Șef luc r. Dr. MOLNAR V. CLAUDIU [624337]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA TERAPIE FIZICĂ ȘI
REABILITARE FUNCȚIONALĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN
RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA
COPII

Coordonator șt iințific:
Șef luc r. Dr. MOLNAR V. CLAUDIU

Masterand: [anonimizat] – Camelia

Târgu Mureș
2019

CONTRIBUȚII PERSO NALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII CUPRINS

1 CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………….. ………………. …………………… 3
CAPITOLUL I : PARTEA GENERALĂ (FUNDAMENTAREA TEORETICĂ )
……………………………………………………………… …………….. ……… ………………….. …………. 5
1.1. Generalități …………………………………………………………. …………….. ……… 5
1.1.1. Encefal opatia sechelară infantilă ………. …………….. …………………. 5
a) Cauzele encefalopatiilor infantile ………………………………………….. …….. 5
b) Semne clinice generale……….. …………………………….. ………………………. .. 6
c) Tratamentul encefalopatiilor infantile ………………………………………. …… 6
1.1.2. Encefalopatia hipoxică … ………………………………………………… …… 7
a) Informații generale… ………………………………………………………….. ………..7
b) Cauzele EHI ……….. ………………………………………………………. ……………. 7
c) Manifestarile encefalopatiei hipoxic -ischemice perinatale… ………………. 7
d) Diagnostic ………. ………………………………………………………………………… 8
e) Tratamentul ….. ……………………………………………………………………………. . 8
1.1.3. Tulburare din spectru autist …… …………………… ………………………. 9
a) Definiție …….. …………………………………………………………………………….. 9
b) Etiologie ……. ……………………………………………………………………………… 9
c) Simpt ome la autiști ….. ……….. ……………………………………………………… .. 9
d) Trăsături adiționale ale copiilor cu autism …. ………………………………… . 10
e) Tratament ……. …………………………………………. ………………………… ……. 10
f) Metodele folosite în tratamentul autismului infantil ………………………. . 10
1.1.4. Sindrom Cri du Chat …….. …………………………………………………… 11
a) Definiție clinică … ………………………………………. ………………………… … 11
b) Semne clinice … …………………………………………………………………….. .. 11
c) Cauze ….. ……………………………………………………………………………….. 12
d) Diagnosti c …… ………………………………………. ……………………………….. 12
e) Posibilități de tratament, îngrijire și urmărire …. …………………………. . 12

CONTRIBUȚII PERSO NALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII CUPRINS

2 1.1.5. Tetrapa reză flasco spasctică …… ………………………………………….. 12
a) Informații generale …. ……………………………………………… …………… .. 12
b) Semne și simptome …. …………………………………………….. …………….. . 13
c) Cauzele tetraparezei infantile .. ……………………….. ………………………. 13
d) Tratament …. ………………………… ……………………………………………… . 13
CAPITOLUL II : PARTEA SPECIALĂ (CONTRIBUȚII PERSONALE)
…………………………………………………………………………………………………. ………………. . 14
2.1.Ipotez ele cercetării …………………………………………………….. …………….. …… 1 4
2.2.Scopul și obiectivele cercetării ………………………………….. ……………… ……. 1 4
2.3.Materiale și metode ………………………… ………………………. …………………….. 1 4
 Tipul de cercetare ………………. ……………… …………………………….. …………………… 1 5
 Locul desfășurării studiului …………………. ……………… ………. ………………… ………. 1 5
 Perioada desfășurării studiului …………………………….. ……….. …………. …………….. 1 5
 Lotul de subiecți ………………………………….. ……………………… ……………….. ………. 1 5
 Criteriile de includere al pacienților ……………………………………… …………. ……….. 15
 Criteriile de excludere al pacienților …………………………………….. ………….. ………. 15
 Echipamentul utilizat ……………………………………………………………. ………… ……… 15
 Metode …………………………………………………………… ………………. . 16
 Raporturi de evaluare aplicate pe subiecți și planuri de intervenție kinetică …….. 16
 Programul de inter venție kinetică ………………….. ………………………. …………. …….. 66
o Pentru dezvoltarea coordonării ochi – mână la
copii……………………………………. ……………………………………………………………. ……… …………………… . 66
o Pentru dezvo ltarea forței musculare …………….. ……………………….. …. 66
2.4.Acordul din partea părițiilor subiecțiilor și a fundației ………………….. ……. 69
2.5.Rezultate …………………………………………………………………. ………………. …… 70
 Evaluare prim ară și secundară poziției stând ……………………………….. ………….. …. 71
 Evaluare primară și secundară mers, săritură, alergare …………………….. …………… 71
 Media progresului făcând kinetoterapie o dată/săptămână ……….. …………………… 72
 Media progresului făcând kinetoterapie de 2 ori/săptămână ………………. ………….. 72
2.6.Discuții ………………………………………………………………………… ……………….. 73
2.7.Concluzii ……. …………. …………………………………………………… ………………… 73
CAPITOLUL III: BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………….. ……. 74
CAPITOLUL VI: ANEXE …………………………. …………………………………………………. 75

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII INTRODUCERE

3 INTRODUCERE
Kinetologia sau kinesiologia reprezintă știința mișcării; aceasta este o disciplină care se
ocupă cu ,,studiul structurilor și mecanismelor neuromuscul are și articulare care asigură omului
activități motrice normale, înregistrând, analizând și corectând me canismele deficitare”, aceasta din
urmă definind kinetoterapia . [1]
Kinetologia este o știință care are 3 mari subdiscipline:
1. Biomecanica sau ,,kinetologia mecanică” unde legile mecanice se aplică în studiul
mișcării;
2. Fiziologia exercițiilor unde legile fiziologiei sunt aplicate în studiul mișcării umane;
3. Comportamentul psihomotor care cuprinde rolul și mecanismele sistemului nervos
central atunci când are loc procesul de comandă sau execuție a mișcărilor voluntare.
Kinetologia are la bază o componentă ,, practică”, care ajută o persoană să își îmbunătățească
starea fizică, să amelio reze un traumatism sau să își reface anumite deficite funcționale cu ajutorul
exercițiilor terapeutice.
Kinetologia are ca element esențial propriu, boala, care face ca kinetolo gia să fie o
specialitate medicală:
Datorită relației între boală și kinesiolog ie avem umătoarea clasificare:
A. după ,,patologie”:
o kinetoterapie în bolile reumatice;
o kinetoterapie în bolile neurologice;
o kinetoterapie în bolile respiratorii;
o kinetoterapie î n bolile cardiovasculare;
o kinetoterapie în bolile psihice;
o kinetoterapie în sec helele posttraumatice.
B. după ,,obiectivele fiziopatologice”:
o kinetoterapia de mobilitate articulară (de flexibilitatea );
o kinetoterapia de tonifiere musculară (de forță);
o kinetote rapia de creștere a anduranței musculare;
o kinetoterapia de coordonare și echili bru;
o kinetoterapia de antrenare la efort;
o kinetoterapia de relaxare;
o kinetoterapia posturală.
C. după unele situații speciale

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII INTRODUCERE

4 o kinetoterapia la vârstnici;
o kinetoterapia în pediatrie ;
o kinetoterapia copilului școlar;
o kinetoterapia la gravide;
o kinetoterapia la climax. [ 2]

Obiectivele generale în kinetoterapie sunt:
a) promovarea relaxării cu: reducerea durerii și a contracturilor muscu lare;
b) reeducarea sensibilității;
c) corectarea posturii ș i aliniamentului corp oral și a segmentelor sale;
d) educarea/ reeducarea controlului, echilibrului și a coordonării;
e) reeducarea respiratorie;
f) recuperrea mobilității;
g) creșterea forței musculare;
h) creșterea rezistenței musculare. [3]

Ca și tehnici în kinetotera pie avem:
a) tehnici akinetice: imobilizarea și posturarea;
b) tehnici kinetice: dinamice, statice de stretching, de transfer, de facilitare
neuromu sculara prop rioceptivă (FNP). [3 ]

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

5 CAPITOLUL I : PARTEA GENERALĂ (FUNDAMENTAREA
TEORETICĂ )

1.1. Generalități
În aceas tă lucrarea voi vorbi despre diferite afecțiuni la copii. Aceste afecțiuni sunt:
1. Encefalopatie sechelară infantilă;
2. Encefalopatie hipoxic ă;
3. Tulburare din spectru autist;
4. Sindrom Cri du Chat;
5. Tetraparez ă flasco spastic .

1.1.1. Encefalopati a sechelară inf antilă

Encefalopatiile sunt un grup de afecțiuni diferite care nu au o cauză
genetică, nu sunt contagioase, nu au caracter evolutiv și care sunt
caracterizate prin deficit de motilitate și tulburări de postură datorită lezării
creierului imatur . [4]
Vârsta de apariție a leziunii cerebrale este situată între ultimele 3 luni
de sarcină și 2 ani (perioada de maturizare a SNC).
Ele reprezint ă stadiul sechelar (cicatrici ) al unor procese patologice
acute sau sub acute stinse . Se pot însoți de epilepsie și retard psihic
ca expresie a suferin ței unui corte x imatur, dar format . Apar probleme
similare în privința educației, școlarizării, de recuperare motorie ș i de încadrare socio -profesional ă.
[5]
Se face diferența între ESI și en cefalopatiile cronice infantile (ECI), cel de al doilea termen fiind
folosit în prezent pentru afecțiuni cu caracter evolutiv, de obicei degenerati ve sau metabolice. În
literatura de specialitate de limba română este frecvent folosit termen ul de ESI, deoarece este logic:
pe de o parte nu toate ESI sunt paralizii și pe de altă parte toate sunt afecțiuni sechelare cerebrale. În
plus, aceste boli sunt d enumite uneori PSC (paralizii spastice cerebrale), SCI (scleroze cerebrale
infantile), sau en cefalopatie fixă. [6]
a) Cauzele encefalopatiilor infantile
▪ Disgravidii tardive (toxemia gravidică, toxiinfețtii materne, chiar minore, dar care acționează
prin placentă, fiind foarte nocive asupra SNC al fătului);Fig. 1.1: Subiectul 1 –
T.D. la kinetoterapie

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

6
▪ Afecțiunile toxiinfecțioase ale mamei;
▪ Tulb urările circulatorii la nivel placen tar
(infarct, anemie, hipotensiune arterială, decolare precoce, fenomene de
stază) ;
▪ Deficiențele nutriționale ale mamei (dintre cauze se poate număra
diabetul zaharat);
▪ Traumatismele mamei în sarcină;
▪ Tulburări endoc rine;
▪ Incompatibilitatea Rh;
▪ Hipoglicemia;
▪ Hiperbilirubinemia;
▪ Prematuritatea care perturba procesul normal de mielinizare a fasciculelor piramidale;
▪ Administrarea unor substan țe sedative, anestezice, barbi turice în exces mamei în
cursul travaliului și al nașterii poate determina o scădere a debitului circulator în creierul nou-
născutului;
▪ Hipoxia sau chiar anoxia la naștere în cazul nașterilor laborioase ;
▪ Unele vaccinări . [7]

b) Semne clinice generale:
▪ pacienții nu se alimentează corect și necesită timp
prelungit pentru supt;
▪ copilul este foarte cuminte, doarme foarte mult sau este
foarte agitat și nu se poate liniști cu nimic (hi perexcitație
nervoasă);
▪ transpirații generalizate determinate de tulburări
vegetative și în contextul rahitismului;
▪ constipația apare la majoritatea acestor copii;
▪ copilul nu se dezvoltă normal fizic;
▪ retard în dezvoltarea n euro-psihică. [8]

c) Tratamentul encefalopatiilor infantile
Acesta constă în principal din terapia fizică ce întărește mușchii și previne formarea
contracturilor musculare. Alături de aceasta, terapia limbajului joacă un rol importantFig. 1.2: Subiectul 1 –
T.D. la kinetoterapie
Fig. 1.3: Subiectul 1 – T.D. la
o activitate cu clovni

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

7
Tratamentul ortopedic este necesar în cazul necesității corectării unor contracturi deja formate
prin metode chirurgicale sau prin utilizarea unor dispozitive ortopedice ca de exemplu orteze.
Se utilizează de asemenea tratament medicamentos antispastic ca ajutor la terapia fiz ică și în
cazul copiilor cu crize epileptice, tratament anticonvulsiv. [9]

1.1.2. Encefalopatia hipoxic ă

a) Informații generale
Encefalopatia hipoxic -ischemică (EHI) reprezintă totalitatea modificărilor
morfologice și funcționale care au loc la nivelul sistemului nervos central în
urma privării creierului de oxigen datorită unor complicații care pot apărea
prenatal (înainte de nașt ere), perinatal (în jurul nașterii) și postnatal (după
naștere). Pentru funcționarea norma lă a sistemului nervos central
aprovizionarea cu oxigen este de maximă importanță. [10]

b) Cauzele EHI
Sunt multiple, toate fiind clasificate într -un număr limitat de mecanisme sau combinații de
mecanisme. Trebuie să ținem cont că EHI este o manifestare a unor multiple cauze diferite, cu puține
căi comune.
▪ Hipoxia, prin obstrucția căilor respiratorii, schi mb alterat al gazelor la nivelul plămânilor sau
scăderea concentrației de oxigen în mediu ;
▪ Insuficiența cardiacă ;
▪ Insuficiența respiratorie ;
▪ Hipoglicemi a, pentru că sindromul clinic și caracteristicile
patologice sunt în mod esențial identice ;
▪ Supradozelor de droguri ;
▪ Cazurilor de strangulare, de înec ,
▪ Embolism pulmonar ;
▪ Status epileptic și boli n euromusculare. [11]

c) Manifestarile encefalopatiei hipoxic -ischemice perinatale
Encefalopatia hipoxic -ischemic ă perinatal ă se poate manifesta diferit de la un caz la altul în
funcție de durata priv ării creierului de oxigen și de alte patologii asociate.
EHIP se caracterizeaz ă: Fig. 1.4:
Subiectul 2 – M.D.
Fig. 1.5: Subiectul 2
– M.D. la o
activitate cu clovni

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

8
▪ hiperexcitabilitate, agita ție, pl âns iritabil;
▪ reflexe arhaice prezente;
▪ convulsiile sunt prezente;
▪ supt dificil;
▪ letargie -stupo are;
▪ hipotonie marcat ă;
▪ recuperare în 1-2 săptămâni. [9]

d) Diagnostic
Se stabilește prin coroborarea datelor obținute printr -o anamneză amănunțită (patologia
mamei, istoricul sarcinii și al nașterii), examen clinic minuțios cu accentul pus pe examenul
neurologic și pr obele paraclinice (teste de laborator care să evidențieze hipoxia și afectarea presiunii
arteriale sistemice, teste care să evidențieze afectarea altor organe, electroencefalograma și
investigații imagistice – ecografie transfontanelară, tom ografia compute rizată).
Deficitul neurologic afectează substanțial calitatea vieții, recuperarea este dificilă și spitalizările
frecvente. [10]

e) Tratamentul
Cuprinde mai multe e tape: în primul r ând trebuie asigurate toate
măsurile de resuscitare și de prim -ajutor pentru a putea dep ăși primele
momente critice. Dac ă primul obstacol a trecut trebuie asigurat ă ventila ție
adecvat ă (de obicei pe o durat ă mai lung ă), aport adecvat hidro –
electrolitic, evitarea hipo sau hiperglicemiilor, monitorizarea organelor
vitale și tratamentul neurologic. Scopul tratamentului este de a asigura
supravie țuirea ini țial cu c ât mai pu ține sechele pe termen lung . Tot în
studii se mai pro pun și alte alterna tive: antiinflamato are, inhibitori ai
caspazei, magneziu, blocante de calciu, adenozină. [11]
Deoarece mecanismele de producere sunt încă incomplet
elucidate și principiile de tratament mai trebuie îmbunătățite și
standardizate, însă trebuie să facem tot ce putem cu metodele pe care le
avem pentru a putea salva cât m ai multe vieți ale bebelușilor și a reduce sechelele neurologice. [12]Fig 1.6: Subiectul 2 –
M.D. la kinetoterapie,
lucrând pe motricitate
fină

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

9
1.1.3. Tulburare din spectru autist

a) Definiție
Autismul este o boală mentală care afectează dezvoltarea individuală
destul de grav, având consecințe deosebite în plan social și familial. La această
deficiență frecvența este în creștere, fiind necesar un efort mare pentru
diagno sticare și tratament . [13]
Autismul se caracterizează prin absența int eracțiunii sociale, a
comunicării verbale ș i nonverbale și prezența comportamentului repetitiv și
restrictiv. [14]
Modul de transmitere a bolii sunt mai mulți factori. Una din cauze poat e fi genetica autismului
dar si factorii ambientali care au rol în mod elarea influenței factorilor genetici. O importanță deosebită
prezintă asocierea dintre autism și epilepsie , 20% dintre autiști înainte de 3 ani au convulsii și dezvoltă
crize de epilespsie, înainte de pubertate. [15] S-a demonstrat că prezența epilepsiei influențează
negativ limbajul, comporta mentul și calitatea vieții. [16]

b) Etiologie
Exist ă mai multe teorii:
▪ autismul infantil (AI) ar avea o cauz ă înnăscuta – deficit al contactului afectiv ;
▪ influen țele psihogenetice – părinți reci emo țional, deta șati, cu un nivel mai crescut al stresului
sau mame "negative", ostile, care nu și-au dorit copilul ;
▪ biologice – multiple cauze care afecteaz ă sistemul nervos central și care determin ă asociat și
întârziere psihic ă, epilepsie, existen ța rubeolei congenitale , unor s indroame metabolice etc. ;
▪ genetice – sunt cerceta ți cromozomii 15, 5 și X, care ar putea fi implica ți, autismul fiind o
tulburare cu afectare poligenic ă;
▪ neuroanatomice – anumite arii cerebrale sunt mai afectate la copii cu autism: ex. lobii fronta li,
temp orali, cerebelul ;
▪ psihofarmacologice – în tulbur ările de spectru autist (TSA) sunt crescute activitatea unor
mediatori chimici (dopamina, serotonina și opioidele) ;
▪ "extremului creier masculin" – autismul reprezint ă o form ă dusă la extrem a tipului perfect de
gândire masculin ă, controlat ă hormonal de test osteron . [17]

c) Simptome la autiști:
▪ perturbarea abilitățiilor sociale ;Fig. 1.7: Subiectul 3
– M.D.M.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

10
▪ mișcările stereotipice, repetitive;
▪ abilități lingvistice diminuate
▪ viața afectivă săracă;
▪ anxietate. [18]

d) Trăsături adiționale ale cop iilor afectați de autism :
a. indiferența la durere;
b. senzație de rece;
c. sensibilitate neobișnuită la mirosuri;
d. apetit alimentar capricios;
e. tulburări de control urinar;
f. tulburări de somn;
g. anxietate (frică) în special la zgomote puternice, în
locuri străine, în situații nemaiîntâlnite;
h. panică la îmbrățișări sau atingere;
i. fascinație pentru obiecte sau jucării care se rotesc sau mașini. [17]

e) Tratament
Tratamentul pentru autismul infantil trebuie instituit c ât
mai precoce. Nu exist ă un tratament specific. Tulburarea
dureaz ă toată viața, nu dispare (copilul cu autism va deveni
adult cu autism). Este necesara sf ătuirea familiei pentru a
înțelege natura bolii, cronicitatea ei, pentru a o accepta și a
coopta în procesul terapeutic. [15]
Tratamentul psihofarmacologic se face cu
medicamente din clasa antipsihoticelor antidepresivelor, anticonvulsivantelor și amfetam inelor.
Este necesar ă o educa ție special ă, școlarizare în clase cu un num ăr mic de copii la un profesor.
Terapia comportamental ă – s-a constatat o îmbun ătățire a IQ -ului (coeficientul de
inteligen ță) și a func ționarii în societate la 2 ani de terapie început ă de la v ârste mici. [13]

f) Metodele folosite în tratamentul autismului infantil sunt :
▪ ABA (Applied Behavioral Analysis) – se bazeaz ă pe principiul recompensei și are rezultate
foarte bune la copiii cu capacitate mare de imitare ; Fig 1.8: Subiectul 3 – M.D.M. la
psihopedagogie
Fig. 1.9: Subiectul 3 – M.D.M. la
kinetoterapie lucrând pe
motricitate fină

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

11
▪ TEACCH (Tratament and Education of Autistic a nd Related Comunication –
Handicapped Children) – program care folose ște tehnici și metode variate, de înlocuire a
comportamentelor incorecte cu altele corecte ;
▪ PECS – (Picture Exchange Comunication System) – metod ă care folose ște pictograme
(cartona șe des enate) pentru ca un copil f ără limbaj s ă poată cere ceea ce -și dore ște. Utilizarea PECS
crește șansele de apari ție a limbajului vorbit la copil . [17]

1.1.4. Sindrom Cri du Chat

a) Definiție clinică
Sindromul cri -du-chat, cunoscut și ca sindromul 5p – sau
monosomia 5p este cauzat de o anomalie de structură cromozomială:
lipsa unui fragment din brațul scurt al cromozomului 5. Nou -nascuții cu
această boală au adesea un plâns caracteristic, asemănător sunetelor pe
care le scoate o pisică, de unde și numele sindromului.

b) Semne clinice
Tabloul clinic variază de la un individ la altul, probabil în funcție de lungimea fragmentului
care lipsește :
▪ plâns caracteristic, „ascuțit”;
▪ greutate mică la naștere și dezvoltare fizică întârziată;
▪ retard mintal (dezvoltare psihică întârziată);
▪ dezvoltare întârziată sau incompletă a achizițiilor
motorii;
▪ cap mic (microcefalie);
▪ anomalii ale feței: ochi îndepărtați (hipertelorism), și
îndreptați în jos (fante antimongoliene), epicantus ( pliu cutanat
suplimentar în unghiul intern al ochiului);
▪ bărbie mică (micrognație), urechi jos implantate și
malformate;
▪ fuzionarea degetelor;
▪ pliu palmar unic;
▪ hernie inghinală;
▪ tonus muscular scăzut (hipotonie ). [19] Fig. 1.10:
Subiectul 4 – S.D.
Fig. 1.11: Subiectul 4 –
S.D. la carnaval

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

12
c) Cauze
Cauza sindromului Cri du Chat este deleția brațului scurt (brațul p) al cromozomului 5.
Această modificare cromozomială este notată p -. Majoritatea cazurilor nu sunt ereditare, deleția
producându -se spontan în timpul diviziunii celulare, la începutul dezvoltări i embrionare.
Există un mic procent de persoane cu sindromul 5p – care moștenesc această anomalie de la
un părinte asimptomatic. În acest caz, este transmis un defect genetic care va cauza fătului acest
sindrom. [20]

d) Diagnostic
Efectuarea cariotipului este esențială pentru diagnosticul de certitudine al sindromului Cri du
Chat. Uneori deleția poate fi prea mică pentru a fi observată în citogenetica clasică și cariotipul pare
normal. Dacă există totuși semne clinice sugestive, se poate folosi tehnica FIS H (hibridizare
fluorescentă in situ), care este o metodă mai sensibilă în descoperirea afecțiunilor cromozomiale. [19]
Sindromul Cri du Chat poate fi detectat din timpul vieții intrauterine. Acest diagnostic presupune
efectuarea de teste cromozomiale antepartum. Acesta nu se face de rutină, dar poate fi sugerat atunci
când la ecografie se remarcă defecte morfologice. Prin amniocenteza se pot preleva mostre din
vilozitățile corionice care vor fi supuse testelor genetice. [20]

e) Posibilităț i de tratament, îngrijire și urmărire
Nu există tratament specific care să ducă la vindecarea bolii, ci
doar tratament care ameliorează anumite manifestări ale acesteia.
Pacienții cu sindrom cri-du-chat trebuie să beneficieze de
supravegherea continuă a unei echipe formată din părinți și medici,
necesită stimulare continuă fizică și intelectuală, pentru a -și putea atinge
potențialul maxim. [19]

1.1.5. Tetraparez ă flasco spastic

a) Informații generale:
Tetrapareza spastic ă este o form ă de paralizie cerebral ă care este cauzat ă
de o anumit ă leziune sau boal ă și are ca rezultat pierderea par țială Fig. 1.12: Subiectul 4 –
S.D. la echitație
Fig. 1.13: Subiectul 5 – M.V.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTE A GENERALĂ

13
sau total ă a utiliz ării trunchiului și a membrelor. În general, at ât nervii senzoriali , cât și cei motori i
sunt afecta ți, ceea ce înseamn ă că se pierde at ât senza ția, cât și controlul acelei p ărți a corpului.
Pierderea este de obicei senzorială și motorie, ceea ce înseamnă că atât senzația cât și controlul
sunt pierdute. Tetrapareza sau qua dripareza, înseamnă slăbiciune musculară care afectează toate cele
patru memb re. [21]

b) Semne și simptome
La examinare, când copilul este așezat cu fața în sus, se observă hiperextensia capului cu
retracția umerilor, membrele inferioare sunțin extensia, încrucișate, în adducție, forfecate, piciorul
este în flexie plantară, adductorii contractați, ceea ce poate duce la luxația de sold. Când se așează cu
fața în jos, copilul bolnav nu ridică și nu rotește capul (nici măcar pentru a respira), are brațele blocate
sub torace, membrele inferioare fiind adesea în flexie. Când se așează copilul în poziție sezând copilu l
cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele tonice cervicale asimetrice, mâna este închisă în
pumn, ceea ce împiedică copilul de a duce mâna sau alte obiecte la gură, poziția policelui este strâns
în pumn și degetele flectate. La examinarea neurolo gică se observă existența unui sindrom piramidal
atât la membrele superioare, cât și la cele inferioare. Apar tulburări de masticație și nutriție, ceea ce
va determina efectuarea alimenației cu ajutorul sondei. [22]

c) Cauzele tetraparezei infantile
▪ leziuni ale creierului, fie înainte de na ștere, în timpul na șterii, fie la scurt timp dup ă;
▪ infec ții fetale sau materne, expunerea la toxine sau neglijen ța medical ă
▪ leziunile sau g ăurile din materia alba a creierului pot duce la tetraparez ă spastic ă;
▪ leziuni cerebrale de la accident vascular fetal, ceea ce poate duce la s ângerare cerebral ă. [21]

d) Tratament
Pentru decontracturare se folosesc următoarele metode:
▪ kinetoterapie, pentru diminuarea mecanismelor reflexe și în
tratamentul spasticității. ;
▪ mijloace fizice (rece, căldura, electroterapie);
▪ mijloace chimice (infiltrații cu alcool, toxina botulinică);
▪ tratament medicamentos;
▪ tratament ortopedic;
▪ tratament chirurgical . [22]Fig. 1.14: Subiectul 5 –
M.V. la kinetoterapie,
motr icitate fină

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

14 CAPITOLUL II : PARTEA SPECIALĂ (CONTRIBUȚII PERSONALE)

Evaluarea inițială este primul act al kinetoterapeutului în procesul de recuperare. Cu ajutorul
evaluării putem aprecia deficitul ce urmează a fi recuperat și restantul funcțional pe care se bazează
capacitățile pacientului.
În urma evaluării sunt stabilite: datele personale, diagnosticul kinetoterapeutic, obiectivele,
metodele, mijloac ele, frecvența. Toate acestea îl ajută pe kinetoterapeut s ă-și completeze planul de
intervenție. Kinetoterapeutul va completa a doua fișă, raportul de evaluare, care va cuprinde
descrierea metodelor în detaliu, timpul de lucru, materialele folosite.
Am ela borat această lucrarea pentru a urmări :
• evoluția paciențilo r mei;
• eficiența metodelor folosite în mai multe afecțiuni;
• rolul deosebit de important al kinetoterapiei în recuperarea persoanelor cu dizabilități.

2.1. Ipotezele cercetării
În urma analizării problematicii studiului, am emis ur mătoarele ipoteze de lucru:
• Întocmirea evaluărilor înaintea începeri programului kinetic și după o anumită
perioadă de timp, urmărind evoluția pacienților;
• Implementarea unui program kinetic complex va influenț a pozitiv îmbunătățirea
disfuncțiilor pacienț ilor.

2.2. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul acestui studiu a fost urmărirea evoluției copiilor cu dizabilități și demonstrarea
necesității kinetoterapiei în recuperarea copiilor cu dizabilități.

2.3. Materiale și metode
Pentru a ajunge la confirmarea sau in firmarea ipotezei mi -am propus umătorul demers:
• Alegerea grupului țintă;
• Îndeplinirea formalităților necesare eticii profesiei;
• Alegerea perioadei de desfășurare a studiului;
• Stabilirea criteriilor de includere și excludere a pacienților;
• Crearea și aplica rea unui program kinetic corespuzător articulației afectate;
• Stocarea și analizarea rezultatelor obținute;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

15 • Formarea concluziilor.
Acest studiu se desfășoară cuprinzând următoarele etape:
 Tipul de cercetare
În scopul realizării acestei lucrări am efectuat u n studiu clinic, desc riptiv, ce în raport cu
timpul a fost un studiu retrospectiv.

 Locul desfășurării studiului
Studiul meu a fost întocmit în cadrul Fundației Transilvană Alpha, din Târgu Mureș (unitate
de recuperare privată, cu acor dul conducerii aceste a).

 Perioada desfășurării studiului
Acest studiu s -a desfășurat în perioada 3 mai 2017 – 25 octombrie 2018 .

 Lotul de subiecți
Lotul de subiecți a fost alcătuit din 5 copii cu vârsta între 4 și 9 ani, diagnosticați cu
encefalopatie sechelară infantilă, encefalopatie hipoxică; tulburare din spectru autist, sindrom Cri du
Chat, tetrapareză flasco spastic.

 Criteriile de includere al pacienților în acest studiu au fost următoarele:
o prezența diagnosticării cu un ul din aceste diagnostice;
o vârsta cuprinsă înt re 4 și 9 ani;
o pacienți ai Fundației Transilvană Alpha, din Târgu Mureș în perioada
studiului .

 Criteriile de excludere al pacienților în acest studiu au fost următoarele:
o lipsa diagnostic elor precizat e;
o vârsta necorespunzătoare ;
o refuzul pacienților de a p articipa la acest studiu .

 Echipamentul utilizat
Pentru realizarea programului kinetic s -a utilizat o sală încăpătoare, bine aerisită și luminată,
dotată cu saltele, mingi și spaliere. Pentru realizarea cât mai corectă și lejeră a exercițiilor, pacienții
au folosit îmbăcăminte lejeră și încălțăminte comodă.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

16  Metode
Pentru întocmirea lucrării prezente a m utilizat următoarele metode de recuperare:
▪ Metoda Bobath ;
▪ Metoda Ayres;
▪ Hidroterapie;
▪ Exerci ții fizice specifice ;
▪ Mobiliz ări active, activo -pasive, pasive și postur ări;
▪ Elemente din tarapia senzo -motric ă.

 Raporturi de evaluare aplicate pe subiecți și planuri de intervenție kinetică :

SUBIECTUL 1 – PRIMA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

D. Numele copilului: T. D.
E. Data nașterii/Vârsta cronologică: 29.04.2 013/ 4 ani
F. Diagnostic kinetic: encefalopatie sechelară infantilă, sdr convulsiv simptomatic,
retard mixt în dezvoltare, leziuni intracerebrale secundare, sdr asfixic neonatal, platfus,
hipersalivație necontrolată
G. Data evaluării: 17.05.2017
H. Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin bateria de teste EFMG, itemi D si E ;
Posturi:
• Tendința pentru platfus;
• Poate adopta posturile de patrupedie și de ortostatism;
• Nu adoptă poziția de ghemuit, c ade pe genunchi;
• Menține ortostatismul fără sprijin 9 secunde;
• Cu sprijin de la o mână, ridică piciorul dr/stg și -l menține ridicat 1 -3 secunde;
• Deficit de echilibru static și dinamic.

Locomoție , Item D: poziția de stând 48 ,48% (Fig.2.1), Item E: poziția d e mers, alergare,
săritură 35,42% (Fig 2.2

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

17 • Reflexe generale lente/ întârziate;
• Reușește să se ridice de la nivelul solului ținându -se de o bancă;
• În mers: lipsa coordonării pașilor, fără alternarea membrelor inferioare cu cele superioare,
tendință de forfe care și pășește pe buricul tălpii, lipsa control ului bazinului în ortostatism;
• Așezat pe bancă se ridică în ortostatism cu asistență de la nivelul unui MS;
• Din stând pe genunchi trece în poziția de cavaler se rvant atât cu MI dr cât și cu cel stg înainte
și se ridică în ortostatism cu asistență de la niv elul unui MS;
• Schițează ridicarea unui obiect de la nivelul solului din poziția de ortostatism dar nu reușește,
execută astfel: se pune pe genunchi și ținându -se de mobilă/kinetoterapeut ridică obiectul și
apoi se ridică în ortostatism;
• Merge cu alternarea membrelor și cu încărcarea membrelor inferioare simetric;
• Merge susținut de o mână cu bazin instabil, dar deplasarea e constantă;
• Susținut un baston/cerc, priz a polidigitopalmară merge cu baza lărgită și cu greutatea mult
transferată pe baston/cerc;
• Schițează încercarea de a se deplasa pe o linie trasată;
• Mersul lateral îl efectuează greșit atât spre stg cât și spre dr și cu asistență semnificativă: pas
forfecat , tendință de a pășii înainte;
• Nu schițează înce rcarea de a pașii / mers înapoi;
• Nu schițează mersul pe vârfuri sau călcâi;
• Schițează încercarea de a pășii peste obstacole, lipsa coordonării ochi picior este marcată;
• Mersul pe banca de gimnastică doar cu as istență, nu se uită la pași, nu înțelege pericol ul de
cădere;
• Urcă și coboară scara cu srijin bilateral, cu alternarea ocazională a membrelor inferioare,
preponderent coboară/urcă cu stg;
• Schițează încercarea de a alerga, deficitul coordonării MI se accent uează;
• Se deplasează independent și voluntar cu cadru de mers.

I. Forță musculară: hipertonie generalizată, mai accentuată la membrele inferioare.
J. Amplitudine articulară: articulații mobile, fără limitări articulare, cu ușoară laxitate
ligamentară.
K. Observații: deficit de atenție, se satură foarte repede d e orice activitate.
L. Recomandari:
o Kinetoterapie ;
o Hidroterapie ;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

18 o Activități ludice .

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

M. Numele copilului: T. D.
N. Data nașterii /vârsta cronologică : 29.04.2013/ 4 ani
O. Diagnostic kinetic: encefalopatie sechelară infantilă, sdr convul siv simptomatic,
retard mixt în dezvoltare, leziuni intracerebrale secundare, sdr asfixic neonatal, platfus,
hipersalivație necontrolată

Obiective kinetice:
• Îmbunătățirea controlului bazinului;
• Îmbunătățirea mersului;
• Îmbunătățirea echilibrului static ș i dinamic;
• Educarea de noi posturi;
• Educarea mersului lateral;
• Îmbu nătățirea coordonarii ochi -mână, ochi -picior, mână -picior;
• Îmbunătățirea transferurilor dintr -o postură în alta;
• Creșterea interesului pentru jucării;
• Utilizarea jucăriilor cu scop.

Metode și strategii de intervenție:
• Elemente din metoda Bobath si Ayres;
• Exerciții fizice specifice;
• Mobilizări pasive, pasivo -asistate;
• Posturări.

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 2 ori/săptămână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 19.05.2017

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

19
Fig. 2.1 : Bateria de teste EFMG Item D – poziția stând (prima evaluare, subiectul 1: T.D.)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

20
Fig. 2.2: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (prima
evaluare , subiectul 1: T.D. )

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

21
SUBIECTUL 1 – A DOUA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: T. D.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 29.04.2013 / 5 ani
– Diagnostic kinetic: encefalopatie sechelară infantilă, sdr convulsiv simptomatic, retard
mixt în dezvoltare, leziuni intracerebrale secundare, sdr asfixic neonatal, plafus hipersaliva ție
necontrolată
– Data evaluării: 27.06.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi:
• Stă în ortostatism (câteva secunde) ;
• Poate adopta postura de patrupedie ;
• Nu adoptă poziția de ghemuit (cade pe genunchi) ;
• Platfus ;
• Membrele superioare în abducție ;
• Instabil .

Locomoție: item D : 87,87% (Fig. 2.3) și item E : 64,58% (Fig. 2 .4)
• Reflexe generale lente/ întârziate ;
• Deficit de echilibru dinamic și static ;
• Se ridică de la sol ținându -se de o bancă ;
• În mers, lipsa coordonării pașilor, lipsa controlului bazinului ;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept/stâng și -l men ține ridicat 3 sec ;
• Stă în ortostatism fără sprijin, dar e instabil ;
• Ridică MI stâng/drept doar asistat de terapeut și doar pentru 6 -7 sec;
• Așezat pe banca suedeză realizează trasferul în ortostatism fără sprijin, dar e instabil ;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

22 • Realizează fără dificultat e transferul din ortostati sm în șezut, fără sprijin ;
• Din poziția stând pe genunchi relizează transferul în poziția de ortostatism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI stâng și MI drept și cu sprijin pe mebrele superioare ;
• Realizează fără dificu ltate transferul în gh emuit fără sprijin , dar nu reușește deplasarea în
ghemuit (nu înțelege), se depl asează în patrupedie ;
• Din poziția de ortostatism ridică obiecte de la nivelul solului fără asistență sau sprijin la
ridicare, dar e instabil ;
• Se deplasea ză în ortostatism, face câțiva pași singur, dar are nevoie de asistența unei persoane,
cu baza ușor lăr gită și MS în abducție, spatele cifozat, umerii trași ușor înainte ;
• Se deplasează lateral și spre stânga și spre dreapta, cu pași alternativi și cu sprij in bimanual ;
• Cu asistență realizează mersul înapoi ;
• Mersul pe vârfuri îl realizează doar ajutat ;
• Pe călcâie nu schițează (nu înțelege sarcina) ;
• Ghemuit cu sprijin pe mâini realizează mișcarea după ce i se arată, imită ;
• Nu reușește să calce peste obstacole (calcă pe ele) ;
• Urcă și coboară scările cu priză unimanuală pe bară sau kinetoterapeut, fără sprijin nu se
mișcă ;
• Săritura pe loc o realizează doar stimulat și asistat ;
• Realizează sarcinile săritura în lungime de pe loc sau de pe o suprafață înaltă de 20 c m , doar
asistat dar nu flectează prea mult genunchii ;
• Aleargă cu baza l ărgită și cu MS în abducție, doar asistat și e instabil .

– Forță musculară: hipertonie generalizată, mai accentuată la membrele inferioare .
– Amplitudine articulară: articulații mobile, fără limitări articulare, cu ușoară laxitate
ligamentară .
• Observații și recomandări (felul și tipul intervenției, alte intervenții, alte terapii sau alte
instituții recomandate…):
o Hidroterapie ;
o Kinetoterapie ;
o Activități ludice .

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

23
PLAN DE INTERVENȚIE KIN ETIC

• Numele copilului: T.D.
• Data nașterii /vârsta cronologică : 29.04.2013 / 5 ani
• Diagnostic kinetic: encefalopatie sechelară infantilă, sdr convulsiv simptomatic, retard
mixt în dezvoltare, leziuni intracerebrale secundare, sdr asfixic neonatal, plafus hipersalivație
necontrolată

Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului static și dinamic ;
• Îmbunătățirea mersului ;
• Îmbunătățirea orientării spațiale ;
• Educarea de noi posturi ;
• Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, mână -picior ;
• Îmbună tățire a mersului înapoi, lateral și pe scări ;
• Educarea săriturii ;
• Utilizarea jucăriilor cu scop .

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath și Ayres ;
• Exerciții fizice specifice ;
• Mobilizări pasive, pasivo -active și posturări .

Durata preconizată a i ntervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 2 ori/săptămână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 27.06.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

24
Fig. 2. 3: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (a doua evaluare, subiectul 1: T.D.)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

25
Fig. 2. 4: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (a doua evaluare,
subiectul 1: T.D.)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

26
SUBIECTUL 2 – PRIMA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: M. D.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 3.11.2011 / 6 ani
– Diagnostic kinetic: Encefalopatie hipoxică, retard grav psiho -motor, strabism
convergent, hipoplazie de corp calos
– Data evaluării: 18.06.2018
Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi:
• Spatele cifozat, umeri trași ușor înainte, tensionat întreg corpul ;
• Platfus ;
• Membrele superioare mereu flexate, cu pumni strânși .

Locomoție item D : 81,81% (Fig. 2.5) și item E: 58,33% (Fig. 2.6) :
• Deficit de echilibru dinamic ;
• Se ridică de la sol ținându -se de o bancă ;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept/stâng și -l menține ridicat 3 sec ;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultate ;
• Ridică MI stâng/drept doar asistat de terapeut și doar pentru 1 -3 sec, dar nu ridică suficient
MI și se împiedică de obstacole ;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism ajutat de un MS ;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut ;
• Din poziția stând pe genunchi relizează transferul în poziția de ortos tatism prin poziția de
cavaler servant cu asistență MI stâng și M I drept și asistat de kinetoterapeut ;
• Realizează fără dificultate transferul în ghemuit fără sprijin, dar nu reușește deplasarea în
ghemuit (nu înțelege) ;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

27 • Din poziția de ortostatism ridică o biecte de la nivelul solului cu asi stență sau sprijin la ridicare ;
• Se deplasează în ortostatism, dar are nevoie de stimulare sau de asistența unei persoane, c u
baza ușor lărgită și MS în abducție, spatele cifozat, umerii trași ușor înainte, tensionat între g
corpul ;
• Se deplasează lateral și spre stânga și spre dreapta, stimulat (atins pe spate) ;
• Cu asistență, realizează mersul înapoi ;
• Mersul pe vârfuri îl realiz ează doar ajutat ;
• Pe călcâie sau ghemuit cu sprijin pe mâini nu schițează (nu înțelege sarcinna) ;
• Urcă și coboară scările cu priză unimanuală pe bară sau kinetoterapeut, fără sprijin nu se
mișcă ;
• Săritura pe loc o realizează doar stimulat și asistat ;
• Nu în țelege sarcinile săritură în lungime de pe loc sau de pe o suprafață înaltă de 20 cm ;
• Aleargă cu baza lărgit ă și cu MS în abducție și doar asistat .

– Forță musculară: ușoară hipotonie musculară, forța musculară slabă ;
– Amplitudine articulară: articulații mobile, cu ușoară laxitate ligamentară ;
• Observații și recomandări (felul și tipul intervenției, alte intervenții, alte terapii sau alte
instituții recomandate…) :
o Hidroterapie ;
o Kinetoterapie .

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

• Numele copilului: M. D.
• Data nașterii /vârsta cronologică : 3.11.2011 / 6 ani
• Diagnostic kinetic: Encefalopatie hipoxică, retard p siho-motor, strabism convergent,
hipoplazie de corp calos

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

28
Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului static și dinamic ;
• Îmbunătățirea orientării spațiale ;
• Creșterea forței musculare ;
• Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, mână -picior;
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări ;
• Educarea săriturii ;
• Corectarea atitudinii cifotice a coloanei vertebrale .

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath ;
• Exerciții fizice specifice ;
• Mobilizări pasive și posturări ;
• Elemente din terapia senzo -motrică .

Durata preconizată a inter venției: 1 an

Frecvența intervenției: 1 ora/săptămână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 18.06.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

29
Fig. 2. 5: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția d e mers, a lergare, săritură (prima
evaluare, subiectul 2: M.D)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

30
Fig. 2. 6: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (prima evaluare,
subiectul 2: M.D.)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

31
SUBIECTUL 2 – A DOUA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele co pilului: M. D.
– Data nașterii/vârsta cronologică: 3.11.2011 / 6 ani
– Diagnostic kinetic: Encefalopatie hipoxică, retard grav psiho -motor, strabism
convergent, hipoplazie de corp calos
– Data evaluării: 16.10.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea
–
Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi:
• Spatele cifozat, umeri trași ușor înainte, tensionat întreg corpul ;
• Platfus ;
• Membrele superioare mereu flexate, cu pumni strânși .

Locomoție item D : 75,75% ( Fig.2.7) și item E : 70,83% (Fig. 2.8) :
• Deficit de echilibru dinamic ;
• Se ridică de la sol ținându -se de o bancă, stimulat de la spate de către kinetoterapeut ;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept și -l menține ridicat 3 sec, cu MI stâng
reușește mai greu ;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultate ;
• Ridică MI stâng/drept doar asistat de terapeut și doar pentru 1 -3 sec, dar nu ridică suficient
MI și se împiedică de obstacole (nu se uită la picioare) ;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism ajutat de un MS ;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut ;
• Din poziția stând pe genunchi relizează transferul în poziția de ortostatism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI stâng și MI drept și asistat de kinet oterapeut ;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

32 • Realizează fără dificultate transferul în ghemuit fără sprijin și reușește deplasar ea în ghemuit
(după ce i se arată, imită) ;
• Din poziția de ortostatism ridică obiecte de la nivelul solului ;
• Se deplasează în ortostatism, cu baza ușor lărgită și MS în abducție, spatele cifozat, umerii
trași ușor îna inte, tensionat întreg corpul ;
• Se deplas ează lateral și spre stânga și spre dreapta, stimulat (atins pe spate) ;
• Merge pe o linie trasată 2 pași, sti mulat de la spate, dar nu se uită la picioare ;
• Cu asistență, realizează mersul înapoi ;
• Mersul pe vârfuri îl realizează doar ajutat și doar 2 pași pe urmă se lasă pe toată talpa ;
• Pe călcâie nu schițează (nu înțelege sarcina) ;
• Urcă și coboară scările cu priz ă unimanuală pe bară sau kinetoterapeut, fără sprijin nu se
mișcă ;
• Săritura pe loc și în lungime de pe loc o realizează doar stimulat și asistat dar face incorect și
tensionat ;
• Săritura de pe o suprafață înaltă de 20 cm nu reușește deoarece el doar pășește ;
• Aleargă cu baza lărgită și cu MS în abducție și doar asistat .

– Forță musculară: ușoară hipotonie musculară, forță musculară slabă ;
– Amplitudine articulară: articulații mobile, cu ușoară laxitate ligamentară ;
• Observații și recomandări (felul și tipul inter venției, alte intervenții, alte terapii sau alte
instituții recomandate…):
o Kinetoterapie

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

33
PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

• Numele copilului: M. D.
• Data nașterii/vârsta cronologică: 3.11.2011 / 6 ani
• Diagnostic kinetic: Encefalopatie hipoxică, retard psiho -motor, strabism convergent,
hipoplazie de corp calos

Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului static și dinamic ;
• Îmbunătățirea orientării spațiale ;
• Creșterea forței musculare ;
• Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, mână -picior;
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări ;
• Educarea săriturii ;
• Corectarea atitudinii cifotice a coloanei vertebrale .

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath ;
• Exerciții fizice specifice ;
• Mobilizări pasive și posturări ;
• Elemente di n terapia senzo -motrică .

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 1 ora/săptămână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 16.10.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

34
Fig. 2. 7: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (a doua evaluare, subiectul 2: M.D.)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

35
Fig. 2. 8: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (a doua
evaluare, subiectul 2: M.D.)

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

36
SUBIECTUL 3 – PRIMA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului : M. D. M.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 14.12.2011 / 6 ani
– Diagnostic kinetic: Tulburare din spectru autist, t ulburare globală de dezvoltare
motorie de origine centrală
– Data evaluării: 21.06.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare k inetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi:
• Ușor cifozat, cu umerii înainte;
• Platfus;
• Baza l ărgită;

Locomoție item D : 87,87% (Fig. 2.9), item E : 81,25% (Fig. 2.10):
• Se ridică de la sol ținându -se de o banc ă;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept/stâng și -l menține ridicat 3 sec;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultate;
• Ridică MI stâng/drept făr ă sprijin doar pentru 3 -5 sec;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism fără spriji n;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut;
• Din poziția stând pe genunchi relizează transferul în poziția de ortostatism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI stâng și cu MI drept și ajutat de un MS;
• Realizează fără dificu ltate transferul în ghemuit fără sprijin și reușește deplasarea în ghemuit
doar cu sprijin pe genunchi sau pe sol;
• Din poziția de ortostatism ridică obiecte de la nivelul solului fără dificultate și fără asistență
sau sprijin;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

37 • Se deplasează fără dificultat e în patrupedie sau ortostatism, cu baza ușor lărgită și MS în
abducție și legănat;
• Se deplasează lateral și spre stânga și spre dreapta;
• Cu stimulare realizează mersul înapoi;
• Mersul pe vârfuri reușește să –l realizeze doar cu asistență;
• Mersul pe călcâi n u reușește (nu înțelege ce trebuie să facă);
• Urcă și coboară scările stimulat, ușor dezechilibrat și speriat (urcă și coboară sin gur dacă este
atins pe spate și ușor stimulat, cu pas alternativ și la urcare și la coborâre);
• Sarcinile de săritura pe loc, în lungime de pe loc sau de pe o suprafață înaltă de 20 cm le poate
realiză, doar cu asistență;
• Aleargă cu baza lărgită și cu MS în abducție, dar aleargă legănat.

– Forță musculară: ușoară hipotonie musculară, forță musculară slabă.
– Amplitudine articulară: articulații mobile, fără restricții articulare și laxitate.
• Observații si recomandări (felul și tipul intervenției, alte interve nții, alte terapii sau
alte instituții recomandate…):
o Hidroterapie;
o Kinetoterapie.

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

– Numele copi lului : M. D. M.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 14.12.2011 / 6 ani
– Diagnostic kinetic: Tulburare din spectru autist, tulburare globală de dezvoltare
motorie de origine centrală

Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului dinamic;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

38 • Creșterea forței musculare;
• Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, mână -picior;
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări;
• Educarea săriturii;
• Educarea lateralității și schemei corporale;
• Corectarea posturii.

Metode și strategii de intervenție :
• Metoda Bobath;
• Exerciții fizice specifice;
• Mobilizări active, pasivo -active.

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 1 ora/săptămână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 21.06.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

39
Fig. 2.9: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (prima evaluare, subiectul 3:
M.D.M.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

40
Fig. 2. 10: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (prima
evaluare, subiectul 3: M.D.M.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

41
SUBIECTUL 3 – A DOUA EVALUARE
RAPO RT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: M. D. M.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 14.12.2011 / 6 ani
– Diagnostic kinetic: Tulburare din spectru autist, tulburare globală de dezvoltare
motorie de origine centrală
– Data evaluării: 26.09.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi:
• Ușor cifozat, cu umerii înainte;
• Platfus;
• Baza lărgită.

Locomoție item D 87,87% (Fig.2.1 1), item E 83,33% (Fig. 2.1 2):
• Se ridică de la sol ținându -se de o bancă;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept/stâng și -l menține ridicat 3 sec;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultate;
• Ridică MI stâng/drept fără sprijin doar pentru 3 -5 sec;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism fără sprijin;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut;
• Din poziția stând pe genunchi relizează transferul în poziția de ortostatism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI stâng și cu MI drept și aj utat de un MS;
• Realizează fără dificulta te transferul în ghemuit fără sprijin și reușește deplasarea în ghemuit
doar cu sprijin pe genunchi sau pe sol;
• Din poziția de ortostatism ridică obiecte de la nivelul solului fără dificultate și fără asistență
sau sprijin;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

42 • Se deplasează fără dificultate în patrupedie sau ortostatism, cu baza ușor lărgită și MS în
abducție și legănat;
• Se deplasează lateral și spre stânga și spre dreapta;
• Cu stimulare realizează mersul înapoi;
• Mersul pe vârfuri reușește să –l realizeze doar cu asistență;
• Mersul pe călcâi nu reușește (nu înțelege ce trebuie să facă);
• Urcă și coboară scările, ușor dezechilibrat și speriat (cu pași alternativi și la urcare și la
coborâre);
• Sarcinile de săritură pe loc, în lungime de pe loc sau de pe o supr afață înaltă de 20 cm le poate
realiza, doar cu asistență;
• Aleargă cu baza lărgită și cu MS în abducție, dar aleargă legănat.

– Forță musculară: ușoară hipotonie musculară, forță musculară slabă.
– Amplitudine articulară: articulații mobile, fără restricții ar ticulare și laxitate.
• Observații si recomandări (felul și tipul intervenției, alte intervenții, alte terapii sau alte
instituții recomandate…):
o Hidroterapie;
o Kinetoterapie.

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

– Numele copilului : M. D. M.
– Data nașterii /vârsta c ronologică : 14.12.2011 / 6 ani
– Diagnostic kinetic: Tulburare din spectru autist, tulburare globală de dezvoltare
motorie de origine centrală

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

43
Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului dinamic;
• Creșterea forței musculare;
• Îmbunătățirea coord onării ochii -mână, ochi -picior, mână -picior;
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări;
• Educarea săriturii;
• Educarea lateralității și schemei corporale;
• Corectarea posturii.

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath;
• Exerciții fizice sp ecifice;
• Mobilizări active, pasivo -active.

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 1 ora/săptămână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 16.10.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

44
Fig. 2.1 1: Bateria de teste EFM G, Item D – poziția stând (a doua evaluare, subiectul 3:
M.D.M.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

45
Fig. 2.1 2: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (a doua
evaluare, subiectul 3: M.D.M.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

46

SUBIECTUL 4 – PRIMA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: S. D.
– Data nașterii /Vârsta cronologică : 19.03.2010/ 7 ani
– Diagnostic kinetic: Sindrom Cri du Chat, hipotrofie staturo ponderală, leziune hipoxică
perinatală, teraparează flască, deficit de vedere
– Data evaluării: 03.05.2017
– Specialist: kinetote rapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMGF, itemii D și E
Posturi și locomoție item D: 42,42% (Fig. 2.13) și item E: 29,16% (Fig. 2.14) :
• Deficit de echilibru dinamic;
• Se ridică de la nivelul solului ținându -se de o bancă ;
• Ținându -se de terapeut, își ridică la cerere MI sr/stg și îl menține ridicat timp de 3 sec;
• Stă în ortostatism fără dificultate;
• Nu își menține echilibrul pe un singur membru inferior, nici stg nici dr;
• Realizează fără dificultate t ransferul din șezut în ortostatism;
• Realizează cu ușoară greutate transferul din ortostatism în șezut, dar dificulatea este din cauza
orientării spațiale și a vederii;
• Realizează transferul prin postura de cavaler servant cu asistența atât cu membrul infer ior dr
cât și cu membr ul inferior stg;
• Realizează fără dificultate transferul în ghemuit fără sprijin, dar nu reușește deplasarea în
ghemuit (nu înțelege sarcina);
• Ridică obiecte mici de la nivelul solului fără dificultate și fără pierderea echilibrului, n u
necesită asistență s au sprijin;
• Deplasarea se realizează ori în patrupedie ori în ortostatism;
• Deplasarea este cu baza lărgită și preferențial cu MS în elevație (deficit de orientare spațială
și pentru menținerea echilibrului);

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

47 • Schițează mersul lateral a tât dr cât și stg, dar realizează preponderent prin forfecarea
membrelor inferioare;
• La solicitare și prin asistență realizează mersul înapoi;
• Mersul pe vârfuri și pe călcâi nu schițează (nu înțelege sarcina ce trebuie să o execut e);
• Urcă scările cu priză bilaterală bară -om: prin alternarea membrelor, dar în cazul în care este
lăsată de mână, realizează priza bimanuală pe bară și urcă scările doar cu MI dr înainte;
• Coborârea scărilor o realizează doar cu priză bimanuală, bară -om și doar cu MI stg înainte,
fără asistență umană, nu pornește;
• Nu înțelege sarcinile de săritura pe loc, în lungime sau de la un alt nivel, totuși realizează
ocazional dar nu la solicitare flectarea membrelor inferioare concomitent.

– Forță musculară: ușoară h ipotonie musculară , forța musculară, conform dezvoltării staturo
ponderale, este slabă.
– Amplitudine articulară: articulații mobile, cu ușoara laxitate ligamentară.
– Recomandări:
o Program ludic: deplasare pe teren accidentat/diferite suprafețe;
o Hidroterapie;
o Hipoterapie;
o Kinetoterap ie.

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

– Numele copilului: S. D.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 19.03.2010/ 7 ani
– Diagnostic kinetic: : Sindrom Cri du Chat, hipotrofie staturo ponderală, leziune hipoxică
perinatală, teraparează flască, deficit de vedere;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

48
Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului static și dinamic;
• Îmbunătățirea orientării spațiale;
• Educarea săriturii;
• Creșterea forței musculare;
• Îmbunătățirea coordonarii ochi mână;
• Educarea coordonării ochi picior;
• Îmbunătățirea mersulu i înapoi, lateral.

Metode și strategii de intervenție:
• Elemente din metoda Bobath, Ayres;
• Exerciții fizice specifice;
• Mobilizări pasive;
• Posturări.

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 2 ori/săptămână kinetoterapie

Speciali st: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 11.05.2017

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

49
Fig. 2.13: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (prima evaluare, subiectul 4: S.D.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

50
Fig. 2.14: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (prima
evaluare, subiectul 4: S.D.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

51
SUBIECTUL 4 – A DOUA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: S. D.
– Data nașterii /Vârsta cronologică : 19.03.2010 / 8 ani
– Diagnostic kinetic: Sindrom Cri du Chat, hipotrofie staturo ponderală, leziune hi poxică
perinatală, tetrapareză flască, deficit de vedere
– Data evaluării: 13.06.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin ob servare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi si locomoție item D 78,78% (Fig. 2.15) și item E 56,25% (Fig. 2.16) :
• Deficit de echilibru dinamic;
• Se ridică de la sol ținându -se de o bancă;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept/stâng și -l menține ridicat 3 sec;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultate;
• Ridică MI stâng/drept doar asistată de terapeut și doar pentru 1 -3 sec;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism ajutată de un MS;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut;
• Din poziția stând pe genunchi relizează transferul în poz iția de ortostatism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI stâng, mai greu cu MI drept și ajutată de un MS;
• Realizează fără dificultate transferul în gh emuit fără sprijin, dar nu reușește deplasarea în
ghemuit (nu înțelege);
• Din poziția de ortosta tism ridică obiecte de la nivelul solului fără dificultate și fără asistență
sau sprijin;
• Se deplasează fără dificultate în patrupedie sau ortostatism, cu baza u șor lărgită și MS în
abducție;
• Se deplasează lateral și spre stânga și spre dreapta;
• Cu asisten ță, realizează mersul înapoi;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

52 • Mersul pe vârfuri, pe călcâie sau ghemuit cu sprijin pe mâini nu le schițează (nu înțelege
sarcina);
• Urcă și coboară scările cu priză unimanuală, fără spijin nu se mișcă;
• Nu înțelege sarcinile de săritura pe loc, în lungime de pe loc sau de pe o suprafață înaltă de
20 cm;
• Aleargă cu baza lărgită și cu MS în abducție.

– Forță musculară: ușoară hip otonie musculară, forță musculară slabă, mai evidentă la
membrele superioare.
– Amplitudine articulară: articulați mobile, cu ușoară laxi tate ligamentară.
– Observații: realizează mai greu ce i se cere, ușor cu gândul în altă parte; speriată când trebuie
să ur ce/coboare scările fără susținere.
• Recomandări (felul și tipul intervenției, alte intervenții, alte terapii sau alte instituții
recoman date…):
o Hidroterapie;
o Kinetoterapie

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

– Numele copilului: S. D.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 19.03.2010 / 8 ani
– Diagnostic kinetic: Sindrom Cri du Chat, hipotrofie staturo ponderală, leziune hipoxică
perinatală, tetrapa reză flască, deficit de vedere

Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului static și dinamic;
• Îmbunătățirea orientării spațiale;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

53 • Creșterea forței musculare (în special la MS);
• Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, mână -picior
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări;
• Educarea săriturii.

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath;
• Exerciții fizice specifice;
• Mobilizări pasive și posturări.

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 1 ora/s ăptămână kinetoterapie
1 ora/ săptămână hidroterapie

Specialist : kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 13.06.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

54
Fig. 2.15: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (a doua evaluare, subiectul 4: S.D.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

55
Fig. 2.16: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (a doua
evaluare, subiectul 4: S.D.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

56 SUBIECTUL 5 – PRIMA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: M.V.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 21.11.2010 / 8 ani
– Diagnostic kinetic: Tetrapareză flasco spastic, cu predominanță dreaptă,
adiadocokinezie, asinergie, retard sever în limbaj, retard psihic usor, hipersalivație
necontrolată
– Data evaluării: 24.06.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kineti că: evaluarea s -a realizat prin observare si prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi:
• Adoptă pozițiile de bază indepenent și fără dificultate: decubit, șezut, patrupedie, ortostatism;
• Ușor cifozat, cu umerii înainte, dar la cerere execută hiperextensia co loanei;
• Șezut: stabil la nivelul solului dar menține incorect poziția (MI dr rotit spre ext în poziția de
W);
• Poate sta în siguranță pe un scaun fără spătar, își păstrează poziția ;
• Patrupedia: adop tă voluntar, greutatea corporală e predominantă pe MS și M I stg, preferă fără
folosirea MS;
• Ortostatism: menține o lateraliate corporală st ângă, MI dr în rotație externă, la mers MI dr îl
târăște (la cerere îl ridică deasupra solului);
• Prezența redorii art iculare a umărului drept;
• Deficitară abducția și elevația MS, compensare prin cifozarea coloanei.

Locomoție item D 66,66% (Fig. 2. 17), item E 77,08% (Fig. 2.18) :
• Adoptă voluntar și independent poziția de șezut la nivelul solului, în postura de W;
• De la nivelul solului adoptă poziția de patrupedie voluntar, fără dificulate;
• Preferp deplasarea pe genunchi fără ajutorul MS;
• Se ridică de la sol țin ându-se de o bancă cu m âna stângă;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

57 • Sprijinindu -se cu o m ână de terapeut, ridică MI drept/st âng și -l menține ridicat 3 sec;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultat e;
• Ridică MI st âng/drept fără sprijin doar pentru 1 -3 sec;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism fără sprijin;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut;
• Din poziția st ând pe genunchi relizează transferul în poziția de ortost atism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI st âng și cu MI drept (la cerere) și ajutat de membrele
superioare (în special de s tânga);
• Realizează fără dificultate transferul în ghemuit fără sprijin dar nu reușește deplasarea în
ghemuit doar deplas area pe genunchi fără ajutorul membrelor superioare;
• Din poziția de ortostatism ridică obiecte de la nivelul solului fără dificultate și fără asistență
sau sprijin;
• Se deplasează fără dificultate în patrupedie sau ortostatism, cu baza ușor lărgită și MS în
abducție și șchiopătat (greutatea corporală preponderent pe partea st ângă);
• Se deplasează lateral și spre st ânga și spre dreapta;
• Cu st imulare realizează mersul înapoi;
• Mersul pe v ârfuri reușește să –l realizeze doar cu asistență;
• Mersul pe călc âi nu reușe ște (nu înțelege ce trebuie să facă);
• Urcă și coboară scările, ușor dezechilibrat și speriat (cu pași alternativi și la urcare și la
coborâre), doar ținut de m ână de kinetoterapeut;
• Sarcinile de săritura pe loc, în lungime de pe loc sau de pe o suprafață î naltă de 20 cm le poate
realiză, doar cu asistență și nu le face corect;
• La saritura pe loc fără asistență se și deplasează;
• Aleargă cu baza lărgită și cu MS în abducție, dar aleargă legănat.

Forță musculară:
• hipotonie musculară la nivelul membrelor infe rioare, a centurii pelviene și la nivelul
mușchiilor paravertebrali (mai accentuat pe partea dreaptă);
• forța musculară relativ normală a membrului superior st âng, iar la dreptul forța musculară la
solicitare este scăzută F2 -3.

– Amplitudine articulară: articulații mobile, active fără restricții articulare, cu laxitate
ligamentară la nivelul falangelor pe partea st ângă, nivelul șoldului, genunchi și gleznă, partea dreaptă.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

58 – Observații si recomandări (felul și tipul intervenției, alte intervenții, alte terapii sau alte
instituții recomandate…):
o Psihopedagogie;
o Socializare;
o Kinetoterapie.

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

– Numele copilului : M.V.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 21.11.2010 / 8 ani
– Diagnostic kinetic: Tetrapareză flasco spastic, cu predominanță dreapt ă,
adiadocokinezie, asinergie, retard sever în limbaj, retard psihic usor, hipersalivație
necontrolată

Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului dinamic și static în ortostatism;
• Creșterea forței musculare, insitat pe partea dreaptă (membre și trunchi) stabilitate bazin;
• Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, picior -picior;
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări;
• Educarea săriturii;
• Creșterea utilizării membrului superior drept în special pe motricitatea fină, mobilita te
voluntară;
• Corectarea posturii.

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath;
• Exerciții fizice specifice;
• Mobilizări active, pasivo -active, activ voluntare.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

59 Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 2 ore/săptăm ână kinetot erapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 25.06.2018

Fig. 2.17: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (primaevaluare, subiectul 5: M.V.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

60
Fig. 2.18: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (prima
evaluare, subiectul 5: M.V.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

61 SUBIECTUL 5 – A DOUA EVALUARE
RAPORT DE EVALUARE KINETIC

– Numele copilului: M.V.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 21.11.2010 / 8 ani
– Diagnostic kinetic: Tetrapareză flasco spastic, cu predominanță dreapta,
adiadocokinez ie, asinergie, retard sever în limbaj, retard psihic usor, hipersalivație
necontrolată
– Data evaluării: 25.09.2018
– Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Evaluare kinetică: evaluarea s -a realizat prin observare și prin testul EMFG, itemii D și E
Posturi :
• Ușor cifozat, cu umerii înainte;
• Platfus;
• Baza largită.

Locomoție item D 93,33% (Fig. 2.1 9), item E 85,41% (Fig. 2. 20):
• Se ridică de la sol ținându -se de o bancă;
• Sprijinindu -se cu o mână de terapeut, ridică MI drept/stâng și -l menține ridicat 3 sec;
• Stă în ortostatism fără sprijin, fără dificultate;
• Ridică MI stâng/drept cu sprijin doar pentru 10 sec;
• Realizează transferul din șezut în ortostatism fără sprijin;
• Realizează fără dificultate transferul din ortostatism în șezut;
• Din poziția stând pe genun chi relizează transferul în poziția de ortostatism prin poziția de
cavaler servant cu asistența MI stâng și cu MI drept fără sprijin;
• Realizează fără dificultate transferul în ghemuit fără sprijin, dar nu reușește deplasarea în
ghemuit doar pe genunchi, p atrupedie;
• Din poziția de ortostatism ridică obiecte de la nivelul solului fără dificulta te și fără asistență
sau sprijin;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

62 • Se deplasează fără dificultate în patrupedie sau ortostatism, cu baza ușor lărgită și MS în
abducție;
• Se deplasează lateral și spre s tânga și spre dreapta cu pași alternativi;
• Cu stimulare, realizează mersul înapoi;
• Mersul pe vârfuri reușește să –l realizeze doar asistat de kinetoterapeut;
• Mersul pe călcâi nu reușește (nu înțelege ce trebuie să facă), reușește când merge cu spatele;
• Urcă și coboară scările fără dificultate cu pași alternanți și la urcare și la coborâre;
• Sarcinile de săritură pe loc, în lungime de pe loc sau de pe o suprafață înaltă de 20 cm le poate
realiza, doar cu asistență;
• Aleargă fără dificultate, fără sprijin.

– Ampl itudine articulară: articulații mobile, fără restricții articulare și laxitate.
• Observați i si recomandări (felul și tipul intervenției, alte intervenții, alte terapii sau alte
instituții recomandate…):
o Hidroterapie;
o Kinetoterapie.

PLAN DE INTERVENȚIE KINETIC

– Numele copilului : M.V.
– Data nașterii /vârsta cronologică : 21.11.2010 / 8 ani
– Diagnostic kinetic: Tetrapareză flasco spastic, cu predominanță dreaptă,
adiadocokinezie, asinergie, retard sever în limbaj, retard psihic usor, hipersalivație
necontrolat ă

Obiective kinetice actuale:
• Îmbunătățirea echilibrului dinamic;
• Creșterea forței musculare;

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

63 • Îmbunătățirea coordonării ochii -mână, ochi -picior, m ână-picior;
• Îmbunătățirea mersului înapoi, lateral și pe scări;
• Educarea săriturii;
• Educarea lateralității ș i schemei corporale;
• Creșterea utilizării membrului superior drept în special pe motricitatea fină, mobilitate
voluntar ă;
• Corectarea posturii.

Metode și strategii de intervenție:
• Metoda Bobath;
• Exerciții fizice specifice;
• Mobilizări active, pasivo -active, activ voluntare.

Durata preconizată a intervenției: 1 an

Frecvența intervenției: 2 ore/săptăm ână kinetoterapie

Specialist: kinetoterapeut Beica Andreea

Data întocmirii planului: 25.09.2018

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

64
Fig. 2.19: Bateria de teste EFMG, Item D – poziția stând (a doua evaluare, subiectul 5: M.V .

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

65

Fig. 2.20: Bateria de teste EFMG, Item E – poziția de mers, alergare, săritură (a doua
evaluare, subiectul 5: M.V.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

66
 Programul de intervenție kinetică :
o Pentru dezvoltarea coordonării ochi – mână la copii:
1. Cutia de deschis: – Copilul are în față o cutie ușor de deschis și de închis (de exemplu o
cutie de pantofi) în care se pune câteva jucării sau obiecte care nu prezintă nici un fel de pericol
și pe care le va putea manevra ușor. Dacă copilul nu încercă să deschidă cutia i se va arăta de mai
multe ori până va face și el la fel.
2. Jocul ”Ia și dă”: – Kinetoterapeutul stă față în față cu copilul și îi întinde o minge mică,
apoi îl provoacă să -i dea mingea înapoi cerându -i-o întinzând mâna și spunând: ” Îmi dai
mingea?” . Copilul trebuie stimulat să dea drumul obiectelor pe cale le ține și să le dea în mână
celuilalt.
3. Turn din cuburi: – Pentru început se pot folosi cuburi mari, kinetoterapeutul va construi
un turn din 2 -3 cuburi, apoi să îi ceară copil ului să -l imite. Poate fi ajutat copilul dacă este necesar,
conducându -i mâna, pentru ca apoi treptat să se reducă ajutorul pe măsură ce copilul devine mai
îndemânatic. Trebuie să i se arate copilului locul unde trebuie așezat fiecare cub.
4. Obiecte c are cad sau dispar: – kinetoterapeutul alege un cub, o minge mică sau o bilă
colorată și după ce copilul a observat -o, o las ă să cadă, spunând: ”Buf!”. Copilul trebuie să
urmărească cu privirea mingea cum coboară. Se repetă mișcarea, iar după un timp se v a încuraja
și copilul să facă la fel.
5. Înăuntru – Afară: – Trebuie să i se arate copilului cum să pună obiecte într -o cutie și apoi
trebuie ajutat să facă același lucru, conducându -i-se mâinile și spunându -i ”în cutie”. Copilului
trebuie să i se îndrum e mâinile spre cutie și încurajat să dea drumul jucăriei în cutie. După ce a
reușit să introducă jucăriile într -o cutie la c omandă verbală, trebuie încurajat să golească cutia
spunând ”afară”.

o Pentru dezvlotarea forței musculare
Exercițiul 1: Denumire exercițiu: Contracția izometrică a cvadricepsului, cu bandă elastică
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în șezut cu membrul afectat în extensie și membrul neafectat în flexie din
genunchi cu planta pe sol
Timpul 1: se realizează contracția izometric ă a cvadricepsului, cu ajutorul benzii elastice pe
membrul i nferior afectat timp de 10 secunde cu 5 sec de relaxare

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

67 Poziția finală: se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 2 minute .

Exercițiul 2: Denumire ex ercițiu: Stretching gastrocnemieni și solear
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: din șezut cu membrele inferioare în extensie
Timpul 1: se realizează flexia dorsală pasivă a piciorului cu ajutorul membrelor superioare și se
menține 20 de sec
Poziția finală : se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 3; pauză: 1 minut .

Exercițiul 3: Denumire exercițiu: Flexia dorsală/ flexie plantară a piciorului
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în șezut cu membrul afectat în extensie și membrul neafectat în flexie din
genunchi cu planta pe sol
Timpul 1: se realizează flexia dorsală a piciorului la membrul inferior afectat
Timpul 2: se realizează flexia plantară a piciorului la membrul inferior afec tat
Poziția finală: se revin e la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 1 minut .

Exercițiul 4: Denumire exercițiu: Flexia pasivă a gambei cu ajutorul unui prosop
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în șezut cu membrul afectat în extensie pe un prosop și membrul neafectat în
flexie din genunchi cu planta pe sol
Timpul 1: se realizează flexia pasivă a gambei cu ajutorul unui prosop
Poziția finală : se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repe tări/ serie: 10; pauză: 2 minute .

Exercițiul 5: Denumire exercițiu: Extensia pasivă a genunchiului
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: decubit ventral cu un prosop sub genunchiul afectat
Timpul 1: pacientul va menține 5 minute această poziție
Poziția finală: se revine la poziția inițială cu o pauză de 15 secunde până la următoarea efectuare
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 1 minut .

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

68 Exercițiul 6: Denumire exercițiu: Flexia/ extensia cotului cu rezistență
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în decubit dorsal cu membrele în extensie
Timpul 1: se realizează flexia din articulația cotului la membrul superior afectat, iar kinetoterapeutul
opune rezistență
Timpul 2: se realiz ează extensia din articulația cotului la membrul superior afectat, iar
kinetoterapeutul opune rezisten ță
Poziția finală: se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 2 minute .

Exercițiul 7: Denumire exercițiu: Contracția izometrică a bicepsului, cu bandă elastică
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în șezut cu membrele în extensie
Timpul 1: se realizează contracția izometrică a bicepsului, cu ajutorul benzii elastice pe membrul
superior afectat timp de 10 secunde cu 5 sec de relaxare
Poziția finală: se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de r epetări/ serie: 10; pauză: 2 minute .

Exercițiul 8: Denumire exercițiu: Flexia/ extensia cotului
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în șezut cu membrele în extensie
Timpul 1: se realizează flexia din articulația cotului la membrul superior af ectat
Timpul 2: se realizează extensia din articulația cotului la membrul superior afectat
Poziția f inală: se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 1 minut .

Exercițiul 9: Denumire exercițiu: Ridicarea coatel or de pe masă
Descriere exercițiu:
Poziția inițială: în șezut cu antebrațele pe o masă, palmă în palmă
Timpul 1: pacientul execută ridicarea coatelor de pe masă
Poziția finală: se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 1 minut .

Exercițiul 10: Denumire exercițiu: Flexia/ extensia cotului cu o bară în mâni
Descriere exercițiu:

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

69 Poziția inițială: în ortostatism coatele lipite de corp cu membrele superioare supinate, ținând o bară
în mâini Timpul 1: se realizeaz ă flexia ambelor membre superioare
Timpul 2: se realizează extensia ambelor membre superioare
Poziția finală: se revine la poziția inițială
Nr. de serii: 3; număr de repetări/ serie: 10; pauză: 1 minut .

2.4. Acordul din partea păriți ilor subiecțiilor și a f undației:

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

70
2.5. Rezultate
Caracteristici clinico patologice ale lotului de studiu sunt : conține 5 pacienți cu diferite
afecțiuni ( encefalopatie sechelară infantilă – T.D., encefalopatie hipoxică – M.D. ; tulburare din
spectru autist – M.D.M. , sindrom Cri du Ch at – S.D., tetrapareză flasco spastic ă – M.V.).
Intervalul de vârstă este între 4 ani și 9 ani din care unul de 4 ani (T.D) , trei de 6 ani (M.D.,
M.D.M și S.D.) și unul de 8 ani (M.V.).
Evaluările la doi copii (T.D. și la S.D.) s-au reluat după un an, iar la ceilalți 3 (M.D., M.D.M.
și M.V.) după 4 luni.
Programul de recuperare l -am recomandat la toți pacienții urmând planurile întocmite fiecărui
copil, folosind aceleași metode pentru a observa e ficiența metodei în afecțiunea respectivă.
În cazul pa cietului T.D. cu encefalopatie sechelară infantilă la prima evaluare în 2017 la
poziția de stând avea un procentaj de 48,48% , iar după un an se poate observa un progres de 39,39%
până ajungem la 87,87% (Graficul 2.1). La poziția de mers, alergare și sărit ură de la 35,42%,
ajungem la 64,58% (un progres de 29,16%) . (Graficul 2.2)
În cazul pacientului M.D . cu encefalopatie hipoxică la prima evaluare în iunie 2018 la poziția
de stând avea un procentaj de 81,81%, iar după 4 luni a regresat la 75,75 % (Grafi cul 2.1), dar a
progresat la poziția de mers, alergare și săritură de la 58,33% la 70,83% (un progres de 12,5%).
(Graficul 2.2)
La pacie ntul M D.M. cu tulburare din spectru autist în iunie 2018 la prima evaluare o
poziției stând am avut un rezultat de 87 ,87%, la care am rămas și după 4 luni (Graficul 2.1); iar la
mers, săritură ș alergare am avut un progres de 2,08% (de la 81,25% la 83,33%). (Graficul 2.2)
În cazul pacietului S. D. cu Sindrom Cri du Chat la prima evaluare din 2017 la poziția de
stând av eam un procentaj de 42,42%, iar după un an se poate observa un progres de 36,36% până
ajungem la 78,78% (Graficul 2.1). La poziția de mers, alergare și săritură de la 29,16%, ajungem la
56,25% (un progres d e 27,09%). (Graficul 2.2)
La pacientul M.V. cu tetrapareză flasco spastică am avut după prima evaluare din iunie 2018
la poziția stând, un progres de 26,67 % ( de la 66,66 % la 93,33 %). (Graficul 2.1) La poziția de mers,
alergare și săritură am avut un progres de 8,33% de la 77,08 % la 85,41% . (Graficul 2.2)
În urma rezultatelor s -a observat c ă pacienții care au urma un program kinetic de 2 ori pe
săptămână (T.D., S.D., M.V. ) au evoluat mai favorabil clinic și ca grad de mulțumire decât cei care

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

71
au urmat programul o dată pe săptămână, la care se vede că au stagnat sau au regresat (M.D. și
M.D.M.) . Graficul 2.3., Graficul 2.4.

Graficul 2.1: Evaluare primară și secundară poziției stând
Graficul 2.2: Evaluare primară și secundară mers, săritură, alergare
prima evaluarea doua evaluare
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%
T. D. M. D. M. D. M. S. D. M.V.48,48%81,81%87,87%
42,42%66,66%87,87%
75,75%87,87%78,78%93,33%Evaluare primară și secundară poziției stând
prima evaluare a doua evaluare
prima evaluarea doua evaluare
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%
T. D. M. D. M. D. M. S. D. M.V.35,42%58,33%81,25%
29,16%77,08%64,58%70,83%83,33%
56,25%Evaluare primară și secundară mers, săritură, alergare
prima evaluare a doua evaluare

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

72

Graficul 2.3: Media progresului făcând kineto terapie o dată/săptămână
Graficul 2.4: Media progresului făcând kinetoterapie de 2 ori/săptămână
34,27%
31,72%17,50%Media progresului făcând kinetoterapie de 2 ori/săptămân ă
T.D. S.D. M.V.
3,22%1,04%Media progresului făcând kinetoterapie odată /săptămân ă
M.D. M.D.M.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII PARTEA SPECIALĂ

73 2.6. Discuții

În perioada 3 mai 2017 – 25 octombrie 2018 au fost tratați 5 pacienți cu diferite afecțiuni pe
care i -am evaluat prin observare și prin bat eria de teste EFMG . La pacienții cu encefalopatie sechelară
infantilă, encefalopatie hipoxică; tulburare din spectru autist, sindrom Cri du Chat am evaluat doar
itemii D și E, pentru poziția stând și pentru mers, alergare și săritură; iar la cel cu tetrapa reză flasco
spastic ă am evaluat itemii A și B pentru poziția culcat și rostogolirea și pentru poziția sezând .
Din acești 5 pacienți reiese că 3 pacienți au avut progres unul a stagnat și unul a regresat
deoarece cei 3 care au progresat au avut 2 sedințe de kinetoterapie pe săptămână iar ceilalți doi doar
una.
Vârsta pacienților este până la 9 ani, de unde reiese că indiferent de vârstă se pot recupera la
fel de repede și cei de 4 ani ca și cei de 9 ani .
Diagnosticele sunt diferite pentru a urmări recuperar ea în funcție de diagnostic .
Conform rezultatelor s -a observat la toți pacienții care au urma un program kinetic o evoluție
mult mai favorabi lă în activitățiile de grup sau acasă .

2.7. Concluzii

1. Programul de intervenție kinetică prezintă contribuții deosebit e în recuperarea
afecțiuni lor, chiar și într -un timp scurt , la copii de diferite vârste .
2. Pentru cele mai bune rezultate în recuperarea afecțiunilor este necesar ca frecvența
sedințelor de kinetoterapie să fie de minim 2 ori pe săptămână .
3. Scopul lucrării a fost îndeplinit, obiectivele au fost atinse și ipoteza stabilită pentru acest
studiu s-a confirmat, oferind încă o dovadă a importanței kinetoterapiei.

CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII BIBLIOGRAFIE

74 CAPITOLUL III: BIBLIOGRAFIE

1. Neagu Nicolae – Teoria activității motrice umane – , Litografia U.M.F., Tg. Mureș, 2010.
2. Sbenghe T. – Kinesiologie – Știința mișcării , Editura Medicală, 2008, p. 18 -28
3. Prof. univ. Dr. Dănilă D. M. – Bazele generale ale kinetoterapiei, 2012 -2013, p. 111 -115,
4. Accesat online pe http://www.mamaresponsabila.ro/encefalopatiile -infantile/
5. Accesat online pe https://ww w.scribd.com/document/326670501/23 -Encefalopatii -Infantile –
Generalitati
6. Accesat online pe https: //biblioteca.regielive.ro/proiecte/medicina/encef alopatiile -sechelare –
infantile -forme -clinice -aspecte -terapeutice -si-evolutie -137791.html
7. Accesat online pe http://www.mamaresponsabil a.ro/encefalopatiile -infantile/
8. Accesat online p e https://terapiamedicala.ro/encefalopatia -infantila -sechelara
9. Accesat online pe http://www.mamaresponsabi la.ro/encefalopatiile -infantile/
10. Accesat online pe http://www.sfatulmedicului.r o/Neuropatii/manifestari -ale-encefalopatiei –
hipox ic-ischemice -perinatale -ehip_14960
11. Accesat online pe http://www.viata -medicala.ro/Encefalopatia -hipoxic -ischemic%C4%83 –
(1).html*articleID_1 3289 -dArt.html
12. Accesat online pe https://www.doctor.info.ro/encefalopatia_hipoxic_ischemic a.html
13. Revista Română de Medicină de Laborator Vol. 16, Nr 3, Septembrie 2009 – Clini cal and
paraclinical aspects in mental retardation and autism spectrum disorders , pg. 59
14. Revista Română de Pediatrie, Vol. IX, Nr. 2, An 2011 – MANIFESTĂRI NEUROLOGICE LA
COPIII CU AUTISM , pg. 176
15. Revista Medicina modernă, 2008, Vol. XV, Nr. 6 – CORELAȚII CLINICO -GENETICE ÎN
AUTISM , pg. 313
16. Revista Română de Pediatrie, Vol. IX, Nr. 2, An 2011 – MANIFESTĂRI NEUROLOGICE LA
COPIII CU AUTISM , pg. 176
17. Accesat online pe http://www.cdt -babes.ro/ar ticole/autism -infantil.php
18. Revista Medicina modernă, 2008, Vol. XV, Nr. 6 – CORELAȚII CLINICO -GENETICE ÎN
AUTISM , pg. 316
19. Accesat online pe http://edubolirare.ro/node/40
20. Accesat online pe https://newsmed.ro/sindromul -cri-du-chat/
21. Accesat online pe https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia -explicata/totul -despre –
recuperare/tetrapareza -spastica/
22. Accesat online pe https://www.scribd.com/document/132974139/Tetraparez a-spastica –
infantila

CONTRIBUȚII PE RSONALE ÎN RECUPERAREA KINETOTERAPEUTICĂ LA COPII ANEXE

75 CAPITOLUL IV: ANE XE

ABSTRACT

Our study entitled ,, Personal contributions in kinetoterapeutic recovery at children ” is
composed by two parts: a general part and a special part.
The general part contains informations about infant sequelae encephalopathy , hypoxic
encephal opath y, Autistic Spectrum Disorder , Cry du Chat syndrome and s pastic flasco tetraparesis ,
causes, general clinical signs , symptoms, classification and treatment .
The special part is a scientific research in which we tried to demonstrate the importance of
kinetotherapy in the evolution of my patients , the effectiveness of methods used in several diseases ,
the importance of a weekly frequency of weekly sessions , the particularly important role of physical
therapy in the recovery of people with disabilities. We performed a retrospective study where we
included 5 patients, aged between 4 and 9 years, diagnosed with infant sequelae encephalopathy ,
hypoxic encephalopath y, A utistic Spectrum Disorder , Cry du Chat syndrome and s pastic flasco
tetraparesis , selected from Transylvanian Alpha Foundation of Târgu Mureș. The study lated between
3.05.2017 and 25.10.2018.
Of these 5 patients, 3 patients progressed and two stagnated or regressed because those who
progressed had 2 kinetotherapy a week and the other two only one.
The age of patients is up to 9 years of age, from which it can be seen that regardless of age, 4
years as well as 9 years can be recovered as q uickly.
Diagnostics are different to track recovery based on the diagnosis and effectiveness of the
metho ds used.
According to the results, all patients who followed a kinetic program found a more favorable
evolution in group or home activities.
In conclusion, it can be said that the purpose of the work has been accomplished, the objectives
have been achiev ed and the hypothesis established for this study has been confirmed, providing
further proof of the importance of kinetotherapy.