Șef lucr. dr. ing. DANIEL IORDACHE [609669]

UNIVERSITATE A TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVIC ULTURĂ ȘI EXP LOATĂRI
FORESTIERE
SPECIALIZAREA: CINEG ETICĂ

AMENAJAREA FONDULUI
DE VÂNĂTOARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Șef lucr. dr. ing. DANIEL IORDACHE

ABSOLVENT: [anonimizat] – OVIDIU

BRAȘOV
– 2015 –

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

2
CUPRINS
CAP. I. DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI STUDIATE ……………….. ……………6

1.1. Situarea geografică a fondului de vânătoare …………………….. ………………………………… .6
1.2. Încadrarea în organizare a administrativă și gestionarea fondului de vânătoare …….. .6
1.3. Structura suprafeței fondului de vânătoare pe categorii de folosință ………………. ……..6
1.4. Vecinătățile și descrierea limitelor …………………………………………………………… ……… ….8
1.5. Căi de acces ……………………………………………………………………………………… ………… ……8
1.6. Condiții staționale ………………………………………………………………………. ………… ………….. 9
1.6.1. Condiții geologice ………………………………………………………………….. …….. ……….. …9
1.6.2. Condiții geomorfologice …………………………………………………………………… ……… ..9
1.6.3. Condiții climatice …………………………………………………………………………. ………. …10
– regimul termic …………………………………………………………………… …………. ………….10
– regimul pluviometric …………………………………………………………………….. ………… ..11
– regimul eolian ……………………………………………………………………………….. ………… 12
1.6.4. Condiții h idrologice ………………………………………………………………………. ……… …12
1.6.5. Condiții edafice ……………………………………………………………………………… ………. .13
1.6.6. Tipuri de stați uni…………………………………………………………………………… ………. ..14
1.7. Condiții de vegetație ………………………………………………………………………………. ………. .15
1.7.1. Vegetația forestieră ………………………………………………………………………….. ……… 15
– încadrarea fitogeografică ………………………………………………………………… ……… ..16
– tipuri de pădure ………………………………………………………………………….. ……….. ….16
– distribuția pădurilor pe specii …………………………………………………………. ……… ….17
– distribuția pădurilor pe clase de vârstă ……………………………………………….. ………18
– distribuția pădurilor pe categorii de consistență ………………………………………. …..18
– vegetația arbustivă ……. ………………………………………………………………….. ………. .19
1.7.2. Vegetația pajiștilor ………………………………………………………………………….. ……… 19
1.7.3. Culturile agricole …………………………………………………………………………… …….. .19
1.8. Organizarea zootehniei ………………………………………………………………………….. …….. 20
1.9. Influențe ale industriei …………………………………………………………………………… …….. .21
1.9.1. Zone influențate de activități industriale ……………………………………………….. ….21

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

3
1.9.2. Surse de poluare a apelor, aerului și solului ………………………………………….. ….21
1.10. Influențe antropogene asupra faunei ……………………………………………………….. …..22
1.10.1. Distribuția așezărilor umane și atitudinea populației față de vânat ………… …22
1.10.2. Alte inf luențe antropogene asupra faunei…………………………………………… …..23

CAP. II. SITUAȚIA EX ISTENTĂ A AMENAJĂRII FONDULUI DE
VÂNĂTOARE ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……….. ……… 25

2.1. Speciile de vânat și efectivele lor în ultimii ani …………………………………………….. ….25
2.1.1 . Efectivele speciilor de vânat stabil ………………………………………………………. …..26
2.1.2. Evidența recoltei de vânat stabil …………………………………………………………. …..26
2.1.3. Evidența recoltei vânatului de pasaj ……………………………………………………. …..27
2.1.4. Evidența recoltei speciilor dăunătoare …………………………………………………. ….28
2.2. Organizarea fondului, paza și combaterea braconajului ………………. ……………….. ..28
2.3. Asigurarea hranei naturale și administrarea hranei complementare în ultimele
sezoane …………………………………………………………………………………………………….. ………. .29
2.4. Asigura rea condițiilor de lin iște și adăpost………………………………………………….. …..31
2.5. Acțiuni desfășurate pentru prevenirea îmbolnăvirilor ……………………………………. …31
2.6. Măsu rile luate în scopul prevenirii pagub elor în culturi agricole, forestiere și în
zootehnie ………………………………………………………………………………………………….. ………. .32
2.7. Măsuri de ocrotire a puilor ……………………………………… ……………………………… …….33
2.8. Amenajări cinegetice existent…………………………………………………………………… …….33
2.8.1. Poteci de vânătoare …………………………………………………….. …………………… ……33
2.8.2. Scăldători …………………………………………………………………………………….. ……… .34
2.8.3. Adă pători……………………………………………………………………. ………………. ……… .34
2.8.4. Sărării …………………………………………………………………………………………. ……… .35
2.8.5. Linii de vânătoare …………………………………………………………………………… ……..36
2.9. Instalații cinegetice existente …………………………………………………………………… ……..36
2.9.1. Hrănitori …………….. ………………………………………………………………………. ……… .36
2.9.2. Depozite de hrană complementară ………………………………………………………. …..37
2.9.3. Ștanduri de vânătoare ………………….. ………………………………………………….. …….37

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

4
2.9.4. Observatoare pentru vânătoare …………………………………………………………… …..37
2.9.5. Bordei de pândă……………………………………………. ………………………………. ……..39
2.10. Ogoare pentru hrana vânatului ………………………………………………………………… ….39
2.11. Plantații de ros ………………………………………………………….. ………………………… ……..40
2.12. Recoltarea și valorificarea vânatului ……………………………… ……………………….. ……40
2.13. Trofee obținute în ultimii ani ……………………………………………. ………. ………….. …….42
2.14. Rezultate economice obținute în ultimul an ………………. …………………………. ……….42

CAP. III. PROPUNERI PRIVIND EV OLUȚIA EFECTIVELOR D E VÂNAT ȘI
ÎMBUNĂTĂȚ IREA CONDIȚIILOR DE VIAȚĂ A VÂNĂTULUI ……… ………………. ….44

3.1. Particularități biologice și ecologice ale principalelor specii de vânat din zona
studiată …………………………………………………………………………………………………….. ……….. 44
3.2. Studiul bonității fondului de vânătoar e și calculul efectivului optim pentru
principalele specii de vânat ……………………………………………………………………….. ……….. .50
3.3. Compararea efectivelor reale cu efectivele optime calculat e………………………….. ….59
3.4. Calculul recoltei și normalizarea efectivelor principalelor specii de vânat ………. …60
3.5. Propuneri de îmbunătățire a organizării fondului, a pazei și a combaterii
braconajului ………………………………………………………………………………………………….. ……….. .62
3.6. Măsuri propuse pentru prevenirea îmbolnăvirilor v ânatului și transmiterea unor
boli…………………………… …………………………………………………………………………………. ………… .63
3.7. Îmbunătățirea condițiilor de hrană naturală și reducerea concurenței la hrană ….63
3.8. Îmbunătățirea condițiilor de liniște, adăpost și oc rotire a puilor ……………………. …64
3.9. Propuneri pentru evita rea pagubelor cauzate de vânat î n culturile agricole, forestiere
și în zootehnie …………………………………………………………………………………………. …….. ………. .64
3.10. Stabilirea necesarului de hrană complementară și sar e pentru principalele specii de
vânat, în funcție de evoluția efectivelor………………………………………………………………… …….65
3.11. Hrana ce va fi produsă ș i hrana care se va achiziționată…………………………… ……66
3.12. Frunzarele pentru vâ nat……………………………………………………………………… ………66

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

5
CAP. IV. COMPLETAREA AMENAJĂRII FONDULUI DE VÂNĂTOARE ÎN
FUNCȚIE DE EVOLUȚIA EFECTIVELOR DE VÂNAT ȘI A SITUAȚIEI DIN
TEREN ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……….. .67

4.1. Studiul răspândirii vânatului în d iferite perioade ale anului …………………………. …67
4.2. Necesarul de amenajări cinegetice și compararea cu situația actuală din teren ….68
4.3. Amplasarea amenajărilor vânătorești propuse și eșalo narea execuției lor pe 1 -3 ani.
Întreținerea amenajărilor existente …………………………………………………………………….. …….. .69
4.4. Necesarul de instalații cinegetice și compararea cu situația actuală ………………… ..69
4.5. Amplasarea instalațiilor vânator ești propuse și eșalonarea lucră rilor pe 1 -3 ani.
Lucrări de întreținere a celor existente ………………………………………………………………… ……..69
4.6. Amplasarea ogoarelor de hrană propuse a se înființa……………………….. …………. ….70
4.7. Propuneri privind recoltarea și valorificarea vânatului ………………………………… ….72

CAP. V. VENITU RI Ș I CHELTUIELI ESTIMAT E A SE REALIZA ÎN
URMĂTORII ANI……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……….. .73

5.1. Venituri din vânătoare ……………………………………………………………………………. …….73
5.2. Venituri d in cotizații ………………………………………………………………………………. ……..74
5.3. Venituri din vânatul viu …………………………………………………………………………. ……..74
5.4. Alte surse d e venit …………………………………………………………………………………. …….. .75
5.5. Cheltuieli ……………………………………………………………………………………………. ………. .75
5.6. Ren tabilitate………………………………………………………………………………………… ……… .76

DESENE :
1. Harta zonei studiate cu pr incipalele tipuri de vegetație;
2. Harta distribuției actuale și viitoare a ogoarelor de hra nă, amenajărilor, instalațiilor și
construcțiilor vânătorești .

BIBLIOGRAFIE ………………… ……………….. ……………….. ……………….. ……………. …….78

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

6

CAPITOLUL I. DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI STUDIATE
1.1. Situarea geografică a fondului cinegetic ;

Fondul de vânătoare 3 Corni, este situat în nordul Moldovei, în județul Botoșani, fiind
situat în partea de vest în Lunca Siretului, iar în restul punctelor cardinale se situează în Dealurile
Siretului cu o altitudine minimă în Lun ca Siretului de 150 m, iar altitudinea maximă de 330,7 m
în punctul numit Ciuta și 315 m în punctul numit Crivăț.

1.2. Încadrarea în organizare a administrativă și gestionarea fondului cinegetic ;

Din punct de vedere al administrației silvice fondul cinegetic nr. 3 Corni se situează î n raza
Ocolului Silvic ”Mihai Eminescu” . Din punct de vedere al administrației ter itoriale, fondul
cinegetic luat î n studiu e ste situat î n județul Botoșani ș i se desfăș oară pre ponderent pe raza
comunei Corni , Vorona și Cristești.

1.3. Structura suprafeței fondului de vânătoare pe categorii de folosință ;
Tabel nr. 1
U.M. Productivă cinegetic pentru:
Neproductivă
cinegetic Total
general

Col.1+6+7 Vânatul de
baltă Restul speciilor de vânat
Luciu de
apă
(cursuri de
apă,
canale,
bălți,
lacuri, etc.) Pădure Arabil,
fânețe,
vii,
livezi,
etc. Pășuni,
izlazuri Gol de
munte Total col.
2+3+4+5
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Ha 240 1997 6494 1279 – 9770 150 10160
% 2 20 64 12 – 96 2 100

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

7

Figura nr. 1 Reprezentarea grafică a fondului de vânătoare pe categorii de fo losință

Suprafața productivă cinegetic a fost împărțită, din punct d e vedere al proprietății astfel :

Tabel nr. 2

Număr de
identificare
pe natură Modul
de folosință Proprietă ți de stat,
comunale, asociații
particulare sau particulari
neasociați Denumirea
proprietarului Suprafața
(ha)
1 2 3 4 5
I Pădure Stat O.S. M
Eminescu 1759
Particulare Com. Corni 157
Com. Vorona 50
Com. Curtești 31
II Arabil Particulare Com. Corni 2413
Com. Vorona 2467
Com. Curtești 1171
Stat Botoșani 443
III Pășuni Comunale Com. Corni 634
Com. Vorona 304
Com. Curtești 341
010203040506070
Padure
Arabil
Pasuni
Luciu de apa
Neproductiva

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

8
IV Luciu de
apă Comunale Com. Corni 100
Com. Vorona 49
Com. Curtești 91
TOTAL SUPRAFAȚĂ PRODUCTIVĂ CINEGETIC 10010

Suprafața neproductivă cinegetic este în număr de 150 ha fiind formată din căile de
comunicație (drumuri naționale, drumuri județene și comunale) și din Balastiera Joldești după
cum urmează :
 Balastiera Joldești – 10 ha;
 D.J. Baisa – Vorona – 44 ha ;
 D.C. diferite – 96 ha .
Total suprafață neproductivă: 150 ha.

1.4. Vecinătățile și descrierea limitelor ;

Descrierea limitelor:
Nord :- de la Grajduri – Corni, centru Corni – Balta Arsă – Băiceni, Curtești – Botoșani ;
Est :- Municipiul Botoșani, centru DN 28 B până la intersecția cu DJ 208 C punct Rai;
Sud :- DJ 208 C de la Rai până la pod ul Liteni pe ste Siret ;
Vest :- Râul Siret pod Grajduri – Corni – pod Liteni ;
Vecinătați:
Fond ul de vânătoare nr. 3 Corni se î nvecinează la N -V cu fondul nr. 2 Vlădeni, la N -E cu
fondul nr. 12 Bălușeni, la E cu fondul nr. 7 Cristești iar la S cu fondul de vânătoare nr. 4 Tudora.

1.5. Căi de acces ;

Căile de acces de pe cuprinsul fondului cinegetic sun t formate din drumuri naționale ,
județene si comunale.
Principalele drumuri de acces sunt :

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

9
 DN Botoșani – pod Lebăda – intersecț ie DJ 208 C ;
 DJ 56 A Botoșani – Curteș ti- intersecț ie DJ 207 L ;
 DC 55 A Joldești – intersecț ie DJ 207 L ;
 DC 56 Icușeni – Poiana ;
 DC 54 Sarafineș ti- intersecț ie DJ 208 C .

1.6. Condiții staționale ;

1.6.1. Condiții geologice ;

Din punct de vedere geologic, teritoriul fondului cinegetic este situat în unitatea numită
„Platforma Moldovenească”, fiind constituite din marne, marne argiloase, argile, argile marnoase
și mai rar nisipuri și calcare eolitice.
În general roca de solificare de pe raza fondului cinegetic este destul de uniformă și ca
urmare și procesele de solificare au evoluat pe direcții relativ apropiate. Rocile de solificare
având duritate scăzută, au favorizat dezvoltarea solurilor profunde și lipsite sau foarte puțin
schelet ice.
Rocile fii nd în cea mai mare parte bazice sau neutre, au generat soluri slab acide, cele cu
un grad mai mare de aciditate au luat naștere pe nisipuri și pietrișuri care sunt acide.

1.6.2. Condiții geomorfologice ;

Reliefu l se prezintă sub forma a doua ș iruri de deal pe direcția NV spre SE prin culmea
Saraf ineștilor la vest până la Ratoș și culmea Orășen i spre est pana la Orășeni Deal , ocupând
circa 45 % din suprafața fondului.
Culmea Sarafineștilor se desparte î n dreptul localității Sarafinești în două : una care
continuă spre sud până la Vorona Mare , cealaltă p ână la Ratoș . Sub localitatea Corni , se află
bazinu l Obădăriei, cu teren frământat , izvoare de suprafa ță numeroase care dau naștere Pârâului
Obădăriei ce are o luncă plană și largă până la vărsarea î n pârâul Miletin. Între cele două cursu ri
de apă este izolată o măgură , între Balta Arsă și Orășeni Vale .

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

10
1.6.3. Condiții climatice ;

Datele necesare pentru a caracteriza din punct de vedere climatic fondul cinegetic luat în
studiu , cât și influenț a factorilor climatici asupra populațiilor de vânat au fost pre luate de la stația
meteorologică Botoșani ș i din Atlasul Climatologic al României.
În continuare sunt prezentați principalii indicatori climatici și modul cum influențează
viața populațiilor de v ânat din cadrul fondului cinegetic studiat.

Regimul termic ;

În tabelul de mai jos sunt prezentate temperatur ile medii lunare ș i media anuală :

Tabel nr. 3
Specificații
Valori Media
anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura
medie
lunară
-4.1
-2.6
2.4
9.0
14.9
18.3
20.1
19.5
15.2
9.1
3.1
-1.5
8.6

 Temp eratura medie a lunilor de iarnă este de – 0.8 grade Celsius ;
 Temperatura multianuală atinge valoarea de 8.2 grade Celsius ;
 Temperatura medie î n perioada creșterii puilor este de 17.8 grade Celsius;
 Temperatura maximă înregistrată a fost de 39.4 grade, iar minima absolută de
–30.2 grade Celsius .
În zona studiată , temperaturile scăzute, de -13 și -15 grade Celsius , se înr egistrează destul
de frecvent î n perioada de iarnă. Temper aturi scăzute se înregistrează și în sezonul de primăvară
și toamnă , fapt ce determină producerea brumelor ș i a înghețului târziu de primăvara. Din punct
de vedere al temperaturilor înregistrate în cursul anului putem afirma că sezonul de vege tație este
de aproximativ 65%.
Data medi e a primului îngheț este de 16 o ctombrie , iar data medie a ultim ului îngheț este
de 15 a prilie. Numărul med iu al zilelor cu strat de zăpadă dintr -un an este de 65, cu o grosime

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

11
medie de 6 cm , excepție fiind iarna anului 1995/1996 când durata stratului d e zăpada a fost de
125 de zile.
Analizând datel e prezentate mai sus concluzionăm că temperatura reprezintă un factor de
selecție pentru populațiile de vânat de pe fondul cinegetic 3 Corni . Temperaturile scăzute din
timpul iernii, precum si înghețurile târzii și timpurii de primăvara ș i toamna, acționează ca un
factor d e selecție î n rândul animalelor , exemplarele bolnave, tinere sau îmbătrânite căzând pradă
intemperiilor climatice, acest lucru observându -se mai ales î n cazul populațiilor de căprior,
iepure și potârniche.

Regimul pluviometric;

Regiunea î n care se încadrează fondul cinegetic se caracterizează printr -un climat
temperat continental , cu maxim de precipitații vara ș i un minim iarna, ceea ce face c a resurse le
hidrice subterane să fie satisfăcătoare cantitativ.
În tabelul următor sunt preze ntate cantitățile medii lunare și anuale de precipitații , date
preluate de la stația meteorologică Botoșani :
Tabel nr. 4
Specificații
Valori Media
anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Cantitatea
medie
lunară
de
precipitaț ii
(mm)
29.3
25.5
25.9
45.4
66.1
81.8
81.1
61.5
49.7
39.0
33.6
30.1
569

Cantitatea medie de precipitații î n perioada creșterii puilor este de 79 mm, lucru dăunător
în special puietului de iepure care se în eacă, cât ș i indirect prin posib ilitatea apariției epizootiilor,
în special coccidioza ce provoacă mortal ități mari în rândul puietului.
Modul de repartiție a precipitațiilor :
– 60 % î n sez onul de v egetație;
– 40 % în afara sezonului de vegetație.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

12

Umezeala relativă a aerului prezintă o medie anuală de 73%, evidențiindu -se astfel:
ianuarie -82%; aprilie -66%; iulie-65% și octombrie -76%.

Regimul eolian ;
Tabel nr. 5

Vântul predominant este cel din direcția nordică, iarna și primăvara predominând
vânturile din NE, NV și N, iar vara și toamna cele de NE, NV și SE, celelalte vânturi având
frecvența redusă.
Relieful influențează puternic intensitatea și d irecția vântului, astfel intensitatea poate să
crească ca urmare a liniilor de curent.
De remarcat este faptul că masele de aer și fronturile de nord -est și nord ajung deasupra
acestor regiuni, dar mai conțin o cantitate mică de umiditate, aceasta pierzându -se în procesele de
transformare ce se produc deasupra continentului european.
Pagubele pe c are le produc pădurilor din zonă sunt foarte mici și se limitează la rare
dezrădăcinări sau ruperi de arbori izolați și mai puțin rezistenți.

1.6.4. Condiții hidrologice ;

Regimul hidrologic din fondul cinegetic nr. 3 Corni se încadrează în zona
corespunzătoare „Podișului Moldovenesc” având următoarele caracteristici: scurgerea de iarnă
Frecvența medie Viteza medie Nr. zile
cu
viteza
Direcția N NE E SE S SV V NV CAL
M N NE E SE S SV V NV 11m/
s >16
m/s
Media
anuală
16.1 19.8 6.8 6.1 10 14.7 3.4 9.0 14.1 5.3 4.2
2.9

2.4
3.4 3.8 2.9 4.3 48.3 7.1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

13
este cea mai redusă din timpul anului din cauza epuizării apelor subterane, iar apele mar i de
primăvară formează ușoare viituri de scurtă durată în special în Lunca Siretului.
Alimentarea pluvială superficială este dominantă, dar ploile de vară intense sunt de scurtă
durată datorită acestui fapt majoritatea pâraielor au un debit foarte redus sau deseori seacă în
perioada verii.
Afluenții Siretului nu străbat fondul cinegetic luat în studiu, acesta fiind străbătut de
Pârâul Miletin cu afluenții săi: Sitna și Prisleanca, care alături de Pârâul Agafton, Pârâul
Hliboanca și Pârâul Dresleuca drenea ză o parte din fondul cinegetic.

1.6.5. Condiții edafice ;

Solurile din cuprinsul fondului cinegetic sunt de la permeabile la impermeabile, fertile și
slab fertile de aici rezultând că sunt apte pentru o diversitate mare de culturi agricole, în special
porumbul, grâul și lucernierele, favorizând dezvoltarea efectivelor de cerb, căprior, mistreț și
iepure.
Pe baza studiilor de teren și pe baza datelor din amenajamentele precedente s -au
identificat 6 tipuri de sol cu 12 subtipuri de sol, aparținând la 4 clase de soluri.
În tabelul nr. 6 se reprezintă răspândirea teritorială a tipurilor și subtipurilor de sol,
specificate și descrise în suprafața unității de producție:

Tabel nr. 6
Nr.
crt. Clasa de sol Tipul de sol Subtipul de
sol Cod Succesiunea
orizonturilor Suprafața
ha %
1. Molisoluri Pseudorendzina tipică 1801 Am-Bt-Cpr 151.0 2
2. Argiluvisoluri Brun
argiloiluvial tipic 2201 A0- Bt-C 1091.6 15
pseudogleizat 2209 A0- Btw-Cw 788 10
Brun luvic tipic 2401 A0- El-Bt-C 1334.6 18
pseudogleizat 2407 A0-Elw-Btw-C 2679 37

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

14
3. Cambisoluri Brun
eumezobazic tipic 3101 A0-Bv-C 183.5 2
molic 3102 Am-Bv-C 101.5 2
pseudogleizat 3109 A0-Bvw -Bv-C 350.4 5

4. Neevoluate
Aluvial tipic 9501 A0-C 298.4 4
molic 9502 Am-C 46.9 1
gleizat 9506 A0-Go-Gr 321.9 4
Erodisol pseudogleizat 11.2 –
Total 7540 100

Solurile determinate oferă condiții favorabile vegetației forestiere formate din: fag (30%),
gorun (18%), carpen (15%), tei (11%), frasin (4%), salcâm (3%), diverse tari (11%), diverse moi
(8%) care în mare parte vor fi menținute și dirijate către structura potențialului optim asigurat de
solurile respective.

1.6.6. Tipuri de stațiuni ;

Tipurile de stațiuni de pe s uprafața fondului 3 Corni sunt:
FD3- Deluros de gorunete, făgete și goruneto -făgete – 79%;
FD2- Deluros de cvercete (GO,ST) și șleauri de deal – 21%.
Cel mai răspândit tip de stațiune este Deluros de făgete , cu sol brun -edafic mare cu Asperula –
Asarum, pe 24% din suprafața fondului.

 Influența condițiilor staționare și climatice asupra existenței faunei.

Deși toți factorii se află într -o strânsă legătură și inter -funcționalitate fiind greu de separat
în ceea ce privește importanța lor în viața vânatului, totuși clima, ca fenomen complex, care î n
interacțiune cu relieful dă naștere la componenta locală și momentană a ei, numită vreme, este
resimțită cel mai puternic de vânat.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

15
Vremea este cea care cauzează cele mai mari pagube în rândul vânatului. Activitatea
metabolică normală se desfășoară în ge neral între 0 și 40 C. Rezistența unui animal la
temperaturi extreme este strâns legată de temperatura obișnuită a biotipului pe care îl ocupă
acesta. În acest context, desigur, cele mai periculoase sunt iernile.
La mistreți, în iernile excesiv de geroase și fără hrană, godacii, în special cei rămași fără
mamă, pot muri de frig. Chiar dacă dormitul în comun favorizează încălzirea reciprocă și
supraviețuirea în astfel de condiții, nu este totuși posibilă salvarea întregului efectiv. De
asemenea, purceii, la temperaturi scăzute și din cauza precipitațiilor reci, pot suferi afecțiuni
pulmonare grave și astfel se înregistrează pierderi greu de estimat.
Mortalitatea în ambele situații este favorizată de insuficiența hranei, stratul gros de
zăpadă, curenții de ae r și solul înghețat.
Căderile masive de zăpadă și frigurile excesive sunt deosebit de periculoase și pentru
populații le de mistreț și căprior, când datorită stratului gros de zăpadă, animalele sunt private de
libertate de mișcare și rămân fără hrană și adă post total expuse prădătorilor și braconierilor.
Foarte periculoase sunt și asocierea unor fenomene meteorologice cum ar fi ploile urmate
de îngheț, fenomen extrem de dăunător mai ales pentru păsări, precum și vânturile foarte
puternice însoțite de ploi sa u ninsori.
Astfel după cum s -a arătat, condițiile staționare în strânsă corelație cu cele climatice
acționează ca un factor de mediu selectiv, sacrificând animalele mai puțin dotate și pe cele
bolnave, făcându -se astfel o selecție naturală indirectă.
În co ncluzie condițiile staționare la climă sunt favorabile dezvoltării faunei existente.
Factorii abiotici geomorfologici sol, climă, sunt imposibil de modificat prin intervenția omului,
însă efectul unora dintre ei poate fi ușor atenuat sau compensat de alți factori biotici, cum ar fi
vegetația care poate fi folosit ă de om în interesul vânatului.

1.7. Condiții de vegetație ;
1.7.1. Vegetația forestieră;

Vegetația forestieră este formată în Lunca Siretului din plantații iar ca specii
predominante fiind pl opul Euro -american si salcâmul.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

16
Principal ele stațiuni sunt reprezentate î n etajul deluros de cvercete cu stejar de bonita te
mijlocie, făgete și derivate.
Suprafața forestieră influenț ează pozitiv populațiile de vânat, în special cel mare,
asigurându -i atât î n anotimpul rece a dăpost cât și în restul anului. De asemenea prin compoziția
ce o prezintă, ridică capacitate a nutritivă a hranei vânatului.
Dintre arbuștii de interes cinegetic situați pe suprafaț a fondului menționăm : măceșul,
păducelul ș i porumbarul.

 Tipuri de padure;

Dintre toate acestea cele mai răspândite tipuri de pădure sunt :
-Șleau de deal cu gorun și stejar de productivitate superioară ;
-Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate mijlocie ;
-Făge to-carpinet cu Carex pilosa;

 Distri buția pădurilor pe specii;
Tabel nr. 7
Nr.
crt. Tip de pădure Suprafața Productivitate naturală (ha)
Cod Diagnoza ha % Superioară Mijlocie Inferioară
1. 512.1 Gorunet cu Carex pilosa 8.3 8.3
2. 531.4 Șleau de deal cu gorun și
fag de productivitate
mijlocie 460 23 460
3. 532.1 Goruneto -șleau de
productivitate superioară 200.6 9 200.6
4. 632.1 Făgeto -carpinet cu Carex
pilosa(m) 450.1 22 450.1
5. 551.2 Șleau de deal cu gorun și
stejar de prod . superioară 500.6 24 500.6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

17
6. Stejăreto -șleau de lunca(s) 35.5 1 35.5
7. 532.4 Șleau de deal cu gorun de
productivitate mijlocie 100 5 100
8. 911.5 Zăvoi de plop alb de
productivitate inferioară din
luncile apelor interioare 5.8

5.8
9. 631.2 Șleau de deal cu gorun și
fag de productivitate
superioară 379.9 16 379.9
Total 1997 100 1116.6 1015 35.2

 Proporția speciilor forestiere din fondul de vânătoare;

Tabel nr. 8

Specia Suprafața –
ha – Procentaj
%
Fag 599,1 30
Gorun 359,4 18
Carpen 299,5 15
Tei 219,6 11
Frasin 79,8 4
Salcâm 59,9 3
Diverse tari 219,6 11
Diverse
moi 159,7 8
TOTAL 1997 100

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

18

Figura nr. 2 Proporția speciilor forestiere din fondul de vânătoare ;
 Distribuția pe clase de vârstă;
Tabel nr. 9
Specificații Clase de vârstă
I II III IV V VI VII TOTAL
Suprafața Ha 322 600 1124 100 4.9 – – 2146
% 15 30 50 4 1 – – 100

 Distribuția pădurilor pe categorii de consistență;
Tabel nr. 10
Categoria de consistență Suprafața
-ha-
Procentaj
%
0,1 – 0,4 10.7 1
0,5-0,6 127.9 7
0,7-0,8 1858 92
Total 1997 100

30% 18%
15%
11%
4%
3% 11% 8% PROPORȚIA SPECIILOR FORESTIERE DIN
FONDUL DE VÂNĂTOARE

Fag Gorun Carpen Tei Frasin Salcâm Diverse tari Diverse moi

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

19

 Vegetația arbustivă;

Vegetația arbustivă din pădurile fondului cinegetic nr. 3 Corni, este reprezentată de
arbuști cum sunt: mur (R ubus hirtus); măceș (Rosa canina), păduc el (Crataegus monogina); lemn
câinesc (Ligustrum vulgare); corn (Cornus Mas); alun (Corylus avelana). Toți acești arbuști au o
importanță desăvârșit ă pentru hrana vânatului. Murul de exemplu oferă hrană tot timpul anului,
chiar și iarna, când își menține încă frunzele verzi, iar ceilalți arbuști pun la dispoziția vânatului o
largă paletă de substanțe nutritive prin fructe, semințe, frunzele și lujerii lor.

1.7.2. Vegetația pajiștilor ;

Vegetația pajiștilor este reprezentată printr -o serie de plante specifice tipului de pădure și
de sol din cadrul fondului cinegetic .
Valoarea nutritivă a pășunilor din fondul de vânătoare depinde de foarte mulți factori : climă,
compoziția și textura solului, modul de întreținere și folosire (pășunat cu animale). Acești factori
influențează în mod direct compoziția floristică și capacitatea de producție. Speciile preponderente în
compoziția pășunilor sunt : Agrostis capillaris (iarba vântului), Festuca rubra (păiuș roșu), ce pot
asigura o producție medie de 5 t/ha de iarbă. Valoarea nutritivă a speciilor din compoziția botanică a
pajiștilor variază în limite foarte largi, de la ridicată, la cele fără valoare sau toxic e.
Pe aceste pajiști se mai găsesc urmatoarele specii: Carex pilosa, Graminee, Agrostis
stololifera (iarba câmpului) și Lolium perene ( iarba de gazon).
Această vegetație este răspândită pe aproape întreaga zonă păduroasă.

1.7.3. Culturile agricole ;

În cadrul fondului de vânătoare 3 Corni, terenul agricol aferent este cultivat cu plante
agricole mozaicate. Se cultivă în special poru mbul – aproximativ 25%, păioase (orz, grâu,
orzoaică de primăvară) – aproximativ 20%, lucernă 20%, floar ea soarelui – aproxi mativ 20%,
vie- aproximativ 5% și alte culturi 5%.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

20
Culturile agricol e sunt dispuse mozaicat pe toată suprafața fondului cinegetic, oferind o
mare di versitate trofică pentru vânat. Apreciem că structura actuală a culturilor agricole se va
păstra la fel și î n următorii 5 ani.
Diversitatea culturilor agricole de pe raza fondul ui cinegetic studiat asigură o bună
dezvoltare a populațiilo r de căprior, iepure și mistreț.
După cum se vede există o gamă largă de plante cultivate. Procentul de lucernă, plante
foarte apreciate de vânat , este destul de mare oferind pentru toate c ele 3 specii o hrană valoroasă.
Porumbul ocupă o suprafață mare în cadrul culturilor agricole ceea ce oferă o hrană foarte
bună pentru mistreț. Toate dau prod ucții bune de recoltă.
Majoritatea acestor culturi sunt lucrate mecanizat și se practic ă pe o scară largă
chimizarea.

1.8.Organizarea zootehniei ;

Figura nr. 3 Pășunatul în pădure – factor ce perturbă activitatea
de hrănire, dar mai ale s liniștea animalelor sălbatice ;

În general pășunatul în această zonă se efectuează organizat prin înființarea de stâne pentru
oi și cirezi pentru vite.
Dacă pentru vite suprafețele de pășune sunt bine delimi tate, pentru pășunile fol osite de oi
situația este alta. De la an la an rămân diferite suprafețe de teren agricol necultivate unde pătrund
aceste turme de oi, fărâmițând foarte mult biotopul constituit din culturile agricole. Câinii care
însoțesc aceste turme străbat culturile agricole influen țând negativ. Sunt cazuri când ciobani i nu
au respectat prevederile legale privind număru l de câini și portul jujeului și a u fost întocmite

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

21
procese verbale de contravenție și efectul a fost benefic. Au fost cazuri când s -a pășunat în
păduri până la înființarea stânelor de oi (martie – aprilie) s au toamna la ghindă (octombrie –
noiembrie).
„Conflictul de interese dintre vânat și animalele domestice duse la pășune în pădure apare
mai cu seamă în locurile de iernat ale vânatului, dacă oile i -au mâncat hrana în timpul verii”
(Comșia, A.M.)
Aceasta ara tă că vitele și cârdurile de oi care pășunează în pădure sunt concurenți direcți
la hrană și totodată periclitează populațiile de cervide în iernile grele prin consumarea hranei
acestora.
Totodată „ pășunatul în zone de interes cinegetic nu se rezumă la co ncurența la hrană,
distrugeri de cui buri etc., ci în majoritate a cazurilor animalele domestice sunt vectori ai multor
boli, pierderile cauzate pot fi greu de recuperat” (V. Nesterov).

1.9. Influențe ale industriei;

1.9.1. Zone influe nțate de activități industriale ;

Situarea geografică a fondului în vecinătatea municipiului Botoșani face ca să se simtă
influența industriei, în special în apropierea orașului prin construirea de fabrici, extinderea
intravilanului anual și prin poluarea pârâului Dresleuca, iar în partea de vest a fondului de
vânătoare pe o porțiune de aproximat iv 1 km, Râul Siret desparte fondul de vânătoare de
fondurile de vânătoare AJVPS Suceava, în această zonă se exploatează albia râului prin
extragerea pietrișului și a nisipului. Aici biotopul a suferit schimbări importante și ireversibile.
Permanent este t ulburată liniștea prin deplasarea autovehiculelor și a căruțelor.

1.9.2. Surse de poluar e a apelor, aerului și solului;

La ora actuală sursele de poluare nu reprezintă o amenințare a supra stării de sănătate a
bioto pului, majoritatea fabricilor fiind înch ise, se constată o poluare a apelor din imediata
apropiere a municipiului Botoșani prin deversarea în acestea a gunoaielor menajere. Există o

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

22
poluare a solului de lungă durată, datorită acumulărilor în sol a diferitelor substanțe de nitriți,
nitrați etc.
Pe lângă acestea se mai adaugă și activitatea zilnică a populației, se constată o circulație
intensă a populației din zonă pe drumurile și de pe cuprinsul fondului de vânătoare 3 Corni,
circulație de altfel justificată dacă avem în vedere distribuția enclav elor, deci a culturilor agricole
de pe cuprinsul fondului de vânătoare. Avându -se în vedere că o mare parte din fondul de
vânătoare se află pe teritoriul a trei c omune, și că una din ocupațiile locuitorilor o reprezintă
agricultura, creșterea animalelor, p ășunat intensiv și abuziv exercită cea mai mare presiune
asupra biotopului.

1.10. Influențe antropogene asupra faunei ;

1.10.1. Distribuția așezărilor umane și atitudinea populației față de vânat;

Prin activitățile pe care le desfășoară organizat sau accidental, omul poate influența
existența normală a faunei sălbatice modificându -i obiceiurile, comportamentul, locurile de
hrană, locurile de trai etc.
Suprafața fondului de vânătoare 3 Corni cuprinde și câteva lo calități după cum urmează :
Corni, Sarafin ești, Vorona, Curtești, Orăș eni, Icușeni și nu în ultimul rând mun. Botoșani.
Comunele sunt concentrate în partea de N și S a fondului de vânătoare ; Orășeni și Cristești sunt
în partea nordică iar Corni, Sarafinești, Vorona și Icușeni sunt distribuite în partea sudică.
Astfel, f auna acestui fond se afl ă în strânsă interdependență cu populația locală și
ocupațiile acesteia. Fiind o zonă de dealuri, cu terenuri agricole vaste, se remarcă o prezență
însemnată a locuitorilor în teren mai ales în p erioada lucră rilor agricole, acest fapt influențând
negativ, perturbând liniștea vânatului. O parte din locuitorii din zonă lucrează în exploatările
forestiere care și ele exerci tă o anumită influență negativă prin tăierea unor arborete frecventate
de vânat. Se observă că pe toate limitele fondului există așe zări omenești, care implicit cr ează
unele dezavantaje vânatului și cr ează posibilitatea de braconaj întâlnindu -se cazuri în care a fost
sustrasă hrana și sarea în scopul folosirii pentru hrana animal elor domestice , uneori găsind și
hrănitori distruse furându -se astfel materialul din care au fost construite.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

23
Toamna și primăvara au fost observate pe suprafețe reduse arderi de miriști și stufărișuri,
distrugându -se cuiburile și habitatele păsărilor.

Figura nr. 4 – Stufărișuri arse ( original)

În acest fond mai apar unele cazuri de braconaj, nedescoperite , care aduc mari prejudicii
vânatului. Paza fondului este destul de dificilă, deoarece suprafața mare a fondului este greu de
controlat de un singur paznic și acesta ne dotat cu mijloace moderne de deplasare.

1.10.2. Alte influențe antropogene asupra faunei;

În afară de activitățile din agricultură , care sunt permanent în legătură cu locuitorii din
zonă , mai apar situații de deranj pentru vânat prin unele lucrări silviculturale, dar în general
acestea sunt corelate cu măsurile de ocrotire ale vânatului.
Având în vedere că fondul de vânătoare studiat se a flă în imediata apropiere a
municipiului Botoșani , se practică turism de week -end care generează cantități impresionante de
deșeuri menajere și perturbă activitatea animalelor prin zgomot. Cantități le mari de deșeuri din
construcții, PET -uri, deșeuri menajere se pot observa în albiile pâraielor, la margini de pădure,
poluând atât apa, solul și atmosfera, dar și provocând o gravă poluare estetică. În pădure apar
culegătorii de ciuperci dar în schimb n u se practică organizat recoltarea fructelor de pădure sau
recoltarea ghin dei pentru animalele domestice. Deținătorii de vii și livezi sunt cei care au o
atitudine mai ostilă față de vânat deoarece aceste culturi sunt des vizitate de vânat unde produc
unele pagube.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

24

Figura nr. 5 – Deșeuri abandonate ( original)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

25

CAPITOLUL II. SITUAȚIA EXISTENTĂ A AMENAJĂRII
FONDULUI DE VÂNĂTOAR E

Considerații generale;
Conform datelor prezentate, în fondul de vânătoare 3 Corni vânatul principal este
reprezentat prin efectivele de căprior, mistreț și iepure.
Vânatul secundar este reprezentat prin: potârniche, vulpe, pisică sălbatică, viezure, jder
de copac, dihor și nevăstuică .
Pentru creșterea efectivelor este necesară asigurarea liniștii în teritoriu, reglementarea
liberei circulații a populației din zonă în pădure, precum și stoparea pășuna tului abuziv în fondul
forestier. Sunt de asemenea necesare acțiuni de combatere și prevenire a braconajului, fenomen
din ce în ce m ai des întâlnit în ultima vreme.

2.1. Speciile de vânat și efectivele lor în ultimii ani;

Speciile de interes vânătoresc prezentate pe fondul de vânătoare 3 Corni se grupează în
două categorii:
– nerăpitoare ;
– răpitoare .
Din grupa nerăpitoarelor cu păr amintim căpriorul, mistrețul, iepurele iar din grupa
nerăpitoarelor cu pene fac parte: potârnich ea, rațele și gâștele sălbatice.
Dintre răpitoare amintim: vulpea, pisica sălbatică, viezurele, jderul de copac, dihorul,
nevăstuica.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

26
2.1.1. Efectivele speciilor de vânat stabil;
Tabel nr. 11

2.1.2. Evidența recoltei de vânat stabil ;
Tabel nr. 12

Nr. crt. Specia Specificație 2009 2010 2011 2012 2013 2014
1. Căprior Efectiv 62 60 70 80 83 90
Cota de extras 6 6 6 7 7 8
Recolta 6 6 6 5 6 8
2. Mistreț Efectiv 12 17 15 18 19 23
Cota de extras 5 6 5 7 7 8
Recolta 5 6 5 7 7 8
3. Iepure
comun Efectiv 650 675 700 700 700 750
Cota de extras 120 120 120 120 120 130
Recolta 100 100 95 110 120 130
4. Potârniche Efectiv 25 25 40 60 50 50
Cota de extras 0 0 0 0 0 0
Recolta 0 0 0 0 0 0
5.
Vulpe Efectiv 22 28 32 30 34 34
Cota de extras 10 15 20 20 20 20
Recolta 6 9 15 15 20 20
6.
Viezure Efectiv 3 5 4 6 6 6
Cota de extras 1 2 1 2 2 2
Recolta 1 2 1 2 2 2 Nr. crt Specia Efective reale
2010 2011 2012 2013 2014 2015
1. Căprior 62 60 70 80 83 90
2 Mistreț 12 17 15 18 19 23
3 Iepure comun 650 675 700 700 700 750
4. Potârniche 25 25 40 60 50 50
5. Vulpe 22 28 32 30 34 34
6. Viezure 3 5 4 6 6 6
7. Pisică sălbatică 2 2 3 4 4 3
8. Jder de copac 4 3 3 4 4 4
9. Dihor 7 6 6 5 5 5
10. Nevăstuică 2 2 2 2 2 2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

27
7. Pisică
sălbatică Efectiv 2 2 3 4 4 3
Cota de extras 1 1 1 2 2 1
Recolta 0 0 1 2 2 1
8. Jder de
copac Efectiv 4 3 3 4 4 4
Cota de extras 0 0 0 0 0 0
Recolta 0 0 0 0 0 0
9.
Dihor Efectiv 7 6 6 5 5 5
Cota de extras 0 0 0 0 0 0
Recolta 0 0 0 0 0 0
10.
Nevăstuica Efectiv 2 2 2 2 2 2
Cota de extras 0 0 0 0 0 0
Recolta 0 0 0 0 0 0

2.1.3. Evidența recoltei vânatului de pasaj ;

Tabel nr. 13

Nr.
Crt. Specia Specificație 2009 2010 2011 2012 2013 2014
1. Rațe sălbatice Efectiv
Cota de extras 70 70 70 70 70 70
Recolta
2. Prepelițe Efectiv
Cota de extras 50 50 50 50 50 50
Recolta
3. Ciocârlii Efectiv
Cota de extras 150 150 150 150 150 150
Recolta
4. Porumbei
sălbatici Efectiv
Cota de extras 25 25 25 25 25 25
Recolta

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

28

2.1.4. Evidenț a recoltei speciilor dăunătoare;
Tabel nr. 14
Nr.
crt. Specia 2009 2010 2011 2012 2013 2014
1. Ciori 100 28 169 150 190 175
2. Câini hoinari 100 115 120 125 135 130
3. Pisici hoinare 80 80 90 100 90 80

2.2. Organizarea fondului, paza și combaterea braconajului;

Gestionarea fondului de vânătoare nr. 3 Corni are regim de gospodărire conform
legislației specifice. Suprafața productivă a fondului este de 10010 ha și se compune din:
– 1997 ha de pădure ;
– 6734 ha de arabil, fânețe, vii , livezi, luciu de apă;
– 1279 ha de pășuni și izlazuri.
Gestionarea fondului este făcută de către Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor
Sportivi Botoșani.
Activitatea generală de conducere și îndrumare vânătorească revine directorului
asociației. Gospodărir ea este făcută de un inginer de vânătoare ca re are în subordine un paznic de
vânătoare.
Alături de paznicul de vânătoare mai participă la pază și unele lucrări de gospodărire a
fondului de vânătoare unii membri vânători din cadrul grupei de vânătoare 3 Corni . La multe
acțiuni de pază mai participă ș i organele de poliție de regulă când sunt solicitate în mod special.
Periodic se efectuează controale atât din partea c onducerii A.J.V.P.S. Botoșani câ t și de
lucrătorii din cadrul I.T.R.S.V. Suceava.
Cu ocazia acestor controale se verifică respectarea ins trucțiunilor de gospodărire
transmise de forurile superioare. Astfel în ceea ce privește explo atare a masei lemnoase nu se ține
cont de zonele în care vânatul își desfășoară pr ocesele biologice din viața sa, de zonele de
creștere a puilor, împerechere, etc.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

29

2.3. Asigurarea hranei naturale și administrarea hranei complementare în ultimele
sezoane ;

Hrana , atât sub aspect calitativ cât și cantitativ , are rolul cel mai important în existența și
dezvoltarea vânatului. Hrana constituie unul din factorii principali ai deplasării sezoniere a
vânatului, de la condiții sărace de hrană spre locuri unde existența acestuia este suficientă pentru
nevoile zilnice ale fiecărui individ.
În sezonul de vegetație , vânatul găsește hrana în cantități s uficiente atât în pădure cât și
în terenurile arabile. Numai în cazuri deosebite l ipsa acestora în cantități suficiente ne obligă să
intervenim cu hrana suplimentară. Exemplu în cazul suprapopulărilor sau în cazul prevenirii unor
pagube în anumite culturi .
În cazul fondului nr. 3 Cor ni, se constată că hrana naturală este suficientă aproape în tot
cursul anului cu excepția iernilor mai grele sau în cele cu geruri puternice.
Vânatul beneficiază în sezonul de vegetație de lujeri, frunze, fructe, semințe fores tiere dar
și de o bogată și variată hrană ce constă din diferite ierburi, unele chiar bogate în substanțe
nutritive sau folosite de vânat în prevenirea unor boli.
Pe lângă acestea, vânatul mai are acces în timpul sezonului de vegetație la plantele din
culturile agricole, cum ar fi: grâu, porumb, lucernă , rapiță, floarea soarelui care completează
hrana naturală din pădure.
În perioada noiembrie – martie hrana naturală a vânatului scade în mod vizibil, mai ales
odată cu creșterea stratului de zăpadă.
În acea stă perioadă este nevoie absolută să se intervină c u hrană complementară. De
aceea s -au stabilit rații zilnice pentru fiecare specie și natură de furaje ce trebuie asigurate
vânatului în timpul sezonului rece, chiar dacă aceasta nu se consumă în totalitate în sezonul
respectiv.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

30

Figura nr. 6 Hran a complementară administrată în timpul iernii căpriorilor ;

În sezoanele de vânătoare menționate in tabelul următor s -a administrat hrană
complementară în următoarele cantități:
Tabel nr. 15
Specificație Sezon de vânătoare
2005
–
2006 2006
–
2007 2007
–
2008 2008
–
2009 2009
–
2010 2010
–
2011 2011
–
2012 2012
–
2013 2013
–
2014 2014
–
2015
Furaje
(lucernă,
trifoi, fân) Depozitat 2,6 t 0,5 t 0,5 t 1 t 4 t 3 t 4 t 4 t 4,2 t 4,2 t
Consumat 2,6 t 0,5 t 0,5 t 1 t 4 t 3 t 4 t 4 t 4,2 t 4,2 t
Frunzare Depozitat 0,9 t 1,2 t 1,2 t 1,5 t 1,2 t 1,5 t 1,5 t 1,5 t 1,5 t 1,5 t
Consumat 0,9 t 1,2 t 1,2 t 1,5 t 1,2 t 1,5 t 1,5 t 1,5 t 1,5 t 1,5 t
Semințe și
fructe Depozitat 0,8 t 0,8 t 0,8 t 1 t 0,5 t 1 t 1 t 1 t 1 t 1 t
Consumat 0,8 t 0,8 t 0,8 t 1 t 0,5 t 1 t 1 t 1 t 1 t 1 t
Suculente Depozitat 0,8 t 0,8 t 0,8 t 1 t 2,4 t 3 t 3 t 7,5 t 1,8 t 2 t
Consumat 0,8 t 0,8 t 0,8 t 1 t 2,4 t 3 t 3 t 7,5 t 1,8 t 2 t
Concentra
te Depozitat 0,2 t 0,2 t 0,2 t 1 t 2,8 t 1,5 t 1,5 t 5,5 t 6,4 t 5 t
Consumat 0,2 t 0,2 t 0,2 t 1 t 2,8 t 1,5 t 1,5 t 5,5 t 6,4 t 5 t

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

31
2.4. Asigurarea condițiilor de liniște și adăpost. Zona de refugiu;

Liniștea vânatului în fondul 3 Corni este deranjată de multe ori de circulația prin pădure a
persoanelor ce produc delicte silvic e (furtul de lemne, strânsul de crăci) sau de către culegă torii
de fructe și ciuperci.
Cel mai des este tulburată de pășunatul necontrolat suficient de câini hoina ri fără stăpân
sau de cei ce însoțesc animalele la păscut . Vânatul , în speță căpriorul și mistrețul , trebuie să
beneficieze de locuri liniștite și adăpost în special în timpul fătatului și al creșterii puilor . În
momentul de față nu sunt asigurate toate co ndițiile pentru respectarea acestei cerințe a vânatului.

2.5. Acțiuni desfășurate pentru prevenirea îmbolnăvirilor ;

Ca o măsură medicală de prevenire a unor boli este cea a administrării de vaccinuri orale
vânatului din libertate. Aceste vaccinuri s-au administra t sub formă de momeli sau în sarea pe
care vânatul o consumă. Î n fondul de vânătoare 3 Corni s-au efectuat două acțiuni de vaccinare
orală a vulpilor, prima acțiune efectu ându -se în octombrie 2013 iar cea de -a doua în ianuari e
2014 , folosindu -se vaccinul Lysvulpen .
Pentru prevenirea pestei porcine clasice la mistreți s -a administrat vaccin antipestos
Pestivac M., momeli vaccinale în numă r de 200 de bucăți plasate în U.P. III u.a. 73 și U.P. II u.a.
26, în două tranșe (octombrie -ianuarie) care au fost consumate în tr-un procent mai mare de
90%.

Figura nr. 7 – Hrană și vaccine pentru mistreț în u.a. 73 (original)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

32

2.6. Măsu rile luate în scopul prevenirii pagubelor în culturi agricole, forestiere și în
zootehnie ;

În cadrul fondului nr. 3 Corni acest capitol nu ridică probleme deosebite din următoarele
motive:
 efectivele de vânat sunt situate în apropierea optimului pe care îl suportă fondul de
vânătoare;
 se administrează hrană complementară, inclusiv pe perioada verii (figura nr. 8 );
 în culturi le forestiere nu sunt semnalate pagube alarmante; n u sunt cojiri de arbori
valoroși;
 în culturile agricole sunt pagube minore suportabile și nereclamate la asociație de către
proprietarii din zonă;
Mistreții produc mici pagube în culturile silvice prin distrugerea unor puieți, și călcarea
acestora, dar aceste pagube sunt compensate de rolul adus de mistreți la regenerarea naturală prin
râmatul terenului ce facilitează instalarea semințișului.
Pagubele din zootehnie sunt suportabi le – deoarece nu există răpitoare mari (urs, lup, râs) ,
existând numai câinii hoinari care în general nu atacă, deocamdată, turmele de animale
domestice.

Figura nr. 8 – Hrana adm inistrată în timpul verii ( original)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

33

2.7. Măsuri de ocrotire a puilor ;

Pentru menținerea efectivelor optime și atingerea celor potențiale o atenție deosebită
trebuie acordată sporului anual.
Măsurile de ocrotire a puilor , pe fondul nr. 3 Corni , încep de la ocrotirea femelelor
gestante, de asigurare a liniștii locurilor de fătare prin patrulările efectuate în acest sens de către
personalul asociației împreună cu vânătorii. Locurilor de fătat , pe cât posibil li se asigură liniștea,
se diminuează accesul la el e răpitoarelor și braconierilor , iar pe lângă hrana naturală din jur li se
administrează și hrană complementară . O atenție deosebită pentru protecția puilor este
interzicerea cu desăvârșire a pășunatul ui în pădure, mai ales a acelor cârduri de animale care sunt
însoțite de câini.

2.8. Amenajări cinegetice existente;

2.8.1. Poteci de vânătoare;

Datorită faptului că fondul de vânătoare se situează în zona de deal, cu altitudine între
150-400 m , potecile de vânătoare au un rol mai mic față de cele din zona de munte. Totuși , ele
dau posibilitatea de a avea acces mai ușor l a locurile de hrană, la l iniile de vânătoare, la sărării și
bineînțeles în controlul fondului și la instalațiile de vânătoare , chiar și la combaterea unor
răpitoare.
Fondul cinegetic 3 Corni are un procent foarte mic de poteci de vânătoare și anume 0,5
km, deși are o suprafață de pădure destul de mare, mai ales că amenajarea lor este destul de
ușoară . Acestea sunt amenajate în U.P. III u.a. 83 A, în apropierea unor hrănitori pentru cervide.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

34

Figura nr. 9 – Potecă de vânătoare ( original)

2.8.2. Scăldători;

În fondul nr. 3 Corni aceste scăldători sunt utilizate exclusiv doar de către mistreț. În fișa
fondului figurează 5 scăldători care sunt absolut necesare, mai ales că fondul nu este prea bogat
în locuri umede și mocirloase. Aceste locuri sunt foarte căutate de către mistreț i, pentru a se
răcori și chiar pentru a scăpa de unii paraziți iar pentru ai ajuta se adaugă adesea 1 -2 bulgări de
sare sau ulei ars și stâlpi de crezol. Scăldatori întâlnim în U.P. III u.a. 7, u.a. 23, u.a. 39, u.a 132
localizate în partea de sud a fondului și în partea de nord în U.P. III u.a. 79.

2.8.3. Adăpători. Surse artificiale de apă;

Adăpătorile sunt surse artificiale de apă, deo sebit de necesare în terenurile lipsite de surse
naturale de apă. Ele pot fi folosite tot anul de către vânat, chiar și iarna dacă nu îngheață.
Deoarece fondul se află într -o zonă de deal săracă în ape naturale, prezența lor este foarte utilă.
Sunt evidențiate în fișa fondului de vânătoare un număr de 5 adăpători. Important în amenajarea
lor este locul unde se amplasează; este bine să fie amplasate în locuri liniștite , lângă hrănitor i și
să fie alimentate periodic iar apa să fie dezinfectată împotriva unor agenți patogeni.
Adăpătorile de pe acest fond sunt poziționate în U.P. III u.a.49, u.a.90, u.a. 98, u.a. 101,
u.a. 134.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

35

2.8.4. Sărării ;

Sarea joacă un rol imp ortant în viața unor mamifere iar speciile de vânat consumatoare de
sare sunt, cervidele și mistrețul. De asemenea este bine cunoscut că s area menține vânatul în
teren; instrucțiunile în vigoare prevăd 5 kg sare /an/mistreț și 3 kg sare/an/căprior.
Sarea administrată vânatului se face prin intermediul un or amenajări de diferite forme în
care se pun bulgări pe care vânatul îi poate linge direct sau poate consuma coaja îmbibată cu sare
sau le mnul putregăit îmbibat cu sare.
Pe suprafața fondului de vânătoare nr. 3 Corni exist ă un număr de 60 de sărării , câte 4
bucăți aferente fiecărei hrănitori existente.

Figura nr. 10 – Sărărie în cioată ( original)

Sărăriile trebuie să fie amplasa te lângă hrănitori sau în troaca acestora și să fie repartizate
uniform în teren. Princ ipala preocupare în domeniul sărăriilor este faptul că ele trebuie controlate
și alimentat e permanent ori de câte ori ace stea rămân fără sare .
În practică există mai mul te tipuri de sărării, cum ar fi, în cioată, în vârf de par despicat
sau în cadru de lem n. Fondul cinegetic nr.3 Corni beneficiaza de 45 de sărării de tipul cioată, 10
sărării în par despicat ș i 5 în cadru de lemn.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

36
2.8.5. Linii de vânătoare ;

Aceste linii de vânătoare au un dublu rol și anume: ele pot servi la practicarea vânătorii la
goan ă, la mistreț, la iepure asigurând practicarea unui tir mai ușor, o vizibilitate mai bună a
vânatului ce vine din goană dar, dacă sunt suficient de late ele sunt cultivate ca ogor de hrană
pentru vânat.
De asemenea ele pot servi la observarea vânatului, d eoarece de -a lungul să u, la intersecția
lor se pot construi observatoare înalte din care se pot face aprecieri calitative și cantitative asupra
vânatului.

2.9. Instalații cinegetice existente;

2.9.1. Hrănitori ;

Eficiența unei hrănitori depinde de calitatea furajului și cel mai mult de locul amplasării.
În fondul nr. 3 Corni există 15 hrănitori pentru căprior de „tipul iesle ” distribuite pe toată
suprafața fondului în U.P. III u.a. 69, U.P. III u.a. 73, U.P. III u.a. 84, U.P. III u.a. 42 , U.P. III
u.a. 50 etc.

Figura nr. 11 – Hrănitoare pentru căprior i (original)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

37
Hrănitorile sunt construite din materiale locale, din pădure, lemn rotu nd sau despicat,
acoperite cu șindrilă, papură, stuf. Ele nu trebuie să facă notă discordantă cu mediul înconjurător .
În prezent nu există nici o hrănitoare de iepure sau potârniche, acestea se improvizează în
câmp în timpul iernilor în special când stratul de zăpadă depășește 10 cm .
În cazul mistreților nu există hrănitori special amenajate dar pentru aceștia există locuri
de hrănire neamenajate.

2.9.2. Depozite de hrană complementară ;

În aceste instalații se depozitează și se conservă hrana pentru vânat, hrana achiziționată,
produsă pe ogoarele de hrană (fân, lucernă, frunzare, c artofi, gulii).
În momentul de față, pe fondul 3 Corni există un asemenea depozit de hrană la domiciliul
paznicului de vânătoare, dar se va urmări const ruirea unui nou depozit de hrană pe raza fondului
de vânătoare în scopul ușurării administrări i hranei complementare. Acestea au o capacitate de
înmagazinare de 10 tone fân și frunzare, magazii cu capacitate de 5 -7 tone unde se depozitează
porumbul dar și beciuri și gropi cu o capacitate de 5 -10 tone, pentru suculente.

2.9.3. Ștanduri de vânătoare ;

Sunt instalații sumare construite la sol în care se plasează vânătorul, pentru a exercita
tirul la vânat la speciile care se recol tează cu goană: mistreț, iepure. Ștandurile de vânătoa re pot
îndeplini un dublu rol: în primul rând asigură mascarea vânăt orului pentru a nu fi obser vat de
vânat în timpul goanei iar î n al doilea rând dă garanție organizatorului că vânătorul nu -și
schimbă locul în timpul exercitării goanei pentru a se expune unor accidente din p artea
partenerilor de vânătoare. În fondul cineg etic 3 Corni nu există asemenea ștanduri de vânătoare.

2.9.4. Observatoare pentru vânătoare ;

Însăși denumirea de observatoare de vânătoare definește rolul lor, adică deservește
vânatul și observă vânatul în scopul adunării de date privind numărul, raport ul de sexe,

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

38
progenitura , valoarea trofeului , starea de sănătate, etc., precum și frecvența apariției vânatului
într-un anumit loc.
Aceste observatoare pot fi de mai multe tipuri:
 Observatoare pe 4 stâlpi acoperite (figura nr. 12 , nr. 13 );
 Observatoare pe 4 stâlpi descoperite

Figura nr. 12 – Observator 4 stâlpi acoperit ;

Indiferent de tipul observatorului importanța lui depinde de locul amplasării. Este bine să
fie amplasat pe liniile de vânătoare, la intersecția acestora, la locurile de trecere ale vânatului, la
marginea pădurii pe unde vânatul obișnuiește să iasă și să intre în pădure, în apropierea ogoarelor
de hrană (mistreți) .

Figura 13 – Observator 4 stâlpi acoperit

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

39
În cadrul fondului 3 Corni există 2 astfel de observatoare de tipul „Observatoare pe 4
stâlpi ”, amplasate la 4 -5 m deasup ra solului, acoperite, situate î n U.P. III , u.a 19 și în U.P. III,
u.a. 47.

2.9.5. Bordei de pândă ;

Figura nr. 14 Bordei de pândă

Bordeiele s unt amenajări , de obicei , semi -îngropate în pământ, sau portabile, prevăzute
cu bă ncuță ș i fante de observare și de tragere. Acestea protejează foarte bine vânătorul, atât
împotriva factorilor climatici (ninsoare, ploi), fiind bine izolat, dar asig ură și o camuflare
completă a vâ nătorului.
Ele se amplasează în apropierea locurilor frecvente de trecere ale vânatului, în apropierea
unei ape care să atenueze unele zgomote făcute de vânători; de asemenea se va avea în vedere să
nu se amplaseze pe direcția vântului ca să nu ducă mirosul spre acesta. Pe raza fondului de
vânătoare nu se află deocamdată nici o construcție de acest fel.

2.10. Ogoare pentru hrana vânatului;

Pe fondul nr .3 Corni există o suprafață de 1,5 ha ogoare de hrană, amplasate pe trei
puncte diferite, terenul fiind co ncesionat de către asociație de la proprietari.
Au fost însămânțate cu următoarele specii:
 un ogor 0,5 ha lucernă cu o producție 3 t anual, situate în U.P. III, u.a. 94;
 un ogor cu sfeclă furajeră de 0, 5 ha 15 t/an, situat în U.P. III, u.a. 96 A;
 un ogor cu porumb 0, 5 cu o producție de 2,5 t a nual, situate în U.P. III, u.a. 140;

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

40
Producția de pe aceste ogoare este depozitată la locuința paznicului în c om. Orășeni -deal
unde este conservată și servită iarna vânatului.

2.11. Plantații de ros ;

Pe acest fond cinegetic n u s-au înființat asemenea plantații și nici nu se impune.
Căpriorul nu produce pagube de luat în seamă la speciile principale de arb ori din pădurile
fondului nr. 3 Corni.

2.12. Recolt area și valorificarea vânatului;

În ultimul sezon de vânătoare 2014 -2015, s-au recoltat următoarele specii de vânat pe
fondul sus -menționat:
 6 căpriori – 2 masculi trofeu , 2 masculi selecție și 2 femele ;
 5 mistreți și 2 godaci mistreț , cota alocată pentru prelevarea de probe ;
 1 pisică sălbatic ă;
 120 iepuri;
 2 viezuri ;
 70 rațe sălbatice ;
 50 sitari ;
 50 prepelițe ;
 150 ciocârlii.
Căpriorii au fost recoltați astfel:
 2 mascul i trofeu și 1 mascul selecție – vânători din grupa de vânătoare 3 Corni ;
 2 femele selecție – cu vânători străini ;
 1 mascul selecție – cu vânători străini.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

41

Figura nr. 15 – Mistreț recoltat în U.P. III, u.a. 28

Mistreții au fost recoltați de către vânători i din grupă, toți la goană . Iepurii s -au recoltat
de către membrii vânători din grupă iar s itarii, prepelițele, ciocârliile și o parte din cota de recoltă
la rațe și gâște sălbatice s -a recoltat de către vânători i străini.

Figura nr.16 – Mistreți la goană (original)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

42

2.13. Trofee obținute în ultimii ani ;

În ultimul sezon de vânătoare s -au obținut următoarele trofee:
 2 buc . trofee căprior de 450 grame, cu un punctaj de 120 pct. și 125 pct;
 1 buc. trofeu căprior de 220 grame de către vânători români;
 1 buc . trofeu căprior de 340 grame cu vânători străini;
 5 trofee de mistreți recoltate cu vâ nători români din care 3 bucăți peste 12.1 cm și 2
bucăți sub 10 cm.

Figura nr. 17 – Trofeu mistreț ;

2.14. Rezultate economice obținute în ultimul an ;

Veniturile obținute în anul 2014 sunt următoarele:
– Încasări cotizații membri vânători 20 000 lei;
– Contracte primă rii alungare și recoltare ciori 1 000 lei ;
– Donații 1 000 lei ;
– Autorizații individuale:
2 autorizații căprior trofeu (2 bucăți *650 lei) 1 300 lei ;
1 autorizație căprior selecție( 1 bucata *600 lei) 600 lei ;
2 autorizații viezure(2 bucăți*100 lei) 200 lei ;
1 autorizație pisică sălbatică( 1 bucata *100 lei) 100 lei ;

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

43
– Autorizații colective:
5 autorizații mistreț (5 bucăți*700 lei) 3 500 lei ;
– Vânătoare cu străini:
2 căpriori femelă (2 bucăți*150 euro) 1 320 lei;
1 căprior mascul de 300 grame (350 euro) 1 540 lei;
2 zile*3 vânători la prepelițe (300 euro) 1 320 lei;
2 zile*2 vânători la rațe și gâște (400 euro) 1 760 le i;
2 zile*4 vânători la ciocârlii ( 400 euro) 1 760 lei;
Total venituri: 35 400 lei.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

44

CAPITOLUL III. PROPUNERI PRIVIND EV OLUȚIA EFECTIVELOR
DE VÂNAT ȘI ÎMBUNĂTĂȚ IREA CONDIȚIILOR DE VIAȚ Ă A
VÂNĂTULUI ;

3.1. Particularități biologice și ecologice ale principalelor specii de vânat din zona studiată;

Principalele spec ii de interes vânătoresc sunt: c ăpriorul, mistrețul, iepurele și potârnichea.

CĂPRIORUL – CAPREOLUS CAPREOLUS

Figura nr. 18 – Căprior;

Căpriorul este a nimal de talie mijlocie, larg răspândit în țara noastră , țap sau căprior,
femela căprioară, iar puiul până la vârsta de cca. 10 luni de numește ied (iadă). Țapii cu coarne
neramificate poartă denumirea de țăpușori, iar cei cu câte două ramuri la corn – furcari, cei cu
câte trei ramuri la un corn, deci în total 6, îi numim țapi de 6.
Masculii poartă cranii cu proeminențele craniului ce se formează începând din august –
septembrie la iezii normali, iar primele coarne se curăță în decembrie. Procesul căderii și apoi al
dezvoltării coarnelor se petrece în perioadă încetării activității testiculare. Cele mai bune coarne
se vor produce la vârsta de 5 -8 ani.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

45
Mărimea și forma trofeelor de țap este legată de însușiri le ereditare, condiții staționare și
hrană. Aprecierea valorii trofeului se face în funcție de greutate, d eschiderea coarnelor, perlaj,
etc. Trofe ele cu cea mai bună valoare se întâlnesc î n zona Baisa –Agafton , pre zentând rozete
bine dezvoltate și un perlaj bine pronunțat , în comparație cu cele din zona ș leaului Siretului.
Pentru aprecierea vârstei căp riorilo r se urmăresc comportamentul animalului și forma
corpului. Astfel căpriorul mai tânăr are un corp zvelt, gâtul subțire, ține capu l sus, năpârlește mai
devreme, e ste îndrăzneț, iese seara mai devreme din pădure, se retrage dimineața mai târziu, spre
deosebi re de cel bătrân, care are un corp mai plin, gâtul m ai gros și o prudență mai mare.
Longevitatea este de circa 15 ani.
Cel mai dezvoltat este mirosul, apoi auzul dar și gustul este deosebit de pronunțat, dat
fiind că la pășunatul de noapte, când nu se poa te servi de văz, țapul ajutat de miros reușește să -și
aleagă plantele ce -i convin.
Arealul preferat al căpriorului este reprezentat de regiunile de șes și de deal cu alternanțe
între terenurile agricole, fânețe și trupuri de pădure cu vârste variate consti tuite din foioase sau
amestec de foioase cu rășinoase cu un bogat subarboret de 1 -2 m înălțime, în care căpriorul
găsește adăpost și hrană d in frunze vara și lujeri iarna .
În fondul de vânătoare nr.3 C orni, căpriorul este întâlnit mai ales în apropierea s atelor
Balta Arsă, Orășeni -Deal unde pădurea ocupă cea mare suprafață din totalul pădurii de pe fondul
de vânătoare, dar îi întâlnim și în Lunca Siretului, în trupurile mici de pădure.
Căpriorul este un animal foarte pretențios la calitatea hranei fiind cu noscut drept
consumatorul a peste 400 de specii de plante. În t impul hrănirii se deplasează în continuu
culegând mugurii și inflorescențele plantelor, astfel încât nu se poate observa locul în care s -a
hrănit. Consumă graminee în proporție de 20%, iar legum inoase circa 40%. O pondere mare în
hrana căpriorului o au lujerii și frunzele de arbori și arbuști. Poate produce pagube însemnate în
plantațiile forestiere prin ciupirea l ujerului terminal al puieților.
Principalul dușman al căpriorului este câinele , reprezentând un real pericol pentru
creșterea efectivelor de căprior.
Suprafața mare de pădure, alternanța cu plantațiile tinere, prezența golurilor și a
poienilor, a fânețelor , în colaborare cu o rețea hidrologică bogată î i conferă acestei specii condiții
bune pentru hrană, răspândire, reproducere.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

46

MISTREȚUL – SUS SCROFA

Figu ra nr. 19 – Mistreț ;

Din punct de vedere al efectivelor, fondul de vânătoare nr. 3 Corni are o populație de
mistreți care se întinde în toată zona, excepție fiind Lunca Siretului.
Când sunt fătați purceii au corpul acoperit cu un pă r lânos de culoare brun -gălbuie , cu
dungi longitudi nale deschise. În cursul verii îi cresc peri lungi de iarnă, începe a i se contura și
coama, iar în august, dungile deschise dispar. Treptat, culoarea devine brună închis, încât iarna
este cam la fel cu a celor adulți numai că părul nu este așa aspru, ci mai lânos.
Dimorfismul sexual c onstă în colți care la masculii de 2 ani sunt vizibili și cresc cu
vârsta. La femelă ei sunt mici și nu se văd decât dacă gura le este deschisă. Masculii mai pot fi
recunoscuți și după părul penisal, care atunci când vierul stă în profil se observă foarte bine,
având forma unei pensule.
Colții armă, care sunt și cei mai mari , consti tuie o adevărată armă de atac și apărare a
mistrețului mascul; cei din maxilarul superior servesc doar pentru ascuțirea colților armă,
ascuțire care se produce prin frecare cu ocazia deschiderii și închider ii gurii la mestecarea hranei.
La vier, creșterea accentuată a colților din maxilarul inferior începe la vârsta de 1 an, iar
tocirea la 16 – 18 luni .
Caracteristic pentru fondul de vânătoare 3 Corni , calitatea tro feelor la mistreț este scăzută
în comparaț ie cu trofeele din zona montană , lucru datora t lips ei solurilor calcaroase cât ș i a
calciului .

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

47
Femelele ajung la maturitate sexuală în mod normal la vârsta de 1,6 ani dar în anii cu
fructificație de ghindă, cam o treime din purcelele fătate în anul respectiv care au vârsta cam de
8-9 luni, se împerechează și ele, contribuind astfel la majorarea sporului anual.
Perioada de rut este foarte lungă; s -au observat împerecheri din octombrie până în mai,
dar punctul culminant este în decembrie cu cca. 40% din femele, iar în noiemb rie și ianuarie cu
câte 20% în fiec are lună; restul de 20% se repartizează asupra celorlalte luni ale perioadei.

Mistrețul este un animal omnivor, hran a vegetală de bază o constituie ghinda și jirul.
Ghinda este consumat ă din octombrie până în aprilie -mai, chiar după ce a încolțit. Dintr e plante,
consumă în special ferigi, care au un rizom dezvoltat. Începând din luna iulie se semnalează
concentrări de mistreț în zonele cu culturi agricole, fapt care contribuie la o atitudine negativă a
populației față de specie, materializată prin cazuri de braconaj cu lațul. În perioada de iarnă,
mistreții se retrag iar la adăpostul pădurii fiind întâlniți în zonele cu platouri însorite și în desișuri
unde au condiții de liniște și hrană.

IEPURELE – LEPUS EUROPAEUS

Figura nr. 20 – Iepure

În fondul de vânătoare nr.3 Corni, iepurele se întâlnește cel mai mult în partea de centru
si sud a fondului deoarece acolo este cea mai mare suprafață de deal și câmp, arealul preferat al
iepurelui.
Iepurele este un animal de noapte. Numai în perioada reproducerii poate fi văzut și peste
zi. Iarna, când ziua este scurtă, iese la păscut seara, când începe să se întunece, și se înapoiază în

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

48
culcușul său, dimineața înainte să se facă ziuă; vara însă, poate fi văzut și după -amiază, iar
dimineața rămâne afară până la or ele 6 -7.
Hrana constă, în sezon ul de vegetație, din ierburi și buruieni . Preferă lucerna și trifoiul iar
toamna și iarna, hrana de bază este grâul verde, în măsura în care nu este acoperit total de zăpadă
și nu are crusta de gheață. În zăpada afânată, iepurele râcâie cu picioarele dinainte până ajunge la
grâu, dar când este crustă de gheață, acest lucru nu mai este posibil, iar iepurele suferă de foame ;
iarna, hrana este formată din rămurele, muguri, coajă d e puieți sau lăstari tineri, iar din această
cauză se produc pagube în culturile de pomi fructiferi și plantații forestiere , în special în cele de
salcâm.
Iepurii ajung la maturitate a sexuală la vârsta de 7 -8 luni, după V.Cotta și colaboratorii
(2001), care citează pe W.Rieck, iar după Raczynski, masc ulii la 7 luni, iar femelele la 5 -7 luni.
Împerecherea începe primăvara, mai târziu în cei cu ierni aspre. La organismele ieșite slăbite din
iarnă, activitatea sexuală începe târziu. Comportamentul de reproducere se declanșează la
început la iepurii cu vâr sta de un an, și peste un an, în timp ce cei fătați în a doua jumătate a
anului , adică cei sub un an încep împerecherea mai târziu. Începutul împerecherii se poate
constata și după smocurile de păr găsite pe teren, rezultate de la bătaia dintre masculi. Ce a mai
intensă activitate sexuală es te în aprilie – mai, în perioada împerecherii, oricând s -ar produce ea,
pot fi văzuți mai mulți masculi urmărind o femelă, chiar în cursul zilei. Copulația însă are loc de
obicei noaptea. Sarcina durează 42 -43 de zile, du pă care femela fată 1 -5 pui (de regulă 2 -4).
După Rieck, citat de V.Cotta și colaboratorii (2001), 75% din numărul iepuroaicelor fată
de 4 ori pe sezon, iar restul de 25% de 3 ori; aceste date sunt valabil e pentru clima Europei
Centrale .
În ultimul timp un ele lucrări de mecanizare și chimizare a agriculturii fac pagube
însemnate. Dintre boli, coccidioza cauzează pagube mari în special la tineret. Rieck (1955) a
dovedit că, în toamnele umede, un număr mare de pui mor din cauza acestei boli . Acest fapt, la
care se adaugă vremea rea de primăvară, par a fi unele din cauzele principale ale scăderii
efectivelor de iepuri în anii ploioși. Mersul vremii este un factor hotărâtor pentru sporul anual,
dar oricât de favorabil ar fi acesta, dacă numărul de dăunători est e mare, sporul anual rămâne
mic. Mare parte din efectivele de tineret și adulți cad victime răpitoarelor, dar procentul este
greu de stabilit cât anume.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

49

POTÂRNICHEA – PERDIX – PERDI X

Figura nr. 2 1 – Potârniche ;

Potârnichea e ste cunoscută și sub denumirea de potârniche cenușie, fiind o pasăre mult
mai mică decât fazanul, are o greutate medie de 320 – 440 grame .
Fiind o specie de vânat caracteristică terenurilor agricole cultivate, ea se impune în
peisajul fondului datorită sup rafeței arabile mari a fondului adică cca. 64% din suprafața
fondului.
Potârnichea m erită să primească o atenție sporită datorită calității deosebite a cărnii, a
faptului că nu produ ce pagube în culturile agricole, ci din contra contribuie la combaterea
eficientă a dăunătorilor agricoli, deoarece consumă multe semințe de buruieni și gândaci, viermi
și insecte.
Penajul în general este cenușiu, având capul și gușa roșcate maronii, iar abdomenul este
alb, având o pată în formă de potcoavă bine conturată la coc oșel, la femelă e mai ștearsă sau
poate lipsi.
Aripile masculului au niște dungi albe longitudinale, iar la femelă se remarcă și dungi
transversale. Ochii sunt cafenii înconjurați de o sprânceană roșiatică, ciocul cenușiu, picioare
cenușii.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

50
Este o pasăre s edentară, fidelă locului de trai cu o rază de activitate 0,5 – 1 km. Are un
zbor mai greoi, pe distanțe scurte ea, deplasându -se mai mult pe jos.
Pentru protecție, în teren are nevoie de tufișuri pentru adăpost, în special iarna. Preferă
terenuri nisipoas e, cu precipitații puține, ferite de temperaturi extreme, condiții îndeplinite cu
brio de fondul de vânătoare nr. 3 Corni.
Iarna se grupează în stoluri, despărțirea în perechi făcându -se numai primăvara la
împe rechere; este monogamă și caracteristic este f aptul că femela își alege masculul, cu care
împreună cresc pui i.
Efectivele acestei specii, deși foarte prolifică , întâmpină greutăți în creștere datorate
multiplilor dușmani – răpitoare cu păr și pene, ciori, coțofene, ulii, dihor i, pisici și câini hoinar i
etc.

3.2. Studiul bonității fondului de vânătoare și calculul efectivului optim, pentru
principalele specii de vânat;

Bonitatea exprimă, de fapt, valoarea fondului, privind capacitatea acestuia de a asigura
condițiile de existență pentru vânat. În stabilirea bonității unui teren se ține seama de șase grupe
de factori care au influență asupra vânatului: factori geomorfologici, factori edafici, factori
climatici, factori biotici, factori antropogeni și amenajările cu caracter cinegetic din teren. Acești
factori sunt împărțiți în patru grupe:
 factori abiotici;
 factori biotici;
 factori de cultură cinegetică ;
 factori antropici negativi.

Fiecare factor din cei 4 enumerați conține o serie d e elemente care în cadrul cheii de
bonitate sunt cotați cu un anumit număr de puncte. Însumarea punctelor de factori A+B+C+D d ă
numărul total de puncte ce dă categoria de bonitate.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

51
 Determinarea bonității la c ăprior ;
Tabel nr. 16
Nr.
crt. Factorul de mediu Specific staționar Punctaj
A. FACTORI ABIOTICI
1 Altitudinea medie a terenului Terenuri cu altitudinea medie
<300 m 45
2 Temperatura medie a
perioadei mai -iunie >40 C 20
3 Cantitatea m edie de
precipitații în perioada mai-
iunie <100 mm/m2 30
4 Grosimea medie a stratului de
zăpadă; Perioada medie cu
strat de zăpadă Strat de zăpadă 10 – 15 cm .
Perioada medie cu strat de
zăpadă 45 – 60 de zile 50
5 Distribuția rețelei hidrografice Uniform distribuită accesibilă
pe 40 -69% din suprafață 20
TOTAL A 165
B. FACTORI BIOTICI
1 Procentul de împădurire Între 26 și 40 % din suprafața
fondului de vânătoare 20
2 Compoziția arboretului Diverse tari :0,6-0,8
Diverse moi :0,2-0,4 20
3 Subarboretul Pe 0,3 -0,4 din suprafața
pădurii 15
4 Mărimea trupului de pădure Trupuri de pădure între 1001 –
1500 ha 5
5 Culturile agricole Din 3 -5 specii/ 100 ha de
teren agricol 10
6 Mărimea loturilor agricole 4,1-6 ha 5

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

52
7 Fânețe % din terenul agricol >10 % din terenul agricol 20
8 Vegetația lemnoasă în terenul
agricol Vegetația lemnoasă de-a
lungul apelor; livezi și vii pe<
10% din suprafață 20
TOTAL B 115
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ
1 Ogoare de hrană pe timpul
iernii 1-2% din suprafața pădurii ,
cultivate cu specii ce asigură
hrănirea pe timpul iernii 20
2 Hrana complementară pe
timpul iernii și modul de
distribuire Distribuită uniform, conf orm
cu cantitățile stabilite în
instrucțiuni , în perioada dec.-
febr. 30
3 Remize pe teren agricol -hrană
și adăpost Remize pe 10 -30% din
suprafața terenului agricol 20
4 Combaterea câinilor
vagabonzi Combatere tot timpul anului :
câini vagabonzi >4 ex /1000
ha 0
TOTAL C 70
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI
1 Chimizare Se utilizează pe >40% din
suprafața terenului agricol 10
2 Mecanizare Se utilizează pe >40% din
suprafața terenului agricol 10
3 Pășunat Se practică pe 26 -40% din
suprafața fondului de
vânătoare 20
4 Braconaj Există în medie 2 cazuri
descoperite pe an 10
5 Densitatea rețelei de drumuri 1-1,5 km/km² 0

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

53
TOTAL D 50
TOTAL A+B+C+D 400
CATEGORIA DE BONITATE III
DENSITATEA OPTIMĂ LA 1000 HA 40
EFECTIVUL OPTIM 80

 Determinarea bonității la mistreț;
Tabel nr. 17
Nr.
crt. Factorul de mediu Specific staționar Punctaj
A. FACTORI ABIOTICI
1 Altitudinea medie a terenului 0-400 m 30
2 Temperatura medie a
perioadei de fătare >40C 50
3 Cantitatea medie de
precipitații în perioada de
fătare <50 mm 30
4 Grosi mea medie a stratului de
zăpadă; Perioada medie cu
strat de zăpadă Grosimea medie a stratului de
zăpadă 10 -20 cm , perioada cu
strat de zăpadă 31 -40 de zile 40
5 Distribuția reț elei hidrografice Acce sibilă pe 20 -50% din
suprafața fondului de
vânătoare 10
TOTAL A 160
B. FACTORI BIOTICI
1 Procentul de împădurire 31-50 % din suprafața
fondului de vânătoare 35
2 Ponderea claselor de vârsta Clasele I,V,VI pe 30 -34% din
suprafața pădurii 10
3 Formațiuni forestiere 20-50% qvercete, șleauri deal 20

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

54
4 Subarboretul Pe 0,4 -0,7 din suprafața
pădurii 20
5 Culturi agricole Din 6 -8 specii/100 ha 15
6 Vegetația din afara fondului
forestier Perdele de protecție, stuf,
zăvoaie, mărăcinișuri pe 3 -6%
din suprafața fondului de
vânătoare 20
7
Biomasa accesibilă în timpul
iernii 100-151 kg/ha
20

TOTAL B 140
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ
1 Terenuri pentru hrană în
timpul iernii 1-2 ha /1000 ha din suprafața
fondului de vânătoare 30
2 Hrana administrată pe timpul
iernii și modul de distribuire Cantitatea din in strucțiuni ;
uniform distribuită pe
perioada cu strat de zăpadă, în
teritoriul de iernat 60
3 Raportul numeric prădători
naturali/mistreț Raportul numeric între <1:10 10
4 Câini hoinari la 1000 ha >4 ex./1000 ha 0
TOTAL C 100
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI
1 Pășunatul Se practică pe >30 % din
suprafața fondului de
vânătoare 0
2 Braconajul Exista 2 cazuri descoperite 30
3 Creșterea porcilor domestici În incinte închise ; porcii
domestici nu sunt vaccinați 20
4 Densitatea rețelei de drumuri >2 km /km² 0
TOTAL D 50

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

55
TOTAL A+B+C+D 450
CATEGORIA DE BONITATE III
DENSITATEA OPTIMĂ LA 1000 HA 9
EFECTIVUL OPTIM 18

 Determinarea bonității la iepure;
Tabel nr. 18

Nr.
crt. Factorul de mediu Specific staționar Punctaj
A. FACTORI ABIOTICI
1 Altitudinea medie a terenului 201-400 m 75
2 Temperatura medie a
perioadei martie – mai Între 3 -4°C 35
3 Cantitatea medie de
precipitații în perioadă martie
– mai 141-161 mm 20
4 Grosi mea medie a stratului de
zăpadă; Perioada medie cu
strat de zăpadă Strat de zăpadă >20 cm
Perioada medie cu strat de
zăpadă >60 de zile 25
TOTAL A 155

B. FACTORI BIOTICI
1 Mărimea trupurilor de pădure 751 -1000 ha 10
2 Procentul de împădurire 21-30 % din suprafața
fondului de vânătoare 10
3 Subarboretul Pe 0.4 -0.5 din suprafața
pădurii 10
4 Lungimea lizierei <1 km /100 ha 5
5 Culturi agricole Din 3 -5 specii/100 ha 10
6 Mărimea medie a loturilor
agricole 4.1-6 ha 10

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

56
7 Vegetația lemnoasă în teren
agricol Pe 4-7 % din suprafața
terenului agricol 20
8 Terenuri furajere (specii și
mod de recoltare) Graminee dominante;
recoltare >50% mecanizată 5
9 Biomasa accesibilă în timpul
iernii 100-150 kg/ha 20
TOTAL B 100

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ
1 Ogoare specifice cu hrana pe
timpul iernii 0,1-0,2 ha/100 ha de pădure 20
2 Hrana administrată pe timpul
iernii și modul de distribuire Cantitatea din instrucțiuni;
uniform distribuită pe
perioada cu strat de zăpadă 35
3 Combaterea câinilor și
pisicilor hoinare Combatere tot timpul anului ;
în teren exista > 4 ex./1000 ha 0
4 Raportul numeric de prădători
naturali/iepure 1 :10-1 :20 20
TOTAL C 75

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI
1 Chimizare Se utilizează pe 26 -40% din
suprafața terenului agricol 10
2 Mecanizare Se utilizează pe 25 -40% din
suprafața terenului agricol 10
3 Pășunat Se practică pe 20 -40% din
suprafața fondului de
vânătoare 20
4 Braconaj Exista > 2 cazuri descoperite 0
5 Densitatea rețelei de drumuri > 2 km/km² 0

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

57
TOTAL D 40
TOTAL A+B+C+D 370
CATEGORIA DE BONITATE III
DENSITATEA OPTIMĂ LA 1000 HA 330
EFECTIVUL OPTIM 650

 Determinarea bonității la potârniche;

Tabel nr. 19

Nr.
crt. Factorul de mediu Specific staționar Punctaj
A. FACTORI ABIOTICI
1 Altitudinea medie a terenului 201-400 m 75
2 Temperatura medie a perioadei
martie – mai Între 3 -4°C 35
3 Cantitatea m edie de precipitații
în perioada martie – mai 141-161 mm 20
4 Grosi mea medie a stratului de
zăpadă; Perioada medie cu strat
de zăpadă Strat de zăpadă intre 10 -15 cm ;
perioada medie cu strat de
zăpad ă între 45 -60 de zile 50
TOTAL A 180

B. FACTORI BIOTICI
1 Mărimea trupurilor de pădure 501-750 ha 15
2 Procentul de împădurire 21-30 % din suprafața fondului
de vânătoare 15
3 Subarboretul Pe 0.6 -0.8 din suprafața pădurii 20
4 Lungimea lizierei 1.5-2.0 km/100 ha 15
5 Culturi agricole Din 6 -8 specii/100 ha 20
6 Mărimea medie a loturilor
agricole 4.1-6 ha 10

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

58
7 Vegetația lemnoasă în teren
agricol Pe 4-7 5 din suprafața terenului
agricol 20
8 Terenuri furajere (specii și mod
de recoltare) Leguminoase dominante;
recoltare manuală 20
9 Biomasa accesibilă în timpul
iernii 100-150 kg/ha 20
TOTAL B 155

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ
1 Ogoare specifice cu hrană pe
timpul iernii 0,1-0,2 ha/100 ha de pădure 20
2 Hrana administrată pe timpul
iernii și modul de distribuire Cantitatea din instrucțiuni ;
uniform distribuită pe perioadă
cu strat de zăpadă 35
3 Combaterea câinilor și pisicilor
hoinare Combatere tot timpul anului; în
teren există 3-4 ex./1000 ha 20
4 Raportul numeric de prădători
naturali/iepure 1 :10-1 :20 20
TOTAL C 95

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI
1 Chimizare Se utilizează pe 26 -40% din
suprafața terenului agricol 10
2 Mecanizare Se utilizează pe<25 % din
suprafața terenului agricol 20
3 Pășunat Se practică pe 20 -40% din
suprafața fondului de vânătoare 20
4 Braconaj Exista >2 cazuri descoperite 0
5 Densitatea rețelei de drumuri > 2 km/km² 0
TOTAL D 50

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

59
TOTAL A+B+C+D 480
CATEGORIA DE BONITATE III
DENSITATEA OPTIMĂ LA 1000 HA 70
EFECTIVUL OPTIM 130

3.3. Compararea efectivelor reale cu efectivele optime calculat e;

În tabelul următor sunt prezentate comparativ efectivele optime din fișa de calcul a bonității
și efectivele reale pe anul 2014:

Tabel nr. 20

Specia Categoria de
bonitate Efectiv
optim Efectiv real Diferența
Căprior III 80 90 +10
Mistreț III 18 23 +5
Iepure III 650 750 +100
Potârniche III 130 50 -80

În tabelul anterior se poate observa că efectivele reale pentru căprior, mistreț și iepur e
sunt superioare celor optime.
Din c alculul noii bonități a fondului nr. 3 C orni rezultă că respectivul teren poate satisface
în condiții optime efective mai mari decât cele actuale.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

60
3.4. Calculul recoltei și normalizarea efectivelor principalelor specii de vânat;

Calculul recoltei pentru c ăprior;
Tabel nr. 21
Anul
(sezonul) Efectiv
optim
buc. Efectiv
real
buc. Spor anual Indice de
efectiv
Er / Eo Recolta
calculată
-Rc- Efectivul
potențial
-Ep- % buc.
2015 80 90 15 14 1,12 17 87
2016 80 87 15 13 1,08 15 85
2017 80 85 15 13 1,06 14 84
2018 80 84 15 13 1,05 14 83
2019 80 83 15 12 1,03 13 82
2020 80 82 15 12 1,02 13 81
2021 80 81 15 12 1,01 12 81
2022 80 80 15 12 1 12 80

Calculul recoltei pentru m istreț;
Tabel nr. 22
Anul
(sezonul) Efectiv
optim
buc. Efectiv
real
buc. Spor anual Indice de
efectiv
Er / Eo Recolta
calculată
-Rc- Efectivul
potențial
-Ep- % buc.
2015 18 23 25 6 1,2 7 22
2016 18 22 25 6 1,2 7 21
2017 18 21 25 5 1,16 6 20
2018 18 20 25 5 1,11 6 19
2019 18 19 25 5 1,05 5 19

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

61
Calculul recoltei pentru i epure;
Tabel nr. 2 3
Anul
(sezonul) Efectiv
optim
buc. Efectiv
real
buc. Spor anual Indice de
efectiv
Er / Eo Recolta
calculată
-Rc- Efectivul
potențial
-Ep- % buc.
2015 650 750 20 150 1,15 175 725
2016 650 725 20 145 1,11 164 706
2017 650 706 20 141 1,08 155 692
2018 650 692 20 138 1,06 149 681
2019 650 681 20 136 1,04 144 673
2020 650 673 20 135 1,03 141 667
2021 650 667 20 133 1,02 137 663
2022 650 663 20 133 1,02 136 660
2023 650 660 20 132 1,01 135 657
2024 650 657 20 131 1,01 133 655
2025 650 655 20 131 1,007 132 654
2026 650 654 20 131 1,006 132 653
2027 650 653 20 131 1,004 132 652
2028 650 652 20 130 1,003 131 651
2029 650 651 20 130 1,001 131 650
2030 650 650 20 130 1 130 650

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

62

Calculul recoltei pentru p otârniche;
Tabel nr. 2 4
Anul
(sezonul) Efectiv
optim
buc. Efectiv
real
buc. Spor anual Indice de
efectiv
Er / Eo Recolta
calculată
-Rc- Efectivul
potențial
-Ep- % buc.
2015 130 50 20 10 0,38 – 60
2016 130 60 20 12 0,46 – 72
2017 130 72 20 14 0,55 – 86
2018 130 86 20 17 0,66 – 103
2019 130 103 20 21 0,79 5 119
2020 130 119 20 24 0,91 6 137
2021 130 137 20 27 1,05 29 135
2022 130 135 20 27 1,03 28 134
2023 130 134 20 27 1,03 28 133
2024 130 133 20 27 1,02 28 132
2025 130 132 20 26 1,01 27 131
2026 130 131 20 26 1,007 26 131

3.5. Propuneri de îmbunătățire a organizării fondului, a pazei și a combaterii
braconajului ;

În ceea ce privește gestionarea efectivă a fondului , membrii vânători de pe fondul nr. 3
Corni împreună cu paznicul de vânătoare cât și cu conducerea asociației să intensifice acțiunile
de pază și patrulare pe timp de zi și de noapte pe suprafața fondului de vânătoare, cât și atragerea
pădurarilor care au cantoanele silvice în fondul de vânătoare respectiv, să participe efectiv la
paza fondului de vânătoare, realizâ ndu-se în acest sens o dublă colaborare benefică, atât prin
paza fondului de vânătoare, cât și celui forestier.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

63
Pentru o gestionare cât mai bună a fondului, paznicul de vânătoare, cât și membrii
vânători , să participe la lucrările de evaluare și observare a vânatului, dar și la hră nirea acestuia
în timpul iernii, să se organizeze patrulări mixte în pădure atât împotriva delictelor silvice, dar și
a cazurilor de braconaj iar pentru paznicul de vânătoare să se achiziționeze un mijloc de transport
mai rapid (motocicleta, ATV sau o mașină de teren ) pentru a controla fondul mult mai ușor.

3.6. Măsuri propuse pentru prevenire a îmbolnăvirilor vânatu lui și transmiterii unor
boli;

Pe fondul de vânătoare nr.3 Corni se aplică următoarele măsuri pentru prevenir ea
îmbolnăvirii vânatului și transmiterea bolilor :
 se va interzice accesul animalelor domestice în pădure;
 câinii folosiți la vânătoare vor fi vaccinați;
 menținerea unei igiene corespunzătoare în jurul hrănitorilor și al sărăriilor;
 interzice rea evacuării pe câmp a g unoiului de grajd;
 combaterea răzătoarelor în locurile de depozitare a furajelor;
 se vor respecta tehnologiile de recoltare și conservare a furajelor;

3.7. Îmbunătățirea condițiilor de hrană naturală și reducerea concurenței la hrană ;

Toate măsurile de gospodărire ale pădurii trebuie luate atât în scopul conservării
fondului forestier dar și al ocrotirii faunei .
Ocolul silvic trebuie să promoveze speciile forestiere valoroase din punct de vedere al
calității lemnului dar și pe cele producăto are de fructe și semințe pentru vânat.
Lucrările de exploatare trebuie să se facă cu minimum de pierderi în rândul arbuștilor și
subarbuștilor existenți dar și a păturii erbacee, de asemenea să se protejeze pe cât posibil arborii
maturi producători de fru cte și semințe . Prin aceasta se mărește baza de nutriție naturală a
vânatului.
Concurența cea mai mare la hrană pe fondul de vânătoare pentru căprior este pășunatul
oilor și vitelor în pădure și în apropierea acesteia. Pentru reducera concurenței la hrană pășun atul
turmelor și cirezilor se v a face organizat și numai în sectoarele stabilite.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

64

3.8. Îmbunătățirea condițiilor de liniște, adăpost și ocrotire a puilor ;

Deoarece majoritatea lucrărilor agricole se execută mecanizat , pierderile în rândul generației
tinere de vânat (pui de căprioară, de iepure, de fazan, ponte de potârnichi și fazan) sunt din ce în
ce mai mari .
Condițiile de liniște și adă post se pot face prin c ombaterea câinilor hoinari, combaterea
răpitoarelor și ținerea lor la un efecti v care să nu reprezinte un pericol, ci doar să ajute la selecția
naturală.
Pentru a asigura condiț iile de liniște pentru vâ nat, turismul se va face doar pe traseele
determinate. Închider ea principalelor drumuri forestiere cu bariere pentru interzicer ea
persoanelor cu atv -uri, motociclete ș i alte mij loace de transport care perturbă liniștea vâna tului.
Pășunatul în zonă se desfășoară organizat și fiecare turmă de vaci și oi este păzită de
ciobani, iar numărul câinilor da la turme nu este mai mare de 5. Se înt âmplă cazuri rare când
animale domestice nesupravegheate intră și pășunează în pădure, în special la liziera pădurii.
Pășunatul și prezența câinilor constituie un factor de stres pentru vânat, în special în
perioada de creștere a puilor.

3.9. Propuneri p entru evita rea pagubelor cauzate de vânat î n culturile agricole,
forestiere și în zootehnie ;

În cadrul fondului de vânătoare nr. 3 Corni nu se înregistrează pagube cauzate de vânat. În
pădure chiar dacă se înregistrează mici pagube produse de roaderea unor puieți, de cojiri, de
călcarea puieților, aceste pagube sunt nesemnificative și nu compromit culturile respective.
În acest fond apar unele pagube în culturile de porumb produse de mistreț, dar până în
prezent asociați a nu a primit nici o reclamaț ie și nu a fost nevoit ă să plătească despăgubiri.
Pentru evitarea acestor pagube, mistreții trebuie hrăniți în diferite puncte distribuite uniform
în pădure , pe raza fondului de vânătoare, trebuie recoltați până când se ajunge la numărul optim
de exemplare și trebuie organizate goane în culturile de porumb pentru a fugări vânatul în
pădure, cât mai departe de acestea.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

65

3.10. Stabilirea necesarului de hrană complementară și sare pentru principalele specii
de vânat, în funcție d e evoluția efectivelo r.

Fiecare specie va beneficia de anumite sortimente și c antități de hrană complementară în
funcție de intensitatea procesului de gospodărire.
Sezonul d e alimentare a fost stabilit la 90 zile /an pentru căprior, iepure și potârniche, i ar
în cazul mistrețului s -a stabilit o perioadă de hrănire de 150 de zile. Suculente le se vor administra
în perioada cu temperaturi mai mari de 0 C, iar în cazul în care timpul nu va permite se va
administra în locul hranei suculente hrană concentrată.
Ținând cont de efectivele reale de vânat ce se găsesc pe sup rafața fondului cinegetic , dar
și pe baza datelor pri vind necesarul minim orientativ , confo rm contractului de gestionare , în
tabelul de mai jos, am realiz at calculul necesarului de hrană complementară la principalele specii
de vânat de pe fondul cinegetic 3 Corni pentru anul 2015, 2016 și 2017 .

Tabel nr. 25

Nr. crt.
Specia În per ioada 1 noiembrie – 31 martie – kg/ ex.
Efectiv
real Din care
Concentrate Fân
masă
verde Suculente
1. Mistreț 23 900 900
2. Căprior 90 1700
3. Iepure 750 1275
4. Potârniche 50 300 300
Total 1200 2975 1200

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

66
Necesarul minim de sare pentru efectivele de vânat de pe fondul c inegetic 3 Corni este
următorul :
Tabel nr. 26
Nr.
Crt. Specia Efectiv real Necesar de sare
Kg/an
1. Căprior 90 270
2. Mistreț 23 115

3.11. Hrana ce va fi produsă și hrana care se va achiziționa.

Pe fondul nr .3 Corni există o suprafață de 1,5 ha ogoare de hrană, amplasate pe trei
puncte diferite, terenul fiind concesionat de către asociație de la proprietari.
Terenuril e au fost însămânțate cu porumb 0,5 ha cu o producție de 2,5 t/an, lucernă 0,5 ha
cu o producție de 3 t fân/an și sfeclă furajeră 0,5 ha cu o producție de 15 tone/an . Producția de pe
aceste ogoare este depozitată la locuința paznicului în com. Orășeni Deal unde este conser vată și
servită iarna vânatului.
Fânul este recoltat atât de pe ogoarele de hrană cât și de pe pajiștile naturale. Recoltarea
se face atunci când plantele au înflorit parțial , uscarea acestuia după cosire se face , dacă este
posibil , pe capre sau garduri de lemn, și pe sol.

3.12. Frunzarele pentru vâ nat;

Frunzarele sunt furaje valoroase și care nu implică cheltuieli mari din partea deținătorului
fondului și se pot executa foarte ușor, fiind la îndemâna oricărui paznic de vânătoare. Ele se
depun direct în hrănitori scutind munca d e aprovizionare în timpul iernii iar vânatul le are
permanent la dispoziție.
Dintre speciile folosite pentru recoltarea de frunzare amintim salcia căprească, teiul,
zmeurul și socul. Perioada de recoltare a fost la sfârșitul lunii mai până la sfâ rșitul lunii iunie, în
funcție de mersul vremii. Recoltarea s -a făcut în zilele fără ploaie, iar uscarea s -a făcut la umbră,
pentru a evita o rapidă diminuare a apei, ceea ce ar determina pierderea unor substanțe nutritive
din frunze.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

67
CAP. IV. COMPLETAREA AMENAJĂRII FONDULUI DE VÂNĂTOARE ÎN FUNC ȚIE
DE EVOLUȚIA EFECTIVE LOR DE VÂNAT ȘI A SI TUAȚIEI DIN TEREN ;
4.1. Studiul răspândirii vânatului în diferite perioade ale anului ;
Speciile principale de vânat care viețuiesc pe raza fondului de v ânătoare luat în st udiu se
intalnesc în pădure dar și î n zonele cu teren arabile, în funcție de nevoile fiecă reia.
Căprior ul din fondul de vânătoare nr. 3 Corni, în perioada de vară -toamnă își împarte
activitatea între cele două folosințe ale fondului, pădure și teren arabil.
Vara îl întâlnim destul de des în culturile ag ricole din apropierea pădurii. Acesta i ese
seara din pădure și se întoarce dimineața, hrănindu -se toată noaptea cu aceste culturi , la început
în culturile cu lucernă, trifoi, apoi în grâne, floar ea soarelui, porumb. În perioada de vară -toamnă
sunt puține exemplare care se retrag în pădure în timpul zilei, maj oritatea rămânând pe câmp.
Căpriorul rămâne în terenurile agricole până la recoltarea culturilor după care se retrage în
pădure, iar apariția lui pe terenurile agricole devine din ce în ce mai rară.
Odată cu venirea toamnei, când vegetația din câmpul agricol s -a recoltat, întâlnim tot mai
puțini căpriori pe aceste terenuri, deoarece se împuținează hrana și dispare adăpostul, ei
retrăgându -se în pădure. Locurile cele mai favorabile din fondu l nr. 3 Corni sunt UP.III , u.a.75,
u.a. 98 ,u.a 106, u.a. 24 .
Vara și toamna mistreții din fondul nr. 3 Corni se deplasează zilnic din pădure în
terenurile agricole, dar numai noaptea ies din pădure , seara în amurg și se retrag dimineața
devreme. Ies de obicei în culturile agricole numai când acestea sunt mari, când grâul și ovăzul
sunt în lapte, când lucerna este mare.
În partea a doua a verii , spre începutul toamnei , ies mai des în lanurile de floarea soa relui
și porumb. Dacă aceste culturi sunt extinse pe suprafețe mari și sunt liniștite, rămân mai multe
zile acolo , fără a se retrage ziua la pădure.
În pădure , vara și toamna preferă arboretele cu consistența plină, desișurile și tufărișurile
umbrite, zonele cu scăldători . Locurile cele mai bune de staționare a le mistrețului sunt în U. P. III
u.a. 44 , u.a 76 , u.a. 102.
Iepurele este vânatul care renunță aproape definitiv vara și toamna la pădur e găsind în
terenul arabil hrană , liniște și adăpost, rar întâlnind iepuri în pădure. Ei se retrag la pădure numai
spre sfârși tul toamnei când nu mai au hrană pe câmp și când culturile de toamnă n -au răsărit încă.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

68
În general , aproape toate exemplarele de vânat din fond , în perioada de iarnă le întâlnim
în pădure atât noaptea cât și ziua.
Vânatul s e retrage la pădure din cauză că în terenul agricol nu mai există surse de hrană,
din cauză că iarna stratul de zăpadă acoper ă solul, astfel dispare și adăpostul devenind vulnerabil
în fața factorilor c limatici: temperatură, vânturi, înghețuri iar vânatul mic este expus și unor
răpitoare cu pene.
Pe timp de iarnă, capriorul umblă prin pădure după lujeri, frunze, ierburi sau chiar ghinde
iar mistrețul caută de mâncare ghinde , rădăcini și tuberculi , solul fiind mai puțin înghețat.
Primăvara sau chiar iarna , când solul nu este acoperit de zăpadă și au apărut semănăturile
de toamnă verzi, întâlnim frecvent în ter enurile agricole iepuri, fazani și grupuri de căprioare.
Aceste grupuri ies în câmp de obicei noaptea iar ziua se retrag în pădure. În zilele însorite rămân
pe câmp unde consumă grâul proaspăt încolțit.
Primăvara mistreții rămân în pădure unde încearcă să -și găsească hrana necesară traiului.
Nu ap ar în terenurile agricole decât accidental când se deplasează de la un trup de pădure la altul.

4.2. Necesarul de amenajări cinegetice și compararea cu situația actuală din teren ;

Pe raza fondului de vânătoare nr. 3 Corni există un număr de 60 sărării, 15 hrănitori, 5
scăldători, 5 adăpători precum și 0,5 km de poteci de vânătoare. În raza fondului se găsesc 45 de
sărării de tipul cioată, 10 sărării în par despicat si 5 în cadru de lemn.
În cărțile de specialitate , numărul de hrănitor i se face î n funcție de numărul d e exemplare, o
hrănitoare la 5 exemplare. Pe acest fond, efectivul real de căpriori este de 90, deci se propune
contruirea a altor 5 instalații.
Pădurea de pe fondul de vânătoare luat în studiu are 1997 ha. Într -un fond sunt necesare de la
0,1 la 0,5 km d e poteci de vânătoare la 100 ha de pădure, in funcție de cât de deasă este aceasta .
Zona împădurită nu are o consitență atât de mare deci se propune construirea a 0,2 km de poteci
pe 100 ha, în total 4 km.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

69
4.3. Amplasarea amenajărilor vânătorești propu se și eșalo narea execuției lor pe 1 -3 ani.
Întreținerea amenajărilor existente ;

În cadrul proiectului la capi tolul amenajări vânătorești , au fost propuse o serie de lu crări
printre care: poteci de vânătoare 4 km în U.P . III, u.a. 10 3 și hrănitori cervide 5 bucăți în U .P. III,
u.a. 23, u.a. 24 , u.a. 83, u.a. 90, u.a.96.
Hrănitorile pentru cervide sunt prevăzute a se executa în anul 20 15. Aceste lucrări vor fi
executate de către vânători, sub îndrumarea paznicului de vânătoare iar costul materialelor
folos ite se va suporta de către asociație. Hrănitori le sunt ” de tip iesle ”, cu iesle și cu o troacă
pentru hrana granulată iar acoperișul este în 2 ape. Lista materialelor de construcție este formată
din: cherestea, materiale lemnoase locale și carton bitumin at pentru acoperiș.
Pentru 4 km de poteci de vânătoare nu sunt necesa re cheltuieli, având în vedere că se vor
executa cu membri vânători și personalul din cadrul A.J.V.P.S. Botoșani constând în operațiunea
simplă de înlăturare a litierei și a stratului erbaceu, rămânând solul curat.

4.4. Necesarul de instalații cinegetice și compararea cu situația actuală ;

În cadrul fondului de vânătoare instalați ile cinegetice sunt reprezentate de un depozit de
hrană precum și un număr de 2 observatoare acoperite. În urmă torii ani se urmărește construirea
unui nou depozit de hrană pe raza fondului în scopul ușurării administrării hranei compleme ntare
și a unui bordei de pândă pentru observarea și recoltarea vânatului.

4.5. Amplasarea instalațiilor vânatorești propuse și eș alonarea lucr ărilor pe 1 -3 ani.
Lucrări de întreținere a celor existente ;

Din rândul acestor instalații, s -a propus executarea în 20 15 a unui bordei de pândă și a unui
depozit de hrană.
Necesitatea unui bordei de pândă a devenit obligatorie în fondul nr. 3 Corni datorită faptului
că în ultimii ani efectivele de vulpe s -au înmulțit și au început să f acă pagube în rândul vânat ului
din zonă. Bordeiul se va amplasa în apropierea trecătorilor practicate de vulpi. Construcția se va
executa în funcție de curenții de aer, amplasarea fiind aproape de un pârâu care, cu zgomotul

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

70
unei mici căderi de apă, va acoperi eventual ele zgomote din bordei. Acesta va fi contruit din
cherestea și materiale lemnoase din zonă dar va fi nevoie și de cuie pentru prinderea acestora.
Bordeiul de pândă va fi amplasat în UP. III , u.a. 17.
În condițiile în care se asigură hrana complementară la vânat în timpul iernii, în cantități
destul de mari, de ordinul tonelor și în condițiile în care o parte din această hrană se produce
chiar în fondul de vânătoare, se impune depozitarea din timpul verii a acestor furaje în zone cât
mai apropiate de locul unde vor fi utilizate iarna. Depozitul de hrană va trebui să fie astfel
realizat încât să adăpostească în bune condiții toată hrana complementară necesară. Amplasarea
lor se va face în apropierea locurilor de hrănire.
Depozitul de hrană va fi amplasat în UP. III, u.a. 81.

4.6. Amplasarea ogoarelor de hrană propuse a se înființa. Lista de lucrări
și materiale necesare ;

ÎNFIINȚARE 0,5 HA OGOR DE HRANĂ – LUCERNĂ
Tabel nr. 27
Nr.
Crt. Denumirea
operațiunii u.m.
(ha) Utilaje și materiale folosite Preț
unit/ha Valoare
totală
1 Arat 0,5 Tractor 400 250
2 Discuit 0,5 Tractor 200 100
3 Semințe 0,5 Lucerna
20 kg 30 600
4 Semănat 0,5 Tractor 300 150
5 Cosit 0.5 Tractor
( 2 coase) 300 300
Total 1250 lei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

71
DEVIZ ÎNFIINȚARE 0,5 HA OGOR DE HRANĂ – PORUMB
Tabel nr. 28
Nr.
Crt. Denumirea
operațiunii u.m.
(ha) Utilaje și materiale folosite Preț
unit/ha Valoare
totală
1 Arat 0,5 Tractor 400 200
2 Discuit 0,5 Tractor 200 100
3 Semințe 0,5 Pionierr 30 600
4 Semănat 0,5 Tractor 300 150
5 Prășit 0,5 Paznic vânătoare 0 0
6. Ierbicide 0.5 Mistral 180 90
7. Recoltat 0.5 Grupa de vânătoare 0 0
Total 1290 lei

DEVIZ ÎNFIINȚARE 0,5 HA OGOR HRANĂ SFECLĂ FURAJERĂ
Tabel nr. 29
Nr.
Crt. Denumirea
operațiunii u.m.
(ha) Utilaje și materiale folosite Preț
unit/ha Valoare
totală
1 Arat 0,5 Tractor 400 200
2 Discuit 0,5 Tractor 200 100
3 Semințe 0,5 Pionierr 30 600
4 Semănat 0,5 Manual 0 0
5 Prășit 0,5 Paznic vânătoare 0 0
6. Ierbicide 0.5 Mistral 180 90
7. Recoltat 0.5 Grupa de vânătoare 0 0
Total 1100 lei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

72
4.7. Propuneri privind recoltarea și valorificarea vânatului ;

În viitor recoltarea vânatului se va face tot cu membrii vânători , ca și până acum, din cadrul
asociației în special vânatul mic care este inclus în cotizația de vânătoare, dar nu în ultimul rând
și vânatul mare. Se vor continua acțiunile de recoltare a vânatului cu vânători străini la prepelițe,
ciocârlii, sitari, sturzi, o parte din cot a alocata pentru rațe și gâște să lbatice.
Totodată se va aloca pentru vânătorii străini o parte din cota de recoltă la căprior în funcție
de solicitările existente.
În scopul recol tării de vânat mare, paznicul de vânătoare va trebui să facă obser vații
competente și să ofere spre împu șcare vânat cu trofeu mai bun și la urmărirea vânatului de
selecție care și acesta va trebui împușcat în cadrul planului de recoltă.
Căpriorii se vor vâna de re gulă la pândă iar m istreții vor fi împușcați la goană, deoarece
la pân dă s-a constatat că se împușcă mai mulți vieri, iar la ora actuala efectivul se situează peste
optim.
Iepurii vor fi recoltați la goană sau la picior pentru vână torii doritori să -și antreneze câinii
de vânătoare.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

73

CAP. V. VENITURI Ș I CHELTUIELI ESTIMAT E A SE REALIZA ÎN
URMĂTORII ANI ;

5.1. Venituri din vânătoare;

Veniturile din vânătoare se vor obțin e în urma valorificării trofeelor, organizării vânătorii și
în urma vânzării cărnii de vânat.

 Venitul care se va obține după vânzarea trofeelor în sezonul 2015/2016 este următorul:

a) Autorizații individuale cu vânători români:
2 autorizații căprior selecție (2 bucăți*650 lei) 1 300 lei
1 autorizație căprior femela( 1 bucată*400 lei) 400 lei
2 autorizații viezure(2 bucăți*100 lei) 200 lei
b) Autorizații colective cu vânători români:
4 autoriza ții mistreț(4 bucăți*700 lei) 2800 lei
c) Autorizații individuale cu vânători străini:
2 autorizații căprior femela (2 bucăți*150 euro) 1 320 lei
1 autorizație căprior mascul de 3 00 grame (350 euro) 1 540 lei
2 autorizații mistreț (2 bucăți*500 euro ) 4 400 lei
Total venituri din trofee de vânat: 11 960 lei

 Se vind e carnea de vânat care va fi recoltată de vânătorii străini dar și cei din grup a de
vânătoare ;

60 kg căprior * 5 euro/kg = 300 euro 1 320 lei
150 kg mistreț * 4 euro/kg = 600 euro 2 640 lei

Total venituri din carne de vânat : 3 960 lei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

74

 În urma organizării vânătorii s e vor obține urmatoarele venituri de pe urma tarifelor
aplicate:

3 zile*50 euro/zi la căprior (150 euro) 660 lei
5 zile*50 euro/zi la mistreț (250 euro) 1 100 lei
2 zile*3 vânători la prepelițe (300 euro) 1 320 lei
2 zile*2 vânători la rațe și gâște (400 euro) 1 760 lei
3 zile*4 vânători la ciocârlii (600 euro) 2 640 lei.
2 zile*2 vânători la sitari (400 euro) 1 760 lei.

Total venituri din vânat: 9 240 lei

5.2. Venituri din cotizații ;

Veniturile din cotizațiile membrilor vânători sunt astfel:
– cotizația este de 1000 lei x 20 de vânători = 20 .000 lei
Total venituri din cotizație: 20 000 lei

5.3. Venituri din vânatul viu;

Se vor captura un număr de 20 de iepuri vii din cota de recoltă alocată, existând contracte
încheiate în acest sens la preț ul de 80 euro/iepure viu. Î n cazul acestui fond acțiunea de capturare
nu va implica costuri suplimentare folosindu -se ca gona ci membrii vânători din cadrul grupei .
– 20 iepuri vii * 80 euro (1600 euro) = 7040 lei
Total venituri din vânat viu: 7 040 lei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

75
5.4. Alte surse de venit ;

Se vor încheia contracte î ntre aso ciația de vânătoare și primării le comunelor Corni și
Vorona pentru sperierea și combaterea ci orilor și câ inilor de pe raza localităților ce aparțin
comunelor mai sus mențio nate. Valoarea contractelor va fi de 5 000 lei și constă în folosirea a
2000 cartușe în acți unile de combatere și speriere.
Total venituri din contracte : 5 000 lei

Se preconizează ca din donații de la membrii vânători să se obțină suma de 1000 de lei.
Total venituri din donații : 1 000 lei

5.5. Cheltuieli ;
În conformitate cu legea vânătorii, arenda pentru fondul de vânătoare nr. 3 Corni este de
4000 lei.
Total cheltuieli taxă arendă: 4 000 lei
Instalații și amenajări ; Tabel nr. 30
Nr.
Crt. Denumirea amenajării
sau instalației u.m. Cantitate Preț total
(lei)
1. Ogoare de hrană Ha 2 4890
2 Hrănitori cervide Buc 3 1506
4 Depozit hrană Buc 1 2150
5 Observator Buc 1 1275
Total 9 821

Construirea instalațiilor și amenajărilor s -a realizat cu sprijinul membrilor vânători,
valoarea cuprinsă la acest capitolul reprezintă doar costul materialelor.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

76
Achiziționare a de hrană pentru vânat :
Tabel nr. 31
Nr.
Crt Furajul u.m. Cantitate Preț total
lei
1. Porumb t 4 2000
2. Ovăz t 2 2000
3. Sare t 1 1000
Total 5000

Cheltuieli cu personalul:
Tabel nr. 32
Nr.
Crt. DENUMIREA ACȚ IUNII u.m. Cantitate Valoare
(lei)
1 Salariu paznic de vânătoare an 1 12 000
2. Combustibil transport teren l 260 1 500
3. Cartușe combatere buc 120 300
4. Uniformă buc 1 500
5. Rechizite (condică și
documente tipizate) buc 5 450
6. Telefon serviciu buc 1 250
7. Aparat foto buc 1 150
8. Lanternă buc 1 250
TOTAL 15 400

TOTAL CHELTUIELI: 34 221 LEI

5.6. Rentabilitate;
Balanță venituri – cheltuieli;
Tabel nr. 33
Nr.
Crt. Anul de
vânătoare Total venituri Cheltuieli Balanță
venituri/ cheltuieli
1 2015 58 200 lei 34 221 lei + 23 979 lei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

77

În concluzie, la sfâ rșitul anului 2015 au rămas aproximativ 24 000 lei cu care se vor
construi în anii următori un bordei de vânătoare, hrănitori și achiziționarea unei mașini de teren.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
Facultatea d e Silvicultură ș i Exploatări Forestiere PROIECT DE
DIPLOMĂ

78

BIBLIOGRAFIE

 Comșia, A.M. – Biologia și principiile culturii vânatului. Ed. Academiei R.P.R – 1961
 Cotta, V., Bodea, M,. Micu, I, – Vânatul României, Editura Agrosilvică. – 1996
 Marcu, M. – Meteorologie și climatologie forestieră, Ed. Ceres – 1983
 Negruțiu, A. și colab. – Amenajarea fondurilor de vânătoare , Reprografia Universității
Transilvania din Brașov – 2008
 Negruțiu, A. și colab. – Bibliografia cinegetică română, Universitatea Brașov – 1974
 Negruțiu, A. și colab. – Fauna cinegetică și salmonicolă, Ed. ARED – 2000
 Ciulache, S. și Ionac, N. – Atlasu l Climatologic al României, Editura Universitară – 2009 ;
 Cotta, V. și colab. – Vânatul și vânătoarea în România, Editura Ceres, București – 2001;
 Stația meteorologică Botoșani;
 Fișa fondului de vânătoare 2010 -2020.