Șef de departament: I.C.G., conf. ,univ. ,dr., [623319]
Universitatea Tehnică a Moldovei
STUDIUL METODELOR DE TRANSFORMARE
A COORDONATELOR PENTRU TERITORIUL
ROMÂNIEI
Absolvent: [anonimizat] – 1309
Morari Nicolae
Conducător: conf., dr.
Vasile Chiriac
Chișinău – 2017
Ministerul Educației Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea de Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul ,,Inginerie Civilă și Geodezie”
Admis la susținere:
Șef de departament: I.C.G., conf. ,univ. ,dr.,
_________________________ A. Taranenco
„__”_____________ 2017
Studiul metodelor de transformare a
coordonatelor pentru teritoriului României
Teză de licență
Absolvent: [anonimizat] ____________ )
Conducător: Vasile Chiriac ( ____________ )
Consultanți: Gavrilov Diana ( ____________ )
Unciulenco Svetlana ( ___________ )
Chișinău – 2017
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul, Inginerie Civilă și Geodezie’’
Programul de studii: 584.2 – Geodezie, Topografie și Cartografie
Aprob
conf., univ., dr. , Grama Vasile
șef programe
“____”_____________2017
CAIET DE SARCINI
pentru teza de licență al student: [anonimizat]
1. Tema proiectului de licență Studiul metodelor de t ransformare a coordonatelor
pentru teritoriul României.
confirmată prin ordinul nr. _______ de la „____” ___________ 201__
2. Termenul limită de prezentare a proiectului 12 iunie 2017
3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului Materiale obținute în urma practicii
efectuate la Universitatea Politehnica Timișoara.
4. Conținutul memoriului explicativ:
1.Sisteme de coordonate și proiecții utilizate în România.
2. Metode de transformare.
3. Studiul de caz. Studiul și testarea aplicațiilor de calcul.
4. Analiza economică a lucrării.
5. Securitatea activității vitale.
6. Lista consultan ților:
Consultant Capitol Confirmarea realizării activității
Semnătura
consultantului
(data) Semnătura
student: [anonimizat] 1.Sisteme de coordonate și proiecții
utilizate în România.
Vasile Chiriac 2.Metode de transformare .
Vasile Grama 3.Studiu de caz. Studiul și testarea
aplicațiilor de calcul.
Diana Gavrilov 4.Analiza economică a lucrării.
Unciulenco
Svetlana 5.Securitatea activității vitale.
7. Data înmânării caietului de sarcini 22 februarie 2017
Conducător _________________________
semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executată
de către student: [anonimizat] ____________________________________
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
Nr.
Crt. Denumirea etapelor de proiectare Termenul de
realizare a etapelor Nota
1 Sisteme de coordonate și proiecții utilizate în România 18.03.2017
2 Metode de transformare 18.03.2017
3 Studiu de caz. Studiul și testarea aplicațiilor de calcul 29.04.2017
4 Analiza economică a lucrării 07.06.2017
5 Securitatea activității vitale 08.06.2017
Absolvent: [anonimizat]: Chiriac Vasile
Declarația Student: [anonimizat] __________________
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CONSTRUCȚII, GEODEZIE ȘI CADASTRU
DEPARTAMENTUL ,,INGINERIE CIVILĂ ȘI GEODEZIE”
AVIZ
la teza de licență
Tema: Transformarea coordonatelor pe teritoriul României
Studentul(a) Morari Nicolae gr.GTC -1309
1. Actualitatea temei ___________________________________________________
_____________________________________________________________________
________________________ _____________________________________________
2. Caracteristica tezei de licență __________________________________________
_____________________________________________________________________
_________________________________________________________________ ____
3. Analiza prototipului __________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________________________
4. Estimarea rezultatelor obținute _________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________ ________
______________________________________________________
5. Corectitudinea materialului expus _______________________________________
_____________________________________________________________________
6. Calitatea materialului grafic ___________________ ________________________
_____________________________________________________________________
7. Valoarea practică a tezei ______________________________________________
_____________________________________________________________________
8. Observații și reco mandări _____________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________________________
9. Caracteristica studentului și titlul conferit _________________ ________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_________________ _____________________________________
Conducătorul
tezei de licență ________________________________________________________
(funcția, titlul științific), (semnătura, data), (numele, prenumele)
REZUMAT
Transformarea coordonatelor între sistemele naționale/locale de coordonate și cele
internaționale (WGS -84, ETR89), este acea parte a geodeziei care a devenit din ce în ce m -ai
actuală odată cu introducerea tehnologiei GNSS (Global Navigation Satellite System ) în
măsurătorile terestr e de precizie.
În lucrarea dată s -au analizat metodele de transformare a coordonatelor pe teritoriul
României în cadrul Universității Politehnice din Timișoara.
Lucrarea dată conține:5 capitole , 40de figuri , 10 tabele, 12 surse bibliografice și 74 de
pagini.
Inițial s -a făcut o descriere generală a sistemelor de coordonate și proiecții utilizate în
România, s-a analizat cadrul și nomenclatura foilor planurilor și hărților topografice în proiecția
Stereografică 1970 .
Etapa următoare este o analiză a met odelor de transformare a coordonatelor pe teritoriul
României, a etapelor care se necesită a fi parcurse, a formulelor și calculelor aplicate și a
parametrilor utilizați.
Etapa a treia constă dintr -un studiu practic de transformare a coordonatelor determin ate prin
măsurători GNSS a unui set de puncte din sistemul de coordonate WGS -84 în sistemul de proiecție
Stereografic 1970 , într -un soft de specialitate TopoSys7, urmând o serie de pași de mai multe
transformări, până se determină rezultatul final . Modificând parametrii softului el poate fi utilizat
pentru transformări de coordonate pe teritoriul Republici Moldova în sistemul de referință
MOLDREF 99 și proiecția TMM.
Următoarea etapă reprezintă studiul economic al lucrării. Aici s -au calculat costuri le de
întreținere a utilajelor folosite în proces și costul lucrărilor propriu zise. Cheltuielile pentru folosirea
acestui soft sunt acceptabile pentru piață, astfel se pot acoperi investițiile.
Ultima etapă cuprinde regulile de securitate a activității vi tale. Activitatea fiind în cea mai
mare parte efectuată în birou, s -au analizat condițiile privind sănătatea în muncă în cadrul
laboratorului , parametrii microclimatului , tehnica securității, sanitaria industrială, protecția contra
incendiilor și protecția mediului ambiant . Respectarea acestor reguli este în favoare inginerilor ,
pentru a avea un loc de muncă sigur și sănătos .
În concluzie faptul că utilizarea unui așa tip de soft este absolut necesară, fiindcă dezvoltarea
profesională și efectuare rapidă și calitativă a lucrărilor sunt factorii cei mai importanți pentru un
inginer geodez la momentul actual al ritmu lui rapid de dezvoltare a pieței și cerințelor ei .
ABSTRACT
Transformation of the coordinates between the national / local coordinate and international
systems (WGS -84, ETR89) is that part of the geodesy that has become more and more current with
the introduction of Global Navigation Satellite System (GNSS) with precision of terrestrial
measurements.
In this work was analyzed the methods of transformation of coordinates on Romanian
territory within the Polytechnic University of Timisoara.
This work contains: 5 chapters, 40 figures, 10 tables, 12 bibliographic sources and 74 pages.
At the beginning of the work, is a general description of the coordinating and pro jection
systems used in Romania, were analyzed the framework and the nomenclature of the plan sheets
and the topographical maps in the Stereographic projection 1970.
The next step is an analysis of the methods of coordinate transformat ion on the territory of
Romania, the stages that need to be completed, the formulas and applied calculations and the used
parameters .
The third part consists of a practical step of the coordinates transformation determined by
GNSS measurements of a set of points in the WGS -84 coordinate system into the Stereographic
Projection System 1970 , in a TopoSys7 special ized software , and following a series of steps of
transformations until the final result is determined. By modifying the parameters of the software it
can be used f or -transformations in the Republic of Moldova in the reference system MOLDREF 99
and the TMM projection.
The next step is the economic study of the work . The cost of maintaining the equipment
used in the process and the cost of the works wa s calculated here. Expenses for using this software
are acceptable to the market, so they can cover the investments.
The last step includes the vital security rules. Most of the work was done in the office, were
analyzed the occupational health conditions in the laboratory , parameters of microclimate , security
technique, industrial sanitation , protection against fi re and environmental protection. Compliance
with these rules is in favor of engineers in order to have a safe and healthy job.
In conclusion, the fact that the use of such software is absolutely necessary because the
professional development and quick and qualitative performance of the works are the most
important factors for a geodesist engineer at the moment of the fast pace of market development and
its requirements .
Mod. Coala Nr. doc.
Morari N.
Gavrilov D.
Chiriac V.
Grama V.
A.Taranenco Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șefdepart.
Semnătura
Data
UTM 584.2 – 13 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Faza
Coala Coli
74 9 L Studiul metodelor de ransformare a
coordoantelor pe teritoriul României
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
SISTEME DE COORDONATE ȘI PROIECȚII UTILIZATE ÎN ROMÂNIA …………………… 12
1.1. Proiecțiile stereografice. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
1.2. Proiecția stereografică 1930 (1933) pe plan unic secant Brașo v ………………………….. ………………………….. 13
1.3. Proiecția stereografică 1970 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
1.3.1. Proiecția stereografică pe plan secant local ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
1.4. Deformările în proiecția stereografică 1970 ………………………….. ………………………….. …………………………. 20
1.4.1. Cadrul și nomenclatura foilor planurilor și hărților topografice în proiecția Stereografică 1970 ……. 21
1.5. Sistemul român de poziționare globală „ROMPOSS” ………………………….. ………………………….. …………… 22
METODE DE TRANSFORMARE ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
2.1. C alculul coordonatelor plane (x, y), Gauss, funcție de coordonatele geografice de pe elipsoid ……………. 26
2.1.1. Transformarea coordonatelor rectangulare plane Gauss (x, y ) în coordonate geografice (φ, λ) pe
elipsoidul de rotație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
2.1.2. Reducerea direcțiilor la plan ul de proiecție Gauss -Krüger ………………………….. ………………………….. .. 27
2.1.3. Reducerea distanțelor de pe elipsoid, la planul de proiecție Gauss -Krüger ………………………….. …….. 28
2.2. Calculul coordonatelor stereografice 1970 funcție de coordonatele geografice de pe elipsoid …………….. 29
2.2.1. Transformarea coordonatelor rectangulare plane stereografice (x, y ) în coordonate geografice (φ, λ)
pe elipsoidul de rotație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
2.2.2. Reducerea direcțiilor la planul de proiecție stereografic 1970 ………………………….. ………………………. 31
2.2.3. Reducerea distanțelor de pe elipsoid, la planul de proiecție stereografic 1970 ………………………….. … 33
2.3. Încadrarea unei rețele determinată prin măsurători stelitare în Rețeaua Geodezică Națională …………….. 34
STUDIU DE CAZ. STUDIU ȘI TESTAREA APLICAȚIILOR DE CALCUL ………………….. 41
3.1. Transformarea coordonatelor între sistemele de coordonate ETRS89 și stereografic 1970 sau stereografic
1930 cu altitudini în sistemul Marea Neagră 1975 ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
3.2. Realizarea măsurătorilor GNSS pentru determinarea coordonat elor. ………………………….. …………………… 42
3.3. Transformarea coordonatelor folosind aplicația TopoSys 7. ………………………….. ………………………….. ….. 45
3.3.1. Descrierea softului. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 45
3.3.2. Încadrarea rețelei de îndesire determinată prin măsurători stelitare în rețeaua geodezică de sprijin
existentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 49
4.1.1. Analiza SWOT a procesului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 58
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
10
4.1.2. Descrierea concurenților indirecți al lucrării ………………………….. ………………………….. ………………….. 59
4.1.3. Consumatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 60
4.2. Norma de timp pentru executarea transformării coordonatelor ………………………….. ………………………….. .. 60
4.3. Descrierea executanților lucrării, capacitățile lor, calificarea, ce cunoștințe trebuie să aibă ………………… 61
4.4. Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea procesului ………………………. 62
4.5. Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii (pentru 1 proces din lucrare) ………………………….. …………. 62
4.6. Calculul tarifului unui proces din lucrare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 63
4.7. Calcularea devizului de cheltuieli ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 63
4.8. Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 64
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE ………………………….. ………………………….. ……………. 65
5.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 65
5.2. Analiza condițiilor de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 65
5.3. Măsuri privind sanitaria industrială. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 68
5.4. Măsuri privind tehnica securității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 69
5.5. Măsuri de protecție contra incendiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 71
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 73
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 74
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
11
INTRODUCERE
Geodezia apare odată cu necesitatea omului, prin observații și măs urători, de a cunoaște mai
multe despre planeta pe care o locuiește și universul care o înconjoară.
Geodezia este o disciplină care descrie geometria suprafeței terestre ca bază pentru întocmirea
hărților . Ea se ocupă de asemenea și cu măsurarea și reprezentarea Pământului, a câmpului său
gravitațional și fenomenele geodinamice cum sunt, deplasarea polilor, mareea terest ră și mișcările
crustei în spațiul tridimensional, variabil în timp.
Geodezia este o știință care se ocupă cu determinarea formei și dimensiunilor pământului, prin
crearea rețelelor geodezice, rețelelor de nivelment și gravimetrice. Practic, geodezia cupri nde câteva
părți:
– geodezia elipsoidală : în cadrul căreia se studiază bazele matematice pentru luarea în considerație
a suprafeței elipsoidale a pământului;
– geodezia tridimensională sau spațială : în cadrul căreia se studiază bazele matematice pentru
determinarea coordonatelor punctelor geodezice în spațiul tridimensional;
– geodezia fizică : care studiază câmpul gravitațional și forma pământului;
– gravimetria geodezică : care se ocu pă cu studiul metodelor măsurătorilor accelerației forței de
gravitație;
– geodezia cu sateliți , adică geodezia spațială .[9]
Reprezentarea precisă pe planuri și hărți topografice a suprafeței terestre reclamă efectuarea de
măsurători complexe de astronomie, geodezie, gravimetrie, fotogrammetrie, precum și metode de
trecere a acestora de pe o suprafață pe alta. Ea utilizează une le dintre cele mai avansate măsurători
satelitare și tehnologii electronice sau informatice.
Lucrarea dată reprezintă o analiză a procesului de transformare a coordonatelor , determinate
din măsurători satelitare, dintr -un sistem în altul cu autorul unui s oft de specialitate – TopoSys 7. Astfel
de lucrări se efectuează în cadrul oficiilor cadastrale, în cadrul instituțiilor de stat și în cele private, de
către ingineri cadastrali certificați și desigur în instituțiile universitare în scopuri didactice.
Procedura include anumite etape pe care inginerul le parcurge efectuând lucrarea. Pe capitole
sunt foarte bine stabilite condițiile, metodele și procedeele pe care specialistul neapărat trebuie să le
urmeze pentru a executa lucrarea și a primi un produs fi nal necesar acestui tip de lucrare.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
12
SISTEME DE COORDONATE ȘI PROIECȚII UTILIZATE ÎN ROMÂNIA
1.1.Proiecțiile stereografice.
Proiecțiile stereografice se caracterizează prin poziția punctului de vedere care se află situat pe
elipsoid sau sferă, diametral opu s centrului de proiecție, dar și prin faptul că sunt proiecții conforme și
nu deformează unghiurile. Planul de proiecție se consideră tangent sau secant. Orice cerc mic sau mare
de pe sferă se reprezintă în proiecție printr -un cerc.
Figura. 1.1 . Reprezentarea proiecției stereografice (polară, ecuatorială și oblică) . [1]
Proiecția stereografică polară are planul de proiecție tangent la pol. Razele proiectante pornesc
divergent din punctul de perspectivă. Aspectul rețelei cartografice este următor ul:
– paralelele se reprezintă prin cercuri concentrice;
– meridianele sunt drepte concurente în centrul proiecției.
În aceste proiecții se produc deformări de lungimi și suprafețe, în raport cu depărtarea față de
centrul proiecției.
Proiecția stereografică ec uatorială consideră punctul de perspectivă la ecuator, diametral opus
planului de proiecție care este tangent la sferă pe ecuator. Razele proiectante pornesc divergent din
punctul de vedere.
Rețeaua cartografică are aspect circular și se prezintă astfel:
– ecuatorul și meridianul central sunt linii drepte perpendiculare între ele, iar celelalte meridiane
sunt arce de elipsă cu concavitatea spre proiecția meridianului central;
– paralelele se reprezintă prin arce de elipsă cu concavitatea spre proiecția polilor.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
13
Figura 1.2 . Proiecția stereografică ecuatorială [1].
Această proiecție se folosește la întocmirea hărților pentru emisfera vestică și estică, dar și a
oricărei emisfere longitudinale.
Proiecția stereografică oblică se caracterizează prin faptul că punctul de perspectivă este situat
pe sferă, diametral opus planului de proiecție care este tangent sau secant la sferă și paralel cu
orizontul punctului considerat. Și în acest caz razele proiectante sunt divergente din pu nctul de
perspectivă.
Aspectul rețelei cartografice este următorul:
– meridianul central se reprezintă printr -o linie dreaptă, iar celelalte meridiane prin arce de cerc;
– proiecțiile paralelelor sunt de asemenea arce de cerc .
Proiecția stereografică oblică es te conformă și deformează distanțele și suprafețele în raport cu
depărtarea față de centrul de proiecție. Acest sistem proiecții a fost utilizat și la noi în țară.
1.2.Proiecția stereografică 1930 (1933) pe plan unic secant Brașov
În anul 1930 s -a adoptat, pentru țara noastră, proiecția stereografică pe plan unic secant
denumită “pe planul secant Brașov ”, care are punctul central Q 0 un punct fictiv, nematerializat în teren
și situat aproximativ la 30 km nord -vest de Brașov .
Coordona tele geografice ale polului proiecției au următoarele valori:
0 = 51G 00c 00cc, 000 (45054’00’’,0000);
0 = 28G 21c 00cc, 510 est Gr. (25023’32’’,8722).
Acest sistem de proiecție are la bază elipsoidul de referință Hayford orientat pe Observatorul
Astronomic Militar din București (Dealul Piscului). În punctul astronomic fundamental s -au făcut
măsurători astronomice pentru determinarea latitudinii, longitudinii și azimutului care au fost
transmise în rețeaua geodezică de stat. Pentru a satisface condițiile de omogenitate și precizie se
impune ca harta țării, în această proiecție stereografică, să se sprijine pe o nouă rețea de triangulație .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
14
Proiecția fiind stereografică înseamnă că, din punct de vedere al deformațiilor , este o proiecție
conformă ce permite ca măsurătorile geodezice efectuate să fie prelucrate direct în planul de proiecție ,
după aplicarea în prealabil a unor corecții de reducere la plan.
Dacă s -ar adopta planul de proiecție tangent, atunci în centrul țăr ii ar fi un singur punct de
deformări nule, iar spre extremitățile teritoriului deformările pe kilometru vor crește cu pătratul
distanței, ajungând la 0.96m/km. Această valoare depășește toleranțele impuse hărții, iar pentru
îndepărtarea deformărilor s -a considerat planul de proiecție secant, fiind coborât cu 4253 m pe
verticală. Se obține astfel un cerc de deformare nulă cu raza de 232.378 km. În acest mod s -au
micșorat deformările, iar adâncimea planului secant s -a ales astfel încât deformările pozitive ș i
negative să se anuleze.
Figura 1.3 . Repartiția deformărilor î n proiecția Stereografică 1930 [1].
Deformațiile negative sunt maxime în polul Q 0și ating valoarea – 33,33 cm/km. Spre zonele
marginale ale țării, la distanța de 330 km față de originea axelor ( față de polul Q 0), deformațiile din
proiecția stereografică pe planul secant Brașov au valoarea de +33,56 cm/km, iar la distanța de 380 km
ele ating valori de +55,39 cm/km. Pe măsură ce se mărește distanța față de cercul de secționare ,
deformațiile cresc în valoare absolută.
Pe planul secant, punctele geodezice se determină cu ajutorul coordonatelor rectangulare ce au
ca origine polul proiecției.
Sistemul de axe de coordonate rectangulare a fost astfel ales încât originea să reprezint e
imaginea plană a polului Q 0(0, 0), axa Oy să se găsească pe direcția nord-sud, cu sensul pozitiv spre
nord, iar axa Ox pe direcția est-vest, cu sensul pozitiv spre est.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
15
Figura 1.4 . Reprezentarea sistemul de axe de coordonate și a sistemul de împărți re pe foi
în proiecția Stereografică 1930 [1].
Deoarece originea sistemului de axe se află în centrul țării, atunci întregul teritoriu se împarte
în 4 cadrane, punctele având coordonate pozitive dar și negative. Pentru a nu se lucra cu coordonat
negative, s -a adoptat o translație a sistemului de axe cu 500 000 m spre vest și respectiv cu 500 000 m
spre sud, astfel încât, pentru întreg teritoriul României coordonatele plane să fie pozitive. Prin această
translație, originea noului sistem de axe se află în nordul Mării Adriatice, iar teritoriul României se
găsește în primul cadran.
Transformarea coordonatelor stereografice din planul tangent în planul unic secant Brașov se
realizează prin înmulțirea coordonatelor din planul tangent cu coeficientul c de reducere a scării, având
valoarea:
c = 1 – 1/3000 = 0 . 999 666 67.
Transformarea coordonatelor stereografice din planul unic secant în planul tangent se face prin
înmulțirea celor din planul secant cu coeficientul c’ care are valoarea:
c’ = 1/c = 1.000 333 44.
Pentru întocmirea hărților și planurilor în proi ecția stereografică 1930, suprafața țării noastre s –
a împărțit pe secțiuni geodezice de 8.000 m pe direcția x și 10.000 m pe direcția y. Fiecare secțiune
geodezică se împarte în 40 de secțiuni topografice sau geodezice.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
16
Dacă trasăm paralele la axele de coo rdonate pe direcția abscisei din 75 în 75 km, iar pe direcția
ordonatei din 50 în 50 km, se obține scheletul hărții ță rii la scara 1:100 000. Un dreptunghi rezultat din
această trasare reprezintă o hartă topografică la scara 1:100 000. În cazul în care pe direcția absciselor,
se trasează paralele din 15 în 15 km, iar pe direcția ordonatei din 10 în 10 km, se va obține scheletul
hărții de bază a României la scara 1:20 000.
Harta topografică la scara 1:100 000 include 25 de hărți la scara 1:20 000.
Dacă se tr asează paralelele din 8 în 8 km pe direcția abscisei și din 10 în 10 km pe direcția
ordonatei , se obține scheletul hărții țării în secțiuni geodezice sau foile fundamentale ale planurilor
cadastrale de dimensiunile 8×10 km.
În concluzie,
o secțiune geodezică = 8 km x 10 km = 80 km2 = 8 000 ha;
o secțiune geodezică = 10 secțiuni cadastrale;
o secțiune cadastrală = 1 600 m x 1 250 m = 20 ha.
Hărțile în proiecția stereografică veche au o formă dreptunghiulară.
1.3. Proiecția stereografică 1970
În anul 1970 s -a adoptat în România proiecția stereografică 1970 și sistemul de cote raportat la
Marea Neagră, pentru executarea lucrărilor geodezice, topografice, fotogrammetrice și cartografice.
Această proiecție are la bază elementele elipsoidul de referință Krasovski 1940, orientat în
punctul astronomic fundamental – observatorul astronomic din Pulkovo:
– semiaxa mare : a= 6.378.245,000.000 m
– semiaxa mică : b= 6.356.863,018.770 m
– turtirea geometrică f = 1/ 298.3
– prima exc entricitate : e²= 0,006.693.421. 623
– raza medie de curbură : R=6.378.956,681 m
Polul proiecției Q0(φ0,λ0) s-a ales aproximativ în locul geometric al țării și are coordonatele
geografice:
– latitudinea φ 0= 460 N
– longitudinea λ 0 = 250 E (Greenwich ).
Întregul teritoriu al țării noastre se reprezintă pe un singur plan de proiecție , secant , în care
există un cerc de deformație nulă, cu centrul în polul Q 0și de rază ρ 0 = 201.718 km. În centrul acestui
cerc, deformația liniară are valoarea de -25cm/km.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
17
Proiecția stereografică este o proiecție conformă ce permite ca măsurătorile geodezice să fie
prelucrate direct în planul de proiecție , fără a se calcula coordonatele geografice, cu condiția aplicării
în prealabil a unor corecții de reducere a măsurătorilor la planul de proiecție .
Această proiecție deformează distanțele și ariile, în funcție de depărtarea acestora față de polul
proiecției .
Criterii de bază avute în vedere la alegerea sistemului de proiecție stereografică 1970:
– proiecția este conformă, adică păstrează nealterate unghiurile, dar deformează radial lungimile;
– teritoriul de reprezentat are o formă aproximativ rotundă, încadrându -se într -un cerc cu raza de
330 km;
– suprafața țării noastre se poate reprezenta pe un singur plan de proiecție, având astfel un singur
sistem de coordonate rectangulare;
– când planul de proiecție se consideră secant, deformările liniare și areolare nu influențează
precizia de reprezentare a elementelor , pe planurile topografice de bază;
– suprafața totală a țării noastre prin reprezentarea în plan ul de proiecție, trebuie să își păstreze
valoare, deci deformările areolare negative și pozitive se compensează și sunt relativ egale.
– Elementele geometrice ale proiecției stereografice 1970 sunt:
– Ht este planul de proiecție tangent la suprafața terestră în punctul central al suprafeței ce
urmează a se reprezenta;
– Hs este planul de proiecție secant la suprafața de referință;
– C este centrul proiecției sau centrul suprafeței ce se reprezintă;
– R reprezintă raza medie de curbură la centrul de proiecție avân d valoarea pe elipsoidul
Krasovski de 6.378.956,681 m;
– M este un punct oarecare ce aparține porțiunii de suprafață care se reprezintă;
– M și M sunt imaginile punctului M în planul de reprezentare (tangent sau secant);
–
S CM
reprezintă lun gimea arcului de elipsoid de la centrul proiecției până la punctul M;
– CM= X și este lungimea arcului de elipsoid pe planul secant;
– CC = H este adâncimea planului de proiecție și se determină cu relația:
' 2 (1 )SH CC RX
(1.1)
După efectuarea calculelor s -a stabilit adâncimea planului secant unic (Hs) față de planul
tangent (Ht) în punctul central al proiecției .
H =1.389,478m.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
18
Planul secant intersectează suprafața elipsoidului după un cerc de rază r. Se calculează cu
relația de mai jos
2
2'2SSC D r RXX
(1.2)
și are valoarea de 201.718m. Acest cerc secant este cercul de deformație nulă.
– paralel cu planul secant se utilizează și un plan tangent la elipsoid, acesta constituind o
suprafață auxiliară. Imaginile din cele doua plane sunt asemenea, cea din planul secant fiind mai mică
(având scara micșorată ).
Figura.1.5 . Reprezentarea elementelor geometrice ale proiecției stereografice 1970 [1].
Proiecția stereografică 1970 are un sistem unic de coordonate rectangulare, cu originea axelor
în centrul de proiecție. Axa X se află pe direcția meridianului punctului C, iar axa Y pe direcția
paralelului punctului C. În scopul pozitivării valorilor negative ale coordonatelor plane s -a realizat o
translatare către SV a sistemului de axe, astfel încât originea are coordonatele 500 km.
Sistemul de coordonate plane xOy folosit de proiecția stereografică 1970 este inversat față de
sistemul de axe din vechea proiecție stereografică 1930 -1933.
Coordonatele plane afectate de translații se pot utiliza în diverse calcule topografice sau cadastrale cum
ar fi: calculul distanței în funcție de coordonate, determinarea orientărilor cu ajutorul coordonatelor,
calculul suprafeței unei parcele în funcție de coordonatele plane ale colțurilor ei.
Coordonatele plane care au translații nu se folosesc la transformarea coordonatelor plane
stereografice în coordonate geografice și nici la transcalcularea coordonatelor din proiecție
stereografică în proiecție Gauss -Kruger sau în alte proiecții . De asemene a nu se utilizează în calcule, la
reducerea direcțiilor sau distanțelor la planul de proiecție .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
19
Pentru trecerea de la coordonatele din planul tangent la cele din planul secant se folosește un
coeficient de reducere la scară: c = 0.99975 .
Transformarea coordonatelor stereografice din planul secant în cel tangent se face înmulțind
aceste coordonate cu coeficientul: c = 1, 000 250 063 .
1.3.1 .Proiecția stereografică pe plan secant local
Având în vedere că proiecția stereografică 1970, pe pla n secant unic, este o proiecție conformă
perspectivă ce păstrează nealterate unghiurile și deformează pe plan tangent radial lungimile, aceasta
satisface majoritatea reprezentăril or în plan pentru scările 1: 10 000, 1: 5000 și 1: 2000 doar pentru
zonele unde deformația lungimilor nu depășește ±10 cm. În zonele unde multitudinea detaliilor impune
întocmirea de planuri topografice la scări mari (1: 500 -1:2000), proiecția stereografică 1970 pe plan
unic secant nu mai corespunde ca precizie. Pentru aceste cazuri se va adopta un plan secant local în
funcție de situația zonei ce reprezentată în plan. Prin folosirea acestui plan unic secant, deformația se
micșorează cu 33cm/km. În zonele marginale ale țării deformația este de +67cm/km.
În localități, fiind necesară o precizie mai mare, se impune folosirea unui plan secant local
paralel cu planul unic secant, dacă deformația liniară depășește ±15 cm/km. Acest planul de proiecție
va trece printr -un punct de triangulație al orașului , care fie a fost determinat mai înainte fie va fi
determinat din nou. Coeficientul de transcalculare a coordonatelor, c, se determină ca fiind raportul
dintre distanța în planul secant local (d) și cea corespunzătoare în planul unic secant (d ).
Figura 1.6 . Repre zentarea planul de proiecție secant local [1].
Acest coeficient se va folosi la determinarea coordonatelor din planul secant local prin
înmulțire cu fiecare coordonată din planul unic secant. Pentru toate planurile locale ce se află între
planul unic secant și planul tangent c>1 și are valoarea maximă. Dacă planul secant local se pune sub
planul unic secant atunci c<1 .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
20
1.4. Deformările în proiecț ia stereografică 1970
Proiecția stereografică 1970 este o proiecție conformă, adică se păstrează nealterate unghiurile,
producându -se deformări asupra lungimilor și suprafețelor. Dacă planul de proiecție se consideră
secant atunci deformările au următoarel e caracteristici :
– liniile de deformări egale (izolinii ) au aspectul unor cercuri concentrice, cu centrul în polul
proiecției;
– pe cercul secant (cu raza de 201.718m) nu se produc deformări, aceasta fiind cercul de
deformații nule. Acest cerc trece prin apr oprierea localităților : Jilava, Cernica, Făureni, Nămoloasa,
Bârlad , Negrești -Vaslui, Târgu -Frumos, Oțelul Roșu , Baia de Aramă, Strehaia, Craiova, Drăgănești –
Olt, Roșiorii de Vede;
– în interiorul cercului de secant, deformările liniare și areolare sunt negative, cele mai mari fiind
la centrul de proiecție (-0,25m/km), iar în afara cercului secant , deformările liniare și areolare sunt
pozitive. În zona de frontieră, deformările au valori de aproximativ +0,20 m/km, iar în zonele cele mai
depărtate, deformările ajung până la +0,60 m/km .
Figura 1.7 . Reprezentarea deformațiilor raportate la cercul secant [1].
Pentru a avea deformații cât mai mici, s -au stabilit următoarele condiții pentru planul secant:
– un arc de meridian de pe elipsoid, ce se întinde între punctul central al proiecției și zona
marginala a țării, să se proiecteze în planul proiecției după aceeași lungime totală, deformația totală să
fie nulă;
– deformația regională de la centrul proiecției să fie aproximativ egală cu cea de la extremitățile
țării.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
21
Elementul principal al planului secant, care asigură aceste două condiții este raza cercului
secant (r), determinată astfel încât, deformația maximă liniară din planul tangent să fie redusă la
jumătate în planul secant.
Figura 1.8 . Harta deformațiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecția Stereografică
1970 [3].
Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în polul proiecției este egală cu -25 cm/km și
crește odată cu mărirea distanței față de acesta ajungând la valoarea zero pentru o distanța de
aproximativ 202 km. La o depărtare de centrul proiecției de aproximativ 385km, valorile deformației
relative pe unitatea de lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km.
1.4.1 . Cadrul și nomenclatura foilor planurilor și hărților topografice în proiecția
Stereografică 1970
În proiecție stereografică, s -au păstrat cadrul geografic și nomenclatura trapezelor la fel ca și în
proiecția Gauss – Kruger, îndeplinindu -se în acest m od următoarele cerințe:
– se asigură racordările între vechile foi de plan executate în proiecția Gauss și cele noi;
– nu se modifică suprafețele foilor de plan;
– se elimină cauzele ce conduc la goluri între foile de plan sau suprapuneri;
– oferă posibilitatea de a verifica și actualiza atât planurile topografice de bază cât și planurile
cadastrale ce derivă din acestea.
Cadrul geografic al hărților și planurilor topografice este format din imaginile plane ale unor
arce de meridiane și paralele, care pe elipsoidu l de rotație , delimitează trapeze curbilinii, denumite
“trapeze”. Fiecare trapez se reprezintă pe o foaie de hartă separată și are o anumită nomenclatură.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
22
Dimensiunile trapezelor diferă în mod sensibil, ca și suprafața de teren reprezentată, în funcție
de latitudinea geografică. Foile de plan din sudul țării au dimensiunile și suprafața maximă, iar pentru
zona de nord acestea au valorile minime.
Deoarece dimensiunile și nomenclatura trapezelor sunt strâns legate de scară, s -a recurs la
standardizarea valori le scărilor astfel că, sunt următoarele scări: 1:1.000 000, 1:500.000, 1:200.000,
1;100.000, 1:50.000, 1;25.000, 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000. Ultimele trei reprezintă scările planurilor
topografice de bază ale țării.
Figura 1.9 . Nomenclatura hărților 1: 5 0.000 și 1: 25.000 [1].
În concluzie, nomenclatura planurilor și hărților topografice, în proiecția stereografică 1970
este aceeași cu cea a proiecției Gauss -Kruger. Excepție face doar planul la scara 1:2000 care rezultă
din împărțirea planului la scara 1:5000 în 4 foi și nu în 9 ca în proiecția Gauss.
1.5. Sistemul româ n de poziționare globală „ROMPOSS ”
În concordanță cu tendințele de dezvoltare a serviciilor geodezice la nivel european și global,
după 1998 pentru cerințele curente și de perspectivă ale Geodeziei, Topografiei, Cadastrului, SIG
(Sisteme Informaționale Geografice) ș.a., s -a proiectat și realizat o Rețea Națională de Stații
Permanente GNSS (RN -SGP).
Etapele dezvoltării RN -SGP:
– etapa 1 – anul 1999 – Realizarea primei stații GNSS permanente din România, inclusă în
rețeaua europeană de astfel de stații . Această stație a fost realizată în cadrul Facultății de Geodezie
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
23
(Univ ersitatea Tehnică de Construcții București ) cu sprijinul Agenției Federale de Cartografie și
Geodezie din Frankfurt (Germania);
– etapa 2 – 2000 -2003 – Stabilirea RN -SGP ca rețea “pasivă” (colectare a datelor satelitare ș i
transferul lor prin mijloace clasice) incluzând un număr de 5 stații instalate la Brăila, Cluj, Sibiu,
Suceava și Timișoara ;
– etapa 3 – 2004 -2005 – Stabilirea Rețele Naționale Extinse de Stații GNSS Permanente (RNE –
SGP), ca rețea “activă” de colectare/transmisie a datelor (primare și derivate, transferate prin mijloace
moderne – internet, GSM, GPRS, radio) și extinderea sferei ser viciilor furnizate, în special prin
furnizarea de servicii DGNSS ( Diferențial -GNSS). S -au stabilit în anul 2004 încă două astfel de stații
(Craiova și Constanța ), alte 5 stații fiind deja instalate (Deva, Baia Mare, Bacău, Oradea și Sfântu
Gheorghe); [7]
– etapa 4 – 2005 – 2006 – Modernizarea și continuarea extinderii RN -SGP prin instalarea a 15
stații GNSS permanente noi;
Fig. 1.10 . Etapa a 4 -a instalarea a 15 stații GNSS permanente [7].
– etapa 5 – 2006 – 2007 – Continuarea extinderii RN -SGP prin instalarea de noi stații
permanente ce vor asigura o zonă de acoperire de 50 km în jurul acestora pe tot cuprinsul teritoriului
României, astfel încheindu -se această etapă;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
24
Figura 1.11 . Etapa a 5-a extinderea rețelei naționale de stații GNSS pentru a ajunge la o acoperire de
50 km [7].
– etapa 6 – 2007 – 2008 – Modernizarea și continuarea extinderii RN -SGP, concomitent cu
pregătirea asimilării noii tehnologii furnizate de sistemul european de navigație GALILEO;
– etapa 7 –2008 –continuarea extinderii RN -SGP, cu 10 stații GNSS permanente în anul 2008 .
Numărul total de stații permanente în 2008 fiind de 58 [7];
Figura 1.12 . Etapa a 7 -a extinderea rețelei naționale de stații GNSS cu 10 astfel în 2008 erau 58 de
stații [7].
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
25
– etapa 8 –2009 –Extinderea RN -SGP, cu încă 15 stații GNSS permanente în anul 2009, numărul
total fiind de 73.
Figura 1.13 . Etapa a 8-a instalarea a 15 stații noi [7].
În anul 2017, numărul total de stații GNSS permanente este de 78.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
26
METODE DE TRANSFORMARE
2.1. Calculul coordonatelor plane ( B, L), Gauss, funcție de coordonatele geografice de pe
elipsoid
Aceste calcule se efectuează dacă se cunosc coordonatele geografice ale punctului B, L,
longitudinea meridianului axial al fusului în care se reprezintă punctul, L 0 și trebuie să se calculeze
coordonatele rectangulare plane. Toate coordonatele geografice sunt în gradație sexagesimală.
Transformarea se efectuează prin metoda coeficienților constanți, coeficienții fiind calculați
pentru latitudinea medie a zonei stabilite și sunt valabili pentru toate fusele din acea zona, fiind
independenți de longitudine.
Formulele de calcul cu coeficienți constanți sunt:
4
04
0
10)" (10)" (
LLlBBf
,
x xX0
, (2.1.)
xo=+5096175.747 .
4 3
344 2
244
144 0
0424
4223
3222
222
122
0204
4003
3002
200
1000
00
lfalfalfalfalfalfalfalfalfalfalfalfalfalfax
5 2
255
155
053 4
433 3
333 2
233
133 0
034
413
312
21 110
01
lfblfblfblfblfblfblfblfblfblfblfblfblfby
.
Sau:
4 3
342
24 140
042 4
423
322
22 12 020 4
403
302
20 100
00
) ( )( ) (
lfa fafa fa lfafa fafafa lfafa fafa fax
,
5 2
25 15 053 4
433
332
23 130
034
413
312
21 110
01
) ( )( ) (
lfbfbfb lfbfbfbfbfblfbfbfbfbfby
.
Dacă notăm parantezele cu S 0, S2, S4, S6și S 1, S3, S5obținemrelațiile :
5 2 04
42
2 0 RRRlSlSSx
(2.2)
5 3 15
53
3 1 RRRlSlSlSy
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
27
2.1.1 . Transformarea coordonatelor rectangulare plane Gauss (x, y ) în coordonate
geografice ( B, L) pe elipsoidul de rotație
Această transformare se efectuează pentru a verifica, transformarea coordonatelor geografice în
coordonate rectangulare.
Se cunosc coordonatele rectangulare Gauss ale unui punct oarecare și longitudinea
meridianului axial al fusului (L 0) și se cer coordon atele geografice (B,L) ale punctului corespunzător
pe suprafața elipsoidului de referință .
Formulele de calcul cu coeficienți constanți utilizate pentru această transformare sunt:
0xXx
xo=+5096175.747
510yY
(2.3)
lLLB B
0040
unde l este diferența de longitudine a punctului, față de meridianul axial.
6
16 064 3
342
24 14 042 4
524
423
322
2212 025
504
403
302
20 10 00
) () ( )() (
YxAxAYxA xAxA A YxA xAxA xAxA A xA xAxA xAxA A B
(2.4)
7 0
075 3
352
25 15 053 4
433
332
2313 036
615
514
413
312
21 11 01
) ( ) ( )( ) (
YxB YxB xBxB B YxBxB xBxB B YxBxB xBxB xBxB Bl
Dacă notăm parantezele cu S 0, S2, S4, S6și S1, S3, S5,S7obținemrelațiile :
6 4 2 06
64
42
2 0 " " " " " R R RR YS YS YSSB
(2.5)
7 5 3 17
75
53
3 1 " " " " " RRRR YS YS YSYSl
Calculul se efectuează într -un formular, în care se înscriu coeficienții constanți.
2.1.2 . Reducerea direcțiilor la planul de proiecție Gauss -Krüger
Măsurătorile topografice și geodezice se execută pe suprafața fizică a Pământului și se
proiectează pe elipsoidul de referință, însă pentru întocmirea hărților și planurilor topografice este
necesar ca proiecția lor să se facă în plan.
Proiectarea se referă la direcțiile măsurate, adică la unghiuri respectând în același timp condiția
de conformitate. Reducerea direcțiilor la planul de proiecție se mai numește și reducerea direcțiilor la
coardă și constă în a calcula corecțiile și a le aplica direcțiilor măsurate. Liniile geodezice de pe
elipsoid se reprezintă în proiecția Gauss prin curbe cu concavitatea spre meridianul axial.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
28
Formulele de calcul pentru reducerea direcțiilor măsurate la planul de proiecție Gauss diferă de
la un ordin de triangulație la altul. În exemplul prezentat se vor folosi formulele de calcul pentru
ordinele de triangulație III și IV.
Formule utilizate în calcule sunt:
i j i jm
jij i i jm
ij
yyxxfyyxxf
2323
22"
Rf
, (2.4)
2j i
mxxx
unde:
),(i iyx
și
),(j jyx – sunt coordonatele plane Gauss ale punctelor ce determină direcțiile ;
f- este factorul excesului sferic;
ji ij,
– sunt corecțiile de reducere a direcțiilor la planul de proiecție Gauss -Krüger.
Verificarea corecțiilor de reducere a direcțiil or la planul de proiecție se face pe triunghiuri
respectând următoarea regula:
“În orice triunghi dintr -o rețea geodezică, suma corecțiilor de reducere la planul de proiecție
ale celor trei unghiuri ale triunghiului, trebuie să fie egală cu excesul sferic ε al triunghiului respectiv,
luat cu semn schimbat”.
Corecția de reducere la plan a unui unghi se obține ca diferență între corecțiile de reducere la
plan a celor 2 direcții ce determină unghiul.
Formula generală a excesului sferic este
2RScc , unde S este suprafața triunghiului, iar R
este raza medie Gauss.
2.1.3 . Reducerea distanțelor de pe elipsoid, la planul de proiecție Gauss -Krüger
Reducerea unei distanțe s de pe elipsoid la planul de proiecție Gauss înseamnă de fapt
reprezentarea acesteia în planul de proiecție , proces prin care distanța de pe elipsoid se deformează
neuniform pe toată lungimea ei.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
29
Figura 2.1 . Imaginea plan elipsoid ă a unei linii geodezice de pe [5].
Formulele folosite la rezolvarea acestei probleme sunt :
22
22
24)(
21Ry
Ry
Ssm
(2.5)
unde s este distanța pe elipsoid,
S-distanța redusă la planul de proiecție
ym este coordonatele punctului P aflat la mijlocul segmentului Pi.
2i P
my yy
(2.6)
P iyyy
Rm este raza medie de curbură Gauss
Se calculează coordonatele plane provizorii ale punctelor geodezice odată folosind distanța
neredusă, apoi folosind distanța redusă, pentru a putea vedea ce influență are reducerea distanțelor de
pe elipsoid la planul de proiecție .
Facem diferențele dintre coordonate și obținem influenta reducerii distanțelor la planul de
proiecție.
sincos
s yys xx
NN
sincos
S y yS xx
N rN r (2.7)
2.2. Calculul coordonatelor stereografice 1970 funcție de coordonatele geografice de pe
elipsoid
Calculul coordonatelor rectangulare plane stereografice 1970, funcție de cele geografice (φ,λ)
de pe elipsoidul Krasovski 1970, se face cu ajutorul unor formule cu coeficienți constanți , în funcție de
diferențele de latitudine și respectiv longitudine, dintre polul proiecției și punctele de reprezentat. În
baza acestor formule, pentru țara noastră s -au determinat coeficienții constanți pentru elipsoidul
Krasovki în punctul central al proiecției (φ0= 460, λ0 = 250).
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
30
Calculul propriu -zis se face în două etape :
– se determină coordonatele stereografice în planul tangent, în funcție de coordonatele geografice
de pe elipsoid;
– se calculează coordonatele stereografice din pla nul tangent în planul secant, modificând scara
cu ajutorul coeficientului c.
Metoda de calcul a fost propusă de academicianul bulgar Vladimir Hristov și constă în a
dezvolta în serie Taylor, în jurul punctului central, a mărimilor care depind de latitudine. Derivatele
respective, calculate în polul proiecției, sunt niște constante ce se grupează sub formă de coeficienți
constanți pentru întreg teritoriul României.
6
064
14 042 4
423
322
2212 026
605
504
403
302
20 10 00
) ( )() (
lalfa a lfafafafa a fafafafafafa a xtg
(2.8)
5
15 053 3
332
23 13 035
514
413
312
21 11 01
) ( )( ) (
lfb b lfbfbfb blfbfbfbfbfb b ytg
unde
" 104f iar
" 104l .
Dacă notăm parantezele cu S 0, S2, S4, S6și S1, S3, S5obținemrelațiile :
6 4 2 06
64
42
2 0 rrrrlSlSlSS xtg
5 3 15
53
3 1 rrrlSlSlS ytg
(2.9)
Coordonatele definitive din planul secant se determină cu formulele:
cx xtgsec
cy ytgsec
(2.10)
Coordonatele stereografice false au valorile:
sec ' 500.000x x m
sec ' 500.000y y m
(2.11.)
Calculul acestor coordonate, folosind metoda cu coeficienți constanți, conduc la obținerea unei
precizii de 0.01m.
2.2.1 .Transformarea coordonatelor rectangulare plane stereografice (x, y ) în coordonate
geografice (B, L ) pe elipsoidul de rotație
Și în acest caz calculele se efectuează în două etape și anume:
• transformarea coordonatelor stereografice din planul secant în planul tangent, paralel cu cel
secant, înmulțind cu coeficientul
000250063.11'cc ;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
31
• transformarea coordonatelor stereografice din planul tangent, în coordonate geografice (φ,λ) pe
elipsoidul de rotație .
De asemenea, la transformare vom folosi formulele cu coeficienți constanții .
6
064
14 042 4
423
322
2212 026
605
504
403
302
20 10 00
) ( )() ("
YA YXA A Y XA XA XAXA A XA XA XA XA XAXA A
5
15 053 3
332
23 13 035
514
413
312
21 11 01
) ( )( ) ("
YXB B Y XBXBXB B Y XB XB XB XBXB Bl
(2.12.)
unde
tgx x510 iar
tgy y510
Coeficienții constanți
00 10 20 30 40 06, , , , ,…A A A A A A ,
01 11 21 31 41 05, , , , ,….,B B B B B B au fost determinați
pentru România, în funcție de polul proiecției și de parametrii elipsoidului Krasovski.
Dacă notăm parantezele cu S 0, S2, S4, S6și S1, S3, S5obținemrelațiile :
6 4 2 06
64
42
2 0 " RRRR Ys Ys Yss
(2.13.)
5 3 15
53
3 1 " RRR Ys YsYsl
Valorile coordonatelor geografice se obțin în secunde sexagesimale cu o aproximație de ordinul
0,0001.
2.2.2 .Reducerea direcțiilor la planul de proiecție stereografic 1970
Reducerea direcțiilor la planul de proiecție se mai numește și reducerea direcțiilor la coardă și
constă în a calcula și aplica direcțiilor măsurate câte o corecție .
În principiu, fiecare direcție redusă la elipsoid, măsurată din stația Si către punctele P i din
rețeaua geodezică, va primi o corecție
ij , a cărei valoare depinde atât de lungimea vizei de orientare
cât și de depărtarea ei față de originea sistemului de axe.
Formula de calcul a corecției de reducere a direcțiilor măsurate la planul de proiecție este :
) (42
0ij jicc
cc
jicc
ij yxyxR
, (2.14.)
unde:
),(i iyx
și
),(j jyx – sunt coordonatele plane stereografice ale punctelor ce determină direcț iile;
0R
– este raza medie de curbură la latitudinea
0 a punctului central al proiecțieiși are valoarea
m R 594, 63789560
cc
– reprezintă numărul de secunde centezi male (sexagesimale) dintr -un arc de 1 radian.
cc cc620.636
sau
"265.206"
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
32
Înlocuind constantele cu valorile lor rezultă următoarele formule de calcul:
– pentru grade centezimale :
) ( 10 113.3910
ij jicc
jicc
ij yxyx ; (2.15.)
– pentru grade sexagesimale :
) ( 10 673.1210 " "
ij ji ji ij yxyx .
Semnul corecției va rezulta din calcule.
Direcția redusă la planul de proiecție va fi egală cu direcția măsurată plus corecția . Dacă
0ij
rezultă că punctul de stație Si, punctul vizat P i și originea axelor sunt coliniare.
Verificarea corecțiilor de reducere a direcțiilor la planul de proiecție se face pe triunghiuri.
Fie triunghiul sferic 1 -2-3.
Figura 2.2 . Reprezentarea triunghiului sferic pentru metoda reducerii la coardă [5].
Notăm cu β 1, β2 , β3 unghiurile dintre imaginile plane ale liniilor geodezice (unghiuri nereduse
la planul de proiecție ), iar cu β’ 1, β’ 2 , β’ 3 unghiurile reduse la planul de proiecție
0 '
3'
2'
1 180
,
0
3 2 1 180
, (2.16.)
unde ε este excesul sferic.
Notăm cu
m direcțiile măsurate, iar cu
r direcțiile reduse
ij ijm ijr )( )(
,
3,1 ,ji ,
dacă i=1, j = 2 avem
12 12 12 ) ( )( m r ,
dacă i=1, j = 3 avem
13 13 13 ) ( )( m r , (2.17.)
12 12 13 13 12 13 ) ( ) ( )( )( m m r r
,
deci
12 13 1'
1
Aplicăm acest procedeu pentru toate vârfurile triunghiului și obținem :
23 21 2'
2
, (2.18.)
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
33
31 32 3'
3 .
Însumăm aceste relații și avem:
) () () ( 180 180) () () (
23 21 31 32 12 130 023 21 31 32 12 13 3 2 1'
3'
2'
131 32 3 23 21 2 12 13 1'
3'
2'
1
, (2.19.)
Deci
) () () (23 21 31 32 12 13 .
Am obținut astfel relația de verificare pentru triunghiul 1 -2-3.
Deci regula de verificare este următoarea:
“În orice triunghi dintr -o rețea geodezică, suma corecțiilor de reducere la pla nul de proiecție
ale celor trei unghiuri ale triunghiului, trebuie să fie egală cu excesul sferic ε al triunghiului respectiv,
luat cu semn schimbat”.
Formula generală a excesului sferic este
2RScc , unde S este suprafața triunghiului, iar R
este raza sferei pe care se consideră triunghiul.
2.2.3 .Reducerea distanțelor de pe elipsoid, la planul de proiecție stereografic 1970
În acest caz se cunoaște lungimea unei linii geodezice pe elipsoid, s, dar și coordonatele
stereografice provizorii, cu aproximație de metri, ale extremităților ei. Se cere , să se calculeze distanța
S0, care corespunde liniei geodezice, în planul secant al proiecției stereografice 1970. Această distanța
se numește distanta redusă la planul de proiecție .
Figura 2.3 . Reprezentarea elementelor pentru reducerea distanței s de pe elipsoid (a),
la planul de proiecție stereografic 1970 (b) [5].
Rezolvarea se face în două etape:
– reducerea distanței s, la planul tangent, în polul Q 0 unde se obține distanța S;
– reducerea distanței S din planul tangent la planul secant, obținându -se distanța S0.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
34
Vom considera o linie geodezică 1 -2. Coordonatele stereografice provizorii ale punctelor ce
definesc linia geodezică vor fi pentru punctul 1 (x 1, y1) , iar pentru punctul 2 (x 2 , y2).
Coordonatele x,y ale unui punct situat pe linia 1 -2, se pot calcula în funcție de distanța de la punctul 1
până la punctul considerat, pe care o vom nota cu d și de orientarea θ a liniei respective.
sincos
11
dyydxx
(2.20.)
Distanța redusă la planul tangent se determină din raportul:
)12(4112
2 2
2
0Sy xR Ss
m m
, (2.21.)
unde s este fie cunoscută ca distanță pe elipsoid, fie se poate calcula din coordonatele stereografice din
planul tangent, iar x mșiym sunt coordonatele unui punct aflat la mijlocul segmentului 1-2.
12
2mxxx
(2.22.)
12
2myyy
După obținerea distanței S, reduse la planul tangent, se calculează distanța S0 , redusă la planul
secant:
cS S0 , unde c= 0.999750000 este coeficientul de reducere a scării.
Cele două etape de calcul pot fi comasate și obținem relația :
14 2 2 15 2 2
0
28 2 2 2[ 0.999750000 0.614538792 (10 ) ( ) 0.51211(10 ) ()
0.37775 (10 ) ( ) ]mm
mmS s x y x y
xy
(2.23.)
în care S 0 este distanța redusă la planul secant al proiecției stereografice 1970, s este distanța de pe
elipsoid, iar coordonatele rectangulare aproximative sunt în planul secant.
În concluzie, reducerea distanțelor se face în sensul de reprezentare și nu de micșorare a acesteia.
2.3. Încadrarea unei rețele determinată prin măsurători stelitare în Re țeaua Geodezică
Națională
Scopul unei transformări este acela de a transforma coo rdonatele dintr -un sistem în altul. Există
mai multe transformări apropiate. Cea care urmează a fi folosită depinde de rezultatele care se doresc a
fi obținute . Procedura de bază pentru determinarea parametrilor de transformare este aceeași indiferent
de calea care este aleasă. Mai întâi, trebuie cunoscute coordonatele în ambele sisteme, atât în WGS -84
cât și în sistemul local pentru un număr de cel puțin 3 puncte comune, preferabil fiind ca numărul
acestora să fie 1. Cu cât mai multe puncte comune vor fi incluse în transformare, cu atât vor fi mai
multe ocaziile de reducere a redundanței și de verificare a erorilor.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
35
Punctele comune sunt obținute prin măs urarea punctelor cu receptorii GPS, acolo unde
coordonatele și înălțimile ortometrice sunt cunoscute în sistemul local. Parametrii transformării pot fi
calculați apoi folosind una din aproximațiile transformărilor. Este important a se remarca că
transformă rile vor fi valabile doar pentru punctele aflate în zona mărginită de punctele comune.
Punctele din afara acestei zone nu ar trebui transformate folosind parametrii calculați , dar ar trebui să
facă parte dintr -o nouă regiune de transformare.
1) Transforma rea tridimensională cu 7 parametri (Transformarea Helmert)
Cei 7 parametri Helmert oferă o transformare corectă din punct de vedere matematic. Aceasta menține
exactitatea măsurătorilor GPS și a coordonatelor locale. Experiența a arătat faptul că este obișnuit
pentru măsurătorile GPS ca acestea să fie realizate cu o acuratețe mai mare decât cea a vechilor ridicări
măsurate cu instrumente optice tradiționale .
Figura 2.4 . Elementele de legătură între cele două sisteme de proiecție [5].
În marea majoritate a cazurilor, punctele măsurate înainte nu vor fi la fel de precise ca noile
puncte măsurate cu tehnologia GPS. Aceasta ar putea crea neomogenitate în rețea .
Când transformăm un punct între sistemele de coordonate, este cel mai bine să n e gândim că se
schimbă originea sistemului de coordonate și nu suprafața pe care se află punctul. Pentru a transforma
coordonatele dintr -un sistem în altul, trebuie să existe o legătură între originile și axele elipsoizilor.
Din aceste informații se poate determina translația în spațiu a originii sistemului pe X, Y, Z urmată de
rotațiile în jurul axelor X, Y, Z și de coeficientul de scară dintre cei doi elipsoizi.
Notăm vectorul de poziție a unui punct spațial în sistemul de coordonate de referință cu XLOC și
vectorul de poziție al aceluiași punct în sistemul secundar cu XGPS. Transformarea conformă
tridimensională este descrisă de relația :
. ( 2.24.)
GPS LOCmRX X X 0
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
36
Cu ” m” s-a notat factorul de scară, cu X 0 vectorul de translație între originile celor două
sisteme, iar cu ”R” matricea de rotație care se compune din trei rotații succesive în jurul axelor de
coordonate ale sistemului de referință . Cu unghiurile de rotație αX, αY, αZ matricea de rotație are forma
generală:
(2.25. )
Dacă parametri de transformare m, X 0, R sunt cunoscuți , transformarea coordonatelor unui
punct din sistemul secundar în sistemul de referință poate fi realizată fără probleme prin intermediul
relațiilor (2.24.). Dacă parametri de transformare sunt necunoscuți , atunci ei trebuie determinați pe
baza unor puncte comune, a căror poziție este cunoscută în ambele sisteme. Dacă se introduc
coordonatele punctelor comune în relația (2.24.), rezultă pentru fiecare punct 3 ecuații . Se remarcă că
sunt necesare cel puțin două puncte și încă o mărime identică pentru a putea determina cei 7 parametri
ai transformării. Dacă se dispune de trei sau mai multe puncte comune sistemul (2.25.) devine
supradeterminat și trebuie rezolvat printr -un calcul de compensare.
Pentr u rezolvarea sistemului, ecuația (2.24.) trebuie liniarizată, fiind necesare valori provizorii
pentru parametrii necunoscuți . În cazul transformării coordonatelor GPS într -un sistem național de
coordonate, apar unele particularități care sunt utilizate în continuare:
– factorul de scară este aproape de valoarea 1 și deci:
(2.26.)
– unghiurile de rotație αX, αY, αZ sunt mici și vor fi privite ca mărimi diferențiale x, y, z.
Introduse în ecuația (2.25.) pot fi efectuate aproximațiile cos αi=1, sin αi=i, iar termenii de ordinul 2
să fie neglijați . Cu aceste simplificări matricea de rotație (2.25.) devine:
(2.27.)
X, Y, Z – unghiurile de rotație euleriene;
I – matricea unitate;
dR – matricea diferențială .
y x y x yz y xz x
z y xz x
z yz y xz x
z y xz x
x y
R
cos cos cos sin sinsin sin coscos sin
sin sin sincos cos
sin coscos sin cossin sin
cos sin sinsin cos
cos cos
dm m1
dRI R
X YX ZY Z
111
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
37
În locul vectorului care conține translațiile dintre originile celor două sisteme poate fi introdus
de asemenea:
X0 = (X 0) + dX 0 , (2.28.)
iar (X 0) după introducerea valorilor provizorii pentru un punct „m 0 = 1” și „R0 = I” în ecuația (2.24.)
devine:
(X0) = XLOC + XGPS . (2.29)
Toate acestea introduse în ecuația (2.24.) conduc la relația :
XLOC = (X 0) + dX 0 + (1+dm) (I+dR) XGPS . (2.30)
Expresia – dX0 + dm XGPS + dR XGPS – poate fi reprezentată ca o matrice de configurație A,
care se înmulțește cu un vector al necunoscutelor ce conține parametrii de transformare dx, ecuația
primind forma:
XLOC = A dx + XGPS + (X 0). (2.31)
Pentru punctele comune, valorile XLOC nu vor corespunde cu valorile date și apar discrepante ,
care formal pot fi interpretate ca niște corecții , ecuația (2.31.) luând forma:
vi = A dx + XGPS + (X 0) – XLOC . (2.32.)
Dacă nu se dispune de informații suplimentare privind mărimea termenilor din vectorul
valorilor provizorii pentru translațiile (X0), acesta poate fi acceptat ca fiind zero și rezultă:
, (2.33.)
cu: m ≥ 3 puncte comune.
Datorită valorilor mari pe care le au coordonatele punctelor comune apar probleme numerice la
rezolvarea sistemului, fapt pentru care se recomandă reducerea coordonatelor punctelor comune în
ambele sisteme la centrul lor de greutat e. Coordonatele din cele două sisteme fiind destul de apropiate
ca mărime, pot fi utilizate aceleași valori de coordonate pentru centrul de greutate în ambele sisteme.
Rezolvarea sistemului (2.33.) conduce la determinarea celor 7 parametrii necunoscuți X0, Y0,
Z0, m, X, Y, Z.
Transformarea coordonatelor punctelor noi determinate numai din măsurători GPS se va realiza
acum pe baza celor 7 parametrii → X 0, Y0, Z0, m, X, Y, Z cu relația de transcalculare (2.24.).
zyx
m m mm m mmm m
GPS
mLOC
mGPS
mLOC
mGPS
mLOC
mGPS LOCGPS LOCGPS LOC
mmmmZYX
XY ZX ZYYZ XXY ZX ZYYZ X
Z ZY YX XZ ZY YX X
ZYXZYX
000
1 1 11 1 111 1
1 11 11 1
111
0 ..0010..0100. .100…………………………0 ..0010..0100..100
…
…
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
38
Abaterea standard pentru calculul de int egrare se poate realiza cu relația :
. (2.34.)
Trebuie menționat aici că mărimea abaterii standard reflectă de fapt precizia poziționării
relative dintre punctele comune în ambele sisteme, fără a indica în care dintre sisteme poziționarea
relativă este mai precisă.
În cele prezentate s -a pornit de la ideea că matricea de rotație este o matrice ortogonală cu
proprietățile R-1 = RT; RRT = I; R fTRf= 1; R fTRj = 0 . De asemenea s -a considerat, că factorul de
scară este constant pe toate cele t rei direcții ale axelor de coordonate. Aceste accepțiuni sunt justificate
pentru rețele de dimensiuni mici. Pentru rețelele GPS de întindere mai mare, cum ar fi de exemplu
rețelele naționale , unii autori recomandă transformarea tridimensională afină sau tr ansformarea
tridimensională cu polinoame de diferite ordine. Acest lucru se datorează faptului, că erorile orbitelor
sateliților GPS produc în rețele geodezice rotiri și distorsionări specifice.
Transformarea tridimensională afină, cunoscută și sub denumir ea de transformare
tridimensională cu 12 parametrii, reprezintă de fapt o extindere a transformării conforme cu 7
parametrii cu încă 5 termeni, care descriu deformațiile afine. Pentru determinarea celor 12 parametrii
de transformare apare evident necesitat ea cunoașterii a cel puțin 4 puncte comune ambelor sisteme,
matricea de configurație A din relația (2.56) primind forma:
(2.35.)
iar vectorul parametrilor:
. (2.36.)
Transformarea coordonatelor punctelor noi determinate prin măsurători GPS se va realiza acum
pe baza celor 12 parametri analog cu relația de transcalcul are (2.24.).
O altă transformare posibilă ar fi transformarea tridimensională conformă cu 10 parametri. La
această transformare unghiurile și distanțele în cele două sisteme rămân nealterate. În esență și această
transformare conține integral transformarea tridimensională ortogonală, care se completează cu 3
parametrii conformi speciali. Pentru determinarea celor 10 parametrii de transformare apare evident
necesitatea cunoașterii a cel puțin 4 puncte comune ambelor sisteme, matricea de configurație A din
relația (2.32.) primind forma:
70nPT
jf
i i i ii i i ii i i i
i ii ii i
iii
Z Z Y XY Y Z XX X Z Y
X YX ZY Z
ZYX
A
2 002 0
000
100010001
T
z y x da da da da da m ZY Xx5 4 3 2 1 0 0 0
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
39
, (2.37.)
iar vectorul parametrilor:
. (2.38.)
Transformarea coordonatelor punctelor noi determinate prin măsurători GPS se va realiza acum
pe baza celor 10 parametrii analog cu relația de transcalcul are (2.48).
Din coordonatele carteziene (X, Y, Z)LOC pentru punctele noi se calculează coordonatele
elipsoidale (B, L, h)LOC cu relațiile :
,
, (2.39.)
,
ținându -se cont în relații de elementele proprii ale elipsoidului local.
Din coordonatele elipsoidale determinate (B, L)LOC, prin relații de transformare cunoscute din
cartografia matematică, se va face trecerea de pe elipsoid în planul de proiecție , obținându -se
coordonatele plane (x, y)LOC, iar din altitudinile elipsoidale prin folosirea unui model pentru geoid se
vor determina altitudini le ortometrice.
După cum s -a remarcat, în algoritmul prezentat se necesită altitudini elipsoidale.
C când se dorește doar determinarea poziției planimetrice a punctelor în zone restrânse ca
întindere, este suficient ca aceste altitudini să fie cunoscute ap roximativ, ele neinfluențând semnificativ
rezultatul.
Din măsurătorile GPS rezultă vectori (baze) în sistemul WGS’84, care pot fi reprezentați sub
forma:
(2.40.)
Acești vectori pot fi transformați într-un sistem local printr -o transformare tridimensio nală,
pornind de la ecuațiile specifice (2.24.) ale acestei transformări.
Este de remarcat că în situația formării diferențelor dintre coordonatele punctelor i și j, vectorul
X0 care descrie relațiile pe cele trei direcții între originile celor două sistem e dispare, iar ecuația ia
forma particulară:
(2.41.)
Liniarizarea termenului din partea dreaptă a semnului egal oferă analog cu relația (2.32.):
i i iii ii i i iiii i iii i i iii iii i ii i i
Z Y X ZY ZX Y X ZZY Z Y X YX Z X YZX YX Z Y X Z Y X
A
2 2 22 22 2 2
2 2 0 1002 2 0 0102 2 0 001
Tdc dc dcd d dmdzdydxx 3 2 1
1
2
2 21 tan
hNNe
Y XZB
XYL tan
NBY Xh cos2
GPS
iGPS
jGPS
ij X X X
GPS LOCmRX X
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
40
(2.42.)
unde vectorul dx și matricea de configurație A au forma:
(2.43.)
(2.44.)
Parametrii de transformare determinați cu relația (2.43.) permit acum transformarea bazelor
obținute numai din măsurători GPS, în baze din sistemul tridimensional local.
O problemă delicată o reprezintă estimarea preciziei punctelor transformate. Acest luc ru se
poate realiza prin aplicarea legii generale de propagare a erorilor asupra matricei cofactorilor Qxx, și
obținerea matricei cofactorilor pentru elementele transformate Q yy.
(2.45.)
Elementele matricei F conțin derivatele parțiale ale funcției de transformare în raport cu
argumentele matricei Q xx, iar determinarea acestora se realizează de regulă prin interpolare numerică.
GPS LOCX Adx X
T
z y e dm dx ,,,
GPS
ij ij ijij ij ijij ij ij
ij
X Y ZX Z YY Z X
A
000
T
xx yy F FQ Q
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
41
STUDIU DE CAZ. STUDIU ȘI TESTAREA APLICAȚIILOR DE CALCUL
3.1.Transformarea coordonatelor între sistemele de coordona te ETRS89 și stereografic
1970 sau stereografic 1930 cu altitudini în sistemul Marea Neagră 1975
Odată cu introducerea tehnologiei GNSS ( Global Navigation Satellite Systems ) în măsurătorile
terestre de precizie efectuate pe teritoriul României cererea pent ru transformările directe și inverse
între sistemele naționale/locale de coordonate și cele internaționale (WGS 84, ETRS89) a devenit din
ce în ce mai acută. Pentru a veni în întimpinarea cererii enunțate anterior considerăm utile, pe lângă
aplicația TransDatRO (aplicație lansată oficial de ANCPI în decembrie 2009), existența unei aplicații
online și a unui serviciu web care sa permită efectuarea transformărilor de coordonate directe și
inverse între sistemele ETRS89 și Stereografic 1970 sau Stereografic 1930. Î n acest scop a fost
realizată aplicația TopoSys 7.0 .
Algoritmul transformărilor . Transformările de coordonate la care se referă aplicațiile
enumerate mai sus sunt:
– din sistemul ETRS89 în sistemul Stereografic 1970 cu cote în sistemul Marea Neagră 1975
(notată în continuare ETRS89Stereo70);
– din sistemul ETRS89 în sistemul Stereografic 1930 cu cote în sistemul Marea Neagră 1975
(notată în continuare ETRS89Stereo30);
– din sistemul Stereografic 1970 cu cote în sistemul Marea Neagră 1975 în sistemul ETRS98
(notată în continuare Stereo70ETRS89);
– din sistemul Stereografic 1930 cu cote în sistemul Marea Neagră 1975 în sistemul ETRS98
(notată în continuare Stereo30ETRS89).
Schema generală pentru algoritmul de calcul al celor patru transformări este prezentată în f igura
următoare:
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
42
Figura 3.1 . Schema generală a transformărilor de coordonate între sistemele ETRS89 și Stereografic
1970 sau Stereografic 1930 [10].
Fiecare dintre pașii modelului de transformare este aplicat cu parametrii corespunzători în
funcție de transformarea aplicată și de sensul ei (direct sau invers).
3.2. Realizarea măsurătorilor GNSS pentru determinarea coordonatelor.
Pentru realizarea măsurătorilor se cere mai întâi: planificarea sesiunilor de măsurători GPS,
prelucrarea și compensarea măsurătorilor și încadrarea acesteia în Rețeaua Geodezică Națională
existentă.
În vederea obțineri unor rezultate bune ale determinărilor trebuie să se țină cont de:
– selectarea corectă a perioadelor de observații , aceasta însemnând ca 4 sau m ai mulți sateliți să
poată fi exploatați simultan;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
43
– verificarea constelațiilor sateliților (dacă o constelație a fost modificată, satelitul respectiv
devine, indisponibil și nu emite nimic);
– verificarea PDOP -ului, reprezentând un parametru al geometriei sat elitului; pentru determinări
statice; un PDOP<4 indică o bună geometrie satelitară ( sateliții sunt dispuși în poziție optimă).
– perioada sesiunilor depinde de distanțe ;
– identificarea sesiunii se face prin numerotarea zilelor în care se execută.
– verificar ea integrității echipamentului de teren.
Cum am observat de mai multe ori, cu receptorii GPS, nu avem nevoie de vizibilitate între
punctele de stație dar, pe fiecare stație , avem nevoie de un orizont liber peste elevația de 15°. Este bine
întotdeauna a se proiecta rețele ușor compensabile, prevăzând de aceea un număr suficient de
măsurători cu privire la minimum strict necesar pentru determinarea punctelor necunoscute în voie. S -a
definit în prima fază în cadrul proiectul ui de execuție analizarea poziției punctelor din rețeaua
geodezică de sprijin existenta pe teritoriul administrativ al municipiului Timișoara , județul Timiș .
Se vor introduce coordonatele geografice ale punctelor di rețeaua geodezică de sprijin în orice
soft de planificare a măsurătorilor stelitare (de exemplu „GNSS Planning ” –planificare online –
www.ashtech.com) în vederea realizării acestei planificări în fiecare punct din rețeaua geodezică de
sprijin. Se v a introduce GMT -ul (după echinocț iul de iarnă GMT -ul Româ niei este de +2h, iar la
echinocț iul de vară avem GMT -ul României este de +3h).
Se va alege elevația pe care o face receptorul cu orizontul a căror valori pot fi de 100, 150și 200.
După introducerea acestor date se s electează almanahul valabil pentru o perioadă de 14 zile din
momentul alegerii sesiunii de lucru.
Proiectarea acestor observații se caracterizată printr -un număr suficient de mare de sateliți
comuni vizibili în fiecare punct din Rețeaua Națională , și o valoare PDOP cât se poate de mică (între 1
și 4) și susținută prin reprezentări grafice și tabele.
Figura 3.2 . Verificarea constelațiilor sateliților GLONASS și NAVSTAR [2].
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
44
Figura 3.3 . Diagrama vizibilității sateliților timp de 24h [2].
Aceste reprezentări se bazează în esență pe calcularea azimutului și elevației (unghiul făcut de
sateliți cu orizontul) pentru fiecare satelit în funcție de timpul și locul unde se fac observațiile .
Figura 3.4 . Diagrama elevației sateliților [2].
Sateliții care au acesta elevație mai mare de 15ș oferă o poziționare mai exactă și o limitare a
erorilor determinate de un traseu prea lung prin atmosferă al semnalului GPS.
Din diagrama de planificare a observațiilor stelitare se vor alege următoarele s esiuni de
măsurători pentru determinarea punctelor noi:
• Ex- in intervalul de timp 12:00 -13:00 vor fi vizibili între 7 și 8 sateliți cu valoarea PDOP între
1.07si 1.46, iar valoarea GDOP între 1.74 si 3.31.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
45
Figura 3.5 . Diagrama valorilor PDOP și GDOP [2].
3.3. Transformarea coordonatelor folosind aplicația TopoS ys 7.
3.3.1 . Descrierea softului.
Informațiile geografice conțin referințe spațiale care au ca scop poziționarea obiectelor
reprezentate pe suprafața terestră. Denumirea generala a referințelor de poziționare este de
"coordonate". În cazul geodeziei, acestea sunt valori numerice care indică univoc poziția unui obiect
sau al unui punct al acestuia într -un Sistem de coordonate. Cu toate acestea, coordonatele sunt
informații cu caracter ambiguu până când nu este definit Sistemul de Referință a Coordonatelor. De
aceea, problema referinței geodezice trebuie înțeleasă și definită în întregime înainte de începerea
oricăror calcule într -un sistem de programe GIS sau de prelucrare geodezica.
La fel de import antă este cunoașterea metodelor de obținere a coordonatelor prin măsurători
terestre și a interpretării informațiilor primare (mărimi măsurate). În prezent măsurătorile topografice
sau geodezice sunt efectuate utilizând stații totale, aparatura de pozițion are plin sateliți (GNSS –
Global Navigation Satellite System), Scannere Laser, etc., completate în egala măsură cu software de
specialitate înglobat în aparatura geodezica sau instalate pe echipamente IT. Toate acestea oferă
posibilități multiple de configurare a Sistemului de Coordonate, corecții, conversii și calcule, dar în
același timp și posibilități de interpretare greșită a datelor și funcțiilor programelor, daca nu se cunosc
noțiunile geodezice, semnificația mărimilor măsurate și modul de calcul al programului.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
46
Figura 3.6 . Emblema TopoSys [8].
Sistemul de programe TopoSyS 7 este un software de specialitate destinat prelucrării rețelelor
geodezice 1D, 2D si 3D, compensării observațiilor prin metode statistice, calc ulelor topografice și
transformărilor de coordonate. În general, observațiile în sine trebuie considerate ca fiind independente
de orice sist em de coordonate, iar punctele staționate sau observate sunt (de fapt) puncte materializate
pe suprafața fizică a P ământului.
Observațiile prelucrate au ca finalitate puncte cu coordonate 1D, 2D sau 3D unic determinate
într-un Sistem de Coordonate standard sau definit de utilizator. Pentru poziționarea Sistemului de
Coordonate ales în raport cu suprafața terestră, tr ebuie utilizat un d atum geodezic. Acest set de
informații reprezintă Sistemul de Referință a Coordonatelor (în continuare Sistem de Referință sau
CRS) care este primul aspect ce trebuie precizat la crearea unei lucrări. Parametrii Sistemului de
Referință a Coordonatelor sunt puși la dispoziția utilizatorilor de ANCPI, sau se pot alege parametrii
predefiniți în TopoSys. De asemenea, utilizatorul are posibilitatea creării unor Sisteme de Coordonate
proprii. Prelucrarea observațiilor cu TopoSys nu este condiționată de poziția sau mărimea zonei de
lucru pe suprafața terestra, cu condiția utilizării Sistemului de Referință adecvat.
TopoSys – progra mul de calcule topo -geodezice a devenit un soft de specialitate cu
funcționalitate mărita , care oferă metodele consacrate de calcul si compensare în mediu Windows, la
care se adaugă posibilități de administrare a datelor grafice si alfanumerice mai eficien te, în baze de
date MS -Access.
Administrare de date structurata
– Structura de date Proiect/ Lucrări /Date standard vizibila pe tot timpul prelucrării
– Posibilitatea deschiderii mai multor proiecte si lucrări simultan
– Fereastra grafica separata poziționabilă si dimensionabila
– Funcții de import direct din 7 tipuri de stații totale
– Funcție de descărcare date brute prin portul serial
– Editare date pentru modificări sau introducere manuala
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
47
– Sistem de coordonate N -E sau E -N
– Unități unghiulare Sexagesim ale sau Cente simale
– Distante măsurate de tip înclinate, orizontale, stadimetrice sau GPS
– Reducerea distantelor la orizont, la nivelul marii sau pe
– planul proiecției
– Acceptarea codurilor de puncte date pe teren sau la prelucrare
– Export de date grafice si alfanumerice î n format ASCII, DXF, WMF
Figura 3.7. Interfața TopoSys 7 [8].
Fereastra grafica multifuncționala
– Posibilitate de afișare cu simboluri a direcțiilor si distantelor măsurate , a numărului de punct si
al elipselor de eroare
– Funcții de mărire /micșorare , deplasare, activare coduri, limite, setare parametrii de afișare
– Editarea datelor prin selectare în fereastra grafica
– Afișarea selecției făcute în fereastra proiect
Calcule topografice multiple
– Calculul coordonatelor aproximative cu metode bine-cunoscut e
– Intersecție înainte
– Intersecție înapoi
– Drumuire
– Radiere
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
48
– Afișarea modulelor stațiilor
– Calculul cotelor si diferențelor de nivel din datele de nivelment trigonometric
– Posibilitatea organizării datelor de nivelment pe linii de nivelment
– Transformări de coor donate plane, spațiale
Transcalcul are de coordonate Stereo 70, Gauss -Krüger, UTM, si în sisteme de coordonate geografice,
geocentrice, topocentrice
Figura 3.8 . Afișarea rezultatelor [8].
Compensarea datelor si depistarea erorilor prin metode statistice
– Depistarea erorilor grosolane prin compensarea robustă
– Compensare rețelelor planimetrice sau de nivelment prin Metoda Celor Mai Mici pătrate ca:
1. Rețele libere
2. Rețele constrânse
3. Rețele cu coordonate măsurate
Afișarea datelor
– Generarea si afișarea elipselor de eroare
– Generarea rapoartelor de calcul si compensare, salvarea acestora în ordine cronologica după
fiecare calcul
– Generarea schițelor de rețele cu posibilitatea afișării atributelor măsurătorilor , în fereastra
grafica
– Export de coordonate, cote, măsurători sau date de nivelment în format ASCII
– Export grafica în format DXF sau WMF
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
49
3.3.2 . Încadrarea rețelei de îndesire determinată prin măsurători stelitare în rețeaua
geodezică de sprijin existentă
Se cere transformarea tridimensională cu 7 parametrii folosind puncte comune ale rețelei
geodezice de îndesire din municipiul Timișoara . Se dau următoarele coordonate:
– Coordonatele geocentrice ale punctelor determinate prin măsurători stelitare :
Tabelul 3. 1. Coordonatele geocentrice ale punctelor.
Punctul X Y Z
1000 (B46) 4148833.17823134 1648591.40031773 4540151.24341189
4000 (B62) 4145529.19081718 1666217.60054498 4536788.41285759
3000 (B48) 4151332.12422480 1663041.88948532 4532771.86549957
2000 (B1) 4139633.05200129 1659461.24631593 4544523.49831458
1 4146181.42612558 1659421.46083273 4538660.61363829
2 4145333.55629448 1657021.56005084 4540241.86255057
– Transformarea coordonatelor
1. Se v -a crea un proiect în softul TopoS ys 7.0 și se vor introduce coordonatele
rectangulare ale punctelor dintr -un fișier text (format ASCII) ;
Fig. 3. 9. Crearea proiectului .
2. Transformarea coordonatelor rectangulare ale punctelor, în sistemul de proiecție
Stereografică 1970, în coordonate elipsoidale pe elipsoidul Krasovski;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
50
Fig.3. 10. Transformarea coordonatelor rectangulare ale punctelor .
Fig.3. 11. Coordonatele elipsoidale ale punctelor .
3. Transformarea coordonatelor elipsoidale ale punctelor , în coordonate geocentrice pe
elipsoidul Krasovski ;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
51
Fig.3.12 . Transformarea coordonatelor elipsoidale ale punctelor .
Fig.3. 13. Coordonate geocentrice ale punctelor .
4. Transformare coordonatelor punctelor noi determinate numai din măsurători GPS se v -a
realiza acum pe baza celor 7 parametrii HELMERT;
Se vor importa punctele comune astfel:
• Sistemul sursă: coordonate geocentrice ale punctelor
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
52
Fig.3. 14. Sistemul sursă – coordonate geocentrice ale punctelor din rețeaua geodezică de îndesire .
• Sistem destinație – Coordonatele geocentrice ale punctelor din rețeaua geodezică de
sprijin
Fig.3. 15. Sistemul destinație – Coordona tele geocentrice ale punctelor .
După introducerea celor două sisteme (sursă și destinație ) se va trece la transformarea
tridimensională cu cei 7 parametrii HELMERT;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
53
Fig.3. 16. Diferențele de coordonate obținute în punctele comune .
În urma acestei transformări spațiale cu puncte comune s-au obținut următoarele:
• Diferențe de coordonate în punctele comune:
NrpdX[m] dY [m] dZ[m]
4000 -0.077 -0.052 -0.008
3000 0.070 0.036 0.073
2000 0.016 -0.020 -0.071
1000 -0.009 0.035 0.006
• Eroarea medie a coordonatelor:
mXmYmZ
0.061 0.043 0.059
• Parametrii de transformare:
X0 = -269.657
Y0 = -981.412
Z0 = 919.293
rX = -0.000158972
rY = 0.000113248
rZ = 0.000102203
k = 0.999974669
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
54
Fig.3. 17. Coordonatele geocentrice pe elipsoidul Krasovski ale punctelor obținute în urma
transformării tridimensionale .
5. Importarea coordonatelor geocentrice pe elipsoidul Krasovski ale punctelor din rețeaua
de îndesire rezultate și transformarea acestora în coordonate elipsoidale;
Fig.3. 18. Importarea coo rdonatelor geocentrice pe elipsoidul Krasovski ale punctelor rezultate în urma
transformării tridimensionale .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
55
Fig.3.19 . Transformarea coordonatelor geocentrice ale punctelor în coordonate elipsoidale .
Fig.3.20 . Coordonatele elipsoidale ale punctelor .
6. Transformare coordonatelor elipsoidale mai sus obținute în coordonate rectangulare
Sistem de Proiecție Stereografic 1970;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
56
Fig. 3 .21. Transformarea coordonatelor elipsoidale ale punctelor în coordonate rectangulare .
Fig. 3.22.Coordonatele rectangulare ale punctelor în sistemul de proiecție Stereografic 1970
Coordonatele rectangulare ale punctelor, în sistemul de proiecție Stereografică 1970:
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
57
Tabelul 3.2 . Coordonatele punctelor în sistemul de proiecții Stereografic1970 .
4000 479532.407190520 206786.989788597 89.001156730
3000 479021.432260239 207358.375953715 88.275606927
2000 477920.783501597 207800.800991643 87.565132404
1000 476892.706608706 204852.543487139 86.990438972
1 479309.815201558 207207.833606602 89.209407463
2 478681.057994678 206853.633262413 87.751412758
Astfel efectuând calculele s -a ajuns la un rezultat satisfăcător , iar analizând softul dat din punct
de vedere al pieței Republicii Moldova, este unul care poate fi folosit și aici, fiindcă transformările se
pot efectua și în sistemul de referință MOLDREFF99 și în sistemul de proiecții TMM.
Figura 3.23 . Sistem de coordonate pentru transformările pe Republica Moldova .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
58
ANALIZA ECONOMICĂ A LUCRĂRII
4.1. Caracteristica lucrării din punct de vedere economic
Existența unui soft de transformare a coordonatelor dintr -un sistem în altul aduce un aport și un
beneficiu atât la munca inginerilor geodezi cât și la dezvoltarea economică în general. Potențialul de
dezvoltare a unei companii din domeniul geodeziei, cadastrului sau în scopuri didactice este mai mare
având la dispoziție softuri de transformare a coordonatelor. Softul de specialitate TOPOSYS este
utilizată pentru prelucrare rețelelor geodezice 1D, 2D si 3D, compensării observațiilor prin metode
statistice, calculelor topografice și în studiul de față transformărilor de coordonate.
În lucrarea dată, softul TopoSys a fost utilizat pentru:
– transformarea coordonatelor preluate din măsurători GNSS din sistem ul rectangular , prin mai
multe etape, la proiecție stereografică.
Un rezultat de succes a procesului de lucru se bazează pe o analiză economică detaliată și de
calitate.
TopoSys 7 este un soft de specialitate geodezic cu funcționalitate mărită, folosind concepția și
procedurile moderne de calcul în scopul rezolvării referinței geodezice a observațiilor efectuate cu
stațiile totale sau prin tehnologia GNSS. TopoSys înglobează toate funcționalitățile necesare definirii
și utilizării Sistemelor de Referință a Coordonatelor conform standardelor internaționale , având un
număr mare de Sisteme de Coordonate definite pe datum -uri geodezice locale sau globale. Metodele
interne de filtrare a erorilor și compensarea datelor prin ”Metoda Celor mai Mici Pătrate ”, sun t
rezultatul cercetărilor științifice în domeniu, testate pe nenumărate măsurători topografice și geodezice,
atât pe rețele geodezice locale, cât și pe rețele GNSS naționale .
Scopul acestei lucrări este de a ușura lucrul inginerilor topo -geodezi în munca l or de măsurători
GNSS sau clasice, atât și pentru a avea o precizie mai mare în urma transformărilor de coordonate,
determinate în teren.
4.1.1. Analiza SWOT a procesului
SWOT este un acronim pentru punctele tari, punctele slabe, oportunități, și amenințări.
Punctele tari(S), și punctele slabe(W), sunt factori interni ca măsuri de control. La fel prin definiție,
Oportunități(O) și amenințări(T) sunt factori externi asupra cărora în esență nu au nici un control.
Analiza SWOT este instrumentul cel ma i renumit pentru verificarea și cercetarea poziției strategice de
ansamblu a afacerii și a mediului său.
Există două moduri prin care poate fi utilizată o analiză SWOT. În scopuri personale sau
profesionale. În scop personal poate fi utilizată pentru a mon itoriza cariera unei persoane notând
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
59
competențele și problemele pe care aceasta le are. În context profesional analiza SWOT poate fi
utilizată pentru a măsura profitabilitatea unui proiect sau a unei afaceri.
Tabelul 4.1 Analiza SWOT .
Puncte tari Puncte sl abe
1. Date veridice în timp real
2. Luarea unei decizii rapide pe teren sau
în oficiu
3. Obținerea unor coordonate precise într –
un timp destul de rapid
4. Aplicația ușurează munca inginerilor
geodezi
1. Hardware relativ performant
2. Nevoia de resurse umane pentru
dezvoltarea softului și operarea lui
3. Actualizarea softului permanentă
conform necesități lor pieții
Oportunități Amenințări
1. Apariția unor noi tehnologii
(transformarea coordonatelor direct în
teren, folosirea aplicației pentru
Republica Moldova)
2. Dezvoltarea profesională a inginerilor
(cunoaștere noilor softuri și tehnologii)
3. Lucrări topo -geodezice rapide
(actualizări a rețelelor geodezice) 1. O gamă largă de softuri asem ănătoare pe
piață (Leica GeoOffi ce, TransDatRO)
2. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei și
apariția a altor metode mai performante
4.1.2 . Descrierea concurenților indirecți al lucrării
Concurența este un mod de manifestare a economiei pe piață, în care pentru un bun omogen și
substitutele sale, existența unui singur producător devine imposibilă. Problema concurentei reprezintă
interes pentru toți actorii pieței: producători , consumatori, intermediari. Fiecare firma este preocupata
sa fie cat mai competitiva , iar câștigul net sa fie mai bu n.
Cei care conduc o afacere sau cei care încep de pe cont propriu, ar trebui să știe care sunt
concurenții lor indirecți.
Concurenții indirecți pot fi clasificați ca:
1)Concurența formală – are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac ace eași
nevoie în moduri diferite .
2)Concurența generică – care se întâlnește la nivelul întregii piețe, firmele disputântu -și de fapt
venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligați să își pună în ordine nevoile.
Diferite companii care operează în domeniul geodeziei pot fi în concurență între ele.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
60
În lucrarea dată concurenții indirecți pot fi:
– Softul TransDatRO creat de OCPI;
– Softul LeicaGeoOf fice de la compania Leica;
– Softul Tr imbleGeomatics Office de la compania Trimble.
4.1.3 . Consumatorii
Consumatorul este cel care consuma bunurile și serviciile produse, consumatorii joacă un rol
vital în sistemul economic al unei națiuni.
Fără cererea consumatorilor , producătorilor le -ar lipsi una dintre principalele motivații de a
produce: de a vinde consumatorilor. De asemenea, consumatorul face parte din lanțul de distribuție.
Criteriile de alegere a bunurilor sunt:
1. Venitul consumatorului (dacă venitul crește atunci și cererea pentru bunuri va fi mai mare)
2. Nevoile consumatorului (cu cât nevoile sunt mai mari cu atât cererea pentru bunuri va fi mai mare)
3. Gusturile si preferințele
4. Tradiție si tendințele modei
5. Mărci comerciale si embleme (cu cât marca la bunuri este mai renumită cu atât cererea pentru bunuri va
fi mai mare)
6. Calitate (dacă calitatea este foar te bună respectiv atunci și cererea va fi mare.
Consumatorii aplicației ,,TopoSys,, sunt inginerii geodezi în scopuri de producție și
universitățile tehnice în scopuri didactice.
4.2. Norma de timp pentru executarea transformării coordonatelor
Normarea muncii reprezintă o parte componentă a adm inistrării și include determinarea cheltuielilor de
muncă (timp) necesare pentru îndeplinirea lucrărilor (fabricarea unității de producție ) de către salariați
și stabilirea pe această bază a normelor de muncă. Munc a salariaților urmează a fi normată cu norme
științific motivate.
Normarea muncii angajaților se efectuează cu aplicarea următoarelor feluri de norme de muncă:
norma de timp, norma de producție, norma de deservire, norma de administrare și norma de persona l.
Norma de timp – mărimea consumului timpului de muncă, stabilită pentru îndeplinirea unei
unități de muncă de către un salariat sau un grup de salariați cu calificarea respectivă în condiții
tehnico -organizatorice anumite.
În aplicația dată. pentru a fi siguri că coordonatele sunt cu o precizie bună se face o verificare
prin transformare inversă.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
61
Aplicația va expedia un raport final la fiecare etapă de transformare cu lista de coordonate și
toți parametrii aplicați.
Tabelul 4.2. Calculul normei de timp pentru procesul de transformare
a coordonatelor .
Elementul Durata,
minute
Accesarea Softului TopoSys 5
Importarea coordonatelor determinate 5
Parcurgerea etapelor de transformare a
coordonatelor 115
Rezultatul 125
Tabelul 4.3. Stabilirea normei de timp pentru transformare unui set de coordonate .
Procesul de lucru Formula Ore (h)
Timpul de lucru total pentru
transformare ∑T min 125 2.08
Tis (început și sfârșit ) 11,50% T1*11.50% 14.37 0.24
Tonf ( odihnă și necesitați
fiziologice) 5% T1*5% 6.25 0.1
Norma de timp Nt=∑T min+Tis
+Tonf 145.62 2.42
Puncte măsurate 6
Norma de timp pentru
transformarea coordonatelor
unui punct 24.27 0.4
4.3. Descrierea executanților lucrării, capacitățile lor, calificarea, ce cunoștințe trebuie să
aibă
Oficiile cadastrale, inginerii geodezi, instituțiile academice și firmele private se intersectează
din ce in ce mai mult cu măsurătorile GNSS și necesitatea d e transformare a coordonatelor. Aceasta
presupune implicarea în studii ce promovează o gândire analitica, o învățare activă, dar mai ales idei
multidisciplinare, multiculturale si pluraliste.
Pentru a executa o lucrare executanții este necesar să aibă comp etențe tehnice: să posede studii
în domeniul geodeziei, să poată lucra cu receptorul GNSS, să cunoască lucrul cu calculatorul, să
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
62
cunoască softul TopoSys7, să cunoască metodele și etapele de transformare a coordonatelor și să
cunoască legislația.
4.4. Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea
procesului
Prin imobilizări corporale înțelegem active corporale, imobilizări fizice și investiții materiale.
În lucrarea dată sunt reprezentate de : receptorul GNSS și calculatorul.
Prin imobilizări necorporale înțelegem active nemateriale, active necorporale, imobilizări
intangibile, imob ilizări imateriale, investiții nemateriale. În lucrarea dată sunt reprezentate de:
platforma de operare Windows, softul TopoSys.
Tabelul4.4. Calculul cheltuielilor de amortizare .
Imobilizarea corporală
Costul, lei Durata de
exploatare, ani Amortizarea in zi, lei
Calculatorul 10000 5 7.89
Imobilizarea necorporala
Softul TopoSys 10000 1 39,45 (suma/ani/luni/21,125=555,98)
Sistem de
operare
Windows 1000 1
3.94
Total 51.28
4.5. Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii (pentru 1 proces din lucrare)
Tabelul 4.5 . Componența echipei și calculul salariului .
Componenta echipei Numărul
Salariul tarifar Salariul lunar,
lei Salariul in zi,
lei
Conducătorul echipei 0.2 5250 1050 49.7
Inginer geodez cat III 1 4522 4522 214.06
Salariul tarifar de bază 1,2 263.76
1 2 3 4 5
Salariul de baza ajustat
cu coeficientul de
complexitate pe tipuri
de lucru 1,3 342.89
Primă pentru
rezultatele obținute în
producție 50% 171.45
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
63
1 2 3 4 5
Achitarea muncii în
zilele de sărbătoare
nelucrătoare cu
menținerea salariului
mediu lunar (art.111,
Codul muncii) 2,50% 12.86
Rezervă pentru
concedii 7,75% 39.86
Total salariul 567.06
4.6. Calculul tarifului unui proces din lucrare
Tabelul4.6 . Calculul tarifului pentru procesul de transformare a unui set de coor donate.
Articolul de cheltuieli Suma, lei
Consumuri directe
Salariul executanților 567.06
Defalcări în fondul social 23% 10.42
Asigurarea medicală obligatorie 4,5% 25.52
Consumuri indirecte
Amortizarea utilajului 51.28
Total cheltuieli directe + indirecte 774.28
Cheltuieli generale – administrative 40% 309.71
Rentabilitatea 20% 216.79
Costul echipa -zi 1300.78
Costul echipa -ora 162.59
Nt pentru transformarea coordonatelor
unui punct 0.4
Costul pentru transformarea
coordonatelor unui punct 65
TVA 20% 13
Cost total 78
4.7. Calcularea devizului de cheltuieli
Tabelul 4.7 . Devizul de cheltuieli .
Procesele executate unitatea de
măsură volumul,
suprafața Costul
unității, lei Cost de
deviz, lei
Lucrări de teren
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
64
1 2 3 4 5
Determinarea
coordonatelor cu
receptorul GNSS
serviciu 6 200 1200
Lucrări de birou
Transferarea și prelucrarea
datelor
serviciu 6 50 300
Transformarea
coordonatelor coordonate 6 65 390
Total lucrări de birou 690
Total lucrări 1890
TVA, 20% 20 378
TOTAL deviz de cost 2268
4.8.Concluzie
Softul TopoSys7 este ieftin pentru inginerii topo -geodezi care activează în domeniu cu scopul
măsurătorilor GNSS și transformarea coordonatelor din sistemul geodezic în sistem de proiecție.
Licența TopoSys7 constituie 10000 Lei, iar alte softuri din domeniu coastă dublu sau mai mult, astfel
folosirea lui este mai profitabilă fiindcă aduce un venit mai rapid utilizatorul ui, care își recuperează
investițiile într -o perioadă mai scurtă. Aplicația este pentru teritoriul României, dar este posibilă
modificarea parametrilor și astfel poate fi folosită și pentru Republica Moldova.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
65
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1. Introdu cere
Dezvoltarea și modernizarea societății , evoluția omului, au dus la apariția unor noi domenii de
muncă, la dezvoltarea și la perfecționarea măsurătorilor GNSS și prelucrarea lor. Totodată a crescut
volumul și complexitatea mijloacelor de muncă și a tehnologiilor de achiziționare a datelor care
evoluează și se modernizează în fiecare zi.
Odată cu acestea au crescut numărul solicitărilor și factorii de risc, au crescut riscurile de producere a
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Astfel, prevenirea acestor accidente și boli a început să
devină o preocupare importantă a omului.
Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă un ansamblu de activități de ordin social -economic,
organizatoric , tehnic, tehnologic, igienic și profilactic -curativ având ca scop crearea și asigurarea celor
mia bune condiții pentru o muncă înalt productivă, a părarea vieții, sănătății, integrității fizice și fizice a
lucrătorilor.
Lucrări geodezice atât de teren cât și de birou, care să nu fie însoțite de anumiți factori de risc
profesional, nu există. Sarcina fundamentală a activităților de S.S.M. este a reduc e la minimum
probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii lucrătorilor și concomitent crearea confortului în activitatea de
muncă. Condițiile reale de muncă sunt caracterizate, de regulă, de prezența anumitor factori de risc
care prezintă pericol de accidentare sau de îmbolnăvire a lucrătorilor.
Menținerea condițiilor sănătoase și sigure de muncă în birouri impune angajaților respectarea
următoarele cerințe :
– să păstreze ordinea în aria de lucru;
– să recunoască și să anunțe orice potențial pericol;
– să raporteze și să înregistreze accidentele corect, complet și clar, în concordanță cu procedurile
stabilite.;
– să urmeze instrucțiunile de folosire pentru echipamentele și pentru accesoriile din birou;
– să folosească metode aprobate și sigure pentru ridicarea și pentru manevrarea obiectelor grele și
voluminoase;
– să studieze regulamentele și regulile directoare pentru posturile ce implică expunerea la un
monitor al calculatorului.
5.2. Analiza condițiilor de muncă
La efectuarea practicii de diplomă, la Universitatea Politehnica Timișoara, precum și la procesul
de lucru cu aplicația TopoSys7 a fost nevoie în mare parte de lucru în birou. Pentru a menține o postură
confortabilă, neutră a corpului, cu încheieturile aliniate in mod natural, reducând stresul si solicitarea
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
66
mușchilor, tendoanelor si a sistemului scheletic, minimizând riscu l de d ezvoltare a afecțiunilor
mușchilor și scheletului este obligatoriu de o aranjare adecvată a postului de lucru.
Pentru asigurarea unor condiții de activitate biologică normală a organismului și o capacitate de
muncă trebuie evitate eforturile de supra încordare a organismului și de menținut echilibrul termic, adică
echilibrul dintre cantitatea de energie produsă și cantitatea de energie cedată mediului înconjurător.
După cum am menționat, efectuând lucrările de cadastru, o mare parte din lucru se efectu ează în birou.
De aceea , pentru a garanta niște condiții de activitate adecvate, la locul de muncă trebuie sa fie asigurat
microclimatul. Prin microclimat se subînțelege totalitatea elementelor meteorologice [temperatura, °C;
umiditatea relativă, %; viteza mișcării aerului, m/s; presiunea atmosferică, Pa; intensitatea iradierii
calorice ș.a.], caracteristice pentru un anumit loc.
Microclimatul la posturile de lucru este determinat de temperatura și umiditatea aerului, de viteza
curenților de aer și de radiațiile calorice emise în zona de lucru. La posturile de lucru, condițiile
microclimatului trebuie să asigure menținerea echilibrului termic al organismului uman, corespunzător
cu nivelul activității desfășurate . Normarea microclimatului se execută în r aport cu metabolismul
organismului uman.
Un factor important în acest sens este metabolismul care subînțelege ansamblul de procese,
complexe de sinteză și înmagazinare de energie ( asimilație sau anabolism) și de degradare, cu eliberare
de energie ( dezasimilație sau catabolism), pe care le suferă substanțele dintr -un organism viu.
În încăperile dotate cu calculatoare, plottere și altă tehnică utilizată în procesul de lucru putem
întâlni substanțe toxice asfixiante, care afectează mai ales aparatul re spirator, împiedicând intrarea
oxigenului în cantități suficiente în plămâni . Exemple de astfel de substanțe sunt: oxidul de carbon,
praful etc.
În oficiu, unde sunt instalate calculatoarele, microclimatul trebuie să corespundă următoarelor
norme sanitare:
– temperatura aerului în perioada caldă să nu fie mai mare de 23 –25 C0și rece 22 –24 C0;
La temperaturi majore ale aerului vasele sangvine de pe suprafața pielii se dilată și căldura din interiorul
corpului se elimină în mediul înconjurător. La temperaturi r eduse vasele sangvine se contactează și în mediul
ambiant se elimină mai puțină energie.
Umiditatea relativă a aerului la locul de muncă trebuie să conțină 50 – 60 %, pentru a avea o
productivitate maximă. Umiditatea relativă majoră (85 %) înrăutățește eli minarea căldurii prin
evaporare, duce la dereglarea termoreglării în cazul temperaturii majore, multiplică acțiunea
temperaturii asupra organismului uman. La umiditate mare, temperaturile majore omul le sesizează
ca și cum ar fi încă mai mari iar temperatu rile reduse le sesizează ca și mai mici. Umiditatea relativă
scăzută (φ < 18 %) conduce la uscarea mucoasei, ceea ce provoacă dereglarea funcțiilor organelor
respiratorii și a organelor de vedere.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
67
Viteza mișcării aerului în încăperi este un factor conside rabil, care acționează asupra stării
termice a angajaților. La temperaturile aerului mai mari de 40 °C mișcarea aerului are acțiuni
negative asupra organismului uman. La temperaturi joase mișcarea aerului cu o viteză mai mare de
1,5 m/s este foarte pericul oasă deoarece poat e duce la suprarăcirea locală.
Iluminatul trebuie furnizat astfel încât sa se evite strălucirea ți solicitarea vizuală.
Tabelul 5.1 . Factorii condițiilor de activitate.
Nr.
ord. Analiza condițiilor de
muncă Aprecierea condițiilor de muncă
Standarde Vizuală Instrumentală Proiect
1 Factorii sanitaro -igienici perioadă caldă
1.1 Microclimatul
(GOST 12.1.005 -88)
Temperatura șC, 20 21 23-25 STAS 12.1.005 -88
Umiditatea relativă a
aerului,% 50 65 30-70 STAS 12.1.005 -88
Viteza mișcării aerului
m/s 0,1 0,1 0,1-
0,3m/s STAS 12.1.005 -88
1.2 Iluminatul
NMC.04.02.2005
Natural lateral c.i.n % +
Artificial local, lx +
1.3 Ventilație
(GOST 12.4.021 -88)
Aerația naturală, kdv +
Artificială afluientă, kdv +
2 Factorii periculoși și
nocivi de producere
2.1 Electrici
(GOST 12.1.019 -79)
-tensiunea , V 220/380 V 220/380 V 220/3680 STAS 12.1.019 -79
-frecvența ,Hz 50Hz 50Hz 50 Hz STAS 12.1.012 -90
2.2 Mecanici
-vibrație , Hz(mm/sec, dB) + 90 Hz 93Hz NRS 3041 -84
-zgomotul ,dB + 49 dB 50 dB NS 2.2.4/2.1.8
-radiația , mR/h 0,3 0,3
3 Posibilitatea izbucnirii
incendiului sau a
exploziei
Surse de aprindere Scurt
circuit Scurt
circuit
În urma acestei analize, și odată cu respectarea lor angajatul nu va fi supus schimbărilor fizice
întrucât acești factori vor contribui benefic la protejarea organismului la locul de muncă.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
68
5.3. Măsuri privind sa nitaria industrială.
Condițiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă și factorii med iului
extern, ce -l înconjoară pe lucrător în sfera de producție. În timpul activității de muncă a omului are loc
interacțiunea mediului de producție și a organismului. Omul transformă, acomodează mediul de
producție la necesitățile sale, iar mediul de prod ucție acționează într -un mod sau altul asupra
lucrătorilor.
Factori care creează condițiile de muncă al inginerului topo -geodez sunt: temperatura aerului,
umiditatea, iluminatul natural și cel artificial, zgomotul calculatorului, curentul electric,
microorganismele (plantele), emanării de radiație , praful, posibilitatea izbucnirii incendiului, tipul de
ventilație .
Praful la locul de muncă. Gradul de influență a prafului asupra organismului uman depinde de
proprietățile lui fizico -chimice, toxicitate, dispersare și concentrație. După proveniență :
Praful organic (de origine vegetală și animală) – praful de lemn hârtie, lână, textile etc.
Praful neorganic (mineral) – prafuri metalice, praful de ciment, ipsos, azbest etc.
După gradul de dispersare:
1. praf vizibil – dimensiunile particulelor mai mari de 10μm .
2. praf invizibil – dimensiunile particulelor mai mici de 10μm.
Conform nocivității sunt:
1. inerte (funinginea, praful de zahăr etc.) care constau din substanțe fără acțiune toxică asupra
organismului uman.
2. agresive (praful de plumb, arseniu etc .) care posedă proprietăți toxice.
Unul din cele mai însemnate elemente de acomodare a muncii față de om este aranjarea
spațiului locului de muncă. Este necesar de prevăzut:
– alegerea poziției raționale de lucru ( stând , șezând , șezînd – stînd);
– amplasarea rațională a panourilor indicatoare și a organelor de dirijare;
– asigurarea câmpului de vedere optim al elementelor locului de muncă (calculator);
– spațiul suficient pentru picioare indiferent de poza de lucru;
– spațiu pentru odihnă.
Iluminatul natural . Încăperile cu o prezentă permanentă de oameni trebuie sa dispună, ca o
regulă, iluminatul natural. Iluminatul natural se împarte în lateral, de sus și de sus -lateral (combinat).
Stabilit prin calcule mărimea locurilor pe unde pătrunde lumina se permite a fi modificată între +5%
și -10%. Neuniformitatea iluminatului natural în oficii nu trebuie să depășească 3:1.
Iluminatul artificial . Lumina artificială trebuie să fie în toate încăperile pentru muncă și
trecere persoanelor. Pentru iluminatul încăperilor, de regulă trebuie s ă includă lămpi cu descărcare de
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
69
gaze cu presiune înaltă și joasă (fluorescente, halogen, xenon). În cazul în care nu este posibil de
instalat așa tipuri de lămpi din cauză tehnică sau economică se permite de utilizat pentru iluminat
lămpi cu incandescență .
Zgomotul. Are o acțiune negativă asupra sistemului nervos central provocând insomnia,
oboseala fapt care duce la micșorarea productivității și capacității muncii, crește numărul de
îmbolnăviri și invaliditate. Boala principală care se dezvoltă la persoan ele expuse influenței
îndelungate și nefavorabile a zgomotului este hipoacuzia cronică, simptomele fiind : dureri de cap,
amețeală, zgomotul în urechi, slăbirea memoriei, slăbiciune generală, reducere auzului, care poate
duce la tremurarea degetelor, insta bilitatea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, dereglarea funcțiilor
stomacului și ale proceselor de metabolism. Limitele maximale admisibile pentru zgomot sunt: -70
dB în secretariate și în centre de calcul și 50 – 60 dB în servicii financiar -contabil e și în celelalte
birouri cu lucrări repetative care necesită o anumită concentrare.
5.4. Măsuri privind tehnica securității
În lucrul de birou la procesul de transformare a coordonatelor putem avea probleme dacă
folosim calculatorul într -un mod incorect. Monitorul este o sursă de radiații de unde electromagnetice
provenite de la tubul catodic, iar cele mai periculoase sunt radiațiile cu frecvență extrem de joasă.
Celulele expuse îndelung la acest tip de radiații suferă disfuncții și în plus pot apărea dereglări de
metabolism.
Pe parcursul unei zile de lucru, lucrătorul oficiului cadastral trebuie să respecte anumite norme
elementare, ce țin de tehnica securității, pentru c a sa fie garantată o siguranță atât personală cât și a
colegilor de lucru. Există niște cerințe de securitate la început de lucru:
– înainte de a începe lucrul, angajatul este obligat să pregătească locul de muncă;
– priza de conectare, fișa de curent trebuie să se afle în loc accesibil pentru întreruperea imediată a
calculatorului de la sursă.
Cerințele securității în timpul lucrului:
– se interzice așezarea în spatele monitorului în funcțiune , toate undele electromagnetice sunt îndreptate
în partea din spate a monitorului;
– dacă calculatorul de lucru este defectat, imediat se deconectează de la sursa de curent și se cheamă
specialistul. Nu se repetă conectarea aparatului;
– la timpul lucrului este necesar de a stabili o întrerupere (peste 2 ore d e lucru la birou in fața
calculatorului se recomandă o pauză de 15 minute);
– în timpul întreruperilor reglementate cu scopul scăderii tensiunii sistemului nervos, micșorarea
oboselii ochilor ( exerciții elementare pentru ochi – pur și simplu se clipește, se freacă ochii un minut, apoi un
minut se lasă odihniți, exercițiul se repetă);
Cerințele securității la sfârșit de lucru:
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
70
– la sfârșitul lucrului se deconectează aparatajul și fișa de curent de la sursă.
Radiații electromagnetice. Expunerea pe o perioadă lungă de timp la radiații (calculatorul)
duce la o serie de simptome: oboseală, incapacitatea de concentrare, dureri de cap, probleme
psihologice, anxietate și depresie, insomnia, lapsusuri de memorie, amețeală , incapacitatea de a
respira cum trebuie, greață .
Un alt compartiment foarte important privind tehnica securității este electrosecuritatea.
Pericolul electrocutării la exploatarea instalațiilor electrice este determinat de faptul, că pârțile
conductoare sau corpurile mașinilor ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolație nu
emit semnale care ar preîntâmpina omul despre pericol. Reacția omului la curentul electric apare doar
după trecerea lui prin corpul uman.
Valoarea curentului ce se scurge prin corpul omu lui este factorul principal de care depinde
rezultatul electrocutării: cu cât este mai mare curentul, cu atât este mai periculoasă acțiunea lui.
Curenții cu valoarea de 50 -80 mA sunt numiți curenți de fibrilație , deoarece la scurgerea lor prin corp
încep să lucreze haotic inima și plămânii și poate avea loc oprirea activității lor. Curentul cu valoarea
mai mare de 100 mA este considerat curent mortal.
Cunoscând pericolul acțiunii curentului electric asupra organismului uman, în activitatea de
producție sunt utilizare un șir de măsuri și mijloace de protecție cu caracter organizatoric și tehnic.
Acordarea primului ajutor în cazul electrocutării. Instalațiile electrice reprezintă un ele dintre
importantele surse de pericol cu care omul se întâlnește în fiece zi, de aceea este necesar și vital de a fi
în stare să acorzi primul ajutor în caz de electrocutare. Primul ajutor constă din două etape: eliberarea
accidentului de sub influența curentului electric și acordarea ajutorului medical.
Eliberarea accidentatului de sub influența curentului poate fi efectuată prin câteva procedee.
Cel mai simplu și sigur procedeu este deconectarea sectorului de rețea sau a instalației electrice
defectate cu ajutorul întrerupătorului. Daca acest lucru nu poate fi efectuat rapid, atunci la tensiuni
până la 1000 V se poate tăia conductorul cu un topor cu miner din lemn uscat, accidentatul poate fi
tras de haina uscată și desprinsă de corp, evitând atingerea obiectelor metalice înconjurătoare și a
părților neacoperite ale corpului.
Principalele măsuri organizatorice sunt:
– îngrădirea părților conductoare sau amplasarea acestora la înălțimi inaccesibile;
– folosirea tensiunilor reduse (42,36,24,12V);
– folosirea sistemelor de blocare, de semnalizare, a placardelor avertizoare;
– folosirea mijloacelor individuale de protecție .
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
71
5.5. Măsuri de protecție contra incendiilor
Incendiul este arderea necontrolată, care se dezvoltă în timp și spațiu , provoacă pagub e
materiale și prezintă pericol pentru oameni. Surse ale incendiului în birou sunt:
– materiale ușor inflamabile (hârtie) ;
– prize electrice și echipament electric (calculatorul, aparate de aer condiționat, imprimate );
– concentrația ridicată a oxigenului;
– prăbușirea părților clădirilor, agregatelor, instalațiilor , explozia conductelor și aparatelor etc.
Protecția împotriva incendiilor se realizează prin îndeplinirea cerințelor esențiale de securitate
la incendiu . Aceste cerințe se asigură prin măsuri și reguli specifice privind amplasarea, proiectarea,
execuția și exploatarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor, precum privind performanțele și
nivelurile de performanță în condiții de incendiu ale structurilor de construcții, produselor pentru
construcții, instalațiilor aferente construcțiilor și ale instalațiilor de protecție la incendiu. Instituțiile,
agenții economici, care execute lucrări de construcții la clădiri civile sau industriale indiferent de
formă, de stat sau private, nave maritime s au chiar terestre, conducătorii de instituții și proprietarii sunt
responsabili pentru a menține instalațiile si clădirile lor, în conformitate cu reglementările tehnice și
legislația în vigoare stabilite de către autoritatea competentă.
Problemele princip ale ale activității de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor
orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spațiu a posibilelor incendii si
crearea condițiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor mater iale în caz de incendiu;
asigurarea condițiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunțării rapide a serviciului de
combatere a incendiilor si lichidării cu succes , toți angajații vor trece un curs de instruire speciala
privind protecția împotri va incendiilor, iar toate subdiviziunile întreprinderii vor fi asigurate cu
mijloace de propagandă si agitație cu privire la combaterea incendiilor;
Pentru efectuarea acestei lucrări a fost nevoie doar de lucru în birou, și pentru aceasta este bine
de a cu noaște măsurile împotriva izbucnirii unui incendiu.
a) Măsurile de prevenire a incendiilor prevede aspect precum:
b) a)Dispoziții de securitate pentru a preveni creșterea incendiilor și incendierea;
c) b)Interzicerea fumatului;
d) c)Poziționarea surselor de căldură pentru a preveni contactul cu materialele combustibile;
e) d)Sisteme de lucru pentru prevenirea acumulării de gunoi sau hârtie ușor de ignifugat;
f) e)Evaluarea și controlul riscurilor la achiziționarea de articole și substanțe pentru a evita
introducerea de per icole de incendiu, acolo unde este posibil;
g) f)Evaluarea și controlul riscului pentru utilizarea articolelor și substanțelor care prezintă riscuri de
incendiu pentru a evita riscul de incendiu;
h) g)Programe de întreținere pentru instalații si aparate electric e;
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
72
i) h)Controlul temperaturii care evită necesitatea încălzitoarelor sau răcitoarelor portabile;
j) i)Proiectarea sau poziționarea încălzitoarelor, a mașinilor sau a echipamentelor de birou astfel încât
ventilatoarele să nu poată fi obstrucționate;
k) j)Curățarea corespunzătoare a zonelor de lucru;
l) k)Soluții tehnice speciale, cum ar fi imposibilitatea de a începe sau de a lua un incendiu prin
controlul prezenței oxigenului, a combustibilului sau a energiei. Aceste trei componente, așa -numitul
"triunghi de incendiu" , sunt cele trei premise pentru foc.
Dar cu toate acestea la descoperirea unui incendiu orice persoană are următoarele obligații:
1. Anunțarea imediată a incendiului
2. Încercarea de stingere a focului, dacă nu este prea riscant, (nu se va utiliza mai mult de un stingător,
dacă focul nu sa stins trebuie de evacuat imediat zona)
3. Anunțarea telefonică a pompierilor
4. Părăsirea imediată a încăperii
Pe întregul traseu de evacuare din spațiile și construcțiile pentru birouri se interzic:
a) montarea de oglinzi, perdele, praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm sau alte elemente care pot crea
confuzie în perceperea traseului de evacuare;
b) amplasarea de dozatoare pentru sucuri/cafea, amenajarea de boxe sau depozitarea de materiale pe holuri,
în casele scărilor, sub rampele scărilor;
c) amenajarea unor locuri de muncă sau activități , inclusiv a celor cu caracter de amenajare temporară de
tipul expoziție /prezentare a unor produse promoționale , care reduc gabaritul acestora și care nu sunt prevăzute în
proiect;
d) aplicarea de decorațiuni realizate din materiale combustibile.
Se interzic desființarea șuilor prevăzute prin proiect la casele scărilor, de pe coridoare, holuri,
vestibuluri și blocarea în poziție deschisă a ușilor prevăzute cu mecanisme de autoî nchidere.
Se interzice fumatul în spațiile de colectare a ambalajelor și deșeurilor combustibile
Toate instalațiile /conductele prin care circulă substanțe lichide sau gaze se marchează prin
culori specifice de identificare a naturii substanței , respectiv a pericolului acesteia, prevăzute de
normele tehnice specifice
Se interzice utilizarea focului deschis și a mijloacelor de iluminat cu flacără deschisă în spațiile
și construcțiile pentru birouri, în podurile, spațiile pentru arhivare și spațiile de depozit are ale acestora
ori în alte locuri cu risc de incendiu.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
73
CONCLUZIE
Metodele de transformare folosite și aplicate în geodezie se schimbă, se aplică altele, mai
efective, mai noi care necesită mai puțin timp și cu ajutorul lor se ating rezultate mai bune. Un soft bun
contribuie la rezolvarea multor probleme, care apar atât în timpul măsurătorilor cât și după la procesul
de compensare și transformare a măsurătorilor stelitare .
Măsurătorile stelitare sunt acum ca niciodată cele mai actuale în domeniul geodeziei, ușurând
munca inginerilor geodezi în procesul de determinare a coordonatelor. Softul TopoSys studiat în
lucrare poate spori munca inginerului , dându -i posibilitatea de a transforma coordonatele dintr -un
sistem în altul foarte rapid. Licența softului este ieftină comparativ cu alte softuri existente pe piață
(Leica GeoOffice), luând în considerarea dorința aderării a Republicii Moldova la Uniunea E uropeană,
unde legile ce țin de drepturile de autor și licența softurilor folosite este strictă, achiziționarea acestui
soft este utilă și necesară .
Inginerii geodezi trebuie evaluați sistematic privind nivelul de cunoaștere a proceselor de lucru,
noilor m etode și tehnologii până și la compartimentul securitatea la locul de muncă. Acest lucru v -a
spori profesionalismul și competența celor care activează în domeniu, astfel se v -a avansa și în nivelul
de prestare a serviciilor. La efectuarea lucrării de trans formare a coordonatelor cu ajutorul softului
TopoSys 7, au fost parcurse toate etapele necesare, demonstrând profesionalism și competență în
domeniu. În procesul de măsurare și transformare a coordonatelor nu s -au comis erori, iar produsul
final a fost rea lizat conform cerințelor și etapelor întocmite.
TopoSys 7 este un soft de specialitate geodezic cu funcționalitate mărită, folosind concepții și
procedurile moderne de calcul în scopul rezolvării referinței geodezice a observațiilor efectuate cu
stațiile totale sau prin tehnologia GNSS. TopoSys înglobează toate funcționalitățile necesare definirii
și utilizării Sistemelor de Referință a Coordonatelor conform standardelor internaționale , având un
număr mare de Sisteme de Coordonate definite pe datum -uri ge odezice locale sau globale. Metodele
interne de filtrare a erorilor și compensarea datelor prin Metoda Celor mai Mici Pătrate, sunt rezultatul
cercetărilor științifice în domeniu, testate pe nenumărate măsurători topografice și geodezice, atât pe
rețele geodezice locale, cât și pe rețele GNSS naționale . Softul TopoSys7 include sistemul de referință
MOLDREF99 și proiecția TMM astfel poate fi folosit pentru transformări de coordonate determinate
prin măsurători stelitare (GNSS) pe teritoriul Republicii Moldov a.
Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 584.2 –13 ME Coala
74
BIBLIOGRAFIE
1. BREBU F.M., Cartografie -concepte, Editura Politehnica, 2016, Timișoara
2. GRECEA C., MUȘAT C., STURZA M., H ERBAN S., DAVID V.,B ĂLA A., Complemente
de Măsurători Terestre Vol. 1 -2-3, Editura Politehnica, Timișoara , 2009
3. MOROȘANU B., Deformații liniare relative în sistemele de proiecție Stereografic 1970,
Gauss -Krüger, UTM și comparații între acestea , 2007
4. BOFU C., C HIRIRLĂ C., Sisteme informaționale geografice. Cartografierea și editarea
hărților , Editura Tehno Press ,Iași, 2007
5. MUNTEANU C., Cartografie matematică , Editura MatrixR om, București , 2003
6. http://www.geo -spatial.org/articole/deformatii -liniare -in-sistemele -proiectie
7. http://www.rompos.ro
8. http://www.geotop.ro
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Geodezie
10. http://www.geo -spatial.org/articole/transformarea -coord onatelor -intre-sistemele -de-
coordonate -etrs89 -i-stereografic -1970 -sau-stereografic -1930 -cu-altitudini -in-sistemul -marea –
neagra -1975
11. OLARU , E., P OPOV , T. Protecția mediului ambiant. Ciclu de prelegeri, 2000, nr.31 pentru
FUA, nr. 813 pentru alte facultății .
12. OLARU , E. Securitatea și sănătatea în muncă. Ciclu de prelegeri. 2012.
13. CĂTANĂ V., MORARI N., VLASENCO A. Automatizarea transformărilor de coordonate .
Conferința Tehnico -Științifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților . U.T.M,
decembrie 2016, Chișinău. (la tipografie).
14. VLASENCO A. Cartografie matematică, aplicații ; UTM, Chișinău, 2006.
15. VLASENCO A., CHIRIAC V. Cartografie matematică, curs universitar , 256 pag. (16,0 ct.),
UTM, 2012., ISBN 978 -9975 -45-206-9.
16. V. C HIRIAC , Geodezie cu sateliți, curs universitar . Chișinău, 2013
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Șef de departament: I.C.G., conf. ,univ. ,dr., [623319] (ID: 623319)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.