Șef. Lucr. Dr. Adrian VASILE [302703]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Specializarea: Controlul și Expertiza Produselor

Alimentare

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific:

Șef. Lucr. Dr. Adrian VASILE

Absolvent: [anonimizat]-Daniela MUSCALU

BUCUREȘTI

2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Specializarea: Controlul și Expertiza Produselor Alimentare

Disciplina: Marketing

ANALIZA COMPARATIVĂ DE PIAȚĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA LEGII 321/2009-PROMOVAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE: FRUCTE, LEGUME ROMÂNEȘTI 51% ÎN SECTORUL RETAIL

Îndrumător științific:

Șef. Lucr. Dr. Adrian VASILE

Absolvent: [anonimizat]-Daniela MUSCALU

BUCUREȘTI

2018

Cuprins

Introducere

Această lucrare are drept scop aflarea rezultatelor privind implementarea Legii 321/2009 [anonimizat].

Legea 321/2009 a fost implementată pentru a [anonimizat], [anonimizat], Italia ș.a.

Retailerii, pentru a [anonimizat].

Alimentele pentru care se aplică această lege sunt următoarele:

Carne: porc, pasăre, oaie, capră, vită;

Legume: cartof, fasole (boabe), [anonimizat], usturoi, morcov, păstârnac, [anonimizat], castraveți, pătlăgele, roșii, vinete, ardei, [anonimizat], [anonimizat], conopidă, gulie, ciuperci, [anonimizat], dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;

Fructe: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune;

Retailerii trebuie să asigure în proporție de 51% [anonimizat].

[anonimizat]: „Conceptul de securitate alimentară”, este reprezentată asigurarea accesului consumatorilor la o hrană cât mai sănătoasă.

[anonimizat] ”Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare” [anonimizat], [anonimizat], precum și sancțiunile și dispozițiile finale ale acestei legi.

Capitolul trei „Completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor agroalimentare” reprezintă modificările ce au fost făcute asupra Legii 321/2009.

Capitolul patru „Piața fructelor și legumelor proaspete” [anonimizat]: volumul, valoarea, sezonalitatea, segmentarea și tendințele pieței.

Capitolul cinci, „[anonimizat] 2014-2016, privind balanța comercială a României din sectorul agroalimentar”, [anonimizat] 2014-2016.

În capitolul șase, „[anonimizat] 321/2009” [anonimizat] „verificarea la galantar” precum și metodele de promovare a produselor românești de către retaileri.

Ultimul capitol al acestei lucrări este reprezentat de „Rezultate și discuții”, capitol în care sunt exemplificate rezultatele obținute în urma analizei efectuate asupra retailerilor din Municipiul București.

Partea Ι- Referințe generale de marketing agroalimentar

CAPITOLUL Ι

Conceptul de securitate alimentară

Consolidarea securității și protecției infrastructurilor critice – energetice, de transport, cibernetice, precum și a securității alimentare și mediului

„Direcții de acțiune privind realizarea ONS (Obiectiv național de securitate) 16:

Semnalarea disfuncțiilor sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populație, precum și a deficiențelor în marile sisteme publice;

Identificarea imixtiunilor de natură să afecteze decizia de nivel strategic în domeniul economico-financiar și combaterea actelor de evaziune de amploare;

Identificarea și contracararea amenințărilor asimetrice și de tip hibrid;

Asigurarea mecanismelor de prevenire și contracarare a atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor informaționale de interes strategic, asociată cu promovarea intereselor naționale în domeniul securității cibernetice;

Identificarea și semnalarea deficiențelor în funcționarea rețelelor de infrastructuri critice (de transport, energie, comunicații ș.a.), precum și dezvoltarea și modernizarea acestora;

Asigurarea securității energetice prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, îmbunătățirea capacității de interconectare și a competitivității, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Europene.

Identificarea, anticiparea, prevenirea, diminuarea/contracararea ARV (amenințări, riscuri, vulnerabilități) la adresa acestui obiectiv.

A – distorsiuni pe piețele energetice și proiectele concurente ale unor actori statali/non-statali menite să afecteze eforturile României de asigurare a securității energetice, potențiale agresiuni cibernetice lansate de entități ostile, statale/non-statale sau grupări de criminalitate organizată asupra infrastructurilor de interes strategic ale instituțiilor publice/companiilor; acțiuni informative ostile care vizează obstrucționarea proiectelor strategice ale României și a deciziilor în stat; terorism.

R – acțiuni/inacțiuni menite să limiteze accesul liber al consumatorilor la resurse energetice sigure, alternative și la prețuri rezonabile, sincope în valorificarea resurselor energetice din arealul pontic; acțiuni ce au ca efect degradarea factorilor de mediu, elemente de insecuritate alimentară; nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României; dezastre ecologice;

V – precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri; corupția; elemente ce țin de limitarea capacității instituțiilor statului de a gestiona riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice;

Posibile acțiuni/demersuri/metode/mijloace de realizare a direcțiilor de acțiune:

Asigurarea mecanismelor de prevenire și contracarare a atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor informaționale de interes strategic; asociată cu promovarea intereselor naționale de securitate cibernetică;

Identificarea și semnalarea deficiențelor în funcționarea optimă a infrastructurilor critice;

Protejarea sistemelor informatice și a rețelelor de comunicații din administrarea instituțiilor cu atribuții în domeniul Securității Naționale Extinse;

Susținerea dialogului interinstituțional în privința asigurării unor capabilități naționale reziliente și de reacție la atacuri cibernetice majore; prin participarea la structurile și mecanismele de cooperare dedicate, inclusiv pentru stabilirea cadrului general de reglementare a activităților în domeniu;

Cunoașterea, prevenirea și inlăturarea impactului generat de acțiunile informative ostile, asigurarea protecției intereselor naționale;

Susținerea acțiunilor de diplomație publică pentru promovarea intereselor naționale de securitate și în sprijinul obiectivelor asumate, în cooperare cu alte instituții publice sau in mediul privat;

Încheierea de acorduri/memorandumuri de înțelegere pentru schimbul de informații și sprijin reciproc cu parteneri interni și externi în situații de criză ce țin de securitatea cibernetică;

Cooperarea cu servicii partenere, inclusiv în formate multinaționale dedicate securității cibernetice;

Cooperarea cu instituții partenere în formate bi/multilaterale dedicate asigurării securității energetice.” [7].

CAPITOLUL Ⅱ

Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

2.1 Dispoziții generale

„Art.1 – Prin prezenta lege se reglementează condițiile de exercitare a activității contractuale de comercializare a produselor alimentare.

Art. 2 – (1)Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice care desfășoară relații comerciale cu produse alimentare.

(2) – În înțelesul prezentei legi termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

1. produs alimentar – orice substanță sau produs, indiferent dacă este prelucrat, parțial prelucrat sau neprelucrat, destinat sau prevăzut în mod rezonabil a fi ingerat de oameni, conform prevederilor art.2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L31 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. produs alimentar proaspăt – alimentul care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare, sau afumare;

3. produs alimentar congelat – alimentul care necesită temperaturi de păstrare sub minus 7 grade Celsius;

4. relații comerciale – activitatea de vânzare și/sau cumpărare a produselor alimentare;

5. consumator – orice persoană fizică sau juridică ce cumpără, dobândește, utilizează și consumă produse alimentare în afara activității profesionale;

6. comerciant – persoană fizică sau juridică autorizată să desfășoare activității de comercializare directă către consumator a produselor alimentare;

7. furnizor – persoana fizică sau juridică autorizată să desfășoare activități de producție, procesare sau distribuție a produselor alimentare, în vederea comercializării acestora;

8. cost de producție – cheltuielile directe și indirecte de producție repartizate rațional asupra produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate;

9. preț de listă la furnizor – prețul unitar net pentru fiecare produs oferit spre vânzare de către furnizor;

10. discount – avantajul financiar direct, oferit de către furnizor comerciantului, aplicat procentual la prețul de listă la furnizor;

11. cost de achiziție la comerciant – prețul unitar net care apare în factura de achiziție, obținut prin scăderea discountului oferit de furnizor, la care se adaugă cheltuielile directe specifice revânzării și costurile serviciilor;

12. vânzare în pierdere – orice vânzare la un preț inferior costului de achiziție;

13. preț de achiziție la consumator – costul de achiziție la comerciant majorat cu adaosul comercial și TVA (taxa pe valoare adăugată);

14. listarea produsului – obligația asumată de comerciant de a pune în vânzare directă către consumator tipurile de produse oferite de furnizor prin contractul comercial;

15. delistarea – încetarea punerii în vânzare directă de către comerciant a produselor oferite de furnizor prin contractul comercial.

(3) Relațiile comerciale dintre furnizori și comercianți sunt stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părți, care respectă legislația în vigoare și dispozițiile prevăzute de prezenta lege.” [5]

Protecția împotriva înțelegerilor și practicilor

Anticoncurențiale

„Articolul 3 – Părțile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terț.

Articolul 4 – Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii.

Articolul 5 – Este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepția situațiilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 6 – Este interzis oricărui comerciant să solicite aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective.

Articolul 7 – (1) Comerciantul poate refuza recepția mărfii în condițiile în care aceasta nu îndeplinește condițiile legale de comercializare, cantitățile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, refuzul recepției mărfii făcându-se în momentul livrării, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată.

(2) În cazul în care părțile convin prin contract cu recepția cantitativă și calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, documentul de recepție va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maxim 24 de ore de la momentul punerii la dispoziția comerciantului a mărfii.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) produsele alimentare proaspete, în cazul în care recepția cantitativă și calitativă se va face în momentul livrării.”[5]

Obligațiile de plată între comerciant și furnizorul de produse alimentare

„Articolul 8 – (1) Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depășească 30 de zile calendaristice.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.

Articolul 9 – (1) În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a une obligații contractuale de către una dintre părți, acestea pot stabili în contract plata unor penalități de către partea în culpă, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii contractului.

(2) Penalitățile pentru întârzierea plății și livrării produselor se stabilesc de către părți în cuantum egal. „ [5]

Obligații speciale ale comerciantului

„Articolul 10 – Comerciantul este obligat să acorde spații distincte de expunere și vânzare a produselor românești, în condițiile legii.

Articolul 11 – (1) Eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României va cuprinde următoarele mențiuni:

a) țara de origine a animalului…….;

b) animal născut în țara……………..;

c) animal crescut în țara…………….;

d) animal sacrificat în țara …………, marca de sănătate/identificare și denumirea operatorului economic;

e) animal tranșat în țara ………………., marca de identificare și denumirea operatorului economic;

(2) Comerciantul este obligat să afișeze vizibil sintagma „carne românească”, pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicarea țării de origine sau a locului de proveniența pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină și de păsări de curte, în Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de indentificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului și în Regulamentul UE 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 și (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului.

(3) Produsele din carne comercializate pe piața internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Articolul 12*) – (1) Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile de carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare.

*) Prevederile art.12, fost art. 10̂3, intră în vigoare la 6 luni de la data publicării Legii nr. 150/2016 în Monitorul Oficial al României, Partea Ι, nr.534 din 15 iulie 2016.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) comercianții care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active total de până la două milioane de euro, echivalent in lei.

(3) Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 13 – Prin excepție de la prevederile art. 12 alin. (1), necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanțului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităților din cadrul organizării comune de piață, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Articolul 14 – Prevederile prezentei legi nu se aplică în ceea ce privește comercializarea fructelor exotice importate din alte țări.

Articolul 15 – Comerciantul persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare, are obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare. Frecvența acestor evenimente, precum și orarul de funcționare se vor stabilii prin hotărâre a consiliului local.” [5]

Sancțiuni

„Articolul 16- (1) Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:

a) nerespectarea dispozițiilor art. 3-6 se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată; în caz de abatere repetată se poate suspenda autorizația de funcționare a comerciantului pentru o perioadă de până la 6 luni;

b) nerespectarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (2), art. 8, 10, 15 și art. 18 alin. (2) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată;

c) nerespectarea dispozițiilor art. 11 și 12 se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996 republicată;

(2) Constatarea contravenției în sfera comercială și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de control abilitate ale Ministerului Finanțelor Publice.

Articolul 17- Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificările și completările ulterioare.”[5]

Dispoziții tranzitorii și finale

„Articolul 18- (1) Contractele în desfășurare ale căror termene și condiții sunt contrare prevederilor prezentei legi vor fi modificate corespunzător în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).

(2) Pentru a verifica desfășurarea relațiilor comerciale dintre comerciant și furnizor, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice solicită toate documentele care stau la baza desfășurării acestor relații comerciale.

Articolul 19- Prezenta lege intră in vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea Ι*).

Articolul 20- Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor notifică statelor membre ale Uniunii Europene obligațiile prevăzute la art. 11 și va specifica motivele care au stat la baza acestora **).

Articolul 21- Prevederile art. 11 vor intra în vigoare la 90 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei Europene **).

*) Legea nr. 321/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea Ι, nr. 705 din 20 octombrie 2009.

**)Art. 20 și 21, foste art. 15 și 16, au fost introduse prin legea nr. 150/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ι, nr. 534 din 15 iulie 2016.” [5]

CAPITOLUL Ⅲ

Completarea Legii Nr. 321/2009 privind comercializarea produselor agroalimentare

„Art.1.- Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea Ι, nr. 705 din 20 octombrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 2 alin. (2), după punctul 21 se introduc patru noi puncte, punctele 22-25, cu următorul cuprins:

„22. carne românească – carne provenită de la animale crescute în fermele din România;

23. produs alimentar proaspăt – aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării;

24. produs alimentar congelat – aliment care necesită temperaturi de păstrare conform legislației sanitar-veterinare în vigoare;

25. produs românesc – produs obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România; produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare;”

2. La articolul 2 alin. (2), după punctul 6 se introduc trei noi puncte, punctele 61-63, cu următorul cuprins:

„61. contract comercial – document care stabilește toate condițiile colaborării dintre furnizor și comerciant cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și prevederilor art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.103/2008 privind înființarea organizațiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare pentru produsele agroalimentare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2009.

62. filiera produsului agroalimentar – sistem de relații funcționale care leagă producătorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comercianții, și/sau bursele de mărfuri care tranzacționează același produs sau grup de produse, în vederea utilizării și/sau a consumului acestuia/acestora;

63. acord interprofesional – ansamblul de reguli elaborate în cadrul unei organizații interprofesionale și asumate în unanimitate de organizațiile profesionale membre, în scopul armonizării cererii și ofertei de produse, având ca obiectiv creșterea calității pe filiera de produs agroalimentar;”

3. La articolul 2 alin. (2), punctul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

„8. cost de producție – se compune din prețul de achiziție al materiilor și materialelor consumate, cheltuieli de prelucrare a materiilor prime In vederea transformării în produs finit, alte cheltuieli directe și cota din cheltuielile indirecte ce revin produsului respectiv;”

4. La articolul 2, alin. (2), punctele 9, 10 și 101 se abrogă.

5. La articolul 2, alin. (2), punctele 11-13 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„11. preț de achiziție al produsului alimentar – cuprinde prețul de cumpărare negociat între comerciant și furnizor;

12. vânzarea în pierdere – orice vânzare la un preț inferior prețului de achiziție;

13. preț de vânzare către consumator – prețul de achiziție al produsului alimentar majorat cu adaosul comercial;”

6. La articolul 2, alin. (2), punctele 14 și 15 se abrogă;

7. La articolul 2, alin. (2), după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 16 cu următorul cuprins:

„16. Lanț scurt de aprovizionare – lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori.”

8. La articolul 2, alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Relațiile comerciale dintre furnizori și comercianți sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părți, care respectă legislația în vigoare și dispozițiile prevăzute de prezenta lege.”

9. La articolul 4, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4. – Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii.”

10. La articolul 4, alin. (2) se abrogă.

11. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6. – Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel care a achiziționat produsele respective.”

12. La articolul 7, alin. (1) și (2) se abrogă.

13. La articolul 7, alin. (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Comerciantul poate refuza recepția mărfii în condițiile în care aceasta nu îndeplinește condițiile legale de comerzializare, cantitățile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, refuzul recepției mărfii facându-se în momentul livrării, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată.

(4) În cazul în care părțile convin prin contract ca recepția cantitativă și calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, documentul de recepție va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maxim 24 de ore de la momentul punerii la dispoziția comerciantului a mărfii.”

14. La articolul 7, după alin. (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:

„(41) Fac excepție de la prevederile alin. (4) produsele alimentare proaspete, în cazul în care recepția cantitativă și calitativă se va face în momentul livrării.”

15. La articolul 7, alin. (5), se abrogă.

16. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.8, – (1) Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depășească 30 de zile calendaristice.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.”

17. După capitolul Ⅲ se introduce un nou capitol, capitolul Ⅲ1, cu următorul cuprins;” [8]

3.1 Obligații speciale ale comerciantului

„18. După articolul 10 se introduc șase noi articole, articolele 101-106, cu următorul cuprins;

„Art. 101. – Comerciantul este obligat să acorde spații distincte de expunere și vânzare produselor românești, în condițiile legii.

Art. 102. – (1) Eticheta pentru carnea comerzializată pe teritoriul României va cuprinde următoarele mențiuni:

țara de origine a animalului …… ;

animal născut în țara ……… ;

animal crescut în țara …….. ;

animal sacrificat în țara …… ; marca de sănătate/identificare și denumirea operatorului economic;

animal tranșat în țara …….; marca de identificare și denumirea operatorului economic;

(2) Comerciantul este obligat să afișeze vizibil sintagma <<carne românească>>, pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1 337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1 169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicarea țării de origine sau a locului de proveniență pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină și de păsări de curte, în Regulementul (CE) nr. 1 760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului și în Regulamentul (CE) 1 308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1 037/2001 și (CE) nr. 1 234/2007 ale Consiliului.

(3) Produsele din carne comercializate pe piața internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Art. 103. – (1) Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare, are obligația ca, pentru categoriile de carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) comercianții care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei.

(3) Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 104. – Prin excepție de la prevederile art. 103, alin.(1), necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanțului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităților din cadrul organizării comune de piață, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Art. 105. – Prevederile prezentei legi nu se aplică în ceea ce privește comercializarea fructelor exotice importate din alte țări.

Art. 106. – Comerciantul persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare are obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare. Frecvența acestor evenimente, precum și orarul de funcționare se vor stabili prin hotărâre a consiliului local.”

19. La articolul 11, alin.(1), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) nerespectarea dispozițiilor art. 3-6 se sancționează cu amendă de la 100 000lei la 150 000 lei în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată;

în caz de abatere repetată se poate suspenda autorizația de funcționare a comerciantului pe o perioadă de până la 6 luni;

b) nerespectarea dispozițiilor art. 7, alin.(3) și (4), art. 8, 101, 106și art. 13 alin. (2) se sancționează cu amendă de la 50 000 lei la 100 000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată;”

20. La articolul 11, alin. (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) nerespectarea dispozițiilor art. 102 și 103 se sancționează cu amendă de la 100 000 lei la 150 000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1966, republicată;”

21. După articolul 14 se introduc două noi articole, articolele 15 și 16, cu următorul cuprins:

Art. 15. – Autoritatea Național Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor notifică statelor membre ale Uniunii Europene obligațiile prevăzute la art. 102 și va specifica motivele care au stat la baza acestora.

Art. 16. – prevederile art. 102 vor intra în vigoare la 90 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei Europene.”

Art. Ⅱ. – Prevederile art. 103 din Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege, intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea Ι.

Art. Ⅲ. – Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea Ι, dându-se textelor o nouă numerotare.” [8]

CAPITOLUL Ⅳ

Piața fructelor și legumelor proaspete

4.1 Volumul pieței de fructe și legume proaspete

România, comparată cu țările din Uniunea Europeană, are o piață medie de consum pentru fructe și legume proaspete, deținând în jur de 5% din piața Uniunii Europene.

Consumul industrial și uman al legumelor și fructelor în anul 2007 a fost de 5, 92 milioane tone. Având o populație de aproximativ 19, 71 milioane de oameni (în anul 2016) acesta a fost echivalentul a 275, 3 kg de legume și fructe pe cap de locuitor. Până în anul 2007 consumul crescând cu aproximativ 40, 96%.

4.2 Consumul de fructe și legume pe cap de locuitor

Tabel nr. 1 Consumul de fructe și legume proaspete pe cap de locuitor

În ceea ce privește fructele, în anul 2007 piața fructelor proaspete a totalizat 1.89 milioane tone, ceea ce a echivalat cu 88.1 kilograme pe cap de locuitor. În perioada 2001-2007 consumul de fructe proaspete a crescut cu 83.16%. Procentajele cele mai mari ale consumului de fructe le dețin următoarele categorii: pepeni verzi și galbeni 34%, merele 18%, strugurii 12%, prunele 11%, citricele 9%, bananele 8%, perele, vișinele, piersicile și nectarinele în jur de 1,5% fiecare.

Figura nr. 2 Structura consumului de fructe, %

În cazul legumelor proaspete, piața acestora a totalizat în anul 2007 4.03 milioane tone, ceea ce a echivalat cu 187.2 kilograme pe cap de locuitor.

Între anii 2001 și 2007 consumul de legume proaspete a crescut cu 27.17%. Structura consumului de legume și fructe se prezintă în felul următor : varză 34%, tomate 19%, ceapă 10%, morcovii și ardeii 9% pentru fiecare, castraveți 5%, usturoi 2%.

Figura nr. 3 Structura consumului de legume, %

4.3 Valoarea pieței

În anul 2007 valoarea pieței de fructe și legume era de aproximativ 7 milioane de euro, având o creștere de 15% față de anul precedent. În anul 2008 se estimează că valoarea pieței va atinge 1 miliard de euro, 60% revenindu-le legumelor proaspete și 40% fructelor. Primul factor de creștere al pieței fiind reprezentat de majorarea prețurilor pe piața internă.

4.4 Caracteristicile pieței

Oferta de fructe și legume de pe piața românească poate fi împărțită în două categorii: producție autohtonă și importuri. În ceea ce privește producția de fructe și legume românești se înregistrează două perioade de vârf: sezonul de vară și sezonul de toamnă, comparativ cu producția de import care înregistrează perioade de vârf iarna și primăvara. Producția de fructe și legume autohtone nu acoperă întreaga perioadă a anului, vara înregistrându-se o creștere iar iarna lipsa totală de produse.

În ceea ce privește modul de cumpărare și consum al legumelor și fructelor proaspete se observă o schimbare a comportamentului românilor, clienții sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru un produs de calitate, și în același timp este deschis să cumpere produse noi și excentrice. Deși clientul român era cunoscut drept consumator tradiționalist, în ultimii ani această stare s-a schimbat, lucru demonstrat de creșterea consumului de produse precum: salată eisberg, varză chinezească, sparanghel, andive, roșii cherry, avocado, pomelo. Acest consum se datorează atât dezvoltării segmentului gastro, emancipării gusturilor românilor, cât și a creșterii puterii de cumpărare.

În România există două categorii de consumatori: cei cu buget restrâns, care caută produse ieftine, unde aspectul acestora nu mai contează foarte mult și consumatori cu buget mare, care vor decât produse perfecte din toate punctele de vedere.Piața înregistrează un trend ascendent, influențat de cererea consumatorilor, dar și de apariția și dezvoltarea lanțurilor de retail internaționale, și a segmentului Horeca.

4.5 Sezonalitatea vânzărilor

Vânzările de fructe și legume sunt neregulate pe parcursul anului, având un caracter sezonier pronunțat. Consumul fructelor și legumelor proaspete este preponderent în sezonul cald, perioadă în care sunt înregistrate creșteri de 70-80% comparativ cu lunile de iarnă. Începând cu luna mai procentul consumului de legume și fructe din producția internă este de aproximativ 60%. Cea mai mare pondere din această perioadă o au: castraveții, roșiile, varza timpurie și verdețurile. Consumul acestora fiind influențat și de prețurile mici la care se vând fructele și legumele în perioada respectivă.

4.6 Producția de legume și fructe în România

În anul 2007 producția de fructe (inclusiv strugurii utilizați la producția vinurilor) a fost de aproximativ 2.1 milioane tone. Strugurii fac parte din cele mai importante fructe, deținând o cotă de 39% din volumul producției. Aproximativ 75% din producția de struguri revin soiurilor tehnice utilizate în producția vinificației, 25% le revin soiurilor de masa destinate consumului uman.

Pepenii verzi și galbeni ocupă cel de-al doilea loc din volumul producției de fructe, cu o cotă de 30% și cu un volum de aproximativ 640 tone în anul 2007. Locurile trei și patru sunt ocupate de mere și prune cu o cotă de circa 15% și respectiv 10%. Cele patru grupe de produse dețin 95% din volumul producției de fructe. Din analiza acestei producții, în ultimii 5 ani se poate observa o scădere continuă, aceasta fiind influențată și de condițiile meteorologice nefavorabile în perioada de vegetație. Producția autohtonă asigură doar 15% din strictul necesar de fructe al României (sursa: patronatul producătorilor de fructe și legume – Prodcom).

Tabel nr. 4 Producția de fructe proaspete, 2003-2007, mii tone.

Producția de legume proaspete a fost estimată la nivelul de 3.2 milioane tone. Legumele cultivate în România sunt: varza (35%), roșiile (18%), ceapa (10%), ardei (9%).

Tabel nr. 5 Producția de legume proaspete, 2003-2007, mii tone

Față de celelalte țări din Europa Centrală și de Est, țara noastră se situează pe locul trei în ceea ce privește suprafața totală cultivată, dar cu toate că se află pe locul trei, România se plasează înaintea multor țări.

Tabelul nr.6 Producția de fructe și legume înregistrate în Uniunea Europeană.

4.7 Tendințele pieței

Calitatea și volumul legumelor și fructelor proaspete sunt dependente de condițiile climaterice. În România ultimii ani se caracterizează prin perioade cu ploi abundente sau perioade secetoase care au influențat negativ producția fructelor și legumelor. Totodată, un factor important în producția legumelor și fructelor îl reprezintă și lipsa unei organizări a producătorilor locali în diferite asociații profesionale, sectorul sistemelor de irigație slab dezvoltat precum și investițiile insuficiente favorizează negativ producția autohtonă, încurajând importurile.

Punctele slabe ale producției de fructe și legume sunt următoarele:

Reducerea considerabilă a domeniului pomicol, farâmarea și dispersarea suprafețelor cultivate cu legume;

Lipsa echipamentelor performante de cultivare și procesare;

Productivitatea scăzută la hectar;

Depozitarea defavorabilă datorită lipsei spațiilor;

Producția la costuri destul de ridicate.

În ceea ce privește consumul, studiile arată schimbări drastice, determinate de următorii factori:

Schimbarea structurii populației, determinată de creșterea numărului de persoane vârstnice și micșorarea număului de persoane tinere;

Micșorarea familiilor datorată scăderii natalității. Ascensiunea familiilor de o singură persoană, lucru foarte important pentru producătorii de produse alimentare;

Creșterea veniturilor populației, și implicit creșterea sumelor de bani atribuite pentru cumpărarea produselor alimentare, produc modificări ale stilului de viață și a preferințelor de consum. Deși veniturile înregistrează creșteri, piața românească devine din ce în ce mai competitivă ajungând la exces, dinamica vânzărilor fiind controlată în cea mai mare parte de atragerea clienților către produsele noi.

Ca și preferințe pentru alimente și nutriție, tendințele sunt următoarele:

Inocuitatea produselor alimentare – acestea trebuie să fie sigure și să nu creeze riscuri pentru consumatori;

Alimentele sănătoase – conținutul de zahăr, sare, grăsimi în produsele alimentarea trebuie să fie limitat;

Consumul fructelor și legumelor proaspete – din ce în ce mai mult populația începe să fie interesată de aceste produse, preponderent din cauza vitaminelor și a antioxidanților pe care acestea le conțin;

CAPITOLUL Ⅴ

Studiul comparativ multianual, perioada 2014 – 2016, privind balanța comercială a României din sectorul agroalimentar

5.1 Balanța comercială

Balanța comercială a unei țări este suma reprezentată de diferența netă dintre valoarea importurilor de bunuri și servicii și cea a exporturilor, calculată, de regulă, anual. Dacă valoarea exporturilor este mai mare decât volumul importurilor, rezultatul va indica, atunci, o balanță favorabilă. Dacă însă cantitatea exportată este devansată de cea importată balanța comercială va fi una negativă, lucru care indică deficite la nivel economic și implicit, performanțe slabe ale economiei.

Tabel nr.7 Importul și exportul de materii prime și produse finite agroalimentare

Figura nr.8 Diagramă comparativă import, export anul 2014

Figura nr. 9 Diagramă comparativă import, export anul 2015

Gigura nr. 10 Diagramă comparativă import, export anul 2016

5.2 Analiza statistică comparativă pe filiera de produs: fructe și legume

Tabel nr.11 Producția de legume pe anii 2011-2016, mii tone

Tabel nr.12 Producția de fructe pe anii 2011-2016, mii tone

Figura nr. 13 Diagramă comparativă producția de legume și fructe, anii 2011-2016

Partea a Ⅱ-a Analiza comparativă de piață

CAPITOLUL Ⅵ

Metode analitice de verificare privind respectarea Legii 321/2009 în România

Verificarea la galantar

Primul pas în realizarea acestei metode de verificare privind respectarea Legii 321/2009 în ceea ce privește prezența fructelor și legumelor românești în proporție de 51% în sectorul retail a fost alegerea magazinelor ce urmau a fi verificate.

Pentru rezultate cât mai concrete am hotărât ca magazinele analizate să facă parte din comerțul modern, de asemenea gama aleasă cuprinde: hypermarketuri (Carrefour, Kaufland, Cora, Auchan, Lidl), supermarketuri (Mega Image), magazine discount (Penny, Profi) și cash &carry (Selgros).

Verificarea a fost realizată în fiecare magazin în parte, notând atât fructele și legumele românești cât și pe cele care proveneau din export, pentru a putea realiza comparația între cele două menționate mai sus.

În urma celor notate am realizat tabele, cât și diagrame cu procentajul și varietatea de fructe și legume găsite pe raioanele magazinelor, în prima fază procentajul a fost realizat pe fiecare subiect de verificare în parte, urmând ca la final toate rezultatele obținute să fie comparate pentru a vedea care dintre cele nouă magazine respectă procentul de 51% fructe și legume românești.

Promovarea produselor românești

Pentru promovarea produselor românești majoritatea retailerilor din România inițiază diverse campanii sau proiecte menite să ajute la dezvoltarea producătorilor locali cât și la progresul agriculturii românești.

Mega Image

Unul dintre aceste proiecte este reprezentat de cel intitulat „Gusturi românești”, inițiat de către Mega Image în anul 2009. Cei de la Mega Image au deschis și un magazin cu același nume, acesta fiind un nou concept care promite să aducă consumatorilor o gamă variată de produse tradiționale românești, realizate după rețete autentice .

Figura nr. 14 Siglă reprezentativă a proiectului „Gusturi românești”, Mega Image.

Un alt proiect realizat tot de cei de la Mega Image este „Gusturi românești de la gospodari”. Acest proiect are ca principal obiectiv comercializarea fructelor și a legumelor românești, cei de la Mega Image susținând faptul că, colaboreaza cu peste 70 de producători locali pentru a asigura prospețimea și varietatea fructelor cât și a legumelor de la raioane. Totodată aceștia analizează soiul și apa înainte de plantarea legumelor, selecționează cele mai bune semințe, analizează produse lunar din fiecare lot în laboratoare specializate pentru a spori siguranța alimentară.

Figura nr. 15 Imagine reprezentativă „Gusturi românești de la gospodari”, Mega Image.

Auchan

Un alt retailer care promovează destul de bine produsele românești este Auchan. Sub devizia „Tu produci noi te susținem” Auchan urmărește dezvoltarea unui program național, atât pentru producătorii mici cât și mijlocii, prin intermediul căruia dorește să facă și mai accesibile produsele românești și totodată să susțină și să ajute la dezvoltarea producătorilor români printr-un parteneriat de lungă durată.

Figura nr. 16 Imagine reprezentativă a programului de susținere a producătorilor din România, Auchan.

Printre avantajele producătorilor care doresc să se înscrie în acest program se numără:

accesul la o rețea de 33 de hipermarketuri situate în 18 orașe;

posibilitatea exportului în rețeaua internațională Auchan;

oportunități de dezvoltare a producției;

Cei de la Auchan doresc să creeze o valoare a produselor românești, atât pentru producători cât și pentru consumatori, susținând că peste 90% din produsele alimentare ce se găsesc în rețeaua de magazine Auchan provin din România.

Un alt mod de promovare a produselor românești în magazinele Auchan îl reprezintă existența unui raion distinct pentru fructele și legumele românești existente în magazine.

Lidl

Acest hipermarket a avut în anul 2017 o colaborare cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București prin intermediul căreia a organizat pe data de 21 aprilie 2017 „Ziua Cultivatorului de Roșii”. Acest proiect a luat forma unui seminar de informare și lucrări practice dedicat dezvoltării producătorilor locali și creșterii calității produselor românești.

Seminarul s-a desfășurat la ferma Pietroasele din Județul Buzău și face parte din proiectul intitulat „ Cultivat în România, specific Românesc”, prin intermediul căruia aceștia își propun să readucă la viață soiuri de tomate românești ce reprezintă un etalon al gusturilor consumatorilor.

Un alt proiect de promovare al magazinului Lidl îl reprezintă „Cămara noastră”, un loc unde se găsesc produse autentice românești, realizate de furnizori autohtoni după rețete originale menite să amintească consumatorilor de gusturile copilăriei.

Figura nr.17 Siglă reprezentativă proiect „Cămara noastră”, Lidl.

Carrefour

Acest magazin lansează un catalog special prin care promovează consumul de produse românești, dar principalul obiectiv este dezvoltarea parteneriatelor cu producători locali.

La ora actuală Carrefour colaborează cu 1500 de furnizori, dezvoltând parteneriate cu producători locali de fructe și legume.

Chiar dacă aceștia nu pot aproviziona toate magazinele din țară, se axează mai mult pe magazinele din regiunile lor, ceea ce are ca rezultat: costurile mai mici, calitatea și prospețimea superioară a produselor comercializate, un factor de poluare în minus (nefiind nevoiți să traverseze întreaga Europă pentru transportul produselor).

Un alt proiect de amploare este reprezentat de „Filiera Calității Carrefour”, unde produsele distribuite sub acest brand (carne de porc, păstrăv, cartofi și morcovi) sunt în proporție de 100% provenite din agricultura locală.

Figura nr. 18 Imagine reprezentativă, raion de promovare poduse românești, Carrefour.

Kaufland

Acest hypermarket promovează fructele și legumele românești prin sprijinul acordat producătorilor, de a obține cea mai prestigioasă certificare de calitate și siguranță alimentară din lume, și anume: GLOBALG. A.P (Good Agricultural Practices).

Printre multele avantaje produse de obținerea acestei certificări se numără:

asigurarea accesului producătorilor asupra mai multor piețe de desfacere;

oportunitatea de a exporta produse românești oriunde în lume;

un venit mult mai stabil;

garantarea preluării întregii cantități de produse certificate, de către retaileri;

îmbunătățirea standardelor de siguranță alimentară și a calității produselor;

Produsele românești se găsesc în Kaufland sub marca proprie „Vreau din România”, aceste provenind de la producători și furnizori din România, și având o calitate garantată.

Figura nr. 19 Imagine marcă proprie „Vreau din România”, Kaufland.

Penny Market

Penny Market, fiind permanent dedicat asigurării sortimentelor, ambianței cât și serviciilor care să răspundă cerințelor și nevoilor consumatorilor a creat un nou concept de comunicare „ De România”, prin intermediul căruia transmite că magazinele Penny înțeleg tradițiile și preferințele românilor.

Figura nr. 20 Imagine reprezentativă a programului „de România”, Penny Market

Conceptul va fi realizat pentru clienții magazinelor printr-o serie de tematici, cum ar fi : Masa de România, Ofertele de România, Sărbătoare de România, în cadrul cărora vor fi expuse la vânzare diferite produse cu specific românesc.

Cora

Anul acesta hypermarketul Cora realizează al doilea eveniment de promovare a tradițiilor și a produselor alimentare românești.

Acest proiect este numit „Drag de România", iar în cadrul acestuia se vor desfășura activități de meșteșugărit, degustări de produse specifice etc.

Figura nr. 21 Imagine reprezentativă a proiectului „Drag de România”, Cora.

În anul 2010 a fost introdusă marca, „Cora Tradiția Gustului”, aceasta răspunde cerințelor consumatorilor care continuă să aprecieze și să prepare mâncărurile tradiționale.

Marca are scopul de a adapta rețetele vechi la tehnologiile și vremurile moderne, totodată păstrând valoarea și gustul produselor tradiționale românești.

Profi

Magazinele Profi au realizat un parteneriat împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, prin intermediul căruia producătorii agricoli din România beneficiază de susținere. Ideea acestui parteneriat a rezultat din faptul că cei de la Profi doresc să ofere consumatorilor o gamă cât mai largă de produse românești de calitate.

Figura nr. 22 Imagine reprezentativă “Profi sprijină producătorii din România.

Susținerea producătorilor români constă în sprijinul financiar oferit acestora, cât și în furnizarea cunoștințelor de specialitate și asistența necesară în accesarea fondurilor europene, astfel încât aceștia să își poată dezvolta producția.

Mecanisme de stimulare a consumului de fructe și legume românești

Din păcate, în momentul actual România se situează pe unul dintre ultimele locuri în ceea ce privește consumul de fructe și legume, urmată de țări precum: Bulgaria, Lituania și Slovacia.

Figura nr. 23 Persoane care nu consumă fructe și legume, %

Importanța consumului de fructe și legume este destul de mare, acestea aducând numeroase beneficii sănătății consumatorilor și totodată eliminând riscul apariției bolilor cronice.

Majoritatea fructelor și legumelor românești provin din soiuri autohtone, cultivate la noi în țară cu mult timp înaintea ajungerii pe piață a produselor din alte țări. Cu privire la acest aspect cu toții cunoaștem gustul incomparabil al legumelor cultivate de către bunici, comparativ cu produsele din export al căror gust nu este compatibil cu cerințele noastre, de aceea și acest aspect poate fi considerat un factor de stimulare.

Un alt mecanism de stimulare al consumului de fructe și legume îl reprezintă faptul că acestea sunt considerate cele mai importante elemente pentru o dietă sănătoasă și echilibrată. Din păcate în Romănia doar 2,7% din populație consumă fructe și legume zilnic.

Prețul produselor românești poate reprezenta un alt mecanism de stimulare al consumului de fructe și legume, comparativ cu cele din import, fructele și legumele românești au prețuri mult mai avantajoase.

Figura nr. 24 Diferență de preț între produse similare, magazin Auchan

Printre toți acești factori se numără și economia și situația agriculturii românești. Dacă am consuma fructe și legume mai des, probabil cei doi factori menționați anterior ar realiza progrese mai mari.

CAPITOLUL Ⅶ

Rezultate și discuții

Mega Image

Mega Image în tot ceea ce face pune pe primul loc calitatea și prospețimea produselor alimentare, ceea ce a dus și la apariția programelor „Gusturi românești” și „Gusturi românești de la gospodari” deschizând chiar un nou magazin cu denumirea „Gusturi românești” sub principiul că „Lansarea magazinului este o continuare firească a angajamentului pe care ni l-am asumat pentru dezvoltarea segmentului de produse tradiționale”.

Prin programul „Gusturi Românești de la producători” înțelegem un program complet pentru micii producători, care ne asigură că produsele de pe raft sunt sigure și gustoase, și că în magazinele Mega Image găsim alimente locale și de sezon. Producătorilor incluși în acest program li se oferă tot ce au nevoie, de la îngrășăminte la semințe, inclusiv consultanță în ceea ce privește metodele sustenabile de cultivare a pământului.

În ceea ce privește respectarea Legii 321/2009, ca și primă observație atunci când intrăm într-un supermarket Mega Image la raioanele de fructe și legume, vedem că nu există spații distincte de expunere și de vânzare a produselor românești, acestea fiind expuse pe aceleași raioane cu produsele din import. Fructele atât din import cât și din România precum si legumele fiind comercializate pe raioane separate.

Figura nr. 25 Raion de comercializare legume.

Dar, totodată fructele și legumele românești sunt destul de bine etichetate, în partea de jos a fiecărei etichete apare trecută țara de origine, România, precum și tricolorul acesteia, făcând acest lucru mult mai vizibil pentru consumatorii care doresc să achiziționeze aceste produse.

Figura nr. 26 Legume românești și de import comercializate pe același raion.

Prin programul „Gusturi românești de la producători” am găsit în magazine o gamă destul de variată de legume românești, soiurile de fructe produse în România fiind găsite într-un procent mult mai mic.

Deși legumele și fructele sunt cumpărate de la producători români, acestea sunt testate și verificate în laboratoare internaționale, ceea ce le oferă un plus de credibilitate în fața consumatorilor.

Totodată majoritatea producătorilor fiind din zone învecinate Bucureștiului oferă un avantaj și în ceea ce privește prospețimea produselor.

Pe baza legumelor și fructelor românești găsite în supermarketul Mega Image am întocmit un tabel reprezentativ pentru acestea.

Tabel nr. 27 Fructe și legume Românești existente în supermarketul Mega Image.

Deși numarul fructelor și legumelor românești întalnite în acest supermarket este destul de considerabil, nu putem trece cu vederea faptul că produsele de import sunt majoritare pe raioanele acestui magazin. De la denumiri cunoscute, la denumiri mai puțin cunoscute numărul acestora primează în defavoarea produselor românești.

Figura nr. 28 Diagramă comparativă între numărul fructelor și legumelor românești și cele de import, %

Din această diagramă ne putem da seama că procentul de fructe și legume românești este de 36,17% comparativ cu cele din import, care însumează un procent de 63,83%, supermarketul Mega Image nerespectând procentul de 51% fructe și legume românești impus de Legea 321/2009.

Auchan

Hypermarketul Auchan este unul dintre cei mai puternici retaileri de la noi din țară. Reprezentanții Auchan susțin că în lunile de vară reușesc să vândă fructe în valoare de 15 milioane de lei, iar legume în valoare de 8 milioane de lei.

Totodată aceștia susțin faptul că fructele cu proveniență românească se găsesc la ei pe rafturi în proporție de peste 30% iar legumele în proporție de peste 80%, contrar rezultatelor pe care le-am descoperit într-unul dintre aceste hypermarketuri.

Un aspect important al verificării fructelor și legumelor românești existente în acest magazin îl reprezintă faptul că acestea sunt expuse pe un raion separat, ceea ce favorizează distingerea acestora față de produsele din import, fructele și legumele românești fiind mult mai bine observate de către consumatori.

Figura nr. 29 Raion de fructe și legume românești, Auchan

Un alt aspect care este respectat de către hypermarketul Auchan în ceea ce privește Legea 321/2009 îl reprezintă obligația consumatorului de a afișa vizibil sintagma „ produs românesc”.

Figura nr. 30 Mod de afișare a sintagmei „produs românesc”, Auchan.

În ceea ce privește procentul de fructe și legume românești, nici acest retailer nu realizează procentul de 51% prevăzut de Legea 321/2009, majoritatea produselor din această categorie provenind din import, lucru care reiese din următoarea diagramă.

Figura nr. 31 Diagramă comparativă între procentul fructelor și legumelor românești și cele provenite din import, %.

Lidl

Deși acest retailer se află pe piața românească de o perioadă relativ scurtă de timp, respectiv anul 2011, în prezent își definește poziția pe piața locală având cel mai bun raport calitate – preț.

Peste 80% dintre produsele existente în acest lanț de magazine sunt produse marcă proprie, aceste produse fiind dezvoltate împreună cu furnizori internaționali cât și locali pentru a satisface cât mai bine cerințele consumatorilor.

Prin proiectul „Cultivat în România, specific românesc”, un proiect destinat revitalizării soiurilor românești de fructe și legume, acest magazin a reușit să readucă la viață soiuri românești precum roșia de Buzău, și totodată a reușit să faciliteze exportul produselor românești în alte țări.

Primul aspect pe care îl putem observa cu privire la respectarea Legii 321/2009, în momentul intrării într-unul din magazinele Lidl este acela că fructele și legumele românești sunt așezate pe aceleași raioane cu produsele provenite din import, lucru contrar prevederilor legii.

Figura nr. 32 Raion fructe și legume Lidl

Totodată, expunerea sintagmei „produse românești” pe etichetele fructelor și legumelor provenite din România este destul de vizibilă, însă cele mai evidențiate etichete sunt cele cu produsele aflate la reducere, fiind colorate cu portocaliu, acesta poate reprezenta un dezavantaj în ceea ce privește observarea produselor românești de către cumpărători din multitudinea de produse existente.

Figura nr. 33 Reprezentarea vizibilă a sintagmei „Produs românesc”, Lidl.

Numărul fructelor și legumelor românești găsite într-unul din magazinele Lidl este unul rezonabil, acestea fiind menționate în următorul tabel.

Tabel nr. 34 Fructe și legume românești existente într-unul din magazinele Lidl.

Din acest tabel ne putem da seama că numărul fructelor românești existente în magazinele Lidl este unul destul de mic, acestea fiind reprezentate de afine și cireșe, comparativ cu legumele românești care se găsesc în număr mult mai mare.

Acest lucru este susținut de faptul că majoritatea consumatorilor preferă să achiziționeze fructele incluse în articolele de top, cum ar fi cele utilizate pentru fresh-uri, banane, lămâi, avocado, portocale, ananas, fructe care la noi, în România datorită condițiilor climatice nu se pot produce.

Pentru a putea realiza o evidențiere cât mai clară în ceea ce privește comparația dintre numărul de fructe și legume provenite din România comparativ cu numărul de fructe și legume provenite din import, am realizat o diagramă care reprezintă comparația procentuală dintre cele două menționate mai sus.

Figura nr. 35 Diagramă comparativă între numărul fructelor și legumelor românești si cele din import, %.

După cum se poate observa, nici acest retailer nu îndeplinește condițiile impuse de Legea 321/2009, procentul de fructe și legume românești existente într-unul dintre magazinele Lidl fiind de doar 22.83% comparativ cu cele din import care însumează un procent de 77.17%

Carrefour

Hypermarketul Carrefour este existent pe piața românească încă din anul 2001, primul magazin fiind deschis în zona Militari din București. Carrefour reunește o gamă diversificată de produse, atât alimentare cât și non-alimentare.

Una dintre principalele recomandări în ceea ce privește hypermarketul Carrefour o reprezinta prețurile mici pe care aceștia le practică, cât și dorința de schimbare asupra situației economice locale și mondiale, astfel încât clienții să beneficieze de un raport calitate-preț cât mai bun.

Pentru a realiza acest lucru, în anul 2009 hypermarketul a lansat în România gama de produse „Marca proprie Carrefour” cât și sistemul „Filiera Calității Carrefour”, prin intermediul cărora se încurajează dezvoltarea producătorilor români care valorifică patrimoniul natural românesc.

Cu privire la ajutarea dezvoltării producătorilor români, putem observa încă de la intrarea în zona de legume și fructe a unuia dintre hypermarketurile Carrefour o pancardă prin care clienții sunt informați cu privire la înființarea primei cooperative agricole fondată alături de un retailer, de asemenea prin acest proiect hypermarketul îndeplinind încă o cerință a Legii 321/2009, potrivit căreia comerciantul are obligația de a realiza evenimente de vânzare și promovare a produselor românești.

Figura nr. 36 Imagine reprezentativă, înființarea primei cooperative agricole împreună cu un retailer, Carrefour.

Spațiile distincte de expunere și comercializare a fructelor și legumelor românești nu erau existente în acest hypermarket, marjoritatea fructelor și legumelor fiind comercializate pe același raion cu produsele din import.

Figura nr. 37 Raion de comercializare al legumelor, Carrefour.

Un alt parametru important în ceea ce privește respectarea Legii 321/2009 îl reprezintă etichetarea corespunzătoare a produselor românești, lucru respectat de către hypermarketurile Carrefour, pe eticheta fructelor și legumelor românești regăsindu-se atât harta și tricolorul româniei căt și sintagma „Autentic Românesc”.

Figura nr. 38 Etichetarea produselor românești, Carrefour.

În ceea ce privește fructele și legumele românești existente într-unul din hypermarketurile Carrefour, am realizat un tabel cu sortimentul cât și varietatea de soiuri găsite.

Tabel nr. 39 Fructe și legume românești, Carrefour.

Următoarea diagramă are rolul de a ne reprezenta comparația procentuală între fructele și legumele românești existente într-unul din hypermarketurile Carrefour și fructele și legumele provenite din import.

Figura nr. 40 Diagramă comparativă între numărul de fructe și legume românești și cele din import.

După cum putem observa, procentul de 51% nu este îndeplinit nici de acest hypermarket, fructele și legumele românești se găsesc în procent de 24.27%, fiind minoritare fructelor și legumelor provenite din import, acestea însumând un procent de 75.73%.

Penny market

Penny Market este prezent pe piața din România încă din anul 2004, acesta făcând parte din grupul retailerului German REWE Group.

Fiind unul dintre cei mai activi retaileri, acesta operează cu peste 200 de magazine, aflându-se în plină expansiune.

Comparativ cu celelalte magazine din sectorul retail, magazinul Penny nu respecta modul de comercializare al fructelor și legumelor românești. Conform Legii 321/2009, acestea trebuie expuse la comercializare într-un raion separat, însă în acest magazin fructele și legumele românești erau expuse împreună cu cele din import.

Figura nr. 41 Raion de fructe, Penny Market.

Pe lângă toate acestea modul de etichetare al fructelor și legumelor românești existente în acest magazin este unul deplorabil, sintagma „produs românesc” este inexistentă, pe etichetele produselor românești fiind trecută doar țara de origine, România.

Un alt aspect important al etichetării este reprezentat de faptul că majoritatea etichetelor prezentau modificări realizate cu pixul, iar unele dintre etichete aveau tendința de a crea confuzie în rândul cumparătorilor, prin faptul că la țara de origine erau menționate două țări.

Figura nr. 42 Mod de etichetare a produselor, Penny Market.

În ceea ce privește sortimentul cât și varietatea de soiuri de fructe și legume românești găsite în magazinul Penny, am realizat un tabel pentru o reprezentare cât mai clară a acestora.

O altă cerință importantă a Legii 321/2009 este reprezentată de obligația comerciantului de a promova și de a crea campanii în ceea ce privește produsele românești, cerință care este respectată de acest magazin. Pe lângă proiectul de comunicare „ de România”, cei de la Penny au mai creat și o serie de campanii publicitare, în care sunt prezentate persoane ce susțin consumul și gustul produselor tradiționale românești.

Pentru a putea reprezenta cât mai bine fructele și legumele românești găsite în acest magazin am realizat un tabel cu privire la sortimentul cât și varietatea de soiuri notate.

Tabel nr. 43 Fructe și legume românești găsite în magazinul Penny Market.

În ceea ce privește analiza comparativă a fructelor și legumelor românești cât și a celor provenite din import am realizat o diagramă comparativă a procentelor celor două menționate mai sus.

Figura nr. 44 Diagramă comparativă între procentul de fructe și legume românești și cele din import, magazinul Penny Market.

Cu privire la rezultatele obținute, putem spune că nici acest magazin nu realizează procentul de 51% fructe și legume românești cerut de Legea 321/2009, produsele românești fiind existente în procent de 34.21% pe rafturile magazinului Penny Market, iar cele din import în procent de 65.79%

Selgros

Selgros Cash & Carry România este unul dintre cei mai importanți retaileri din comerțul românesc, fiind prezent pe piața românească de aproximativ 11 ani. La momentul actual în România se găsesc 11 magazine Selgros.

Acest retailer ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce privește comerțul din România deoarece oferă zilnic o gamă variată de produse, iar prețurile sunt destul de accesibile.

Având destul de multe oferte la cumpărăturile en-gross, majoritatea clienților acestui magazin fac parte din categoria micilor antreprenori, care la rândul lor achiziționează produse pentru afacerea personală. Un mic impediment al acestui magazin este reprezentat de faptul că accesul este permis doar dacă cumpărătorul deține un card de membru.

Primul lucru pe care l-am putut observa din cercetările realizate cu privire la acest magazin este faptul că produsele românești nu sunt promovate, singurul proiect demarat de către cei de la Selgros este reprezentat de „Club pentru profesioniști și pasionați de bunătățuri”, dar care nu se adresează produselor românești. Una dintre cerințele Legii 321/2009 reprezentând obligația comerciantului de a organiza evenimente de promovare și de vânzare a produselor românești.

Spațiile de expunere și comercializare a fructelor și legumelor erau comune, neexistând spații distincte de comercializare a produselor românești, așa cum este prevăzut în lege.

Figura nr. 45 Raion de comercializare legume, Selgros.

În acest magazin eticheta fructelor și legumelor românești este destul de bine reprezentată, prin faptul că toate produsele care provin din România au atașat în partea de jos a etichetei tricolorul, iar cele provenite din import sunt marcate prin cuvantul „internațional”, lucru care facilitează observarea acestora de către potențiali clienți.

Figura nr. 46 Etichetarea produselor românești, Selgros.

Fiind un magazin de tipul Cash&Carry, Selgros comercializează o varitate mare de fructe și legume românești, lucru pe care îl putem remarca în următorul tabel.

Tabel nr. 47 Fructe și legume românești comercializate în Selgros.

Cu toate că fructele și legumele românești se găsesc în număr destul de mare, per total nu însumează un procent de 51%.

Datorită volumului foarte mare de produse existente în acest magazin, fructele și legumele românești realizează un procent de 25.15%, comparativ cu fructele și legumele provenite din import care au un procent de 74.85%, conform următoarei diagrame.

Figura nr. 48 Diagramă comparativă între fructele și legumele românești și cele din import, Selgros.

Profi

Deși este apărut la noi în țară de o scurtă perioadă de timp, supermarketul Profi deja se bucură de succesul vânzărilor, cât și de un ritm alert al extinderii numărului de magazine, la sfârșitul lunii martie funcționând 741 de magazine în 397 de localități, amplasate în toate județele din țară, cât și în municipiul București.

Magazinele Profi încurajează producătorii locali, aproximativ 80% din produsele comercializate de către aceștia fiind produse în România.

În ceea ce privește comercializarea de fructe și legume românești, cei de la Profi susțin faptul că anual, peste 15.000 de tone de fructe și legume vin din producția românească.

În ceea ce privește programele de promovare și vânzare a produselor românești, supermarketurile Profi nu se încadrează în această cerință a Legii 321/2009, datorită faptului că până în prezent nu au demarat nici-un proiect de amploare cu privire la susținerea producătorilor români sau a produselor cultivate de către aceștia.

Modul de expunere al fructelor și legumelor românești nu este unul în vigoare cu cerințele Legii 321/2009, acestea, ca și la ceilalți retaileri fiind comercializate pe aceleași raioane cu fructele și legumele provenite din import, si nu pe raioane distincte, așa cum este prevăzut în lege.

Figura nr. 49 Raion de comercializare a fructelor si legumelor, Profi.

Fructele și legumele românești prezente în acest lanț de magazine nu sunt etichetate corespunzător, datorită faptului că sintagma „produs românesc” nu este prezentă, ele fiind etichetate ca și restul produselor existente pe raion.

Figura nr. 50 Mod de etichetare a legumelor românești, Profi.

Fiind un magazin cu o capacitate destul de mică, numărul de fructe și legume românești găsite în acesta este unul destul de redus, comparativ cu ceilalți retaileri menționați mai sus.

Tabel nr. 51 Fructe și legume românești comercializate în magazinul Profi.

Ținând cont că acest supermarket comercializează o gamă destul de redusă de fructe și legume, magazinul Profi reușește să acumuleze un procent de doar 22.41% fructe și legume românești comparativ cu procentul de 77.59% fructe și legume provenite din import.

Din acest procent rezultând faptul că nici supermarketul Profi nu reușește să atingă procentul de 51% fructe și legume românești impus de către Legea 321/2009.

Figura nr. 52 Diagramă comparativă între procentul de fructe și legume românești și cele din import, Profi.

Kaufland

Kaufland este prezent în România încă din anul 2005, acesta reușind în anul 2017 să fie unul dintre retailerii cu cele mai mari cifre de afaceri, respectiv 9.69 miliarde de lei, urmat de retailerul Carrefour și Lidl. Acest magazin face parte din grupul german de hypermarketuri Schwartz, care în anul 2014 a devenit cel mai mare grup de retail din Europa, cu o cifră de afaceri de aproximativ 80 de miliarde de euro.

Primul aspect cu privire la respectarea Legii 321/2009 este reprezentat de acordarea spațiilor distincte de comercializare și vânzare a fructelor și legumelor românești, lucru care în acest hypermarket nu este respectat, fructele și legumele românești fiind comercializate pe aceleași raioane cu fructele și legumele provenite din import.

Figura nr. 53 Raion de comercializare a fructelor, Kaufland.

Un alt aspect nesatisfăcător sezizat într-unul din hypermarketurile Kaufland este reprezentat de faptul că fructele și legumele românești nu erau etichetate conform prevederilor Legii 321/2009.

Sintagma „produs românesc” era inexistentă, iar țara de origine menționată pe etichetele fructelor și legumelor era aproape insesizabilă, astfel inducând în eroare clienții.

Figura nr. 54 Mod de etichetare a fructelor românești, Kaufland.

Legat de numărul de fructe și legume românești existente pe raioanele hypermarketului Kaufland, am realizat un tabel pentru o detaliere cât mai clară a acestora.

Tabel nr. 55 Fructe și legume românești, Kaufland.

După cum putem observa din tabelul reprezentat anterior, nici în acest magazin varietatea soiurilor de fructe nu este una favorabilă, majoritatea produselor românești comercializate făcând parte din categoria legumelor.

Procentul de fructe și legume româneșți existente în hypermarketul Kaufland este unul satisfăcător, comparativ cu procentele obținute de ceilalți retaileri, acest procent însumând 31.15%, comparativ cu produsele din import care realizează un procent de 68,85%.

Figura nr. 56 Diagramă comparativă între procentul de fructe și legume românești și cele provenite din import.

Cora

Primul magazin Cora a fost deschis în România în anul 2003, acesta făcând parte din grupul retailerului belgian Louis Delhaize. În prezent la noi în țară sunt existente 12 hypermarketuri Cora, 4 dintre acestea fiind situate în municipiul București.

Hypermarketul Cora este unul dintre cele mai bogate în ceea ce privește diversitatea gamei de produse, totodată poziționându-se ca și preț într-o zonă accesibilă tuturor cumpărătorilor. Sub marca proprie Cora putem găsi articole provenite de la producători români sau importate.

Prin programul „Direct de la producători” hypermarketul Cora reușește să bifeze una dintre cerințele Legii 321/2009, cu privire la obligația comerciantului de a realiza evenimente de promovare și vânzare a produselor românești.

Primul aspect sesizat la intrarea într-unul din hypermarketurile Cora este reprezentat de existența spațiilor distincte de expunere a fructelor și legumelor românești

Figura nr. 57 Raion de comercializare a legumelor românești, Cora.

Fructele și legumele românești comercializate în acest lanț de hypermarketuri, sunt foarte bine evidențiate, prin faptul că eticheta acestora, precum și țara de origine sunt foarte bine reprezentate. Eticheta fructelor și legumelor românești este de o dimensiune mult mai mare comparativ cu produsele provenite din import, iar pe aceasta este trecut foarte vizibil tricolorul României, fapt ce reprezintă un avantaj pentru distingerea acestora de celelalte categorii de produse.

Figura nr. 58 Mod de etichetare a legumelor românești, Cora.

Un alt aspect important îl reprezintă prezența sintagmei „produs românesc”, la categoriile de fructe și legume care provin din România, lucru care este respectat de către cei de la Cora.

Figura nr. 59 Prezența sintagmei „produs românesc” în hypermarketul Cora.

Un alt aspect legat de promovarea produselor românești este marcat de către cei de la Cora prin faptul că în zona raioanelor de fructe și legume sunt existente pretutinderi afișe cu produsele românești aflate la reduceri în perioada respectivă.

Figura nr. 60 Prezentarea ofertelor din categoria legumelor românești, Cora.

Cu privire la numărul și varietatea fructelor și legumelor românești existente în acest hypermarket, am realizat un tabel pentru o mai bună reprezentare a acestora.

Tabel nr. 61 Fructe și legume românești existente în hypermarketul Cora.

Deși varietatea fructelor și legumelor românești existente în acest supermarket este una destul de mare, numărul produselor românești realizează un procent de 34.87% comparativ cu procentul fructelor și legumelor provenite din import care este de 65.13%.

Figura nr. 62 Diagramă comparativă între procentul de fructe și legume românești și cele provenite din import.

Din rezultatele obținute nici-unul dintre cei 9 retaileri analizați nu îndeplinesc prevederea Legii 321/2009, conform căreia fructele și legumele românești trebuie să se regăsească în proporție de cel puțin 51% din volumul de produse de pe raft, procentul cel mai mare de fructe și legume românești fiind îndeplinit de supermarketul Mega Image.

Figura nr. 63 Diagramă comparativă a procentelor de fructe și legume românești obținute de cei 9 retaileri analizați.

Concluzii

În urma analizelor realizate nici-unul dintre cei 9 retaileri nu acumulează procentul de cel puțin 51% fructe și legume românești prezente pe rafturi, procentele realizate de aceștia fiind următoarele:

Mega Image: fructe și legume românești 36.17%;

Lidl: fructe și legume românești 22.83%;

Auchan: fructe și legume românești 16.13%;

Selgros: fructe și legume românești 25.15%;

Carrefour: fructe și legume românești 24.27%;

Penny: fructe și legume românești 34.21%;

Profi: fructe și legume românești 22.41%;

Kaufland: fructe și legume românești 31.15%;

Cora: fructe și legume românești 34.87%.

Comparând toate aceste rezultate, pe primul loc în ceea ce privește procentul de fructe și legume românești se situează supermarketul Mega Image cu un procent de 36.17%, urmat de hypermarketul Cora, cu 34.87%, iar pe ultimul loc se află hypermarketul Auchan cu un procent de 16.13%.