figurile
5.14.1, 5.14.2.
00.511.522.5
2011 2012 2013 2014 2015România
Austria
Belgia
Germania
Danemarca
SuediaRata Fertilității

49

Fig. 5.14.1 Numărul de cazuri de rujeolă în statele europene în 2015 ,
Sursă: ECDC Measels Report 2015

Tabel 5.14.1 Numărul de cazuri de rujeolă în statele europene în 2015
Țară Total
cazuri Cazuri pe 1.000.000
locuitori
Austria 300 35.27
Belgium 47 4.19
Bulgaria 0 0
Croatia 219 51.57
Cyprus 0 0
Czech
Republic 9 0.86
Denmark 9 1.6
Estonia 4 3.04
Finland 1 0.18
France 364 5.53
Germany 2466 30.53
Greece 1 0.09

50
Hungary 0 0
Iceland 0 0
Ireland 7 1.52
Italy 247 4.06
Latvia 0 0
Lithuania 50 16.99
Luxembourg 0 0
Malta 1 2.35
Netherlands 7 0.42
Norway 14 2.74
Poland 44 1.16
Portugal 0 0
Romania 3 0.15
Slovakia 0 0
Slovenia 18 8.73
Spain 45 0.97
Sweden 22 2.28
United
Kingdom 91 1.42
Total 3969 7.7
Sursă: ECDC Measels Report 2015

51

Fig. 5.14.2. Acoperirea vaccinală împotriva rujeolei în statele europene în
2015 Sursă: ECDC Measels Report 2015

Tabel 5.14.2. Incidența Rujeolei în statele europene în perioada 2011 -2015
Țară 2011 -2015 Acoperirea
vaccinala
Cazuri
raportate Cazuri
Confirmate Număr
decese Prima
doza A doua
doza
Total UE 82 61 0 93.2 89.3
Austria 2 2 0 0 0
Belgia 1 1 0 96 85
Bulgaria 0 0 0 92 87
Croația 0 0 0 93 96
Cipru 0 0 0 90 0
Cehia 0 0 0 0 99
Danemarca 0 0 0 91 80
Estonia 3 3 0 93 92
Finlanda 1 1 0 95 0
Franța 11 8 0 91 79

52
Germania 4 3 0 97 93
Grecia 0 0 0 97 0
Ungaria 0 0 0 99 99
Islanda 0 0 0 93 94
Irlanda 0 0 0 93 0
Italia 45 29 0 85 83
Letonia 0 0 0 96 92
Lituania 0 0 0 94 92
Luxemburg 0 0 0 99 86
Malta 0 0 0 89 91
Olanda 0 0 0 95 92
Norvegia 0 0 0 95 91
Polonia 3 2 0 96 94
Portugalia 0 0 0 98 95
România 0 0 0 86 0
Slovacia 0 0 0 95 98
Slovenia 0 0 0 94 96
Spania 0 0 0 96 95
Suedia 0 0 0 98 95
Marea
Britanie 12 12 0 93 89
Sursă: ECDC Measels Report 2015

53
5.15. Incidența Hepatitei B în U.E. în perioada 2011 -2015
Conform rapoartelor oferite de către PNUD în privința incidenței Hepatitei B
în U.E. în perioada 2011 -2015 având analize asupra numărului total de cazuri, a
numărului de acuți și cronici reiese faptul că prezența H epatitei B în rândul țărilor
cu nivel foarte ridicat de dezvoltare este crescută în pofida programelor de
prevenție și a cotei ridicate de cheltuieli oferite ca % din PIB -ul fiecărei țări.
Topul țărilor cu nivel ridicat de dezvoltare umană cu cel mai mare număr de cazuri
de hepatită B este reprezentat de: Marea Britanie (12237 cazuri), Suedia (2281
cazuri), Germania (2011 cazuri), Belgia (1734 cazuri). (Tabel 5.15)

Tabel 5.15. Incidența Hepatitei B în statele europene în perioada 2011 –
2015
Țară 2011 -2015
Acuți Cronici Necunoscuți Total
cazuri
Total UE 2528 15717 6613 24858
Austria 45 555 454 1054
Belgia 0 0 1734 1734
Cipru 0 0 2 2
Cehia 4 28 89 121
Danemarca 11 265 0 276
Estonia 7 27 0 34
Finlanda 6 391 0 397
Franța 99 0 0 99
Germania 637 0 1374 2011
Grecia 20 0 0 20
Ungaria 45 0 0 45
Islanda 0 11 6 17
Irlanda 27 495 21 543
Italia 0 0 361 361
Letonia 78 316 0 394
Lituania 32 0 0 32
Luxemburg 0 2 44 46
Malta 3 15 0 18

54
Olanda 108 1007 14 1129
Norvegia 19 796 0 815
Polonia 51 0 0 51
Portugalia 26 73 45 144
România 226 3 0 229
Slovacia 67 130 0 197
Slovenia 12 32 0 44
Spania 527 0 0 527
Suedia 149 2006 126 2281
Marea
Britanie 329 9565 2343 12237
Sursă: ECDC Hepatitis B Report 2015

5.16. Incidența tuberculozei în U.E. în perioada 2011 -2015
În cazul incidenței tuberculozei în U.E. în perioada 2011 -2015, numărul
crescut al numărului de cazur i atât din punct de vedere al vârstei sub 15 ani cât și
peste 15 ani în rândul populației fiecărui stat este reprezentat de către Români a cu
un număr total de 15813 cazuri în perioada de timp analizată și având și cel mai
ridicat număr de cazuri în randul persoanelor cu vârstă sub 15 ani din statele
europene. (Tabel 5.18.)

Tabel 5.18 Incidența tuberculozei în U.E. în perioada 2011 -2015
Țară 2011 -2015
Total
cazuri Sub 15 ani Peste 15
ani
Total UE 60921 2507 58389
Austria 583 20 563
Belgia 977 69 908
Bulgaria 1660 118 1542
Croația 486 13 473
Cipru 63 0 63
Cehia 517 5 512
Danemarca 357 15 342

55
Estonia 217 2 215
Finlanda 272 11 261
Franța 4741 246 4495
Germania 5852 196 5656
Grecia 482 11 470
Ungaria 906 9 897
Islanda 7 0 7
Irlanda 283 14 269
Italia 3769 177 3573
Letonia 721 25 696
Lituania 1507 36 1471
Luxemburg 30 2 28
Malta 32 0 32
Olanda 862 42 820
Norvegia 313 20 293
Polonia 6430 81 6349
Portugalia 2178 34 2141
România 15183 655 14528
Slovacia 317 67 250
Slovenia 130 1 129
Spania 4997 365 4630
Suedia 815 47 768
Marea
Britanie 6234 226 6008
Sursă: ECDC Tuberculozis Report 2015

56
DISCUȚII
În decursul anilor 2011 -2015 în cadrul statelor europene au fost analizate
incidența bolilor infecțioase din statele europene și nivelul economico -social al
acestora.
În anul 2015 Germania era pe locul 4 în lume din cele 188 de state analizate
în privința Indicatorul ui Dezvoltării Umane (0,926) realizat de Programul ONU
pentru dezvoltare (PNUD), după Norvegia, față de locul 6 din 2014 (0,916). Potrivit
Raportului IDU din 2015, Germania se încadrează în categoria țărilor care pun un
accent deosebit pe dezvoltarea umană . Se remarcă prin faptul că are o speranța
de viață a populației de 81.1 ani, o medie a anilor de școlarizare de 13.2 ani și
PIB/locuitor de 45.001$; urmată îndeaproape de Danemarca ( IDU= 0.925),
Olanda (IDU=0.924), Irlanda (IDU=0.923). (Tabel. 5.1. 1)
Ierarhia țărilor în funcție de acest indicator în anul 2014 a statelor europene
relevă clasarea pe primele locuri fiind Suedia (IDU= 0,931) și Danemarca (0.923)
ce orcupă pozițiile 3 și 4 în lume. În timp ce cu valorile cele mai scăzute ale acestui
indicator în randul statelor europene se află România (IDU=0.793) urmată de
Bulgaria (IDU=0.782). (Tabel 5. 1.2)
În anul 2013 în top 10 în funcție de valoarea IDU se află următoarele state
europene în ordine: Olanda (IDU=0.915) – poziția 4 în lume, Germania,
Danemarc a, Irlanda, respectiv România ocupând penultimul loc în această
categorie cu o va loare a IDU=0.785 – poziția 54.( Tabel 5.1.13)
Analiza statelor europene în funcție de valoarea IDU în anul 2012 oferă
informații cu privire la faptul că, Olanda ocupă poziția 4 în lume cu o valoarea
IDU=0.921, urmată de Germania, Irlanda, Suedia (ce ocupă pozițiile 5, 6, respectiv
7) cu o speranță de viață a populației de aproape 81 ani, o medie a anilor de
școlarizare de peste 16 ani și o valoare a PIB/locuitor de peste 35.000 $/locuitor.
Ultimele locuri ale clasamentului fiind ocupate de România (IDU=0.786, loc 56) și
Bulgaria (IDU=0.782, loc 57). (Tabel 5.1.4)

57
În perioada 2011 -2015, valoarea IDU din statele member UE indică faptul
că Germania se menține în topul celor 10 state cu nivelul cel mai ridicat de
dezvoltare umană din lume ocupând poziția 4 în clasamentul celor 188 de state
analizate de către PNUD pe această perioadă. Poziția Germaniei rămane
neschimbată în privința rang ului IDU în perioada 2011 -2015.
Majoritatea țărilo r UE își păstrează poziția în ra ngul IDU în perioada 2011 –
2015.
Se observă faptul că penultimul loc în clasamentul statelor member UE se
află România care în decursul perioadei analizate depune eforturi în schimbar ea
poziției în clasament, ating ând poziția 50 în anul 2015 față de poziția 56 în
2011. (Tabel 5.2)
În 2015, produsul intern brut (PIB) al UE s -a ridicat la 14 800 de miliarde de
euro la prețurile curente. Peste jumătate din acestea au fost generate de trei state
membre: Germania, Regatul Unit și Fr anța.
Cu un PIB în valoare de 3 100 miliarde Euro în 2015, Germania a fost
principala economie a UE, reprezentând peste o cincime (21,1%) din PIB -ul UE.
Au fost urmate de Regatul Unit (16,0%), Franța (15,0%), Italia (11,3%), Spania
(7,5%) și Țările de Jos (4,7%).
La capătul opus al scalei, unsprezece state membre au avut un PIB mai mic
de 1% din totalul UE. Acestea au fost: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,
Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxembur g, Slovacia și Ungaria. (Fig. 5.3.)
În privința ratei de școlarizare în învățământ, primele locuri în U:E: sunt
ocupate Finlanda și Norvegia, cu o pondere a studenților în populația de vârstă
corespunzătoare de aprox. 70,4%. Poziții avansate din punctul de vedere al
acestui indicator sunt deținute și de următoa rele state europene, respectiv Suedia
cu o rată de cca 70,0%, ca și de Rusia, Letonia, Slovenia cu o rată de cca 60%.
Bulgaria, Ungaria și România se situează în a doua jumătate a clasamentului, cu o

58
rată de cca 40%, în timp ce Malta și ocupă ultimel e locu ri cu o rată de cca. 30%.
(Fig. 5.4)
Ierarhia țărilor în funcție de acest indicator relevă clasarea pe primele locuri
fiind Italia și Spania cu o speranță de viață a populației de peste 82 ani, urmate
îndeaproape de Franța și Suedia. Se remarcă Luxemburg, Olanda și Austria (ce
ocupă pozițiile 5, 6 și respectiv 7), cu o speranță de viață a populației de aproape
81 ani. Majoritatea țărilor UE din Centrul și Estul Europei se plasează în partea a
doua a clasamentului, concentrându -se între locurile 19 -23, cu o speranță de viață
a populației de 75 -78 ani, în timp ce România și Letonia ocupă poziții apropiate (25
și respectiv 46), cu o speranță de vi ață a populației de cca 74 ani. (Tabel. 5.6)
Valoarea I DU a României în anul 2015 de 0,802 este sub media de 0,892
pentru țările cu un nivel foarte ridicat de dezvoltare umană și sub media de 0,891
pentru țările din Uniunea Europeană. Printre țările care sunt situate în apropierea
României și care în 2015 au înregistrat valori apropiate ale acestui indice se află
Federaț ia Rusă (valoare HDI – 0.804, loc 49) și Ucraina (valoare HDI – 0.743, loc
84) (tabelele 5.6 și 5.7).
Evoluția PIB/locuitor în cazul României în perioada 2011 -2015 oferă
informații cu privire la faptul că începând cu anul 2011 de la o valoare a
PIB/locuito r de 11.056$ se constată o continua creștere până în 2015 la valoarea
de a PIB/locuitor de 19.428$.(tabelele 5.9.1., 5.9.2 și figurile 5.9.1 și 5.9.2).
Pentru România, a existat o creștere evidenă din cheltuiala publică, ca
pondere în PIB, de la 1,6% în an ul 2011 la 4,5% în bugetul anului 2015. (Fig. 5.10
și Tabel 5.10).
Analiza situație în cazul incidenței rujeolei în rândul statelor membre UE în
perioada 2011 -2015 atât în privința numărului total de cazuri, a numărului de cazuri
confirmate, a cazurilor raportate la 1.000.000 locuitori, numărului decesurilor
cauzate de in fecție cât și acoperirea vaccinală în funcție de prima și respectiv a
doua doză în fiecare stat este prezentată în tabelele 5.14.1, 5.14.2 și figurile
5.14.1, 5.14.2.

59
Conform rapoartelor oferite de către PNUD în privința incidenței Hepatitei B
în U.E. în perioada 2011 -2015 având analize asupra numărului total de cazuri, a
numărului de acuți și cronici reiese faptul că prezența Hepatitei B în rândul țărilor
cu nivel foarte ridicat de dezvoltare este crescută în pofida programelor de
prevenție și a cotei rid icate de cheltuieli oferite ca % din PIB -ul fiecărei țări. (Tabel
5.15)
În cazul incidenței tuberculozei în U.E. în perioada 2011 -2015, numărul
crescut al numărului de cazuri atât din punct de vedere al vârstei sub 15 ani cât și
peste 15 ani în rândul popu lației fiecărui stat este reprezentat de către România cu
un număr total de 15813 cazuri în perioada de timp analizată și având și cel mai
ridicat număr de cazuri în randul persoanelor cu vârstă sub 15 ani din statele
europene. (Tabel 5.18.)

60
CONCLUZII
Hepatita B este o boală virală care atacă ficatul care poate cauza boli
cronice și acute. Virusul este transmis prin contact cu sângele sau fluidele unei
persoane infectate. Aprox. 257 milioane de persoane trăiesc cu virusul hepatitei B.
În 2015 hepatita B a cauzat 887.000 de decese din cauza unor complicații
(carncinom hepatocelular sau ciroză). Hepatita B este o problemă majoră pentru
personalul medical, dar poate fii prev enit prin vaccinări perioadice.
Rujeola este o boală virală puternic contagioasă, ea rămâne o cuază
importantă de deces în rândul copiilor în ciuda existenșei unui vaccin sigur și
eficient. Este transmisă prin picături din nas, gât sau gură a unei persoane
infectate. Simptomele inițiale apar la 10 -12 zile după infecție, ce include febbră,
rinoreee, prurit ocular. În timp ce decesele cauzate de rujeoală au scăzut cu 84%
în ultimii ani în lume, de la 550.100 decese înregistrate în 2000 la 89.780 în 2015.
Rujeola este încă larg răspândită în țările în curs de dezvoltar e.. Estimativ
7.000.000 cazuri înregistrate în 2015. Numărul mare de decese datoriă rujeolei
apare în țările cu valorile PIB scăzute și cu infrastructura sistemului de sănătate
slab dezvoltate.
Tuberculoza este una dintre cele mai 10 comune cauze de deces pe glob.
În 2016 10.4 mi lioane de persoane au fost diagnosticate cu Tb și 1.7 milioane au
decedat în urma infecției cu TB. Peste 95% dintre decese au apărut în țări cu PIB
scăzut și mediu. Șapte țări reprezinte 64% din numărul total de infecții: India,
Indonezia, China, Filipine, Pakistan, Nigeria și Africa de Sud.
În 2015 1 milion de copii au fost diagnosticat cu Tb și 250.000 au decedat în
urma infecției. Tb este cauza principală de deces a persoanelor de deces în 2015,
40% din numărul total de decese al persoanelor cu Hiv au fo st datorate Tb.
Tuberculoza multirezistentă rămâne o criză de sănătate publică, OMS estimează
faptul că apariția de 600.000 de TB rezistentă la rifampicină. Incidența TB scade cu
aprox. 2% pe an. 53 milioane de vieții au fost salvate datorită tratamentului și
diagnosticării precoce între anii 2000 -2016.

61
BIBLIOGRAFIE
1. Human Development Data : United Nations Development Programme
Disponibil la: http://hdr.undp.org/en Accesat: 20 iulie 2018
2. http://hdr.undp.org/sites/default/files/2016_human_development_report.pdf
3. Organisation for Economic Co -operation and Development – OECD, Health
at a Glace: Europe 2016, OECD publishing, Disponibil la: https://read.oecd –
ilibrary.org/social -issues -migration -health/health -at-a-glance -europ e-
2016_9789264265592 -en#page1 Accesat: 21 iulie 2018
4. Ministerul Finanțelor Publice, România, Programul de convergență pe
perioada 2016 -2019, București 2016, Disponibil la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2016 –
2019.pdf Accesat: 24 iulie 2018
5. Ministerul S ănătății, Societataea Română de Pneumologie, Strategia
Națională de Control al Tuberculozei în România 2015 -2020 , Bbucurești,
2015 Disponibili la: https://www.srp.ro/ghiduri/Ghid_pt%20BT.pdf Accesat:
23 iulie 2018.
6. Ministerul S ănătății Relansarea reformei în domeniul sănătății, Snagov,
2001 Disponibil la: http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/13 -07-30-02-08-
443.pdf . Accesat: 2 iulie 2018
7. Statistical Office of the European Union. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/eurostat/web/main/home Accesat: 10 iulie 2018 .
8. European Centre for Disease Prevention and Control. Disponibil
la:https://ecdc.europa.eu/en/home Accesat: 20 iulie 2018 .
9. Surveillance Atlas of Infectious Diseases. European Centre for Disease
Prevention and Control. Disponibil la:
http://atlas.ecdc.europa.eu/public/index.aspx Accesat: 11 iulie 2018 .
10. European for um for Geography and Statistics. Disponibil la:
https://www.efgs.info/ Accesat: 12 iulie 2018.
11. European Commission. Disponibil la: https://ec.europa.eu/info/index_en
Accesat: 13 iulie 2018.

62
12. Parlamentul României . Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
Sănătății. Disponibil la: https://lege5.ro/Gratuit/geyda mrugi/legea -nr-95-
2006 -privind -reforma -in-domeniul -sanatatii Accesat: 14 iulie 2018.
13. http://www.cnas.ro/media/pageFiles/Ordin%20nr.%20397 -836_2018.pdf
14. Guvernul României, Mini sterul Sănătății și familiei – Relansarea Reformei în
Domeniul Sănătății – Strategii Naționale în Domeniul Sănătății , Snagov,
2001. Disponibil la: http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/13 -07-30-02-08-
443.pdf . Accesat: 2 iulie 2018
15. Organizația Mondială a Sănătății. Disponibil la
https://gateway.euro.who.int/en/ Accesat: 7 iulie 2018
16. Centrul Național d e Statistică și Informatică în Sănătate – Institutul Național
de Sănătate Publică. Disponibil la: https://cnsisp.insp.gov.ro/ Accesat: 10
iulie 2018.
17. Centru de Cercetare și Evalaure a Serviciilor de Sănătate – http://drg.ro/
Accesat: 15 iulie 2018.
18. Kirwan M – Years of Life Lost: HealthKnowledge.2009. Disponibil la:
https://www.healthknowledge.org.uk/ – Accesat: 7.iu nie.2018
19. Centers for Disease Control and Preventio n, Disponibil la:
https://www.cdc.gov/ – Accesat: 10 iulie 2018
20. Institute for Health Metrics and Evaluation. Disponibil la:
http://ghd x.healthdata.org/ Accesat: 10 iulie 2018.
21. Organizația Mondială a Sănătății. Health statistics and information systems.
Disponibil la: http://www.who.int/healthinfo/en/ Accesat: 14 iulie 2018.
22. Organizația Mondială a Sănătății. World Health Statistics 2018. Monitoring
Health for the SDGs (Sustentable Development Goals) Disponibil la?
http://apps.who. int/iris/bitstream/handle/10665/272596/9789241565585 –
eng.pdf?ua=1 Accesat: 15 iulie 2018.
23. International Labour Organization. Dispibil la: http://www.ilo.org/global/lang –
en/index.htm# Accesat: 16 iulie 2018.
24. Human Development Data : United Nations Development Programme
Disponibil la: http://hdr.undp.org/en Accesat: 20 iulie 2018

63
25. http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A
Accesat: 24 iulie 2018
26. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products -eurostat -news/ -/DDN -20170410 –
1