Șef lucr. univ. dr. Mali Sanda MANOLE [303455]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Program de studii universitare de licență:

Agricultură – IF

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:

Șef lucr. univ. dr. Mali Sanda MANOLE

Absolvent: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Program de studii universitare de licență:

Agricultură – [anonimizat], DÂMBOVIȚA

Coordonator științific:

Șef lucr. univ. dr. Mali Sanda MANOLE

Absolvent: [anonimizat]

2020

Cuprins

Pag.

[anonimizat]. [anonimizat] (http://www.madr.ro/).

Mărul (Malus domestica Borkh), [anonimizat]-vest a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] (se estimează 4, 8 mil ha. pe întreg globul), [anonimizat] 557 mii ha în Europa. Disponibilitatea mare în consum rezidă din imbinarea de mai mulți factori dintre care: durata de păstrare îndelungată a fructelor, (condiții obișnuite s-au de depozitare), alături de deosebita zestre biologică pe care o deține specia: mii de soiuri/[anonimizat], în sisteme de cultură diferite etc. Existenta unui număr mare de soiuri cu o [anonimizat], care asigură consumul de fructe proaspete o mare parte a [anonimizat] a organismului uman cu vitamine sunt reduse.

Țările europene mari cultivatoare de măr sunt: Italia, Franța, Germania. România deține o suprafață (după www.apps.fao.org) 136 mii ha (anul 2019) cu o producția totală de 732 mii to.

[anonimizat] a plantațiilor pomicole este de 158609,74 ha, ceea ce reprezintă circa 1,7% din suprafața arabilă a țării (Cepoiu2005), [anonimizat], astfel, [anonimizat], Prahova și Dâmbovița (zona Voinești), [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat]-se, [anonimizat] a fagului și stejarului. (Cepoiu 2005, citat de Chira și Pașca, 2008)

[anonimizat]-l protejăm și să-l transmitem generațiilor viitoare.

Tematica abordată face parte dintr-o [anonimizat] (peste 150- descrise în literatura de specialitate) duc la pierderi importante de producție. Pentru a putea avea calitate și pentru a produce diferite soiuri este esențial să cunoaștem patogenii și să-i combatem eficient.

În cadrul tehnologiei, protecția culturii mărului împotriva diverșilor agenți fitopatogeni reprezintă o verigă importantă, oferind posibilitatea obținerii unor producții mari și de calitate.

Cercetările au fost realizate în județul Dâmbovița, comuna Pietrari, într-un lot de livada prorietate personală, desfășurată pe o suprafață de 2450 m2, pe care sunt plantate patru soiuri de măr.

Lucrarea este structurată pe patru capitol, astfel:

Capitolul 1, elaborat pe baza documentației în subiectul prezentei lucrări unde sursele de informare au fost cele din literatura de specialitate, cărți informative -manuale, publicații și articole științifice în domeniul protecției mărului, cataloage), dar și accesând diverse websit-uri existente. Capitolul cuprinde informații referitoare Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate, particularitățile biologice și tehnologia de cultură, cât și descrierea principalelor boli ale mărului.

În capitolul 2 "Material și metodă", sunt menționate obiectivele cercetării efectuate în livadă, precum și metodele de cercetare (formulele de calcul utilizate), sunt descrise soiurile sortimentului de măr cercetat.

"Condițiile generale în care s-au efectuat cercetările" al treilea capitol, prezintă aspectele generale, o scurtă descriere a locului de amplasare a livezii, cât și factorii pedoclimatici și lucrările efectuate la livada de măr particulară.

Cel de-al patrulea capitol "Rezultate obținute", include rezultatele privind bolile identificate, gradul atacului asupra soiurilor urmărite și eficacitatea tratamentelor aplicate.

Concluziile rezultate din observațiile și notările efectuate completează acest studiu.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

1.1. Aspecte generale privind cultura mărului

Livezile de mere din UE au acoperit 473.500 ha în 2017. Aproximativ o treime (34,0%) din suprafața dedicată livezilor de mere din UE a fost regăsită în Polonia (160.800 ha) în 2017, cu un sfert suplimentar împărțit uniform între Italia și România (55.800 ha, respectiv 55.100 ha). Împreună cu Franța (8,1% din totalul UE), Germania (7,2%), Spania (5,8%) și Ungaria (5,3%), aceste șapte state membre ale UE au reprezentat mai mult de două cincimi (83,7%) din totalul UE (figura 1.1).

Figura 1.1 Aria de răspândire a plantatiilor de măr, Europa

Productia anuală de mere produse în Uniunea Europeană (28 de țări) în perioada 2011/12 – 2018/19 (în 1.000 de tone), a avut un maxim în anul 2018/2019, de 14.009 mii tone, urmată de anul 2014/2015, iar cel mai slab an din perioada prezentată a fost înregistrat în anul 2017/2018 – 10.014 mii tone (figura 1.2) .

Figura 1.2. Productia anuală de mere produse în Uniunea Europeană (28 de țări) în perioada 2011/12 – 2018/19 (în 1.000 de tone) https://ec.europa.eu/

În ceea ce privește suprafața cultivată cu mere, de circa 55.000 de hectare, România a ocupat locul doi în UE după Polonia, liderul producției și al suprafeței cultivate cu meri, ceea ce arată că Italia, Franța, Germania, Spania și Ungaria au reușit să aibă producții mai mari decât România, deși au cultivat suprafețe mai mici (https://www.zf.ro/).

Conform INSSE, în România, în anul 2018 suprafața plantațiilor pomicole (livezi pe rod) a fost de 137 mii hectare, iar în anul 2019 aceasta a scăzut la 136 mii ha. Producția totală realizată a fost de 820 mii tone, respectiv 732 mii to (- 88mii to). Producția de fructe din livezi a scăzut cu 10,7%, din cauza scăderii randamentului la hectar, față de anul precedent.

Producția de mere în Romania, în anul 2019, comparativ cu anul 2018, pe macroregiuni și județe arata o scădere. Astfel, din datele tabelare (tabelul 1.1) se observa că totalul producției de fructe a scăzut în anul 2019, cu 324136 tone, față de anul 2018.

Cantitatea de mere realizată pe teritoriul României a fost de 1.489.344 tone, din care 33,7% sunt mere (503.296 tone). În judetul Dâmbovița (figura 1.3) s-a realizat un procent de 45% din totalul recoltei de mere obținute (50.056 tone).

Tabelul 1.1

Producția de fructe în anul 2019, comparativ cu anul 2018

Sursa: https://insse.ro/

Figura 1.3. Distributia producției de fructe în anul 2019, https://insse.ro/

Tabelul 1.2

Producția în județul Dâmbovița, între anii 2015-2019

Sursa: http://statistici.insse.ro

Din tabelul 1.2, se observă că producția în ultimii ani a avut fluctuații de la un an la altul, în județul Dâmbovița. Acest lucru poate avea o multitudine de cauze și face obiectul unor discuții de durată, însă cunoscând potențialul productiv ridicat, am putea pe viitor să încercam să realizăm strategii sustenabile de valorificare a acestui potențial.

Cea mai mare producție s-a înregistrat în anul 2018, atât în Romania (643900 mii ha ) cât și în județul Dâmbovița (85061 mii ha).

Importanța alimentară. Valoarea alimentară se datorează componentelor chimice ușor accesibile consumului uman, la care se adaugă diferiți excitanți olfactivi, vizuali și gustativi, care fac merele accesibile la consum și să fie savurate cu plăcere.

Merele au o compoziție chimică extrem de complexă, cu un conținut mare de zaharuri, acizi organici, substanțe tanoide, pectice, proteine, celuloză, substanțe fenolice, alcooli, eteri, carbonili. În alimentație, un rol deosebit revine însă, alături de cele enumerate mai înainte, vitaminelor (C, PP, A, B1, B2, B6 biotină, acid pantolenic)și sărurilor minerale.

Cerințele mărului față de factorii de mediu. Mărul se comportă bine în condițiile în care apa din sol se menține la un nivel de aproximativ 50-70% din capacitatea totală și 700 mm precipitații în cursul vegetației de vegetație. Rezultate bune privind cerințele mărului față de sol, se pot obține și pe soluri cu un conținut de 20-25% piatră sau pe soluri nisipoase, care au la adâncimea de 60-70 cm un subsol lutoargilos sau lutos, permeabil, cu reacție acidă către neutră (pH cuprins între 6,2 și 7,2), (Cepoiu,N, 2005).

Cerințele mărului cultivat față de caldură nu sunt prea ridicate (merii vegetează și rodesc bine în zonele în care, în perioada de vegetație se înregistrează o temperatură medie de 13-18șC. Cerințele mărului față de apă sunt foarte ridicate situându-se printre cele mai pretențioase specii pomicule atât față de umiditatea din sol cât și cea atmosferică (Cepoiu,N, 2005).

1.2. Studiu privind stadiul actual al principalelor boli ale mărului

Sortimentul de soiuri la măr.

Mărul necesită un număr mare de tratamente fitosanitare deoarece este atacat de un număr mare de boli și dăunători. Costul tratamentelor este foarte ridicat și reprezintă aproximativ 50% din cheltuielile de întreținere a culturii, iar pe de altă parte, dacă nu se aplică tratamente, producția este compromisă atât cantitativ cât și calitativ.

În momentul actual pepinieriștii recomandă utilizarea soiurilor cu rezistență genetică la pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul ramurilor (Venturia inaequalis) care cer un număr mic de tratamente. Utilizarea soiurilor rezistente sau tolerante se obțin fructe cât mai apropiate de standardele ecologice având conținut foarte scăzut de reziduuri toxice care sunt foarte periculoase pentru consumatori.

Pentru prevenirea acestor neajunsuri, au fost create și introduse în cultură soiuri noi, cu rezistență mare la bolile principale ale mărului.

La stabilirea sortimentului, trebuie luate în considerație, între altele următoarele caracteristici:

Valoarea de piață (consum în stare proaspătă sau industrializare);

Perioada de coacere și de consum (capacitate de păstrare);

Caracteristicile fructelor cerute de piață: calibru de 70-85 mm; atractivitate (se preferă soiurile monocolore), capacitate de păstrare pe raft (shelf life);

Precococitatea (intrarea pe rod) și constanța în rodire;

Cerințele ecologice – siguranța rodirii;

Comportarea la atacul bolilor și dăunătorilor (http://www.madr.ro/).

Dintre acestea mai importante sunt: Prima, Priam, Liberty, Florina, Priscila, Pionier, Romus 3, Generos, Ciprian etc. Sortimentul de soiuri poate fi variat:

-Soiuri de vară: Ark 2, Vista Bella, Akane, James Grieve, NJR 68, Close, Aromat de vară și Red Melba;

-Soiuri de toamnă: Prima, Pionier, Frumos de Voinești, Parmen auriu, Generos și Ciprian;

-Soiuri de iarnă: Jonathan, Golden Delicious, Starkrimson, Delicios de Voinești, Idared, Ionared, Wagener premiat, Granny, Smith, Florina, Frumusețea Romei, Kalter de Boemia, Red Kidd’s Orange, Frumos de Boskoop, Mutsu etc (figura 1.4).

Figura 1.4. Principalele soiuri de măr cultivate în Europa

(sursa Prognosfruit, 2013)

Pe langă recomandările privind alegerea sortimentului, pentru obținerea rezultate bune se recomandă combaterea bolilor utilizând substanțe noi de combatere, care să se aplice în doze mici și au un spectru larg de acțiune. Astfel, s-a putut trece de la combaterea exclusiv chimică, la metode integrate de combatere, prin folosirea concomitentă și a unor mijloace preventive și curative adecvate.

În țările cu pomicultură avansată, prin folosirea combaterii integrate la măr, s-a reușit reducerea cu 20% a consumului de fungicide și cu 30% a celui de insecticide, iar la acaricide până la 70% (Chira și Pașca, 2008)

1.2.1. Rapănul – Venturia inaequalis, sau „pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul ramurilor”, este considerată, în toate țările Europei, ca cea mai importantă boală a mărului. În România, boala este prezentă în fiecare an, în toate bazinele pomicole. Este produsă de Venturia inaequalis (sin. Endostigme inaequalis), f.c. Fusicladium dendriticum (fam. Venturiaceae; ord. Pleosporales) (Pârvu, 2010)

Simptome. Boala se dezvoltă pe ramuri tinere, frunze, flori și fructe, fiind favorizată de condițiile climatice și sensibilitatea soiului cultivat.

Pe ambele fețe ale limbului folial apar pete mici, cenușii, cu dezvoltare radială. Petele cresc, ajung la 5-10 mm diametru, devin bruno-olivacee, cu aspect catifelat (figura 1.5). Ulterior, începând din centrul petei, țesuturile atacate se necrozează și puful de pe suprafață se exfoliază, rămânând prezent pe margini, ca o bordură brună. Frunzele puternic atacate cad prematur. În primăverile reci și ploioase, la unele soiuri sensibile (Golden delicious) se produce îngălbenirea și căderea în masă a frunzelor atacate, fapt care duce la oprirea creșterii lăstarilor și a fructelor. Ulterior, pomii își formează frunze noi, însă fructele rămân foarte mici (multe din ele, având și codița foarte lungă, se aseamănă cu cireșele) și de calitate inferioară, putând fi valorificate numai la industrializare. La unele forme decorative de Malus, în condiții favorabile bolii, în urma atacului de primăvară, are loc uscarea frunzelor și lăstarilor tineri.

Figura 1.5. Aspect din livadă, frunze (Pietrari, original)

Pe fructe apar pete rotunde, asemănătoare celor de pe frunze, cu consecințe grave: fructele tinere, puternic atacate, se usucă, iar cele cu atac parțial cresc deformat, și crapă în porțiunea petelor. Pe fructele dezvoltate sau chiar mature, apar pete rotunde, acoperite de puful brun-olivaceu. Petele se adâncesc puțin și chelesc, începând din centru, la fel ca petele de pe frunze. Fructele cu pete de rapăn au o valoare comercială redusă, nu rezistă la păstrare (putrezesc în depozite) sau prezintă „dopuri de plută” sub fiecare pată și sunt refuzate la export. Atacul pe lăstari se manifestă sub forma unor pete rotunde sau alungite, cafenii.

Agentul patogen- Venturia inaequalis, cu forma conidiană Fusicladium dentriticum, din fam. Venturiaceae, ord. Dothideales, Cls. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina.

La suprafața petelor se formează subcuticular, conidiofori cu conidii. Conidioforii sunt simpli, bruni, cilindrici. La vârful lor se formează, succesiv, conidii piriforme, galbene la maturitate, la început unicelulare, iar în final, bicelulare (conidioforul cu conidia la vârf, pare o lumânare aprinsă, figura 1.6). În urma deprinderii conidiilor mature, la vârful conidioforului rămân cerculețe (dendrite) concentrice.

Figura 1.6 Pătarea cafenie a frunzelor și rapănul mărului (Venturia inequalis )

a = frunză atacată; b = conidiofori și conidii; c = peritecie cu asce și ascopori (Gheorghieș,1990)

Ciuperca formează, toamna, în frunzele căzute, ca rezultat al procesului sexuat, peritecii, de tip ascolocular, prevăzute cu câțiva perișori bruni, dispuși în jurul ostiolei. În interior se formează numeroase asce alungite, fiecare cu câte 8 cu ascospori bicelulari, cu celulele inegale, bruni-olivacei la maturitate. Maturarea ascosporilor are loc spre primăvară, iar eliminarea lor din peritecii coincide cu momentul înfrunzirii pomilor. Ascosporii, ajunși pe organele verzi ale plantei, produc, infecțiile primare. Ulterior, încep și infecțiile provocate de conidii (infecții secundare).

Transmiterea peste iarnă se face prin periteciile din frunzele căzute și prin miceliul și conidiile de pe ramurile atacate. Răspândirea în timpul vegetației se face prin ascospori și prin conidii

Ecologia bolii. Infecțiile primare se produc indată ce temperatura a depășit 6˚C și au căzut 0,3 mm precipitații, menținând frunzele umede timp de 30 de ore (12 ore la 11˚C, sau 9 ore, la 25˚C).

Prevenire și combatere. Este de preferat ca noile plantații să se înființeze cu soiuri rezistente, fapt care face posibilă reducerea aproape totală a tratamentelor chimice. La plantare se va avea în vedere ca soiurile să fie grupate după gradul de rezistență, pentru a face posibilă aplicarea diferențiată a tratamentelor. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru reducerea sursei de infecție din livezi: îngroparea prin arătură, a frunzelor căzute, tăierea si arderea lăstarilor infectați, eliminarea pomilor bătrâni, răpănoși, din vecinătatea livezilor tinere etc.

La soiurile sensibile și mijlociu-rezistente, pomii trebuie protejați prin tratamente chimice. În perioada de repaus se aplică tratamentul cu Zeamă sulfocalcică-20%. În perioada de vegetație, primul tratament se face la dezmugurire (înfrunzire), al doilea în faza de buton roșu – inceputul înfloritului, al treilea – la sfârșitul înfloritului. Când în parcelă există și atac de făinare, se va folosi un produs polivalent conform Codex fitosanitar (Bayleton, Systane C, Topas C, Shavit F, Chorus, Clarinet, Score Top etc.

Numărul de tratamente într-o perioadă de vegetație este variabil (5-18), în funcție de rezistența soiurilor, condițiile meteo, rezerva biologică a patogenului în zona respectivă. În condiții de atac mediu sau slab, există posibilitatea aplicării tehnicii S.A.T. („Single aplication treatment”), care presupune un singur tratament la începutul vegetației (la dezmugurit), folosind o concentrație mai mare a fungicidului. În acest mod se asigură protejarea pomilor contra rapănului pe timp de o lună, evitându-se cheltuiala cu 2-3 tratamente.

1.2.2 Făinarea (Podosphaera leucotricha)

Este prezentă în toate bazinele de cultură a mărului, provocând pierderi de recoltă, la soiurile (Jonathan, Ionared etc.)

Simptome. Boala apare foarte devreme, o dată cu dezmuguritul. Pe lăstarii proveniți din mugurii infectați se constată prezența unei țesături fine de miceliu, un păienjeniș, de culoare albă. La scurtă vreme, miceliul acoperă întreg lăstarul, frunzele și florile aflate pe acesta, sub forma unei pâsle dense, de culoare albă (figura 1.7). Ca urmare a parazitării, frunzele nu se deschid complet, sunt înguste, curbate și, treptat, se brunifică. Florile atacate prezintă petalele decolorate, se brunifică și se usucă.

Pe toate organele verzi, acoperite de pâsla miceliană, apare o pulbere albă-gălbuie (conidiile ciupercii), ușor de observat în „luntrița” formată de frunzele pliate. Lăstarii atacați se disting ușor în coroana pomilor, având culoare albă, care contrastează cu frunzișiul verde. De la lăstarii cu infecție primară, ciuperca trece la alte organe, provocând infecții secundare, care apar ca pete izolate, albe, pulverulente. Atacul pe frunzele tinere poate duce la uscarea și căderea lor, însă, frecvent, acesta se soldează cu apariția unei rețele brune de țesut suberificat, foarte evidentă după ce fructul s-a dezvoltat.

Figura 1.7. Făinarea mărului, atac pe lăstari (original, Pietrari, 2019)

Agentul patogen- Podosphaera leucotricha, din fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cls. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cooke.

Ciuperca, parazit obligat, formează un miceliu de tip tal septat, incolor, fixat cu ajutorul apresoriilor, pe suprafața organelor verzi ale ale plantei. Pe miceliu se formează lanțuri lungi de conidii cilindrice, unicelulare, incolore. În unii ani, spre sfârșitul vegetației, în pâsla miceliană care îmbracă lăstarii ca un manșon (figura 1.8), se formează punctișoare brune-negricioase- cleistoteciile ciupercii (Pârvu, 2010)

Figura 1.8. Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha)

a = frunze și flori atacate; b = conidii; c = cleistotecie cu ască și ascopori (Gheorghieș, 1990)

Transmiterea peste iarnă are loc prin miceliul cuibărit între solzii mugurilor (așa se explică faptul că, încă de la apariție, lăstarul este acoperit de o plasă fină de miceliu). În condițiile din țara noastră, rolul cleistoteciilor în transmitere este neglijabil. Răspândirea în cursul vegetației se face prin conidii.

Ecologia bolii. Condițiile favorabile pentru infecții și evoluția atacului sunt: umiditatea 80%; temperatura 18-22˚C. Făinarea se poate extinde și la umiditate mai redusă (70%), pentru infecție fiind suficientă umiditatea formată prin transpirație, la suprafața organelor verzi. Vremea rece și ploioasă stânjenește evoluția făinării.

Prevenire și combatere. Una din măsurile profilactice importante constă în tăierea și arderea lăstarilor atacați, operație care trebuie efectuată cel puțin în două etape, și anume: îndată după înflorit și în perioada de repaus, cu ocazia tăierilor care se fac anual. Fertilizarea să se facă cu doze moderate, aplicând și potasiu (alături de azot si fosfor), care sporește rezistența pomilor la făinare.

Pentru a nu pierde momentul optim pentru combaterea chimică este necesară o bună evidență a parcelelor atacate în anul precedent. În parcelele respective, după efectuarea Zeamă sulfocalcică –în diluție de 20%, sau Polisulfură de bariu -6%. În timpul vegetației, tratamentele se încep la dezmugurit (folosind Kumulus, Thiovit, Microthiol -0,3-0,7%). Următorul tratament se face în faza de buton roșu (la deschiderea primelor flori), folosind aceleași produse și concentrații. Următorul tratament, la sfârșitul înfloritului, se face cu fungicide carbendazimice sau cu Stroby, produse care nu dăunează polenului și nu sunt toxice pentru albine. În continuare se pot utiliza diferite produse din gama celor omologate, cum sunt: Baycor, Bayleton Punch, Shavit, Systhane, Sumi 8, Ardent etc, respectând dozele sau concetrațiile indicate (Iacob, 2006). După tăierea și adunarea ramurilor, se va lucra solul, cu care ocazie se îngroapă fragmente scurte de lăstari, care au cazut la tăieri și nu au putut fi adunate.

1.2.3. Alte boli ale mărului

Monilioza (Monilinia fructigena)

Monilioza mărului este produsă de Monilinia fructigena (sin. Sclerotinia fructigena), f.c. Monilinia fructigena (fam. Sclerotiniaceae, ord. Helotiales) (Pârvu, 2010)

Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990).

Miceliul ciupercii este septat și ramificat. În funcție de condițiile de umiditate și temperatură, miceliul ciupercii formează strome sau scleroți. Sporodochiile ciupercii diferențiază conidiofori și conidii. Conidioforii sunt scurți, puțin diferențiați de miceliu și poartă apical conidii dispuse în lanțuri simple sau ramificate. Conidiile sunt elipsoidale, hialine și unicelulare. Scleroții se formează în fructele mumifiate, sunt negri, tari și au formă neregulată. (Pârvu, 2010)

Monilioza poate căpata mai multe forme (figura 1.9):

-putregai brun- dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice.

-putregai negru- dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără fructificații.

-mumifierea fructelor – dacă timpul este secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii.

Figura 1.9. Monilioza la fructe (fructe depozitate, Pietrari)

La unele fructele (mai ales soiul Starkrimson) ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserție al codiței sau în partea opusă acesteia, (Iacob, 2006)

Bacterioze

Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciens

Arsura bacteriană comună a mărului și părului-Pseudomonas syringae

Focul bacterian al rozaceelor-Erwinia amylovora

Boli produse de ciuperci

Ulcerația deschisă a ramurilor-Nectaria galligena

Uscarea ramurilor-Nectaria cinnabarina

Putregaiul amar al fructelor- Glomerella cingulata

Rugina mărului-Gymnosporangium juniperinum

(Iacob, 2006)

CAPITOLUL II

MATERIAL ȘI METODĂ

2.1. Obiective

Cercetările au fost efectuate pe parcursul anului 2018/ 2019, într-o livadă particulară de 7,5 ha, (3,5 ha situate în comuna Pietrari și 4 ha în localitatea Voinești). Parcela din livada în care s-au realizat observatiile, este proprietate personală.

Livada urmărită se desfășoară pe o suprafață de 2450 mp (70m x 35m ), are vârstă de 20 ani. Sistemul de cultură este cel clasic, întreținere este mecanizată, pomii sunt dispusi la intervale de 5x5m, care alternează cu benzi înierbate pe intervalele dintre rândurile de pomi (figura 2.1).

Figura 2.1. Aspecte livada

Obiectivul principal a presupus identificarea patogenilor apăruți în cultura mărului, determinarea frecvenței și a intensității atacului, evoluția atacului bolilor în perioada de cercetare și calculul gradului de atac.

S-a avut în vedere aplicarea schemei de tratament în funcție de condițiile pedoclimatice ale anului de observație și istoricul atacului patogenilor, apoi, stabilirea eficacității tratamentelor prin calculul acesteia.

Deoarece, o mare parte din producție o valorific prin vânzarea pe piața liberă sau în depozite angro, am urmărit realizarea unei producții calitatile dpdv organoleptic și vizual, pentru un profit maxim.

2.2. Materialul studiat

Variantele urmărite au avut câte 2 rânduri/soi, a câte 15 pomi/rând, din soiurile Jonathan, Golden Delicious și câte 1 rând/soi a câte 15 pomi/rând cu soiurile Florina, Idared.

Caracterizarea Soiurile de măr luate în studiu:

Soiul Jonathan (figura 2.2, 2.3), obținut în SUA, plasticitate, adaptabilitate bună pe orice tip de sol in diferite condiții climatice, pițin sensibil la ger, se caracterizează printr-un pom de vigoare medie – mare. Este un soi sensibil la rapăn și foarte sensibil la făinare; este bun polenizator pentru alte soiuri; cel mai extins soi din lume, fruct de mărime mijlocie, de culoare galben-verzui, striată cu roșu deschis, cu epiderma netedă, pulpa este albă – gălbuie, fină, potrivit de crocantă și destul de suculentă. Recoltarea se poate incepe în zona de sud a României la începutul lunii septembrie și în zonele de deal în luna octombrie.

Altoire: recomandat a se altoi pe portaltoiul M9. Polenizatori: Pionier, Idared, Starkrimson, Golden Delicios.

Figura 2.2. Soiul Jonathan (www.gardenexpert.ro)

Figura 2.3. Aspecte din cultură-Pietrari, 2019

Soiul Golden Delicious (figurile 2.4, 2.5) originea: SUA locul II pe piața mondială după Red Delicious, constituind baza sortimentului în Franța, Italia, Spania.

Pomul se caracterizează printr-o vigoare mijlocie, coroana echilibrată pe verticală, se pretează la orice formă de coroană, îndeosebi sub formă de fus subțire în cazul altoirii pe M9 în livezile superintensive. Rodește din anul II abundent, cu tendința de supraîncărcare (necesită rărire). Sensibil la rapăn și făinare, puțin sensibil la înghețurile de primăvară.

Fructul este atractiv, galben-verzui, la coacerea completă galben, calibru supramijlociu, pulpă gălbuie, dulce, puțin acidulată, aromată. Se păstrează bine în condiții clasice de depozitate și atmosferă controlată.

Se pot sublinia ca dezavantaje: este foarte sensibil la rapăn, iar aplicarea excesivă a pesticidelor pe bază de cupru în condiții de insolație puternică, provoacă accentuarea rugozității pe epiderma fructelor. Umiditatea insuficientă în condiții de păstrare de depozit duce la deprecierea calității merelor prin deshidratare. Suportă greu manipulările având pielița foarte subțire.

Figura 2.4. Soiul Golden Delicious (https://gradinamax.ro/)

Figura 2.5. Aspecte din cultură-Pietrari, 2019

Soiul Idared (figura 2.6) se caracterizează printr-un pom de vigoare mijlocie, cu fructe sferic turtite, destul de asimetrice. Pielița fructelor este subțire, galbenă ca paiul este acoperită aproape în întregime cu roșu zmeuriu, viu, cu dungi late roșii-intens. Pulpa albă, consistentă, fină, suculentă, acidulat – dulce, cu aromă intensă, pentru masă. Perioada optimă de recoltare începând în luna octombrie, apoi fructele se păstrează și se consumă din noiembrie până în aprilie -mai. Altoire: Recomandat a se altoi pe portaltoiul M9. Polenizatori: James Grieve, Jonathan, Golden. Originea soiului: obținut din încrucișarea soiului Jonathan x Wagner iar în cultură a fost introdus în anul 1942. La noi în tară a fost autorizat în anul 1979.

http://moldagro.md/ (original, 2019, Pietrari)

Figura 2.6. Soiul Idared

Soiul Florina (figura 2.7, 2.8), este un pom de vigoare mijlocie, cu fructe supramijlocii sau mari, ce sunt sferic turtite sau tronconice, culoarea de fond galbenă acoperită cu roșu anilină cu lenticele albicioase pe toată suprafața fructului. Pulpa consistentă de culoare crem, potrivit de dulce și slab acidulată plăcut aromată de calitate superioară pentru masă.

Perioada optima de recoltare este la mijlocul lunii octombrie, în zona colinară și la sfârșitul lunii septembrie în zona de sud. Perioada de păstrare și consum este noiembrie- martie.

Altoire: Recomandat a se altoi pe portaltoiul M9. Polenizatori: Pionier, Voinea, Prima, Idared.

Origine: obținut în Franța (Stațiunea Angers) și introdus în cultură în anul 1977, apoi licențiat și autorizat pentru producție la noi în țară din 1993. Provine din încrucișarea soiului Jonathan cu un hibrid complex (621-1) purtător al genei de rezistență Vf, moștenită de la Malus floribunda 821.

Figura 2.7. Soiul Florina http://moldagro.md/

Figura 2.8. Aspecte din cultură-Pietrari, 2019

2.3. Lucrări efectuate

Suprafața studiată are 2450 mp de măr în sistemul clasic, schema de plantare este de 5m/5m între rânduri și între pomi pe rând.

După scuturarea frunzelor, în luna noiembrie, s-a executat arătura din toamnă pentru a mobiliza solul, a încorpora resturile și îngrășămintele.

Utilajele cu care se execută lucrarile sunt: tractor U445 cu remorca transport fructe, tocatoare pentru resturi vegetale, atomizor cu capacitațile de 400l și 1000 l, motocultor 7,5CP, iar pentru depozitare un Fructier izolat la suprafață 100 tone (figura 2.11).

În primăvară s-au efectuat tăierile de dirijare și întreținere a coroanei (figura 2.9)

Figura 2.9. Efectuare tăieri

Se execută lucrarea de frezat în luna aprilie pentru mărunțirea solului, concomitent cu erbicidatul între pomi. (figura 2.10)

Figura 2.10 Motocultor, fertilizare

Figura 2.11 Fructier-depozit (Pietrari, 2019)

În timpul vegetației după creșterea buruienilor, acestea sunt tocate cu un utilaj special. Tratamentele sunt aplicate conform schemei stabilite. (fungicide, insecticide, erbicide și îngrășăminte (figurile 2.12, tabelul 2.1).

Figura 2.12. Prepararea soluțiilor și aplicarea tratamentelor

Tabelul 2.1

Schema de tratamente Noiembrie-Iulie 2018/2019

2.4. Determinări efectuate

Pentru a determina starea fitosanitară a livezii urmărite am efectuat estimarea gradului de atac prin stabilirea frecvenței și a intensității atacului.

Cunoașterea stării de sănătate și de comportare a soiurilor de plante la atacul agenților fitopatogeni permite stabilirea schemei de tratament și aplicarea acestora in momentele obtime.

Efectuarea controlului fitosanitar are două obiective distincte:

1. Identificarea agenților fitopatogeni din cultura controlată;

2. Stabilirea frecvenței și a intensității atacului produs de aceștia.

Aceste două obiective au ca scop final aplicarea tratamentelor .

Atacul agenților fitopatogeni asupra plantelor, care are ca efect diminuarea cantitativă și deprecierea calității producției, se exprimă valoric prin notarea frecvenței (F%), a intensității (I%) ai a gradului de atac (G.A%).

Frecvența atacului (F%) a unui agent fitopatogen reprezintă procentul de plante sau

de organe atacate (N) raportat la numărul total de plante sau de organe controlate (Nt).

, în care

N = numărul de plante (organe) atacate,

Nt = numărul total de plante (organe) observate (controlate),

Valoarea frecvenței atacului ne informează numai asupra răspândirii agentului fitopatogen.

Intensitatea atacului (I%) unui agent fitopatogen reprezintă valoarea relativă a gradului de acoperire a plantei sau a organului analizat (tulpină, frunze, spice etc.),

exprimată in procente (%) din suprafața totală a plantei sau a organului atacat. Intensitatea se notează pentru fiecare organ sau plantă prin note sau procente, pentru ca in final să se calculeze intensitatea medie.

In prezent pentru calcularea intensității medii a atacului se apreciază ca fiind mai apropiată de realitate notarea in scara F.A.O. ( care folosește note de la 1 la 9).

Pentru a exprima pagubele produse de o boală oarecare, se calculează și gradul de atac care reprezintă expresia extinderii gravității atacului culturii sau a numărului total de plante.

Gradul de atac se calculează după relația:

Observațiile pentru estimarea frecvenței și intensității atacurilor se efectuează diferit, in funcție de tehnologia de cultură a diverselor specii de plante gazdă, în prezent existând sisteme de notare adaptate specificului culturii și agentului patogen.

Dacă livezile au peste 1000 pomi, se cercetează 5% din aceștia, deci al cincilea pom pe rând, din 4 în 4 rînduri. (Cristea și colab, 2005)

În cazul pătării cafenii a frunzelor și fructelor și rapănul lăstarilor de măr produs de ciuperca Venturia inaequalis, pentru înregistrarea intensității se folosește scara 0-4 pentru notările orientative și 0-6 pentru cele experimentale.

Pentru fiecare soi și grup de varstă se vor marca 3-5 pomi din puncte diferite, în care atacul este mai intens.

La fiecare pom analizat se aleg 2-3 ramuri dispuse in direcții diferite și pe cat se poate la înălțimi diferite (in trei etaje). Pe fiecare ramură se examinează câte 100 de frunze, pe ambele fețe, luate la rând, pentru stabilirea frecvenței și intensității atacului, deci în total 300 frunze. Pentru intensitate se acordă note în funcție de suprafața ocupată de pete, astfel (tabel 2.2):

Tabelul 2.2

Notarea atacului intensității

La fructe notarea se face cand acestea au ajuns la maturitate. Se controleaza cel puțin 50 de fructe din pom, de la expoziții și înălțimi diferite.

La lăstari se efectuează observații atât în cursul perioadei de vegetație cât și după căderea frunzelor. In acest scop se vor examina 150 lăstari de la înălțimi și expoziții diferite. Figura 2.13

După stabilirea mediei de atac pe frunze și lăstari, se va calcula media pe pom și apoi

intensitatea medie pentru toți (3-5) pomii din soiul sau hibridul cercetat. (Ivașcu A, 2009)

Eficacitatea tratamentului a fost calculata dupa Formula Abbott (biodiversitylibrary.org):

Eficacitatea tratamentelor (%)

Figura 2.13 Determinări efectuate in livadă

Determinări microscopice:

La microscop am efectuat preparate la

Podosphaera leucotricha, Conidii de tip Oidium

Venturia inaequalis –rapănul, conidiofor cu conidie, formă de lumânărică.

Figura 2.14 Determinări la microscop

CAPITOLUL III

CONDIȚIILE GENERALE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

3.1. Amplasarea experiențelor

Parcela de livadă pe care s-au efectuat cercetările se află în județul Dămbovița, comuna Pietrari.

Județul Dâmbovița ocupă în teritoriul României o poziție central sudică, fiind situat pe direcția Nord-Sud (115 km.) între 45° 27' latitudine nordică (Vf. Omul) și 44° 25' latitudine Sudică (comuna Șelaru); iar pe direcția Est-Vest (63 km) între 25° 54' longitudine estică (comuna Cornești) și 25° 10' longitudine vestică (comuna Cândești). Cu o suprafață de 4054 km², județul Dâmbovița este unul dintre județele mici ale țării, ocupând aproximativ 1,6%. (figura 3.1.)

Figura 3.1 Harta comuna Pietrari (google maps)

Comuna Pietrari este o comună din județul Dâmbovița care a redevenit comună în 2004, zona Muntenia, România și este situată în partea de nord-vest a județului Dâmbovița, la aproximativ 32 de kilometri de Târgoviște. Din punct de vedere administrativ la N se învecinează cu comuna Bărbulețu, la E cu comunele Râu Alb și Vulcana-Băi, la S-V cu comuna Voinești. Suprafața totală este de 2459 ha din care 286 ha intravilan.

3.2. Condițiile pedoclimatice

Relieful comunei Pietrari este predominant colinar. Pe teritoriul comunei sunt întalnite dealuri ce sunt acoperite cu păduri de foioase și respectiv, pășuni și fânețe.

Comuna este străbătură de pârâul Râul Alb, un afluent al râului Dâmbovița.

Tipurile de sol predominante sunt cele brune podzolice în diferite grade, brune-gălbui, rendzine și pseudorenzine, diferit evoluate, soluri grele de fâneață.

În jurul apelor curgatoare se află soluri aluvionare formate de fluctuațiile scurgerii apelor și de torenți. De asemenea, pe teritoriul comunei sunt dispuse depozite aparținând meoliticului, respectiv nisipuri, marne și gresii, ponticul- marne compacte cenușii, dacianului- nisipuri, marne nisipoase, levantinul- marne nisipoase și marne cenușii- vineții.

Tipurile de sol sunt prielnice pentru agricultură, respectiv pentru crșterea animalelor, datorită pășunilor și fânețelor naturale existente.

Resursele naturale fiind reprezentate de materialul lemnos din pădurile de foioase, ce acoperă dealurile comunei. Se mai pot enumera depozitele de rigips precum și izvoarele de apă sărată.

Zona este bogată în îzvoare minerale, astfel în satul Șipot, în punctul Valea Putinii este un izvor de apă minerală cu gust de pucioasă- locul numindu-se „la apa de iod”.

Vegetația, se bazează pe pădurile de foioase alcătuite din anin, arin, plop, salcie, gorun, stejar, fag, molid, brad, salcâm, cireș sălbatic, frasin, carpen, tei și ulm. Dintre arbuști întâlnim: cătina, păducelul, măceșul, socul, cornul, răchita, lemnul câinesc, porumbarul și drogul.

Stratul erbaceu este compus din colțișor, lumânarică, căldărușă, săbiuță, și iarba grasă, prezent mai mult în poienițe și luminișuri.

Clima, fiind un ținut cu climă temperat continentală, aceasta se caracterizează prin ierni blânde și veri moderate.

Umiditatea aerului are o medie anuala de 76%, cu un minim în luna august (65%) și un maxim în luna ianuarie (85%).

Valorile medii ale temperaturii sunt relativ ridicate asemănătoare (aprilie, media este de 9,5 șC, iar în octombrie 10,5 șC).

Durata medie a primului îngheț este 20 octombrie, iar ultimul îngheț apare in juril datei de 15 aprilie.

Ca și precipitații, adună o medie de 115 zile în decursul unui an, dintre care un minim de 6-10 zile pe lună, înregistrate la începutul toamnei și un maximde 10-15 zile lunar ce încep odată cu sfârșitul primăverii, respectiv începutul verii. Precipitațiile se încadrează tipului continental, caracterizat prin maximum de cantități în lunile mai-iunie și minimul în februarie.

Prima ninsoare apare în ultima decadă a lunii noiembrie, iar primul strat de zăpadă se formează la începutul lunii decembrie și durează până la sfarșitul lunii martie.

Bruma cade spre sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie, iar primăvara, la începutul lunii aprilie, numărul mediu anual al zilelor cu brumă fiind de 40 zile. Numărul zilelor cu rouă ajunge la 120 zile pe an, celor cu chiciură în medie 25 zile pe an.

Ceața se lasă 40-50 zile pe an. Curenții de aer au direcția dominantă nord-vest-sud-est.

Din punct de vedere al precipitațiilor și temperaturii, perioada analizată s-a încadrat în normalul tiparului climatic. Cea mai scăzută temperatură medie din perioada de observație s-a înregistrat în luna ianuarie (-0,9℃), maxima fiind atinsă în luna iunie (22,1℃). Din punct de vedere al precipitațiilor cea mai mare cantitate a căzut în luna mai (130,2 mm), iar cea mai mică în luna octombrie (3.0 mm). Suma precipitațiilor din perioada studiată a fost de 627,4 mm. (tabelul 3.1)

Tabelul 3.1.

Temperatura și precipitațiile din județul Dâmbovița în anul 2018/2019

stația Târgoviște

Sursa: www.meteomanz.com

3.3. Prezentarea lotului de livadă studiată

Cercetările au fost efectuate pe parcursul anului 2018/ 2019, într-o livadă particulară proprietate personală.

Livada se desfășoară pe o suprafață de 2450 mp (70m x 35m ) și a fost înființată cu 20 ani în urmă. Sistemul de cultură este cel clasic, pomii sunt dispuși la intervale de 5x5m, rânduri care alternează cu benzi înierbate, întreținere livezii este realizată atăt manual cât și mecanizat, cu surse proprii de utilaje și muncitori zilieri.

Variantele urmărite au avut câte 2 rânduri/soi, a câte 15 pomi/rând, din soiurile Jonathan, Golden Delicious și câte 1 rând/soi a câte 15 pomi/rând cu soiurile Florina, Idared. Livada totalizează 90 pomi.

Schema de amplasare a soiurilor a ținut cont de posilblitatea realizării reciproce a polenizării, astfel, soiurile au următoarea dispunere:

70m

Figura 3.2. Schemă livadă

CAPITOLUL IV

REZULTATE OBȚINUTE

Pe parcursul anului 2018/2019 am efectuat notări referitoare la starea fitosanitară a culturii de măr, am determinat următorii indici: frecvență (F%), intensitate (I%), pe baza cărora am calculat gradul de atac (G.A.%).

S-au realizat 4 observații în lunile aprilie, mai, iunie și iulie. Pentru fiecare soi am verificat fiecare al-V-lea pom de pe un rând. La fiecare pom am analizat 20 lăstari (câte 100 frunze din fiecare pom) și câte 50 fructe, iar în final am efectuat media pe pom și pe rând. Prin notarea atacului am avut drept scop stabilirea nivelului gradului de atac și o eventuală aplicare a tratamentelor în vederea limitării pagubelor create de acești patogeni.

În urma verificărilor am identificat urmăroarele boli: făinarea mărului- produsă de patogenul Podosphaera leucotricha (cu atac pe primii lăstari tineri apăruți) și rapănul mărului produs de patogenul Venturia inaequalis (cu pete cafenii circulare, catifelate atât pe frunze, dar și pe fructe). Patogenii Agrobacterium tumefaciens –cancerul bacterian și Monilinia fructigena – putregaiul, au manifestat un atac sporadic- la unele soiuri .

După calcularea gradului de atac am calculat și valoarea posibilei pagube -Coeficienții de transformare a gradului de atac în pagubă sunt: pentru făinare: G.A.% x 0,5; pentru rapăn: G.A.% x 0,7; (S.Cristea și colab, 2005, după Bobeș).

4.1. Rezultate privind comportarea soiurilor de măr la atacul patogenului Podosphaera leucotricha

Primele observații s-au realizat în luna aprilie, vizând atacul la lăstarii tineri. Înainte de efectuarea observațiilor am aplicat trei tratamente cu scop preventiv (Chorus 75 W). După observații și scuturarea petalelor, am aplicat încă un tratament cu produsul Luna Experience 400 SC (Fluopiram 200 g/l + Tebuconazol 200 g/l), în doza de 0,75 litri/ha.

Frecvența a avut valori ce s-au încadrat între 10% (soiurile Florina și Golden) și 20% (la soiul Jonathan). Intensitatea a fost de 10% la soiul Golden, 25% la soiul Florina, iar cea mai mare la soiul Jonathan (75%). Soiul Idared, nu a prezentat atac de făinare.

Cel mai mic grad de atac s-a înregistrat la soiul Golden, cu o valoare de 1%, urmat de soiul Florina cu un procent de doar 2,5%. Paguba calculată la cele două soiuri este în jurul valorii de 1%.

Un grad mare de atac la nivelul lăstarilor a fost însă înregistrat la soiul Jonathan, (figura 4.1) de 15%, ceea ce prin transformare, rezultă o pagubă estimată de 7,5%.

Din datele prezentate în tabelul 4.1, se poate observa că soiurile Florina și Idared sunt mai rezistente față de atacul timpuriu de Podosphaera leucotricha, decât soiul Jonathan.

Tabelul 4.1.

Starea fitosanitară privind atacul de Podosphaera leucotricha pe lăstari in luna aprilie

Figura 4.1. Lăstari atacați de făinare, la soiul Jonathan (original)

Din datele prezentate în tabelul 4.2, se poate observă că soiul Idared nu a prezentat infecții cu Podosphaera leucotricha. Pentru soiul Jonathan am calculat un grad de atac de 20%, deoarece frecvența a avut valoarea de 40% iar intensitatea a fost de 50%.

Tabelul 4.2.

Situația stării fitosanitare privind atacul de Podosphaera leucotricha

pe lăstari, în luna Mai

Pentru soiul Florina, gradul de atac a fost de 12%, frecvența a fost de 30%, iar intensitatea de 40%, calculand o pierdere de 6,0%.

Pentru soiul Golden, cu o frecvența de 25 % și o intensitate de 15%, s-a calculat un grad de atac de 3,75%.

După aceste observații am efectuat tratamente cu produsele Sercadis 0,25 l/ha+ Delan Pro 2,5l/ha + Coragen și fertilizantul Solfert.

Pentru luna iunie (tabelul 4.3) se poate observa că soiurile Florina și Jonathan (figura 4.2.) sunt mai sensibile la atacul de Podosphaera leucotricha, decât soiul Golden. Soiul Idared, nu are forme de atac.

Figura 4.2. Făinarea la formarea fructelor, Jonathan (original, Pietrari, 2019)

Valorile observațiilor frecvenței din luna iunie s-au încadrat între 30% la soiul Golden și 50% la soil Jonathan. Intensitatea maximă s-a observat la lastarii soiului Jonathan, aceasta având valori de 75%. Cea mai mică intensitate a fost la soiul Golden (20%).

Gradul de atac calculat a fost curins între 6% la soiul Golden și de 37,5% la soiul Jonathan.

Tabelul 4.3.

Situația stării fitosanitare privind atacul de Podosphaera leucotricha pe lăstari,

în luna iunie

Pentru limitarea extinderii fainării, înainte de ultima observație efectuată la livadă, am aplicat încă 2 tratamente (1.cu Sercadis 0,25 l/ha+Bravo 500 SC 02,5 l/ha + Coragen, apoi tratamentul 2 cu Bellis 0,8 kg/ha și Coragen).

Observațiile au arătat că pentru luna iulie (tabelul 4.4), cel mai mare grad de atac s-a determinat la soiul Jonathan (6%) (figura 4.3), datorat unei frecvențe de 20% și a unei intensități de 30%. La la soiul Florina gradul de atac a fost de 5%, iar soiul Golden 1% grad de atac.

Tabelul 4.4.

Situația stării fitosanitare privind atacul de Podosphaera leucotricha

pe lăstari, în luna Iulie

Figura 4.3. Lăstari și frunze cu făinare, la soiul Jonathan (original, Pietrari, 2019)

După observațiile lunii iulie am aplicat fungicidele Score 250EC 0.225 l/ha și Shavit F 72 WDG 2 kg/ha și insecticidul Mospilan

4.2. Rezultate privind atacul de rapăn produs de ciuperca Venturia inaequalis

În urma observațiilor efectuate, am constat ca în luna Aprilie nu s-a manifestat atac de rapăn la soiurile urmărite.

In luna Mai, primele semne de atac ale ciupercii Venturia inaequalis au fost identificate la soiurile Golden, Idared și Jonathan. Soiul Florina nu a prezentat atac de rapăn. Tabelul 4.5. arata valorile acestor observații. Frecvența soiurilor atacate a fost cuprinsă între 20% (Jonathan) și 50% (soiul Idared). Cel mai mare grad de atac s-a calculat la soiul Idared, aceasta fiind de 25%, ceea ce înseamnă o pagubă de 17,5%.

Tabelul 4.5.

Situația stării fitosanitare privind atacul de rapăn-Venturia inaequalis, în luna Mai

Frecvența pentru observațiile din luna iunie a fost de peste 40%, iar intensitatea a avut valori de până la 50% (tabel 4.6). Gradul de atac calculat pe baza celor doi indicatori a fost între 12 și 15% la soiul Golden, respectiv Jonathan (figura 4.4).

Tabelul 4.6.

Situația stării fitosanitare privind atacul de rapăn -Venturia inaequalis,

în luna iunie

Soiul Idared a avut valorile frecvenței și intensității de peste 50%, ceea ce a permis ca valoarea gradului de atac să fie de 32,5%. Posibila pagubă provocată de patogenul Venturia inaequalis poate ajunge la 22,75% din producție și s-a intervenit cu tratamente.

Figura 4.4. Frunze și fructe atacate de Venturia inaequalis, la soiul Jonathan (original)

Pentru luna iulie, observațiile privind atacul ciupercii Venturia inaequalis sunt redate în tabelul 4.7. Soiul Idared a prezentat cea mai mare frecvență înregistrată la nivelul frunzelor, de 50%, iar la nivelul fructelor, de 20%. Intensitatea atacului a fost de 40% atât la frunze, iar la fructe de 15%. Soiul Florina a fost cel mai puțin afectat, valorile indicilor fiind sub 15% pe frunze. Cel mai mate grad de atac calculat la acest moment a fost de 20% la frunze și de 3% pe fructe la soiul Idared.

Tabelul 4.7.

Situația stării fitosanitare privind atacul de rapăn

-Venturia inaequalis, în luna Iulie

Figura 4.5. Fructe atacate de Venturia inaequalis, la soiul Golden (original,2019)

4.3. Eficacitatea aplicării tratamentelor

Dinamica patogenului Podosphaera leucotricha, responsabil cu producerea făinării mărului, arată că, tratamentele aplicate au încetinit evoluția patogenului, reducând gradul de atac de la un maxim de 37,5%, la 6% pentru soiul Jonathan și de la 12% la 5% la soiul Florina (figura 4.6).

În perioada observațiilor, în condițiile climatice ale anului 2018/2019, cel mai sensibil soi a fost soiul Jonathan.

Figura 4.6. Dinamica patogenului Podosphaera leucotricha în perioada analizată

Dacă analizăm eficacitatea tratamentelor aplicate pentru combaterea făinării, constăm că aceasta a fost între 58% (soiul Florina) și 84% (soiul Jonathan).

Eficacitatea tratamentului (%)

Eficacitatea tratamentului (%) = 84%- Jonathan

Eficacitatea tratamentului (%) = 58%- Florina

Figura 4.7. Dinamica patogenului Venturia inaequalis în perioada analizată

Dinamica gradului de atac a patogenului Venturia inaequalis, responsabil cu producerea pătării cafenii a frunzelor și rapănul ramurilor și fructelor mărului, arată că, tratamentele aplicate au redus evoluția patogenului, gradul de atac de 32,5% încă din luna iunie la soiul Idared a coborât la 20% în luna iulie.

În perioada observațiilor, în condițiile climatice ale anului 2018/2019, cel mai sensibil soi a fost soiul Idared.

Dacă analizam eficacitatea tratamentelor aplicate constăm că, eficacitate acestora în combaterea rapănului a fost între 52% (soiul Idared) și 60% (soiul Jonathan).

Eficacitatea tratamentului (%)

Eficacitatea tratamentului (%) = 52% -Idared

Eficacitatea tratamentului (%) = 60% -Jonathan

4.4. Rezultate privind alte boli identificate la soiurile studiate

Agrobacterium tumefaciens (cancerul bacterian) a apărut la soiul Idared, atac evidențiat în zonele unde s-au efectuat în primii ani, tăieri de formare a coroanei.

Figura 4.8. Aspecte din livadă, Agrobacterium tumefaciens

La fructele menținute în condiții de depozitare (Fructifer) am constatat, ca unele fructe au prezentat atac de Monilinia fructigena, la soiurile Idared și Golden delicious. Pentru limitarea extinderii acestui patogen am procedat la verificarea și sortarea periodică a fructelor.

Figura 4.9. Fructe atacate cu patogeni de depozit

Soiurile Idared și Golden

Figura 4.10 Aspecte din livadă înainte de cules, Soiul Jonathan

CONCLUZII

Cultura mărului reprezintă unul dintre importantele domenii de activitate agricolă din România și din lume, ocupând suprafețe mari în Europa.

Zona bazinului pomocol a județului Dâmbovița reprezintă o zonă importantă datorită multitudinilor de plantații pomicole (în special măr), ocupația de tradiție a locuitorilor.

În baza observațiilor efectuate, am constatat apatiția celor 2 boli, făinarea (Podosphaera leucotricha) și rapănul (Venturia inaequalis), acestea fiind și cele mai frecvente boli în livezile de măr.

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) a fost identificat la câteva exemplare ale soiului Idared.

Monilinia fructigena a avut un atac sporadic în vegetație, la soiurile Idared și Golden, iar în condiții de depozitare a manifestat forme ale putregaiului brun și putregaiul inimii fructelor.

Pentru patogenul Podosphaera leucotricha s-a constat că cele mai atacate soiuri au fost de Jonathan, Florina și Golden. Idared nu a manifestat atac de făinare.

Frecvența făinării a fost înregistrată în luna iunie la soiul Jonathan (50%) cu o intensitate de 75%.

Frecvența rapănului nu a depașit valoare de 65%, iar intensitatea a fost de maxim 50% (iunie-Idared).

Pentru patogenul Venturia inaequalis, cele mai atacate soiuri au fost Idared, Golden și Florina.

Eficacitatea tratamentelor pentru Podosphaera leucotricha a fost cuprinsă între 58% și 84%, iar pentru Venturia inaequalis, a fost cuprinsă între 52% și 60%.

Recomand utilizarea soiului Idared pentru rezistența la făinare și Florina pentru rezistența la rapăn.

În funcție de atacul din anii anteriori și de condițiile pedoclimatice ale fiecărui an, recomand, efectuarea tratamentelor preventiv și la avertizare pentru a obține producția scontată și pentru a limita efectele bolilor pe termen lung.

Menționez că în urma controlului în depozit și a experienței proprii, pot recomanda cele două soiuri Idared și respectiv Florina, să fie cultivate datorită și păstrării calităților organoleptice pe timpul depozitării.

BIBLIOGRAFIE

Agrios, George, N., 2005 – Plant Pathology, Fifth Edition, Department of Plant Pathology University of Florida, Elsevier, Academic press, (1997, 1988, 1978, 1969), ISBN 0-12-044565-4

Baicu T., Săvescu A., 1986 – Sisteme de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor pe culturi. Editura Ceres, București;

Brodeală și colab., 2017. Producția vegetală la prinipalele culturi. București

Cepoiu N.2005, Pomicultura Aplicată. Editura Științeor agricole, București

Chira și Pasca, 2008. Cultura mărului. Editura MAST, București

Cristea, St., Zală C.R., Manole Mali-Sanda., 2002 – Lucrări practice-Fitopatologie generală. Centru editorial poligrafic USAMV- AMD, București;

Cristea, St., Zală C.R., Manole Mali-Sanda., Vlad F.F., 2005 – Lucrări practice. Fitopatologie generală – Centru editorial poligrafic USAMV- AMD, București;

Dejeu,L.,Petrescu,C.,Chira,A-Hortiviticultura,1997

Gheorghieș Cornel și colab., 1990 – Fitopatologie pentru studenții facultății de Horticultură. București

Hatman,M.si coalb.(1989) – Fitopatologie; Ed.Pedagogica.

Iacob V., 2006. Bolile plantelor cultivate -prevenire și combatere-. Editura PIM, Iași

Ivașcu A., 2009. Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători, I.S.T.I.S, București

Lefter Gh., Minoiu N., 1990 – Combaterea bolilor și dăunătorilor speciilor pomicole semințoase. Ed. Ceres, București;

Pârvu M., 2010. Ghid practic de fitopatologie. Editura Presa Universitară. Cluj-Napoca

Sumedrea D., 2014. Ghid tehnic și economic -pomi, arbuști fructiferi, căpșun-. Editura Invel, Pitești

*** 2014, Raport privind starea mediului in județul Dâmbovița. Agenția pentru protecția mediului Dâmbovița

https://www.biodiversitylibrary.org/content/part/JAMCA/JAMCA_V03_N2_P302-303.pdf

www.flickr.com

www.inra.fr

www.bayercropscience.ro/

www.grodno.fermer.by

www.anivagro-iași.ro

www.fao.org

https://www.google.com/maps

www.meteomanz.com

www.prognosfruit.eu

www.statistici.inse.ro

www.wikipedia.org