Șef lucr. Dr. Tiberia Ioana POP [628214]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Specializarea: Horticultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Șef lucr. Dr. Tiberia Ioana POP

Cluj-Napoca
2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
Str. Mănăștur Nr. 3 -5, 400372 Cluj -Napoca, România
tel.+ 40 -264-596.384; fax + 40 -264-593.792
www.usamvcluj.ro

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

INFLUEN ȚA CONDIȚIILOR ECOCLIMATICE ȘI
ECOPEDOLOGICE ASUPRA CREȘTERII ȘI
FRUCTIFICĂRII UNOR SOIURI DE STRUGURI
PENTRU MASĂ ÎN AREALUL PLAIUL BOJU

Absolvent: [anonimizat]:

Șef lucr. Dr. Tiberia Ioana POP

Cluj-Napoca
2020

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju
1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
SITUAȚIA ACTUALĂ A VIT ICULTURII ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.1 SITUAȚIA VITICULTURII PE PLAN MONDIAL ………………………….. …………………. 6
1.2 SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII ÎN ROMÂNIA ………………………….. …….. 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
CONDIȚIILE CLIMATICE ALE PODGORIEI AIUDULUI ȘI ALE CENTRULUI
VITICOL TURDA, COMUNA COJOCNA, SATULBOJU ………………………….. ……………… 14
2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PODGORIEI AIUDULUI ………………………….. …. 14
2.2 CADRUL GEOGRAFIC ȘI LOCALIZAREA ………………………….. ……………………….. 15
2.3 INFLUENȚA CONDIȚIILOR ECOCLIMATICE ASUPRA CREȘTERII ȘI
FRUCTIFICĂRII VIȚEI DE VIE ………………………….. ………………………….. …………………. 17
2.3.1 RADIAȚIA SOLARĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
2.3.2 REGIMUL TERMIC ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
2.3.3 REGIMUL HIDRIC ………………………….. ………………………….. …………………………. 20
2.3.4 UMIDITATEA RELATIVĂ A AERULUI ………………………….. ………………………. 21
2.3.5 NEBULOZITATEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
2.3.6 REGIMUL EOLIAN ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
2.3.7 CONDIȚII NATURALE CRITICE ………………………….. ………………………….. ……. 23
2.4 SOLUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
2.4.1 STUDIUL GEOMORFOLO GIC ………………………….. ………………………….. ……….. 23
2.4.2 STUDIUL LITOLOGIC ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.4.3. STUDIUL HIDROLOGIC ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
MOTIVAȚIA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE ………………………….. ………………………….. …….. 25
3.1 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ………………………….. ………………………….. …………… 25
3.2 SCOPUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. …………………………. 25
3.3 OBIECTIVELE STUDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
CAPITOLU L IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE CERTERARE ………………………….. ……. 26
4.1 MATERIALUL BIOLOGIC ………………………….. ………………………….. ……………………. 26

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

2
4.1.1 TRANSILVANIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
4.1.2 CODREANC A ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
4.1.3 PALATINA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 30
4.1.4 MATILDE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 32
4.1.5 ARGESSIS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 34
4.1.6 PORTALTOIUL BERLANDIERI X RIPARIA SELECȚIA OPPENHEIM 4 …. 35
4.2 METODELE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ……………… 37
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 41
5.1 DESFĂȘURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE DIN PERIOADA DE
VEGETAȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
5.2 PRODUCȚIA ȘI CALITATEA RECOLTEI ………………………….. …………………………. 45
5.2.1 ELEMENTE DE FERTILITATE ȘI PRODUCTIVITATE ………………………….. . 45
5.2.2 PRODUCȚIA DE STRUGURI ………………………….. ………………………….. ………….. 46
5.2.3 CALITATEA PRODUCȚIEI ………………………….. ………………………….. …………….. 48
5.3 REZULTATELE ANALIZELOR DE SOL ………………………….. ………………………….. . 55
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 58
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …………………… 58
BIBLIOGR AFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 60

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

3
INFLUEN ȚA CONDIȚIILOR ECOCLIMATICE ȘI ECOPEDOLOGICE
ASUPRA CREȘTERII ȘI FRUCTIFICĂRII UNOR SOIURI DE STRUGURI
PENTRU MASĂ ÎN AREALUL PLAIUL BOJU
Sonia Ioana OLTEAN1, Șef lucrări dr. Tiberia Ioana POP1

1 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca,
Str. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Ro mânia; oltean_sonia@yahoo.com

REZUMAT
Scopul realizării acestei lucrări este de a studia comportamentul unor soiuri d e viță de vie pentru
struguri pentru masă, în condițiile ecoclimatice și ecopedologice din plaiul Podgoria Aiud, centrul viticol
Turda, satul Boju, unde se întâlnesc condiții mai puțin favorabile culturii strugurilor pentru masă.
Cercetările s -au efectuat asupra a cinci soiuri de struguri pe ntru masă: Transilvania, Palatina,
Matilde, Argessis și Codreanca, altoite pe portaltoiul SO4.
Studiile asupra solului au evidențiat faptul că acesta este de tip faeoziom cambic cu un aport ridicat
de humus, de macro (N, P, K, Ca) și micro (Fe, S, Cu, Al) elemente, încadrându -se în clasa a II -a de
pretabilitate pentru plantațiile viticole. De asemenea, rezultatele indică o temperatură medie anuală de 9.2
°C în anul 2018, iar cantitatea de precipitații anuale este de 657 mm cu maxime întâlnite la începutul v erii
(iunie) și minime la sfârșitul iernii (februarie). Durata medie de strălucire a soarelui cuprinsă în jurul
valorilor de 1800 -1900 h/an influențează pozitiv desfășurarea corespunzătoare a fiecărei fenofaze. Astfel,
cel mai repede au pornit în vegetație soiurile Argessis (19.03) și Transilvania (21.03), urmate de Palatina și
Matilde (27.03). Etapele de umflare a mugurilor (10.04) și de dezmugurire (15.04) s -au desfășurat în aceeași
ordine a soiurilor. Înfloritul nu s -a petrecut mai repede de 6 iunie, luâ nd sfârșit în 13 iunie.
În ceea ce privește producția, s -au evidențiat soiurile Matilde și Codreanca cu o medie de peste 4,5
kg pe butuc, urmate de Palatina și Transilvania.
Calitatea recoltei s -a apreciat prin analiza fizico -mecanică a strugurilor, determ inând cantitatea de
zahăr acumulat și aciditatea, soiul Argessis (162,9 g/l zahăr) s -a comportat cel mai bine, urmat de Palatina
(148,1 g/l zahăr) și Matilde (13 ,6 g/zahăr).

CUVINTE CHEIE
struguri pentru masă, condiții ecologice, fenofaze, creștere și dezvoltare, sol.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

4
THE INLUENCE OF ECOCLIMATIC AND ECOPEDOLOGICAL
CONDITIONS UPON GROWTH AND YIELD OF SOME TABLE GRAPE
VARIETIES IN BOJU FIELD AREA
Sonia Ioana OLTEAN1, Lecturer dr. Tiberia Ioana POP1

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca,
3-5 Manastur St., 400372, Cluj -Napoca, Romania; oltean.sonia@yahoo.com

ABSTRACT
For the purpose of this paper, the research took under observation some table grape varieties and
focused on studying their behavior in ecoclimatic and ecopedological conditions specific for Aiud vineyard,
Turda wine center, in Boju county, conditions that are known not to be suitable for the cultivation of ta ble
grapes varieties.
The research was performed on five different table grape varieties (Transilvania, Palatina, Matilde,
Argessis and Codreanca) grafted on SO4 rootstock.
The soil studies revealed the type of soil being a cambic phaeozem with high concen trations in
humus, macro (N, P, K, Ca) and micro (Fe, S, Cu, Al) elements, falling in the second class of suitability for
vineyard plantations. Moreover, the results indicate an average annual temperature of 9.2 °C in 2018, with
an amount of annual rainfall of 657 mm, the highest amount recorded in the beginning of summer (June)
and the lowest amount recorded in the end of winter (February). The average sunshine duration is
somewhere between 1800 -1900 hours per year, thus positively influencing the proper de ployment of each
phenophase. Therefore, Argessis (19.03) and Transilvania (21.03) started vegetation the fastest, followed
by Palatina and Matilde (27.03). The phases of swelling (10.04) and cracking (15.04) of the buds took place
in the same variety order . The flowering process did not happen sooner than June 6th, ending on June 13th.
In terms of production, Matilde and Codreanca varieties stood out with an average of over 4.5 kg per vine
stock, followed by Palatina and Transilvania varieties.
The quality of the yield was assessed by physico -mechanical analysis of the grapes, determining
the amount of sugar and natural acidity, Argessis variety (162.9 g/l sugar) showing the best values, followed
by Palatina (148.1 g/l sugar) and Matilde (139.6 g/l sugar).
KEY WORDS
Table grapes, ecological conditions, phenophases, growth and development, soil.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

5
INTRODUCERE

Viticultura, cu toate subdiviziunile ei, face parte din marile ramuri ale agriculturii locale și
mondiale. I s -a oferit o importanță substanțială încă din cele mai vechi timpuri, de pe când oamenii
abia formau așezări stabile și fortificate. Cu timpul, viticultura a fost înțeleasă și însușită de fiecare
popor, ajungând ca în anumite zone prielnice să devină o activitate cu tradiție și de o importanță
economică, socială și politică foarte mare.
Având în vedere modificările climatice foarte rapide prin care lumea trece în ultimii ani,
cultivarea viței de vie trebuie regândită și stabilită o nouă strategie care să cuprindă și zonele care
cu ceva timp în ur mă erau nepotrivite creșterii și fructificării calitative a viței de vie, dar care acum
ar putea să intre în zonele cu potențial.
Datorită faptului că vița de vie are o plasticitate ecologică ridicată, poate fi și este cultivată
pe terenuri mai puțin potri vite celorlalte culturi, valorificând bine aceste suprafețe.
Privită din mai multe unghiuri, se poate observa complexitatea întrebuințărilor găsite viței
de vie în viața noastră, dar și a animalelor, fiind folosită ca plantă furajeră, apicolă. Fructul, o b acă,
diversificată ca aspect, cu un aport nutrițional superior altor fructe, ușor asimilabil pentru corpul
uman, este potrivit persoanelor ce vor să urmeze un stil de viață sănătos și echilibrat. Beneficiile,
vitaminele și mineralele din struguri, consider ate fructe afrodiziace de tip delicatese, s -au dovedit
a fi răspunzătoare pentru refacerea fizică, dar și sufletească, a multor persoane. Vița de vie se
utilizează în cromoterapie, în aromaterapie, în amenajăril e peisagere încântă ochiul uman, creând
o sta re de relaxare, fericire și chiar de euforie (Grecu V., 2010 ).
Pentru a transforma cultura viței de vie pentru struguri pentru masă într -o cultură foarte
profitabilă din punct de vedere economic, trebuie să se aibă în atenție anumite aspecte ce țin de
tehnologia de cultură a acesteia, de grupul varietal ales pentru a se potrivi condițiilor agroclimatice
ale arealului, cu o acoperire cât mai largă a perioadei de producție și vânzare.
Prin prezenta lucrare, se va încerca cunoașterea și înțelegerea potențialul ui de creștere și
fructificare a unor soiuri de struguri pentru masă în condițiile ecologice din centrul viticol Turda,
satul Boju, urmărind desfășurarea principalelor fenofaze ale viței de vie în condițiile arealului ales.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

6
CAPITOLUL I
SITUAȚIA ACTUALĂ A V ITICULTURII

1.1 SITUAȚIA VITICULTURII PE PLAN MONDIAL

Vița de vie se află printre cele mai importante plante de pe planetă luate în cultură. Datorită
efectului pe care timpul l -a avut asupra întregii lumi, au existat transformări și o continuă evoluție
a viței de vie. Planta pe care o îndrăgim noi și o cultivăm în areale geografice foarte diferite și pe
care o supunem unui proces de perfecționare continuu, este rezultatul unor fenomene de selecție
repetată, provocate de totalitatea transformărilor în care se află lumea toată.
În urma studiilor efectuate, s -a încercat o determinare a originii și provenienței precise a
viței de vie, care s -a dovedit a fi un proces foarte anevoios datorită multitudinii de etape de formare
și transformare a Vitaceelor . S-a cons tatat faptul că cele mai vechi forme reprezentative se
întâlnesc cu mult înaintea apariției omului, în Cretacicul inferior (146 -100 mil ani î.e.n), prin genul
Cisites , care o dată cu trecerea timpului a evoluat în alte genuri distincte, mai mult sau mai pu țin
responsabile pentru evoluția și dezvoltarea viței de vie din ziua de azi. Amintim cele mai
reprezentative genuri în procesul de ameliorare a viței de vie: Ampelopsis, Cissus, Ampelocissus,
Tetrastigma ș.m.d. (Teodorescu, I.C , 1985 ).
Urme importante ale Vitis sylvestris au fost descoperite sub formă fosilizată în mai multe
părți ale globului, datând din perioada miocenicului inferior și a pleistocenului și reprezintă dovezi
importante ale transformărilor suferite de Vitaceae pentru a ajunge la stadiul la care se află în ziua
de azi.Ca urmare a apariției omului și a migrației lui , procesul de selecție a început să aibă un scop
precis, acela de a alege indivizii cu caractere potrivite pentru a se înmulți, strict cu scop hrănitor.
Majoritatea soiurilor au f ost create în această perioadă (Nastasia Pop, 2010).
Mai târziu, procesul de selecție a căpătat un nou sens, un scop clar care nu mai privea
numai bine facerea omului pe moment, ci și pentru generațiile viitoare, o latură științifică menită
să găsească răs punsuri mulțumitoare problemelor viței de vie. După cum este bine știut o dată ce
comerțul transatlantic a fost ușurat, oamenii au făcut negoț aducând în sfera europeană specii
americane de viță de vie, dar o data cu ele și dăunătorul cel mai periculos, fi loxera –
Daktulosphaira vitifoliae (Fitch, 1855), o insectă parazită care degradează și distruge rădăcinile și
frunzele viței de vie. Acest lucru a dus la începutul unei noi perioade în viticultura europeană.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

7
Până atunci, în etapa prefiloxerică vița de vie era plantată pe rădăcini proprii, fiecare
podgorie având populații locale ca origine. În perioada filoxerică, din secolul al XIX -lea până la
începutul secolului XX, plantațiile viticole europene au scăzut considerabil la număr datorită
filoxerei și a dist rugerii unei bune părți din materialul biologic autohton foarte valoros.
A fost necesar ă luarea unor decizii majore în înlocuirea vițelor europene cu cele americane,
care s -au dovedit a fi net inferioare celor locale. S -a recurs la alte metode de refacere a plantațiilor,
prin altoire unde s -a folosit vița americană ca portaltoi, având rezistență la filoxeră și vița
europeană ca altoi.
În perioada imediat următoare, post filoxerică, viticultura a început din nou să prospere
prin refacerea relative rapidă a p lantațiilor, prin mărirea arealelor de cultură a viței de vie fapt
datorat rezistenței mai ridicate la temperaturile mai scăzute a portaltoilor americani, implicarea
autorităților prin crearea de organe specializate în organizarea și coordonarea tuturor de mersurilor
necesare domeniului. Astfel în anul 1924 s -a înființat la Paris primul Oficiu Internațional al Viei
și Vinului, care și -a schimbat numele în Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV)
(Nastasia Pop, 2003) .
Tabel 1.1
Repartizarea pe continente a suprafețelor viticole mondiale
Continentul Media 1995 –
2005 (mii/ha) Media 2006 –
2013 (mii/ha) 2014 (mii/ha) 2015 (mii/ha) 2016 (mii/ha)
Africa 336 376 375 378 383
America 909 1021 1066 1062 1052
Asia 1874 1950 2214 2209 2157
Europa 4746 3947 3702 3669 3678
Oceania 141 204 191 186 183
Total 8006 7498 7548 7504 7453
(sursa OIV)
Conform tabelului de mai sus (tabel 1.1) se poate observa faptul că încă din 1995
suprafețele viticole mondiale au înregistrat un val descrescător începând cu 1995 -2005 (8006
mii/ha) până în anul 2014 unde s -a înregistrat o ușoară creștere a suprafețelor 7548 mii/ha, urmând
ca din anul 2015 suprafețele să fie în regresie ,ajungând in anul 2016 la 7453 mii/ha.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în
arealul plaiul B oju

8

Tabel 1 .2
Suprafața ocupată cu viță de vie în Europa (mii/ha)(2006 -2016)
Țări 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Austria 50 50 48 47 46 44 44 43 45 45 46
Bulgaria 101 93 85 80 79 74 67 64 63 64 64
Elveția 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
Franța 887 858 846 825 804 795 792 723 788 784 786
Germania 102 102 102 102 102 102 102 102 102 103 102
Grecia 112 117 115 112 112 109 110 109 109 107 105
Italia 803 805 769 757 738 719 712 705 689 685 692
Portugalia 248 247 246 242 236 236 233 229 223 203 195
România 213 191 192 191 191 190 192 191 192 191 191
Spania 1122 1118 1118 1068 1036 985 969 973 975 974 975
Turcia 552 520 517 514 513 507 496 503 502 496 467
Ungaria 78 75 74 72 71 69 66 61 64 67 68
TOTAL 3161 3073 3009 2957 2907 3845 3798 3718 3767 3734 3706
(sursa OIV)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

9
În tabe lul prezentat mai sus (tabel 1.2) se constată faptul că anul 2011 deține cea mai mare
suprafață viticolă având 3845 mii/ha, cu o scădere în anul 2016 (3706 mii/ha). Se poate observa
că cea mai mare suprafață cultivată cu viță de vie în Europa este deținută de Spania cu 975 mii/ha
în anul 2016, vazându -se clar o scădere considerabilă comparative cu anii precedenți. Pe locul al
doilea în Europa se află Franța care în anul 2016 înregistra 7 86 mii/ha, iar Italia, aflată pe locul
trei înregistra tot în anul 2016, 692 mii/ha. România conform datelor se afla în anul 2016 pe locul
șase având 191 mii/ha dedicate plantațiilor viticole.
Conform datelor prezentate în tabelul 1. 3, producția mondială de struguri în perioada 2006 –
2016 prezintă o creștere majoră de la 19174182 tone în anul 2006 ajungând la 27639358 tone în
anul 2016. Continentul Asiatic este pe loc fruntaș producând în anul 2016, 19137163 tone struguri,
urmat de Europa care pe parcursul anilor a constatat o scădere în producție ajungând în anul 2016
la 2458436 tone.

Fig. 1.1 Consum struguri pentru masă în perioada 2010 -2016 (sursa OIV)
În figura 1.1 se poate observa faptul că pe plan mondial, Asia este pe locul întâi (18 848
760 tone în 2016) la consumul strugurilor de masă , fapt menținut pe parcursul anilor, urmat de
Europa cu o ușoară scădere a interesului față de acest fruct (2 958 258 tone în 2016). Pe ultima
poziție se află Oceania cu numai 95154 tone în anul 2016.

5000020500004050000605000080500001005000012050000140500001605000018050000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016tone
an
Europa Asia America Africa Oceania

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în
arealul plaiul B oju

10

Tabel 1. 3
Producția mondială de struguri 2006 -2016 (tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Africa 2157765 2068233 2247512 2267997 2359619 2168086 2349950 2421140 2546593 2826373 2752465
America 2962739 3039131 3061911 3129318 3201267 3069580 3092714 3249325 3082473 3217639 3151166
Asia 11000058 11777407 10798424 12142026 12382334 13530981 15694494 17333978 18692635 18875415 19137163
Europa 2971893 2731289 2740599 2701815 2586489 2532803 2322085 2452851 2227593 2474455 2458436
Oceania 81727 78727 63621 69000 65000 106200 107700 120900 126305 129647 140128
TOTAL 19174182 19694887 18912067 20310156 20594709 21407650 23566943 25578194 26675599 27523529 27639358
(Sursa OIV)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

11
1.2 SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII ÎN ROMÂNIA

Viticultura ocupă un loc de cinste în tradiția românească pentru că face parte dintre
meșteșugurile cele mai de preț ale României. Datorită așezării geografice a României, viticultura
a prosperat ajungând a o ramură importantă a economiei naționale și timp de secole s -a cultivat
viță de vie pentru bogățiile ei, în areale nefavorabile altor culturi, dar numai bune acesteia (Nastasia
Pop, 2010 ).
Pe teritoriul țării, viticultura ocupă zone b ine delimitate, deja consacrate în număr de opt,
în interiorul cărora este posibilă obținerea unor produse de o calitate superioară și omogenă, cu
tehnologii de producție destul de asemănătoare. Zonele sau regiunile viticole, cele mai mari ca
întindere se împart după cum urmează: Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile
Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Colinele
Dobrogei și nu în ultimul rând Terasele Dunării și Regiunea nisipurilor. Aceste zone co respund
claselor de calitate europene B, CI și CII ( Nastasia Pop , 2001)
Podgoriile, în număr de 39, subunitare zonelor viticole, cu întindere geografică mai
restrânsă, cu o încărcătură istorică individuală, prezintă o uniformitate a condițiilor ecoclimati ce
și a calității asemănătoare a produselor obținute.
Centrele viticole sunt subunități ale zonelor, cu un areal mult mai redus decât acestea, cu o
amplasare legată de o localitate, de unde își iau și numele, de exemplu Turda, Oradea, Diosig,
Teaca, etc. Î n România la ora actuală se găsesc 131 de centre și 41 de centre independente.
Plaiurile sunt cele mai mici suprafețe, prezentate printr -un versant, o pantă cu condiții
foarte asemănătoare și produse la fel de asemănătoare (Nastasia Pop, 2010).
Dintr -un to tal de 191356 hectare, 6335 ha sunt cultivate numai cu struguri pentru masă
reprezentând cca 24,43% din totalul de hectare pe care le avea România dedicată strugurilor pentru
masă în 1990 (25931ha). Mai mult de jumătate din suprafața aceasta se află în exp loatații agricole
individuale.
La ora actuală, se cultivă cu precădere 10 -12 soiuri, însă, în Catalogul oficial al soiurilor
de plante de cultură din România realizat de Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea
Soiurilor (ISTIS) pentru anul 2019 sunt înscrise 22 de sortimente de struguri de masă: Afuz Ali,
Augusta, Aurana, Auriu de Ștefănești, Cardinal, Chasselas roz, Coarnă neagră selecționată, Italia,
Memory, Mihaela, Muscat de Adda (sau d`Adda), Muscat de Hamburg, Oltean, Perlă de Feredeu,

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

12
Putna, Select, Silvania, Tamina, Victoria, Xenia, Azur, Chasselas de Băneasa, Chasselas doré,
Greaca, Istrița, Milcov, Muscat timpuriu de București, Napoca, Someșan, Splendid, Timpuriu de
Cluj, Timpuriu de Pietroasa, Transilvania. Dintre cele apirene, se regăsesc Călina Centenar
Pietroasa, Otilia și Perle tte și Norocel (sursa https://www.lumeasatului.ro/).
Tabel 1. 4
Suprafețele principalelor regiuni producătoare de struguri pentru masa din România 2019

(sursa https://www.lumeasatului.ro/)
Conform tabelului expus mai sus (tabel 1. 4), în anul 2019, ponderea cea mai mare a
suprafețelor ocupate cu viță de vie pentru struguri de masă este în regiunea de sud -est a României
ocupând 4 903 ha, regiune care acoperă o bună parte din necesarul de struguri de masa de pe plan
național. Este urmată de regiunea de nord -est cu 438 ha și de regiunile de sud -vest și sud cu 370
ha, respectiv 290 ha. În aceste regiuni strugurii pentru mas a ocupă o pondere mai scăzută
comparativ cu regiunea de sud -est datorită condițiilor climatice diferite și a sortimentului destul
de sensibil la acest lucru.
Regiune Nr. ha. Ponderea (%)
sud-est 4903 ha 77,4
nord -est 438 ha 6,91
sud-vest 370 ha 5,84
sud 290 ha 4,58
Alte regiuni 234 ha 3,7

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

13

Figura 1.2 Consumul și producția de struguri pentru masă în Romania 2006 -2016 (sursa OIV)
Conf orm figurii de mai sus (figura 1.2 ), se poate observa faptul că pe parcursul celor zece
ani luați în studiu, producția de struguri pentru masă a prezentat o scădere continuă, de la 76053
tone obținute în anul 2006, până la 46202 tone în anul 2016, producți a maximă fiind obținută în
anul 2008 (87164 tone). Putem pune scăderea pe baza faptului că și numărul suprafețelor viticole
din România a scăzut la rândul lui.
Pe de altă parte, consumul strugurilor de masă este într -o pantă ascendentă, ajungând în
anul 20 16 la 86158 tone, fapt datorat probabil unui interes tot mai ridicat față de aceste fructe în
detrimentul altora. Se remarcă anul 2009 cu 73236 tone, o nevoie ce a fost necesar să fie acoperită
prin importul masiv din celelalte țări producătoare de strugur i (Spania, Italia, Grecia, Turcia).
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Productia (t) 67053 81046 87164 73236 54272 51892 51798 55418 45440 49793 46202
Consumul (t) 67053 99097 87345 137390 65087 65523 76190 76257 74213 81278 861586705399097
87345137390
65087 6552376190 76257 742138127886158
020000400006000080000100000120000140000160000Productia (t) Consumul (t)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

14
CAPITOLUL II
CONDIȚIILE CLIMATICE ALE PODGORIEI AIUDULUI ȘI ALE
CENTRULUI VITICOL TURDA, COMUNA COJOCNA, SATULBOJU

2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PODGORIEI AIUDULUI

Podgoria Aiud se află în județul Alba, la nord de podgoria Alba, între Gârbova și Cetatea
de Baltă, plantațiile întinzându -se pe o arie colinar -deluroasă, de o parte și de alta a culoarului creat
de Mureșul mijlociu și Arieșul inferior. Datorită poziției sale în vestul Podișului Transilvaniei,
între paral elele de 46⁰19’(Beța) și 46⁰42’(Frata) latitudine nordică, beneficiază de condiții
ecoclimatice foarte apropiate de condițiile celorlalte podgorii central -vestice transilvane (Alba,
Sebeș -Apold,Târnave).

Fig 2.1 Localizarea geografică a Podgoriei Aiud (sursa www.metrosec.zonagri.ro)
Relieful podgoriei se remarcă prin două tipuri distincte morfologic: dealurile cu coamele și
versanții lor, formate predominant prin eroziune, cu altitudini de 600 m care coboară lent de la
nord-est sau nord -vest până la 300 m (Dealurile piemontane ale Trascăului, Dealurile Măhăceni –

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

15
Călărași, Coloanele Tritenilor) și culoarele depresionare ale râurilor Mureș și Arieș formate prin
sedimentare, cu lărgimi de 2 -4 km (Culoarul Mureșului) sau terasate mai mult sau mai puțin abrupt
(5-15⁰).
Climatul este de tip temperat -continental, de nuanță foehnică manifestându -se cu
precădere la periferia estică a munților Apuseni. Temperaturile medii anuale variază între 9,3⁰C
(Aiud), 8,9⁰C (Câmpia Turzii), 8,4⁰C (Turda) (sursa https://www.onvpv.ro) .
Podgoria Aiudului este ocupată cu plantații viticole pentru a obține vinuri în
preponderență albe, de calitate superioară, din soiurile Fetească Albă, Riesling italian, Sauvignon
blanc, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot gris. Din punct de vedere a soiurilor de masă cultivate în
această zonă, se remarcă Perla de Csaba (epoca I), sortogrupul Chasselas, Muscat de Hamburg
(epoca a III -a) (Oșlobeanu M., 1991).
După ONVPV, vinurile produse în podgoria Aiud (circa 700 ha) intră la categoria
vinurilor cu Denumire de Origine Controlată (D.O.C), cuprinzând comunele din jurul Centrului
Viticol Aiud (Rădești, Lopadea Nouă, Hopârta, Ciumbrud), Centrul Viticol Turda (dealurile
Durgăului) și Centrul Viticol Triteni.
Conform dovezilor găsite în această zonă, în scrierile istoricilor se dovedește faptul că
Podgoria Aiud făcea parte încă de pe vremea dacilor și romanilor dintr -un areal bogat, cultivat cu
viță de vie, vinul și strugurii, la aceea vreme, erau folosiți ca monedă d e schimb. Mai târziu, în
perioada Evului Mediu și perioada modernă, renumele de Țara Vinului s -a răspândit în diferite
colțuri ale Țărilor Române și a Europei datorită vinurilor ușoare, cu aciditate plăcută.

2.2 CADRUL GEOGRAFIC ȘI LOCALIZAREA

Cadrul geo grafic, în care se află amplasată plantația luată în studiu, este localizat în Centrul
Viticol Turda, Comuna Cojocna, în satul Boju. Acesta se află la 46°42′36″ latitudine nordică și
23°46′53″ longitudine estică, făcând trecerea de la relieful piemontan spre cel de Câmpie a
Transilvaniei.
Satul Boju se află la răscrucea drumului ce lega o veche exploatare de sare de pe vremea
ocupației romane, din Cojocna, cu orașul Turda cunoscut ca și Potaissa. Distanța dintre sat și
orașele Cluj -Napoca, respectiv Turda, este de 16 km. Este învecinat la nord -est cu Cojocna și Cara,
la est cu Boju -Cătun și Iuriu de Câmpie, la sud cu satul Lobodaș, iar la sud -vest cu Aiton.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

16

Satul este amplasat în Câmpia Transilvaniei, o depresiune formată din dealuri scunde de
pana la 500 m înălțime, cu văi largi formate în urma prăbușirii câmpiei și revărsării lacului Panonic.
Apa din râurile proven ite din Munții Carpați au adus aluviuni, care s -au depus formând un sol
argilo -mărmos, bogat în zăcăminte de sare și gaz metan.

Fig. 2.3 Satul Boju (sursa foto original)

Fig. 2.2 Amplasarea geogr afică (sursa https://pe -harta.ro/cluj/)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

17
2.3 INFLUENȚA CONDIȚIILOR ECOCLIMATICE ASUPRA CREȘTERII
ȘI FRUCTIFICĂRII VIȚEI DE VIE

2.3.1 RADIAȚIA SOLARĂ
Lumina influențează dezvoltarea viței de vie prin durata de strălucire a soarelui, intensitatea
ei (măsurată în lucși) și prin calitatea luminii determinată de o serie de radiații ale spectrului solar.
Durata de strălucire a soarelui este calculată în ore și poate fi globală sau reală. Insolația
globală este însumarea numărului de ore de strălucire a soarelui, fără a se lua în calcul zilele sau
orele înnorate. Durata de strălucire reală sau efectivă se calculează prin cumulare a numărului de
ore însorite pe durata întregii perioade de vegetație efectivă. În zona Clujului, în perioada 1 aprilie –
30 octombrie media este de 1600 -2000 ore ( Pop Nastasia, 2010) .
Durata zilelor cu soare este importantă deoarece insuficiența lor poate să aducă anumite
neajunsuri plantei cum ar fi diferențierea slabă a mugurilor, gradul scăzut de coacere a lemnului și
implicit rezistența slabă la ger în timpul iernii (Bernaz,Gh, 2007)

2.3.2 REGIMUL TERMIC

Temperatura reprezintă pentru vița de vie un factor limitativ prin delimitarea ariei de
răspândire și capacitatea acesteia de a produce la un nivel economic. Nivelul temperaturilor și
suma gradelor sunt părți componente prin care factorul căldură influențează atât de mult
dezvoltarea viței de vie.
Nivelul temperaturilor influențează prin anumite praguri biologice –prag inferior, prag
superior, nivel optim, moment critic care declanșează, opresc sau încetinesc într -o măsură sau alta
unele procese fiziologice și biologice de bază ale plantei (Nastasia P op, 2010).
Pragurile biologice inferioare sunt temperaturile minime la care se petrec anumite procese
în plantă și cuprind:
 începutul circulației sevei 4 ⁰C -5⁰C în sol; 7 ⁰C -8⁰C în aer (Oprea, Șt., 2001) ;
 momentul înfloritului 15 ⁰C pentru deschiderea florilor, respectiv 17⁰C pentru
germinarea polenului;
 creșterea boabelor >17⁰C -20⁰C;
 maturarea boabelor minimum 15⁰C -17⁰C;
 maturarea lemnului și acumularea de rezerve minimum 12⁰C.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

18
Pragul biologic superior se referă la temperaturile maxime la care planta își încetinește sau
oprește procesele biologice. Evident celelalte condiții climatice influențează major acest prag, la o
umiditate ridicată a aerului pragul biologic superior poate ajunge la 50 ⁰C-55⁰C, iar în condiții de
secetă acesta se oprește la 35⁰C -40⁰C. În sol, rădăcinile se opresc din a mai asimila când
temperatura ajunge la 30⁰C (Nastasia Pop, 2010).
Nivelul optim este atunci când în aer sunt temperaturi care facilitează desfășurarea
proceselor fiziologice la intensitate și capacitate maximă. Pentr u vița de vie, nivelul optim este
atins între 25⁰C și 30⁰C în aer și 25⁰C în sol.
Momentele critice sunt nivele de temperatură care afectează anumite organe ale plantei sau
chiar toată planta, ducând la degradarea sau chiar la moartea ei.
Suma gradelor de temperatură sau bilanțul termic este dat de însumarea temperaturilor
medii zilnice pentru o anumită perioadă de vegetație sau pentru întreaga perioadă de viață activă.
Se împarte în bilanțul termic global care însumează totalitatea temperaturilor medii zil nice din
perioada de viață activă, în podgoriile din România intervalul este cuprins între 2700 și 4000⁰C,
bilanțul termic activ între 2500 -3000⁰C, respectiv bilanțul termic util între 850 și 1700⁰C.
Asupra efectelor negative ale factorului termic se poate interveni printr -o agrotehnică
potrivită, prin alegerea plantării unor soiuri și hibrizi rezistenți la temperaturile scăzute, cu o
plasticitate ecologică ridicată, prin amplasarea plantațiilor pe suprafețe de teren însorite, la distanțe
potrivite, prin co nducerea plantelor în sistem înalt sau semiînalt și nu în ultimul rând prin aplicarea
fertilizanților cu rol din creșterea rezistenței plantei și a irigării în locurile unde este necesar.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

19
Tabel 2. 1
Temperaturile medii lunare și anuale ( ⁰C) în intervalul 2009 -2018
Luna/An 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Media
10 ani
Ianuarie -2 -3,1 -3,8 -2 -3 -2,1 -0,5 -2,6 -2,2 -1,2 -2,3
Februarie -0,5 -1 -3,2 -6,4 -2,4 -6,2 0,5 5 4,9 3,1 -0,6
Martie 3,6 4,3 5,3 4,7 4,2 4,2 5,7 6,2 7 -4 4,1
Aprilie 12,8 10,5 10,7 12,1 12,1 11,1 9,6 12,4 11 10,4 11,3
Mai 15,5 15,3 15,6 16,1 13,9 13,9 15,6 14,3 16 19,8 15,6
Iunie 18,3 18,8 19,2 21,2 18,5 19,1 19,3 20,2 20 24 19,9
Iulie 20,8 20,8 20,1 25,2 30,4 20,9 21,9 20,4 23,2 20 22,4
August 20 21,5 20,7 22,4 20,8 21,6 22,8 19,4 28,7 24,7 22,3
Septembrie 16,5 14,2 18,3 8,6 15,9 18,3 17,4 16,7 20.5 22 16.8
Octombrie 9,4 7,4 8,9 11,5 8,7 10,1 9,6 8,6 15,2 15,8 10,5
Noiembrie 5,5 7,6 0,2 4,6 6,4 5,9 6 3 6 1,8 4,7
Decembrie 0,5 -1,6 1,1 -2 -2,2 0,8 1,9 -2,4 3 3 0,2
Media pe
an 10,0 9,6 9,4 9.7 10,3 9,8 10,8 10,1 12,8 11,6 10,4

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus (tabel 2. 1) temperatura medie anaulă în
intervalul 2009 -2018 variază între 9 ,6⁰C și 12 ,8⁰C, anul 2010 fiind cel mai rece iar anul 2017 fiind
cel mai cald.
Temperatura medie lunară cu valoarea cea mai mică din ultimii zece ani este -6.4⁰C di n
luna februarie a anului 2010 ,se poate observa ca anul respectiv prezintă cele mai scăzute
temperaturi pe tot parcursul anului. Pe de a ltă parte temperatura medie anuală cu valoarea cea mai
ridicată este 30,4⁰C se găsește în luna iulie a anului 2013.
Se poate observa faptul că pe parcursul celor zece ani se înregistrează o creștere însemnată
a temperaturii medii anuale ,cu valori în timp ul lunilor de vară în mare parte peste 20⁰C ,în anul
2018 fiind 11 ,6⁰C cu o minimă de -4⁰C atinsă în luna martie și o valoare maximă de 24 ,7⁰C în luna
august. Făcând o medie a temperaturilor medii lunare de pe cei zece ani, observăm că temperatura
multianu ală a oraș ului Cluj -Napoca este de 10 ,4⁰C.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

20
2.3.3 REGIMUL HIDRIC
Apa constituie un element principal în sol, indispensabil în procesele biologice ale plantei.
Vița de vie este o plantă pretențioasă la nivelul de apă din sol, dar care datorită sistemului rad icular
foarte puternic se poate adapta diferitelor condiții hidrologice. Lipsa ei pe o perioadă mai lungă de
timp poate duce la încetinirea procesului de fotosinteză, acumularea substanței uscate, dar și la
moartea plantei.
Pentru o dezvoltare optimă este necesar ca 2/3 din cantitatea precipitațiilor ce cad într -un
an de zile ar trebui să fie în perioada activă a viței de vie și 1/3 în perioada de repaus. Sunt
considerate cele active de peste 10 mm și nu cele sub 10 mm (Nastasia Pop, 2003).
Precipitațiile medii anuale în zona Comunei Cojocna și a satului Boju oscilează între 650 –
700mm/an, cu variații de tip continental, minimele înregistrându -se în februarie iar maximele în
iunie (https://www.casomes.ro/wp -content/uploads/2014/12/Arhiva -precipitatii.pdf ).

Tabel 2. 2
Precipitațiile medii lunare și anuale (mm) 2009 -2018
Luna/An 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Media pe
10 ani
Ianuarie 15,9 39,2 26,8 22,3 33,7 46,2 29,2 21,5 3,1 9,9 24,8
Februarie 40,7 30,6 19,9 22,8 10,9 17,5 24,6 28,4 24,8 27,1 24,7
Martie 72 17,6 15,3 6,3 93,9 37,8 25,1 52,4 33 40,9 39,4
Aprilie 10 52 22,6 54 52,2 28,9 32,5 40,9 66,4 23 38,3
Mai 34,2 87 41,4 103,8 80,2 75,3 53,5 80,7 42,4 36,4 63,5
Iunie 129,8 172,6 117 33,5 104,6 32,2 104,3 117,3 45,4 173,4 103,0
Iulie 54,4 121 130 44,6 28,4 118,3 39,6 113,5 44,6 68,6 76,3
August 47 49,1 12,8 64 31,5 42,4 26,1 115 32,2 22 44,2
Septembrie 5 67,3 22,8 41,1 73,9 26.3 121,9 28,9 76,8 48,8 51,3
Octombrie 91,2 31,6 28,8 36,9 57,3 74,1 53,5 77,9 47,3 61,6 56,0
Noiembrie 50,1 30,8 40,2 30,2 25,1 48,5 45,8 89,9 32,8 32 42,5
Decembrie 43,5 40,2 15,2 32,2 4,3 75,9 13,7 46,2 23,9 74,8 37,0
Media pe
an 593,8 739,0 493,0 491,7 596,0 623,4 569,8 812,6 472,7 618,5 601,1
(sursa www.meteoromania.ro)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

21
Conform tabelului prezentat mai sus (tabel 2. 2) media precipitațiilor anuale pe perioada
2009 -2018 este cuprinsă în minimul de 491 ,7 mm în anul 2012 și 812 ,6 mm reprezentând maximul
atins în anul 2016. Se poate observa că în lunile de iarnă (decembrie, ianuarie, februarie) cantitatea
de precipitații care cade este ceea mai mică 37 mm, 24 ,8 mm respective 24 ,7 mm. În același timp
lunile mai, iunie și iulie ,pe parcursul celor zece ani înregistrează cantitățile cele mai m ari 63 ,5
mm, 103 mm și 76,3 mm.

2.3.4 UMIDITATEA RELATIVĂ A AERULUI
Umiditatea relativă a aerului condiționează principalele procese fiziologice de bază ale
viței de vie. Pentru vița de vie s -a constatat faptul că umiditatea optimă relativă a aerului este 70 –
80% pentru ca procesele de transpirație, respi rație și fotosinteză să se desfășoare în condiții optime.
O umiditate prea scăzută (sub 40%) poate să ducă la ofilirea unor organe sau a întregului
butucului. De asemenea o umiditate relativă a aerului prea mare (peste 90%) ajută la creșterea
plantelor cu o rezistență mecanică scăzută datorită densității reduse, favorizează apariția bolilor
criptogamice, cerând astfel mai multe tratamente fitosanitare, iar calitatea strugurilor scade datorită
acumulării reduse a zahărului, a substanțelor colorante din pieli ță ( Dobrei,Al și colab. 2005) .

2.3.5 NEBULOZITATEA
Nebulozitatea ridicată influențează nefavorabil creșterea și fructificarea viței de vie
deoarece se reduce durata de strălucire a soarelui, se diminuează procesul de fotosinteză, înflorirea
și legarea fl orilor. Dacă perioada durează mai mult, temperaturile scad și atacul bolilor
criptogamice specifice viței de vie este în creștere (Dejeu, I., 2010 ).

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

22

Fig. 2. 4 Nebulozitatea cerului 2018 (sursa www.meteoblue.com )
În figura 2. 4 se poate observa faptul că, în anul 2018, cerul a fost însorit și parțial noros în
perioada activă a viței de vie, o perioada mult mai lungă de timp decât a fost acoperit cu nori. Acest
lucru este util pe parcursul fenofazelor de dezvoltare a viței de vie , strugurii acumulând necesarul
de zahăr, iar lemnul ajungând să se matureze corespunzător. În schimb, cerul a fost acoperit în
mare parte în perioada inactivă a viței de vie (decembrie, ianuarie).

2.3.6 REGIMUL EOLIAN
Regimul eolian al unei zone poate influența procesele de evapotranspirație ale plantei,
având un rol important în frecvența atacurilor de boli și dăunători, acțiunilor mecanice asupra
plantei și solului, datorită frecvenței, duratei și tăriei cu care se manifestă. Acestea pot fi calde sau
reci, umede sau uscate. Pentru o prospețime permanentă a aerului sunt bune vânturile nu prea reci
și potrivit de umede, cele mult prea reci pot face polenizarea anevoioasă.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

23

Fig. 2. 5 Harta vânturilor (sursa www .meteoblue .ro)
Roza vânturilor (fig. 2. 5) arată viteza cu care bate vântul predominant – din direcția sud –
vest (SV) spre nord -est (NE), vânturi care influențează pozitiv datorită faptului că nu depășesc
38km/h și sunt destul de calde și nu sporesc pe timpul iernii pericolul înghețului organelor plant ei.
2.3.7 CONDIȚII NATURALE CRITICE
Condițiile natural e critice sau accidentele climatice sunt fenomene meteorologice care nu
au o frecvență regulată și care au un impact negativ asupra mediului și asupra plantei. Zăpada în
exces, brumele timpurii de toamnă sau târzii de primăvară, chiciura și poleiul pot afec ta organele
viței de vie prin degradarea coardelor, vătămării mugurilor. Grindina, indiferent de perioadă, poate
produce pagube însemnate prin ruperea aparatului foliar, lovirea lăstarilor, inflorescențelor sau
degradarea completă a strugurilor.
2.4 SOLUL

2.4.1 STUDIU L GEOMORFOLOGIC
Suprafața terenului este situată din punct de vedere geografic în sud -vestul Câmpiei
Transilvaniei, subunitatea Câmpia Someșană, lângă satul Boju și comuna Cojocna. Terenul se află
la baza versanților cu expoziție sud -estică, c u pantă lină, făcând trecerea de la relieful premontan
Feleac -Aiton la cel de câmpie.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

24
Câmpia Transilvaniei avea în trecut o altitudine mai mare, dar substratul s -a prăbușit. În
spațiul format s -au revărsat apele lacului Panonic, iar râurile provenite din M unții Carpați au adus
aluviuni (sedimente), cum ar fi nisipul, pietrișul și argila, formându -se unitatea de relief ce este în
prezent. Relieful este de tipul podișului, însă datorită utilizării agricole este folosit termenul de
câmpie.
Din punct de vedere geologic, terenul este constituit dintr -un fundament de roci ce aparține
Miocenului, din formațiuni sedimentate în Helvețian și Burdigalian, reprezentat la suprafață de
argile slab carbonatite, gresii marmoroase, încadrându -se în clasa cernoziomurilor camb ice foarte
profunde luto -argiloase. Solul are un substrat argilo -marnos.

2.4.2 STUDIU L LITOLOGIC
Are aspect general de platou fragmentat , de văi care o străbat de la Est spre Vest . În centru
sunt prezente șiruri de dealuri iar la contactul cu munții s -au format unități depresionare și culoare.
Ca urmare s -au diferențiat unitatea centrală și unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei.
Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin cueste, domuri,
anticlinale. Cuestele a u o anumită particularitate în Depresiunea Transilvaniei, și anume sunt
orientate spre munte și sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de munți; alunecări de
teren, forme de eroziune, forme de ravenație (Râpa Roșie), relief fluviatil (terase, lunci).

Sub-epoca
geologică Vârstă geologică Interval de timp
Miocenul
târziu Messinian 7,246-5,333 Ma
Tortonian 11,608-7,246 Ma
Miocenul
mijlociu Serravallian 13,65-11,609 Ma
Langhian 15-97-13,65 Ma
Miocenul
timpuriu Burdigalian 20,43- 15,97 Ma
Aquitanian 23,03- 20,43 Ma

Fig. 2. 6 Formarea rocilor din Câmpia Transilvană (sursa www.wikipedia.ro)
2.4.3. STUDIU L HIDROLOGIC
Suprafața aparține bazinului hidrografic al Someșului Mic și afluenților săi principali,
reprezentat de Maraloiu și Valea Cojocnei cu debite variabile. Adâncimea apei freatice se află la
o adâncime de circa 3 -5 m.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

25
CAPITOLUL III
MOTIVAȚIA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE

3.1 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Motivul care m -a determinat să dezvolt această temă a fost în primul rând faptul că pe plan
global ne întâlnim cu o serie de schimbări climatice tot mai pregnante care duc la o regândire a
zonelor unde se poate cultiva viță de vie pentru vin și implicit și pentru strugurii pentru masă. Pe
de altă parte convaierul varietal local al Centrului viticol Turda este limitat la câteva soiuri care nu
satisfac în tot alitate nevoile oamenilor și avâ nd în vedere faptul că dețin o mică plantație viticolă
cu o gamă foarte variată de soiuri am dorit să aprofundez cercetările asupra câtorva din aceste
soiur i, în vederea unei posibile viitoare extinderi în cultură.

3.2 SCOPUL CERCETĂRII
Scopul cercetării este de a studia pretabilitatea în condițiile ecoclimatice ale Podgoriei
Aiud, centrul viticol Turda, satul Boju a unor soiuri de viță de vie pentru struguri pentru masă în
anul 2019.

3.3 OBIECTIVELE STUDIULUI
Pentru realizarea scopului propus s -au avut în vedere următoarele obiective:
 Urmărirea principalelor condiții ecopedologice si ecoclimatice ale arealului ales;
 Analiza agrochimică a solului;
 Studiul principalelor fenofaze ale viței de vie;
 Stabilirea și centralizarea elementelor de fertilitate și productivitate;
 Determinarea posibilei producții de struguri;
 Analiza mecanică a strugurilor;
 Aprecierea calitativă a strugurilor obținuți.
Pentru a se aduna toate observațiile necesare unui studiu complet, plantele s -au urmărit timp
de un an, de la intrarea în perioada de vegetație a viei până la momentul recoltării strugurilor și
valorificări lor. Analizele fizico -chimice care au urmat s -au efectual în laboratoarele de viticultură
și oenologie aferente disciplinei, folosind metode utilizate în oenologie și viticultură.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

26
CAPITOLUL IV
MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE CERTERARE

4.1 MATERIALUL BIOLOGIC

4.1.1 TRANSILVANIA (dupa Babeș 2006)

Fig. 4.1 Soiul Transilvania (sursa foto original)
Origine . Soiul Transilvania a fost obținut printr -o hibridare sexuată între Black rose și
Cardinal în 1984 de către Ștefan Oprea la Institutul de Cercetări Horticole Cluj.
Caractere morfologice . Soiul prezintă lăstari glabri de culoare verde cu striuri roșiatice,
cu frunzele adulte de formă cuneiformă, de mărime mijlocie, verde foarte intens, având pe partea
inferioară a limbului foliar perișori mici și scurți, superior este glabră. Gradul de lo bare al frunzei
poate varia între trilobat și pentalobat cu sinusuri laterale superficiale de forma V sau U, dințătură
mijlocie, cu margini concav -convexe și sinus pețiolar deschis în formă de V, cu tendință de
închidere. Floare de tip morfologic și funcți onal hermafrodit rezultând struguri de mărime mijlocie
de formă cilindro -conică, uniaxial, uneori aripați cu o compactitate a boabelor mijlocie. Boabele
au formă ovoidă, mijlocii, cu pieliță de grosime mijlocie de culoare neagru -violaceu, uniformă, cu

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

27
un strat de pruină mijlociu. La maturitate coardele au o culoare cafeniu -cenușie, fin striate, secțiune
transversală de formă eliptică, cu o lungime mijlocie a meritaliilor.
Însușiri agrobiologice. Are o vigoare de creștere mijlocie spre mare pe fondul unei
perioade de vegetație mijlocie (175 -180 zile) cu un coeficient de fertilitate de peste 70%.
Dezmugurește în a doua parte a lunii aprilie și intră în pârgă târziu, în a doua parte a lunii august.
Epoca de maturare deplină a strugurilor este mijlocie (15 septe mbrie -01 octombrie). Toleranța la
ger a acestui soi este mijlocie spre slabă ( -15⁰C … -16⁰C), iar rezistența la principalele boli
criptogamice este mijlocie . (https://agrointel.ro/38926/care -sunt-cele-mai-bune -soiuri -romanesti –
de-struguri -de-masa/ ).
Partic ularități agrotehnice. Se înregistrează rezultate bune când în plantațiile viticole se
cultivă pe forme semiînalte, pe cordon bilateral cu încărcături de ochi mari, cu o sarcină de rod de
30-40 de ochi pe butuc. S -a observat că se pretează bine și la siste mul de cultură clasic -jos, coardele
fiind conduse sub formă de evantai cu verigi de rod a câte 8 -10 ochi/coarda.
Caractere tehnologice . Greutatea medie a strugurelui pe butuc este 400 -450 g, având
producție circa 5,3 kg/butuc. Productivitatea la hectar a a cestui soi este de 24,6 tone/ha și marfă
comerciabilă de 90% din totalul producției la hectar. Cantitatea de zahăr la care poate ajunge acest
soi este de 145 -160 g/l zaharuri și aciditatea echilibrată de 4,5 -5,2 g/l H 2SO 4.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

28
4.1.2 CODREANCA
Fig. 4. 2 Soiul Codreanca (sursa foto original)
Sinonime Black magic .
Originea soiului Codreanca sau Black Magic este din Republica Moldova. Acesta a fost
creat la Institutul pentru Viticultură Chișinău printr -o hibridare între soiul Moldov a, folosit ca
genitor matern și soiul Marsliskii ca genitor patern
Caracterele morfologice ale acestui soi se definesc printr -o rozetă lată și rozalie, cu lăstari
verde deschis. Fuzenele sunt de mărime medie spre mare, pentalobate, prezentând pubescență pe
partea inferioară a limbului, având sinusurile laterale apicale închise, iar cele inferio are deschise.
Sinusul este gros pețiolar este deschis de forma unei lire. Margine serată cu dințătură joasă.
Pedunculul frunzelor, de lungime medie, verde cu nuanțe roșiatice. Floarea este de tipul 5,
morfologic și funcțional hermafrodit. Toamna, coardele ajunse la maturitate deplină se colorează
în brun -roșiatic. Strugurele este mare, conic piramidal, erbaceu, uneori aripat, cu o dispunere laxă
a boabelor. Boabele mari, ovoidale, cu pielița colorată violaceu închis, pulpa galben -verzuie, fără
infiltrații de culoare, textură crocantă spre zemoasă. Gustul este neutru, echilibrat. (sursa:
http://semenaopt.com)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

29
Însușiri agrobiologice –se evidențiază printr -o perioadă de vegetație relativ scurtă, cu o
timpurietate în maturarea strugurilor și o bună maturare a lemnului. Soiul se caracterizează printr –
o rezistență bună la principalele boli criptogamice și o toleranță destul de redusă la putregaiul
cenușiu care poate compromite producția. Se remarcă o rezistență bună la ger ( -20 ⁰C – -25⁰C) și
la transportul strug urilor. Fertilitatea reală este de 1.9, majoritatea mugurilor fertili aflându -se în
partea bazală a coardelor (sursa https://www.agrodenmar.ro/vita -de-vie-codreanca \).
Particularitățile agrotehnice – are o vigoare mijlocie spre mare fiind influențată de
solurile foarte fertile și de portaltoiul ales. Datorită faptului că prezintă o plasticitate ecologică
ridicată este pretabil cultivării in areale geografice diferite, având posibilitatea de a se forma pe
orice tip de conducere. Este de preferat ca lucrările în verde (plivitul lăstarilor, cârnitul) să fie
făcute la timp și în mod riguros pentru a se evita creșterile vegetative luxuriante care pot influenta
negativ producția (sursa: http://semenaopt.com/en/Grapes/Codreanca/44568/) .
Caracterele tehnologice . Gre utatea medie a unui strugure este de 400 -600 g, putând
ajunge la 14 -18 tone la hectar, o producție foarte bună. Soiul poate acumula o cantitate de 155 -170
g zahar (16 -18% Brix), iar o aciditate totală de 5,2%. Strugurii se pot comercializa în stare
proaspă tă, peltea sau compoturi deoarece boabele își păstrează consistența crocantă și plăcută
(sursa: https://www.novelloec.com/en/products/grapes -black -magic/) .

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

30
4.1.3 PALATINA (după Pal Kozma, 1996)

Fig. 4.3 Soiul Palatina (sursă foto original)
Sinonime Palatine, Prim, Muscat de August, TUT 159
Origine : a fost creat în Ungaria de către Pal Kosma în 1996 prin hibridarea dintre Seyve
Villard 12375 și Regina Viilor (sursa: https://hu.wikipedia.org ).
Caracterizare morfologică. Este un soi cu rozetă de culoare rozalie, pubescentă, cu
frunzele adulte de un verde închis, de mărime mijlocie, pentalobate, marginile având o dințătură
joasă iregulată. Nervațiunile și pețiolul potrivit de lung sunt verzi deschis, iar sinusurile laterale
sunt deschise în form a literei U. Sinusul pețiolar este deschis, având forma unei acolade. La
maturitate deplină, coardele au o culoare maroniu -roșiatică cu meritalii scurte și bine evidențiate,
poziție semierectă.
Strugurii sunt de mărime mijlocie, de formă piramidal cilindr ică, uniaxial, uni – sau bi –
aripat, rahis mare semi -lignificat, boabele au o dispunere laxă. Bobul are formă globulos -ovoidală,
mărime medie, pielița mijlociu de groasă, de culoare galben aurie cu pete maronii la maturitate
deplină, miezul galben -verzui es te cărnos -zemos. (sursa: https://xn –csemegeszlk -6bcb.hu )

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

31
Însușiri agrobiologice. Soiul Palatina are perioada de vegetație scurtă, strugurii ajungând
la maturitate deplină în a doua decadă a lunii august, până la începutul lunii septembrie. Soiul are
o fertilitate totală bună, mugurii fertili găsindu -se în marea lor majoritate în zona bazală și mediană
a coardelor. Procentul de coarde fertile este mai mare față de numărul coardelor sterile. Rezistența
acestui soi la factorii externi este una foarte bună. S oiul nu prezintă problem față de temperaturile
scăzute din timpul iernii, viabilitatea mugurilor și calitatea coardelor se păstrează foarte bine peste
iarnă. Față de făinare, mană, este tolerant, însă devine sensibil la putregaiul cenușiu în momentul
în ca re este supracopt. Este rezistent la secetă și la precipitațiile în exces, boabele nu se crapă atât
de ușor.
Particularitățile agrotehnice . Datorită faptului că acest soi este unul viguros este nevoie
de o încărcătură de rod mai mare, de aceea de cele mai multe ori este recomandat ca butucul să fie
format în sistem pe tulpină semiînaltă, cu un braț sau două, dacă zona și solul ne permit acest lucru.
Din punct de vedere al tăierilor, de cele mai multe ori se merge pe tăierea scurtă a elementelor de
rod, în cepi scurți de 2 -3 ochi sau în 8 -10 vetre de rod pe butuc a câte 2 -3 ochi fiecare, ajungându –
se la un număr de 16 -20/24 -30 ochi pe butuc.
Caracterele tehnologice îl definesc pe acest soi printr -un echilibru gustativ desăvârșit,
datorită faptului că la mat uritate deplină poate acumula până la 165 -180 grame de zahăr (18 -19%
Brix), iar aciditatea totală poate fi cuprinsă între valorile de 6 -7 g/l H 2SO 4. Greutatea medie a
strugurelui 400 -450 g, producția medie la care se poate ajunge la hectar este de 16 -20 to ne cu un
procent de peste 90% marfă comerciabilă în stare proaspătă. Gradul de pierdere și vătămare a
boabelor prin transport este redus, ceea ce îl face rezistent transportului și manipulării (sursa:
https://xn –csemegeszlk -6bcb.hu ).

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

32
4.1.4 MATILDE

Fig. 4.4. Soiul Matilde (sursa foto original)
Originea soiului Matilde este în Italia, la Institutul de Cercetări pe Fructicultură Roma.
Soiul a fost creat de P.Manzo în anul 1962 printr -o hibridare intraspecifică între soiul Italia ca
genitor matern și soiul Cardinal ca genitor patern (sursa: http://www.vivairauscedo.com ).
Caracterizare morfologică – soiul Matilde se caracterizează printr -un apex glabru, alungit,
verde crud. Frunzele mature sunt de culoare verde deschis cu nuanțe închise, de mărime mijlocie,
pentalobate, glabre, cu marginile sinuate. Sinusurile laterale sunt deschise in forma literei U, iar
sinusul pețiolar este mare, deschis având forma unei lire. Coardele toamna capătă o culoare
maroniu -deschis cu striații închise (sursa: https://www.piantined aorto.it/) .
Strugurele soiului Matilde se caracterizează printr -o mărime medie spre mare, compactitate
medie a boabelor, forma conic -aripată. Boabele sunt mari, eliptice, cu o pieliță deschisă la culoare,
verde gălbuie, pulpa cărnoasă cu o aroma subtilă de muscat.
Însușirile agrobiologice a soiului Matilde sunt vigoarea medie de creștere care poate să
difere de la areal la areal, cu o perioadă de vegetație mijlocie deoarece intră devreme (a doua
jumătate a lunii aprilie). Fertilitatea reală a acestui soi este 1,80. Rezistența soiului la tem peraturile
scăzute din timpul iernii este medie, fiind necesară o agrotehnică specială. Soiul prezintă o

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

33
rezistență bună la principalele boli criptogamice – mană ,făinare și una mijlocie spre bună la
putregaiul cenușiu,dacă și condițiile climatice sunt potr ivite. (sursa: http://improfort.net)
Particularitățile agrotehnice ale acestui soi sunt sistemele de cultura prin care se poate
forma butucul. În zona de proveniență se poate conduce și în sistem de cultură semiînalt Guyot uni
sau bilateral. În zonele mai reci, cu perioade de trecere mai instabile se recurge la sistemul clasic
jos, sub forma de evantai, pentru ca toamna îngropatul coardelor să fie mai ușor. Având o vigoare
bună se poate lăsa o încărcătură de rod mai mare (https://www.piantinedaorto.it/ ).
Caracterele tehnologice ale soiului sunt faptul că își maturează strugurii în epoca a III -a
(15-30 august) în anii normali, în cei cu precipitații multe perioada se poate prelungi și până în
prima jumătate a lunii septembrie. Greutatea medie a unui strugure este 500 -550 g cu masa a 100
de boabe de 765,06 grame. La maturitatea deplină, acumulează cantități mari de zaharuri, care
ating ușor valorile cuprinse între 150 -165 g/l zaharuri, pe fondul unei acidități totale de 4,0 -5 g/l
H2SO 4. Au o pretabilitate la t ransport bună, valoare producției comerciabile este între 85 -90% din
totalul producției la hectar . . (sursa: http://improfort.net )

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

34
4.1.5 ARGESSIS (după Gheorghe Gălăman, 2018)

Fig 4. 5 SoiulArgessis ( foto original)
Origine . Soiul Argessis a fost obținut la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în
Biotehnologii Horticole Ștefănești -Argeș de către Bădițescu Margareta și Popa Camelia în anul
2002 în urma hibridărilor sexuate controlate între soiurile Moldova și Augusta (Cichi Daniela
Doloris, și colab., 2010) .
Caracterizare morfologică. Soiul se caracterizează printr -o rozetă violacee, pubescentă
la dezmugurire, lăstari verzi cu striații roșiatice dispuse longitudinal. Frunza adultă este verde
închis, gofrată, prezentând perișori pe partea inferioară, trilobată cu nervațiuni slab colorate
violaceu. Marginile limbului foliar sunt drepte cu dințătură înaltă, sinusurile sunt deschise în formă
de V sau liră, iar pețiolul este lung. Strugurele are o compactitate mijlocie, de formă cilindro –
conică, uniaxială, bi sau triaripat, având o mărime mijlociu spre mare (370 -458 g). Bobul este
mare, ovoidal, cu pielița groasă, uniform colorat în negru -albăstrui, pruinat pe întreaga suprafață.
Pulpa are o textură crocantă, cu un gust specific, nearomat ( Cichi Daniela Doloris, și colab., 2010) .
Însușiri agrobiologice ale acestui soi se definesc printr -o vigoare de creștere a butucului
mare, cu o fertilitate mijlocie, având coeficientul de fertilitate absolut este între 1,37 -1,52, iar cel
relativ este si tuate între 0,70 -1,05. Are o rezistență foarte bună la ger, secetă și la principalele boli

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

35
ale viței de vie – mană, făinare, putregai cenușiu. Poate fi răspândit în cultură în marea majoritate a
zonelor viticole din România (Glăman, Gh. și colab.,2018) .
Particularități agrotehnice .Se pretează la a fi condus pe marea majoritate a sistemelor
de cultură utilizate la ora actuală datorită plasticității ecologice ridicate, cu o încărcătură de rod
mare, pe formațiuni mixte.
Caracterele tehnologice. Soiul Argessis are perioada de maturare a strugurilor în epoca a
III-a, îultima jumătate a lunii august, începutul lunii septembrie. La maturitate deplină strugurii
pot acumula 145 -155 g/l zaharuri sau chiar mai mult, respectiv având o aciditate de 3,4 -4,2 g/l
H2SO 4. Pro ducția la hectar poate ajunge până la 20 -25 t cu o un procent de 95% marfă vandabilă.
Este rezistent la transport, boabele nu se desprind de rahis (Cibotea Cristina, 2014) .

4.1.6 PORTALTOIUL BERLANDIERI X RIPARIA SELECȚIA OPPENHEIM 4
(după Babes, 2006)

Fig.4.6 PortaltoiulSO4 (sursa www.google.ro)
Sinonime Oppenheim 4, Oppenheim SO4., Berlandieri x Riparia selectia Oppenheim 4,
Berlandieri x Riparia SO4, SO4.
Origine – Portaltoiul SO4 – selecție rezultată de către A. Rodrian, în jurul anului 1940,
realiza tă în Germania, la Școala de viticultură din Oppenheim din portaltoiul Berlandieri x Riparia
Teleki 4 A (Babeș, Anca, 2006) .
Caractere morfologice Frunza adultă este mare, întreagă ușor trilobată, în special la cele
situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde -închis, ușor gofrat și ondulat, cu marginea
involtă, cu scame și peri pe partea inferioară. Dinții sunt mici, înclinați spre vârf. Si nusul pețiolar

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

36
este deschis în formă de V sau lirat, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U.
Nervurile sunt verzi și capătă o ușoară nuanță roșietică spre punctul pețiolar. Pețiolul este păros,
de culoare verde cu striuri roșiatice. Co arda este de culoare cenușie închisă, cu noduri proeminente,
acoperite cu peri scurți. Scoarța se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mici și ascuțiți (Babeș, Anca,
2006) .
Caractere agrobiologice și tehnologice. Se remarcă prin dezmugurire mai târzie cu 4-5
zile decât portaltoiul Riparia gloire, are o perioadă de vegetație scurtă, (165 -170 zile), vigoare
mare și o maturare a lemnului bună (este considerat portaltoiul cu cea mai bună maturare a
lemnului). Are o afinitate bună pentru soiurile de viță rodito are (45 -50%), cu o capacitate de
înrădăcinare bună (60 -80 %). În plantații dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în
sol la adâncimi foarte mari (4 -5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar și foarte multe rădăcini
subțiri și lungi. Re zistențe biologice: prezintă o rezistență bună la filoxera radicicolă, însă slabă la
filoxera galicolă, este rezistent la nematozii endoparaziți ( Meloidogyne arenaria, Meloidogyne
incognita ), rezistență mijlocie la cloroză (maxim 17% calciu activ în sol), rezistent la secetă,
sensibil la săruri nocive din sol (maximum 0,4% NaCl), iar dintre bolile criptogamice, manifestă
sensibilitate sporită la antracnoză. În școala de vițe: portaltoiul dă rezultate bune, fiind considerat
cel mai valoros din grupa hibrizi lor Berlandieri x Riparia.
În plantațiile pe rod: imprimă soiurilor asociate cu el precocitate, vigoare, calitate, însă în
anii ploioși întârzie maturarea, influențând negativ producția (Babeș, Anca, 2006) .
Particularități de cultură : se adaptează foarte bine pe toate tipurile de sol, preferând totuși
solurile reavene și fertile. Nu suportă solurile acide și cu exces de umiditate. Fiind un soi foarte
viguros, se lasă sarcini mari de rod pe butuc, formează copili lungi și viguroși, necesitând
săptămânal co pilitul și legatul lăstarilor. Reacționează foarte bine la fertilizarea cu îngrășăminte
chimice, însă în doze echilibrate. Producția medie de butași care se obține este de 190.000 -200.000
butași/hectar. Selecții clonale: La Stațiunea Viticolă Blaj, a fost obținută o clonă foarte valoroasă,
clona 4 (Toader M., 1955 -1974), fiind practic o supraselecție care s -a manifestat printr -o
productivitate mare, cu randamente sporite la altoire.
Zonare : este cel mai valoros portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia, fi ind foarte extins
în cultură, în special în țările cu tradiție viticolă, iar la noi în țară, se recomandă pentru toate
podgoriile și centrele viticole (Marinela Stroe, 2012 ).

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

37
4.2 METODE LE DE CERCETARE

Pe parcursul anului 2019 s -au efectuat anumite observații și adnotări cu privire la
desfășurarea principalelor faze fenologice, începând cu plânsul viei, înmuguritul și dezmuguritul,
creșterea lăstarilor, înfloritul, coacerea strugurilor în pârgă, maturarea deplină și recoltarea
strugurilor. Acestea s -au determinat prin consemnări efectuate direct în câmp, urmărindu -se
elementele de productivitate și fertilitate ale soiurilor alese prin determinarea coeficienților de
fertilitate (coeficientul de fertilitate absolut și coeficientul de fertilitate relativ ), a indicilor de
productivitate (indicele de productivitate absolut și indicele de productivitate relativ)
Măsurătorile s -au efectuat asupra a cinci butuci, tipici fiecărui soi ales. Butucii se află
plantați la o distanță de 2 metri între rânduri și 1,2 m etri între plante pe rând, astfel obținem 4166
plante la hectar.
Pentru a determina cantitatea și calitatea producției, s -au efectuat analize fizico -mecanice
și chimice asupra strugurilor. S -a luat fiecare soi în parte și s -au cântărit strugurii de pe fiec are
butuc, calculându -se producția medie. Apoi s -a recoltat câte o probă de 1 -1,5 kg, s -au cântărit
pentru a obține greutatea medie a unui strugure. Pentru a stabili raportul între rahis și părtile
componente ale boabelor s -au desfăcut și cântărit fiecare în parte.
Conținutul în zahăr al strugurilor s -a determinat utilizând metoda refractometrică prin
zdrobirea boabelor si punerea a 2 -3 picături de must pe masa refractometrului și privirea prin
ocularul refractometrului pentru a observa valorea indicată ia r aciditatea s -a determinat
folosindmetoda titrimetrică ( Salder and Murphy, 2003) . Probele necesare de struguri s -au recoltat
în dimineața zilei de 9 septembrie.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

38

Pentru a se cunoaște clasa de calitate și pretabilitate a solului din arealul în care este situată
plantația de viță de vie s -a întocmit un studiu pedologic.
Pentru prelevarea probelor de sol s -a utilizat o sondă agrochimică, care s -a introdus în sol
la trei adâncimi diferite: 0 -20 cm, 20 -40 cm, 40 -60 cm, unde în general se află marea masă a
rădăcinilor viței de vie și de unde planta își asimilează nutrienții din sol (Pop Nastasia, Bunea C.I.,
2011) .
Probele s -au prelevat din mai multe puncte diferite de pe parcelă și s-au întocmit două
probe medii aferente fiecărei adâncimi, cântărind 0,5 kg fiecare. Acestea s -au depozitat în pungi
individuale, s -au etichetat și s -au depozitat la rece.
Figura 4.7 Determinarea acidității din must (foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

39
Probele s -au recoltat în dimineața zilei de 22 martie 2019 și s -au trimis Oficiului pentru
Studii Pedologice și Agrochimice Cluj -Napoca (OSPA), unde s -au efectuat analizele agrochimice
aferente (http://www.ospacluj.ro ).

Figura 4.8 Prelevarea probelor de sol (foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

40

Figura 4. 9 Prelevarea probelor de sol – sonda agrochimică (foto original)

Figura 4. 10 Prelevarea probelor de sol (foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

41
CAPITOLUL V
REZULTATE ȘI DISCUȚII

5.1 DESFĂȘURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE DIN PERIOADA DE
VEGETAȚIE
Trecerea de la perioada de repaus la perioada activă este marcată printr -o scurgere mai mult
sau mai puțin uniformă a sevei (plânsul viței de vie), proces înfluențat foarte mult de condițiile
climatice, de factorii tehnologici și de cei biologici. Căderea frunzelor toamna determină sfârșitul
perioadei de vegetație.
În tabelul 5.1 este prezentată desfășurarea principalelor fenofaze ale viței de vie, obsevate
pe parcursul anului 2019.
Tabel 5.1
Desfășurarea principalelor fenofaze ale viței de vie în anul 2019
Analizând datele din tabelul de mai sus, reiese faptul că cel mai repede a intrat în vegetație
soiul Argessis (19.03), urmat de Transilvania (21.03), iar ultimele fiind Palatina, Matilde (27.03)
și Codreanca (30.03).
Înmuguritul și dezmuguritul s -au desfă șurat relativ compact, într -o perioadă scurtă de timp,
începând din prima jumătate a lunii aprilie la soiurile Argessis (10.04), Matilde (14.04) și
Transilvania (15.04) și a continuat în cea dea doua jumătate pentru soiurile Palatina (18.04) și
Codreanca ( 21.04).
Pe de altă parte, creșsterea lăstarilor este o fenofază care se întinde pe o perioadă mai lungă
de timp, de două -trei luni, în care lăstarii alternează valuri de creșteri slabe cu creșteri puternice, Principalele fenofaze
Soi Plâns Înmugurit
dezmugurit Creștere
lăstari Înflorit Pârga Maturare Recoltare
Transilvania 21.03 –
02.04 15.04 –
21.04 26.04 –
23.07 06.06 –
11.06 05.08 15.08 06.09
Palatina 27.03 –
05.04 18.04 –
22.04 24.04 –
21.07 08.06 –
12.06 06.08 17.08 06.09
Matilde 27.03 –
05.04 14.04 –
22.04 24.04 –
20.07 07.06 –
10.06 06.08 15.08 05.09
Argessis 19.03 –
25.03 10.04 –
15.04 25.04 –
21.07 06.06 –
10.06 09.08 18.08 05.09
Codreanca 30.03 –
05.04 21.04 –
27.04 30.04 –
23.07 09.06 –
13.06 10.08 19.08 06.09

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

42
sporind vigoarea specifică fiecărui soi. Proces ul s-a încheiat odată ce lăstarii se opresc din a mai
crește și încep să își matureze lemnul.
Tabel 5.2
Vigoarea de creștere a lăstarilor în anul 2019

Rezultatele măsurătorilor (tabelul 5.2) ne indică faptul că soiul cu cea mai mare vigoare de
creștere este Transilvania cu o lungime medie a lăstarilor de 155,4 cm și un diametru mediu de
9,94 mm, iar soiul cu vigoarea cea mai redusă este Argessis cu o lungime medie de 84,8 cm și
diametrul de 7,12 mm.

Fig 5.1 Fenofaza creșterii lăstarilor în 2019 (foto original)
Soiul Lungimea medie a lăstarilor
(cm) Diametrul mediu al lăstarilor
(mm)
Transilvania 155,4 9,94
Palatina 152,38 8,09
Matilde 139,62 7,74
Argessis 84,8 7,12
Codreanca 110,93 7,41

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

43
În același timp cu desfășurarea acestei fenofaze, la vița de vie se întamplă și alte fenofaze
importante precum înfloritul și creșterea boabelor în chiorchini.
Înfloritul, procesul poate cel mai scurt dar cel mai important din perioada de vegetație se
desfășoară pe parcursul a câtorva zile. Florile se deschid în inflorescență de jos în sus, extremitățile
adesea fiind îndepărtate (lucrarea de ciuntit) pentru a permite o înflorire cât mai uniformă. Numărul
inflorescențelor pe butuc este influențat de potențialul genetic al soiului și de tehnologia de cultură.
Pentru soiurile alese, înfloritul a început din 6 iunie la soiurile Transilvania și Argessis,
urmate de Matilde (7.06) și s -a încheiat cu soiurile Palatina (12.06) și Codreanca (13.06).
Numărul mediu al inflorescențelor cel mai ridicat îl înregistrează soiul Mat ilde cu 2760, urmat de
Palatina (17,59), Transilvania (16,60) și apoi de soiul Codreanca cu o medie de 22,0 inflorescențe
și la urmă fiind Argessis cu 13,80.
Pârga s -a desfășurat începând cu data de 5 august la soiul Transilvania, la Palatina și
Matilde î n data de 6 august, iar la soiurile Argessis și Codreanca în 9 -10 august.
Maturarea strugurilor a început în 15 septembrie, la soiurile Transilvania și Matilde, mai
apoi la soiurile Palatina (17.09), Argessis (18.09), ultimul fiind soiul Codreanca (19.09) .

Fig. 5.2 Fenofaza de pârgă și lucrarea specială în verde de împungit al soiului
Transilvania 2019 ( foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

44

Fig 5. 3 Maturarea și recoltarea soiului Transilvania 2019 (foto original)

Fig. 5 .4 Maturarea și recoltarea strugurilor din soiul Palatina 2019 (foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

45
5.2 PRODUCȚIA ȘI CALITATEA RECOLTEI

5.2.1 ELEMENTE DE FERTILITATE ȘI PRODUCTIVITATE

Fertilitatea viței de vie este capacitatea acesteia de a produce an de an organe specializate
și capabile să realizeze recolta de struguri. Numărul lăstarilor fertili pe butuc este direct
curespunzător cu producția acelui an. Conform tabelului 5.3, valoarea cea mai mare a numărului
mediu de lăstari fertili pe butuc îi revine soiului Matilde cu o medie de 33,80 urmat fiind de soiurile
Transilvania (16) și Codreanca (15,80), iar la urmă soiurile Palatina și Argessis cu valori foarte
apropiate 14,60 și 14.
Se apreciază pe baza coeficienților de fertilitate absolut (soiul Codreanca înregistrează
valoarea cea mai mare cu 1,41 conform tabe lului 5.3) și relativ (se evidențiază soiul Transilvania
0,79, tabelul 5.3 )
Greutatea medie a strugurilor variază de la 442,82 g la soiul Argessis, până la 547,64 g la
soiul Matilde, acesta fiind cel mai greu.
Productivitatea soiurilor s -a determinat prin indicii de productivitate relativ (soiul
Transilvania – 389,86 prezintă valoarea cea mai mare în tabelul 5.3) și relativ (soiul Codreanca are
valorea cea mai mare 663,15 conform tabelului 5.3).
Tabel 5.3
Elemente de productivitate și fertilitate la soiurile de struguri pentru masă
Nr.
Crt Soiul Lăstari
fertili
-media – Coeficientul de
fertilitate Greutatea
unui
strugure
media (g) Indicele de
productivitate
absolut relativ absolut relativ
1 Transilvania 16 1,03 0,79 482,10 496,56 380,86
2 Palatina 15 1,20 0,57 524,59 632,38 297,83
3 Matilde 34 0,82 0,60 547,64 449,10 328,6
4 Argessis 14 0,99 0.59 442,82 438,39 263,4
5 Codreanca 16 1,41 0,77 470,32 663,15 362,53

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

46
5.2.2 PRODUCȚIA DE STRUGURI
Producția de srtruguri reprezintă cel mai important indicator pentru rentabilitatea și gradul
economicității unui soi pentru a fi menținut în plantații.
Cantitatea și calitatea recoltei este determinată de mai mulți factori interconectați.
Cantitatea recoltei este influențată de mărimea și greutatea strugurilor, de numărul total al acestora
pe butuc, lucru determinat de procentul de lăstari fertili pe butuc.
Calitatea strugurilor se determină prin vigoarea de creștere a butucilor și implicit intră în
discuție și mărimea și capaci tatea de asimilare a aparatului foliar care determină intensitatea cu
care se petrec procele biochimice sau fiziologice în plantă.
Tabel 5.4
Producția de struguri pe butuc (kg)

Nr.
Crt.
Soiul Producția
Diferența
±d
Semnificația
diferenței Absolut ă
(kg) Relativă
(%)
1 Transilvania 4,82 88,6 -0,62 00
2 Palatina 5,80 106,62 +0,36 n.s
3 Matilde 6,60 121,32 +1,16 ***
4 Argessis 4,60 84,56 -0,84 00
5 Codreanca 5,40 99,26 -0,04 n.s
Martor Media experienței 5,44 100,00 –
DL 5% 0,57
DL 1% 0,79
DL 0.1% 1,09
Din datele prezentate în tabelul de mai sus (tabel 5.4), reiese faptul că producția medie de
struguri pentu masă pe but uc, oscilează între 4,60 – 6,60 kg. În urma intepretărilor statistice, soiul
Matilde prezintă diferențe foarte semnificativ pozitive față de media experienței, pe de altă parte
soiurile Argessis și Transilvania au înregistrat diferențe distinct semnificativ negative. Soiurile
Palatina și Codreanca au prezentat diferențe nesemnificative față de media experienței.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

47
Tabel 5.5
Greutatea medie (g) a strugurilor

Nr.
Crt.
Soiul Greutatea
Diferența
±d
Semnificația
diferenței Absolută
(g) Relativă
(%)
1 Transilvania 482,10 97,67 -11,36 n.s
2 Palatina 524,59 106,31 +31,13 n.s
3 Matilde 547,64 110,98 +54,18 **
4 Argessis 442,82 89,74 -50,64 0
5 Codreanca 470,15 95,28 -23,31 n.s
Martor Media experienței 493,46 100,00 –
DL 5% 41,95
DL 1% 56,90
DL 0.1% 77,30
Conform datelor prezentate în tabelul 5.5 se poate observa faptul că la soiul Matilde
diferența față de media experienței e ste semnificativ pozitivă, iar soiurile Transilvania, Palatina și
Codreanca prezintă diferențe nesemnificative față de media experienței, în timp ce la soiul
Argessis diferența este negativă față de medie.
Tabel 5.6
Greutatea medie a 100 de boabe (g)

Nr.
Crt.
Soiul Greutatea
Diferența
±d
Semnificația
diferenței Absolută
(g) Relativă
(%)
1 Transilvania 816,76 126,23 169,72 ***
2 Palatina 506,69 78,31 140,35 000
3 Matilde 765,06 118,24 118,02 **
4 Argessis 785,13 121,34 118,09 ***
5 Codreanca 361,56 55,88 285,48 000
Martor Media experienței 647,04 100,000 –
DL 5% 54,52
DL 1% 79,30
DL 0.1% 118,90
În urma interpretării statistice a datelor se remarcă faptul că față de media experienței,
soiurile Argesis și Transilvania prezintă diferențe foarte semnificativ pozitive, soiul Matilde

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

48
diferențe distinct semnificativ pozitive, iar Palatina și Codreanca d iferențe foarte semnificativ
negative față de martor ( tabel 5.6).
5.2.3 CALITATEA PRODUCȚIEI
Determinarea calitații strugurilor de masă se face urmărind aspecte ce țin de felul cum arată
strugurele, prin totalitatea criteriilor ce țin de aspectul comercia l al strugurilor, mărimea, culoarea
și forma cât mai uniformă, de prospețime și de starea de sănătate. Pe de altă parte, se acordă o
importanță deosebită calității organoleptice a strugurilor, prin cantitatea de zahăr acumulată, prin
aciditatea resimțită ș i pentru aportul nutritiv pe care îl aduc.
Tabel 5.7
Analiza fizico -mecanică a strugurilor

În urma măsurătorilor efectuate soiul Matilde înregistrează procentul cel mai ridicat de
boabe vătămate, 14 ,87% cu o greutate a acestora de 114 g, iar în extremitatea cealaltă se află soiul
Codreanca cu 4 ,32% cântărind 9,00 grame. Soiul

Specificația Transilvania
Palatina
Matilde
Argessis
Codreanca

Greutatea
probei (g) 1508 g 1068 g 1270 g 1230 g 1247 g
Masa medie
strugure (g) 482,10 524,59 547,64 442,82 470,32
Nr. total
boabe 182 297 195 161 231
Boabe
sănătoase (g) 1368 1016 1126 1162 1206
Boabe
vătămate (g) 106 16 114 44 9
% boabe
vătămate 8,24% 5,38% 14,87% 8,07% 4,32%
Masa a 100
boabe (g) 816,76 361,56 765,06 785,13 506,69
Rahis (g) 34,00 9,00 24,00 22,00 32,00
Pulpă (g) 1034,00 722,00 914,00 912,00 740,00
Pielițe (g) 190,00 180,00 108,00 162,00 173,10
Semințe (g) 40,00 42,00 32,00 26,00 12,60

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

49
Pentru a se determina masa a 100 de boabe s -a luat fiecare soi în parte și s-au cântărit
aleator 100 de boabe și s -a observat că cel mai bun rezultat l -a avut soiul Transilvania, înregistrând
816,76 g.
De asemenea, se observă faptul că greutatea cea mai mare a rahisului se găsește la soiul
Transilvania (34 g), urmat de soiul Codreanca (32 g).
Greutatea semințelor soiurilor Palatina, 42 g la 1068 g struguri și Transilvania (40 g) cu o
probă de 1508 g, s -a detașat față de restul soiurilor datorită faptului că la ambele soiuri semințele
sunt aderente la pulpă și înlăturarea lor e ste anevoioasă, rămânând resturi de pulpă. Soiul cu
numărul cel mai scăzut de semințe este Codreanca cu numai 12 ,6 g la o cantitate de 1247 g struguri
(tabel 5.8).
Tabel 5.8
Determinarea volumului boabelor într -un cilindru de 500 ml
Conform datelor expuse în tabelul de mai susâ( tabel 5.8) boabele soiului care ocupă cel mai mare
volum într -un cilindru de sticlă de 500 ml sunt cele ale soiului Transilvania, fiind nevoie de numai
30 boabe. Pe de altă parte numărul cel mai ridicat de boa be din cilindru și cantitatea cea mai mică
de apă rămasă revin soiurilor Palatina (71 boabe, 235 ml) și Codreanca (61 boabe, 195 ml).

Soi
Specificația Transilvania
Palatina
Matilde
Argessis
Codreanca

Nr. boabe 30 71 38 36 61
Boabe (g) 260 284 258 266 317
Apă rămasă
(ml) 250 235 246 245 195

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

50
Tabel 5.9
Compoziția mecanică a strugurilor pentru masă
Nr.
Crt.
Soiul Indicele de
structură Indicele de bob
(nr boabe la
100g) Îndicele de
compoziție a
bobului
1 Transilvania 43,4 12 4,495
2 Palatina 114,7 25 3,252
3 Matilde 51,7 16 6,528
4 Argessis 54,6 15 4,851
5 Codreanca 37,98 15 3,484

Limitele compoziției mecanice a strugurilor variază foarte mult în funcție de soi, de
vigoarea de creștere a butucului, de poziția strugurilor pe butuc, de condițiile climatice ale acelui
an, care influențează și starea de sănătate a strugurilor, dar și de direcția de producție.
Conform datelor prezentate în tabelul d e mai sus (tabel 5.9) soiul cu valoarea cea mai
ridicată a indicelui de structură este soiul Palatina, (114,7) urmat de Argessis (54,7), Matilde
(51,7), fapt care indică o foarte bună structură a chiorchinelui, având un randament ridicat în boabe.
Indicele de bob la soiurile de masă prezintă valori mai scăzute față de soiurile de vin
datorită mărimii mult mai mari a boabelor. Soiul Palatina are valoarea cea mai mare, urmat de
soiurile Matilde, Argessis și Codreanca cu diferențe foarte mici intre ele. Soiul Transilvania are
valoarea 12 datorită faptului că are boabele foarte mari.
Indicele de compoziție a bobului, pentru a fi în parametri oprimi trebuie să se încadreze la
soiurile de masă, cu bob mare între 10 -15, dar urmărind rezultatele opținute în tabel s e observă
faptul că cele cinci soiuri au valori mai mici datorită greutății mari a pieliței groase și a semnțelor
multe. Valoarea cea mai ridicată se găsește la soiul Matilde, iar cea mai scăzută la soiul Palatina.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

51
Tabel 5.10
Calitatea producției
Soiul Conținutul în zaharuri
g/l Aciditatea totală
g/l H 2SO 4
S1-
Transilvania 123,70 4,45
S2-Codreanca 136,40 2,59
S3-Matilde 139,60 5,36
S4-Argessis 162,90 3,57
S5-Palatina 148,10 4,35

În urma analizelor efectuate, calitatea mustului cea mai ridicată a avut -o soiul Argessis cu
162,9 g zahăr și 3 ,57 g/l acid tartric. Celelalte soiuri au avut valori asemănătoare din punct de
vedere al acidității, insă valorile zahărului sunt inferioare soiului elită.

Tabel 5.11
Sinteza datelor privind calitatea mustului ( aciditatea)
Nr.
Crt. Soiul Aciditatea
(g/l) H 2SO 4 Aciditatea
relativă(%) Diferența
±d Semnificația
diferenței
1 Transilvania 4,45 109,50 +0,38 ns
2 Palatina 4,35 107,04 +0,28 ns
3 Matilde 5,36 131,90 +1,3 *
4 Argessis 3,57 87,84 -0,5 ns
5 Codreanca 2,59 63,73 -1,5 00
Media experienței 4,064 100,00 0,00
DL 5 0,95
DL 1% 1,38
DL 0.1% 2 ,07
În tabelul 5.12 s -a deteminat aciditatea din must și în urma interpretărilor statistice s -a
constat că față de media experienței, soiul Matilde a înregistrat diferențe pozitive, soiul Codreanca
diferențe distinct semnificativ negative, în timp ce la celelalte soiuri diferențele sunt
nesemnificative.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

52
Tabel 5.12
Sinteza datelor privind calitatea mustului (zahărul)
DL 5% 2 ,06
DL 1% 2 ,99
DL 0.1% 4,49
Din punct de vedere statistic, diferențele înregistrate de soiurile Palatina și Argessis,
comparativ cu proba martor, sunt foarte semnificativ pozitive, cantitatea de zahăr acumulată este
net superi oară celorlalte soiuri, diferențe negative soiul Matilde și diferențe foarte semnificativ
negative la celelalte două soiuri.

Fig 5.5 Analiza fizico -mecanică a soiului Matilde (foto original)

Nr.
Crt. Soiul Zahărul din
must (g/l) Cantitatea
relative (%) Diferența Semnificația
1 Transilvania 123,70 87,03 -18,44 000
2 Palatina 148,10 104,19 +5,96 ***
3 Matilde 139,60 98,21 -2,54 0
4 Argessis 162,90 114,6 +20,76 ***
5 Codreanca 136,40 95,96 -5,74 000
Media experienței 142,14 100 0,00

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

53

Fig. 5. 6 Analiza fizico -mecanică a soiului Argessis (foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

54

Fig 5. 7 Determinarea acidității (foto original)

Fig 5. 8 Analiza fizico -mecanică a soiului Transilvania (foto original)

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

55
5.3 REZULTATELE ANALIZELOR DE SOL

În urma prelevării probelor s -a realizat un studiu pedologic pentru a stabili clasa de
pretabilitate a solului și a influenței condițiilor climatice asupra bunei creșteri și dezvoltări a viței
de vie.
Analizând tabelul de mai jos se poate observa faptul că cele șase probe de sol colectate, pe
adâncimi dif erite, au un pH cuprins între 6 ,89 și 7 ,28, ceea ce înseamnă că nu este necesară
administrarea de amendamente pentru corectarea reacției solului. S -a determinat faptul că humusul
se găsește în orizontul de sol superficial (0 -20 cm) în procent de peste 4%, fiind considerat un sol
fertil.
Observând rezultatele analizelor granulometrice, realizăm faptul că pe toată suprafața
terenului a fost identificat un sigur tip de sol: feoziom cambic, având o textură în primii 50 cm
luto-argiloasă pentru ambele profile.
În toate probele se poate constata faptul că se găsește o cantitate mare de macroelemente
(fosfor și potasiu), prin urmare se recomandă sistarea administrării pe o perioadă de câțiva ani de
îngrășăminte ce conțin aceste elemente pentru a nu se ajunge la fit otoxicitate.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în
arealul plaiul B oju

56

Tabel 5.13
Stabilirea clasei de pretabilitate a solului în urma analizei fizico -chimice

Nr.
Crt
Identificare probă
Denumire analiză/UM

Nr.
Lab
Nr. proba
recoltare
Localizare
pH
Humus
%
P
ppm
K
ppm
CaCO 3
% Analiza granulometrică
Nisip
grosier Nisip
fin Praf
I Praf
II Argilă
1
414 Z1
0-20 cm
Boju,
Comuna
Cojocna
6,99
5,91
187
932
5,49
34,06
5,9
12,55
42,00
2
415
20-40 cm
7,09
171
872
5,59
31,61
9,6
9,4
43,80
3
416
40-60 cm
7,28
90
630
0,5
5,47
30,07
7,23
8,79
48,44
4
417 Z2
0-20 cm
6,89
4,33
224
920
6,42
32,03
6,8
11,85
42,90
5
418
20-40 cm
7,08
180
560
6,34
30,06
6,25
13,15
44,20
6
419
40-60 cm
7,26
128
556
0,5
6,61
34,11
3,91
10,70
44,67

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

Tabel 5.14
Fișa de bonitare
Nr. Ind Denumire indicator Cod ind. Limite de
încadrare Coeficienți de
bonitare Vița de vie
3C T.M.A ( corectat) 010.4 8,1-9.0⁰C 0.4
4C P.M.A (corectat) 0575 551-
600mm 0.9
14 Gleizare 0 Absent 1
15 Pseudogleizare 0 Absent 1
16 Salinizare/alcalinizare 0 Absent 1
23A Textura (0 -100 cm) 52 51-53 1
33 Panta 07 5-10% 0,9
38 Alunecări 0 Absent 1
29 Ad. Apei freatice 03.5 3,0-5,0 m 1
40 Inundabilitate 0 Absent 1
44 Porozitate totală +15 10…15 0,9
61 Conț. De CaCO 2 01 <1% 1
63 Reacția (0 -40 cm) 7,5 7,3-7,8% 1
133 Volum edafic 138 125-150% 1
144 Rezerva de humus 250 201-260
t/ha 1
181 Exces de umid. 1 Slab 1
Produsul coeficienților de bonitare 0,30
Nota de bonitare 30
Clasa de calitate III

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus (tabel 5.14), s -a realizat clasificarea și
încadrarea solului în clasele de pretabilitate în viticultură prin bonitarea lui folosind un sistem de
indicatori tehnici, cuprinși între 0 și 1 pentru a obține niște note de bonitare (Teaci D. și colab.,
1985).
Solul de pe parcela luată în studiu, a obținut nota de bonitare 30 și face parte din clasa a
III-a de bonitare, cu o pretabilitate mijlocie, lim itări reduse, care în acest caz sunt cauzate de
temperatura medie anulă mai scăzută decât optimul cultivării viței de vie pentru struguri pentru
masă, dar și datorită precipitațiilor ridicate, a texturii și porozității solului.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

58
CAPITOLUL VI
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Prin studiul efectuat asupra soiurilor de struguri pentru masă Transilvania, Palatina,
Matilde, Argessis și Codreanca, s -a urmărit cunoașterea mai detaliată a comportamentului acestora
în condițiile ecoclimatice și ecopedologice din centrul vi ticol Turda, plaiul Boju, pentru o
eventuală creștere a diversității sortimentului local de soiuri de struguri pentru masă.
S-a urmărit rentabilitatea cultivării lor în această zonă prin nivelul producției și calitatea
acesteia, studiind în primul rând con dițiile climatice locale, prezentate în capitolul al II -lea, care
au evidențiat efectele pe care le are clima și accidentele climatice din zonă asupra evoluției fiecărei
fenofaze din perioade de vegetație.
Intrarea în perioada de vegetație s -a desfășurat începând din a doua jumătate a lunii martie
încheindu -se în primele zile ale lunii aprilie, în condiții corespunzătoare fiecărui soi, primul și cel
mai precoce a fost soiul Argessis, urmat de Transilvania, Palatina, Matilde și mai la urmă
Codreanca. Fenofa za înmugurit -dezmuguritului s -a petrecut aproximativ în aceeași ordine,
începând cu 14 aprilie la soiul Matilde și sfârșind la 27 aprilie cu soiul Codreanca.
Creșterea lăstarilor, fenofaza cea mai lungă ca durată în timp s -a desfășurat corespunzător
fiecăr ui soi, în ritmul propriu, pe parcursul a aproape trei luni (aprilie – iulie). În același timp a avut
loc înfloritul viței de vie (6 -13.06 2019) și creșterea boabelor.
Începând cu data de 5 august a avut loc intrarea în pârgă, urmată de maturarea strugurilo r
începând cu 15 august.
Recoltarea strugurilor s -a efectuat în două zile consecutive, fapt care s -a datorat condițiilor
climatice ale anului 2019 care au dus la modificări de ordin calitativ .
Indicele de productivitate absolut: cea mai mare valoare a fos t la soiul Codreanca, urmat
de Palatina, Transilvania, Matilde și Argessis, soiul Argessis a fost cel mai afectat de condițiile
climatice ale anului 2019, dar și datorită încărcăturii mici de rod.
Analiza fizico – mecanică a strugurelui relevă faptul că din punct de vedere cantitativ, soiul
Matilde este unul de elită, prezentând un comportament foarte favorabil condițiilor ecoclimatice
și ecopedologice din arealul studiat, astfel că are o greutate medie a strugurilor de 547 ,64 g, la
distanță mică, de numai c âteva zeci de grame se află soiul Palatina (524 ,59 g). Celelalte sunt
inferioare celor două soiuri.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

59
Din punct de vedere al compoziției mecanice a strugurilor cele mai bune valori ale
structurii unui strugure le -au avut soiurile Palatina și Matilde, iar în ceea ce privește indicele
bobului, soiul Transilvania a fost superior celorlalte.
Calitativ toate soiurile au acumulat suficient zahăr încât să fie în parametrii oprimi, valorile
încadrându -se între 123 ,70 și 162 ,90 grame, valoarea maximă fiind la soiul Ar gessis.
Pe de altă parte, nivelul acidității din must s -a încadrat între 2 ,59 și 5 ,36 g/l H 2SO 4, soiul
Matilde având valoarea cea mai ridicată, valori specifice soiurilor de struguri pentru masă. În
concluzie, comportamentul celor cinci soiuri luate în studiu a fost unul favorabil, unele fiind mult
mai favorabile, altele mai puțin, dar se poate afirma că în centrul viticol Turda, pliul Boju au fost
condiții ecoclimatice și ecopedologice favorabile creșterii și fructificării economice și calitative a
soiurilor de struguri pentru masă.

Oltean Sonia Ioana Înfluența condițiilor ecoclimatice și ecopedologice asupra creșterii și
fructificării unor soiuri de struguri pen tru masă în arealul plaiul B oju

60
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru,I., Oșlobeanu, M., Jianu, P., 1994 – ‘’Mica Enciclopedie de Viticultură’’, Editura
Glasul, București
2. Babeș, Anca, 2006, Ampelografie – lucrări practice, Ed. AcademicPres, Cluj -Napoca
3. Bernaz,Gheorghe, 2007 – Cultura viței de vie, Editura M.A.S.T, București
4. Cibotea, C.M, 2014 – Studiul caracterelor ampelografice, agrobiologiice și tehnologice ale
unor hibrizi intraspecifici noi pentru struguri de masă obținuți la Ștefănești -Argeș , Teză
de doctorat, Craio va
5. Cichi D.D., Popa, C., Necula, C., 2010 – Ghid ampelografic al soiurilor de struguri pentru
masa, Editura Universitaria, Craiova
6. Dejeu, I., 2010 – Viticultură, Editura Ceres, București
7. Dobrei,Al., Rotaru, L., Mustea, M., 2005 – Cultura viței de vie, Editura Solness, Timișoara
8. Glăman, Gh., Dejeu, L., Brîndușe, C., Șerdinescu, A., Ion, M., 2018 – Ampelografia
României volumul IX, soiuri noi de viță de vie și portaltoi creați în România , Editura
Ceres, București
9. Oprea, Ștefan, 2001 – Viticultură, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca
10. Pop, Nastasia, Bunea C.I., 2011 – Viticultură – lucrări practice, Editura Eikon, Cluj -Napoca
11. Pop, Na stasia, 2001 – Viticultură, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca
12. Pop, Nastasia , 2003 – Viticultură, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca
13. Pop, Nastasia, 2010 – Curs de viticultură, Editura Eikon, Cluj -Napoca
14. Stroe, Marinela, 2012 – Ampelografie, București
15. Teodorescu, I.C 1985 – ,,Originea viței de vie și culturii ei’’ ,Revista Grădina, via și
livada’’ ,București
16. ***www.oiv.com
17. ***https:/ /agrointel.ro/38926/care -sunt-cele-mai-bune -soiuri -romanesti -de-struguri -de-
masa/
18. ***https://www.agrodenmar.ro/vita -de-vie-codreanca
19. ***http://www.viveroscortes.com/p214_matilde.aspx
20. ***http://improfort.net/W/index.php/vinha/castas -de-uvas-de-mesa/478 -matilde
21. ***http://www.vivairauscedo.com//pdf/catalogo_portoghese.pdf
22. ***http://www.oiv.int/public/medias/6782/oiv -2019-statistical -report -on-world –
vitiviniculture.pdf
23. ***https://xn –csemegeszlk -6bcb.hu/index.php/2016/05/12/palatina -primaugusztusi –
muskotalynador/
24. ***https://www.julius -kuehn.de/en/
25. ***http://www.fao.org/3/a -i7042e.pdf
26. https://hu.wikipedia.org/wiki/Palatina_augusztusi_muskot%C3%A1ly
27. ***https://www.piantinedaorto.it/news/98 -uva-da-tavola -matilde -caratteristiche -e-
coltivazione.html
28. ***https://www.novelloec.com/en/products/grapes -black -magic/
29. ***http://semenaopt.com/en/Grapes/C odreanca/44568/
30. ***https://www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_aiud_250ro_0.pdf
31. ***https://www.casomes.ro/wp -content/uploads/2014/12/Arhiva -precipitatii.pdf
32. ***https://www.lumeasatului.ro/articole -revista/agrotehnica/6022 -cei-mai-indragiti –
struguri -de-masa -din-romania.html