Șef departament , [623730]

1
MOLDCOOP
UNIVERSITATEA COOPERATIST -COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA

Facultatea „Comerț, finanțe și contabilitate ”

Departamentul „Contabilitate, finanțe și bănci ”

APROB:
Șef departament ,
prof. univ., dr.
_______________ E. Fuio r

“ ” 2018

T E Z A D E MASTER
Tema „Contabilitatea cheltuielilor conform standardelor naționale
și internaționale”
(pe baza materialelor oferite de entitatea „Urban Eat” SRL)

Elaborată de masterand: [anonimizat] ,
Depar tament ul „Contabilitate, finanțe și bănci ” _____________
specialitatea „Contabilitate în comerț ” /semnătura /
gr. 4C C-1621

Conducătorul
Viorica Fulga _____________
conf. univ., dr. /semnătura /

Chișinău – 2018

2
Cuprins
Adnotare ……………………………………………………………………………………… .……3
Introducere ………………… ….…………………………………..……..……………… .………….4
Capitolul 1. Bazele teoretice și metodologice ale contabilității cheltuielilor entității
1.1. Definirea, clasificarea cheltuielilor entității conform SNC și IFRS….. …….. ………………..7
1.2. Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor entității…………………. …………. ……………………1 5
Capitolul 2. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale activității operaționale
2.1. Contabilitatea costului vînzărilor ……………………………………… ………….. ………. …………..19
2.2. Contabilitatea cheltuielilor de distribuire ………………………………………. …………………..2 1
2.3. Contabilitatea cheltuielilor administrative………………. ……………………… ………………….2 5
2.4. Con tabilitatea altor cheltuieli operaționale…….. ………………….. ……………. …………………3 1
Capitolul 3. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale altor activității
3.1. Contabilitatea cheltuielilor cu active imobiliz ate ………… ………………………….. …………..35
3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare ……….. ………………… ……………………… …………….. 38
3.3. Contabilitatea cheltuielilor excepționale …………. ……………. ………………………….. ………..42
3.4. Contabilitatea privind impozitul pe venit …………….. ……….. ………………………. ……………45

Concluzii și recomandări …………………………………………….. …………………….. …………………………. 54
Bibliografie …………………………………………………………………………………………. ………………….. …..57
Declarația privind asumarea răspunderii …………… …….……………………………………………….. 60
Anexe

3
ADNOTARE
la teza pentru obținerea titlului de master cu tema
„Contabilitatea cheltuielilor conform standardelor naționale și internaționale”
Ion Vîrlan
Specializarea ”Contabilitatea în comerț”

Structura tezei: Teza de master este structurată pe 59 de pagini. Aceasta este formată din:
adnotare ( limba română), introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe și
declarația privind asumarea răspunderii .
Totodată, teza de maste r conține 5 tabele și 28 de surse bibliografice.
Cuvintele -cheie: cont contabil, document, costul vînzărilor, cheltuieli de distribuie,
cheltuieli administrative, cheltuieli cu active imobilizate, cheltuieli financiare, cheltuieli
exepționale, Situația de profit și pierdere, impozit pe venit, entitate.
Domeniul de studii: direcțiile de perfecționare a contabilității cheltuielilor conform
standar delor naționale și internaționale.
Scopul și obiectivele lucrării: dezvăluirea abordărilor teoritice, cercetarea c riteriilor de
recunoaștere, evaluarea și clasificare a cheltuielilor entității conform standardelor naționale și
internaționale, studierea modului de perfectare documentară și a contabilității cheltuielilor.
Semnificația teoretică: constatările teoretice ș i concluziile pot forma unele elemente
metodologice pentru cercetările științifice de perspectivă. Totodată, teza poate fi propusă ca sursă
didactică și bibliografică pentru procesul de instruire în instituțiile de învățământ superior de profil
economic.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în identificarea principalelor caracteristici și tendințe
în evidența cheltuielilor, cît și propunerea unui plan de acțiuni privind perfecționarea contabilității
cheltuielilor ale entității cercetate.
Rezultatele cercet ării: unele recomandări elaborate în teză pot fi acceptate spre
implementare în practica contabilă a entităților autohtone, precum și în procesul didactic al
instituțiilor de învățământ și de instruire profesională cu profil economic.

4
Introducere
În condițiile noului sistem contabil s -a modificat esențial conceptul organi zării contabilității
în cadrul entităților . Astfel, fiecare întreprindere elaborează de sine stătător Politicile contabile, în
baza regulilor generale ale contabilității stabilite de Standardel e Naționale de Contabilitate (SNC ),
inclusiv în domeniul organizării contabilității cheltuielilor. Necătînd la fapt ul, că S NC în vigoare au
fost elaborate în baza Standardelor Internați onale de Raportare Financiare (IFRS ) interesul fața de
sistemele de contabilizare mondiale rămîne neschimbat.
Contabilitatea cheltuielilor este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de
evidență a oricărei entități. În cadrul acestui sector de evidență se formează un șir de indicatori
financiari, cu m ar fi: costul vînzărilor, cheltuielile în sumă și nivel din diferite tipuri de activități și
evenimente, care servesc drept bază pentru determinarea eficienței activității entității economice ,
elaborarea bugetelor entității, luarea deciziilor manageriale și economice. În exactitatea și
oportunitatea calculului indicatorilor enumerați sînt cointeresate toate categoriile de utilizatori ai
situațiilor financiare.
Este cunoscut faptul că pentru a asigura o activitate profitabilă sunt necesare unele condiții
specifice de desfășurare a ei pe o perioadă îndelungată. Aceasta poate fi explicat prin faptul că -n
condițiile economiei de piață numai o astfel de activitate poate asigura prosperitatea și dezvoltarea
previzională a entităților. Nivelul profitului, care d epinde în mare măsură de cheltuielile entității
evidențiază gradul de eficiență al activității, a folosirii activelor economice și a pasivelor, respectiv
a capitalului economic și a celui financiar. O activitate este eficientă atunci cînd se compensează
eforturile financiare (cheltuielile) și se obține un excedent denumit profit. Suportarea pierderilor în
loc de profit reprezintă o situație anormală, avînd ca efect consumarea capitalului și imposibilitatea
de a-l reface.
Cunoașterea exactă a evoluției piețe lor, a prețurilor, a cererii consumatorilor și dirijarea
factorilor de producție și comercializare sunt greu de realizat, astfel apar numeroase incertitudini și
riscuri. Activitatea este eficientă dacă eforturile – cheltuielile – se compensează din venitur i și dacă
se obține un excedent, cu profit. Însăși de nivelul acestor rezultate depinde activitatea entității.
Actualitatea temei este determinată de necesitatea aprofundării bazelor teoretice, elaborarea
metodologiei și fundamentarea direcțiilor principal e de modernizare a contabilității cheltuielilor, în
conformitate cu cerințele economice de piață și normele acceptate în practica internațională.
Scopul tezei constă în abordarea metodologiei contabilității cheltuielilor entității conform
SNC și identifica rea necesității perfecționării acestui sector contabil în baza normelor
internaționale .

5
Realizarea acestui scop a condiționat trasarea următoarele obiective :
– studiul actelor legislativ -normative care reglementează ținerea contabilității cheltuielilor;
– analiza conceptelor și principiilor fundamentale aferente contabilității cheltuielilor entității
conform SNC și IFR S.;
– examinarea noțiunii de cheltuieli ca indicator al activității economice , clasific ării
cheltuielilor după diferite criterii în scopul obțineri i informațiilor necesare pentru întocmirea
situațiilor financiare;
– cercetarea recunoașterii și evaluării cheltuielilor entității economice ;
– abordarea documentării operațiilor aferente recunoașterii cheltuielilor entității economice;
– specificarea particular ităților contabilității cheltuielilor întreprinderii selectate pentru
cercetare.
Teza de master în structură cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări,
bibliografie și anexe. Toate acestea au drept scop prezentarea cît mai aprofundată a principalelor
elemente privind organizarea și ținerea contabilității cheltuielilor conform standardelor naționale și
internaționale.
În introducere se menționează actualitatea temei, scopul și obiectivele tematicii cercetate,
precum și caracteristica ac tivității economico -financiare a entității.
Analiza principalilor indicatori economico -financiari caracterizează activitatea entității în
ultimii 2 ani, fiind însoțită de o concluzie privind evoluția acestor indicatori și determinarea
rezervelor interne.
Primul capitol „Bazele teoretice și metodologice ale contabilității cheltuielilor entității”
prezentă amănunțit noțiune de „cheltuieli” în viziunea diferitor autori, atenție, în mod deosebit, se
atrage clasificării și componenței cheltuielilor, recunoaște rii și evaluării acestora în cadrul entității
economice.
În cel de -al doilea capitol „Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale
activității operaționale” se dezvăluie informația cu privire la perfectarea documentară a
operațiunilor econo mice legate de activitatea operațională a întreprinderii , ținerea evidenței
contabile .
Al treilea capitol al tezei de master „Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor
ale altor activității” include informații privind modul de contabilizare a cheltuielilor legate de
active le imobilizate, cheltuieli le financiare, cheltuieli le excepționale, precum și cheltuieli le privind
impozit ul pe venit.

6
Expunerile din Concluzii și recomandări cuprind informații generalizate a ferente tematicii
tezei de mast er, evaluarea situației reale a organizării contabilității cheltuielilor, determinarea
punctelor slabe, precum și a punctelor forte în practica entității.
Studiul actualei teme este îndeplinit în baza datelor entității „Urban Eat” SRL care a fost
înregist rată în martie 2016, codul fiscal 1016600006136 (Anexa 1) în Republica Moldova (RM), cu
sediul pe adresa: MD -2060, str. Varșovia, 5, of. 4, mun. Chișinău . Conform extrasului din registrul
bunurilor imobiliare al persoanelor juridice obiectul principal de activitate a întreprinderii constă în:
– comerț cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște;
– intermediari în comerțul cu produse alimentare, inclusiv băuturi și tutun;
– comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vî nzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun;
– comerț cu amănunt al altor produse alimentare, în magazine specializate;
– alte activități poștale și de curier;
– comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.
În baza autorizației sanitar -veterinare de funcționare (Anexa 2) entitate analizată, are drep tul
la păstrare și livrare a produselor de origine animală în ambalaj original prin depozit frigorific,
amplasat în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului 9.
„Urban Eat ” SRL este persoană juridică, are bilanț independent, poate în numele său să
procure drepturi patrimoniale și nepatrimoniale și își desfășoară activitatea în conformitate cu
legislația în vigoare, politici le de contabilitate și statutul entității.
Politici le contab ile la „Urban Eat ” SRL (Anexa 3 ) sînt elaborate conform:
– Legii contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007;
– SNC , aprobate prin ordinul Ministerului de Finanțe a RM nr. 118 din 06 august 2013;
– altor acte normative și legislative cu schimbările și completări le ulterioare.
Evidența contabilă la „Urban Eat ” SRL este efectuată de către serviciul contabilitate, fiind o
structură de sinestătătoare a entității. Contabilul -șef al „Urban Eat ” SRL asigură controlul și
înregistrarea în conturile contabile a tuturor o perațiunilor economice efectuate; asigură oferirea
informației operative și alcătuirea situațiilor financiare în termenii stabiliți; poartă răspundere pentru
respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile.
Politici le contabile es te actul normativ interior de bază elaborat la fondarea entității,
indiferent de tipul de proprietate, apartenența ramurală și forma juridică. În urma analizei Politicilor
contabile ale entității economice „Urban Eat ” SRL, putem constata, că atît compartim entul de
cheltuieli, cît și alte compartimente sînt detaliat descrise și reflectate la nivel necesar .

7
Contabilul -șef efectuează controlul riguros, duce răspundere pentru reflectarea corectă în
conturile contabile a faptelor economice în conformitate cu Le gea contabilității, SNC și Planul de
conturi, prezintă informații operative și analize financiare , răspunde pentru întocmirea corectă și
prezentarea la timp a situațiilor financiare, pentru respectarea principiilor metodologice de
organizare a evidenței co ntabile bazate pe acte normative și legislația în vigoare.
La „Urban Eat ” SRL responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă
conducătorul entității, el are în sarcina sa responsabilitatea de a crea condiții optime pentru ține rea
corect ă a contabilit ății, pentru întocmirea și prezentarea la timp a situațiilor financiare, asigură
îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a cerințelor contabilității
privind întocmirea documentelor și prezentarea informați ei necesare pentru ținerea evidenței și
completarea situațiile financiare.
„Urban Eat ” SRL aplică sistemul contabil complet în partidă dublă. Elemente le contabile se
înregistrează în baza contabilității de angajamente, documentele primare cît și registre contabile se
întocmesc în format electronic și pe suport de hîrtie. Considerăm, că reflectarea operațiunilor
economice în formă electronică, simplifica procesu l de prelucrare a datelor și pozitiv influențează la
dezvoltarea întreprinderii. Registrul contab il obligatoriu care servește drept bază pentru întocmirea
situațiilor financiare este Cartea mare, care se întocmește pe suport de hîrtie.
În scopul efectuării unei aprecieri mai ample în ceea ce privește activitatea „Urban Eat ” SRL
vom analiza următorii i ndicatori economico -financiari ai activității entității economice , datele fiind
extrase din Si tuațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexele 4, 5 ).
Tabelul 1
Analiza principalilor indicatori economico – financiari
ai activității entității economice „Urban Eat ” SRL
N/o Indicatorii economici Anul 2016 Anul 2017 Abaterea
(+; -) Ritmul de
creștere
(%)
1 2 3 4 5=4-3 6=4:3*100
1. Venitul din v înzări (lei) 305597 ,00 1050373 ,00 +744776,00 343,71
2. Numărul mediu scriptic al
lucrătorilor (persoane) 3 3 0 100
3. Productivitatea muncii unui
lucrător (lei) 101865,67 350124,33 +248258,66 343,71
4. Valoarea medie a activelor (lei) 37873,50 104200,00 +66326,5 275,13
5. Valoarea medie a capitalului
propriu (lei) 3990,00 37279,00 +33289,00 934,31
6. Suma cheltuieli lor perioadei (lei) 301740 ,00 983784 ,00 +682044,00 326,04
7. Rezultatul din activitatea 3857 ,00 66589 ,00 +62732,00 1726,45

8
operațională (lei)
8. Nivelul cheltuielilor perioadei (%) 98,74 93,66 -5,08 94,86
9. Profitul brut (pierdere a brută) (lei) 85520 ,00 256322 ,00 +170802,00 299,72
10. Profit ul (pierdere a) pînă la
impozitare (lei) 3857 ,00 66589 ,00 +62732,00 1726,45
11. Profit ul net (pierdere a netă) (lei) 2580 ,00 58598 ,00 +56018,00 2271,24

Analizînd situația economico -financiară a entității „Urban Ea t” SRL , observam că în anul
2017 s-au înregistrat venituri din vînzări în sumă de 105037,00 lei sau cu 744776,00 lei mai mult
decît în anul 201 6, ceea ce în procente constituie 243,71 %. Acest rezultat este relativ, din cauza că
entitatea a început activ itatea numai în luna martie 2016.
Suma cheltuielilor perioadei a înregistrat o sporire față de anul 2016 cu 682044 lei, crescînd
cu 226,04%, ceea ce rezultă ca în 2017 entitatea a suportat cheltuieli majore, dar în proporție mai
mică, decît creșterea venit urilor. Reieșind din acestea profit ul net a înregistrat o creștere majoră în
sumă de 56018 lei sau de peste 22 ori .
Numărul mediu scriptic al personalului nu s -a schimbat , dar se apreciază pozitiv sporirea
productivității muncii unui lucrător cu 248258,66 lei față de anul 2016 , astfel în procente
constituind o depășire de 243,71 %.
În general activitatea entității „Urban Eat ” SRL, avînd în considerație creșterea veniturilor
din vînzări și a productivității muncii, poate fi apreciată ca bună. Totodată, este n ecesar de
menționat, că analiza cheltuielilor , efectuată corect și operativ și aplicarea rezultatelor obținute în
procesul de gestionare a lor constituie una din direcțiile de asigurare a echilibrului financiar al
entității și ameliorarea stării ei financi are.
Drept bază teoretică și metodologică a tezei de master au servit actele legislative și
normative ale RM, manuale, cărți, precum și lucrări fundamentale în acest domeniu ale
economiștilor autohtoni, publicații periodice.

9
Capitolul 1. Bazele teo retice și metodologice ale contabilității
cheltuielilor entității
1.1. Definirea, clasificarea cheltuielilor entității conform SNC și IFRS
Cheltuielile constituie elementele contabile legate direct de determinarea rezultatului
activității economice -financiare (profitului, pierderii) a entității. Aceste noțiuni sînt caracteristice
economiei de piață și au început să fie aplicate în teoria și practica contabilă autohtonă odată cu
implementarea actualului sistem contabil.
Noțiune a de cheltuieli a căpătat o răspîn dire largă încă la începutul secolului XX,
concomitent cu apariția concepției dinamice, conform căreia rezultatul financiar se determină ca
diferența dintre veniturile și cheltuielile entității.
Structura cheltuielilor este interdependentă cu nivelul reglă rii de stat a economiei țării,
volumul vînzărilor, structura și sortimentul acestuia, eficiența utilizării resurselor materiale, bănești
și de muncă a agenților economici, ponderea mijloacelor fixe arendate și alți factori. Pe lîngă
aceasta o tratare știin țifică argumentată a cheltuielilor acordă sprijin conducerii entității pentru
luarea deciziilor de gestiune corecte, raționale, argumentate, deoarece la aprobarea deciziilor trebuie
să fie cunoscute tipul cheltuielilor și avantajele antrenate de acestea.
Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice care apar în procesul desfășurării
activității economico -financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se
includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Situația de profit și
pierdere și se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.
Cheltuielile care apar în procesul activității ordinare a întreprinderii cuprind valoarea
vînzărilor, salariul și amor tizarea. Acestea, de obicei, îmbracă forma refluxului sau epuizării
activelor, cum sînt numerarul și echivalentele lui, stocurile materiale, imobilul și utilajul.
Pierderile reprezintă alte posturi, care corespund definirii cheltuielilor și pot apărea sa u nu în
procesul activității de bază a întreprinderii. Acestea reprezintă diminuarea avantajului economic și
după natura lor nu se deosebesc de alte cheltuieli. De aceea acestea nu sînt examinate ca un element
separat. Pierderile pot să rezulte din catastr ofe, cum sînt incendiile și inundațiile sau la vînzarea
activelor extracirculante.
Definirea cheltuielilor include de asemenea pierderile nerealizate, de exemplu, acele care
rezultă din creșterea cursului de schimb al valutei străine în cazul cînd înt reprinderea a realizat
împrumuturi în această valută. Cînd pierderile se constată în Situația de profit și pierdere ele se
înregistrează separat, deoarece informația privind acestea poate fi utilă la luarea deciziilor
economice.

10
În opinia cunoscuților sa vanți americani Needles B., Anderson H., Caldwell J., cheltuielile
reprezint ă reduceri ale capitalului propriu care rezultă din activitatea de exploatare a unei
întreprinderi [17, p. 32 -34].
După părerea altor savanți americani, Anthony R., Reece J., chel tuielile sînt ieșiri
(consumuri) de resurse care au fost necesare pentru obținerea veniturilor [29, p. 41].
Economistul -contabil Nobes Ch. consideră că cheltuielile includ toate plățile efectuate care
se referă la perioada examinată [23, p. 97] .
Un alt ce rcetător american, Gray S., definește cheltuielile – ca diminuări de avantaje
economice în cursul perioadei sub formă de ieșiri și epuizări de active sau apariții de datorii care
conduc la micșorarea capitalului propriu al acționarilor [14, p. 86] .
Savantu l rus Palii V. consideră că cheltuielile reprezint diminuări ale avantajelor economice
în urma ieșirilor de active, adică de mijloace bănești, alte bunuri sau a apariției datoriilor fără
majorarea corespunzătoare a activelor entității [24, p. 6].
Un alt ce rcetător american, Gray S., definește cheltuielile – ca diminuări de avantaje
economice în cursul perioadei sub formă de ieșiri și epuizări de active sau apariții de datorii care
conduc la micșorarea capitalului propriu al acționarilor [14, p. 86].
Savanții australieni Mathews M. și Perera M. definesc cheltuielile – ca „elemente car e sînt
reflectate în rapoar tele financiare ca pierderi” [ 15, p. 316].
În opinia savantului german Baetge I., cheltuielile constituie orice diminuări de active
bănești determinate ca suma mijloacelor lichide și crean țelor cu scăderea datoriilor [ 11, p. 1].
Matveeva V. caracterizează cheltuielile ca diminuări ale capitalului ca urmare a activității
companiei în cursul perioadei de gestiune, adică a utilizării sau consumului de resurse din aceast ă
perioadă [ 16, p. 154].
Nikolaeva S. afirmă că cheltuielile inc lud rezultate ale operațiunilor care conduc la
diminuarea capitalului organizației și diferă de repartizarea ca pitalului între participanți [ 22, p. 64].
Savanții din Rom ânia, Pîntea I. și Pop A., tratează noțiunile de cheltuieli în sens general și
anume: c heltuielile – ca o „sărăcie” a întreprinderii, generată fie de o micșorare a unor elemente de
active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau
datorii) [25, p. 341] .
Un grup de cercetători români , sub co ordonarea profesorului universitar Ristea M.,
consideră că cheltuielile constituie utilizarea sau consumul de bogăție pe perioada exercițiului care
are ca efect diminuarea situației nete a patrimoniului, alta decît cea legată de rambursarea
capitalului pro priu [27, p. 25].

11
Conform reglementărilor contabile rom ânești, cheltuielile unei entități reprezintă valorile
plătite sau de plătit pentru:
– consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea;
– cheltuieli cu personalul ;
– executarea unor obligații legale sau contractuale etc.
La cheltuielil e perioadei de gestiune se referă , de asemenea, provizioanele, amortizările și
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
În Cadrul general pentru întocmirea și p rezentarea situațiilor financiare, cheltuielile sunt
definite ca fiind diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretize ază
în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acționari. Deci cheltuielile pot îmbrăca – așa cum reiese din această definiție – două forme: fie pe
cea a unei ieșiri sau diminuări de valoare privind a ctivele, fie pe cea a unei creșteri a datoriilor.
În România, contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare , care cuprind:
– cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile;
– costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate;
– costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
– contravaloarea energiei și apei consumate;
– valoarea animalelor și păsărilor;
– costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;
– cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii;
– prime de asigurare;
– studii și cercetări;
– cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori);
– comisioane și onorarii ;
– cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate;
– transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări;
– cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;
– cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările ș i protecția socială și alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și
penalități; donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele ced ate și alte operații de
capital etc.);

12
b) cheltuieli financiare , care cuprind:
– pierderi din creanțe legate de participații;
– cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
– diferențele nefavorabile de curs valutar;
– dobânzile privind exercițiul financiar în curs;
– sconturile acordate clienților;
– pierderi din creanțe de natură financiară și altele;
c) cheltuieli extraordinare :
– cheltuieli din calamități ;
– cheltuieli din alte evenimente extraordinare.
Conform prevederi lor Planului general de conturi contabile cheltuielile în RM în funcție de
direcțiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:
– cheltuieli ale activității operaționale – sunt concepute ca cheltuielile determinate de procesul
desfășurării activității operaționale a ent ității;
– cheltuieli ale altor activități – reprezintă cheltuielile condiționate de desfășurarea altor
activități (de exemplu, de ieșirea și deprecierea activelor imobilizate, de tranzacțiile financiare, de
evenimentele excepționale) ;
– cheltuieli privind impo zitul pe venit – suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit
luate în calcul la determinarea profitului net (pierderii nete) al (a) perioadei de gestiune.
Clasificarea cheltuielilor se caracterizea ză printr -o varietate destul de mare a criteriilor
aplicate. Pentru armonizarea clasificării cheltuielilor cu cerințele internațio nale și facilitarea
calculării indicatorilor financiari și fiscali, savantul Nederița A. [20, p. 21] , propune clasificarea
cheltuielilor d upă criteriile preze ntate în tabel ul 2.
Tabelul 2
Clasificarea veniturilor și cheltui elilor conform scopurilor utili zării in formațiil or
Criterii de
clasificare Grupe
de cheltuieli Scopul utilizării informațiilor
După destinație
(funcțiile
întreprinderii) – Cheltuieli ale activităților
ordinar e
– Cheltuieli extraordinare
– Cheltuieli privind impozitul pe
venit – Întocmirea situațiilor financiare
– Analiza situației patrimoniale și
financiare a entității
După natura
tranzacțiilor – Cheltuieli aferente bunurilor
vîndute
– Cheltuieli din returnarea și – Recunoașterea și evaluarea
anumitor elemente concrete de
venituri și cheltuieli

13
reduce rea prețurilor la bunurile
vîndute
– Cheltuieli privind serviciile
prestate
– Alte cheltuieli – Organizarea evidenței analitice și
sintetice
– Întocmirea anexelor și a notei
explicati ve la situațiile financiare
După modul de
conectare a
cheltuielilor – Cheltuieli conectate la venituri
– Cheltuieli neconectate – Recunoașterea și evaluarea unor
elemente concrete de venituri și
cheltuieli:
După modul de
determinare a
rezultatului
fiscal – Cheltuieli deductibile
– Cheltuieli nedeductibile – Calcularea rezultatului fiscal
– Întocmirea declarațiilor fiscale

În SNC „Cheltuieli” [7] găsim o altă clasificare a cheltuielilor, după natură (elemente)
prezentată în tabelul 3.
Tabelul 3
Componența cheltuie lilor grupate după natură (elemente)
Grupa de
cheltuieli Tipul cheltuielilor

Cheltuieli
materiale – Valoarea contabilă a materiilor prime și materialelor, semifabricatelor
procurate și/sau din producție proprie;
– Costul efectiv al produselor vîndute, resurselor energetice, materialelor de
construcție, pieselor de schimb, ambalajelor și ale altor materiale utilizate de
entitate și vîndute pe parcursul perioadei de gestiune;
– Costul și uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată utilizate în cadru l
entității;
– Suma cheltuielilor materiale se diminuează cu valoarea deșeurilor
recuperabile obținute din prelucrarea materiilor prime, materialelor de bază,
semifabricatelor, combustibilului sau a altor materiale.

Cheltuieli cu
personalul – Sumele r etribuțiilor pentru munca efectiv prestată, calculate conform formei
de retribuire în acord și/sau în regie (pe unitate de timp), premiilor și
sporurilor la salarii, ajutoarele materiale, compensațiilor și adaosurilor la
salarii (în funcție de regimul și c ondițiile de muncă), indemnizațiilor pentru
concediile de odihnă anuale și suplimentare plătite, altor plăți calculate tuturor
categoriilor de personal care activează în cadrul entității, sumele contribuțiilor
de asigurări sociale de stat obligatorii și pr imelor de asigurare obligatorie de

14
asistență medicală calculate din sumele retribuțiilor aferente tuturor
categoriilor de personal al entității;
– Suma cheltuielilor aferente constituirii provizionului pentru plata
indemnizațiilor pentru concediile anuale etc.

Cheltuieli privind
amortizarea și
deprecierea
– Sumele amortizării calculate pentru toate tipurile de imobilizări utilizate de
entitate;
– Suma deprecierii activelor imobilizate și circulante ale entității;
– Suma amortizării investițiilor imobilia re etc.

Alte cheltuieli – Cheltuieli aferente lucrărilor de întreținere și reparație executate de către alte
entități;
– plățile de leasing datorate de entitate pentru imobilizările primite în folosință
temporară în baza contractelor de leasing; p rimele de asigurare a bunurilor,
calculate în baza contractelor încheiate cu companiile de asigurări; cheltuielile
cu comisioanele și onorariile experților pentru consultanță și asistență tehnică,
juridică și economică;
– cheltuieli privind acțiunile publ icitare realizate de către organizațiile
specializate;
– costul serviciilor de transportare a bunurilor și personalului la/de la locul de
muncă prestate de către entitățile de transport;
– costul serviciilor poștale, de telefonie și a altor mijloace de c omunicare;
– costul serviciilor bancare și a altor servicii prestate entității de către terți
legate de activitatea de bază.

Necătînd la multitudinea criteriilor de clasificare actualmente, conform cercetărilor efectuate
de savantul autohton Nederița A. se atestă că lipsesc investigațiile complexe referitoare la
componența, modul de clasificare, recunoaștere, evaluare și contabilizare a ch eltuielilor entităților
autohtone [20, p.18]. De ase menea, nu sînt abordate și soluționate problemele contabilit ății
chelt uielilor la întreprinderile micului business, organiz ațiile de transp ort auto, în companiile de
leasing și cooperativele de întreprin zător. În plus, baza normativă a contabili tății cheltuielilor
entităților autohto ne este incompletă și necesi tă modernizare în concorda nță cu normele și
principiile contabile internaționale.

15
1.2. Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor entității
Pentru atingerea scopului propus, metodologia de studiu a prezentei lucrări s -a aliniat la
principiile de bază ale cercetării acte lor normative ale RM.
În calitate de legi și acte normative care reglementează contabilitatea cheltuielilor pot fi
menționate următoarele:
 Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007 [1], în care sunt stabilite reguli generale
privind documentarea oper ațiunilor economice, aplicarea sistemelor de organizare a
contabilității, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, organizarea
creanțelor și datoriilor etc.
 Codul fiscal nr. 1163 -XIII din 24.04.2010 [ 2], care reglementează și stabileș te regulile de
impozitare și determinare a datoriilor față de buget privind impozite și taxe;
 Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Cheltuieli”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, cu aplicare ob ligatorie de la
01.01.2015 [ 7], ce abordează componența și modul de contabilizare a cheltuielilor și
prezentarea acestora în situațiile contabile;
 Standardul Național de Contabilitate „Diferențe de curs valutar și de sumă”, aprobat prin
ordinul Ministerul ui Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, cu aplicare
obligatorie de la 01.01.2015 [ 8], ce constă în stabilirea modului de înregistrare a diferențelor
de curs valutar și de sumă;
 Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situații lor financiare”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, cu aplicare
obligatorie de la 01.01.2015 [ 9], al cărui obiectiv este stabilirea formularelor și a modului de
întocmire a situațiilor financiare cu scop general ș.a.
Pornind de la acte normative susmenționate putem afirma, că orice elem ent contabil care
corespunde defini ției unei structuri a situațiilor financiare trebuie recunoscut, dac ă acesta
respect ă simultan urm ătoarele criterii:
1) există o cert itudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entității;
2) mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.
Primul criteriu de recunoa ștere este impus de incertitudinea ce caracterizeaz ă mediul în care
își desf ășoară activitatea orice întreprindere. La evaluarea gradului de incertitudine legat de
avantajele economice viitoare, trebuie luat ă în calcul informa ția disponibil ă în momentul întocmirii
situațiilor financiare.

16
Al doilea criteriu de recunoa ștere const ă în faptul c ă elemen tul de venituri și cheltuieli
trebuie s ă aibă un cost sau o valoare ce poate fi determinat( ă) în mod credibil. În cazul în care nu
poate fi realizat ă o estimare rezonabil ă, elementul nu trebuie recunoscut în contabilitate.
Conform SNC „Cheltuieli” [7] cheltuielile în RM se recunosc concomitent cu:
– diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creștere a
altor active (de exemplu, valoarea contabilă a stocurilor depistate lipsă la inventariere se
înregistrează ca majorare a cheltuieli lor curente și diminuare a activelor);
– majorarea datoriilor fără o creștere concomitentă a activelor (de exemplu, salariile
calculate personalului administrativ se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor și
datoriilor curente);
– calcular ea amortizării și înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate
contabilizate conform SNC "Imobilizări necorporale și corporale", SNC "Deprecierea activelor".
Nu se recunosc drept cheltuieli:
– costul de intrare al activelor primite în gest iunea economică a entității;
– cotele retrase din capitalul social și alte plăți efectuate pe seama capitalului propriu;
– valoarea activelor care aparțin entității, dar se află temporar în gestiunea altor persoane
(active transmise în baza contractelor de lea sing operațional, mandat, comision, păstrare,
prelucrare etc.);
– avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri și servicii;
– sumele rambursate ale creditelor și împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară,
precum și alte diminuăr i de datorii care nu micșorează capitalul propriu;
– alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaștere a cheltuielilor.
Cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune
ulterioare și depășesc pr agul de semnificație stabilit în politicile contabile, se recunosc
ca cheltuieli anticipate. Pe măsura survenirii perioadelor corespunzătoare, cheltuielile anticipate se
decontează la cheltuielile curente prin metoda liniară sau prin altă metodă stabilită de entitate.
Având în vedere accepțiunea de prezentare în bilanț și alte situații
financiare , recunoașterea este procesul care constă în încorporarea unui articol ce satisface definiția
unui element, precum și a criteriilor de c onstatare , iar prin recunoaș terea cheltuielilor înțelegem
consemnarea, înscrierea sau prezentarea în contul de profit și pierdere a elementelor de cheltuieli, în
condițiile îndeplinirii criteriilor de recunoaștere.
În România recunoașterea cheltuielilor în contul de profit și pierder e implică îndeplinirea a
două condiții: prima, o reducere de beneficii economice viitoare, prin diminuare de active sau
creșteri de datorii; a doua, o evaluare credibilă a reducerii. În contul de profit și pierdere cheltuielile

17
se pot prezenta în diverse m oduri, utilizând diferite criterii de structurare. La întocmirea contului de
profit și pierdere, trebuie să se țină cont – potrivit principiului independenței exercițiilor – doar de
cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data plății ac estora. Cheltuielile efectuate în
cursul exercițiului financiar, dar care sunt aferente unui exercițiu financiar ulterior, trebuie
prezentate sub titlul de „Cheltuieli în avans”, în timp ce cheltuielile care, deși se referă la exercițiul
financiar în cauză , se vor plăti numai în cursul exercițiului financiar ulterior, trebuie prezentate la
„Datorii”.
În opinia savantului Nederiță A. [18, p. 62] , evaluarea cheltuielilor trebuie să se bazeze pe
următoarele principii contabile: prudența (conservatismul), perma nența metodelor, pragul de
semnificație (importanța relativă), unitatea monetară și evaluarea separată a elementelor de venituri
și cheltuieli . În afară de principiile enumerate, la evaluarea contabilă a elementelor de venituri și
cheltuieli, este necesar să se ia în considerare conceptul contabilității de angajamente și principiul
necompensării, care se aplică și la recunoașterea elementelor sus -menționate.
Principiul prudenței sau conservatismul este considerat pilonul de bază al contabilității,
deoarece aplicarea lui protejează întreprinderea și utilizatorii informațiilor acesteia împotriva
evaluărilor subiective și multiplelor riscuri și incertitudini care pot apărea în viitor.
Conform principiului prudenței, veniturile și cheltuielile trebuie evaluate și contabilizate
doar în momentul efectuării acestora. Respectarea principiului prudenței permite entității, să
constituie provizioanele respective pe seama consumurilor și/sau cheltuielilor perioadei de gestiune
curente. Actualmente, actele normative în v igoare nu stabilesc nomenclatorul, modul de constituire
și de utilizare a provizioanelor. După părerea savantului Nederiță A., entitățile pot constitui de sine
stătător, în conformitate cu politica de contabilitate, provizioane aferente: recuperării pierde rilor
probabile aferente creanțelor compromise; plății indemnizațiilor de concediu și recompenselor
angajaților (pentru vechimea în muncă, pentru rezultatele anuale ale activității etc.); reparației
mijloacelor fixe; ieșirii mijloacelor fixe; returnării (r educerii prețurilor) bunurilor vîndute.
Principiul permanenței metodelor constă în aplicarea consecventă de către întreprindere a
metodelor de evaluare a veniturilor și cheltuielilor pentru asigurarea comparabilității informațiilor
contabile. În reglementă rile contabile internaționale, permanența metodelor este evidențiată ca un
concept de bază, aplicat la evaluarea elementelor contabile și prezentarea acestora în situațiile
financiare.
Principiul pragului de semnificație este prevăzut în IAS , 1 și constă în faptul că „fiecare
element semnificativ trebuie prezentat separat în situațiile financiare. Valorile nesemnificative
trebuie agregate cu valorile de natură sau funcție similară și nu trebuie prezentate separat” [16, p.
651]. Acest principiu, de asemenea, este stabilit în reglementările contabile din Australia, Bulgaria,

18
Marea Britanie, SUA, România și alte țări. Totodată, în Directiva a IV -a CCE principiul pragului de
semnificație nu este prevăzut și nu se aplică în unele țări -membre ale Uniunii Europene.
Principiul unității monetare nu este prevăzut în reglementările contabile internaționale.
Totodată, aplicarea acestui principiu rezultă din art. 8 din Legea contabilității, potrivit căruia
entitățile sînt obligate să țină contabilitatea în monedă național ă [1].
Principiul evaluării separate a elementelor de venituri și cheltuieli nu este concretizat în
mod special în reglementările contabile internaționale și naționale. Însă acest principiu este foarte
important, deoarece presupune evaluarea separată a fie cărui element de cheltuieli. În acest context,
trebuie luate în considerare modul de clasificare a cheltuielilor, precum și faptul că, pentru diferite
elemente de cheltuieli, sînt stabilite reguli distincte de evaluare. Astfel, în cazul vînzării bunurilor,
veniturile se evaluează la valoarea justă, iar cheltuielile – la valoarea de bilanț a bunurilor vîndute.
La evaluarea cheltuielilor întreprinderii, apar multiple probleme dintre care principalele
sunt:
 selectarea bazei de evaluare;
 adoptarea conceptului de menținere a capitalului;
 stabilirea modelului contabil utilizat;
 respectarea conceptelor și principiilor contabile fundamentale.
Operațiile ce țin de recunoașterea cheltuielilor se perfectează cu următoarele documente
primare:
– factură fiscală – în cazu l calculării datoriilor față de alte întreprinderi pentru servicii (de
publicitate, de transportare a producției – marfă, de deservire a utilajului de cîntărit și măsurat etc.);
– foaie de evidență a muncii și lucrărilor executate, tabel de pontaj, ordin de lucru în acord
– în cazul calculării salariului angajaților implicați în sfera de comercializare a produselor;
– proces -verbal de casare a materialelor – în cazul decontării materialelor utilizate pentru
ambalarea producției -marfă, întreținerea gheretelor și altor încăperi de tîrguială;
– decont de avans – în cazul aprobării cheltuielilor suportate de titularii de avans în legătură
cu exportul produselor, studierea piețelor de desfacere, participarea la expoziții etc.;
– notă de contabilitate – în cazul constitui rii provizionului pentru creanțele compromise ,
calculării contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat și primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală de la suma salariului angajaților din sfera de desfacere, decontării cheltuielilor
comerc iale la finele anului după destinație.
– bon (de uz intern) – în cazul reflectării costului activelor vîndute personalului
întreprinderii și persoanelor terț e.

19
Capitolul 2. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale activității
operaționale
2.1.Contabilitatea costului vînzărilor
Vînzarea bunurilor generează cheltuieli, și anume costul vînzărilor. Conform SNC
,,Cheltuieli” [7], costul vînzărilor cuprind e:
1) valoarea contabilă (costul efectiv) a mărfurilor ș i produselor vîndute sau transmise în
schimbul altor active, care se determină în funcție de metoda de evaluare curentă a stocurilor
(costului mediu ponderat, FIFO, identificării) aplicată de către entitate în conformitate cu SNC
,,Stocuri";
2) cos tul serviciilor (lucrărilor) prestate terților în cadrul activității operaționale;
3) alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.
Costul vînzărilor se înregistrează pe măsura vînzării mărfurilor, produselor sau prestării
serviciilor și se c ontabilizează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a stocurilor,
costurilor activităților de bază sau auxiliare și/sau a cheltuielilor anticipate.
Pentru generalizarea informației privind valoarea contabilă a produselor finite/mărfurilor
vîndu te, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activității operaționale a entității
și alte costuri corelate cu veniturile din vînzări este destinat contul 711 „Costul vînzărilor”.
În debitul contului 711 „Costul vînzărilor” se înregist rează costul vînzărilor recunoscut pe
parcursul perioadei de gestiune și în creditul – decontarea costului vînzărilor la finele perioadei de
gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financiar total”.
În Plan ul general de conturi contabil e la contul 711 „Costul vînzărilor” se propune
deschiderea următoarelor subconturi:
 7111 „ Valoarea contabilă a produselor vîndute ”;
 7112 „ Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute ”;
 7113 „ Costul serviciilor prestate ”;
 7114 „ Costul lucrărilor executate terțil or”;
 7115 „ Costuri aferente contractelor de construcție ”;
 7116 „ Costuri aferente contractelor de leasing operațional și financiar (arendă,
locațiune) ”;
 7117 „ Costuri aferente contractelor de microfinanțare ”;
 7118 „ Alte costuri aferente veniturilor din vînz ări”.
La entitatea „Urban Eat” S.R.L. la acest cont în anul 2017 s-a deschis numai un sigur subcont
– 7112 „ Costul mărfurilor vîndute ”.

20
Conform registrului de evidență sintetică la contul 711 „Costul vînzărilor” pentru anul 2017
(Anexa 7) la entitatea „ Urban Eat ” S.R.L. s -au înregistrat următoarele operații economice , care au
fost reflectate sintetic prin formulele contabile :
– casarea costul ui mărfurilor realizate în baza facturilor fiscale eliberate cu valoarea de
794050,67 lei:
Debit contul 711 „Costul vîn zărilor”,
subcontul 7112 „Costul mărfurilor vîndute” – 794050,67 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” – 794050,67 lei;
– trecerea costul vînzărilor acumulat la finele anului 2017 la rezultatul financiar total :
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 794050,67 lei
Credit contul 711 „Costul vînzărilor” ,
subcontul 7112 „Costul mărfurilor vîndute” – 794050,67 lei.
Exemplul 1. Presupunem, că întreprinderea analizată în anul 2017 a devenit producător și a
vîndut produse finite în valoarea de 1536,00 lei.
În acest caz în contabi litatea se reflect ă următoare a formul ă contabil ă:
– casarea costul ui produselor finite vîndute în sumă de 1536,00 lei:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7111 „ Costul produselor finite vîndute ” – 1536,00 lei
Credit contul 216 „Produse” – 1536,00 lei.
Exemplul 2. În cazul în care entitatea prestează servicii , spre exemplu serviciile de curățenie a
localurilor , cos tul cărora în luna decembrie a constituit 1525 ,00 lei, inclusiv 250,00 lei materiale de
curățenie, 1275 ,00 lei – retribuirea muncii salariaților antrenați în proces de curățenie și contribuțiile
aferente , în contabilitatea entității se vor reflecta următoa rele formule contabile:
– casarea costului materialelor utilizate în sumă de 250,00 lei:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „Costul serviciilor prestate ” – 250,00 lei
Credit co ntul 211 „Materiale ” – 250,00 lei ;
– calcularea salariului personalului pentru luna decembrie, antrenat în procesul de curățare:
Debit contul 711„Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „Costul serviciilor prestate ” – 1000,00 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1000,00 lei;
– calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în mărime de 23% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 711„Costul vînzărilor”,

21
subcontul 7113 „ Costul serviciilor prestate ” – 230,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 230,00 lei;
– calcularea prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (în mărimea de 4,5% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „ Costul serviciilor prestate ” – 45,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 45,00 lei.
Rulajul tot al acumulat la contul 711 „Costul vînzărilor” în sumă de 794050,67 lei la entitatea
„Urban Eat” S.R.L. s-a reflectat în Situația de profit și pierder e (Anexa 5 ) pentru anul 2017, pe
rîndul 020.

2.2. Contabilitatea cheltuielilor de distribuire
În confo rmitate cu SNC ,,Cheltuieli” [7], cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuieli
aferente promovării și comercializării produselor/mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi
suportate pînă la comercializarea produselor/mărfurilor (de exemplu, c heltuielile de publicitate), în
procesul comercializării acestora (de exemplu, salariile personalului antrenat în procesul de
comercializare) sau după comercializarea lor (de exemplu, cheltuielile pentru reparația mărfurilor în
perioada de garanție). În fu ncție de pragul de semnificație, cheltuielile suportate pînă la
comercializarea produselor/mărfurilor pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea
ulterioară a acestora la cheltuielile curente în perioadele de comercializare a produselor/măr furilor.
În componența cheltuielilor de distribuire se includ:
 cheltuieli cu personalul implicat în procesul de ambalare, marcare, etichetare, certificare,
păstrare și comercializare a produselor/mărfurilor și prestare a serviciilor, precum și cu
persona lul serviciului vînzări și marketing;
 costul materialelor utilizate în procesul de comercializare a produselor/mărfurilor
(ambalare, etichetare, păstrare, deservire etc.);
 cheltuieli de depozitare și pregătire a produselor/mărfurilor pentru comercializare;
 cheltuieli de transportare și expediere a produselor/mărfurilor de la depozitul entității
pînă la locul de predare cumpărătorului sau pînă la stația de expediere (aeroport,
debarcader) cu condiția că aceste cheltuieli le suportă vînzătorul;
 cheltuieli legate de exportul produselor/mărfurilor (drepturile de export, serviciile
brokerului vamal, serviciile terminalului vamal etc.);
 cheltuieli aferente serviciilor de marketing primite;

22
 comisioane mandatarului sau comisionarului pentru serviciile de intermedier e prestate la
comercializarea bunurilor;
 cheltuieli de publicitate, participare la expoziții și tîrguri: valoarea mostrelor transmise
cumpărătorilor/mandatarilor și care nu vor fi returnate, valoarea produselor/mărfurilor
alimentare utilizate pentru degus tare, cheltuieli ale altor activități similare;
 cheltuieli aferente serviciilor de reparație și deservire prevăzute în perioada de garanție
pentru produsele/mărfurile comercializate;
 provizioane constituite pentru compensarea costului serviciilor de repara ție și deservire
prevăzute în perioada de garanție pentru produsele/mărfurile vîndute, precum și pentru
compensarea pierderilor din returnarea produselor/mărfurilor vîndute;
 plăți pentru leasingul operațional, locațiunea și arenda operațională a imobilizăr ilor
corporale utilizate în scopuri comerciale;
 cheltuieli aferente returnării produselor/mărfurilor vîndute, precum și reducerile de preț
acordate;
 taxe și impozite nerecuperabile aferente comercializării produselor/mărfurilor;
 amortizarea, întreținerea ș i reparația imobilizărilor necorporale și corporale, obiectelor
de mică valoare și scurtă durată utilizate în procesul de comercializare a
produselor/mărfurilor;
 cheltuieli privind creanțele comerciale compromise inclusiv provizioane constituite.
alte chel tuieli de distribuire.
Evidența sintetică a cheltuielilor de distribuire se ține la contul de activ 712 „Cheltuieli de
distribuire”.
Contul 712 „Cheltuieli de distribuire” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente promovării și comercializării produselor finite/mărfurilor și
serviciilor/lucrărilor. În debitul contului se înregistrează recunoașterea cheltuielilor de distribuire pe
parcursul perioadei de gestiune, dar în creditul contului se înregistrează decontarea cheltuielilor de
distribuire la finele perioadei de gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat
financiar total”.
La c ontul 712 „Cheltuieli de distribuire” pot fi deschise următoare subconturi pentru
cheltuielile cu personalul și pentru cheltuielile priv ind amortizarea, întreținerea și reparația activelor
imobil izate cu destinație comercială:
 7121 „Cheltuieli cu personalul comercial”;

23
 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială”;
 7123 „Che ltuieli cu ambalajele și alte materiale utilizate la comercializarea
produselor și mărfurilor”;
 7124 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor”;
 7125 „Cheltuieli de publicitate și marketing”;
 7126 „Cheltuieli privind reparația și deservirea pr oduselor și mărfurilor în perioada
de garanție”;
 7127 „Cheltuieli privind creanțele comerciale compromise”;
 7128 „Cheltuieli privind returnările și reducerile”;
 7129 „Alte cheltuieli de distribuire”.
În cadrul entității, materialele căreia sunt supuse exam inării, la contul 712 „ Cheltuieli de
distribuire ” sunt deschise următoarele subconturi:
 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor”;
 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial ”.
Necătînd la fapt ul, că conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare și
se aplică, după caz, în funcție de particularitățile activității entității și cerințele de prezentare a
informațiilor, observăm, că utilizarea altor subconturi poate fi tratată eronat și recomandăm în scopul
îmbunătățirii acestui segment tr ecerea la subconturi recomandate de Planul general de conturi
contabile [4].
Conform re gistrului de evidență a contului 712 „Cheltuieli de distribuire ” pentru decembrie
anul 2017 (Anexa 8) la entitatea „Urban Eat” S.R.L. s -au înregistra t următoarele operații
economice:
– reflectarea costului arendei autovehiculul , utilizat în procesul de desfacere cu valoarea de
12000,00 lei, în baza facturii fiscale seria LV numărul 5179380 din data de 31.12.2017
(Anexa 9):
Debit contul 712 „Cheltuieli d e distribuire”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” – 12000,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 12000,00 lei;
– reflectarea s erviciilor de livrare, în valoare de 34,10 lei, în baza facturii fiscale seria FA
numărul 5814217 din data de 31.07.2017 ( Anexa 10):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” – 34,10 lei

24
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 34,10 lei;
– reflectarea costului serviciilor de păstrare mărfurilor în frigider, cu valoarea de 416,67 lei, în
baza facturii fiscale seria JU numărul 2160843 din data de 31.12.2017 ( Anexa 11):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” – 416,67 lei
Credit contul 54 4 „Alte datorii curente” – 416,67 lei;
– reflectarea retribuțiilor calculate pentru depozitar, pentru luna decembrie 2017, în baza
Borderoului de calcul al salariului :
Debit contul 712 „Cheltuiel i de distribuire”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial” – 3476,00 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 3476,00 lei;
– calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în mărime de 23% de
la suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial” – 799,48 lei
Credi t contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 799,48 lei;
– calcularea prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (în mărimea de 4,5% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 712 „Chelt uieli de distribuire”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial” – 156,43 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 156,43 lei.
– la finele anului 2017 cheltuielile de distribui re acumulate au fost trecut e la rezultatul
financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 153539,65 lei
Credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de t ransportare a produselor și mărfurilor” – 149107,74 lei
Credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial” – 4431,91 lei.
Cheltuielile de distribuire includ o multitudine de costuri . În continuare vom examina
contabil izarea operațiilor neînregistrate în contabilitatea unității „Urban Eat” S.R.L.
Exemplul 3. Presupunem, că entitatea analizată dispune de încăpere proprie pentru depozitarea
mărfurilor, în acest caz amortizarea acestui activ imobilizat ar fi fost atribui t la contul 712 „Cheltuieli
de distribuire”, subcontul 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor
imobilizate cu destinație comercială”. Presupunem că valoarea amortizabilă a activului – 500000,00

25
lei, durata de funcționare act ivă este egală cu 40 de ani, metoda de calcul a amortizării lunare,
conform Politicilor contabile este metoda lineară. În acest context reflectarea amortizării pentru luna
decembrie 2017 va fi reflectată prin:
– calcularea amortizării lunare a imobilizărilor cu destinație comercială, în valoare de
1041,67 lei (500000,00 lei/40 ani/12 luni):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială” – 1041,67 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – 1041,67 lei.
În caz de gestionare a mijloacelor fixe cu destinația comercială costurile aferente întreținerii și
reparației lor se atribuie la același subcont.
Exemplul 4. Au fost vopsite elemente ale clădirii, valoarea materialelor utiliz ate fiind egală cu
1200,00 lei .
Casarea materialelor utilizate pentru întreținerea mijloacelor fixe cu destinația de distribuție în
baza Ac tului de casare a materialelor se con tabilizează prin:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială” – 1200,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 1200,00 lei .
Exemplul 5. Presupunem, că l a întreprinderea analizată , în luna decembrie a anului 201 7 au
fost consumate materiale pentru necesitățile de desfacere (spre exemplu ambalaje de unică folosință
pentru deservirea clienților) în sumă de 2489 ,00 lei.
Faptul economic se contabilizează prin formulele contabile:
– decontarea costul materialelor , utilizate pentru necesitățile comerciale:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” ,
subcontul 7123 „Cheltuieli cu ambalajele și alte materiale util izate la comercializarea produselor și
mărfurilor” – 2489 ,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 2489,00 lei.
Exemplul 6. Considerăm că pentru organizarea procesului de desfacere entitatea a procurat un
aparat de casă în valoare de 2075,00 lei. La predarea obiectului în exploatare s -a calcul at uzura
OMVSD în proporție de 50% , faptul fiind reflectat în contabilitate a financiară prin următoarea
formulă contabil a:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” ,
subcontul 7129 „Alte cheltuieli de distribuire” – 1037,50 lei

26
Credit contul 214 „ Uzura OMVSD” – 1037,50 lei.
Alte operațiuni legate de recunoașterea cheltuieli lor de distribuire pot fi reflectate prin
următoarele formule contabile:
 cheltuieli de publicitate, participare la expoziții și tîrguri:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7125 „Cheltuieli de publicitate și marketing”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”
– valoarea mostrelor transmise cumpărătorilor/mandatarilor și care nu vor fi returnate, valoarea
produselor/mărfurilor alimentare utilizate pentru degustare:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distrib uire”,
subcontul 7125 „Cheltuieli de publicitate și marketing”
Credit contul 217 „Mărfuri”;
 cheltuieli aferente serviciilor de reparație și deservire prevăzute în perioada de garanție pentru
produsele/mărfurile comercializate;
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7126 „Cheltuieli privind reparația și deservirea produselor și mărfurilor în perioada de
garanție”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”
 provizioane constituite pentru compensarea costului serviciilor de re parație și deservire
prevăzute în perioada de garanție pentru produsele/mărfurile vîndute, precum și pentru
compensarea pierderilor din returnarea produselor/mărfurilor vîndute:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7129 „Alte cheltuieli de distribuire”
Credit contul 538 „ Provizioane curente”;
 cheltuieli aferente returnării produselor/mărfurilor vîndute, precum și reducerile de preț
acordate;
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7128 „Cheltuieli privind returnările și reducerile”
Credit contul 217 „Mărfuri”.
Rulajul total acumulat lacontul 712 „Cheltuieli de distribuire” în sumă de 153539,65 lei la
entitatea analizată „Urban Eat” S.R.L. s-a reflectat în Situația de profit și pierdere (Anexa 5 ) pe anul
2017, pe rî ndul 050 "Cheltuieli de distribuire" – cheltuielile aferente comercializării

27
produselor/mărfurilor, prestării de servicii și/sau executări de lucrări determinate în confo rmitate cu
SNC „Cheltuieli” [7].

2.3. Contabilitatea cheltuielilor administrative
Cheltuielile administrative actualmente reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii și
gestionării entității în ansamblu.
În componența cheltuielilor administr ative sunt incluse:
– cheltuieli cu personalul administrative;
– diferențe de salarii plătite angajaților transferați de la alte entități cu păstrarea, în decursul
unei anumite perioade, a cuantumurilor salariilor de funcție de la locul de muncă precedent,
precum și în cazul interimatului provizoriu, dacă achitarea unor astfel de diferențe este
prevăzută de legislația în vigoare;
– recompense unice pentru vechime în muncă și adaosuri pentru vechime în muncă pe
specialitate la entitatea respectivă, plătite persona lului administrativ în conformitate cu
legislația în vigoare;
– plata indemnizațiilor de concediu personalului administrativ, inclusiv compensările pentru
concediile anuale nefolosite;
– plăți suplimentare, ajutoare materiale, indemnizații, sporuri și compensa ții acordate
salariaților entității (cu excepția celor legate de procesele de producție și prestare a
serviciilor).
– plăți legate de concedierea personalului entității prevăzute de legislație în cazul lichidării și
reorganizării entității, reducerii numărul ui sau statelor de personal;
– amortizarea, întreținerea și reparația (cu excepția costurilor capitalizate aferente reparației)
imobilizărilor necorporale și corporale, obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu
destinație administrativă;
– plăți pentru le asingul operațional al imobilizărilor corporale utilizate în scopuri
administrative;
– cheltuieli de conservare și de întreținere a imobilizărilor corporale conservate în
conformitate cu actele normative în vigoare;
– cheltuieli privind rechizitele de birou, f ormularele documentelor primare și situațiilor ;
– cheltuieli pentru paza obiectelor administrative și asigurarea securității antiincendiare a
acestora;
– cheltuieli privind delegarea personalului administrative;
– cheltuieli de protocol (reprezentanță);

28
– cheltuie li pentru activitățile de protecție civilă, inclusiv uzura inventarului și amortizarea
imobilizărilor corporale utilizate în aceste scopuri;
– compensații personalului administrativ al entității pentru utilizarea în scopuri de serviciu a
autoturismelor perso nale;
– defalcări pentru întreținerea curentă a aparatului de conducere al organizațiilor ierarhic
superioare, asociațiilor, concernelor, altor structuri și organe de conducere;
– cheltuieli suportate în scopuri filantropice și de sponsorizare;
– cheltuieli ce ț in de asigurarea personalului administrativ și a bunurilor cu destinație
administrativă;
– cheltuieli aferente angajării forței de muncă;
– costul serviciilor prestate entității de către:
– bănci, burse de mărfuri, organizații de intermediere și de altă natură;
– entități de consulting și asistență juridică, societăți de audit, birouri de traduceri;
– mass -media (în vederea publicării situațiilor financiare);
– oficii poștale, entități de telecomunicații, internet -provideri etc.
– cheltuieli ce țin de pregătirea și perfe cționarea profesională a personalului administrative;
– cheltuieli pentru cercetări științifice și dezvoltare care nu se capitalizează;
– impozite și taxe cu destinație generală, precum și taxa pe valoarea adăugată și accizele
nerecuperabile, calculate conform legislației în vigoare, cu excepția impozitului pe venit;
– cheltuieli pentru procurarea literaturii de specialitate, materialelor normative și instructive,
precum și abonarea la ediții speciale (ziare, reviste etc.), cu excepția celor recunoscute
ca imobil izări corporale;
– cheltuieli de judecată și taxele de stat aferente;
– alte cheltuieli administrative.
Contul 713 „Cheltuieli administrative” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente deservirii și gestionării entității în ansamblu . În debitul contului se
înregistrează recunoașterea cheltuielilor de distribuire pe parcursul perioadei de gestiune, în creditul
contului 713 „Cheltuieli administrative” se înregistrează decontarea cheltuielilor administrative la
finele perioadei de gesti une în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financiar total”.
Potrivit Planului general de conturi contabile, contul 713 „Cheltuieli administrative” are
următoarele subconturi:
 7131 „Cheltuieli cu personalul administrativ” ;
 7132 „ Cheltuieli cu a mortizarea , întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație administrativă” ;

29
 7133 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” ;
 7134 „Cheltuieli în scopuri filantropice și sponsorizare” ;
 7135 „Cheltuieli privind serv iciile cu destinație administrativă” ;
 7136 „ Cheltuieli de protocol (reprezentanță)” ;
 7137 „Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ” ;
 7138 „Alte cheltuieli administrative”.
Entitatea analizată utilizează următoarele subconturi:
 7133 „Cheltu ieli cu personalul administrativ”;
 7134 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit”;
 7139 „Alte cheltuieli administrative”.
Conform registrului de evidență la contul 713 „Cheltuieli administrative ” pentru luna
decembrie a anului 2017 (Anexa 12) la entitatea „Urban Eat” S.R.L. s -au înregistrat următoarele
operații economice:
 reflectarea retribuțiilor calculate pentru director, pentru luna decembrie 2017, în baza
Borderoului de calcul al salariului :
Debit contul 713 „Cheltuieli adm inistrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ” – 18089,31 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 18089,31 lei;
 calcularea contribuțiilor de asigurări socia le de stat obligatorii (în mărime de 23% de
la suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ” – 4160,55 lei
Credi t contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 4160,55 lei;
– calcularea prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (în mărimea de 4,5% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 713 „Chel tuieli administrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ” – 814,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 814,00 lei.
– calcul ul Taxei pentru amenajarea teritoriului pentru trimestru IV al anului 2017 (3 persoane
x 20 lei):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7134 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 60,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de b udget” – 60,00 lei;

30
– reflectarea în baza extrasului bancar a comisionului reținut din contul curent pentru
operațiunile de decontare în sumă de 1734,18 lei:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrat ive” – 1734,18 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în moneda națională” – 1734,18 lei;
– reflectarea serviciilor bancare pentru eliberare a cheilor publice de acces, în baza
facturii fiscale seria JA numărul 4963303, în valoarea de 41,67 lei:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 1734,18 lei
Credit contul 544 „Alte datorii curente” – 1734,18 lei;
– casare a costului formularelor de strictă evidentă în baza actului de casare nr. 75081 din
31.12.2017 în sumă de 247,20 lei (Anexa 14):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 247,20 lei
Credit contul 261 „Cheltuieli anticipate curente” – 247,20 lei;
– la finele anului 2017 cheltuielile administrative acumulate au fost trecute la rezultatul
financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 36193,13 lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ” – 23063,86 lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7134 „Cheltuieli cu impozitele și ta xele, cu excepția impozitului pe venit” – 4920,00 lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 8209,27 lei.
Cheltuielile administrative includ o multitudine de costuri .
Exemplul 7. Vom considera că, entitatea analizată dispune de automobil propri u pentru
director . În acest caz amortizarea acestui activ imobilizat se va atribui la contul 713 „Cheltuieli
administrative”, subcontul 7132 „ Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și repara ția activelor
imobilizate cu destinație administrativă”. Presupunem că valoarea amortizabilă a activului –
200000,00 lei, durata de funcționare activă este egală cu 10 de ani, metoda de calcul a amortizării
lunare conform Politicilor contabile este metoda liniară.
În acest context reflectarea amortizării pentru luna decembrie 2017 se va contabiliza în mod ul
următor:

31
– calcularea amortizării lunare a imobilizărilor cu destinație administrativă , în valoare de
1666,67 lei (200000,00 lei/10 ani/12 luni):
Debit c ontul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7132 „ Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație
administrativă” – 1666,67 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – 1041,67 lei.
În caz ul existenț ei mijloacelor fixe cu destinația administrativă, costurile aferente întreținerii și
reparației lor se atribuie la același subcont.
Exemplul 8. Entitatea a schimbat elemente de iluminare (becuri) cu valoare de 200,00 lei.
Contabil cazul se reflectă prin înregistrarea:
– casarea materialelor utilizate pentru întreținerea mijloacelor fixe cu destinația
administ rativă în baza Actului de casare a materialelor:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7132 „ Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație
administrativă” – 200,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 200,00 lei.
Exemplul 9 . Presupunem că în anul 2017 în scopul derulării norm ale activității de prelucrare a
datelor entitatea a procurat valoare de 4055,00 lei , pe care l -a predate în exploatare în aceiași zi .
Ca elemente de cheltuieli apare uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată (OMVSD)
calculată proporție de 50% din valoarea uzurabilă a obiectelor ce depășesc 1/6 din plafonul stabilit de
legislație con form prevederilor SNC „Stocuri” , fiind reflectat în contabilitate prin următoarea formulă
contabil ă:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 2027,50 lei
Credit contul 214 „ Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată ” – 2027,50 lei.

2.4. Contabilitatea altor cheltuieli operaționale
Cheltuielile aferente activității de bază care n u se reflectă la cheltuielile de distribuire și
administrative sunt incluse în alte cheltuieli din activitatea operațională.
În componența altor cheltuieli operaționale conform SNC ,,Cheltuieli” [7] sunt incluse:
– valoarea contabilă a activelor circulante vîndute și transmise în schimbul altor active și în
capitalul social al altor entități, cu excepția costului produselor/mărfurilor vîndute;
– costurile îndatorării, inclusiv:

32
– cheltuielile privind dobînzile aferente creditelor bancare (inclusiv, aferente obli gațiunilor și
cambiilor emise) și contractelor de leasing financiar care nu se capitalizează în conformitate
cu prevederile SNC ,,Costurile îndatorării", precum și cele aferente creditelor bancare și
împrumuturilor compromise (expirate) și cele aferente îm prumuturilor achitate filialelor,
entităților fiice și asociate;
– comisioanele legate de contractarea creditelor bancare și împrumuturilor;
– cheltuielile cu amortizarea primelor aferente obligațiunilor emise;
– cheltuielile altor activități legate de atragerea surselor împrumutate;
– valoarea contabilă a lipsurilor și pierderile din deteriorarea activelor constatate la
inventarierea și recepția acestora, cu excepția deteriorărilor recunoscute de vînzător;
– costul produselor constatate ca rebut definitiv și cheltui elile legate de remedierea produselor
rebutate parțial;
– pierderi cauzate de întreruperile în activitățile de bază;
– costuri indirecte de producție neincluse în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate
în conformitate cu SNC ,,Stocuri";
– amenzi, p enalități, despăgubiri pentru nerespectarea prevederilor legislației și clauzelor
contractual;
– cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, inclusive
pentru creanțe compromise;
– compromise decontate cu excepția creanțelor co merciale în cazul în care nu sînt constituite
provizioane;
– alte cheltuieli operaționale.
Contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” este destinat generalizării
informației privind cheltuielile legate de desfășurarea activității operaționale care nu pot fi atribuite
la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative. În debitul contului se
înregistrează recunoașterea altor cheltuieli ale activității operaționale pe parcursul perioadei de
gestiune, dar în creditul contului – decontarea altor cheltuieli ale activității operaționale la finele
perioadei de gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financiar total”.
Potrivit Planului general de conturi co ntabile [4], la contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea
operațională” pot fi deschise următoarele subconturi:
 7141 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite”
 7142 „Cheltuieli privind sancțiunile”
 7143 „Cheltuieli priv ind dobînzile”

33
 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante”
 7145 „Cheltuieli privind creanțele compromise decontate, cu excepția celor
comerciale”
 7146 „Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la v aloarea realizabilă netă”
 7147 „Alte cheltuieli operaționale”.
În cadrul întreprinderii analizate înregistrări la acest cont sînt nesemnificative și au fost
concentrate la subcont ul 7143 „Cheltuieli privind sancțiunile”.
Potrivit registrului contabil la co ntul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” (Anexa
15) pe parcursul lunii decembrie a anului 2017 la „Urban Eat” SRL s -au contabilizat tranzacțiile:
– reflectarea penalităților, în suma de 0,44 lei:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitat ea operațională”,
subcontul 7143 „Cheltuieli privind sancțiunile” – 0,44 lei
Credit contul 534 „Datorii fața de budget ” – 0,44 lei;
– la finele anului 2017 alte cheltuielile operaționale acumulate au fost trecute la rezultat ul
financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 0,44 lei
Credit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”,
subcontul 7143 „Cheltuieli privind sancțiunile” – 0,44 lei.
La sfîrșitul anului în mod obligatoriu se face inventarierea – un procedeu contabil prin care se
verifică situația faptică la locul depozitării și datele din contabilitate. Acest procedeu este specific
controlului inter n prin care entitatea dorește să cunoască starea stocurilor la fiecare depozit, secție de
producție etc. Inventarierea poate fi planificată, atunci cînd magazionerul este anunțat din timp, sau
operativă – fără înștiințarea acestuia în prealabil.
Toate abat erile cantitative depistate la inventariere trebuie să fie explicate de magazioner în notele
explicative.
Inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere prin întocmirea Listei de inventariere.
În cazul depistării divergențelor dintre datele reale și cele înregistrate în contabilitate se întocmesc Balanțe
de verificare în care se determină plusurile, lipsurile și pierderile din deteriorarea bunurilor. Rezultatele
inventarierii se examinează la ședința comisiei de inventariere și se perfectează printr -un proces -verbal, iar
decizia finală privind reg ulariza rea discordanțelor constatate se ia de către conducătorul întreprinderii.

34
Exemplul 10. Presupu nem că în luna decembrie a anului 2017 în urma inventarierii anuale au fost
depistate l ipsuri de m ateriale în sumă de 649 lei , lipsuri de mărfuri în valo are de 348 lei, lips uri de
OMVSD în valoare de 1250 lei și lipsa unui obiect de mijlo ace fixe la valoare contabilă – 4500 lei .
Rezultatele inventarierii privind recunoașterea cheltuielilor se vor cont abiliza :
– recunoașterea lipsurilor de materiale cu ocazia inventarierii :
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 649,00 lei
Credit contul 211 “Materiale” – 649,00 lei;
– înregist rarea lipsurilor de mărfuri în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 348,00 lei
Credit contul 217 „Mărfuri ” – 348,00 lei;
– reflectarea lipsurilor de OMVSD în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea ac tivelor imobilizate și
circulante” – 1250,00 lei
Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată ” -1250,00 lei;
– constatarea lipsurilor de mijloace fixe în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 4500,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe ” – 4500,00 lei.
Cheltuielile activității operaționale (de distribuire, administrative, alte cheltuieli ale
activității operaționale) suportate în perioada de gestiune se ajustează în cazul în care au fost
înregistrate eronat. În cazul în care aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime majorată,
ajustarea lor se contabilizează ca diminuare (stornare) a cheltuielilor curente concomitent cu
majorarea (stornarea) creanțelor curente, stocurilor sau diminuarea (stornarea) datoriilor curente,
amortizării imobilizărilor necorporale și corporale. Dacă aceste cheltuieli au fost înregistrate în
mărime diminuată, ajustarea lor se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu
diminuarea stocurilor și creanțelor sau majorarea datori ilor curente și amortizării imobilizărilor
necorporale și corporale.

35
Capitolul 3. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor
ale altor activității
3.1. Contabilitatea cheltuielilor cu active imobilizate
Contul 721 „Cheltuieli cu active imobi lizate” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente ieșirii și pierderile din deprecierea activelor imobilizate, cu excepția
cheltuielilor aferente lipsurilor de active imobilizate constatate la inventariere. În debitul contului s e
înregistrează recunoașterea cheltuielilor cu active imobilizate pe parcursul perioadei de gestiune,
dar în creditul – decontarea cheltuielilor cu active imobilizate la finele perioadei de gestiune în
corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financ iar total”.
În conformitate cu Planul general de conturi contabile contul 721 „Cheltuieli cu active
imobilizate” are următoarele subconturi:
 7211 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor necorporale ieșite”;
 7212 „Valoarea contabilă și c heltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”;
 7213 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente investițiilor financiare pe termen lung
ieșite”;
 7214 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente investițiilor imobiliare ieșite”;
 7215 „Valoarea con tabilă și cheltuielile aferente altor active imobilizate ieșite”;
 7216 „Cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate”;
 7217 „Pierderi din deprecierea activelor imobilizate”;
 7218 „Alte cheltuieli cu active imobilizate”.
Avînd în vedere, că întreprinderea analizată nu a înregistrat cheltuielile respective în
perioada analizată, vom examina contabilitatea operațiilor cu active imobilizate din punct de vedere
teoretic .
Exemplul 1 1. Presupunem, că potrivit Procesului -verbal de lichidare nr. 5 la 03.12.2017 a
fost lichidată, conform ordinului nr. 356 al conducătorului întreprinderii, din cauza amortizării
fizice Mașina de tăiat pîine, cu număr de inventar 46, costul de intrare constituind 38000 lei, durata
de utilizare 15 ani, valoarea rezidua lă 500 lei.
Cheltuielile de demontare constituie:
– salariul calculat personalului ocupat cu demontarea – 1200 lei;
– contribuții de asigurări sociale – 276,00 lei;
– primele de asigurări medicale – 54,00 lei.
Valoarea materialelor obținute în urma lichidării obiectului de mijlo ace fixe, potrivit
bonului de intrare nr. 3 constituie 300 lei.

36
Această situație se va reflecta în contabilitate potrivit schemei :
– decontarea amortizării acumulate pe timpul exploatării obiectului:
Debit contul 124 , ,Amortizarea mijloac elor fixe” – 37500,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 37500,00 lei;
– reflectarea valorii materialelor recepționate obținute în urma demontării obiectului :
Debit contul 211 ,, Materiale” – 300,00 lei
Credit contul 123 ,, Mijloace fixe” – 300,00 lei;
– reflectarea cheltuieli lor legate de diferența dintre valoar ea reziduală a mijloacelor fixe
scoase din folosință și valoarea materialelor obținute:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7212 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”
– 200,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe ” – 200,00 lei;
– reflectarea cheltuielilor legate de lichidarea obiectului:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcont ul 7212 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”
– 1530,00 lei
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1200,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 276,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 54,00 lei.
În continuare se va examina un alt exemplu convențional la acest compartiment de
cheltuieli .
Exemplul 11. De exemplu , ,,Urban Eat ” SRL a decis vînzarea programului informatic
Windows licențiat la prețul de piață 30 00,00 lei, inclusiv TVA 20%, ca urmare a instalării altuia
mai performat. Costul de intrare a pr ogramului a consti tuit 60 00,00 lei, durata de utilizare a fost
stabilită de 5 ani, amortizarea calculîndu -se prin metoda liniară, programul contabil fiind uti lizat în
cadrul întreprinderii de 3 ani.
Schema metodologică de contabilizare a situației va fi următoarea:
– decontarea sumei amortizării acumulate a imobilizării necorporale vîndute:
Debi t contul 113 „ Amortizarea imobilizărilor necorporale” – 3600,00 lei
Credit contul 112 „ Imobilizări necorporale” – 3600,00 lei;
– decontarea valorii contabile a programului informatic vîndut:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7211 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor necorporale ieșite”

37
– 2400 ,00 lei
Credit contul 112„ Imobilizări necorporale” – 2400,00 lei;
– înregistr area venitului din vînzarea imobilizărilor necorporale :
Debit contul 234 ,, Alte creanțe curente” – 3000,00 lei
Credit contul 621 ,,Venitul din opera țiuni cu active imobilizate”,
subcontul 6211 „V enituri din ieșirea imobilizărilor necorporale” – 2500 ,00 lei
Credit contul 534 ,, Datorii fa ță de buget” – 500,00 lei.
Deseori cheltuielile legate de active imobilizate au valoarea impunătoare , și negativ
influențează asupra corectitudin ii reflectării rezultatelor financiare. Pentru diminuarea impactului
operațiunilor de ieșire a activelor imobilizate există element ul contabil denumit provizion.
Exemplul 12. Admitem că „Urban Eat” SRL și -a creat provizioane pentru acoperirea
cheltuielilor probabile de ieșire a utilajelor tehnologice la expirarea duratei de exploatare utilă a
acestora în valoare de 20000 lei. În contabilitate se reflectă următoarea formulă contabilă:
Debit contul 721 „ Cheltuieli cu active im obilizate”,
subcontul 7216 „Cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate” – 20000,00 lei
Credit contul 538 „ Provizioane curente” – 20000,00 lei.
Considerăm, că c onstituirea provizioanelor permite includerea uniformă în co mponența
cheltuielilor pe parcursul anului gestionar a cheltuielilor legate de ieșire activelor imobilizate .
O parte importantă a cheltuielilor cu active imobilizate constituie pierderile din deprecierea
activelor imobilizate. Din punct de vedere contabil , înregistrarea deprecierii de valoare generează
debitarea unui cont de cheltuieli și creditarea unui cont de activ. Respectivul activ depreciat va
apărea la noua valoare pînă și în situații financiare. Acest fapt poate conduce și la eventuala
revizuire a duratei de utilizare a activului, a valorii reziduale, precum și a valorii amortizabile.
O pierdere din depreciere apare atunci cînd valoarea contabilă este mai mare decît valoarea
care se poate recupera prin vînzarea sau utilizarea activului în continuare . Astfel, SNC „Deprecierea
activelor” , stipulează că un activ este depreciat atunci cînd valoarea sa contabilă depășește valoarea
justă minus costurile de vînzare. Plecînd de la prevederile SNC „Deprecierea activelor” și IAS 36
„Deprecierea activelor” identificarea faptului dacă un activ reevaluat poate fi depreciat depinde de
metodele utilizate pentru determinarea valorii reevaluate (juste) a acestuia, și anume: dacă valoarea
reevaluată (justă) a activului este determinată în baza valorii de piață, uni ca diferență dintre
valoarea justă a activului și valoarea sa justă minus costurile de vînzare, o reprezintă costurile
suplimentare directe necesare pentru vînzarea activului:
– în cazul în care costurile de vînzare sunt nesemnificative, valoarea justă minus costurile de
vînzare a activului reevaluat poate fi practic identică sau mai mare decît valoarea sa

38
reevaluată (justă). Astfel, după aplicarea cerințelor de reevaluare activul reevaluat nu se
consideră a fi depreciat și valoarea justă minus costurile de v înzare nu trebuie estimată;
– în cazul în care costurile de vînzare sunt semnificative, valoarea justă minus costurile de
vînzare a activului reevaluat este mai mică decît valoarea reevaluată (justă). Astfel, după
aplicarea cerințelor de reevaluare vor fi ut ilizate prevederile SNC „Deprecierea activelor”
aferente deprecierii activului reevaluat.
În cazul deprecierii activelor imo bilizate pot fi înregistrate următoarele formule contabile:
– reflectarea pierderilor recunoscute din deprecierea imobilizărilor corpo rale, în valoare de
2000,00 lei:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7217 „Pierderi din deprecierea activelor imobilizate” – 2000,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 2000,00 lei;
– decontarea sume i depășirii reducerii de reevaluare a imobilizărilor corporale asupra
surplusului de reevaluare înregistrat în perioadele de gestiune precedente sau în cazul
absenței acestuia, în valoarea de 1000,00 lei:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobiliza te”,
subcontul 7217 „Pierderi din deprecierea activelor imobilizate” – 1000,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 1000,00 lei.
La finele anului rulajul contului 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate” se trece la rezultatul
financiar total prin următoarea formula contabilă:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
Credit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” .
Rulajul total acumulat la contul 721 „ Cheltuieli cu active imobilizate ” se reflectă în Situația
de profit și pierdere (Anexa 5) pe anul corespunzător , pe rîndul rîndul 090 „Rezultatul din alte
activități" , fiind în totalul ari tmetic al cheltuielil or din alte activități dedus din totalul venituri lor din
alte activități.

3.2. Contabilitatea cheltuieli lor financiare
Cheltuielile activității financiare apar în urma modificării mărimii și structurii capitalului
propriu, împrumuturilor și creditelor entității.
Pentru generalizarea informației privind cheltuielile activității financiare ale entității este
destinat contul 722 „Cheltuieli financiare” în care se reflectă:
1) diferențe nefavorabile de curs valutar și de sumă;
2) cheltuieli privind redevențele;

39
3) cheltuieli aferente emisiunii acțiunilor proprii și efectuării operațiunilor cu acestea;
4) valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit;
5) alte cheltuieli financiare.
Documentele primare utilizate la perfectarea documentară a cheltuielilor financiare sunt:
 contracte de donație;
 proces -verbal de primire -predare a activelor imobil izate ;
 ordin de plată;
 note de contabilitate etc.
În planul general de conturi contabile pentru contul 722 sînt prevăzute următoarele
subconturi:
 7221 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”;
 7222 „Cheltuieli din diferența de sumă”;
 7223 „Cheltuieli pri vind redevențe”;
 7224 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente activelor imobilizate și circulante
transmise cu titlu gratuit”;
 7225 „ Cheltuieli aferente emisiunii și operațiunilor cu acțiuni proprii ”;
 7227 „Alte cheltuieli financiare”.
Deoarece în anu l 2017 entitatea analizată nu a înregistrat astfel de cheltuieli, vom utiliza un caz
abstract pentru a reda evidența sintetică la acest cont.
Exemplul 11. Presupunem că entitatea a predat cu titlu gratuit un utilaj tehnologic. Costul de
intrare al acestui a este de 20000,00 lei, suma amortizării calculate – 18000,00 lei. Utilajul a fost predat la
valoarea de piață de 4000,00 lei.
În baza acestor date se vor întocmi următoarele formule contabile:
– decontarea amortizării acumulate pînă la momentul predării uti lajului cu titlu gratuit:
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,
subcontul 1243 „Amortizarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor de transmisie” – 18000,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1233 „Mașini, uti laje și instalații de transmisie” – 18000,00 lei ;
– decontarea valorii contabile a utilajului predat:
Debit contul 722 „Cheltuieli financiare”,
subcontul 7224 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferent e activelor imobilizate și circulante transmise cu
titlu gratuit” – 2000,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,

40
subcont ul 1233 „Mașini, utilaje și instalații de transmisie” – 2000,00 lei ;
– înregistrarea la cheltuieli a sumei TVA din valoarea obiectului la preț de piață:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 800,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 800,00 lei.
Conform prevederilor SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă” [8] operațiunile în valută
străină se contabilizează inițial în monedă națională prin aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc la data înregistrării iniț iale, care se determină în funcție de tipul operațiunii:
1) operațiunile bancare și de casă – data încasării (eliberării) numerarului;
2) exportul/importul de active, servicii, lucrări, alte operațiuni de comerț internațional:
– data întocmirii declarației vamale, sau
– data întocmirii documentului primar care confirmă trecerea dreptului de proprietate asupra
activelor sau prestarea serviciilor, lucrărilor, sau
– altă dată prevăzută de legislația în vigoare;
3) primirea/acordarea de credite și împrumuturi – data primirii/acordării creditelor și
împrumuturilor;
4) efectuarea investițiilor financiare – data procurării investițiilor;
5) primirea în capitalul social a aporturilor exprimate în valută străină – data înregistrării de
stat a constituirii (modificări i) capitalului social sau altă dată permisă de legislație.
Achitarea creanțelor și datoriilor în valută străină se înregistrează prin aplicarea cursului
oficial al leului moldovenesc la data achitării. Diferențele de curs valutar nefavorabile care apar la
data achitării creanțelor și datoriilor se recunosc ca cheltuieli curente financiare.
Diferențele de curs valutar nefavorabile se contabilizează:
1) la scăderea cursului valutar – ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a
numerarului, creanțelor cure nte, altor elemente monetare;
2) la creșterea cursului valutar – ca majorare concomitentă a cheltuielilor și datoriilor curente.
Evidența contabilă a cheltuielilor din diferențe de cu rs valutar putem analiza în baza următorului
exemplu convențional.
Exemplul 12. Conform registrului contului 243 „Conturi curente în valuta străină ” la data de 31
decembrie 2017 s -a înregistrat diferența de curs valutar negativă , aferente mijloacelor existente în conturile
curente valutare în sumă de 200,67 lei, fiind contabiliza tă prin :
Debit contul 722 „Cheltuieli financiare”,
subcontul 7221 „Cheltuieli din diferențele de curs valutar” – 200,67 lei

41
Credit contul 243 „Conturi curente în valuta străină” – 200,67 lei .
Noțiunea de diferență de sumă a apărut cîțiva ani în urmă, fără ca această noțiune să se
regăsească în careva acte normative privind reglementările contabile sau fiscale.
Odată cu adoptarea standardelor contabile noi, aceastǎ element contabil se contabilizează conform
SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”.
Diferență de sumă reprezintă diferență care rezultă din recalcularea creanțelor și datoriilor
exprimate în valută străină sau unități convenționale la diferite cursuri oficiale ale leului
moldovenesc sau cursuri de schimb stabilite în contract ele încheiate între rezidenții RM.
Conform SNC, diferențele de curs valutar apar în relațiile economice dintre un rezident al
RM și un nerezident (creanțe, datorii), conturi bancare în valută străină, iar diferențele de sumă se
referă exclusiv la creanțele (datoriile) exprimate în valută străină între doi rezidenți.
Diferențele de curs valutar, în dependență de fluctuația cursului oficial stabilit de BNM, se
calculează și se reflectă în evidența contabilă la data efectuării operațiunilor economice și la da ta
raportării, iar diferențele de sumă – la data achitării (stingerii) creanței (datoriei), exprimate în
valută străină. Diferențele de curs valutar se reflectă în evidența contabilă în baza unor calcule și a
unei Note contabile, întocmite de entitate de s ine stătător, iar diferențele de sumă urmează să fie
documentate prin întocmirea documentului contabil cu regim special factura sau factura fiscală.
Conținutul economic al diferențelor de curs valutar și al diferențelor de sumă este practic
identic și ref lectă fluctuațiile cursurilor valutare la diferite date de efectuare a operațiunilor
economice. Particularitatea principală a diferențelor de sumă, conform SNC, este următoarea:
diferențele de curs valutar se recunosc la data efectuării operațiunilor econo mice și la data de
raportare, iar diferențele de sumă numai la data efectuării operațiunii economice (achitare).
Rulajul total acumulat la contul 722 „ Cheltuieli financiare ” se reflectă în Situația de profit și
pierdere (Anexa 5) pe anul corespunzător, pe rîndul rîndul 090 „Rezultatul din alte activități", fiind
în totalul aritmetic al cheltuielilor din alte activități dedus din totalul veniturilor din alte activități.
Cheltuielile altor activități suportate în perioada de gestiune se ajustează în cazul în care au
fost înregistrate eronat. În cazul în care aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime majorată,
ajustarea lor se contabilizează ca diminuare (stornare) a cheltuielilor curente, datoriilor curente și
amortizării imobilizărilor necorporale și corporale concomitent cu majorarea (stornarea) creanțelor
curente, stocurilor. Dacă aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime diminuată, ajustarea lor se
contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente, datoriilor curente și amortizării imobiliză rilor
necorporale și corporale concomitent cu diminuarea stocurilor și creanțelor curente etc.

42
3.3. Contabilitatea cheltuielilor excepționale
Cheltuielile excepționale apar ca rezultat al evenimentelor rare și netipice, nelegate de
activitatea economico -financiara a entității. Aceste cheltuieli deci, apar ca rezultat al evenimentelor
extraordinare.
Pentru generalizarea informației privind pierderile din evenimentele excepționale este
destinat contul 723 „Cheltuieli excepționale”, în care se reflectă:
– valoarea de bilanț a bunurilor (activelor pe termen lung și curente) (distruse, casate,
expropriate etc.) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităților naturale și altor
evenimente excepționale;
– valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorările b unurilor în urma accidentelor,
incendiilor, calamităților naturale și altor evenimente excepționale;
– cheltuielile legate de prevenirea și/sau lichidarea consecințelor evenimentelor
excepționale:
 salariile angajaților;
 contribuțiile de asigurări și primele de asistență medicală;
 valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor
activităților auxiliare proprii și ale altor entități etc.;
– pierderile din stoparea activității de bază a întreprinderii în urma evenimentelor
excepționale;
 salariile angajaților în perioada staționărilor și contribuțiile de asigurări sociale și
primele de asistență medicală;
 valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate , tipurile
consumate etc.
Pentru generalizarea informației privi nd pierderile din activitatea excepțională este destinat
contul de activ 723 „ Cheltuieli excepționale ”. În debitul acestui cont pe parcursul perioadei de
gestiune se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele pierderilor excepționale, iar în
credit – trecerea la sfîrșitul anului de gestiune a acestor cheltuieli la rezultat financiar total.
Conform Planului general de conturi contabile la 723 „Cheltuieli excepționale” pot fi
deschise următoarele subconturi:
 7231 „Cheltuieli privind calamitățil e”;
 7232 „Cheltuieli privind alte evenimente excepționale” ;
 7233 „Alte cheltuieli excepționale”.

43
Pierderile excepționale se reflectă în contul 723 „Pierderi excepționale” numai cu condiția că
există documente care confirmă producerea evenimentului excepțio nal. La aceste documente se
referă:
– actele comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale – în cazul
cutremurelor de pămînt, secetelor, inundațiilor, uraganelor, eroziunii solurilor,
epizootiilor etc.;
– actele serviciului antiincendiar de st at – în cazul incendiilor;
– actele poliției rutiere și/sau deciziile instanțelor de judecată – în cazul accidentelor
rutiere;
– actele poliției și/sau deciziile instanțelor de judecată – în cazul furturilor;
– actele și calculele companiilor de asigurări – la determinarea sumelor despăgubirilor
de asigurare;
– procesele -verbale de casare a mijloacelor fixe (mijloacelor de transport) – la
lichidarea acestora și la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale
obținute;
– actele experților independenți ( evaluatorilor) – la evaluarea mărimii pagubelor din
pierderea parțială a bunurilor.
Deoarece entitatea „ Urban Eat ” SRL nu a înregistrat cheltuieli excepționale vom prezenta
schema contabilizării unei operații economice în baza unui exemplu convențional .
Exemplul 13. Presupunem că după 3 ani de utilizare a unui autovehicul al cărui cost de
intrare constituia 120000,00 lei s-a produs un accident. Conform procesului -verbal al poliției
rutiere, pierderea posibilităț ii de utiliza re a obiectului este de 50 %. Durata de utilizare a fost
stabilită de 8 ani, amortizarea a fost calculată conform metodei liniare. Pentru restabilirea
proprietății de exploatare a mijlocului fix s -au efec tuat cheltuieli în valoare de 12 000,00 lei fără
TVA. Valoarea de recuperare a auto vehicolui după lucrările de restabilire a capa cităților acestuia
constituie 35 000,00 lei. Autovehiculul a fost asigurat, compensația companiei de asigurări
constituind 8000,00 lei.
Pentru contabilizarea situației vom identifica indicatorii :
 costul de intrare fără TVA 100000,00 lei (120000/1,2 ),
 amortizarea anuală 12500,00 lei (100000/8) ,
 amortizarea acumulată pînă la accident 37500,00 lei (12500×3),
 valoarea contabilă pînă la accident 62500,00 lei (100000 -37500),
 valoarea contabilă spre decontare 31250,00 lei (62500×5 0%),

44
 valoarea contabilă după dec ontarea parțială a acesteia 31250,00 lei (62500 -3120),
 suma cheltuielilor care pot fi supuse capitalizării 3750,00 lei (35000 -3125 0),
 diferența cheltuielilor ce depășește valoarea de recuperare 8250,00 lei (12 000-
3750 ).
Situația se contabilizează:
– reflectarea decontării amortizării acumulate a autovehicolui în sumă de 12500,00 lei:
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,
subcontul 1244 „Amortizarea mijloacelor de transport” – 12500,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1234 „Mijloace de transport” – 12500,00 lei ;
– decontarea parțială a valorii contabile în mărimea pierderii capacităților de utilizare a
autocamionu lui 3125 0,00 lei, suma TVA – 6250 ,00 lei (31250 ×0,2):
Debit contul 723 „Cheltuieli excepționale”,
subcontul 7232 „Cheltuieli privind alte evenimente excepționale” – 31250 ,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 12 34 „Mijloace de transport” – 31250,00 lei;
– calcularea TVA la buget (restabilirea parțială a TVA) anterior trecută în cont:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7133 „Ch eltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 6250,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 6250 ,00 lei ;
– reflectarea sumei cheltuielilor aferente înlăturării pierderilor:
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție” – 12000,00 lei
Debit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 2400,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Dato rii comerciale în țară” – 14400,00 lei ;
– capitalizarea cheltuielilor efectuate în limita valorii de recuperare a autocamionului:
Debit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1234 „Mijloace de tra nsport” – 3750,00 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție” – 3750,00 lei ;
– trecerea la cheltuielile perioadei a cheltuielilor efectuate peste limita valorii de recuperare:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,

45
subcontul 7132 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație administrativă” – 8250,00 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale î n curs de execuție” – 8250,00 lei ;
– reflectarea creanței companiei de asigurări pentru despăgubirea daunei în urma accidentului
în sumă de 80 00,00 lei:
Debit contul 234 „Alte creanțe curent e”,
subcontul 2343 „Creanțe privind alte operații” – 8000,00 lei
Credit contul 623 „Venituri excepționale”,
subcontul 6232 „Venituri din compensar ea pierderilor din alte evenimente” – 8000,00 lei.
La sfîrșitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 723 „Cheltuieli excepționale” se
trece la rezultatul financiar tot al prin formula contabilă:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 31250,00 lei
Credit contul 723 „Cheltuieli excepționale” – 31250,00 lei.
Rulajul total acumulat la contul 723 „ Cheltuieli excepționale ” se reflectă în Situaț ia de profit
și pierdere (Anexa 5) pe anul corespunzător, pe rîndul rîndul 090 „Rezultatul din alte activități",
fiind în totalul aritmetic al cheltuielilor din alte activități dedus din totalul veniturilor din alte
activități.

3.4. Contabilitatea privin d impozitul pe venit
Cheltuielile privind impozitul pe venit includ suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe
venit luate în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Acestea se
determină la finele anului de gest iune, ținînd cont de diferențele permanente și temporare care apar
între venitul contabil și cel impozabil.
Cheltuielile privind impozitul pe venit curent sunt sumele impozitului pe venit care urmează a
fi achitate (recuperate) în anul curent de gestiune. Cheltuielile privind impozitul pe venit curent
includ:
● datorii curente privind impozitul pe venit ,
● creanțe curente privind impozitul pe venit .
Cheltuielile privind impozitul pe venit amînat reprezintă sumele impozitului pe venit de
achitat sau de recu perat în perioadele de gestiune viitoare.
Cheltuielile privind impozitul pe venit amînat cuprind:
● datorii amînate privind impozitul pe venit ,
● creanțe (active) amînate privind impozitul pe venit .

46
Pentru generalizarea informației despre cheltuielile pri vind impozitul pe venit este de stinat
contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
În debitul contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă:
– sumele impozitului pe venit plătit în rate pe parcursul anului de gestiune;
– datoriile curente și amînate privind impozit pe venit la finele anului de gestiune;
– anularea (decontarea) activelor amînate privind impozitului pe venit la finele anului de
gestiune;
– stornare la finele anului a sumelor impozitului pe v enit plătit în rate.
În creditul contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă la finele anului de
gestiune:
– activele amînate privind impozitul pe venit;
– anularea (decontarea) datoriilor amînate privind impozitul pe venit;
– decontarea cheltuielilor acumulate privind impozitul pe venit la rezultatul financiar
total.
Contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” este un cont de activ, însă el poate avea
un sold atît în credit , cît și în debit.
În Planul general de conturi contabile la contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit”
sunt prevăzute următoare le subconturi:
– 7311 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” ;
– 7312 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit din activitatea operațională” ;
– 7313 ,,Alte cheltu ieli privind impozitul pe venit” .
– Modul de determinare și contabilitate a impozitului pe veniturile persoanelor care
desfășoară activitate de întreprinzător se reglementează de SNC „Cheltuieli” [7],
IAS „Impozit pe profit”, titlul I și II din Codul fisca l [2] și Legii pentru punerea în
aplicare a titlului I și II ale Codului fiscal .
În cadrul întreprinderii analizate se utilizează subcont ul 7311 ,,Cheltuieli privind impozitul
pe venit” (Anexa 16). La finele anului de gestiune la valoare impozitului pe ve nit calculat conform
Declarației cu privire la impozit pe venit (Anexa 6) în suma de 7991,70 lei a fost înregitrată
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” ,
subcontul 731 1 ,,Cheltuieli privind impozitul pe ve nit” – 7991,70 lei
Credit contul 534 ,, Datorii fața de buget ” – 7991,70 lei;
– la sfîrșitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul
pe venit” s-a trecut la rezultatul financiar total pr in formula contabilă:

47
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 7991,70 lei
Credit contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” ,
subcontul 731 1 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” – 7991,70 lei.
În baza Declarației c u privire la impozit pe venit pentru anul 2017 (Anexa 6) putem analiza
metoda de calcul a venitului contabil, venitul impozabil și impozitului pe venit. Observăm, că
profitul obținut în perioda gestionară pînă la impozitare (cod 010) este egală diferenței dintre suma
totală a veniturilor constatate conform datelor contabilității financiare (cod 0101) și suma totală a
cheltuielilor (cod 0102) . În cazul dat venitul contabil egal cu 66588,81 lei.
În Anexa 2D Declarației cu privire la impozit pe venit pentru anul 2017 (Anexa 6) observăm
ajustarea cheltuielior, și anume nededucerea cheltuielilor legate de penalități, amenzi și alte
sancțiuni aplicate pentru încălcarea actelor normative în suma de 0,44 bani. Totalul Anexei 2D se
iinclude în Declarația (cod 030), majorînd venit contabil în mărimea ajustării. Fiind calculată suma
venitului impozabil în mărime de 66589,25 lei (66588,81+0,44). Cota impozitului pe venit (cod
110) este egal cu 12%. Reeșind din cele expuse suma impozitului pe venit calculat constituie
7991,71 lei (66589,25*12%). Total spre plată (cod 190) – 7990,71 lei.
Principală problemă la determinarea impozitului pe venit de către agenții economici, care nu
se atribuie la subiecții economici ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este determinarea
deosebirilor dintre regulile contabile și fiscale. Sistemul contabil din RM definește două noțiuni de
bază la determinarea datoriei (creanței) privind impozitul pe venit/profit: rezultatul financiar
contabil și impozabil.
Rezultatul financiar contabil (profitul/pierderea contabil) reprezintă profitul/pierderea pân ă
la impozitare, determinat conform cerințelor SNC și principiilor de bază ale contabilității, calculat și
reflectat în Situația de profit și pierder e. Neconcordanța dintre venitul contabil și cel impozabil este
determinată de diferențele apărute în legătu ră cu constatarea veniturilor și cheltuielilor în
contabilitatea financiară și în scopuri de impozitare. Pentru determinarea venitului impozabil e
necesar de ajustat veniturile și cheltuielile conform cerințelor Codului fiscal.
Deosebirile principiilor co ntabile cu normele fiscale duc la apariția unor diferențe dintre
sumele veniturilor și cheltuielilor recunoscute în contabilitatea financiară și în scopuri de
impozitare. Necorespunderea acestora din urmă conduc la apariția divergențelor la formarea
rezult atelor financiare. Astfel, conform SNC, rezultatul financiar se măsoară și se recunoaște în
baza regulilor și principiilor fundamentale ale contabilității, fiind diferit de rezultatul determinat
după normele fiscale.
Cauzele apariției diferențelo r de recu noaștere și evaluare a cheltuielilor în contabilitatea
financiar ă și în scopul impozitării sînt:

48
– incoincidența perioadei de gestiune la constatarea cheltuielilor ;
– limitarea sumei cheltuielilor constatate în scopul impozitării;
– componența și structura chel tuielilor nedeductibile fiscal;
– divergența metodelor de calcul și evaluare a cheltuielilor .
În continuare, vom cerceta cauzele apariției diferențelor de recunoaștere și evaluare a
cheltuielilor .
Incoincidența perioadei de gestiune la recunoașterea cheltuie lilor. Recunoașterea
cheltuielilor în scopuri de impozitare și în contabilitatea financiară în diferite perioade de gestiune
este influențată de metodele de evidență utilizate de entitate, a căror definire și posibilitate de
utilizare a fost expusă la exam inarea cauzelor de recunoaștere a veniturilor.
Spre exemplu, dacă contribuabilul ce utilizează metoda contabilității de angajamente are
datorii față de o persoană interdependentă, care folosește metoda de casă, acestea se constată ca
cheltuieli în Situați a de profit și pierdere în perioada de gestiune în care cheltuielile au apărut. În
scopuri fiscale, cheltuielile nu pot fi atribuite unei perioade de gestiune , decât numai în perioada de
gestiune a achitării lor.
Conform Codului fiscal [2], persoană interd ependentă este considerat membrul familiei
contribuabilului sau persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se
află împreună cu acesta sub controlul unui terț. În art. 5 (12) sunt indicate gradele de rudenie
calificate ca m embri ai familiei. Prin control se înțelege posesia directă sau indirectă, prin una sau
mai multe persoane interdependente, a cel puțin 50% din capitalul social sau din drepturile de vot
ale unei persoane.
Operațiunile cu persoanele interdependente pot av ea și un caracter invers, când în scopuri
fiscale cheltuielile sunt recunoscute, iar conform cerințelor SNC nu pot fi recunoscute ca cheltuieli.
Așadar, achitarea în avans a cheltuielilor față de o persoană interdependentă, care folosește metoda
de casă, în contabilitate se reflectă ca activ și se include în componența cheltuielilor anticipate pe
termen curent sau lung, iar în scopuri de impozitare se constată ca cheltuieli.
Recunoașterea cheltuielilor în cazul incoincidenței perioadei de gestiune la const atarea
cheltu ielilor se prezintă în tabelul 4 .
Limitarea sumei cheltuielilor recunoscute în scopul impozitării este o altă cauză care
condiționează apariția diferențelor dintre rezultatul contabil și fiscal.
În condițiile unei economii de concurență și d e piață, întreprinderile, fiind ghidate de ideea
unei dezvoltări economice libere, nu plafonează cheltuielile efectuate, dacă acestea au avut scopul
prosperării afacerilor efectuate în scopuri de întreprinzător. Astfel, cheltuielile suportate în

49
activitate a de întreprinzător sunt recunoscute și reflectate în Situația de profit și pierdere în mărime
totală, fără a limita suma unui sau altui fel de cheltuieli.
Legislația fiscală limitează suma unor articole de cheltuieli în scopuri de impozitare.
Plafonul ac estor cheltuieli este stabilit în procente față de o bază de calcul, în sumă fixă indicată sau
sumă de calculat. Nomenclatorul, cuantumul și condițiile de limitare și confirmare a principalelor
cheltuieli limitate fiscal sunt expuse în tabelul următor.
Tabelul 4
Recunoașterea cheltuielilor în cazul incoincidenței perioadei de gestiune
Operația economică În contabilitatea
financiară Actul
normativ In scopuri de
impozitare Actul
normativ
Operații
economice cu o
persoană
interdependentă Cheltuieli
suportat e,
dar
neachitate Se recunoaște și
se reflectă ca
cheltuieli în
contabilitate și
situațiile
financiare
înbaza metodei
contabilității de
angajamente în
perioada în care
s-au suportat SNC
Cheltuieli Contribuabilul
care folosește
metoda
contabilității de
angajamente nu
are dreptul să facă
nici un fel de
deduceri până la
momentul
efectuării plăților
dacă are obligații
față de o persoană
interdependentă
care folosește
metoda de casă Codul
fiscal,
art. 44
(5)
Cheltuieli
achitate,
dar
nesuportate Se recunos c și
se reflectă în
contabilitate ca
active
imobilizate sau
curente în
perioada în care
au fost achitate SNC
Cheltuieli,
Planul
general
de conturi In scopuri de
impozitare
contribuabilul care
folosește metoda
contabilității de
angajamente are
dreptul la de duceri
dacă are obligații
față de o persoană
interdependentă
care folosește
metoda de casă Codul
fiscal,
art. 44
(5)

50
Operația economică În contabilitatea
financiară Actul
normativ In scopuri de
impozitare Actul
normativ
Operații economice în baza
metodei de casă Se utilizează
numai metoda
contabilității de
angajamente.
Cheltuielile se
recunosc în
perioad a
suportării lor,
indiferent de
momentul
achitării Legea
contabilității Poate fi utilizată la
întreprinderile
persoane fizice.
Cheltuielile se
constată în
perioada de
gestiune când a
avut loc plata
efectivă a lor Codul
fiscal,
art. 44
(1)

Tabelul 5
Comp onența cheltuielilor limitate fiscal
Articole de cheltuieli
limitate Mărimea și condițiile de limitare și confirmare
Cheltuieli de
deplasare ale
lucrătorilor (art.24 (3)
din C.F.) Cheltuielile de deplasare includ:
 cheltuieli de călătorie (costul biletelor tur-retur);
 cheltuieli privind cazarea;
 diurnă ;
 altele.
Limitarea acestor cheltuieli se face în dependență de localitatea
de delegare, funcția de serviciu a persoanelor delegate etc. și sunt
grupate în categorii: diurna 2 categorii, cheltuielile privind cazarea în 2
categorii (A, B) .
Document justificative: decontul de avans la care sunt anexate
toate documentele primare.
Cheltuieli de
reprezentanță
(art.24 (3) din C.F.) Limitarea acestor cheltuieli se determină în procente din suma:
 venitul din vânzare a mărfurilor ( rulaj creditor la contul 6112 fără
TVA și accize) – 0,5%;
 altor venituri (venitul brut -venitul din vânzarea mărfurilor) – 1%.

51
Cheltuieli
neconfirmate
documentar
(art.24 (10) din C.F.) Nu se permite deducerea cheltuielilor dacă contribuabil ul nu
poate confirma documentar că aceste cheltuieli au fost suportate într -un
anumit cuantum și în modul stabilit de Guvern.
Se permite deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar cu
condiția:
 sunt legate de activitatea de întreprinzător a întreprinde rii;
 în mărime de 0,2 % din venitul impozabil.
Donații în scopuri
filantropice sau de
sponsorizare (art.36
din C.F.) Pentru confirmarea acestor cheltuieli sunt necesare următoarele
cerințe:
 mărimea lor nu depășește 2 % din venitul impozabil ne luând în
considerație scutirile;
 să existe bază documentară: cererea în scris a beneficiarului,
contractul de donație, autentificat notarial, factură fiscală sau factură
de expediție etc.
Cheltuieli suportate pe
parcursul anului
pentru reparația
mijloacelor fixe
(art.27 (8) din C.F.)  dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparația
proprietății nu depășesc 15% din baza valorică a categoriei
respective de proprietate, cheltuielile în cauză vor fi permise spre
deducere în anul respectiv;
 dacă che ltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparația
proprietății depășesc 15% din baza valorică a categoriei respective
de proprietate, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltuieli
pentru recondiționare și se reflectă la majorarea baze i valorice a
categoriei respective de proprietate.
Cheltuieli suportate pe
parcursul anului
pentru reparația
mijloacelor fixe
conform contractului
de arendă (locațiune),
leasing operațional Se permite în limita a 15% din suma calculată a arendei
(locați unii) suportată pe parcursul perioadei fiscale

Există și alte deduceri limitate fiscal: cheltuieli privind asigurările, defalcări în fondurile de
rezervă etc.

52
Ca rezultat al limitării cheltuielilor, din punct de vedere fiscal, se formează diferențe egale
cu suma depășirii plafoanelor indicate de legislația în vigoare. Depășirile menționate reprezintă
corectări ale venitului calculat în contabilitate pentru determinarea corectă a venitului impozabil.
Componența și structura cheltuielilor nedeductibile fisc al este o altă cauză care
condiționează apariția diferențelor dintre rezultatul contabil și fiscal.
În conformitate cu prevederile Codului fiscal este stabilită componența cheltuielilor care nu
se permit spre deducere din venit la calculul venitului impoza bil. Astfel, din punct de vedere fiscal
cheltuielile sunt:
 deductibile;
 nedeductibile.
Legislația fiscală indică o regulă de bază a deductibilității cheltuielilor conform căreia
cheltuielile trebuie să fie ordinare și necesare, achitate sau suportate de co ntribuabil pe parcursul
anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de antreprenor (art. 24 (1) din Codul fiscal).
Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt reglementate de articolele 23 și 24 din Codul Fiscal [2],
care menționează:
 Nu se permite deducerea cheltuielilor personale și familiale;
 Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea terenurilor;
 Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietății pe care se calculează
uzura (amortizarea) și față de care se aplică prevederile art .26, 28 și 29 sau la procurarea
mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an;
 Nu se permite deducerea compensațiilor, remunerațiilor, dobânzilor, plății pentru
închirieri de bunuri și altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei
contribuabilului, al unei persoane cu funcție de răspundere sau al unui conducător de agent
economic, al unui membru al societății sau al altei persoane interdependente, dacă nu
există justificarea plății unei astfel de sume;
 Nu se permite deduc erea pierderilor în urma vânzării sau schimbului proprietății,
îndeplinirii lucrărilor și prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între
persoanele interdependente;
 Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obținerea venitului sc utit de impozitare,
care se determină în mod proporțional, în funcție de ponderea venitului scutit de
impozitare în suma totală a veniturilor constatate în evidența financiară pe parcursul anului
fiscal;

53
 Nu se permite deducerea cheltuielilor dacă contribu abilul nu poate confirma documentar
că aceste cheltuieli au fost suportate într -un anumit cuantum și în modul stabilit de
Guvern;
 Nu se permite deducerea reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale peste limitele
aprobate anual de către conducător ii întreprinderilor;
 Nu se permite deducerea penalităților, amenzilor și altor sancțiuni aplicate pentru
încălcarea legislației fiscale;
 Nu se permite deducerea sumei din reevaluarea și din deprecierea mijloacelor fixe și a
altor active;
 Nu se permite ded ucerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de
întreprinzător.
Divergența dintre metodele de calculare a cheltuielilor este a patra cauză care
condiționează apariția abaterilor dintre rezultatul financiar contabil și fiscal.
În po liticile de contabilitate întreprinderile stabilesc metodele de recunoaștere, evaluare,
calculare a amortizării imobilizărilor reieșind din avantajele economice care le generează activele și
din interesele proprii. Legislația fiscală, însă, impune anumite metode de evaluare care diferă de
cele contabile, acest fapt ducând la apariția divergențelor dintre indicatorii calculați în contabilitate
și în fiscalitate.
La întreprinderea analizată în anul 2017 a existat numai penalitate în mărime de 0,44 lei ,
pentr u încălcarea legislației fiscale , care nu se deduc și a influențat asupra venitului impozabil.

54
Concluzii și recomandări
Contabilitatea cheltuielilor este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de
evidență a oricărei entități. În cadrul acestui sector de evidență se formează un șir de indicatori
financiari, cum ar fi: costul vînzărilor, cheltuielile în sumă și nivel din diferite tipuri de activități și
evenimente, care servesc drept bază pentru determinarea eficienței activității entității economice,
elaborarea bugetelor entității, luarea deciziilor manageriale și economice. În exactitatea și
oportunitatea calcu lului indicatorilor enumerați sînt cointeresate toate categoriile de utilizatori ai
situațiilor financiare.
Necătînd la multitudinea criteriilor de clasificare actualmente, că lipsesc investigațiile
complexe referitoare la componența, modul de clasificare , recunoaștere, evaluare și contabilizare a
cheltuielilor entităților autohtone . În plus, baza normativă a contabili tății cheltuielilor entităților
autohto ne este incompletă și necesi tă modernizare în concorda nță cu normele și principiile
contabile internaționale.
Evaluarea cheltuielilor trebuie să se bazeze pe principii contabile: prudența
(conservatismul), permanența metodelor, pragul de semnificație (importanța relativă), unitatea
monetară și evaluarea separată a elementelor de venituri și chelt uieli, principiul contabilității de
angajamente și principiul necompensării. Toate acestea sînt descrise în lucrarea d ată și au o
importanță majoră, fiind temelia contabilităț ii întreprinderii.
Pentru cercetarea modului de contabilizare a cheltuielilor entității analizate, noi am divizat
toate operațiunile în conformitate cu Planul general de conturi contabili în două grupe mari și
cheltuieli privind impozit pe venit .
Cheltuieli operaționale, care includ : costul vînzăr ilor – valoarea contabilă a mărfurilor,
produselor vîndute și serviciilor prestate , cheltuieli de distribuire – aferente promovării și
comercializării produselor/mărfurilor și serviciilor și cheltuieli administrative – aferente organizării,
deservirii și gestionării entității în ansamblu și alte cheltui eli din activ itatea operațională .
Cheltuieli ale altor activități, care se divizează în cheltuieli cu active imobilizate – aferente
ieșirii și pierderile din deprecierea activelor imobilizate, cu excepția cheltuielilor aferente lipsurilor
de active imobili zate constat ate la inventariere , cheltuieli financiare , care apar în urma modificării
mărimii și structurii capitalului propriu, împrumuturilor și creditelor entității și cheltuieli
exepționale.
Din toate expuse, observăm că c heltuielile legate de active imobilizate au valoarea vastă, și
negativ influențează asupra corectitudinei reflectării rezultatelor financiare. Pentru diminuarea
impactului operațiunilor de ieșire activelor imobilizate există noțiunea de provizioane. Consid erăm,

55
că constituirea lor permite includerea uniformă în componența cheltuielilor pe parcursul anului
gestionar a cheltuielilor legate de ieșire activelor pe termen lung.
Corectitudinea reflectării faptelor economice legate de cheltuieli în cadrul întrepr inderii are
ifluență majoră asupra rezultatului financiar total , fiind reflectate în Situații de profit și pierderi și
Declarația cu privire la impozit pe venit . Metoda de calcul a venitului contabi, adică profitul obținut
în perioda gestionară pînă la impozitare constituie diferenței dintre suma totală a veniturilor
constatate conform datelor contabilității financiare și suma totală a cheltuielilor . Pentru
determinarea venitului impozabil venitul contabil se ajustarea cu majorări sau micșorări a
veniturilor sau cheltuielilor. Ajustările fiind calculate în Anexe în conformitate cu legislația fiscală.
Multitudinea diferențelor dintre contabilitatea financiară și fiscală negativ influențează asupra
calității serviciilor contabile și poat e duce la apariția divergențelor.
Teza de master este îndeplinită în baza datelor entității „Urban Eat” SRL. În urma analizei
Politicilor contabile întreprinderii , putem constata, că atît compartimentul de cheltuieli, cît și alte
compartimente sînt detaliat descrise și rerflectate. Acest fapt poate fi apreciat pozitiv, dat fiind
faptului că Politici le contabile este o parte foarte importantă a organizării entității .
În general activitatea entității „Urban Eat” SRL, avînd în considerație creșterea veniturilor
din vînzări și a productivității muncii, poate fi apreciată ca bună. Totodată, este necesar de
menționat, că analiza cheltuielilor, efectuată corect și operativ și aplicarea rezultatelor obținute în
procesul de gestionare a lor constituie una din direcțiile de asigurare a echilibrului financiar al
entității și ameliorarea stării ei financiare.
Întreprinderea utilizează sub conturi personal e, aprobat e prin Politici le contabile, necătînd la
fapt, că conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare și se aplică, după caz, în
funcție de particularitățile activității entității și cerințele de prezentare a informațiilor, observăm, că
utiliz area altor subconturi poate fi tratată eronat și recomandăm în scopul îmbunătățirii acestui
segment tracerea la subconturi recomandate de Planul general de conturi contabile .
În scopul menținerii și dezvoltării unității comerciale , după părerea noastră, e ntitatea are
nevoie de dublarea lucrătorilor de bază. În acest caz, împreună cu cheltuielile supl imentare, va
crește potențialul unității comerciale prin înbunătățirea calității deservirii clienților.
În urma studierii modului de ținere a contabilității în cadrul „Urban Eat” SRL, nu au fost
depistate încălcări. În general, rezultatele evidenței contabile la entitatea dată, reflectă o situație
favorabilă în ceea ce privește activitatea și dezvoltarea ei.
Cercetările efectuate permit formularea următoarelor recomandări referitoare la
perfecționarea contabilității cheltuielior în cadrul „Urban Eat” SRL :

56
– organizarea rațională a evidenței contabile prin perfecționarea corectă și completă a
documentelor prima re și circuitului lor;
– efectuarea unui control riguros în toată documentația contabilă;
– utilizare conturilor de gradul II în conformitate cu Planul General de conturi contabile ;
– în cazul achiziționării obiectelor de active pe termen lung a forma provizionoane pentru
cheltuielili legate întreținerea și ieșire activelor pe termen lung .
Aceste recomandări, din punctul nostru de vedere, pot contribui la îmbunătățirea
informațiilor c ontabile în parte.

57
Bibliografie:
Acte legislative și normative
1. Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
90-93/399 din 29.06.2007.
2. Codul fi scal nr. 1163 -XIII din 24.04.1997 cu modificări și completări // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, ediție specială din 08.02.2007.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 privind executarea ordinului
Președintelui Republicii Moldova nr. 406 -II din 23.12.1997 cu completări și modificări
ulterioare // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30 -33 din 09.04.1998.
4. Planul general de conturi contabile, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova nr. 119 di n 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177 –181
din 16.08.2013.
5. Standardul Națio nal de Contabilitate „Politici contabile ”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 177 -181 din 16.08.2013.
6. Standardul Național de Contabilitate „Venituri”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al
Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177 –
181 din 16.08.2013 .
7. Standardul Național de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor
al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
177-181 din 16.08.2013.
8. Standardul Național de Contabilitate „Dife rențe de curs valutar și de sumă”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 177 -181 din 16.08.2013.
9. Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilo r financiare”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 177 -181 din 16.08.2013.
10. Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimăr ilor contabile,
erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177 -181 din
16.08.2013.

58
Manuale, monografii, cărți, broșuri
11. Бетге Й. Балансоведение. Пер.с нем. – Москва: Издательство «Бухгалтерский учет»,
2000.
12. Frecăuțeanu A., Malai A., Balan I. Contabilitate financiară , Chișinău, 2007.
13. Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 18 „Venituri din activități curente”. – București,
Editura CECCAR, 2004.
14. Грей С., Нидлз Б. Финансовый учет. Глобальный подход. Пер. C англ. – Бишкек:USAID,
2004.
15. Мэтьюс М., Перера М. Теория бухгалтерского учета: Учебник/Пер.с англ. Под ред.
Я.В.Соколова, И.А.Смирновой. – Москва: Аудит, 1999.
16. Международный бухгалт ерский учет GAAP и IAS. Справочник бухгалтера от А до
Я/Составитель Матвеева В.М. – Москва: Издательство «Дело и сервис», 1998.
17. Needles B., Anderson H., Caldwell J. Principiile de bază ale contabilității. Ediția a cincea.
Traducere din limba engleză. – Chișinău: ARC, 2000.
18. Nederița A. coordonator. Contabilitate financiară , Manual, Ed. a II -a, revăzută și completată,
ASEM -ACAP, Chișinău, 2003.
19. Nederița A. Corespondența conturilor c ontabile conform prevederilor S NC și Codului fiscal ,
Lucrare didactică, Con tabilitate și audit, Chișinău, 2007.
20. Nederița A. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie și practică
(monografie). Chișinău, ASEM, 2007.
21. Nederița A. Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprind erii.
Chișinău, ASEM , 2007.
22. Николаева С.А. Доходы и расходы организации: практика, теория, перспективы. –
Москва: Аналитика – Пресс, 2000.
23. Ноубс К. Карманный словарь –справочник бухгалтера. Пер.с англ. – Москва: Аудит
ЮНИТИ , 1997.
24. Палий В.Ф. Бухгалтерский уч ет доходов , расходов и прибыли. – Москва: Бератор –
Пресс, 2003.
25. Pântea I., Pop A. (coordonatori) Contabilitatea financiară a întreprinderii. – Cluj–Napoca:
Dacia, 2004.
26. Ristea M., Dumitru C. Contabilitate financiară. – București, Editura Mărgăritar, 2002.
27. Ristea M. (coordonator). Contabilitate financiară. – București, Editura Universitară, 2004.
28. Țiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtuna D.. Analiza situațiilor financiare,
Manual, Chișinău, ASEM, 2004.

59
29. Энтони Р., Рис Дж. Учет: ситуации и примеры. Пер.с англ. – Москва: Финансы и
статистика, 1996.