Șef lucr. Dr. Ing. CONSTANTINESCU MIRCEA CĂTĂLIN Iulie 2019 CRAIOVA ii UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI… [617844]

i
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICĂ ȘI ELECTRONICĂ

PROIECT DE DISERTAȚIE
PUȘCU MIHAI – ALEXANDRU

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Șef lucr. Dr. Ing. CONSTANTINESCU MIRCEA CĂTĂLIN

Iulie 2019
CRAIOVA

ii
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICĂ ȘI ELECTRONICĂ

Comandă la distanța, fără fir, a unei acționări cu motor asincron

PUȘCU MIHAI – ALEXANDRU

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Șef lucr. Dr. Ing. CONSTANTINESCU MIRCEA CĂTĂLIN

Septembrie 2019
CRAIOVA

iii

„Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.”
Proverb popular

iv
DECLARAȚIE DE ORIGI NALITATE

Subsemnatul PUȘCU MIHAI – ALEXANDRU , student: [anonimizat], Calculatoare și Electronică a Universității din Craiova, certific prin
prezenta că am luat la cunoștință de cele preze ntate mai jos și că îmi asum, în acest context, originalitatea
proiectului meu de licență:
• cu titlul Comandă la distanța, fără fir, a unei acționări cu motor asincron,
• coordonată de Șef lucr. Dr. Ing. CONSTANTINESCU MIRCEA CĂTĂLIN,
• prezentată în sesiunea Septembrie 2019
La elaborarea proiectului de licență, se consideră plagiat una dintre următoarele acțiuni:
• reproducerea exactă a cuvintelor unui alt autor, dintr -o altă lucrare, în limba română sau pr in
traducere dintr -o altă limbă, dacă se omit ghilimele și referința precisă,
• redarea cu alte cuvinte, reformularea prin cuvinte proprii sau rezumarea ideilor din alte lucrări, dacă
nu se indică sursa bibliografică,
• prezentarea unor date experimentale ob ținute sau a unor aplicații realizate de alți autori f ără
menționarea corectă a acestor surse,
• însușirea totală sau parțială a unei lucrări în care regulile de mai sus sunt respectate, dar care are alt
autor.
Pentru evitarea acestor situații neplăcute se recomandă:
• plasarea între ghilimele a citatelor dire cte și indicarea referinței într -o listă corespunzătoare la
sfărșitul lucrării,
• indicarea în text a reformulării unei idei, opinii sau teorii și corespunzăt or în lista de referințe a
sursei originale de la care s -a făcut preluarea,
• precizarea sursei de l a care s-au preluat date experimentale, descrieri tehnice, figuri, imagini,
statistici, tabele et caetera,
• precizarea referințelor poate fi omisă dacă se fo losesc informații sau teorii arhicunoscute, a căror
paternitate este unanim cunoscută și acceptată.
Data, Semnătura candidat: [anonimizat],

v
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică

Departamentul de Automatic ă și Electronică Aprobat la data de
…………………
Șef de departament,
Prof. dr. ing.

Cosmin Ionete

PROIECTUL DE DIPLOMĂ

Numele și prenumele student: [anonimizat]:
Pușcu Mihai – Alexandru

Enunțul temei:

Comandă la distanța, fără fir, a unei acționări cu motor
asincron

Datele de pornire:

Folosirea a două module SMX2 -433-5 pentru realizarea unei
comenzi la distanța, fără fir, a unei acționări cu motor asincron
Conținutul proiectului:
1. Introducere
2. Sisteme moderne de comunicari de date prin unde radio
3. Structura sistemului dezvoltat
4. Elemente Software
5. Concluzii
6. Bibliografie
7. Referințe web
8. CD/DVD

Material grafic obligatoriu:
Schema bloc a sistemului

Consultații:
Periodice
Conducătorul științific
(titlul, nume și prenume, semnătura): Șef lucr. Dr. Ing. CONSTANTINESCU MIRCEA CĂTĂLIN

Data eliberării temei:
08.10.2018

Termenul es timat de predare a proiectului:
05.09.2019

Data predării proiectului de către student și
semnătura acestuia:

vi
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică

Departamentul de [Calculatoare și Tehnologia Informației /
Automatică și Electronică / Mecatronic ă și Robotică]

REFERATUL CONDUCĂTORULUI ȘTIINȚIFIC

Numele și prenumele candidatului: Pușcu Mihai – Alexandru
Specializarea: Sisteme automate incorporate
Titlul proiectului: Comandă la distanța, fără fir, a un ei acționări cu motor
asincron
Locația în care s -a realizat practica de
documentare (se bifează una sau mai
multe din opțiunile din dreapta): În facultate □
În producție □
În cercetare □
Altă locație: [se detaliază ]

În urma analizei lucrării candidatului au fost constatate următoarele:
Nivelul documentării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Tipul proiectului Cercetare
□ Proiectare
□ Realizare
practică □ Altul
[se detaliază ]
Aparatul matematic utilizat Simplu
□ Mediu
□ Complex
□ Absent
□
Utilitate Contract de
cercetare □ Cercetare
internă □ Utilare
□ Altul
[se detaliază ]
Redactarea lucrării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Partea grafică, desene Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foart e bună
□
Realizarea
practică Contribuția autorului Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Mare
□ Foarte mare
□
Complexitatea
temei Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□
Analiza cerințelor Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Arhit ectura Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□

vii
Întocmirea
specificațiilor
funcționale Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Implementarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Testarea Insuficientă
□ Satisfăcăt oare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Funcționarea Da
□ Parțială
□ Nu
□
Rezultate experimentale Experiment propriu
□ Preluare din bibliografie
□
Bibliografie Cărți
Reviste
Articole
Referințe web

Comentarii
și
observații

În concluzie, se p ropune:

ADMITEREA PROIECTULUI
□ RESPINGEREA PROIECTULUI
□
Data, Semnătura conducătorului știi nțific,

viii
MULȚUMIRI

Țin să mulțumesc conducătorului ști ințific pentru răb darea și înțelegerea de care a dat
dovadă în explicarea pașilor de urmat în realizarea proiectului și colegilor pentru ajutorul acordat
atunci când am avut nevoie.

1
CUPRINSUL
1.Introducere… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ………. 3
2.Cap.1 Sisteme moderne de comunică ri de date prin unde radio. .5
2.1 Bluetooth… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ….8
2.2 WI-FI……… ……… ……… ……… …….. ………… ……. ….9
2.3 Comunicare LoRa…… ……… ……… ……… ……… ……….11
3.Cap3. Structura sistem ului dezvoltat ………… ……… …….. …….12
3.1 Schema bloc ……… ……… ……… ……… ……… ……… ….12
3.2 Comunicaț ie Modbus ……… …….. ………… ……… ……… 13
3.3 Comunicație serială UART ………… ………..……… ……… 17
3.4 HVR2 – Receptor multi-canal NBFM rezistent la vibraț ii……22
3.5 SMX2 -433-5 – Receptor mic UHF cu mai multe canale ……..32
3.6 Module radio cu bandă multi- canal UHF cu bandă îngustă… .42
3.7 MCP4921/4922 …… ………… ……… ……… ……… ……… 54
3.8 Arduino Mega 2560 Rev3…… ……… ……… ……… ……… 57
4.Cap 4. Elemente So ftware …………… ……… ……… ………. …….6 4
4.1 Arduino IDE ……… ……… ……… ……… ……… …………..64
4.2 Exemplu Program …… ……… ……… ……… ………………..7 3
5.Cap 5.Concluzii ……… ……… ……… ……… ….…………… …….7 3
6.Cap6. Referinț e WEB ……… ……… ……… ……… ….…………… 74
7. CD/DVD… ………… ……… ……… ……… ……… ………… ……..75

2

1. Introducere

Dezvoltarea automatizărilor a căpătat o amploare deosebită în ultimul deceniu. Dezvoltarea
industrială, dar și cea a electronicii a permis scăderea continuă a prețurilor echipamentelor de
automatizare, lucru care a permis creșterea complexitații automatizărilor.
Motoarele asincrone sunt motoarele utilizate pe scară largă în aparatele de uz casnic în
mare măsură, în aplicații agricole și industriale. Motoarele de inducție sunt utilizate în mare măsură
datorită avantajelor sale, cum ar fi design simplu și robust, costuri reduse, întreținere redusă și
conectare directă la o sursă de alimentare cu curent alternat iv.
Utilizarea tehnologiilor wireless în automatizarea industrială și a fabricii este fo arte
atractivă din mai multe motive. Modul wireless de comunicare face configurarea și modificarea
fabricilor mai ușoare, mai ieftine și mai flexibile. Oferă o abordare naturală a comunicării cu
echipamentele mobile, unde firele sunt în pericol constant de rupere.
Aceasta permite noi aplicații în care transmisia fără fir este singura opț iune, de exemplu,
măsurătorile și controlul dispozitivelor rotative sau ex trem de mobile și oferă o abordare nouă a
aplicațiilor existente, de exemplu, localizarea și urmăr irea mărfurilor. Mai mult, sarcini precum
diagnosticarea și întreținerea mașinilor p ot fi mult simplificate prin echiparea personalului de
întreținere cu terminale fără fir. În multe aplicații din fabrică și in domeniul de automatizare,
necesitățile de comunicare sunt în mod tradițional realizate prin tehnologii cu fir. Aceste sisteme
de comunicații au fost concepute special pentru a îndeplini cerințele stringente în timp real și de
fiabilitate găsite în multe aplicații ind ustriale.
Desigur, tehnologiile wireless ar trebui să ofere în mod ideal același tip și calitatea
serviciilor pentru utilizatorii industriali, așa cum fac tehnologiile tradiționale, cu fir. Cu toate
acestea, tehnologiile wir eless diferă în mai multe modur i decât cele cu fir. Aceste diferențe
reprezintă provocări semnificative pentru proiectarea de arhitecturi de rețea, p rotocoale și
instrumente pentru aplicații industriale și de automatizare

3
În capitolul 1 am prezentat o scurta introducere despre tema aleasă cât si aspectele practice
ale acesteia.
În cel de al doilea capitol voi descrie sistemele moderne de comunicați i de date folosind
unde radio.
În capitolul 3 se va descrie structura sistemului dezvoltat .
În cel de al patrulea capitol vor fi descri se elementele software cuprinse in acest proiect.
În capitolul 5 și in capitolul 6 voi menționa toate sursele de unde m -am inspirat si ajutat in
realizarea acestui proiect, acestea fiind bibli ografia si referintele web.

4
Capitolul 2. Sisteme moderne de comunic ări de date prin unde radio

Undele radio sunt un tip de radiații electromagnetice cele mai cunoscute pentru utiliz area
lor în tehnologiile de comunicații, cum ar fi televiziunea, telefoanele mobile și radiourile. Aceste
dispozitive primesc unde radio și le transformă în vibrații mecanice în difuzor pentru a crea unde
sonore.
Spectrul de frecvență radio este o parte relativ mică a spectrului electromagnetic (EM).
Spectrul EM este împărțit, în general, în șapte regiuni, în ordinea descrescătoare a lungimii de undă
și a energiei și frecvenței în creștere
Denumirile comune sunt undele radio, microundele, infraroșia (IR ), lumina vizibilă,
radiațiile ultraviolete (UV), razele X și ra zele gama.

Fig 1.
Spectrul electromagnetic
Frecvențe joase până la medii
Undele radio ELF, cea mai mică dintre toate frecvențele radio, au o lungă distanță și sunt
utile în penetra rea apei și a rocilor pentru comunicarea cu submarinele și cu minele și peșterile din
interior. Cea mai puternică sursă naturală de valuri ELF / VLF este fulgerul. Undele produse de loviturile de trăsnet pot sări înapoi și înapoi între Pământ și ionosferă (stratul atmosferic cu o
concentrație ridicată de ioni și electroni liberi). Aceste tulburări de lumină pot denatura semnalele
radio importante care se deplasează către sateliți.

5
Lămpile radio FM și MF includ radioul marin și de aviație, precum și radiou l comercial
AM (amplitudine modulație), în conformitate cu RF Page. Benzile de frecvențe radio AM se
situează între 535 kilohertzi și 1,7 megahertzi, conform serviciului How Stuff Works. Radioul AM
are o lungă distanță, în special noaptea când ionosfera es te mai bună în refractarea undelor înapoi
pe pământ, dar este supusă unor interferențe care afectează calitatea sunetului. Când un semnal
este blocat parțial – de exemplu, printr -o clădire cu pereți metalici, cum ar fi un zgârie -nori –
volumul sunetului es te redus corespunzător.
Frecvențe mai mari

Fazele HF, VHF și UHF includ radio FM, sunet de televiziune difuzat, radio public,
telefoane mobile și GPS (sistem global de poziționare). Aceste benzi folosesc în mod obișnuit "modulație de frecvență" (FM) pe ntru a codifica sau a imprima un semnal audio sau de date pe
valul purtător. În modularea frecv enței, amplitudinea (intensitatea maximă) a semnalului rămâne
constantă, în timp ce frecvența este variată mai mare sau mai mică la o rată și o mărime corespunză toare semnalului audio sau de date.

FM are o calitate mai bună a semnalului decât AM, deoarece factorii de mediu nu
afectează frecvența în modul în care ele afectează amplitudinea și receptorul ignoră variațiile amplitudinii atâta timp cât semnalul rămân e peste pragul minim. Frecvențele radio FM se situează
între 88 megahertzi și 108 megahertzi, c onform funcției How Stuff Works.
Radio cu undă scurtă
Radioul cu frecvență scurtă folosește frecvențe în banda HF, de la aproximativ 1,7
megahertzi la 30 meg ahertzi. În acest interval, spectrul de frecvențe scurte este împărțit în mai
multe segmente, d intre care unele sunt dedicate posturilor regulate de radiodifuziune. În întreaga
lume există sute de stații de undă scurtă. Stațiile de undă scurtă pot fi auzit e de mii de kilometri,
deoarece semnalele declanșează ionosfera și revin la o distanță de sute sau mii de mile de la punctul
lor de origine.

6
Scopul principal al radioului este de a transmite informații dintr- un loc în altul prin mediile
care intervin (a dică aer, spațiu, materiale neconductoare) fără fire. Pe lângă faptul că este utilizat
pentru transmiterea semna lelor de sunet și de televiziune , radioul este utilizat pentru transmiterea
datelor în formă codificată. În formă de radar, este folosit și pent ru transmiterea de semnale și
recepționarea reflexiilor lor din obiecte în calea lor. Semnalele radio cu rază lu ngă de acțiune
permit astronauți lor să comunice cu pământul de pe lună și să transmită informații din sonde
spațioase în timp ce călătoresc cătr e planete îndepărtate.

Pentru navigația navelor și a aeronavelor se utilizează pe scară largă raza radio, busola
radio (sau direcția de căuta re) și semnalele de timp radio. Semnalele radio trimise de la sateliții
globali de poziționare pot fi, de asemenea, utilizați de către receptoare speciale pentru o indicație precisă a poziției. Radioul digital, atât satelit cât și terestru, oferă claritate și volum audio
îmbunătățite. Diferitele dispozitive de control la distanță, inclusiv sistemele de operare cu ra chete
și artificiale prin satelit și supapele automate în conducte, sunt activate de semnalele radio. Dezvoltarea tranzistorului și a altor d ispozitive microelectronice a dus la dezvoltarea
transmițătoarelor și receptoarelor portabile. Celularele și telefoanele fără fir sunt de fapt
radioreceptoare radio. Multe apeluri telefonice sunt în mod curent transmise prin radio, nu prin
fire; unele sunt trimise prin radio către sateliți de releu. Unele corpuri celeste și gazele interstelare
emit unde radio radio relativ puternice care sunt observate cu telescoapele radio compuse din
receptoare foarte sensibile și antene mari de direcție.

7
2.1 Bluetooth Definiție

O tehnologie Bluetooth este o conexiune wireless de mare viteză cu tehnologie fără fir care
este proiectată să conecteze simultan telefoane sau alte echipamente portabile. Este o specificație (IEEE 802.15.1) pentru utilizarea comunicațiilor radio cu putere redusă pentru a conecta telefoane, calculatoare și alte dispozitive de rețea la distanțe scurte fără fire. Semnalele wireless transmise cu Bluetooth acoperă distanțe scurte, de obicei până la 30 de picioare (10 metri).
Este realizat prin transmițătoare încorporate low -cost în dispozitive. Acesta susține pe
banda de frecvențe de 2.45GHz și poa te suporta până la 721KBps, împreună cu trei canale de voce.
Această bandă de frecvențe a fost anulată prin acord int ernațional pentru util izarea dispozitivelor
industriale, științifice și medicale (ISM) .rd -compatibile cu dispozitivele 1.0.
Bluetooth poate conecta simultan până la "opt dispozitive" și fiecare dispozitiv oferă o
adresă unică de 48 de biți din standardul IEEE 802, conexiunil e făcându- se punct sau punct.
Aplicații Bluetooth:

Desktop PC. Toate dispozitivele periferice (de exemplu, mouse- ul, tastatura, imprimanta,
difuzoare etc.) sunt conectate fără fir la PC.
Sincronizarea automată: acest model de utilizare utilizează paradigma de calcul ascunsă,
care se concentrează asupra aplicațiilor în care dispozitivele efectuează automat anumite ac tivități
în numele utilizatorului, fără intervenția sau conștientizarea utilizatorului.
Transferul multimedia: – Schimbul de date multimedia cum ar fi melodii, clipuri video,
imagini pot fi transferate între dispozitive utilizând Bluetooth.

8
2.2 Wi-Fi
Wi-Fi este un tip de tehnologie wireless. Se numește de obicei ca rețea LAN fără fir (rețea
locală). Wi -Fi permite rețelelor locale să funcționeze fără cabluri și cabluri. Este o alegere populară
pentru rețelele de acasă și de afaceri. Un adaptor wireless al computerului transferă datele într -un
semnal radio și t ransferă datele în antenă pentru utilizatori.
Principiul de funcționare WI -FI
Wi-Fi este o conexiune la internet de mare viteză și conexiune la rețea fără a folosi cabluri
sau fire. Rețeaua fără f ir utilizează trei elemente esențiale, cum ar fi semnalele radio, antena și
routerul. Undele radio sunt chei care fac posibilă rețeaua Wi -Fi. Calculatoarele și telefoanele
mobile sunt pregăti te cu carduri Wi -Fi. Compatibilitatea Wi -Fi folosește o nouă crea ție pentru a fi
constituită în teren conectat la rețeaua comunita ră. Transmisia reală este conectată în succesiune,
de fapt se completează prin navigarea sistemului stereo, precum și prin val oarea firelor cu
monitorul înclinat spre clasificare. Wi- Fi permi te persoanei să acceseze orice web din zona reală
furnizată. Acum puteți genera un sistem în stațiuni, bibliotecă, școli, colegii, campusuri, institute
personale, precum și magazine espresso, precum și la fața locului deschis pentru a vă ajuta
compania să devină mult mai profitabilă și să interacționeze cu clienții prop rii oricând.
Compatibilitatea Wi -Fi poate face navigarea cu privirea la companie, utilizându -le televiziunea
prin cablu inspir atoare, cu mult mai mică forță în jos.
Semnalele radio sunt tra nsmise de la antene și routere încât semnalele sunt recepționate
de receptoarele Wi -Fi, cum ar fi calculatoarele și telefoanele mobile care sunt gata cu carduri Wi –
Fi. Ori de câte ori calculatorul primește semnalele cu o viteză de 100- 150 de metri pentru r outer,
conectați imediat dispozitivul. Gama de Wi -Fi este depende ntă de mediul înconjurător, intervalele
de interior sau de exterior. Cardurile Wi -Fi vor citi semnalele și vor crea o conexiun e la internet
între utilizator și rețea. Viteza dispozitivului ca re utilizează conexiunea Wi -Fi crește pe măsură ce
computerul se apropie de sursa principală și viteza scade, computerul devine mai departe.

9
Aplicații:

• Aplicatii mobile
• Aplicații pentru a faceri
• Aplicații de acasă
• Aplicație computerizată
• Segmentul de automobile
• Navigarea pe internet
• Conferințe video

Avantaje:

• Laptopul fără fir poate fi mutat dintr -un loc în alt loc
• Dispozitivele de comunicație fără fir Wi -Fi pot reduce costurile cablurilor.
• Configurarea și configurarea Wi -Fi este ușoară decât procesul de cablare
• Este complet sigur și nu va interfera cu nicio rețea
• De asemenea, putem conecta internetul prin intermediul punctelor fierbinți
• Putem conecta la internet fără fir
Dezavan taje:

• Wi-Fi generează radiații care pot dăuna sănătății umane
• Trebuie să deconectăm conexiunea Wi -Fi ori de câte ori nu folosim serverul
• Există anumite limite pentru a transfera datele, dar nu putem transfera datele pentru distanțe lungi
• Implementarea Wi -Fi este foarte costisitoare în comparație cu conexiunea prin cablu

10
2.3 Comunicare LoRA
LoRa este o schemă de modulare a spectrului de răspândire proprietate, care este derivată
din modularea Chirp Spread Spectrum (CSS) și care tratează rata de date pentru sensibilitatea într-
o lățime de bandă a canalului fix. Acesta impleme ntează o rată de d ate variabilă, utilizând factori
ortogonali de împrăștiere, care permite proiectantului să comercializeze rata de date pentru interval sau putere, astfel încât să optimizeze performanța rețelei într- o lățime de bandă constantă.
LoRa est e o implementare a stratului PHY și este agnostică cu implementări de nivel
superior. Acest lucru permite ca LoRa să coexiste și să interacționeze cu arhitecturile de rețea existente. Această notă explică unele dintre conceptele de bază ale modulației LoRa și avantajele
pe care această schemă de modulație le poate oferi atunci când se implementează rețele de
comunicații în rețeaua fixă și mobilă de joasă putere în lumea reală.
LoRa utilizează benzi de frecvență radio sub -gigahertz fără licențe, cum ar fi 169 MHz,
433 MH z, 868 MHz (Europa) și 915 MHz (America de Nord). LoRa permite transmisii pe distanțe
lungi (mai mult de 10 km în zonele rurale) cu un consum redus de energie . Tehnologia este
prezentată în două părți: LoRa, stratul fizic și LoRaWAN (rețe aua de zone cu raz ă mare de
acțiune), straturile superioare.

Dispozitivele LoRa au capacități de geolocație utilizate pentru triangularea pozițiilor
dispozitivelor prin intermediul timestampurilor de la gateway -uri. LoRa și LoRaWAN permit
conectivitate p e distanțe lungi pentru dispozitivele Internet de obiecte (IoT) în diferite tipuri de
industrii.

11

Capitolul 3 . Structura sistemului dezvoltat
3.1. Structura bloc generala

Fig 2. Schema bloc generala

Sistemul de comandă radio a motorului asincron are in componență două subsisteme ce
permit comunicația radio realizate in jurul unor module radio SMX2- 433-5 de tip tranceiver.
Un subsistem are rol de emițător, datele transmise fiind generate cu ajutorul unei platforme
Arduino Mega iar cel de -al doilea subsistem are rol de receptor, datele primite fiind interpretate
de către o platformă Arduino mega și transmise către intrările de comandă ale unui convertizor de frecvență. Comenzile către convertizorul de frecvență sunt digitale(pornire motor într-un sens sau
in celălalt) cât și analogic (o ieșire analogică pentru stabilirea referinței de viteză). Semnalul analogic este generat cu ajutorul unui convertor numeric analogic pe 12 biți și blocuri de adaptare semnal.

Semnalele de comandă utilizat or (cele de la subsistemul emițator) sunt preluate prin
intermediul unor elemente de comutație mecanică (butoane). După interpretare este generat un cuvânt de comandă și trimis serial, printr- un port UART al platformei Arduino la modulul radio
SMX2 -433-5.

12
3.2 Modbus

Modbus este un protocol de comunicații seriale, utilizat pentru controlerele logice
programabile (PLC). Modbus a devenit un protocol de comunicare standard și este acum un mijloc
disponibil de obicei pentru conectarea dispozitivelor electronice industriale. Principalele motive
pentru utilizarea Modbus în mediul industrial sunt:
• dezvoltat cu aplicații industriale în minte
• publicat deschis și fără drepturi de autor
• ușor de implementat și întreținut
• mută biți sau cuvinte brute fără a pune multe restricții asupra furnizorilor.

Modbus permite comunicarea între mai multe dispozitive conectate la aceeași rețea, de
exemplu, un sistem care măsoară temperatura și umiditatea și comunică rezultatele către un
computer. Modbus este adesea folosit p entru a conecta un computer de supraveghere cu o unitate
terminală (RTU) de la distanță în sistemele de control de supraveghere și achiziție de date (SCADA).
Multe dintre tipurile de date sunt denumite din utilizarea industriei logicii Ladder și
utilizarea acesteia în releele de conducere: o ieșire fizică pe un singur bit se numește bobină, iar o intrare fizică cu un singur bit se numește o intrare discretă sau un contact.
Tipuri de obiecte Modbus
Următorul este un tabel cu tipurile de obiecte furnizate de un dispozitiv Slave Modbus unui
dispozitiv Master Modbus:
Tipul obiectului Acces Marimea
Bobină Citire -scriere 1 bit
Intrare discretă Numai citire 1 bit
Registrul de intrare Numai citire 16 biti
Registrul de evidență Citire -scriere 16 biti

Tabel 1 : Tipuri de obiecte Modbus

13

Versiuni de protocol
Există versiuni ale protocolului Modbus pentru portul serial și pentru Ethernet și alte
protocoale care acceptă suita de protocoale Internet. Există multe variante de protocoale Modbus:

• Modbus RTU – Acesta este utilizat în comunicarea în serie și folosește o
reprezentare com pactă, binară a datelor pentru comunicarea protocolară. Formatul
RTU urmărește comenzile / datele cu un control de verificare redundanță ciclică ca
un mecanism de verificare a erorilor pentru a asigura fiabilitatea datelor. Modbus
RTU este cea mai comună i mplementare disponibilă pentru Modbus. Un mesaj
Modbus RTU trebuie transmis în mod continuu, fără ezitări între personaje. Mesajele Modbus sunt încadrate (separate) prin perioade de repaus.

• Modbus ASCII – Acesta este utilizat în comunicarea în serie și folosește caractere
ASCII pentru comunicarea protocolară. Formatul ASCII utilizează un control de
control al redundanței longitudinale. Mesajele Modbus ASCII sunt încadrate de către principalul punct (":") și noua linie (CR / LF).

• Modbus TCP / IP sau Modbus TCP – Aceasta este o variantă Modbus folosită pentru
comunicațiile prin rețelele TCP / IP, care se conectează prin portul 502.

Comunicare și dispozitive
Fiecare dispozitiv destinat să comunice folosind Modbus primește o adresă unică. În
rețelele serial e și MB +, numai nodul atribuit ca Master poate iniția o comandă. Pe Ethernet, orice
dispozitiv poate trimite o comandă Modbus, deși numai un dispozitiv principal face acest lucru. O
comandă Modbus conține adresa Modbus a dispozitivului pentru care este de stinată (1 la 247).
Doar dispozitivul intenționat va acționa asupra comenzii, chiar dacă alte dispozitive ar
putea să o primească (o excepție sunt comenzile difuzabile specifice trimise către nodul 0, care sunt acționate, dar nu sunt recunoscute).
Toate comenzile Modbus conțin informații despre sumă de control pentru a permite
destinatarului să detecteze erori de transmisie. Comenzile Modbus de bază pot instrui un RTU să schimbe valoarea într -unul din registrele sale, să controleze sau să citească un port de I / O și să
comande dispozitivul să trimită înapoi una sau mai multe valori conținute în registrele sale.

14

Fig. 3 Schema bloc comuni cații

Fig:4 Conexiunea cu pc -ul

15

Fig. 5 Setări parametrii conexiune

Fig. 6 Rezultate date

16

3.3 Comunicație serială UART
Un transmițător universal asincron (UART) este un dispozitiv hardware pentru comunicații
seriale asincrone în care formatul de date și vitezele de transmisie sunt configurabile. Nivelurile și metodele de semnalizare electric e sunt gestionate de un circuit de conducător auto extern la UART.
Un UART este, de obicei, un circuit integrat (sau o parte a unui) integrat (IC) folosit pentru comunicații seriale pe un port serial al unui computer sau periferic. Unul sau mai multe perif erice
UART sunt integrate în chipurile microcontrolerului. Un dispozitiv asociat, transmițătorul receptor universal -sincron și asincron (USART) susține, de asemenea, funcționarea sincronă.

În comunicația UART, două UART -uri comunică di rect unul cu celălal t. UART -ul de
transmisie convertește datele paralele dintr -un dispozitiv de control ca un procesor în formă de
serie, îl transmite în serie către UART -ul receptoare, care apoi convertește datele seriale înapoi în
date paralele pentru di spozitivul de recepț ie. Doar două fire s unt necesare pentru a transmite date
între două UART -uri. Datele fluxului de la pinul Tx al UART -ului de transmisie la pinul Rx al
UART -ului de recepție:

Fig 7 . Comunicație UART
Receptorul -transmițător universa l asincron (UART) ia octeți de date și transmite biții
individuali într- un mod secvențial. La destinație, un al doilea UART asamblează biți în octeți
compleți. Fiecare UART conține un registru de deplasare, care este metoda fundamentală de conversie între formele seriale și c ele paralele. Transm isia serială a informațiilor digitale (biți)
printr -un singur fir sau alt mediu este mai puțin costisitoare decât transmisia paralelă prin fire
multiple.

17
UART -ul nu generează sau recepționează în mod direct semnalel e externe utilizate între
diferitele echipamente. Dispozitivele separate de interfață sunt utilizate pentru a converti
semnalele de nivel logic ale UART la și de la nivelurile de semnalizare externă, care pot fi nivele standard de tensiune, nivele de curent sau alte semnale.
Comunicarea poate fi simplă (numai într -o singură direcție, fără a prevedea ca dispozitivul
de recepție să trimită informații înapoi la dispozitivul de transmisie), duplex complet (ambele
dispozitive trimite și recepționează în același timp) sau jumătate duplex ).
Formarea datelor

Fig.8 Formarea datelor
Starea inactivă, lipsită de date este de înaltă tensiune sau este alimentată. Aceasta este o
moștenire istorică din telegrafie, în care linia este menținută la înălțime pentru a arăta că linia și
emițătorul nu sunt deteriorate. Fiecare caracter este încadrat ca un bit de început logic scăzut, biți
de date, posibil un bit de paritate și unul sau mai mulți biți de stop. În majoritatea aplicațiilor, cel mai puțin semnificativ bit de date (cel din stânga din această diagramă) este transmis mai întâi.
Bitul de start semnalează receptorului că vine un caracter nou. Următorii cinci până la nouă
biți, în funcție de setul de coduri folosiți, reprezintă caracterul. Dacă se foloseș te un bit de paritate,
acesta va fi plasat după toți biții de date. Următorii doi sau doi biți sunt mereu în starea de marcare (high logic, adică '1') și numiți biții de oprire. Acestea semnalează receptorului că personajul este complet. Deoarece bitul de pornire este logic scăzut ( 0) și bitul de stop este lo gic ridicat (1), există
întotdeauna cel puțin două schimbări de semnal garantate între caractere.
Dacă linia este menținută în condiții logice scăzute pentru mai mult de un timp caracter,
aceasta est e o condiție de întrerupere care poate fi detectată de către UART.

18

Receptor

Toate operațiile hardware -ului UART sunt controlate de un semnal de ceas intern, care
rulează la o rată de viteză mai mare, de obicei de 8 sau 16 ori rata de biți. Receptorul tes tează starea
semnalului de intrare pe fiecare impuls d e ceas, căutând începutul bitului de pornire. Dacă bitul de
pornire aparent durează cel puțin jumătate din timpul de biți, acesta este valabil și semnalează
începutul unui nou caracter. Dacă nu, este considerat un puls fals și es te ignorat.
După ce a așteptat încă un timp de biți, starea liniei este din nou prelevată, iar nivelul
rezultat este tactat într -un registru de deplasare. După ce numărul necesar de perioade de biți pentru
lungimea caracterelor (de la 5 la 8 biti, de obic ei) au trecu t, conținutul registrului de deplasare este
disponibil (în mod paralel) sistemului de recepție. UART -ul va stabili un steguleț indicând date
noi disponibile și poate genera și o întrerupere a procesorului pentru a cere ca procesorul gazdă să transfere datele recepționate.
Comunicarea cu UART -uri nu are de obicei niciun sistem de sincronizare partajat, în afară
de semnalul de comunicare. În mod obișnuit, UART -urile resynchronizează ceasurile lor interne
la fiecare schimbare a liniei de date care nu este cons iderată un impuls fals. Obținerea informațiilor
de sincronizare în acest mod, acestea primesc în mod fiabil când transmițătorul trimite o viteză
ușor diferită decât ar trebui. UART -urile simpliste nu fac acest lucru, în schimb resynchronizează
pe marginea cădere a bitului de pornire și apoi citesc centrul fiecărui bit de date așteptat și acest
sistem funcționează dacă rata de transmisie este suficient de precisă pentru a permite biților de stop să fie eșantionat în mod fiabil.
Transmițător
Opera ția de trans misie este mai simplă, deoarece nu trebuie determinată temporizarea de
la starea liniei și nici nu este legată de intervale fixe de timp. De îndată ce sistemul de expediere depune un caracter în registrul de deplasare (după completarea caracter ului anterio r), UART
generează un bit de pornire, schimbă numărul de biți de date pe linie, generează și trimite bitul de paritate (dacă este folosit ) și trimite biții de oprire.
Deoarece operația full -duplex necesită trimiterea și recepționarea simultan ă a caracter elor,
UART -urile utilizează două registre de deplasare diferite pentru caracterele transmise și
recepționate. UART -urile de înaltă performanță ar putea conține un tampon FIFO (prima în prima

19
ieșire) pentru a permite unui controler CPU sau DMA s ă depună mai multe caractere într -o
explozie în FIFO, decât să depună câte un caracter la un moment dat în FIFO.
Deoarece transmiterea unui singur sau a mai multor caractere poate dura mult timp în raport
cu vitezele procesorului, un UART menține un stega j care arată starea ocupată astfel încât sistemul
gazdă să știe dacă există cel puțin un caracter în memoria tampon de transmisie sau în registrul de
deplasare; "gata pentru caracterul următor" poate fi, de asemenea, semnalat cu o întrerupere.

Aplicații
Transmitarea și recepționarea datelor în cazul comunicatiei prin interfata UART trebuie să
fie realizate cu aceeași viteză de transmisie, lungime de caractere, paritate și oprire pentru o funcționare corectă, interfata UART fiind una asincrona. UART -ul de recepție poate detecta unele
setări necorespunzătoare și poate seta un flag "eroare de încadrare" pentru sistemul gazdă; în cazuri excepționale, UART -ul de recepție va produce un flux neregulat de caractere mutilate și le va
transfera în sistemul gazdă.

Porturile tipice tipice utilizate cu computerele personale conectate la modem utilizează opt
biți de date, nici o paritate și un bit de oprire; pentru această configurație, numărul de caractere ASCII pe secundă este egal cu rata de biți împărțită la 10.
Unele computere de acasă cu costuri foarte scăzute sau sisteme încorporate dispensează cu
un UART și folosesc procesorul pentru a estima starea unui port de intrare sau pentru a manipula direct un port de ieșire pentru transmisia de date. În timp ce procesoru l depinde foarte mult de
alocarea de resurse (de vreme ce procesorul CPU este critic), chip -ul UART poate fi astfel omis,
economisind bani și spațiu. Tehnica este cunoscută sub numele de bâzâit.

20

Structura
Un UART conține, de obicei, următoarele componente:
• un generator de ceas, de obicei un multiplu al ratei de biți pentru a permite
prelevarea probelor în mijlocul unei perioade de biți
• regiștrii pentru intrări și ieșiri
• transmite / primi de control
• citirea / scrierea logicii de control
• tampoane de tra nsmisie / recepție (opțional)
• sistem de memorie de date de sistem (opțional)

21
3.4 HVR2 – Receptor multi -canal NBFM rezistent la vibrații

Receptorul HVR2 este versiunea rezistentă la vibrații ridicată a receptorului RLC2H cu
cost redus. Designul unic a l oscilatorului local face ca unitatea să fie aproape imună la vibrațiile
mecanice sub 500 Hz. Acest lucru face ca HVR2 (cu transmițătorul TLC2H / LMT2 care se
potrivește) să fie utilizat în zone cu probleme mecanice, cum ar fi controlul mac aralelor și
mașinilor, și vehi culele acționate de la distanță.

Fig. 9 – HVR2 – 433 – 5
Caracteristici
• Versiunea de 433 MHz este conformă cu EN 300 220- 3 și EN 301 489 -3
• Superhet dublu performant. PLL sintetizator cu TCXO
• DDC oscilator local
• Filtru frontal SAW
• Rata de date până la 5 kbps pentru modulul standard
• Interval de utilizare de peste 500m
• Complet ecranat. Profil redus
• Interfață bogată în caracteristici (RSSI, bandă de bază analogică și digitală)
• Re-programabil prin interfața RS232
• Condiții d e putere redusă
• Imunitate la vibrații mecanice până la 500 Hz

22
Aplicații
• Vehicule grele / mecanisme (de exemplu macarale)
• Terminale handheld
• Echipamente EPOS, scanere coduri de bare
• Datele loggerilor
• Telemetrie industrială și telecomandă
• Monitorizarea și controlul mediul ui înconjurător
• High -end de securitate și alarme de incendiu
• Sistemele DGPS
• Date despre vehicul / descărcare

Rezumatul tehnic
• Frecvența de operare: 433,05 – 434,775 MHz
• 32 canale
• Tensiune de alimentare: 3.7 – 15V
• Consum curent: 30mA (recepție)
• Rata de tra nsfer a datelor: 5kbps max.
• Sensibilitatea receptorului: -120dBm (pentru SINAD de 12 dB)
• Configurație serial prin RS232 inversat la nivel CMOS de 3V

23

Fig. – Diagrama bloc – HVR2 – 433 – 5

Fig.10 Schema bloc
HVR2

Fig.11 – Footprint HVR2 (vedere de sus)

24
Pin Nume Functie
1 Vcc Alimentare CC (de la 3.7V la 15V, la 30mA).
2 RSSI 0.5V -2.5V nivel CC. Interval 60dB dinamic. 40kW impedanță de
ieșire
3 0V 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
4 RXD 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝑀𝑀 𝐶𝐶ℎ𝑖𝑖𝑀𝑀𝐶𝐶𝑖𝑖𝑖𝑖𝐶𝐶ș𝑖𝑖𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐶𝐶𝑀𝑀𝐶𝐶ă𝐶𝐶𝑖𝑖𝑖𝑖𝐶𝐶ș𝑖𝑖𝐶𝐶𝐶𝐶𝑖𝑖𝑖𝑖𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝑖𝑖ă𝐶𝐶𝐶𝐶47𝑘𝑘𝑘𝑘𝑘𝑘 â𝑖𝑖ă𝐶𝐶𝑀𝑀𝑉𝑉𝐶𝐶𝐶𝐶
5 AF 600 mV audio pk -pk. CC cuplat, aproximativ 0,8V părtinire.
S0/PGM Selecție
canal paralel,
bit 0 True Logic (0V=low). . Pullup slab la 3.5V
Programarea / configurarea frecvenței seriale1

S1 Selecție
canal paralel,
bit 1 True Logic (0V=low). . Pullup slab la 3.5V
S2 Selecție
canal paralel,
bit 2 True Logic (0V=low). . Pullup slab la 3.5V
S3 Selecție
canal paralel,
bit 3 True Logic (0V=low). . Pullup slab la 3.5V

Jumper
S4 Selecție
canal paralel,
bit 4 Jumperul este sudat (S4 = 0), Selectează canalul 16 la canalul 31 la
pasul de 50 kHz.

Tabel 2 : Descrierea pinilor
NOTE:
1. Programarea serial este realizată printr- un flux de date "RS232" (niveluri CMOS 3V),
inversat, la 2400 baud, aplicat pinului S0. Dacă se dorește conectarea la un port RS232 adevărat,
atunci se recom andă un schimbător / tampon de nivel inversor adecvat (Tranzistor MAX232 sau
NPN).
2. Selectarea canalului paralel este printr -o intrare paralelă cu 4 pini (MSB se lectată prin
jumper). 3V nivelurile CMOS ar trebui fi folosit.
3. Așa cum este furnizat, tabelul de frecvență este astfel: ch 16 -31 433,9 – 434,65 MHz
(etape 50KH z) ch 0- 15 433.875 – 434.625 MHz (etape 50KHz) .Canalele 00- 15 nu pot fi accesate
de portul paralel, decât printr -o comandă de serie GOCHAN. Acest format menține
compatibilitatea cu receptoarele RLC2H cu costuri reduse (care sunt livrate împreună cu aceste a)
S4 jumperi nefolosiți, prin urmare, accesând canalele 00 -15). Dacă nu se face nici o conex iune la
porturi, unitatea funcționează pe canalul 31 (434.65MHz)

25
3.4.1 Comenzi de interfață serială

Frecvența / canalul HVR2 poate fi configurat în serie utilizând HyperTerminal sau orice
alt program terminal configurat cu următoarele setări:
2400 baud R S232. 8 biți de date, fără paritate, 1 bit de pornire, 1 sau 2 biți stop.
Datele secundare sunt trim ise unității pe unul dintre pinii selectați de canal paralel (S0).
Este foarte important ca unitatea nu "decodează" comutarea bounce în funcționarea obișnuită ca
un șir de comandă, sau re -scrierea falsă a EEPROM va rezulta. Din acest motiv, utilizatorul trebuie
să trimită șirul de caractere de 16 caractere ENABLESERIALMODE activați complet modul de
comandă serială înainte de a trimite oricare dintre șirurile de comandă listate mai jos. Comanda
modul este dezactivat la pornire sau la primirea unui caracter # .
Datorită naturii complexe a programării DDS în HVR2, utilizatorul nu are acces direct la
registrele sintetizatorului (așa cum este cazul în RLC2 mai simp lu). În schimb, utilizatorul are o
tabelă cu 32 de canale (accesibil prin port paralel sau prin coman da GOCHAN). Fiecare dintre
aceste canale poate fi atribuit uneia dintre frecvențele prestabilite ale lui HVR2 (433,05 – 434,775
MHz) (nota: portul paralel accesează cele 16 canale mai mari, de la 16 la 31, ca și cum un 'scăzut') .

GOCHAN aa Selecția seria l a canalului aa (0 până la 31) (stocată
în EEPROM non -volatil)
HOPPER nn Selectarea temporară a numărului de frecvențe nn
(0 până la 69)
LOAD aa nn Setați o frecvență (nn) pentru canalul aa (canale de
la 0 la 31)
SETPAR Canal selectat de intrări paralele pe 5 biți (4pies S0 –
S3 + S4 întotdeauna ridicate)
SETSER Canal selectat după cea mai recentă operație
GOCHAN
<cr> Intrarea procesului
/ Ștergeți toat e tampoanele
# Dezactivați modul de comandă

Tabel 3 : – Comenzi de interfață serială

26
aa = un număr de canal din două cifre de la 00 la 31 (valorile 00 -15 pot fi selectate numai printr -o
comandă GOCHAN)
nn = "număr de frecvență" abstract referitor la una dintre frecvențele de funcționare pres tabilite

Frecvența canalului = 433,05 + (nn x 0,025) MHz De exemplu: nn = 01 se referă la o frecvență de canal de 433.075MHz, iar comanda:
LOAD 00 01 va seta numărul canalului 0 la 433.075MHz
Notă :
Treb uie să fie permisă o pauză de cel puțin 25 ms între șirurile de comandă ( timpul de programare
EEPROM). HVR2 nu are nici un echivalent cu comanda RLC2 'SINGLE'. Comanda "HOPPER" oferă unele similitudine, dar la pornire (sau comanda SETPAR, SETSER sau GOCH AN), radioul
revine la funcționarea obișnuită

Specificații condensate

Frecvență 433.05 -434.775MHz
Frecvența stabilității ±1.5kHz
Spațierea canalului 25kHz
Număr de canale 32 canale selectate prin interfața RS232
sau 16 canale prin port paralel

Temp eratura de Operare
-10 C până la + 60 grade C (Depozitare -30 C
până la +70 C)
Radiații sparte Conform cu standardele ETSI EN 300 220 -3 și
EN 301 489 -3

Interfață
Utilizator
5pini 0.1" pitch molex
Canal 4pini 0.1" pitch m olex
RF 2pini 0.1" pitch molex

Sensibilitate -112dBm pentru 1 parte la 1000 de REC
-120dBm pentru SINAD de 12 dB
S/N ratio 25 dB (min), 30 dB (tip) pe ieșirea AF
Lățimea de bandă AF ( -3dB) 4kHz

27
Imagine / canal fals / adiacent <-55dB
Blocarea <-85dB
LO re -radiație <-60dBm
Stoc
Voltaj 3.7V – 15V
Curent 30mA
Ieșiri RSSI, audio, data

Mărimea 50 x 30 x 10mm
Canal pentru a canaliza hop <5ms
Activați sunetul audio valid <10ms
Activați datele stabile
(Marcaj / spațiu 50:50) <10ms

Tabel: 4 – Specificații condensate
Note:
1. Nu este posibil să se depindă de dispozitivul de împărțire a datelor pentru frecvențele undelor
de date mai mici de 250Hz
2. Când RX este pornit și tastele emițătorului sunt în sus, este necesară o nouă peri oadă de 10ms
pentru a stabil iza ieșirea datelor mark / spațiu. adică să permită cel puțin 10 ms de preambul

Cerințe privind antena
Trei tipuri de antene integrate sunt recomandate și aprobate pentru utilizare cu modulul:

A) Bici Aceasta este o sârmă, o tijă , un circuit PCB sau o combinație conectată
direct la pinul RF al modulului. Lungimea optimă totală este de 16,4 cm (1/4 wave @ 433MHz). Păstrați bine circuitul deschis (fierbinte) departe de componentele metalice pentru a preveni de -tuning- ul serios. Ba stoanele sunt planul de la sol sensibile și vor
beneficia de radiație internă 1/4 de unde radiant (e) dacă produsul este mic și din plastic
B) Helical Bobină de sârmă, conectată direct la pinul RF, circuit deschis la celălalt
capăt. Această antenă este f oarte eficient având în vedere dimensiunile mici (diametrul 20
mm x 4 mm). Elicoidal este o antenă Q mare, tăiați lungimea sârmei sau extindeți bobina pentru rezultate optime. Elicoidalul se degradează prost cu proximitatea la alte obiecte conduct ive.

28
C) Buclă O buclă de pistă PCB reglată de un condensator fix sau variabil la masă la
capătul "fierbinte" și alimentat de la pinul RF la un punct de 20% de la capătul de la sol.
Buclele au imunitate ridicată la proximitatea de – Tuning.
A B C
Bici elicoid buclă
Performanță superioară *** ** *
Ușor de configurare de proiectar *** ** *
Mărimea * *** **
Efecte de imunitate de proximitate * ** ***
Raza de acțiune a terenului este
deschisă unei antene similare 500m 200m 100m

Tabel: 5 – Rating -ul antenelor
Alegerea și poziția antenei controlează direct gama de sisteme. Păstrați -l liber de alte
metale în sistem, în special terminalul "fierbinte". Cea mai bună poziție, de departe, este lipirea în partea de sus a produsului. Acest lucru est e adesea nu este de dorit din motive practice /
ergonomice, deci poate fi necesar să se ajungă la un compromis. Dacă este intern antena trebuie să fie utilizată, încercați să o țineți departe de alte componente metalice, în special de cele mari transformatoare, baterii și piese de PCB / planul terestru. Spațiul din jurul antenei este la fel de important ca antena în sine.

29

Fig:12 Tipuri de antene

Receptorul HVR2 rezistent la vibrații înalte diferă de receptorul RLCH2 Low Cost din
următoarele caracter istici cheie

Caracteristici HVR2 RLC2H
Footprint Standard industrial Standard industrial
Banda de frecventa 433,05 – 434,775 MHz 433 – 435 MHz
Canale 32 serial, 16 paralel 32 paralel / serial
Selecție canal parallel 4 pini 4 pini (și 1 legătură jumpe r)
SAW filtru de capăt frontal Da da
Stoc 3.7V -15, 30mA 3.7V -15, 18mA

30
Spurii <-55dB <-60dB
Sensibilitate -120dBm -120dBm
Ultimate S / N 25dB (min), 30dB (tipic) 35dB (min), 40dB (tipic)
Timpul de pornire (preambul) <10ms ~ 50ms
Canal pentru a canali za hop <5ms ~ 25ms
Reprogramare (frecvență) Limitat Deplin
Rezistent la vibrații Înaltă, până la 500 Hz Limitat
Oscilator local Direct Digital Sintetizator (DDS) Tensiune controlată (VCO)

Tabel: 6 Caracteristici cheie

31
3.5 SMX2 -433-5 – Receptor mic UHF cu mai multe canale

SMX2 este un mic multi -canal UHF care funcționează pe bandă 433.05MHz – 434.79MHz
de licență europeană. SMX2 oferă o rută rapidă la o frecvență personalizată pe orice bandă UHF
de la 431MHz la 436MHz cu spațiu canal de 25kHz.

Fig.13 – SMX2 -433-5

Caracteristici

▪ Conform ETSI EN 300 220- 3 și EN 301 489- 3
▪ Sintetizator dual superhet de înaltă performanță, 128 canale PLL
▪ Rata de date până la 5 kbps pentru modulul standard
▪ Gama utiliza bilă de peste 500m
▪ Complet ecranat. Profil redus
▪Interfață bogată în funcții (RSSI, bandă de bază analogică și digitală)
▪ Încorporează un modem modest
▪ Re-programabil prin interfața RS232
▪ Cerințe de putere redusă

32
Aplicații
▪ Ter minale handheld
▪ Telecomenzi pentru vehicule grele / mașini
▪ Echipamente EPOS, scanere coduri de bare
▪ înregistratori de date
▪ Telemetrie industrială și telecomandă
▪ Monitorizare a și controlul mediului înconjurător
▪ Alarme de securitate de înal tă calitate și de incendiu
▪ Crearea / descărcarea datelor despre vehicule

Rezumatul tehnic
▪ Frecvența de operare: 433,05 – 434,79MHz
▪ Variante personalizate de la 431 – 436MHz pe orice bandă de 1MHz
▪ 128 de canale controlate prin interfața RS232
▪ Puterea de transmisie: + 10dBm (10mW) nominală. Reglabil 2 – 25mW
▪ Domeniu de alimentare: 4.2V – 15V
▪ Consumul curent: 30mA (10mW), 25mA recepție
▪ Rata de transfer a datelor: 5kbps max. (modul standard)
▪ Sensibilitatea receptorului: -120dBm (pen tru SINAD de 12 dB)
▪ Dimensiune: 53 x 32 x 12 mm

Fig. 14 SMX2 footprint – Vederea de sus

33

Pin Nume Funcție
1a RSSI Nivelul DC între 0,5V și 2,5V. Interval 60dB
dinamic
2a Vcc Intrare alimentare DC. (4,2 – 15V la max. 50mA)
3a TXD Intrare cuplat ă DC pentru logica TTL / CMOS.
4a AF out 500 mV pp audio. DC cuplat, aproximativ 0,8V
părtinire
5a RXD Colectorul deschis de ieșire al dispozitivului de
împărțire a datelor. Este nevoie de tragere externă
6a TXE Transmisie activată. Nivel scăzut = modul RX.
Mare = TX. 10kΩ pull down )
7a PGM Intrare serială de programare / control (true
RS232)
8a 0V Masa

1b 0V Masa
2b S0 Canalul paralel selectie LSB
3b S1 Canalul paralel selectie
4b S2 Canalul paralel selectie MSB

Tabel: 7 Descrierea pini lor

34

Figura 15 : Diagrama bloc SMX2

35
Descrierea pinului SMX2 cu modem selectat

"Modemul" menționat este o unitate semi -inteligentă RS232 de 1200 baud (Transmiteți
tastat când sunt prezente date seriale valide, deci nu este necesar un control sep arat TX Codificarea
în fluxul de date permite de asemenea receptorului să ignore zgomotul și să dea numai date serial e
valide) este o unitate semi -duplex, deci coliziunea dintre pachetele transmise și recepționate
trebuie tratată de către utilizator (dacă datele de transmisie sunt transmise către unitate, atunci se
declanșează o explozie de transmisie imediat și conținut ul tamponului de date de recepție este
pierdut)

Pin Nume Funcție
1a RSSI Nivelul DC între 0,5V și 2,5V. Interval 60dB dinamic
2a Vcc Intrare alimentare DC. (4,2 – 15V la max. 50mA)
3a NC Lăsați neîncărcat
4a NC Lăsați neîncărcat
5a MOD RXD Deschidere de date compatibile cu colector RS232
6a MOD TXD Intrare de date RS232
7a PGM Intrare serial de programare / control (true RS232)
8a 0V Masa

1b 0V Masa
2b S0 Canalul paralel selectie LSB
3b S1 Canalul paralel selectie LSB
4b S2 Canalul paralel selectie MSB

Tabel 8 : Descrierea pinilor
NOTE:
1. Nu există nicio inversare între TXD și RXD. Totuși, ieșirea AF este inversată faț ă de TXD.
2. Selecțiile canalului paralel sunt active LOW și au pull -uri interne la 4V
3. Nu există trageri la ieșirile colectorului deschis.
4. Software -ul include un modem de 1200 baud, compatibil cu cel implementat în alte modemuri

36
Modemul este sele ctat de către Comanda SETMOD. Tasta TXE (6a) devine o intrare RS232, iar
datele compatibile RS232 sunt afișate pe pinul RXD (5a). Dacă se doresc niveluri +/ – adevărate,
atunci ar trebui folosit un invertor și un MAX232 date afară.
5. Pinii de intrare RS 232 (6a și 7a) tolerează niveluri adevărate +/ -. Nu este necesară tamponarea
6. Dacă este necesară o modulație de transmisie analogică, conectați o trusă seria de 1μF +500kΩ în circuitul "baseband in". Reglați tunderea pentru 90% din abaterea de vârf (+/ – 2,7 KHz) la
nivelul de intrare mediu.
7. Dacă selecția canalului paralel nu este dorită, conectorul cu 4 pini "b" poate fi înlăturat
Comenzile de interfață serială SMX2
2400 baud la nivelul RS232. 8 biți de date, fără paritate, 1 bit de pornire, 1 sau 2 biți stop, fără
control al debitului. Transmisia (pinul 3 pe DB9) și semnalul de masă (pinul 5 pe DB9) trebuie să fie conectat la PGM și 0V respectiv.

SINGLE nnnnn Setați valoarea N pentru funcționarea cu un singur canal (valoarea nu
este stocată în eeprom)
GOCHAN xx Selecția seriale a canalului xx (0 până la 127)
LOADMX xx Setați canalul cel mai permis (selectat în serie) xx (alții implicit la
ch0)
LOAD aa nnnnn Setați valoarea N pentru canalul aa (canalele 0 până la 15)
LOADTB nnnnn Setați valoare a N pentru canalul 16 (canalele 17 până la 127, apoi în
ordine)
RVALUE rrrr Introduceți valoarea pentru registrul R
SETPAR Canalul selectat prin intrarea paralelă pe 3 biți (0 până la 7). De
asemenea, dezactivează modemul
SETSER Canal selectat după cea mai recentă operație "gochan"
SETMOD Activați modemul intern. Frecvența selectată de cele mai recente
"gochan" sau "single"
<cr> Intrarea procesului
/ Ștergeți toate tampoanele

Tabel 9 : Comenzi pentru interfețe seriale

37
xx = numărul canalului de la 00 la 127
aa = număr de canal de două cifre de la 00 la 15
nnnnn = valoarea înregistrării sintetizatorului N (până la 65535) rrrr = valoarea înregistrării sintetizatorului R (până la 16383)

𝑁𝑁=𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓
𝑓𝑓𝐶𝐶ℎ𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖𝐶𝐶𝐶𝐶𝑀𝑀𝑘𝑘𝑀𝑀𝐶𝐶𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖=433.05𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
25𝑘𝑘𝑀𝑀𝑀𝑀=17322

𝑓𝑓=𝑓𝑓𝑓𝑓𝐶𝐶𝑀𝑀𝐶𝐶
𝑓𝑓𝐶𝐶ℎ𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖𝐶𝐶𝐶𝐶𝑀𝑀𝑘𝑘𝑀𝑀𝐶𝐶𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖=13𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
25𝑘𝑘𝑀𝑀𝑀𝑀,𝐷𝐷𝐶𝐶𝐶𝐶𝑖𝑖𝑓𝑓 =520

Note:
1. Trebuie să fie permisă o pauză de cel puțin 50 ms între șirurile de comandă
(programarea EEPROM timp).
Modul SINGLE nu stochează valoarea N în EE PROM. Prin urmare, unitatea nu funcționează
după a porniți până când este recepționată o altă comandă singulară SINGLE sau dacă modul este modificat de un a GOCHAN, SETPAR sau comanda SETSER. Modul SINGLE este destinate pentru o frecvență agilă aplicații.
2. Comanda SETPAR trebuie să fie emisă la sfârșitul programării canalelor pentru a pune
modulul înapoi în modul de selectare a frecvenței paralele

Specificații condensate

Frecvență 433.05 – 434.79MHz (orice banda de 1MHz de la 431 – 436MHz)
Frecv ența stabilității ± 2kHz
Spațierea canalului 25kHz (12.5kHz la comandă specială)
Număr de canale 128 de canale selectate prin interfața serial RS232
8 canale selectate paralel (prin intermediul a 3 pini de selectare a
frecvenței)
în banda de 433 MHz su nt utilizate ca standard numai 69 de canale

Sursa Voltaj 4.2V -15V
Actual 30mA @ 10mW transmite [25mW versiune @ 45mA]
Recepție de 25 mA (sau modem "inactiv")

Temperatura de Operare -10 până la + 60 ° C (Depoz itare -30 până la +70 ° C)
Mărimea 53 x 32 x 12 mm
Radiații sparte Conform cu standardele ETSI EN 300 220 -3 și EN 301 489 -3

38
Interfață

Utilizator 8 pini 0.1 "molex pitch
Putere 4 pini de 0,1 "molex pitch
RF 3 pini 0.1 " molex pitch
Mărimea găurii PCB
recomandată 1.2mm (min.)
Transmițător
Putere de iesire + 10dBm (10mW) ± 1dB (reglabil din fabrică: 2 – 25mW)
TX pe timpul de comutare <50 ms
Tipul de modulare FM, FSK (F1D, F3D)
TX lățime de bandă de
modulare CC – 3kHz
Deviere ± 3kHz
Canalul adjunct TX putere -37dBm
TX spurii <-45dBm
Intrări Datele (compatibile CMOS / TTL)
Receptor
Sensibilitate -120dBm pentru SINAD de 12dB
-112dBm pentru 1 parte la 1000 de REC
imagine / fals -60dB
Blocarea -85dB
un canal adiacent -60dB (Tested per. ETSI EN 301 489 -3)
Ieșiri RSSI, Audio, Data
Activați sunetul audio vali 28ms
Porniți la datele stabile 50 ms (pentru 50:50 / spațiu)

Tabel: 10 Specificații condensate

Note :
1. Nu este posibil să se depindă de distribuitorul de date pentru frecvențele de undă ale
datelor mai mici de 250Hz
2. Când RX este pornit și tastele emițătorului sunt în sus, este necesară o perioadă de
50ms pentru stabilizarea datelor ieșire / spațiu. adică să permită cel puțin 50ms de preambul
Circuit e de aplicație

39

Fig 16 SMX2 interfațată cu microcontrolerul gazdă și portul serial pentru configurare

Fig 17 Interfața SMX2 la portul serial PC (nivel 0V / 5V RS232)

40

Fig : 18 SMX2 interfațat la portul serial (+ 10V / -10V nivelul RS232)

41
3.6 Module radio cu bandă multi-canal UHF cu bandă îngustă

Receptoarele TLC2H ale modulelor de recepție RLC2H oferă o conexiune de date fiabilă, de
încredere, într -un punct de ieșire și o amprentă standard în industrie. Acest lucru face ca perechea TLC2H
/ RLC2H să se potrivească perfect cu acele aplicații cu consum redus de energie unde modulele de bandă
largă ex istente nu au suficientă gamă sau în cazul în care este nevoie de operațiuni cu canale multiple, fără
a compromite specificațiile RF sau cerințele de reglementare

Figura 1 9 : Receptor RLC2H și transmițător TLC2H

Caracteristici
• Variantele de 315, 433 MHz sunt conforme cu EN 300 220 -2 și EN 301 489- 3
• Superhet dublu de înaltă performanță. PLL sintetizator cu T CXO
• Filtru frontal SAW
• Rata de date până la 5 kbps pentru modulul standard
• Gama utilizabilă de peste 500m
• Complet ecranat. Profil redus
• Interfață bogată în funcții (RSSI, bandă analogică și digitală)
• Re-programabil prin interfața RS232
• Cerințe de alimentare reduse

42
Aplicații
• Terminale handheld
• Echipamente EPOS, scanere coduri de bare
• Logger -ele de date
• Telemetrie industrială și telecomandă
• Monitorizarea și controlul asupra mediului înconjurător
• Alarme de securitate d e înaltă calitate și alarme de incendiu
• Sisteme DGPS
• Înregistrarea / descărcarea datelor vehiculului
• Controale pe ntru vehicule grele / mașin

Figura 20 : TLC2H footprint (vedere de sus)

Rezumatul tehnic
• Frecvența de operare: 314.600- 315.375MHz (SUA)
433.875- 434.650MHz (Europa)
458.525- 458.775MHz (UK)
• Orice frecvență personalizată pe 433MHz – 435MHz
• 32 canale în banda de 315 MHz, 433 MHz • Putere de transmisie: + 10dBm (10mW)

43
• Domeniu de alimentare: 3.1 – 15V (Transmit), 3.7 – 15V (Recepție)
• Consumul curent: 34mA (transmisie), 18mA (recepție)
• Rata de transfer a datelor: 5kbps max. (modul standard)
• Sensibilitatea receptorului: -120dBm (pentru SINAD de 12 dB)
• Configurație serial prin invertor RS232 la nivel CMOS de 3V

44

Fig 21 : Diagrama bloc TLC2H

45

Pin Nume Funcție
1 Vcc 3.1 – 15V curent continuu
2 Fara pin Nu este prezent în TLC2H
3 TXD Intrare DC cuplată pentru logica CMOS 3V. R în = 47kΩ
4 Fara pin Nu este prezent în TL C2H
5 0V Masa
P0/PGM Canal paralel
selectați LSB, bitul 0
True Logic (0V = joasă). Tragere slabă la 3V
Programarea / configurarea frecvenței seriale
P1 Canal paralel
selectați, bițul 1
True Logic (0V = joasă). Tragere slabă la 3V

P2 Canal parale l
selectați, bitul 2 True Logic (0V = joasă). Tragere slabă la 3V

P3 Canal paralel
selectați, bitul 3 True Logic (0V = joasă). Tragere slabă la 3V

P4
Jumper Canal paralel
selectați MSB, bitul 4 Jumper inserat, P4 = 0 (Canal 00 – Canal 15 la pasul de 50
kHz)
Jumper clear, P4 = 1 (canalul 16 – canalul 31 la pasul de 50
kHz)

Tabel 11 : Descrierea pinilor – TLC2H

Note:
1. Programarea serial este de un nivel inversat, CMOS logic, 2400 baud RS232 datastream aplicat la pinul P0. 2. Selec tarea canalului paralel este de intrare paralelă cu 4 pini (LSB selectată printr -un antet de
2 mm, accesat printr – o gaură în cutie)
3. Intrările de selectare a canalelor au traverse (10K) până la 3V. Nu depășiți nivelurile logice de
3V port.
4. Transm ițătorul se va opri dacă Vcc scade sub aproximativ 2,9v
5. TXD: logic scăzut <1.3V, logic ridicat> 1.7V. Tensiunea maximă TXD = 10V

46
3.6.1 RLC2H 433

Figura 22 : footprint RLC2H (vedere de sus)

Pin Nume Funcție
1 Vcc CC (de la 3.7V la 1 5V, la 18mA)
2 RSSI 0.5V -2.5V DC nivel. Interval 60dB dinamic. 40kΩ
impedanță de ieșire
3 0V Masa
4 RXD Deschideți datele de ieșire digitale ale colectorilor cu
tracțiune internă de 47kΩ până la Vcc
5 AF 600 mV audio pk -pk. CC cuplat, aproximativ 0,8V părtinire
P0/PGM Canal Paralel selectie LSB, bit 0 True logic = (0V = joasă). Pullup slab la 3.5V
Programarea / configurarea frecvenței seriale
P1 Canal paralel, bit 1 True logic = (0V = joasă). Pullup slab la 3.5V
P2 Canal paralel, selectie, bit 2 True logic = (0V = joasă). Pullup slab la 3.5V
P3 Canal paralel, selectie MSB, bit
3 True logic = (0V = joasă). Pullup slab la 3.5V
Jumper P4 Canal paralel, selectie jumper Jumper inserat, P4 = 0 (Canal 00 – Canal 15 la pasul de 50
kHz)
Jumper clear, P4 = 1 (canalul 16 – canalul 31 la pasul de 50
kHz)
Tabel: 1 3 Conexiuni modul
NOTE:
1. Circuitul de recuperare a datelor utilizat pentru RXD nu este un tip simplu de "mediu și de
comparare". Este un vârf eșantionare cvasi -CC cuplat design, permițând o flexibilitate mai mare
decât de obicei în format de date. Durata maximă între tranzițiile de date: 250ms 2. Programarea serială este aplicată printr -un flux de date "RS232" (niveluri CMOS 3V) cu 2400
baud inversați la pinul P0. Dacă este dorită conectare a la un port RS232 adevărat, atunci este
necesar un nivel de inversare adecvat shifter / tampon (tranzistor MAX232 sau NPN) este necesar.
3. Selectarea canalului paralel este printr -o intrare paralelă cu 4 pini (MSB selectată printr -un
antet de 2 mm, acc esat printr -o gaură din cutie). Trebuie utilizate niveluri CMOS 3V.

47

Fig 23 : RLC2H Diagrama bloc

48
Comenzi de interfață serial
Datele secundare sunt trimise unității pe unul dintre pinii de selectare a canalului paral el
(P0). Este foarte important acest lucru unitatea nu "decodează" comutarea bounce în operarea
obișnuită ca un șir de comandă, sau re – scrierea EEPROM va rezulta. Din acest motiv, utilizatorul
trebuie să trimită șirul de 16 caractere ENAB LESERIALMODE pe ntru a active complet modul
de comandă serială înainte de a trimite oricare dintre comenzi șiruri enumerate mai jos. Modul de comandă este dezactivat la pornirea sau la primirea unui caracter #.

GOCHAN aa Selectați în mod serios canalul X X, unde XX este de la 0 la 31
LOAD aa nnnnn Valoarea setată a registrului N pentru canalul aa, unde aa este
canalele 0 până la 31
SETPAR Canal selectat de intrări paralele de 5 biți (4 pini + jumper)
SETSER Canal selectat după cea mai recentă operație GOCHAN
RVALUE r rrr Setați valoarea pentru registrul R
SINGLE nnnnn Setați valoarea N pentru funcționarea cu canal unic
Valoarea N nu este stocată în EEPROM
<cr> Intrarea procesului
/ Ștergeți toate tampoanele
# Dezactivați modul de comandă
Tabel: 14. Interfa ță serială

aa = un număr de canal de două cifre de la 00 la 31
nnnnn = sintetizator N valoare registru (până la 65535)
rrrr = valoarea înregistratorului sintetizatorului R (până la 16383)
Notă :

Trebuie să fie permisă o pauză de cel puțin 25 ms între ș irurile de comandă (EEPROM
timpul de programare). Modul SINGLE nu stochează valoarea N în EEPROM. Prin urmare,
unitatea este inoperantă după ce o putere este oprită până când este recepționată o altă
comandă SINGLE valabil ă sau modul este modificată pr intr-o comandă GOCHAN, SETPAR
sau SETSER. Modul SINGLE este destinat pentru aplicații cu agilitate înaltă

49
Specificații condensate

Frecvență 314.600- 315.375MHz (USA)
433.875- 434.675MHz (Europe)
458.525- 458.775MHz (U K)
(variante personalizate pe 43 3MHz – 435MHz)
Deviația FM de vârf ± 3kHz la o variantă de spațiere canal de 25kHz
± 1.5 kHz la varianta de canal de 12.5 kHz
Frecvența stabilității 1.5kHz ±
Spațierea canalului 25 kHz sau 12,5 kHz
Număr de canale 32 canale selectate prin i nterfața RS232
sau 2 x 16 grupuri prin port paralel
Temperatura de Operare -10 șC la +60 șC (Depozitare – 30 șC la +70 șC)
Radiații sparte Conform ETSI EN 300 220- 2 și EN 301 489- 3

Transmițător
Putere de iesi re + 10dBm (10mW) ± 1dB (1mW sau 5mW la comandă
specială)
TX pe timpul de comutare 50 ms de la pornire
Tipul de modulare FSK (F3D)
TX lățime de bandă de
modulare DC – 5kHz (compatibil CMOS 3V)
Putere canal adiacentă TX <-37dBm
TX fals <-45dBm

Transmițător
Sursa
Voltaj 3.1V – 15V
Curent Transmisia nominală de 34 mA
Intrări date analogice (compatibile CMOS / TTL)
Mărimea 37 x 27 x 8 mm
Interfață Utilizator 3pin 0.2" pitch molex
Canal 4pin 0.1" pitch molex
RF 2pin 3mm pitch

50
Mărimea gaurii PCB
recomandată 1.2 mm

Receptor
Sensibilitate -120dBm pentru SINAD de 12 dB
imagine / canal fals / adiacent <-60dB
Blocarea <-85dB
LO re -radiație <-60dBm
Sursa
Voltaj
Curent 18mA
Ieșiri RSSI, audio, date
Mărimea 50 x 30 x 10mm
Interfață utilizator 5pin 0.1" pitch molex
Canal 4pin 0.1" pitch molex
RF 2pin 0.1" pitch molex
Mărimea gaurii PCB
recomandată 1.2mm
Activați sunetul audio valid 28ms
Activați datele stabile
(Marcaj / spațiu 50:50)
50ms
Timp maxim între date
tranziții
250ms
Tabel 1 5 : Specificații condensat e

Note:
Atunci când RX este pornit și tastele unui emițător sunt în sus, din nou o perioadă de 50 ms este
necesară pentru stabilizarea datelor ieșire / spațiu. adică să permită cel puțin 50ms de preambul

Indicatorul intensității semnalului semnalului RX (RSSI)

RLC2H are o gamă largă de interfețe RSSI care măsoară puterea unui semnal de intrare
într-un interval de frecvențe de 60dB sau mai mult. Aceasta permite evaluarea calități i legăturii și
a marjei disponibile și este utilă atunci când efectuarea testelor de performanță.

Ieșirea de pe pinul 2 al modulului are o polarizare DC în picioare de până la 0.4V fără
semnal, ridicându- se la 2.5V la indicație maximă (niveluri de int rare RF de -40dBm și mai sus).
ΔVmin -max este deobicei 2V și este în mare parte independent de variațiile de părtinire în picioare.
Ieșirea impedanței este de 40 kΩ. Pinul 2 poate conduce un contor de 100μA direct, pentru o
monitorizare simplă.

51

Figur a 24 : Nivelul RSSI în raport cu nivelul RF recepționat la pinul antenei RLC2H

Cerințe privind antenna

Trei tipuri de antene integrate sunt recomandate și aprobate pentru utilizare cu modulul:

A) Bici Aceasta este o sârmă, o tijă, un circuit PCB sau o combinație conectată direct la pinul RF al modulului. Lungimea optimă t otală este de 16,4 cm (1/4 wave @ 433MHz).
Păstrați circuitul deschis (la cald) departe de componentele metalice pentru a preveni de –
tuning- ul serios. Bastoanele sunt planul de la sol sensibile și vor beneficia de radiație
internă cu 1/4 de undă internă dacă produsul este mic și din plastic

B) Helical Bobină de sârmă, conectată direct la pinul RF, circuit deschis la celălalt capăt.
Această antenă este foarte eficient având în vedere dimensiunile mici (diametrul 20 mm x
4 mm). Elicoidalul este o antenă mare Q, ornamentată lungimea firului sau extindeți
bobina pentru rezultate optime. Eliminația elicoidală este foarte gravă apropierea de alte obiecte c onductive

C) Buclă O buclă de piesă PCB reglată de un condensator fix sau variabil la sol la capătul
"fierbinte" și alimentat de la pinul RF la un punct de 20% de la capătul de la sol. Buclele
au imunitate ridicată la de -tuning de proximitate

52
A B C
Bici elicoid buclă
Performanță superioară *** ** *
Ușor de configurare de proiectar *** ** *
Mărimea * *** **
Efecte de imunitate de proximitate * ** ***
Raza de acțiune a terenului este
deschisă unei antene similare 500m 200m 100m

Tabel 16 :Ratingul antenelor

Fig:25 Tipuri de antene

53
3.7 MCP4921/4922
Descrierea Produsului

Micro chip Technology Inc. MCP492X este de 2.7- 5.5V, cu putere redusă, DNL scăzut,
Conversie digitală la analogică de 12 biți (CAD), cu ieșire opțională de 2 ori tamponată și
SPIinterface.

Fig.26 Microchip MCP4921
MCP492X sunt CAD -uri care oferă o pr ecizie ridicată și performanță redusă a zgomotului
pentru aplicații industriale, unde sunt necesare calibrarea sau compensarea semnalelor (cum ar fi
temperatura, presiunea și umiditatea). MCP492X sunt disponibile în gama extinsă de temperatură
și pachete P DIP, SOIC, MSOP și TSSOP
Dispozitivele MCP492X utilizează o arhitectură de șir rezistiv, cu avantajele sale inerente
ale erorii scăzute DNL, coeficientului scăzut al temperaturii metrice și timpului rapid de așezare.
Aceste dispozitive sunt specificate în intervalul extins de temperatură. MCP492X include intrări
dublu- tampon, permițând actualizări simultane folosind pinul LDAC. Ac este dispozitive includ,
de asemenea, circuitul aPower -On Reset (POR) pentru a asigura un nivel de siguranță sporit

54

Fig.27 Schema pinilor MCP492X

Fig. 28 Diagrama bloc MCP492X

55
Caracteristici

• Rezoluție de 12 biți
• Canal unic sau dual
• Timp rapid de stabilire de 4,5 μs
• Unitate selectabilă sau ieșire de câștig 2x
• Modul de multiplicare de 450 kHz
• Operațiunea de alime ntare de la 2,7V la 5,5V
• Interval extins de temperatură: -40 ° C până la + 125 ° C
• Interfață SPI ™ cu suport pentru ceas uri de 20 MHz

Aplicații
• Stabilirea punctului sau a decalajului
• Calibrarea senzorului
• Multiplicator / separator controlat digital
• Instru mente portabile (cu baterie)
• Controlul buclă de feedback motor/ Motor Feedback Loop Control

Dispozitivele MCP492X sunt DAC de ieșire de tensiune. Aceste dispozitive includ
amplificatoare de intrare, amplificatoare de ieșire de cale ferată, tampoane de ref erință, circuite de
oprire și resetare. Comunicarea serială respectă protocolul SPI. MCP492X funcționează de la
consumab ile de la 2,7 V la 5,5 V.

Dispozitivele MCP492X sunt DAC -uri cu scop general destinate a fi utilizate în aplicații
în care este necesar un DAC de precizie, cu putere redusă, cu lățime de bandă moderată.
Aplicațiile potrivite în general pentru dispozitivele MCP492X includ:
• Stabilirea punctului sau a decalajului
• Calibrarea senzorului
• Multiplicator / separator controlat digital
• Instrumente p ortabile (alimentate cu baterii)
• Controlul buclă de feedback motor

56
3.8 Arduino Mega 2560 Rev3

Fig. 29 Arduino Mega
Arduino Mega 2560 este o placă de microcontroler bazată pe ATmega2560. Dispune de 54
de intrări / ieșiri digitale (dintre ca re 15 pot fi utilizate ca ieșiri PWM), 16 intrări analogice, 4
UART -uri (porturi seriale hardware), un oscilator de cristal de 16 MHz, o conexiune USB, o mufă
de alimentare, și un buton de resetare. Conține tot ceea ce este necesar pentru a susține
microco ntrolerul; pur și simplu conectați- l la un calculator cu un cablu USB sau alimentați -l cu un
adaptor AC- DC sau acumulator pentru a începe. Placa Mega 2560 este compatibilă cu cele mai
multe scuturi proiectate pentru Uno și fostele plăci Duemilanove sau Die cimila.
Programare
Placa Mega 2560 poate fi programată cu software- ul Arduino (IDE). Pentru detalii,
consultați referințele și tutorialele.
ATmega2560 de pe Mega 2560 vine preprogramat cu un bootloader care vă permite să
încărcați un nou cod la el fă ră a utiliza un programator hardware extern. Acesta comunică utilizând
protocolul STK500 original (referință, fișiere de antet C).

57
De asemenea, puteți să treceți de bootloader și să programați microcontrolerul prin
intermediul antetului ICSP (In -Circuit Programming Serial) cu ajutorul lui Arduino ISP sau
similar; consultați aceste instrucțiu ni pentru detalii.
Codul sursă al firmware -ului ATmega16U2 (sau 8U2 în rev1 și rev2) este disponibil în
depozitul arduino. ATmega16U2 / 8U2 este încărcat cu un bootl oader DFU, care poate fi activat
de:
• Pe plăcile Rev1: conectați jumperul de lipire pe partea din spate a plăcii (lângă harta
Italiei) și apoi resetând 8U2.
• Pe panourile Rev2 sau mai târziu: există un rezistor care trage linia HWB 8U2 / 16U2 la masă, făcând mai ușor introducerea în modul DFU. Apoi puteți utiliza
software -ul FLIP de la Atmel (Windows) sau programatorul DFU (Mac OS X și
Linux) pentru a încărca un nou firmware. Sau puteți utiliza antetul ISP cu un programator extern (suprascrierea aplicației de încărcare DFU). Consultați acest
tutorial pentru utilizatori pentru mai multe informații.

Avertizări
Mega 2560 are o polifuză resetabilă care protejează porturile USB ale computerului de
pantaloni scurți și de supracurent. Deși majoritatea calculatoarelo r oferă o protecție internă proprie,
siguranța oferă un strat suplimentar de protecție. Dacă pe portul USB este aplicată o valoare mai
mare de 500 mA, siguranța va rupe automat conexiunea până când scurtcircuitul sau suprasarcina
vor fi eliminate.
Alimenta re
Mega 2560 poate fi alimentat prin conexiunea USB sau cu o sursă externă de alimentare.
Sursa de alimentare este selectată automat.
Puterea externă (non -USB) poate proveni de la un adaptor AC -to-DC (negru pe perete) sau
de la o baterie. Adaptorul poate fi conectat prin conectarea unui conector central de 2,1 mm în
mufa de alimen tare a plăcii. Conductoarele din baterie pot fi introduse în anteturile GND și Vin
ale conectorului POWER.

58
Placa poate funcționa pe o sursă externă de 6 până la 20 de volți. Dacă este furnizat cu mai
puțin de 7V, pinul 5V poate furniza mai puțin de 5 volți , iar placa poate deveni instabilă. Dacă se
utilizează mai mult de 12V, regulatorul de tensiune se poate supraîncălzi și poate deteriora placa.
Intervalul recomandat este de la 7 la 12 volți.

Inelele de alimentare sunt după cum urmează:
• Vin. Tensiunea de intrare pe placă când utilizează o sursă de alimentare externă (spre
deosebire de 5 volți de la conexiunea USB sau de la altă sursă de alimentare reglată). Puteți furniza tensiune prin acest pin sau, dacă furnizați tensiune prin mufa de
alimen tare, accesați -l prin acest pin.
• 5V. Acest pin scoate un regulat 5V de la regulatorul de pe placa. Placa poate fi alimentată de la mufa de alimentare DC (7 – 12V), conectorul USB (5V) sau pinul VIN
al plăcii (7 -12V). Tensiunea de alimentare prin pinii de 5 V sau 3,3 V ocolește
regulatorul și vă poate deteriora bordul.
• 3V3. O alimentare de 3,3 volți generată de regulatorul de la bord. Rezistența curentului
maxim este de 50 mA.
• GND. Pinii pentru masa
• IOREF. Acest pin pe placă furnizează referința de tensiune cu care funcționează
microcontrolerul. Un scut configurat corespunzător poate citi tensiunea de pin IOREF
și poate selecta sursa de alimentare adecvată sau poate activa traducătorii de tensiun e
pe ieșiri pentru a lucra cu 5V sau 3,3V.

Memoria
ATmega2560 dispune de memorie flash de 256 KB pentru stocarea codului (8 KB de
SRAM) și 8 KB de EEPROM (care poate fi citit și scris cu biblioteca EEPROM).

59
Intrare și ieșire

Fiecare dintre cele 54 de caractere digitale de pe Mega poate fi folosit ca intrare sau ieșire,
utilizând funcțiile pinMode (), digitalWrite () și digitalRead (). Acestea funcționează la 5 volți.
Fiecare pin poate furniza sau recepționa 20 mA ca condiție de funcționare recomandată și are un
rezistor intern de tracțiune (deconectat în mod implicit) de 20 -50 k ohm. Un maxim de 40 mA este
valoarea care nu trebuie depășită pentru a evita deteriorarea permanentă a microcontrolerului.

În plus, unii pini au funcții specializate:

• Seria l: 0 (RX) și 1 (TX); Serial 1: 19 (RX) și 18 (TX); Serial 2: 17 (RX) și 16 (TX);
Serial 3: 15 (RX) și 14 (TX). Folosit pentru a recepționa (RX) și a transmite (TX) date seriale TTL. Pinii 0 și 1 sunt de asemenea conectați la pinii corespunzători ai cipului ATmega16U2 USB -to-TTL Serial.
• Interferențe externe : 2 (întrerupere 0), 3 (întrerupere 1), 18 (întrerupere 5), 19
(întrerupere 4), 20 (întrerupere 3) și 21 (întrerupere 2). Acești pini pot fi configurați pentru a declanșa o întrerupere la un nivel scăzut, o margine în creștere sau în
scădere sau o schimbar e a nivelului. Consultați funcția attachInterrupt () pentru
detalii.
• PWM: 2 până la 13 și 44 până la 46. Asigurați ieșirea PWM pe 8 biți cu funcția analogWrite ().
• SPI: 50 (MISO), 51 (MOSI), 52 (SCK), 53 ( SS). Acești pini acceptă comunicarea
SPI utilizând biblioteca SPI. Pinii SPI sunt difuzați și în antetul ICSP, care este fizic
compatibil cu placile Arduino / Genuino Uno și tabelele vechi Duemilanove și Diecimila Arduino.
• LED -ul: 13. Există un LED încorporat conectat la pinul digital 13. Când pinul este
HIGH, LED -ul este pornit, când pinul este LOW, este oprit

60
• TWI: 20 (SDA) și 21 (SCL). Suportă comunicarea TWI folosind biblioteca Wire.
Rețineți că acești ace nu se află în aceeași locație ca și pinii TWI de pe vechile
panouri Duemilanove sau Diecimila Arduino.

Mega 2560 are 16 intrări analogice, fiecare furnizând 10 biți de rezoluție (adică 1024 valori
diferite). În mod implicit, acestea măsoară de la sol la 5 volți, deși este posibil să se schimbe capă tul
superior al domeniului lor folosind funcția AREF pin și analogReference ().
Există și câțiva alți pini pe bord:

• AREF. Tensiunea de referință pentru intrările analogice. Folosit cu
analogReference ().
• Reset. Aduceți această linie LOW pentru a reseta mi crocontrolerul. În mod
obișnuit, pentru a adăuga un buton de resetare la scuturile care blochează cel de pe placă.
Comunicare

Placa Mega 2560 dispune de o serie de facilități pentru comunicarea cu un computer, o altă
placă sau alte microcontrolere. ATmeg a2560 oferă patru UART -uri hardware pentru comunicarea
serială TTL (5V). Un ATmega16U2 (ATmega 8U2 pe placile de revizie 1 si revizie 2) pe canalele de bord unul dintre acestea prin USB si ofera un port virtual de comanda a software -ului pe
computer (Windows va avea nevoie de un fis ier .inf, dar OSX si Linux recunoaste automat placa
ca un port COM.
Alduino Software (IDE) include un monitor serial care permite trimiterea de date textuale
simple la si de la bord.De LED -uri RX si TX de pe bord vor clipi atunc i cand datele sunt transmis e
prin intermediul ATmega8U2 / ATmega16U2 cip și conexiune USB la computer (dar nu pentru comunicare serială pe pinii 0 și 1).

61
O bibliotecă SoftwareSerial permite comunicarea serială pe oricare dintre pinii mega 2560.
Mega 25 60 suportă, de asemenea, co municarea TWI și SPI. Software -ul Arduino (IDE)
include o bibliotecă Wire pentru simplificarea utilizării magistralei TWI; consultați documentația
pentru detalii. Pentru comunicarea SPI, utilizați biblioteca SPI.

Caracteristicil e fizice și compatibilitate a ecranelor
Lungimea și lățimea maximă a placilor Mega 2560 sunt de 4 și respectiv 2,1 inci, iar
conectorul USB și mufa de alimentare se extind dincolo de dimensiunea anterioară. Trei găuri de șuruburi permit placa să fie ataș ată la o suprafață sau la o carcasă. Rețineți că distanța dintre
știfturile digitale 7 și 8 este de 160 mil (0,16 "), nu un multiplu uniform de distanțare de 100 mil.
Mega 2560 este conceput pentru a fi compatibil cu majoritatea scuturilor proiectate pentru
placile Uno si vechile tablouri Diecimila sau Duemilanove Arduino. Pini digital 0 la 13 (și pinii
AREF adiacenți și GND adiacenți), intrările analogice 0 la 5, antetul de alimentare și antetul ICSP sunt toate în locații echivalente. Mai mult, principa la UART (port serial) este localizată pe aceleași
pini (0 și 1), la fel ca și întreruperile externe 0 și 1 (pini 2 și respectiv 3). SPI este disponibil prin antetul ICSP pe ambele plăci Mega 2560 și Duemilanove / Diecimila.
Rețineți că I2C nu se află pe aceleași plăcuțe de pe panou rile Mega 2560 (20 și 21) ca
plăcile Duemilanove / Diecimila (intrări analogice 4 și 5).

Resetare automată (software)
Mai degrabă decât necesită o apăsare fizică a butonului de resetare înainte de încărcare,
Mega 2560 este pr oiectat într- un mod care să permită resetarea acestuia prin software- ul care
rulează pe un computer conectat. Una dintre liniile de control al fluxul ui hardware (DTR) ale
ATmega8U2 este conectată la linia de resetare a ATmega2560 printr -un condensator de 100
nanofarad.

Când această linie este afirmată (scăzută), linia de resetare scade suficient de mult pentru
a reseta cipul. Software -ul Arduino (ID E) utilizează această capacitate pentru a vă permite să
încărcați cod prin simpla apăsare a butonului de încărcare din mediul Arduino.

62
Aceasta înseamnă că bootloader -ul poate avea un interval de timp mai scurt, deoarece
scăderea DTR poate fi bine coordona tă cu începutul încărcării.

Această configurație are alte implicații. Atunci când placa Mega 2560 este conectată la un
computer care rulează Mac OS X sau Linux, acesta se resetează de fiecare dată când se face o conexiune cu software -ul (prin USB). Pent ru următoarea jumătate de secundă, bootloaderul
rulează pe ATMega2560.
Deși este programat să ignore date le incorecte (adică orice, în afară de încărcarea unui nou
cod), va intercepta primele câteva octeți de date trimise plăcii după deschiderea unei con exiuni.
Dacă o schiță care rulează pe placă primește o configurație unică sau alte date la prima pornire, asigurați -vă că software- ul cu care comunică așteaptă o secundă după deschiderea conexiunii și
înainte de a trimite aceste date.

Placa Mega 2560 co nține o urmă care poate fi tăiată pentru a dezactiva resetarea automată.
Plăcuțele de pe ambele părți ale t raseului pot fi lipite împreună pentru a le reactiva. Este etichetat
cu "RESET- EN". De asemenea, este posibil să dezactivați resetarea automată conectând un rezistor
de 110 ohmi de la 5V la linia de resetare; a se vedea acest thread forum pentru detalii.

63
Capitolul 4. – Elemente Software
4.1 Arduino IDE
Un mediu integrat de dezvoltare (IDE) este o aplicație software care oferă facilități
complexe programatorilor pentru dezvoltarea de software. Un IDE constă, în general, cel puțin
dintr -un edi tor de cod sursă, instrumente de automatizare a construirii și un program de depanare.
Unele IDE -uri, cum ar fi NetBeans și Eclipse, conțin compilatorul, interpretul sau ambele; altele,
cum ar fi SharpDevelop și Lazarus.

Fig 30 Interfata Arduino

Limita dintre un IDE și alte părți ale mediului de dezvoltare software mai larg nu este bine
definită; uneori un sistem de control al versiunii sau diverse instrumente pentru a simplifica
construirea unei interfețe grafice (GUI) sunt integrate. Multe IDE -uri moderne au, de asemenea,
un browser de clasă, un browser de obiecte și o diagramă de ierarhie de clasă pentru a fi utilizate în dezvoltarea de aplicații orientate pe obiecte.

64
Arduino poate sesiza mediul prin primirea de intr ări de la o varietate de senzori și poate
afecta împrejurimile sale prin controlul luminilor, motoarelor și a altor actuatoare.
Microcontrolerul de pe placă este programat folosind limbajul de programare Arduino (bazat pe Cablare) și mediul Arduinodevelopm ent (bazat pe procesare). Proiectele Arduino pot fi
independente sau pot comunica cu software -ul pe care rulează pe un computer (de exemplu, Flash,
Procesare, MaxMSP)

Interfața

Bara care apare în partea de sus este numită Bara de meniuri care vine cu ci nci opțiuni
diferite după cum urmează

Fig. 31 Functia File
Fisier
Puteți deschide o fereastră nouă pentru scrierea c odului sau deschiderea unui cod existent.
În această fereastră se pot accesa principalele funcții ce pot controla mediul IDE. Exista funcția
“Sketchbook” prin care oferă o gamă largă de exemple deja finalizate, ceea ce permite utilizarea
si modificarea acestora fără a fi nevoie să se inceapa un program elementar de la zero.

65

Edit
Folosit pentru copierea și inserarea codului c u modificări suplimentare pentru f ont

Fig. 32 Funcția Edit
Sketch

Pentru compilare și programare

Fig. 33 Func ția Sketch

66
Unelte

Fig. 34 Funcția Tools/Unelte
Utilizat în principal pentru testarea proiectelor. Secț iunea Programator din acest panou
este utilizată pentru arderea unui bootloader noului microcontroler.
Help
Este disponibil un ajutor complet de la inceperea proiectului cât și pentru depanare
.

Fig. 35 Func ția Help

67
Partea de jos a ecranului principal este descrisă ca un panou de ieșire care evidențiază, în
principal, starea de compilare a codului în execuție: memoria utilizată de cod și erorile apărute în
program. Trebuie să remediați aceste erori înainte de a intenționa să încărcați fișierul hexadeci mal
în modulul Arduino. Biblioteci
Mediul Arduino poate fi extins prin utilizarea bibliotecilor, la fel ca majoritatea
platformelor de programare. Bibliotecile oferă funcționalități suplimentare pentru a fi utilizate în schițe, de ex. lucrul cu hardware sau manipularea datelor. Pentru a utiliza o bibliotecă într -o schiță,
selectați -o din Schiță> Import bibliotecă.
Un număr de biblioteci sunt instalate împreună cu IDE, dar puteți descărca sau crea
propriile dvs. Consultați aceste instrucțiuni pentru detalii despre instalarea bibliotecilor. Există și
un tutorial despre scrierea propriilor biblioteci. Consultați Ghidul de stil API pentru informații despre crearea unui bun API stil Arduino pentru biblioteca dvs.
Bibliotecile sunt foarte utile pentru adăugare a funcționalității su plimentare în modulul
Arduino. Există o listă de biblioteci pe care le puteți adăuga făcând clic pe butonul Sketch din bara
de meniu și mergând la Biblioteca de includere.
Biblioteci standard
EEPROM – citirea și scrierea în spați ul de stocare "perman ent"
Ethernet – pentru conectarea la internet folosind Shield Ethernet Arduino, Arduino Ethernet
Shield 2 și Arduino Leonardo ETH
Firmata – pentru comunicarea cu aplicațiile de pe computer utilizând un protocol serial standard.
GSM – pentru c onectarea la o rețea GSM / GRPS cu ecranul GSM
LiquidCrystal – pentru controlul ecranelor cu cristale lichide (LCD)
SD – pentru citirea și scrierea cardurilor SD
Servo – pentru controlul servomotoarelor
SPI – pentru com unicarea cu dispozitivele care utilizează magistrala Interfață Serial Periferică

68
(SPI)
SoftwareSerial – pentru comunicarea serială pe orice pin digital. Versiunea 1.0 și ulterioară a lui
Arduino încorporează biblioteca NewSoftSeri al a lui Mikal Hart ca SoftwareSerial.
Stepper – pentru controlul motoarelor pas cu pas
TFT – pentru a desena text, imagini și forme pe ecranul TFT Arduino
WiFi – pentru conectarea la internet folosind ecranul Arduino WiFi
Wire – Interfață c u două fire (TWI / I 2C) pentru trimiterea și primirea datelor pe o rețea de
dispozitive sau senzori.

Bibliotecile Matrix și Sprite nu mai fac parte din distribuția de bază.

Referință de limbă
Limba de programare Arduino poate fi împărțită în trei părți principale: fun cții, valori
(variabile și constante) și structură.

Funcții

Pentru controlul plăcii Arduino și efectuarea calculelor.

Digital I/O
digitalRead()
digitalWrite()
pinMode()

Analog I/O
analogRead()
analogReference()
analogWrite()

Timp
delay()
delayMicros econds()

69
micros()
millis()

Caractere
isAlpha()
isAlphaNumeric()
isAscii()
isControl()

Variabile

Arduino tipuri de date și constante.

Constante
Floating Point Constants
Integer Constants
HIGH | LOW
INPUT | OUTPUT | INPUT_PULLUP
LED_BUILTIN
true | fals e
Conversii
(unsigned int)
(unsigned long)
byte()
char()
float()
int()
long()

70
Tipuri de date
String()
array
bool
boolean
byte

Structura

Elementele codului Arduino (C ++).

Schiță
loop()
setup()
Structura de control
break
continue
do…while
else
for

71
Exemple programe

/ **
* Exemplu principal de Modbus:
* Scopul acestui exemplu este inter ogarea mai multor seturi de date
* de la un dispozitiv slab Modbus extern.
* Suportul de legătură poate fi USB sau RS232. * /

#include <ModbusRtu.h>
uint16_t au16data[16]; //!< data array for modbus network sharing
uint8_t u8state; //!< machine state
uint8_t u8query; //!< pointer to message query
/** * Modbus object declaration
* u8id : node id = 0 for master, = 1..247 for slave
* u8serno : seri al port (use 0 for Serial)
* u8txenpin : 0 for RS -232 and USB -FTDI
* or any pin number > 1 for RS -485
*/
Modbus master(0,0,0); // this is master and RS -232 or USB -FTDI
/** * This is an structe which contains a query to an slave device
*/
modbus_t telegram[2];
unsigned long u32wait;
void setup() { // telegram 0: read registers

72
telegram[0].u8id = 1; // slave address
telegram[0].u8fct = 3; // function code (this one is registers read)
telegram[0].u16RegAdd = 0; // start address in slave
telegram[0].u16CoilsNo = 4; // number of elements (coils or registers) to read
telegram[0].au16reg = au16data; // pointer to a memory array in the Arduino
// telegram 1: write a single register
telegram[1].u8id = 1; // slave address
telegram[1].u8fct = 6; // function code (this one is write a single register)
telegram[1].u16RegAdd = 4; // start address in slave
telegram[1].u16CoilsNo = 1; // number of elements (coils or registers) to read
telegram[1].au16reg = au16data+4; // pointer to a memory array in the Arduino

master.begin( 19200 ); // baud -rate at 19200
master.setTimeOut( 5000 ); // if there is no answer in 5000 ms, roll over
u32wait = millis() + 1000;
u8state = u8query = 0;
}

void loop() { switch( u8state ) {
case 0:
if (millis() > u32wait) u8state++; // wait state
break;
case 1:
master.query( telegram[u8query] ); // send query (only once)
u8state++;
u8query++;
if (u8query > 2) u8query = 0;
break;
case 2:

73
master.poll(); // check incoming messages
if (master.getState() == COM_IDLE) {
u8state = 0;
u32wait = millis() + 1000;
} break;
} au16data[4] = analogRead( 0 );
}

74
5. Concluzii

Pe parcursul realizării proiectului s -au tras următoarele concl uzii:
Scopul proiectării circuitelor a fost acela de a aprofunda cunoștiințele adunate pe parcusul
aniilor de studiu.
Circuitele proiectate au avut o complexitate medie testand atât cunoștiintele dobândite la
discipline pentru elemente hardware cât și stru cturi software, discipline ca Sisteme informatice
critice, Procesoare numerice de semnal, Sisteme încorporate pentru monitorizarea proceselor,
Arhite cturi de sisteme încorporate
Pentru viitoare înbunătățiri, proiectul va putea fi continuat atât de colegii din promoțiile
ulterioare cât și de mine ca și proiect de doctorat.
Contribuția mea la acest proiect este realizarea și gândirea circuitelor înbinate cu module
electronice intr -o schemă electronică ușor de citit.

75
6. Referin țe WEB

[1] ht tps://www.arduino.cc/en/Main/ReleaseNotes
[2]https://github.com/arduino/Arduino [3] https://en.wikipedia.org/wiki/Integrated_development_environment
[4] http://ww1.microchip.com/downloads/en/devicedoc/21897b.pdf
[5] Adam Osborne, An Introduction to Microco mputers Volume 1: Basic Concepts, Osborne –
McGraw Hill Berkeley California USA, 1980 ISBN 0 -931988- 34-9 pp. 116–126
[6] http://www.circuitbasics.com/basics -uart-communication/

[7] http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.413.5840&rep=rep1&type=pdf
[8]https://www.researchgate.net/figure/Common -types -of-radio -waves- in-wireless-
communication -systems_fig1_228041875
[9] https://www.livescience.com/50399- radio -waves.html
[10] https://www.quora.com/What -are-some -examples -of-radio -waves- and-their- uses
[11] https://www.elprocus.com/how -does-bluetooth -work/
[12] https://www.elprocus.com/how -does-wifi-work/
[13] https://www.semtech.com/lora/what -is-lora
[14] https://www.modbustools.com/download.html
[15] https://wiki.eltima.com/user- guides/spm -user-guides.html
[16] https://www.modbustools.com/mbpoll -user-manual.html
[17] https://w ww.eltima.com/products/serial- port-monitor/

76
7. CD/ DVD