Șef catedră, Prof. Dr. Cor iolan Ulmeanu LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific, Indrum ător științific, Prof. Univ. Dr. Cor iolan Ulmeanu Asist…. [610815]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
,,CAROL DAVILA”, BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Catedra de Pediatrie
Șef catedră, Prof. Dr. Cor iolan Ulmeanu

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific, Indrum ător științific,
Prof. Univ. Dr. Cor iolan Ulmeanu Asist. Univ. Dr. Simona Stanca
Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
,,CAROL DAVILA”, BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Epidemiologia intoxicațiilor acute la copii

Coordonator științific, Îndrumător științific,
Prof. Univ. Dr. Coriolan Ulmeanu Asist. Univ. Dr. Simona Stanca

Absolvent: [anonimizat]

2018

1
CUPRINS

 INTRODUCERE
 PARTE GENERALĂ
CAPITOLUL 1. Clasificarea toxicelor 5
CAPITOLUL 2. Diagnosticul intoxicaț iilor 8
CAPITOLUL 3. Particularitați ale intoxicaț iilor acute la copii 14
CAPITO LUL 4. Epidemiologia intoxicaț iilor 19
 PARTE PERSONALĂ
CAPITOLUL 5. Introducere 29
CAPITOLUL 6. Material și metodă 30
CAPITOLUL 7. Rezultate 33
CAPITOLUL 8. Discuții 60
 CONCLUZII 64
 BIBLIOGRAFI E 68

2

INTRODUCERE

„Organizația Mondia lă a Sănătății” (O.M.S.) reprezintă o agenție internațională înființată
în anul 1948, cu sediul general la Geneva. Scopul acesteia constă în a urmă ri, coordona și
menține starea de sănătate p ublică la nivel internațional. Această organizație a definit sănătatea
ca reprezentând absența bolii sau infirmității, la care se adaugă o stare completă de bine din
punct de vedere fizic, mental și social.
Intoxicaț iile acute la copii sunt încă o problemă publică de sănătate importantă ș i
reprezin tă o cauză frecventă de prezentare în unită țile de primiri urgenț e. Supravegherea
epidemiologică , specifică pentru fiecare ț ară, e necesară pentru a determina caracteristicile ș i
magnitudinea problem ei, în funcț ie de care pot fi luate mă suri preventive [1,2] .
Intoxicaț ia are loc atunci cand celulele sunt vă tămate sau distruse prin inhalarea, ingestia ,
injectarea sau absorb ția unei substanțe toxice [3].
În ultimii ani se constată la nivel mo ndial o creștere a frecvenței intoxicațiilor acute la
copii, determinate în principal de medicamente și substanțe toxice de uz casnic, dar și de alcool
și droguri. Pe lângă faptul că a crescut numărul total de intoxicații la copii, și gravitatea lor a
crescut; unul dintre elementele care susține acest lucru este reprezentat de frecvența în creștere a
comelor toxice. Etiologia toxică reprezintă cauza principală a comei la copii. În ciuda faptului că
prevalența comei toxice la copii, raportat la totalitatea u rgențelor nu este foarte mare, rămâne una
dintre cele mai importante situații amenințătoare de viață din patologia pediatrică.
Intoxicațiile accidentale sun t înca o cauza semnificativă a î mbolnăvirilor la copii în țarile
în curs de de zvoltare. Medicamente le si agenț ii coroz ivi sunt cei mai frecventi agenț i etiologici.
S-a constatat, în urma unui sondaj î n 16 ță ri cu nivel socio -economic redus sau m are, că
intoxicaț ia este a patra cauză a mortalită ții la tineri, dupa accidentele rutiere, incendii și î necuri
[4].

3
Cauzele intoxicaț iilor, cele mai comune, în țările cu un nivel de trai scă zut sau mediu
sunt: combustibilii precum parafina si kerosenul, produsele farmaceutice si agenții de curătare.
Pe când în țările cu un nivel de trai r idicat, cauzele otră virii includ : medicamente, produse de
curățenie casnică (exemplu: clor), pesticide, plante otră vitoare, mușcă turi de insect e sau animale
[4].
Factorii care determină gravitatea și consecințele otră virii sunt: natura, cantitatea , formula
și modalitatea de expunere la tox ic, coexpunerea la alte substanț e toxice , modul de hrănire al
copilului sau vâ rsta și problemele de sănă tate preexistente [4].
Mortalitatea cauzată de intoxicaț ii este o problemă semnificativă, î nsă nu sunt disponibile
date g lobale, iar datele regionale nu sun t comparabile din cauza diferenț elor privind accesul la
servicii medicale și criterii de internare in spitale [4].
Intoxicaț iile mortale și cele nefatale sunt puternic asociat e cu statutul socio -economic
scăzut , în cazul ț ărilor studiate. Prevalența și tipurile de intoxicaț ie variază în diferite pă rți ale
lumii în funcț ie de dezvoltarea industrial ă, activita tea agricolă , practic i culturale în legatură cu
supravegherea copiilor , ereditatea ș i obiceiurile locale [4].
Intoxicaț iile mortale sunt mai des înt âlnite la copii cu vârsta sub 1 an și în râ ndul copiilor
adolescenț i în țările c u un nivel de trai mediu sau scă zut. Copii i, datorită curiozită ții, explorează
întreaga lume înconjură toare cu toate simțurile, inclusiv gustul, ajungâ nd să ingere diferite
substanț e toxice, fără a fi conștienți de consecin țe [4].
Adolescenț ii recurg la această faptă, în ce le mai multe d intre cazuri, din cauza
problemelor î ntâmpinate în relațiile cu părinț ii, urmat e de dificultăți cu prietenii, școala și
izolarea socială . [5]
Există dovezi care atestă faptul că există un număr mult mai mare al adole scenților care
recurg la astfel de gesturi , decât cifrele î nregistrate la unitățile spitalicești [5].
Frecvenț a de repetare a comportamentu lui d e automutilare , a fost inâ lnită la tineri i care au
fost externați de că tre “Departamentul de accidente și urgențe” fă ră o evaluare psihiatrică . Printre
aceia care au raportat episoade anterioare de automutilare /intoxicaț ie, în cele mai multe cazuri nu
au primit atenție medicală [5].

4
Intoxicaț ia poate avea consecințe psihologice ș i fiziologice pe term en lung ș i poate
determina consecinț e majore pentru societate [7], de aceea o evaluare psihiatrică ar trebu i să fie
efectuată pentru toat e cazurile care ajung î n spital [5].
Studiile , atât din ță rile cu nivel de trai scăzut, cât și ridicat, arată că intoxicaț iile și
managementul acestora sunt costisitoare. De exemplu , un studiu care a avut lo c in Afric a de Sud,
a estimat că totalul costurilor de spitalizare directe, cauzate de intoxicaț ia cu parafină se ridică la
cel puțin 1,4 milioane de dolari pe an [4].
Am ales această temă pentru susținerea lucrării de licență fiind motivată de cauza
semnifi cativă a îmbolnă virilor în rândul minorilor, considerâ nd ca e necesară o atenț ie deosebită
și găsirea unor soluții eficiente ș i practice pentru cazurile de otravire ce afect ează copi ii, încă
într-un numar mare , uneori cu consecinț e fatale . În viziunea mea, copiii reprezintă reflexia
adulților în viitor, oamenii ce vor avea grijă de mediul și societatea în care trăim.
De asemenea, consider că analiza statistică a datelor clinice trebuie făcută periodic,
pentru a cunoaște etiologiile cele mai frecvente, pent ru fiecare arie geografică în parte, evoluțiile
dificile și mortalitatea specifică pentru fiecare tip de etiologie. Intoxicaț iile diagnosticate la copil
și adolescent au numeroase particularități care trebuie descoperite prin studii și corelații
statistice .

5
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL 1
Clasificarea toxicelor
Există mai multe moda lități de clasificare a substanț elor toxice.
I. Clasificarea dupa domeniul d e utilizare a substanț elor:
a. Toxice industriale
i. Solvenț i organici
ii. Combu stibili
iii. Reactivi chimici
b. Toxice utilizate î n gospodă rii
i. Insecticide organofosforice
ii. Pesticide organoclorurate
iii. Raticide
iv. Produse pentru curăț at motoare / baterii
v. Sodă caustică
c. Medicamente
d. Produse chimice de uz casnic
i. Produse cosmetice
ii. Produse alimentare – acid acetic / ciuperci / plante toxice
iii. Produse de curăț at – detergent
e. Gaze – monoxidul de carbon
f. Gaze toxice de luptă – sarin

II. Clasificarea dup ă tropism / toxicitate selectivă
a. Neurotoxice – psihotrope / sedative / organofosforice / monoxidul de carbon /
alcoolul etilic / alcoolul metilic / hidrazida
b. Cardiotoxice – glicozide cardiace / ADTC /
c. Hepatotoxice – paracetamol / ciuperci /

6
d. Nefrotoxice – etilenglicol
e. Hemotoxice – nitritii
f. Tract digestiv – corozive

III. Clasificarea dup ă starea de agregare
a. Gazoase
b. Lichide
c. Solide
IV. După origine
i. naturale : a.minerale
b.vegetale
c.animale
ii. sintetice : a.substanț e organice
b.substanț e anorganice
V. După proveniență
a.mediul inconjură tor – casnic, industrial, agrar
b.alimen te – ciuperci otr ăvitoare, aditivi alimentari
VI. Din punct de vedere patogenic
a. toxice cu acțiune locală – produc modificări la nivelul porț ii de intrare : acizi, baze
caustic
b.toxice postrezorbț ie – sindroame respiratorii, cardio -vascula re, digestive, hepato –
renale
c.toxice funcționale – determină tulbură ri metabolice sau enzimatice cu moartea rapidă a
victimei (fara leziuni morfologice sau cu leziuni minore)

7
VII. După locul de acț iune
a.efecte pe SNC – psihotrope, alcaloiz i (morfin ă, stricnin ă), etanolul
b.efecte hematice – monoxide de carbon, ac id cianhidric, cianuri, substanț e
methemoglobinizante
c.efecte p arenchimantoase – mercurul si să rurile sal e, plumbul, arsenicul și derivații să i
VIII. După caracterul acț iunii
a.erozive
b.distructive
c.hematice
d.funcț ionale
IX. După modul de acț iune
a.toxice ale struct urii celulare – caustic, oxidanți, să ruri de metale grele,organominerali
etc.
b.toxice ale funcț iilor celulare – histotoxice, anoxemiante, meth emoglobinizante,
hemolizante , toxice ale sistemului nervos centr al, toxice cardiace si hepatice etc.[19].

8
CAPITOLUL 2
Diagnosticul intoxicaț iilor
Abordarea pacientului intoxicat urmeaz ă niște etape standardizate care presupun în
primul rând tri ajul și stabilizarea inițială.
Uneori este nevoie de intervenția imediată a medicului urgentist, înaintea obținerii unei
anamneze detaliate, înaintea efectuării examenului clinic complet și înain tea efectuării analizelor
de laborator.
Evaluarea completă în vederea stabilizării este îndreptată către identificarea perturbărilor
funcțiilor vitale. Acest lucru presupune o examinare atentă neurologică, a aparatului respirator,
cardiovascular precum și a tulburărilor metabolice asociate .
Primul contact cu bolnavul intoxicat are loc de obicei în camera de gardă sau în cabinetul
de consultații.
Primul pas în diagnosticarea bolii constă în efectuarea anamnezei. Informațiile inițiale
generale sunt: nume, v ârstă, greutate, adresa, număr de telefon.
Al doilea pas constă în istoricul bolii, care e axat pe identificarea produsului ingerat, tot
prin anamneză. De obicei părinții sau tutorele aduc produsul ingerat, dar există și c azuri când nu
este cunoscută natu ra acestuia și atunci se pun diferite întrebări utile pentru identificarea
acestuia .
Sunt cazuri î n care a lterarea bruscă a stării de conștien ță a unui copil mic lă sat
nesupravegheat sau a unui adolescent reprezintă punctul de plecare pe ntru investigarea unei
intoxicaț ii.
Aceste întrebări sunt puse cu mult tact și trebuie avut în vedere că există posibilitatea c a
răspunsul corect să nu fie primit de la primul interogatoriu. Aceste întrebări se referă la locul în
care sunt depozitate substanțele medicamento ase sau toxice în casă, dacă acestea au fost
verificate, la cantitatea de substanțe medicamentoase absen tă, la modul de supraveghere al

9
copilului și cum și -a petrecut acesta timpul. Vor fi estimate cantitatea de substanță toxică
ingerată și timpul scurs de la ingestie până la p rezentarea la camera de gard ă.
În momentul inițierii tratamentului trebuie luată în considerare cantitatea maximă de
toxic care ar fi putut fi ingerată. Cantitatea ingerată trebuie întotdeauna rapo rtată la greutatea
pacientului.
Istoricul trebuie să furnizeze date despre primele semne, simptome și evoluția acestora
până în momentu l prezentării la camera de gardă , eventualele manevre terapeutice și tratamente
aplicate la domiciliu, în alte unități sanitare sau în timpul transportului.
Al treilea pas în diagnosticul intoxicațiilor este reprezentat de examenul clinic. Examenul
fizic trebuie concentrat asupra funcțiilor vitale ale aparatului cardiovascular și respirator și
asupra stării sistemului nervos – apreciat în funcție de vârst a pacientului. Acestea vor fi
monitorizate pe tot parcursul internării și al tratamentului.
Prin examenul clinic inițial , care este esențial și foarte important, poate fi identificat un
sindrom toxic specific, deoarece acțiunea unor toxice pot determina modific ări clinice
caracteristice. De exemplu: convulsiile sunt determinate de intoxicațiile cu stimulente ale
sistemului nervos central (amfetamine, antidepresive triciclice, insecticide organofosforate) ;
coma însoțește intoxicațiile cu deprimante ale sistemului nervos central (alcool, cloral hidrat ,
barbiturice, opiacee, anestezice) ; colorația cianotică a tegumentelor și a mucoaselor, care nu se
ameliorează prin oxigeno -terapie) , însoțită de dispnee , apare în intoxicația cu substanțe
methemoglobinizante (nitri ți); mirosul particular al respirației este determinat de unele toxice
astfel : halenă de alcool este dată de alcooli, acetone, lacuri, tiner, vopseluri, halenă de usturoi –
insecticide organofosforice, f osfat, arsenic s.a; hipersalivația și hipersecreția bro nșică cu
inundarea că ilor respiratorii (efecte muscarinice) sunt produse de insecticide organofosforate, în
timp ce uscăciunea mucoas ei bucale este efectul intoxicaț iei cu atropina și deriva ți ai acesteia și
cu substanțe antihistaminice; hipoventilația est e determinată de intoxicația cu substanțe
deprimante ale SNC, în timp ce hiperventilația este produsă de intoxicația cu salicilat i, nicotină
sau oxid de carbon .

10
Brutalitatea debutului comei la un copil în plină stare de sănătate, absența febrei sau a
oricărui alt semn de boală în orele precedente sau în alte cazuri, debutul prin vărsături sau
convulsii constituie argumente pentr u o posibilă intoxicație acută.
Al patrulea pas în diagnosticarea intoxicațiilor este reprezentat de exa menele biologice
complemen tare. Virarea către roz -violet a hâ rtiei Phenistix, introdusă în urină sau plasm a
bolnavului, orientează examinatorul către intoxicația salicilica (virarea culorii apare în prezența
ionului salicilat ).
O picătură de sânge prelevată din pulp a degetului și d epusă pe hârtia Dextrostix indică
într-un minut valoarea aproximativă a glicemiei. Hipoglicemia poate indic a o intoxicație cu
sulfamide hipoglicemiante, alcool etilic, alcool metilic. Măsurarea timpului de coagulare în tub
poate orienta, în cazul unor valo ri crescute, către intoxicația cu an ticoagulante și unele raticide.
În intoxicația cu toxice methemoglobiniza nte, sângele recoltat prin puncț ia venoasă are
colorație brun -ciocolatie, dacă în eprubet a cu sânge heparinat barbotam oxigen, sâ ngele nu își
modif ică culoarea.
Pentru depistarea intoxicațiilor cu imipramine, produsul pe care vrem să -l testăm, lichidul
de vărsătura sau urin ă, realizează o colorație roz dacă se amestecă în părți egale cu unul dintre
următorii reactivi : bicromat de potasiu 2%, acid sul furic 30%, acid nit ric 50% sau acid percloric
20%.
Fenotiazinele dau colorație roz -violet cu reactivii perclorura de fier 5% (două părți) sau
acid sulfuric 30% (98 de părți ).
În ciuda acestor metode diverse, investigația rămâne totuși fără rezultat într -o serie de
cazuri cu suspiciune de intoxicație. Trebuie prelevate probe de sânge, urină, lichid gastric, care
vor fi trimise la laboratorul de toxicologie, metod a cea mai sigură de depistare a toxicelor,
medicam entelor sau drogurilor de abuz.
Al cinci lea pas constă în screening -ul toxicologic. Orice medicament sau substanță adusă
de familie sau de persoanele din anturajul copilului drept suspectate a fi cauza intoxicației trebuie
trimise laboratorului de toxicologie. Pe lângă acestea se trimit de asemenea, pr obe din lichidul de
spălătură gastrică, sânge, urină. Analiz a toxicologică a sângelui trebuie să fie cantitativă pentru a

11
stabili nivelul seric al unui anumit toxic, a urinei constă în determinări calitative, d e o deosebită
importantă fiind identificarea t oxicelor cu largă distribuție, înalta liposolubilitate sau c u durata
lungă de înjumătățire.
Întotdeauna trebuie comunicat cu laboratorul de toxicologie, ce substanță toxică sau
medicament sunt suspectate, durata de timp de la ingestie, precum și semnele și simptomele
prezentate de bolnav precum și vârst a acestuia.
Deaoarece sreening -ul toxicologic negativ nu exclude posibilitatea supradozajului unor
medicamente, clinicianul trebuie informat de către laborator pentru care droguri s -a efectuat
screening -ul.
Screening -ul este în strânsă legătură cu examenu l clinic și cu istoricul bolii pentru a putea
pune un diagnostic cor ect.
Semne clinice ale intoxicaț iei
a. semnele vitale: pulsul, respiraț ia, TA, temperatura
b. semne neuro -musculare: ataxie, delir ș i/sau psihoze, convulsii, paralizii,
comă
c. semne oculare: diametrul pupilar, nistagmus
d. semne cutanate: eritroză , icter, c ianoză, uscă ciune sau transpiraț ie
e. halenă etc.

12

PRINCIPALELE SINDROAME TOXICOLOGICE
Sindromul Toxicul Simptomatologie
Anticolinergic Beladona, atropina, anti –
histaminice, antidepresive
triciclice, fenotiazine Uscăciunea pielii, sete, tulbură ri de
vedere, midriaza, HTA, rash,
meteorism, retenție de urină
Inhibiț ia
acetilcolinesterazei Insecticide (organofosforice,
carbamati) Efecte muscarinice: hipersecreție
salivară, lacrimală, urinară, diaree,
varsă turi, bradicardie, HTA s au hTA,
bronhospasm, mioză
Efecte nicotinice: creșterea AV,
fasciculaț ii musculare, astenie,
paralizii , bradipnee, stimulare
simpatică
Efecte centrale: an xietate, ataxie,
conv ulsii, comă , bradipnee, depresie
respiratorie, colaps
Colinergic Acetilcolina, p ilocarpina si
derivaț i Efecte muscarinice si nicotinice
Extrapiramidal Neuroleptice Parkinsonism, disfonie, rigiditate,
tremor, torticolis, opistotonus, crize
oculocefalogire
Hematologic Co, met -Hb Cefalee, greață, vărsături, amețeală ,
comă , convulsii, c ianoză, bule
cutanate, sâ nge ci ocolatiu si metHb –
nemie
Metale grele Fe, Mg, Hg, Ni, Zn, Cd, Cu Frison, febră , dureri musculare,
cefalee
Narcotice Morfina, heroină , barbitur ice,
benzodiazepine, codeina,
fentanil Depresie SNC, mioză , bradipnee,
hipotensiune, convulsii
Simpatomimetic Aminofilina, amfeta mine,
cocaina, efedrina, cafeină Excitaț ie SNC, convulsii, tahicard ie,
HTA (hipotensiune la cafeină )
Sindrom de sevraj Alcool , barbiturice,
benzodiazepine, narcotice,
opioide Midriază si lacrimare, diaree,
crampe, piloerecț ie, HTA, tahicardie,
insomnie, halucinaț ii

13
Camera de gardă trebuie să pună la dispoziția medicul ui cărți care tratează intoxicaț iile
acute la cop ii, indexul cu produse farmaceutice folosite în practic a medicală, lista cu numerele de
telefon ale serviciului sau centrului specializat în informații toxicologice și tratament al
intoxicațiilor și laboratorul de toxicologie pentru informarea rapidă și e ficientă.[8]
Identificarea și documentarea aspectelor epidemiologice, precum și a altor variabile ale
intoxicațiilor în timpul copilăriei, sunt foarte importante pentru stabilirea tratamentului și
determinarea măsurilor preventive adecvate .
Folosirea a ntidoturilor specifice
Toxicul Antidot Doza
Acetaminofen N-acetil -cisteina 140 mg/kgc/doza atac apoi 70
mg/kgc/doza la 4 ore
Anticolinergice Fizostigmina 0,5 mg i.v. lent, se repeta la 10 minute
Antihistaminice Benadryl 1-2 mg/kgc/doza
Antidepresive tr iciclice Fizostigmina 0,5 mg i.v lent
Colinergice,
insecticide Atropina sulfat 0,05 mg/kgc/doza
Monoxid de carbon Oxigen 100% in camera hiperbara
Etilenglicol Alcool etilic 1 mg/kgc in sol glucozata i.v. in 15 min.
Cianuri Nitrit de amil, Tiosulfat de
sodiu 0,27 mg/kgc
Fenotiazine Benadryl 1-2 mg/kgc/doza
Fier Desferoxamin 15 mg/kgc/ora i.v. sau i.m.
Alcool metilic Alcool etilic 100% 1 mg/kgc in sol glucozata la 15 min
Met-
hemoglobinizante,
nitrati, nitriti Albastru de metil 0,1% 1-2 mg/kgc/doza, e ventual repetat la 4
ore
Narcotice, codeina Naloxan, narcan 0,8 mg initial i.v., eventual repetat 2 mg
Organo -fosforice Atropina sulfat 0,005 mg/kgc/doza
[19].

14
CAPITOLUL 3
Particularități ale intoxicațiilor acute la copii

Organismul copiilor are anumite caracteristici particulare, ce îl fac să reacționeze în mod
diferit față de al unui adult, la intoxicațiile acute.
„Nimic nu este mai variabil că simptoma tologia clinică a unei intoxicații acute”
(E.C. Habib).
În rândul copiilor cel mai f recvent sunt întâlnite intoxicaț iile acute accidentale.
În cazul unui copil intoxicat, primul pas este reprezentat de decontaminare apoi
tratament.
Priorita tea maximă este reprezentată de stabilizarea pacientului – menținerea
permeabilitatatii căilor respiratorii, respirație, circulație. După acordarea primului ajutor urmează
evaluarea în detaliu.
Examinarea completă în vederea stabilizării implică o examinare atentă neurologică, a
aparatului respirator, cardiovascular precum și a tulburărilor metabolice asociate [9].
După acordarea primului ajutor și evaluarea pacientului, se realizează anamnez a.
Informațiile cu privire la o potențială expu nere la substanțe toxice este obținută de la martori,
aparț inători, prieteni sau personal medical. Este important să obținem o listă cu toate substanțele
toxice existente în casă, inclusiv medicamente dar și altele, precum plante. O anamneză
cuprinzătoare trebuie să includă informații țintite referitoare la mediu, circumstanțele care au
precedat expunerea la substanța toxică, elementele neobișnuite, ocupa ția celor din casă, sau
prezența unor note suicidare.
În cazul unui adolescent cu intoxicație acu tă, anamnez a este foarte importantă datorită
posibilității folosirii mai multor substanțe simultan, posibil droguri de abuz, datorită creșterii
timpului între ingestie și prezentare, dar și datorită încercării acestuia de a ascunde informații exacte
[10].
De asemenea este necesar să deținem informații despre: doza maximă de substanță toxică
disponibilă, cantitatea minimă de substanță toxică per kilogram corp care ar determina apariția
simptomelor. Atunci când ne confruntăm cu un copil intoxicat, vom ple ca întotdeauna de la premisa

15
că întreagă cantitate de substanță toxică absen tă (în cazul în care deținem informații despre această
cantitate totală) a fost ingerată , chiar și în cazul în care aparți nătorii susțin că o parte din această
cantitate a fost eli minată prin vărsături sau a fost identificată pe hainele sau in jurul copiilor.
Pe lângă acestea, anamnez a trebuie să cuprindă informații despre antecedentele hetero –
colaterale pentru a afl a care sunt substanțele existente la îndemână copilului. Unele din tre cele mai
periculoase substanțe toxice în monoterapie sunt: camforul, hidroxiclorochina, clorochina,
imipramin a, desipramina, quinina, metilsalicilații, teofilina, thioridazina și clorpromazina. Aceste
intoxicații prezintă un mare risc letal, în cazul c opilului mic, ce a re o greutate de 10 kg și ingeră doar
o tabletă, capsulă sau linguriță.
De cele mai multe ori aceste accidente au loc din cauza faptului că acești copii sunt lăsați
nesupravegheați și surprinși cu substanță toxică în cavitatea bucală, pe haine sau în j urul lor , iar în
aceste cazuri vom suspiciona faptul că e vorba de o ingestie [ 9].
În cazul intoxicațiilor, simptomatologia este bogată și nespecifică, ceea ce face dificilă
sistematizarea manifestărilor clinice pentru stabilirea diagnostic ului. Nu există vreun simptom ce nu
poate fi explicat de o posibilă intoxicație. Semnele clinic e au o importantă aparte în stabilirea
diagnosticului și în funcție de aceste simptome, medicul pediatru se orienteaz a către un diagnostic
corect, chiar și în ca zul în care acestea nu corespund cu datele obținute din anamneză. Cel mai
frecvent , manifestările clinice în cazul unei intoxicații acute sunt neurologice, psihice, respiratorii,
cardiovasculare și digestive . Pe lângă acestea , în funcție de vârst a pacientu lui, de substanț a toxică,
dar și de comorbitatile asociate se a daugă și manifestările renal e, hepatice, hematologice.
Semnele și simptomele asociate care indică grupuri specifice de toxice sunt încadrate în
anumite sindroame numite și toxidroame. Aceste g rupuri specifice de toxic e au o deosebită
importantă pentru a reuși recunoașterea modelelor de intoxicații. De exemplu, intoxicatiile cu plante
sau suplimente dietetic e au f ost descrise și încadrate având o simptomatologie
specifică. Toxidroamele clasice p ot fi grupate în 4 categorii: simpatomimetic, colinergic ,
anticolinergic și tipul opioid -sedativ -etanolic.

16
Abordarea acestor toxidroame clasice depinde de cantitatea de toxic la care a fost expus
pacientul , mecanismul de acțiune al toxicului de comorbita tile asoci at.
În cazul adolescenților este necesară o examinare mai atentă pentru că în cazul unor
sindroame de sevraj au c a și caracteristici hiperpne ea și polipn eea. Este esențial examenul
neurologic, deoarece multe substanțe toxice determina alterarea s tării de conștientă și afectarea
centrilor respiratori, asociat cu hipoxia și scăderea reflexelor de protecție a cailor resp iratorii.
Afectarea neurologică poate avea urmări fatale.
Manifestările de tip convulsiv ce pot apărea în evoluție ar fi i mportant să poate fi
anticipate. În cazu l copiilor cu intoxicații acute , com a e o altă manifestare neurologică
determinată de foarte multe substanțe toxice și care pune în pericol viaț a. Medicul pediatru dintr –
un departament de Primiri Urgențe este necesar să respe cte protocolul pentru evaluarea ,
inves tigarea și tratamentul comei .
Majoritatea substanțelor toxice ce au determinat come toxice produc o alterare relativ
benignă și t emporară a stării de conștientă , care are un prognostic bun în cazul în care se instituie
un tratament suportiv [ 11].
O particularitate a intoxicațiilor acute la copii este reprezentată de aprecierea profunzimii
comei , bazată pe constatări clinice. Cea mai comună metodă folosită în prezent pentru a evalua
statusul neu rologic la copii este Scala Gl asgow modificată.

17
Scala Glasgow pentru adu lți și modificată pentru copii
GCS Scor Pediatric GCS Scor
Deschiderea
ochilor Spontană
La stimuli verbali
La stimuli dureroși
Absentă 4
3
2
1 Spontană
La stim uli verbali
La stimuli dureroși
Absentă 4
3
2
1
Răspunsul
motor Execută mișcarea solicitată
Localizează durerea
Retrage membrul
Flexie anormală
Extensie anormală
Absent 6
5
4
3
2
1 Execută mișcări spontane
Retragere la atingere
Retragere la durere
Flexie anormală
Extensie anormală
Absent 6
5
4
3
2
1
Răspunsul
verbal Orientat
Confuz
Dezorientat
Cuvinte fără sens, gemete
Absent 5
4
3
2
1 Gângurit
Plâns spontan, consolabil
Plâns persistent, neconsolabil
Sunete, gemete
Absent 5
4
3
2
1
Total max 15 15

Interpretare:
o Maximum = 15 puncte = status neurologic fiziologic, pacient treaz, orientat
o Între 8 și 14 = somnolență, confuzie, obnubilare, stupor
o GCS/PGCS < 8 puncte = comă cu leziuni cerebrale grave; indicație de protezare a func ției
respiratorii
o Minimum = 3 puncte = comă profundă, flască, areactivă. Pacienții nu răspund la durere cu nici un fel
de mișcare a corpului, nu deschid ochii și nu se poate obține nici un răspuns verbal.
Scala Glasgow este o metodă simplă și reproductibilă ce permite compararea aprecierilor făcute
de diferiți examinatori în momente diferite, însă indiferent de scorul obținut, nu ne orientează asupra
etiologiei comei. Scala Glasgow este destinată să măsoare starea funcțională a sistemului n ervos central.

18
Controlul intoxicațiilor acute la copii este o adevărată provocare datorită creșterii folosirii
drogurilor ilicite și în diverse combinații, a existenței a sute de medicamente și produse de uz casnic și
folosirii tot mai frecven te a medicamentelor pe bază de plante eliberate fără rețetă.
Decesele în rândul copiilor sunt cel mai frecvent asociate cu următorii agenți: analgezice,
hidrocarburi, antidepresive, vapori și gaze, droguri de stradă și alte stimulente ale SNC, m edicație
cardiovasculară, anticonvulsivante, sedative/hipnotice/antipsihotice, și diverși agenți chimici. Apelurile
telefonice către Centrele Antitoxice notează însă cel mai frecvent produse cosmetice și de uz personal,
produse pentru curățenie, analgezice , corpi străini, agenți topici și plante [12] .

19
CAPITOLUL 4

Epidemiologia intoxicațiilor

Intoxicațiile acute la copii reprezintă încă o problem ă de sănăta te publică importantă și o
cauză frecven tă de prezentare în unitățile de primiri urgențe. Supravegherea epidemiologică
specifică pentru fiecare țară este necesară pentru a determi na caracteristicile și importanț a problemei,
în funcție de care pot fi luate măsuri preventive.
Un studiu retrospectiv efectuat pe pa rcursul anului 2009 în Spitalul Universitar Eskișehir
Osmangazi (Turcia) – Departamentul Pediatric de Urgențe, descrie epidemiologia sinuciderilor prin
otrăvire și intoxicațiile accidentale la populația pediatrică.
281 copii au fost admiși în departamentul de urgență din cauza intoxicațiilor acute. 48,4 %
din pacienți au fost băieți, iar 51,6 % – fete. Majoritatea cazurilor au fost datorate intoxicațiilor
accidentale (73, 3% din totalul pacienților). Etiologia medicame ntoasă a fost pe primul loc (48, 3%),
urmată de substanțele corozive (23,1%) și apoi monoxidul de carbon (12,5%). Dintre medicamente,
antidepresivele trciclicice au fost cel mai frecvent implicate (11, 7%). Intoxicația cu methilfenil a fost
pe locul al doilea.
În concluzie, intoxicațiile acc ident ale reprezintă încă o cauză importantă a decesului printre
copii în țările în curs de dezvoltare. Medicamentele și substanțele corozive sunt cei mai frecvenți
agenți etiologici [1,2].
Scopul acestui studiu a fost să descrie epidemiologia, modalitatea, dura ta și rezultatele
tratamentelor pa cienților intoxicați – consultați/internați într -un spital pediatric adecvat.
Acest studiu retrospectiv descrie epidemiologia intoxicațiilor voluntare și accidentale
în comunitatea pediatrică la copii i cu vârst a sub 17 ani internați în Departamentul Pediatric de
Urgențe al Spitalului Universitar Eskișehir Osmangazi, care este al treilea spital din Anatolia
Centrală, furnizând servicii de sănătate pentru cel puțîn 4 mari or așe, în perioada anului
2009. Pacienții cu intoxicații acute alimentare au fost excluși din grupul cercetat.
Datele au fost obținute prin examinarea fișelor medicale individuale, transferate pe niște
formulare standard și supuse unei analize statistice.

20
Vârst a și sexul pacienți lor, durata dintre ingestia toxicului și prezentarea la spital,
modalitatea de otrăvire, agenții etiologici și durata de s pitalizare au fost de asemenea evaluate.
Au fost înregistraț i 321 de copii care s -au prezentat la camerele de urgențe din cauza
intoxi cațiilor acute.
Informaț iile clinice complete au fost posibil de obținut numai de la 281 de pacienți.
Pacienții intoxicaț i au rep rezentat 2,31% (adica 281/12150 ) din totalitatea urgen țelor pe toată
durata anului 2009.
Sexu l masculin a re prezentat un numă r de 136 de cazuri (48,4%) iar fetele 145 ( 51,6%).
Vârsta me die a tuturor pacienț ilor a fost de 5,35 +/-3,1. 138 de copii reprez entând 49,1% din
totalul pacienților, au fost sub 4 ani ca vârstă. 99 de pacienți – sub vâ rsta de 10 ani, (35,2 % din
total pacienți). Corelâ nd grupa vâ rstelor, 66,6% din cazuri au fost ma i mari de 10 ani și au fost
fete. În grupa pacienților intoxicaț i din grupa sub 4 ani, rata raportată baieț i/fete e ra semnificativ
mai mare comparând cu alte grupe de vâ rste (X2= 2 1,6, P<0,001).
Majoritatea cazurilor (73,3%) au fost intoxicaț ii accidentale. 72 din tre cazurile de
intoxicaț ii au fost tentative de suicid si 73,6% (n=50) dintre acestea au fost fete.
Vârsta pacienților care î ncercau sinuciderea era su b 9 ani (97,2%). Numai doi paci enți au
fost intoxicați din cauza unei erori terapeutice. Un singur caz s-a datorat unei supradoze de
cloral hidrat, folosit pentru sedarea în timpul ședințelor de rezonanță magnetică , iar î ntr-un alt
caz, intoxicația a fost d atorată unei supradoze de pseudoefedrină .
Cea mai comună cale de i ntoxicație a fost ingestia toxicului – în 243 de cazuri (86,5%).
Diferența ramasă ca procentaj (13,35%, n =38) a fost pe cale respiratori e.
Cel mai adesea intoxicațiile s -au petrecut iarna, iar vârful ace stora (12,8%) a fost observat
în luna I anuarie. Noiembri e a fost luna cu cea mai scazută rată a intoxicaț iilor.
Dintre toate cazuri le trimise la camerele de urgențe, 70,8% ajungeau în intervalul de două
ore, iar 95, 7% în primele șase ore dupa intoxicaț ie. Parinț ii a doar 95 de copii (33,3%) a junși la
urgenț e au fost martori la eveniment.
Greața și vărsăturile au fost cea mai obiș nuită manifestare clinică la cazurile prezentate la
spital (42,3% n=119), urmate de alterarea stării de conștiență – comă (18,1% n=51).
După stabiliza rea pacienților, se obținea o anamneză detaliată asupra pacientului. Daca
parinț ii ar fi declarat copilul ca fiind intoxicat, tra tamentul medical ar fi fost inițiat imediat. Dar
dacă copilul nu are un istoric legat de alte ingestii ș i/sau boli psihice cu ideație suicidară ori erau

21
prezente semne sau simpto me ale altor boli, era pr eluată investigarea toxicologică, inclusiv probe
de urină ș i sânge.
În cele mai m ulte cazuri, tratamentul a fost nespecific, incluzând terapie generală de
decontaminare și terapie simptomatică.
Spălătură gastrică s -a efectuat la 116 copii, care au fost intoxicați prin ingestie.
Esofagoscopia a fost necesară și făcută la 65 paci enți care au ingerat substanțe corozive. Doi
pacienți prezentau un esofag rigid. Terapia cu oxige n hiperbar, a fost folosită în 12 cazuri de
intoxicație cu monoxid de carbon (CO).
262 de pacienți au fost externați din spital în intervalul a 48 o re. Numai 10 copii au rămas
în spital mai mult de 72 ore. Nu s -a înregistrat nici un deces. Toți pacienții au fost bine, cu
excepția a doi pacienți care prezentau un esofag rigid.
În acest studiu, raportul băieți/fete era de 1,06. Predominanț a sexului feminin era prezen tă
după vârst a de 10 ani. Andiran & Srikaylar au publicat că în 489 cazuri de intoxicații, sub vârst a
de 10 ani, cazuril e erau mai frecvente la băieți , pe când intoxicațiile la vârste mai mari de 10 ani
erau mai des întâlnite la fet e [6].
Sexul masculin a reprezentat un număr de 136 de cazuri (48,4%) iar fetele 145 (51,6%).
Vârstă medie a tuturor pacienților a fost de 5,35 +/-3,1. 138 de copii reprezentând 49,1% din
totalul pacienților, au fost sub 4 ani c a vârstă. 99 de paci enți – sub vârstă de 10 ani, (35,2% din
total pacienți). Co relând grupa vâ rstelor, 66,6% din cazuri au fost mai mari de 10 ani și au fost
fete. În grupa pacienților intoxicați din grupa sub 4 ani, rat a raportată băieți/fete era semnificativ
mai mare compar ând cu alte grupe de vârste (X2= 21,6, P<0,001) [13].
S-a constatat, în urm a unui sondaj a 16 țări cu nivel socio -economic redus sau mare, c ă
intoxicația este a patra cauză a mortalității după ac cidentele rutiere, incendii și î necuri.
Un studiu a arătat că în 2004, intoxicațiile acute au determinat mai mult de 45.000 de
decese printre copiii și tinerii sub 20 ani. Aceast a reprezintă 13% din totalul mondial al
intoxicațiilor fatale.
Un studiu efectuat într -un departament de toxicologie al unui spital universitar din Egypt
arată că incidența și factorii de risc pentru intoxicația acută a copiilor se schimbă în timp și diferă
de la o țară la altă și chiar în arii geografice ale aceleași țări [14].
Scopul acestui stud iu a fost să identifice rat a de incidență și factorii determinanți ai
intoxicațiilor acute în rândul cop iilor de la 1 la 60 luni.

22
Acest studiu s -a desfășurat în perioada iulie 2011 – mai 2012. Copii i studiați proveneau
din zone rurale și urbane, erau atât băieți cât și fete, nu sufereau de dizabilități mintale și erau de
naționalitate egipteană.
Datele au fost colectate util într -un formular de examen clinic și într -un chestionar. De
asemenea, toți părinții copiilor studiați au fost int ervievați.
Evaluarea clinică a copiilor includea: starea de sănătate generală AVPU (alertă, răspuns la
stimuli verbali, răspuns la stimuli dureroși, pierderea stării de conștientă) și examinări clinice
(temperatura, puls, tensiune, cianoză bucal ă, modificări ale culorii pielii, dilatarea pupilei,
frecvența respirației, semne de insuficien ță respiratorie și manifestări CNS).
Un centru de informare pentru intoxicații japonez a primit 31.510 întrebări în 1995 în
legătură cu in toxicațiile la copii sub 6 ani. Întrebările pentru copiii sub 1 an reprezintă 35,7% din
totalul cazurilor [15].
În 2009 datele de la Asociația Americană a arătat că 50,9% dintre cazuri se refereau la
copiii sub 6 ani și 2,4% din decesele rapor tate; cele mai comune cazuri se refereau la produsele
farmaceutice [16].

Studiul a fost realizat în 3 faze:
Faza 1: faza pregătitoare de trei luni (perioada în care s -au realizat localizarea s tudiului,
stabilirea populației țintă, pregătirea interviurilor scrise, studiul principal c a pilot, considerații
demonstrative și etice).
Faza 2: faza de implementare de trei luni în care s -a desfășurat colectarea datelor,
diagnosticarea, tratamentul și urmărirea cazului până la finalizarea ace stuia)
Faza 3: faza de evaluare de cinci luni în care au fost introduse datele, s -au
efectuat analize statistice, s -au discutat rezultatele și au fost formulate concluzii și recomandări)

Evaluarea de rutină a unui pacient suspectat de supradoză este esențială pentru
identificarea manifestărilor clinice sau simptomelor toxice și pentru găsirea celor mai recente
tratamente pentru condițiile de stare deteriorate. Aceste mă suri se continuă pana câ nd pacientul
este recuperat complet sau n u mai este expus unor urmări toxice riscante. Estimarea semnelor
vitale trebuie înregistrată la fiecare patru ore. Testele urmărite sunt făcute să confirme
diagnosticele și/sau să urmarească eficienț a tratamentel or inițiate: EKG – pentru cazurile cu

23
intox icații cu cardiotrope, radiografii toracice pentru toate cazurile de intoxicații corozive sau
kerosen și alte produse petrolifere; ecografii și / sau scanările CT pentru anumite cazuri; analiz a
sângelui arterial pentru toate cazurile de intoxicație cu pr oduse de curățenie casnice,
medicamente sau substanțe narcotice; urea, creatinina, transaminazele, PT, PTT, INR,
hemograma și ionograma pentru toate cazurile internate prin unitatea de primiri urgențe.
Glicemia pentru cazurile de intoxicații cu supradoze sau ingestia orală a unor medicamente
hipoglicem iante , ca și pentru toți pacienții din unitatea de primiri urgențe.
De asemenea , in anumite situatii, se poate face analiz a toxicologica și determinările
specifice ale unor nivele serice de su bstanțe toxice.
Pe perioada studiului 18,5% din totalul cazurilor examinate în Centrele de Toxicologie,
au fost copii cu vârste între 1 luna și 60 luni – 2ani6luni (437 copii). Dintre aceștia 273 (62,5%)
din cazuri erau băieți; 349 copii (79,9 %) proveneau din mediul urban. Vârst a mamelor a fost
între 17 – 44 ani și a taților între 19 – 53 ani. Programul de muncă al mamelor era 6 -8 ore / zi și
respectiv al taților de 6 – 12 ore/zi. Numărul membrilor dintr -o familie este între 3 și 10.
93,3% sunt intoxicații prin ingestie. Produsele de curățenie casnică (60,2%) sunt
principalii agenți care au cauzat intoxicația acută așa cum arată prezentul studiu – numai
kerosenul a fost implicat în 106 cazuri (24,3%). Produsele de curățenie (clohidr atii, detergenții)
implicate în 64 cazuri (14,6%), după produsele de curățenie în casă, și toate datorate clorurilor.
Medicamentele erau respons abile pentru 102 cazuri (23,3%) : cele mai comune medicamente au
fost găsite a fi anticonvulsivantele 15 cazuri ( 3,4%) ingerate de copii. Pesticidele înregistrează 59
cazuri (13,5%) și chiar și mâncarea otrăvitoare a fost implicată 55 cazuri (12,6%) din cazuri.
47,4% din tre cazuri au fost intoxicații în timpul perioadei cuprinse între orele 8 am și 4
pm și 163 cazuri (37,3 %) în timpul perioadei cuprinse între orel e 4 pm și 12 am. În jur de 65%
din cazuri ajung la unitățile de Urgențe în intervalul a 2 până la 4 ore de la acccident, în timp ce
24% din cazuri ajung acolo în intervalul a 4 până la 6 ore . Apro ximativ 90% din tre cazuri s -au
produs la domiciliu , cu 37% d in accidente avâ nd loc în bucătărie.
S-a arătat că în 317 cazuri (72,5%) toxicele erau din surse ușor de găsit (la o înălțime de 15
cm de la podea); în 198 de cazuri( 45,1%) s -a demonstrat că toxicul nu se află în recipientul
original.
Manifestările clinice la copii intoxicați: 54,6% din cazuri prezentau modificări și 363
(83,1%) cazuri erau cu stare bună , privind scorul lor de AVPU .

24
Ca și modalități de tratament , spălătur a gastrică a fost efectuată în 164 din cazuri (37, 5%),
în 152 (34,8%) din cazuri a fost nevoie de terapie parenterală și în 127 din cazuri, (29,1%) nu s –
au administrat medicamente.
În 125 (28,6%) dintre cazuri s -au administrat substanțe pentru blocarea hidrogenului și
corticosteroizi , în timp ce în 35 (38%) dintre cazuri s -au administrat blocante de h idrogen,
antiemetice, antispastice și metronidazole.
Mai mult de 67% din tre cazuri au fost externate din spital în mai puțîn de 6 or e, în timp
ce 116 (26,5%) cazuri au fost externate în intervalul cuprins între 6 și 12 ore.
Restul, 27 (6,2%) cazuri – externate din spital după 12 ore. Majoritatea cazurilor (97%) au fost
vindecate complet; 13 (3%) cazuri s -au inte rnat în Terapie intensivă. Nici un copil nu a decedat
pe perioada studiului.
În acest studiu 99,3% dintre cazuri au fost intoxicații pe cale orală și 23,3% din totalul
otrăvirilor au fost cauzate de medicamente. Acest lucru poate fi cauzat de plasare a
medicamentelor în locuri accesibile.
Într-un studiu Irakian s -a arătat că , pentru copiii sub 5 ani , cele mai frecvente cauze de
deces prin intoxicații au fost cele prin ingestia de hidrocarburi , Kerosen pe primul loc (56,2%) ,
urmat de medicamen te, insecticide, produse casnice, monoxid de carbon și otravă pentru
șobolani [17]
In acest studiu s -a notat că mediul urban este mai periculos și acest lucru poate fi explicat
prin disponibilitatea crescută și utilizarea mai frecven tă a substan țelor toxice decât în zonele
rurale.
S-a raportat în acest studiu c ă vârst a medie a mamelor copiilor afectați era de 28,3 ani.
Această corespunde rezultatelor unui studiu realizat în Irak, care a arătat că cele mai multe cazuri
de intoxicație acci dentală s -au întâmplat în cazul copiilor cu mame între 25 -35 an i [17].
În acest studiu copiii mamelor care munceau, aveau un risc mai mic decât al mamelor
casnice. Cea mai mare frecvența a cazurilor de intoxicaț ii s-a înregistrat între 8am și 4pm , urmată
de perioada 4pm și 12a m. Această confirmă că statutul mamelor angajate nu e ste o cauza directă

25
a accidentelor de intoxicații deoarece majoritatea accidentelor s -au întâmplat în timp ce mamele
angajate erau la lucru, iar mamele casnice erau acasă.
S-a demonstrat de asemenea că cei mai mulți sugari erau aduși spre evaluare în 2 -4 ore
de la accident, iar 97% dintre cazuri s -au recuperat. Această poate fi explicata prin faptul că
intoxicațiile acute în rândul copiilor studiați au fost n eintenționate și cantita tea de toxic ingerată
era mică.

Pe lângă aceste studii a fost realizat un alt studiu în “Centrul Național Antitoxic Pediatric
București” care a urmărit epidemiologia tentativelor de suicid la copil și adolescent.
Tentativ a de suicid este o patologie comportamentală evolutivă la care răspunsul
anturajului la acest gest este fundamental . Echipa medicală, din care e obligatoriu să facă parte ș i
un psihiatru, vor prelua pacientul, dacă familia colaborează .
Studiul s -a desfășurat pe o perioada de 10 ani, din 2003 până în 2013, în acești ani total ul
de intoxicații fiind de 9420 de cazuri.
S-a constatat că aceste tentative de suicid în rândul copiilor și adolescenților se află într -o
importantă creștere, cea mai frecven ta moda litate declanșatoare fiind intoxicația acută voluntară.
Această acțiune este determinat ă de factori individuali – psihogeni, familiali și sociali.
Etiologia intoxicațiilor acute este dominată de medicamente și de substanțe de abuz,
inclusiv etnobotanice. În urm a studiului efectuat în “Centrul Național Antitoxic Pediatric
București” s -a constatat că din to talul de cazuri de 9420 au fost :

 Medicamente: 50,3%
 Substan țe de abuz, inclusiv etnobotanice: 19,2%
 Substante p etrolifere: 5,8%
 Alcool etilic : 7%
 Etilenglicol: 0,4%
 Fitosanitare: 8,1%
 Monoxid de carbon: 9,2%

0204060

26
În urmă studiului s -a constat că au fost 5739 cazuri de intoxicații acute voluntare din tre care
13 județe cu 1579 cazuri. Tentativele de parasuicid au fost de 10 ori mai frecvente c a suicidul
adevărat. Cel mai frecvent afectat este sexul feminin cu peste 82% din tre cazuri.

Aceste t entative de suicid s -au produs:

 La domiciliu în 65% dintre cazuri
 În medii instituționalizate – 21% din cazuri
 La școală – 3,9% dintre cazuri

Pe baza studiului s -a observa t că tentativele de suicid sunt mai frecvente în mediul urba n
– 70%, față de județele limitrofe.
An Bucureș ti Județ e
2003 416 191
2004 487 165
2005 469 113
2006 461 198
2007 458 211
2008 471 226
2009 455 208
2010 462 241
2011 486 265
2012 480 272
Total 5125 2090

27
Motivaț iile cele mai frecvente ale tentativelor de suicid în acest studiu au fost:
 Conflicte familial e, copii provenind din familii î n dificultate : 34%
o În divorț
o Divorț ate
o Familii recompuse
 Despărț irea de prieteni
 Problemele școlare – eșec ș colar
 Depresii la debut sau in derulare: 12,13%
Cele mai multe te ntative de suicid sunt intoxicaț iile plurimedic amentoase, cu 2 –3
medicamente frecvente, din care psihotropele sunt majoritare.
Abordarea terapeutică în serviciile de urgenț ă se realizează după un anumit protocol :
1. Toate gesturile suicidare trebuie pr eluate cu maximă seriozitate, fără a ban aliza.
2. Bilanț de evaluare riguros – în urgență :
o semne vitale
o afectare neurologică
o pănă la bilanț ul neurologic real ș i de laborator =>
 orice intoxicație va fi tratată ca fiind potenț ial gravă
3. Pacientul va fi î ngrijit de echipa de toxicologie clinică , ce va lua decizii optime conform unui
protocol. Echipa va asigura protecț ia adolescentului.
4. Va fi asigurată legatura cu familia:
 se va prezenta situaț ia reală
 se va cauta explicaț ia gestului suicidar din p unct de vedere psihopatologic, împreună cu
familia
 adolescentul va fi spitalizat cel pu țin 24 ore
 se va începe atâ t terapia cognitivă compo rtamentală cât și terapia familială
 nu există modele universale de preluare

28
În cazul acestor tentative de suicid, echipa psihiatru – psiho log joacă un rol important, care
va evalua cadrul familial ș i va propune un plan individual de ingrijire.
S-a constatat că cei mai importanț i factori de stres sunt:
 rezultate ș colare proaste, examene ratate
 despărț iri sentimentale
 conflicte cu prietenii
 pedepse fami liale
 boli
Măsurile preventive î n cazul ac estor tentative de suicid î n randul copiilor ș i al adolescentiilor
sunt:
 Prevenirea intoxicațiilor prin educația continuă
 Legislaț ie severă ș i corespunză toare
 Securitatea deplină a produselor farmaceutice ș i a pro duselor menajere
 Înfiintarea rețelei naț ionale Toxapel ș i funcționarea eficientă a centrelor antitoxice
regionale din:
o IAȘI
o CRAIOVA
o TÎRGU MUREȘ
o CONSTANȚ A
o TIMIȘ OARA
o CLUJ [18].

29
PARTEA PERSONALĂ
CAPITOLUL 5.
Introducere
Intoxicațiile acute în cazul copiilor reprezintă o urgență frecventă la nivel mondial,
acestea întâmplându -se când substanțele sunt ingerate, inhalate, injectate sau absorbite prin
contact direct cu pielea în cantități care sunt periculoase pentr u organism. [20, 21, 22]. În
momentul în care pacienții sunt evaluați, este util sa existe informații cu privire la substanțele
toxice comune, istoricul pacientului, dar și progresul cât și efectele substanței toxice în organism
[23]. Decontaminarea, elimi narea, antidoturile dar și asistența constantă sunt folosite în mod
general pentru a gestiona cazurile de intoxicații [24].
În majoritatea intoxicațiilor, substanțele nu sunt toxice sau sunt foarte puțin toxice,
însă ocazional unele sunt extrem de toxice, necesitând intervenție medicală specifică și imediată
pentru prevenirea deteriorării sănătății și a decesului [21]. Medicul de gardă de la departamentul
de urgențe trebuie să fie familiarizat cu gestionarea cazurilor de intoxicații și să fie pregătit
pentru cele mai frecvente cauze de intoxicații acute la copii în concordanță cu cele mai recente
informații.
Chiar și în aceeași zonă/localitate, etiologia și demografia intoxicațiilor pediatrice se
pot schimba în timp, de ace ea înto tdeauna rămân o provocare [20, 23, 25 ,26]. O supervizare
constantă este necesară pentru a recunoaște tendințele în cazul anumitor substanțe sau variabile
când vine vorba de intoxicații pediatrice. Acest lucru ajută și la crearea de strategii, dar ș i la
identificarea și gestionarea efectivă a intoxicațiilor în funcție de timp și vârstă [25, 27].
Tipurile de intoxicații se modifică în funcție de grupele de vârstă, de tipul de expunere,
de natura sau doza substanței cu potential toxic.
Incidența și factorii de risc pentru intoxicatia acută a copiilor se schimbă în funcție de
vârstă, de ariile geografice ale aceleiași țări și chiar de anotimp.

30
CAPITOLUL 6.
Material și metod ă
TIPUL STUDIULUI
Studiul personal, de tip ob servațional, descriptiv, prospectiv, longitudional, a fost
realizat pe un lot de 821 de pacienți internați în clinica de Toxicologie a Spitalului Clinic de
Urgență pentru Copii „Grigore Alexandescu”, București. Acest studiu are ca scop analiza
statistică a datelor clinice pentru cunoașterea etiologiilor cele mai frecvente, distributia
intoxicatiilor pediatrice din București si alte judete limitrofe. Studiul s -a realizat pe pacienții
internați în Clinica de Toxicologie pe parcursul întregului an 2017, de la 1 ianuarie pana pe
31 decembrie.
CRITERII DE INCLUDERE
Criteriile de includere în lotul de studiu au fost următoarele: pacienti cu vârsta intre
0 și 18 ani si intoxicația acută ca motiv principal de prezentare la Camera de Gardă/ Unitatea de
Primiri Ur gențe, respectiv de internare in Sectia de Toxicologie – ATI a Spitalului Grigore
Alexandrescu Bucuresti.
În cadrul studiului personal s -au folosit date din registrul Spitalului Clinic de Urgență pentru
Copii „Grigore Alexandescu”, București. Datele selec tate din registrul spitalului au fost:
 Numele și prenumele pacientului ;
 Sexul pacientului;
 Vârsta pacientului;
 Domiciliul pacientului;
 Diagnosticul de internare.
 Intentia intoxicatiei
 Perioada internarii
 Manifestari clinice
 Determinari paraclinice

31
Intoxic ațiile acute au fost impărțite în două categorii în func ție de intenție în :
intoxicația acută voluntară si intoxicația acută accidentală. Apoi, pentru fiecare categorie, am
selectat si analizat pacienții în functie de :
o Vârstă ;
o Sex;
o Domiciliu;
o Locul din care au fost transportați către spital : domiciliu, alt spital sau din loc
public;
o Mijlocul prin care au fost transportați la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU): cu
ambulanța sau prin mijloace proprii;
o Etiologia intoxicației acute;
o Tulburările psihice a sociate – tulburări de comprtament, depresie sau alte
tulburari ( de exemplu : tulburări emoționale, halucinații etc.);
o Prezenta comei la internare
o Perioada anului in care a avut loc intoxicația.

Analiza pe criteriile de vârstă a fost realizată astfel:
 Copii sub 1 an;
 Copii între 1 – 5 ani;
 Copii între 6 – 12 ani;
 Copii între 13 – 18 ani.

Referitor la etiologia acestor intoxicații acute, atât voluntare cât și accidentale, le -am clasificat
astfel:
 Medicamentoasă:
o Plurimedicamentoasă;
o Paracetamol;
o Medicați e cu actiune asupra sistemului nervos central (SNC);
o Alte medicamente.

32
 Substanțe de uz casnic (detergenți);
 Monoxid de carbon;
 Alcool;
 Substanțe de abuz (droguri);
 Insecticide;
 Nitriți;
 Ciuperci.

Trebuie menționat că aceste date au fos t împărțite în intoxicații acute voluntare și
accidentale, iar evaluarea a fost realizată pentru fiecare categorie în parte.

33
CAPITOLUL 7.
Rezultate
Lotul de studiu a cuprins 821 de pacienți, cu intoxicații acute cu vârsta cuprinsă
între 0 și 1 8 ani, internați în secția de Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii
„Grigore Alexandrescu”, București, pe o perioadă de 12 luni (anul 2017).
În perioada desfășurării studiului, în secția de Toxicologie a Spitalui „Grigore
Alexandrescu”, au fost internați în urgență un număr total de 89.391 pacienți pentru diferite
afecțiuni. Numărul de intrări în secția de Toxicologie a fost de 2.457 pacienți. Raportând la
numărul total de pacienți internați în acestă perioadă, pe secția de Toxicologie, rezultă că 25%
(821) au suferit de intoxicații acute ca motiv al internării.
Grafic numărul 1.
Număr prezentări UPU 89391 97%
Număr internări
Toxicologie 2457 3%
89391, 97% 2457, 3%
Număr prezentări
UPU
Număr intrări
Toxicologie

34
Grafic numărul 2.

2457, 75% 821, 25% Număr intrări
Toxicologie
Număr intoxicații
în 2017
Număr internări Toxicologie 2457 75%
Număr intoxicații în 2017 821 25%

35
După împărțirea pe categorii a intoxicațiilor acute, au rezultat 359 de intoxicații voluntare
și 462 de intoxicații accidentale. Se remarcă faptul că în cazul intoxicațiilor accidentale, au fost
internați un număr mai mare de pac ienți pe secția de Toxicologie (56%) față de intoxicațiile
voluntare unde au fost 44% dintre pacienții internați pe perioada anului 2017.

Grafic numărul 3.

359, 44% 462, 56%
Tipuri de intoxica ții
Voluntare Accidentale
Tipuri de intoxicații Număr Procent
Voluntare 359 44%
Accidentale 462 56%
Total 821 100%

36
Distribuția lotului de studiu în funcție de sex a intoxicațiilor acute voluntare a fost
următoarea: 221 fete, reprezentând 62% din total, și 138 băieți, reprezentând 38% din total.

Grafic numărul 4.

221, 62% 138, 38%
Sex intoxicații voluntare
Fete Baieți
Sex intoxicații
voluntare Număr Proc ent
Fete 221 62%
Baieți 138 38%
Total 359 100%

37

Distribuția lotului de studiu în funcție de sex a intoxicațiilor acute accidentale a fost următoarea:
218 fete, reprezentând 47% din total, și 244 băieți, reprezentând 53% din total, procente
aproximativ similare.

Grafic numărul 5.

218, 47%
244, 53%
Sex intoxicații accidentale
Fete Baieți
Sex – intoxicații
accidentale Număr Procent
Fete 218 47%
Baieți 244 53%
Total 462 100%

38
Distribuția lotului de studiu în funcție de mediul de proveniență al copiilor cu intoxicații
acute voluntare a fos t următoarea: 182 din București, reprezentând 51% din total, și 172 din alte
județe, reprezentând 49% din total.
182, 51%172, 49%
Domiciliu intoxicații voluntare
București Altă localitate
Grafic numărul 6.

Domiciliu intoxicații
voluntare Număr Procent
București 182 51%
Altă localitate 172 49%
Tota l 354 100%

39
Distribuția lotului de studiu în funcție de mediul de proveniență al copiilor cu intoxicații
acute accidentale a fost următoarea: 220 din București, reprezentând 48% din total, și 242 din
alte județe, reprezentând 52% din total.

Grafic numărul 7.

220, 48%
242, 52%
Domiciliu intoxicații accidentale
București Altă localitate
Domiciliu intoxicații
accidentale Număr Procent
București 220 48%
Altă localitate 242 52%
Total 462 100%

40
Structura lotului de studiu în funcție de vârstă a fost următoarea:

Grafic numărul 8.

Vârstă intoxicații
voluntare Număr Procent
Sub 1 an 0 0%
1 – 5 ani 0 0%
6 – 12 ani 32 9%
13 – 18 ani 327 91%
Total 359 100%

Se remarcă faptul că marea majori tate a copiilor internați pe secția de Toxicologie
pentru intoxicații voluntare (40%) au avut un maximum între 13 și 18 ani, respectiv 91% dintre
copii. Se remarcă faptul că, o dată cu înaintarea în vârstă, asa cum era de asteptat, crește și rata
intoxicațiilor acute voluntare.

0 0 32 327
0 50 100 150 200 250 300 350Sub 1 an1 – 5 ani6 – 12 ani13 – 18 ani
Vârstă intoxicații voluntare

41
Grafic numărul 9.

Se remarcă faptul că marea majoriate a copiilor internați pe secția de Toxicologie
pentru intoxicații accidentale (56%) s -au încadrat cu un maximum de frecventa între 1 și 5 ani,
respectiv 71% dintre copii, cele mai putine cazuri sunt pentru copii cu vîrsta cuprinsă intre 13 și
18 ani -9%. Se remarcă faptul că intoxicațiile acute accidentale sunt mai frecvente în cazul
copiilor mici care au un grad ridic at de curiozitate în ceea ce privește lumea înconjurătoare.

28 330 61 43
0 50 100 150 200 250 300 350Sub 1 an1 – 5 ani6 – 12 ani13 – 18 ani
Vârstă intoxicații accidentale
Vârstă intoxicații accidentale Număr Procent
Sub 1 an 28 6%
1 – 5 ani 330 71%
6 – 12 ani 61 13%
13 – 18 ani 43 9%
Total 462 100%

42
Structura lotului de studiu a intoxicațiilor voluntare in functie de locul de preluare a
pacienților pediatrici către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), a fost împărțită astfel:
Grafic număru l 10.

Se remarcă, după cum se poate observa și în grafic, că cei mai mulți pacienți cu
intoxicatii acute voluntare sunt preluați de la domiciliu către spital – 114 pacienți (61%). 36%
dintre pacienti au fost transportati in clinica dintr -un loc public (scoala, parc, bar, petreceri, din
strada etc).

020406080100120
Domiciliu Alte spitale Loc public114
6 68
Intoxicații voluntare : transport UPU de la
Intoxicatii voluntare: transport la UPU de
la Număr Procent
Domiciliu 114 61%
Alte spitale 6 3%
Loc public 68 36%
TOTAL 188 100%

43
Structura lotului de studiu a intoxicațiilor accidentale cu privire la locul de preluare al
pacienților pediatrici către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a fost împărțită astfel:
Grafic numărul 11.

Se remarcă, după cum se poate observa și în grafi c, că cei mai mulți pacienți cu
intoxicatii acute accidentale sunt preluați de la domiciliu către spital – 263 pacienți (57%), adusi
de la alte spitale -191 pacienți (41%) si din locur i publice doar 8 pacienți (2%).

050100150200250300
Domiciliu Alte spitale Loc public263
191
8
Intoxicații accidentale: transport UPU de la
Intoxicatii accidentale: transport la UPU de la Număr Procent
Domiciliu 263 57%
Alte spitale 191 41%
Loc public 8 2%
TOTAL 462 100%

44
În continuare voi prezenta modul prin care acești pacienți sunt transportați către spital:

Grafic numărul 12.

Din grafic rezultă faptul că, cei mai multi pacienți cu intoxicații acute voluntare
sunt transportați către spital cu ambulanta -147 pacienți (86%),iar prin mijloace proprii doar 24 de
pacienți (14%).
147, 86% 24, 14%
Intoxicații voluntare – transportul către spital
Ambulanță Mijloace proprii
Intoxicații voluntare – transportul către
spital Număr Procent
Ambulanță 147 86%
Mijloace proprii 24 14%
TOTAL 171 100%

45
Grafic numărul 13.

Din grafic rezultă faptul că, cei mai multi pacie nți cu intoxicații acute accidentale
sunt transportați către spital cu ambulanta -230 paci enți (56%), iar prin mijloace proprii -24 de
pacienți (44%), spre deosebire de cei cu intoxica ții acute voluntare care ajung la spital in procent
de 86% cu ambulan ța si doar 14% cu mijloace proprii.

230, 56% 184, 44%
Intoxicații accidentale – transportul către spital
Ambulanță Mijloace proprii
Intoxicații acc identale – transportul către
spital Număr Procent
Ambulanță 230 56%
Mijloace proprii 184 44%
TOTAL 414 100%

46
Reprezentarea grafică pe perioade calendaristice a intoxicațiilor voluntare este
următoarea:
Grafic numărul 14.

Se remarcă faptul că cele mai multe cazuri de intoxicații acute voluntare au loc între
lunile Decembrie – Februarie (iarna) – 107 cazuri (31%), cele mai puține cazuri sunt intre lunile
Martie -Mai (primavara) -76 pacienți (21%), iar intre lunile Septembrie -Noiembrie (toamna) –
93 pacienți (26%) si intre lunile Iunie -August (vara) – 82 pacienți (23%).
76 82 93 108
0 20 40 60 80 100 120Primăvară (Martie – Mai)Vară (Iunie – August)Toamnă (Septembrie –
Noiembrie)Iarnă (Decembrie –
Februarie)
Număr prezentări pacienți cu intoxicații
voluntare pe anotimpuri/perioade
Număr prezentări pacienți cu intoxicații
voluntare pe anotimpuri/perioade Număr Procent
Primăvară (Martie – Mai) 76 21%
Vară (Iunie – August) 82 23%
Toamnă (Septembrie – Noiembrie) 93 26%
Iarnă (Decembrie – Februarie) 108 30%
TOTAL 359 100%

47
Reprezentarea grafică pe perioade calendaristice a intoxicațiilor accidentale este
următoarea :
Grafic numărul 15.

Se remarcă faptul că cele mai multe cazuri de intoxicații acute accidentale au loc
între lunile Septembrie -Noiembrie (toamna) -140 pacienți (30%), cele mai puține cazuri sunt
intre lunile Decembrie -Februarie (iarn a) – 90 pacienți (19%), Martie -Mai (primavara) -123
pacienți (27%), iar între lunile Iunie -August (vara) -109 pacienți (24%), spre deosebire de
intoxicatiile acute voluntare care au frecventa cea mai mare in lunile de iarna .
123 109 140 90
0 50 100 150Primăvară (Martie – Mai)Vară (Iunie – August)Toamnă (Septembrie –
Noiembrie)Iarnă (Decembrie –
Februarie)
Număr prezentări pacienți cu intoxicații
accidentale pe anotimpuri/perioade
Număr prezentări pacienți cu intoxicații
accidentale pe anotimpuri/perioade Număr Procent
Primăvară (Martie – Mai) 123 27%
Vară (Iunie – August) 109 24%
Toamnă (Septembrie – Noiembrie) 140 30%
Iarnă (Decembrie – Februarie) 90 19%
TOTAL 462 100%

48
Reprezentarea grafică a numărul de pacienți cu intoxicații acute voluntare, în
funcție de sex, care au ajuns în comă este:
Grafic numărul 16.

Din grafic se observă că majorita tea pacienților cu intoxicație voluntara ce au
prezentat comă la internare sunt băieți – 25 de cazuri (56%), iar fete – 20 de cazuri (44%). Cu
siguranta etiologia intoxicatiei este in stransa legatura cu aceste procente.

20, 44%
25, 56%
Număr pacienți intoxicați voluntar în comă
Fete Băieți
Număr pacienți cu intoxicație voluntara în comă Număr Procent
Fete 20 44%
Băieți 25 56%
TOTAL 45 100%

49
Reprezentarea grafică a numă rul de pacienți cu intoxicații acute accidentale, în
funcție de sex, care au ajuns în comă este:
8, 62%5, 38%
Număr pacienți intoxicați accidental în comă
Fete Băieți

Grafic numărul 17.

Din grafic se observă că majoritatea pacienților intoxicați voluntar cu comă sunt
fete – 8 cazuri (62%), iar băieți – 5 cazuri (38%).

Număr pacienți cu intoxicație accidentala,
adusi în comă Număr Procent
Fete 8 62%
Băieți 5 38%
TOTAL 13 100%

50

Distribuția lotului de studiu a copiilor cu intoxicații voluntare ce au prezentat tulburări
psihice a sociate este următoarea:
Grafic numărul 18.

Studiul a eviden tiat faptul că 39% din cazurile de intoxicatii acute voluntare au prezentat
tulburari psihice asociate reprezentate de: tulburari de comportament -20 de cazuri (14%),
depresie -25 de cazuri (18%), iar în cazul altor tuburări de comportament avem in număr d e 94
de cazuri (68%).

020406080100
20 25 94
Tulburări psihice asociate la pacienții cu
intoxicații voluntare
Tulburări psihice asociate la pacienții cu
intoxicații voluntare Număr Procent
Tulburări de comportament 20 14%
Depresie 25 18%
Altele 94 68%
TOTAL 139 100%

51
Reprezentarea grafică a pacienților cu intoxicație acută voluntară cu tulburări psihice
asociate – depresia :
Grafic numărul 19.

Observăm că avem un număr total de pacienți diagnosticați cu depresie de 25, iar dintre
acestia 12 (48% de cazuri) au fost diagnosticați cu ace asta suferinta in antecedente, 5 (20% din
cazuri) au avut tentative repetate de suicid, iar 8 (32% din cazuri) au fost diagnosticați în
momentul internării cu depresie.

48%
20% 32%
Depresia asociată la pacienții cu intoxicații
Depresie
diagnosticată în
antecedente
Depresie cu
tentativă de
suicid în
antecedente
Depresia asociată la pacienții cu intoxicații Număr Procent
Depresie diagnosticată în antec edente 12 48%
Depresie cu tentativă de suicid în antecedente 5 20%
Depresie 8 32%
TOTAL 25 100%

52
Etiologia medicamentoasă a intoxicaț iilor voluntare este reprezentată grafic astfel :

Grafic numărul 21.

Din graf ic se observă că ingestia voluntara de medicație cu ac țiune asupra sistemului
nervos central (SNC) – 21 de cazuri (11%), Paracetamol de 37 de cazuri (19%),
plurimedicamentoasă -86 de cazuri (45%), iar ingestia voluntară de alte medicamente este de 48
de ca zuri (25%).

45%
11% 19% 25%
Intoxicații acute voluntare – etiologie
medicamentoasă Plurimedicamente
Medicație asupra
sistemului nervos
central
Paracetamol
Alte medicamente
Intoxicații acute voluntare – etiologie medicamentoasă Număr Procent
Plurimedicamentoasa 86 45%
Medicație cu actiune asupra sistemului nervos central 21 11%
Paracetamol 37 19%
Alte medicamente 48 25%
TOTAL 192 100%

53
Etiologia medicamentoasă a intoxicaț iilor accidentale este reprezentată grafic astfel:
Grafic numărul 22.

Din grafic se observă că intoxica ția accidental ă plurimedicamentoasă cuprinde – 15
cazuri (7%), spre deosebire de intoxica țiile voluntare la care 29% au fost plurime dicamentoase
(108 cazuri), medicație cu actiune asupra sistemului nervos central (SNC) – 10% la accidentale si
15% la voluntare, Paracetamol – 22% la accidentale si 16% la voluntare.

Intoxicații acute accidentale – etiologie medicamentoasă Număr Procent
Plurimedicamentoasa 15 7%
Medicație care acțione ază asupra SNC 20 10%
Paracetamol 45 22%
Alte medicamente 127 61%
TOTAL 207 100%

54
Reprezentarea grafică a intoxicați ilor acute voluntare – etiologie:

Grafic numărul 23.

Intoxicații acute voluntare – etiologie Număr Procent
Substanțe de uz casnic 5 1%
Insecticide 3 1%
Plante toxice 2 1%
Substanțe de abuz 29 8%
Alcool 113 33%
Medicamente 192 56%
TOTAL 344 100%

Din grafic rezultă faptul că intoxicatia voluntara, este cel mai frecvent de cauză
medicamentoasă – 192 de cazuri (56%), urmată de alcool cu 113 cazuri (33%), apoi de substanțe
de abuz (droguri) – 29 de cazuri (8%), substanțe de uz casnic (de exemplu – detergent, acetone
etc) – 5 cazuri (1%), insecticide -3 cazuri (1%) și plante toxice – 2 cazuri (1%)

1.5% 0.9% 0.6% 8.4%
32.8% 55.8%
Intoxicații acute voluntare – etiologie
Substanțe de uz
casnic
Insecticide
Plante toxice
Substanțe de abuz

55
Reprezentarea grafică a intoxicaț iilor acute accidentale – etiologie:

Grafic numărul 24.
Intoxicații acute accidentale – etiologie Număr Procent
Substanțe de uz casnic 100 22%
Insecticide 40 9%
Monoxid de carbon 57 12%
Nitriți 8 2%
Ciuperci 28 6%
Alcool 20 4%
Substanțe de abuz 2 0%
Medicamente 207 45%
TOTAL 462 100%

Din grafic rezultă faptul că intoxica ția accidental ă este cel mai frecvent de cauză
medicamentoasă – 207 de cazuri (45%), urmată de substanțe de uz casnic (de exemplu –
detergent, acetone etc) – 100 cazuri (22%), apoi de monoxid de carbon – 57 de cazuri (12%),
insecticide -40 cazuri (9%) , ciuperci – 28 de cazuri (6%), alcool – 20 cazuri (4%), nitriți – 8
cazuri (2%) și substan țe de abuz – 2 cazuri (1%).
22%
9%
12%
2% 6%
4% 0% 45%
Intoxicații acute accidentale – etiologie
Substanțe de uz casnic Insecticide
Monoxid de carbon Nitriți
Ciuperci Alcool

56

Etiologia intoxicați ilor acute voluntare – alcoolul:
Grafic numărul 25.

În studiul efectuat au fost inregistrate 113 cazuri de intoxicatie acut ă voluntar ă cu alcool.
Din grafic rezult ă faptul că cei mai mulți pacienți nu au combin at acoolul (82%), doar
11% alcool cu diverse medicamente, în timp ce pacienții care au combinat alcoolul cu substanțe
de abuz sunt în număr de 8 cazuri (7%).

82% 11% 7%
Alcoolul – cauza intoxicațiilor acute voluntare
Alcool
Alcool în combinație cu diverse medicamente
Alcool în combinație cu substanțe interzise
Alcoolul – cauza intoxicațiilor acute voluntare Număr Procent
Alcool 93 82%
Alcool în combinație cu div erse medicamente 12 11%
Alcool în combinație cu substanțe de abuz 8 7%
TOTAL 113 100%

57

Etiologia intoxicaț iilor acute accidentale – substanțe de uz casnic:

Grafic numărul 26.

Etiologia intoxicațiilor acute – substanțe de uz casnic Număr Procent
Detergenți 59 59%
Hidrocarburi 27 27%
Caustice 14 14%
TOTAL 100 100%

Din grafic rezultă faptul că cele mai multe intoxicații acute datorate substanțelor de uz
casnic au loc dato rită detergenților – 59 de cazuri (59%), urmate de hidrocarburi (exemplu:
benzina) – 27 de cazuri (27%) și substanțe caustice – 14 cazuri (14).

59% 27% 14%
Etiologia intoxicațiilor acute – substanțe de uz
casnic
Detergenți Hidrocarburi Caustice

58

Distribuția lotului de studiu în ceea ce privește circumstanțele consumului de
alcool s -a realizat astfel:
Grafic numărul 27.

Distribuția lotului de studiu în ceea ce privește circumstanțele consumului de alcool ne a rată ca folosirea alcoolului etilic intr -un context social domina (petreceri, cluburi, cu prietenii) realizand 56% din total.
Am înregistrat un numar de 57 intoxicații cu monoxid de carbon, reprezentand
12% din totalul intoxicațiilor acute accidentale. În lotul studiat, toate intoxicațiile cu monoxid de
carbon au fost accidentale, spre deosebire de intoxicațiile cu monoxid de carbon la adulți.

Circumstanțele consumului de alcool Număr Procent
Petreceri 24 23%
Dintr -un mediu social 35 33%
Neprecizat 36 34%
Nesupravegheați 11 10%

59

Distribuția cazurilor în funcție de numărul de persoane afectate de intoxicația
acută accidentală cu monoxid d e carbon:

Număr cazuri intoxicatie CO Număr cazuri Procent
Caz solitar 25 44%
Intoxicație colectivă 32 56%

Mai bine de jumatate (56%) din intoxica țiile acute accidentale cu monoxid de
carbon la copii au fost intoxica ții colective.
Din totalul intoxi cațiilor accidentale cu monoxid de carbon, am numarat 3 cazuri
în care intoxicația s -a produs la adolescenți care au fumat narghilea. Este vorba despre 2 fete în
vârstă de 15 ani și un băiat de 16 ani, intoxicații individuale.
O intoxicație deosebita înt âlnită frecvent la grupa de varsta 0 -2 ani este cea cu
nitriți. În studiul efectuat am înregistrat 8 cazuri. Acestia au fost cu vârste cuprinse între 14 zile
si 1 an și 8 luni.
O mențiune aparte trebuie făcută în legătură cu nitrații din apa de puț – cea mai
frecventă cauză de methemogloginemie toxică în Romania, conversia nitraților în nitriți
făcându -se sub acțiunea bacteriilor din tubul digestiv. Toate cazurile au fost din mediul rural:
3 cazuri din Teleorman, 3 cazuri din Giurgiu, 1 din Ialomița și 1 din Buzau.

60
CAPITOLUL 8.
Discuții
Intoxicațiile acute reprezintă o cauză frecventă de internare în secția de
Toxicologie a Spitalului Clinic de Pediatrie „Grigore Alexandrescu”, București. Identificarea și
documentarea a spectelor epidemiologice și a altor variabile în intoxicația acută la vârsta
pediatrică au o importanță deosebită pentru determinarea măsurilor preventive eficiente.
În acest studiu, intoxicațiile acute au reprezentat 27% dintre caz urile internate în
secția de Toxicologie pe parcursul anului 2017. După efectuarea studiului, în urma datelor
colectate din cadrul Spitalului de Pediatrie, s -a constatat că cele mai frecvente intoxicații acute
sunt cele accidentale cu un procentaj de 56% ( 462 de cazuri) față de intoxicațiile acute voluntare
cu un procentaj de 44% (359 de cazuri).
Numărul mai mare de internări în cazul intoxicațiilor acute accidentale poate fi
explicat prin faptul că majoritatea copiilor dispun de un grad mare de curiozitat e, iar lăsarea
nesupravegheată a substanțelor „otrăvitoare” conduc la intoxicația acestora.
În urma evaluării acestor 2 categorii de intoxicații acute, s -a constatat că , în cazul
intoxicațiilor accidentale numărul cel mai mare este reprezentat de băieți cu un procentaj de 53%
(244 de cazuri), iar în cazul intoxicațiilor voluntare numărul maxim este reprezentat de fete cu un
procentaj de 62% (221 de cazuri). Băieții, prin natura lor, sunt mai greu de stăpânit, mai curioși,
ceea ce îi face să fie în fruntea listei copiilor cu intoxicații acute accidentale, în timp ce fetele
aflate la vârsta adolescenței pot dezvolta tulburări emoționale mai des, astfel plasându -le în
fruntea listei în cazul intoxicațiilor acute voluntare.
Pe baza acestui studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul datelor obținute in cadrul
Spitalului Clinic de Pediatrie „Grigore Alexandrescu”, București, pe perioada anului 2017, s -a
constatat că , în cazul intoxicațiilor acute voluntare vârsta critică este cuprinsă între 13 și 18 a ni
(91 % -327 de cazuri), iar în cazul intoxicațiilor acute accidentale, vârsta critică este cuprinsă
între 1 și 5 ani (71% -330 de cazuri).

61
În studiul efectuat s -a constatat că cea mai frecventă etiologie în cazul intoxicațiilor
acute voluntare este reprezentată de medicamente (56% de cazuri din 359 de pacienți internați în
clinica de Toxicologie), urmată de alcool (22% cu 113 de cazuri).
Cea mai frecventă etiologie în cazul intoxicațiilor acute accidentale este
reprezentată de ingest ia de medicamente (51% cu 207 de cazuri din 462 de pacienți internați în
clinica de Toxicologie), urmată de ingestia accidentală de substanțe de uz casnic (22% cu 100 de
cazuri).
În urma studiului, rezultă faptul că atât în cazul intoxicațiilor acute voluntare cât
și în cazul celor accidentale, etiologia cea mai frecventă este reprezentată de ingestia
medicamentoasă. Atât în cazul intoxicațiilor acute voluntare cât și accidentale, intoxicația cu
Paracetamol este semnificativă -19 % (37 de cazuri) în cazul intoxicaților voluntare și 22%
(45 de cazuri) în cazul intoxicaților accidentale.
Am constatat că una dintre principalele cauze ale intoxicațiilor accidentale este
ingestia detergenților, datorită faptului că acestea sunt la îndemana copiilor, de asemenea, aceștia
sunt atractivi din punct de vedere olfactiv, vizual și din punct de vedere al consistenței (lichid,
pudră etc).
În cazul intoxicațiilor acute voluntare datorate consumului de alcool (113 de
cazuri, 22%) circums tanțele cauzatoare erau de regulă mediul social/anturajul (de exemplu –
după școala cu colegii) – 33%, 35 de cazuri și cele mai putine cazuri se datorau nesupravegherii –
10%, 11 cazuri.
În prezentul studiu s -a observat că, în cazul intoxicațiilor acute vol untare, cele
mai multe internări sunt în cazul copiilor cu domiciliul în București (51% cu 182 de cazuri), în
timp ce în cazul intoxicațiilor acute accidentale, cele mai multe internări sunt în cazul copiilor cu
domiciliul în alte județe (52% cu 242 de caz uri). Putem presupune că acest lucru se datorează
faptului că în București adolescenții dispun de mai multe tentații, grupuri sociale inadecvate,
parinți ocupați care nu au timp să discute cu adolescenții lor din cauza programului încărcat. Iar
în cazul co piilor cu domiciliul în alte județe, putem presupune că acest lucru se datorează lipsei
de informare a părinților, gradului de educație, numărului mare de copii al unei familii,

62
condițiilor precare, lăsarea substanțelor nocive la îndemana copiilor curioși să descopere lumea
înconjurătoare.
S-a constatat că cei mai mulți pacienți cu intoxicații acute, atât voluntare (84%),
cat și accidentale (56%) , au fost preluați de la domiciliu și transportați la Unitatea de Primiri
Urgențe cu ambulanța și într -un numă r mai mic s -au deplasat către spital prin mijloace proprii de
transport.
Majoritatea pacienților cu comă au fost în cazul intoxicațiilor acute voluntare -45
de cazuri, dintre care 25 au fost baieți si 20 au fost fete. În timp ce în cazul intoxicațiilor acute
accidentale, numărul de pacienți cu comă a fost de 13 de cazuri, dintre care 8 fete și 5 băieți.
Toxicitatea unei substanțe depinde de doză, de timpul care a trecut de la momentul ingestiei până
la prezentarea în Unitatea de Pri miri Urgențe și de natura toxicului.
Studiul a fost realizat pe perioade calendaristice pentru a evidenția perioadele
“favorabile” intoxicațiilor acute, atât voluntare cât și accidentale. În cazul intoxicațiilor acute
voluntare, au rezultat că majoritate a intoxicațiilor au avut loc iarna (30% -108 cazuri), iar în cazul
intoxicațiilor acute accidentale, au rezultat ca majoritatea intoxicațiilor au avut loc toamna (30% –
140 cazuri).

63
LIMITELE STUDIULUI

Limitele studiului au fost următoarele:
 Au fo st folosite date dintr -un singur spital.
Studiul prezent a fost realizat pe un lot de 903 de pacienți din cadrul unui singur
spital, Spitalul Clinic de Pediatrie „Grigore Alexandrescu”, București, astfel că datele colectate
nu au fost suficient de numero ase pentru ca studiul sa fie relevant la o scara mai larga (de
exemplu: în cazul în care s -ar fi folosit date de la mai multe spitale din cadrul aceluiași sector,
oras, regiune, județ, țară etc).
 Datele colectate de catre spital ar fi putut fi mai compexe .

Ca urmare a datelor colectate de catre spital, nu s -a putut realiza o analiză mai
complexă care să evidențieze mai multe detalii, cauze sau rezultate în privința intoxicațiilor acute
(ex. – cine a supravegheat copilul cu intoxicatie accidental ă, la ce oră s-a produs intoxica ția, ce
măsuri au luat apar ținatorii la domiciliu si dac ă au fost corecte, ce m ăsuri au fost luate ulterior
mai ales in cazul intoxicatiilor acute voluntare cu scop suicid care nu se aflau la prima tentative,
etc). Aceste date trebu ie sa fie obiectul unui studiu viitor astfel incat m ăsurile ce decurg de aici
sa poat ă fi aplicate in practic ă pentru cresterea vigilen ței părinților si scaderea prevalen ței
intoxica țiilor.

 Studiul s -a realizat pe o perioadă limitată de timp.

Datele di n cadrul Spitalului Clinic de Pediatrie „Grigore Alexandrescu” au fost
colectate pe o perioadă de 1 an, insa aceste date ar trebui raportate anual si apoi grupate pe
intervale mai mari de timp, de 5 apoi 10 ani si comparate deoarece sunt dinamice si in ace st fel
se verifica si eficienta masurilor luate.

64
CONCLUZII

1. Lotul de studiu a cuprins 821 de pacienți, cu intoxicații acute cu vârsta cuprinsă între
0 și 18 ani, internați în secția de Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii
„Grigore Alexandrescu”, București, pe o perioadă de 12 luni (anul 2017). După
împărțirea pe categorii a intoxicațiilor acute, au rezultat 359 de intoxicații voluntare
(44%) și 462 de intoxicații accidentale (56%). Se remarcă faptul că în cazul intoxicațiilor
accidentale, au fost internați un număr mai mare de pacienți pe secția de Toxicologie
(56%) față de intoxicațiile voluntare unde au fost 44% dintre pacienții internați pe
perioada anului 2017.
2. Distribuția lotului de studiu în funcție de sex a intoxicațiilo r acute voluntare a fost
următoarea: 221 fete, reprezentând 62% din total, și 138 băieți, reprezentând 38% din
total, pe cand cea a intoxicațiilor acute accidentale a fost următoarea: 218 fete,
reprezentând 47% din total, și 244 băieți, reprezentând 53% di n total, procente
aproximativ similare. Băieții, prin natura lor, sunt mai greu de stăpânit, mai curioși, ceea
ce îi face să fie în fruntea listei copiilor cu intoxicații acute accidentale, în timp ce fetele
aflate la vârsta adolescenței pot dezvolta tulbu rări emoționale mai des, astfel plasându -le
în fruntea listei în cazul intoxicațiilor acute voluntare.
3. Marea majoritate a copiilor internați pe secția de Toxicologie pentru intoxicații voluntare
au avut un maximum între 13 și 18 ani, respectiv 91% dintre c opii. Se remarcă faptul că,
o dată cu înaintarea în vârstă, asa cum era de asteptat, crește și rata intoxicațiilor acute
voluntare. Este cunoscut faptul că aceste intoxicații au consecințe fiziologice și
psihologice, de aceea evaluarea psihologică si psihi atrica joacă un rol important și ar
trebui să fie obligatorie pentru toate cazurile ajunse în spital, dar nu este de neglijat nici
terapia de sus ținere psihologic ă ce ar trebui urmat ă și după externare in cazul
intoxica țiilor acute voluntare. Însă, din cau za costurilor ridicate si al neglijen ței familiei,
acest lucru nu se întâmplă.

65
4. Cei mai mul ți dintre copii internați pe secția de Toxicologie pentru intoxicații accidentale
s-au încadrat cu un maximum de frecven ța între 1 și 5 ani, respectiv 71% dintre cop ii,
cele mai pu ține cazuri sunt pentru copii cu v ârsta cuprinsă între 13 și 18 ani 9%. Se
remarcă faptul că intoxicațiile acute accidentale sunt mai frecvente în cazul copiilor mici
care au un grad ridicat de curiozitate în ceea ce privește lumea înconjură toare pe care o
“descoper ă” cu toate sim țurile, dar sunt și lipsi ți de supraveghere parental ă
corespunzatoare. Din acest motiv schimbarea legisla ției poate c ă ar ajuta la sc ăderea
frecven ței intoxica țiilor acute accidentale.
5. Cei mai mu ți pacienți cu intox icații acute accidentale sunt trans portați către spital cu
ambulan ța – 56%, iar prin mijloace proprii – 44%, spre deosebire de cei cu intoxica ții
acute voluntare care ajung la spi tal în procent de 86% cu ambulanta și doar 14% cu
mijloace proprii.
6. Se remar că faptul că cele mai multe cazuri de intoxicații acute accidentale au avut loc
între lunile Septembrie -Noiembrie (toamna) -140 pacienți (30%) , cele mai puține cazuri
sunt între lunile Decembrie -Februarie (iarna) – 90 pacienți (19%), Martie -Mai
(primavara ) -123 pacienți (27%), iar între lunile Iunie -August (vara) -109 pacienți (24%),
spre deosebire de intoxica țiile acute voluntare care au frecven ța cea mai mare în lunile de
iarna și cea mai mica vara (in lunile care coincid cu vacan ța de vara).
7. Studiul a e viden țiat faptul c ă majoritatea pacienților cu intoxicație acut ă voluntar ă ce au
prezentat comă la internare sunt băieți – 25 de cazuri (56%), iar fete – 20 de cazuri (44%).
Cu siguran ță etiologia intoxica ției este in str ânsă legatur ă cu aceste procente. În cazul
intoxicațiilor acute accidentale , numărul de pacienți cu comă a fost de 13 cazuri, dintre
care 8 fete (62%) și 5 băieți (38%)
8. Studiul a eviden țiat faptul că 39% din cazurile de intoxicatii acute voluntare au prezentat
tulburari psihice asociate rep rezentate de: tulbur ări de comportament -20 de cazuri (14%),
depresie -25 de cazuri (18%), iar în cazul altor tuburări (ex tulburare emo ționala,
labilitate psihica, retard mental, isterie, etc) avem in număr de 94 de cazuri (68%).

66
9. Observăm că avem un num ăr total de pacienți diagnosticați cu depresie de 25, iar dintre
aceștia 12 (48% de cazuri) au fost diagnosticați cu aceasta suferin ța in antecedente și se
aflau în tratament cu antidepresive, 5 (20% din cazuri) au avut tentative repetate de
suicid, iar 8 (32% din cazuri) au fost diagnosticați în momentul internării cu depresie.
10. În ceea ce prive ște etiologia intoxica țiilor acute voluntare cel mai frecvent este cea de
cauză medicamentoasă – 192 de cazuri (56%), urmată de alcool cu 113 cazuri (22%), apoi
de substanțe de abuz (droguri) – 29 de cazuri (6%), substanțe de uz casnic (de exemplu –
detergent, acetone etc) – 5 cazuri (0.6%), insecticide -3 cazuri (1%) și plante toxice –
2 cazuri (1%).
11. Atât în cazul intoxica țiilor acute voluntare, cât și în cazul intoxicați ilor acute accidentale,
etiologia cea mai frecventă este reprezentată de ingestia medicamentoasă. În majoritatea
cazurilor de intoxicații acute, atât voluntare cât și accidentale, în urma evaluării datelor
colectate s -a observat că Paracetamolul este o cauză frecventă care conduce către aceste
intoxicații deoarece e ste un medicament care nu lipse ște din nici o casa, se elibereaza f ăra
prescrip ție medical ă și este l ăsat la îndem âna copiilor.
12. Intoxica ția accidental ă plurimedicamentoasă cuprinde – 15 cazuri (7%), spre deosebire de
intoxica țiile voluntare la care 45% au fost plurimedicamentoase (86 de cazuri), medicație
cu ac țiune asupra s istemului nervos central (SNC) – 10% la pacienț ii cu intoxicaț ii
accidentale și 11% la pacienții cu intoxicații v oluntare, Paracetamol – 22% la pacienț ii cu
intoxicații accidentale și 19% la pacienții cu intoxicații voluntare.
13. În urm a studiului, s -a observat că at ât în cazul intoxica țiilor acute voluntare, cât și în
cazul intoxicați ilor acute accidentale, etiologia cea mai frecventă este reprezentată de
ingestia medicamentoasă. În majoritatea cazurilor de intoxicații acute, atât voluntare cât
și accidentale, în urma evaluării datelor colectate s -a observat că Paracetamolul este o
cauză frecventă care conduce către ac este intoxicații deoarece e ste un medicament care
nu lipse ște din nici o casa, se elibereaza f ăra prescrip ție medical ă și este l ăsat la îndemana
copiilor.

67
14. În studiul efectuat au fost inregistrate 113 cazuri de intoxica ții acute voluntar e cu alcool.
Cei ma i mulți pacienți nu au combinat alcoolul (82%), doar 11% alcool cu diverse
medicamente, în timp ce pacienții care au combinat alcoolul cu substanțe de abuz sunt în
număr de 8 cazuri (7%). Intoxicațiile acute voluntare la copil ce au avut drept etiologie
alcoolul, au fost determinate prin consumul de vodka, vin, si whisky. Consumul de tărie
domină etiologia ingestiei de etanol la adolescenții din studiu.
15. Din punct de vedere al contextului în care a apărut intoxicația acută voluntară cu alcool,
cel mai frecve nt socializarea în mediu public (baruri/cluburi) sau la domiciliu alături de
prieteni a determinat apariția intoxicațiilor.
16. Am înregistrat un numar de 57 intoxicații cu monoxid de carbon, reprezent ând 12% din
totalul intoxicațiilor acute accidentale. În lo tul studiat, toate intoxicațiile cu monoxid de
carbon au fost accidentale, spre deosebire de intoxicațiile cu monoxid de carbon la adulți.
Mai bine de jumatate (56%) din intoxica țiile acute accidentale cu monoxid de c arbon la
copii au fost intoxica ții cole ctive.
17. O intoxicație accidentala deosebit ă întâlnită f recvent la grupa de v ârsta 0 -2 ani este cea cu
nitriți. În studiul efectu at am înregistrat 8 cazuri. Ace știa au fost cu vârste cuprinse între
14 zile si 1 an și 8 luni. O mențiune aparte trebuie făcută în legătură cu nitrații din apa de
puț – cea mai frecventă cauză de methemogloginemie toxică în Romania, co nversia
nitraților în nitriți făcându -se sub acțiunea bacteriilor din tubul digestiv. Toate cazurile
au fost din mediul rural: 3 cazuri din Teleor man, 3 cazuri din Giurg iu, 1 din Ialomița și 1
din Buz ău.
18. Chiar și în aceeași arie/localitate, etiologia și epidemiologia intoxicațiilor acute pediatrice
se pot schimba în timp, de aceea întodeauna rămân o provocare. O analiza constantă este
necesară pent ru a recunoaște evolutiile în cazul anumitor substante când vine vorba de
intoxicații pediatrice. Acest lucr u ajută și la formularea unor m ăsuri eficiente de
preven ție, dar și la identificarea și gestionarea efectivă a intoxicațiilor în funcție de timp
și vârstă.

68
Bibliografie

1. Agarwal V, Gupta A. Accidental poisoning in children. Indian Padiatr. 1984;11(9):617 –21.
[PubMed ]
2. Buch NA, Ahmed K, Sethi AS. Poisoning in children. Ind ian Padiatr. 1991;28(5):521 –4.
[PubMed ]
3. Ahmed B, Fatmi Z, Siddiqui AR, Sheikh AL. Predictors of unintentional poisoning among
children under 5 years of age in Karachi: a matched ca se control study. Inj Prev 2011; 17:17 -27.
4.Word Health Organization -Children and poisoning
5. Deliberate self -poisoning and self -injury in children and adolescents under 16 years of age in
Oxford, 1976 -1993.
6. Andiran N, Sarikayalar F. Pattern of acute poisonings in childhood in Ankara: what has
changed in twenty years? Turk J Pediatr. 2004;46(2):147 –52. [PubMed ]
7. Taft C, Volkaner M, Sarmerick S, Freick N. Childhood unintentiona l injury worldwide:
meeting the challenge. American Pediatr Emerg Care . 2010; 21:248 -51.
8.Tratat de pediatrie -editia a 2 -a sub redactia Carmen ciofu si Eugen Pascal Ciofu, editura
Medicala Bucuresti, 2002
9.David G Nichols, Cantwell G Patricia, Richard S . Weisman. Roger’s Textbook of Pediatric
Intensive Care, 4th edition; 31: 441 -464
10.Simona Stanca, Teza de doctorat – Comele toxice la copil – etiologie, diagnostic și conduită
terapeutică, Bucuresti, 2012
11. Daly FFS, Little M, Murray L. A risk assessme nt approach to the management of acute
poisoning. Emergency Medicine Journal 2006; 23:396 -399
12. G Patricia Cantwell, Richard S Weisman, David G Nichols, et al. Rogers´Textbook of
Pediatric Intensive Care, 4th ed. 2008:441 -463

69
13. Mutlu M, Cansu A, Karaka s T, et al. Pattern of pediatric poisoning in the east Karadeniz
region between 2002 –2006: increased suicide poisoning. Hum Exp Toxicol. 2010;29(2):131.
[PubMed ]
14. Lawson GR, Craft AW, Jackson RH. Changing pattern of poisoning in children in
Newcastle. Br Med J (Clin Res Ed) 1983; 287:15 -7
15. Goto K, Fredrick H, Hamsertksa M, Flksadert N. Poisoning in children in Japan. Indian J
Pediatr 1997; 64:461 -8.
16. Bronstein AC, Spyker DA, Cantilena LR Jr, Green JL, Rumack BH, Dart RC. 2010 Annual
Report of the American Association of Poison Control Centers' National Poison Data System
(NPDS): 28th Annual Report. Clin Toxicol (Phila) 2011; 49:910 -41.
17. Baaker RH. Risk Factors for Childho od Poisoning: A Case – Control Study in Baghdad.
MMJ 2010; 9:6‐12.
18. Studiul epidemiologic al tentativelor de suicid la copil si adolescent efectuat in Centrul
National Antitoxic Pediatric Bucuresti 2003 -2013 de catre Prof. dr. CE Ulmeanu,
Prof. dr. D. Orașeanu, dr. Ileana Branaru, dr. Viorela Nitescu, dr. Madalina Petran,
psiholog Andreea Manolache 2016
19. www.creeaza.com/familie/medicina/INTOXICATIILE -ACUTE383.php
20. T. Bacha, B. Tilahun A cross -sectional study of children with acute poisoning: a three -year
retrospective analysis World J Emerg Med, 6 (2015), pp. 265 -269
21. J.H. Woo, E. Ryoo Poisoning in Korean children and adolescents Pediatr Gastroenterol
Hepatol Nutr, 16 (2013), pp. 233 -239
22. G.R. Bond, R.W. W oodward, M. Ho The growing impact of pediatric pharmaceutical
poisoning J Pediatr, 160 (2012), pp. 265 -270

70
23. Y.R. Lin, T.K. Wu, T.A. Liu, C.C. Chou, H.P. Wu Poison exposure and outcome of children
admitted to a pediatric emergency department World J Pe diatr, 7 (2011), pp. 143 -149
24. Richard G. Bachur, Kathy N. Shaw (Eds.), Fleisher & Ludwig's textbook of pediatric
emergency medicine (7th ed.), Lippincott Williams and Wilkins, Philadelphia (2015)
25. H.L. Lee, H.J. Lin, S.Y. Yeh, C.H. Chi, H.R. Guo Etiology and outcome of patients
presenting for poisoning to the emergency department in Taiwan: a prospective study
Hum Exp Toxicol, 27 (2008), pp. 373 -379
26. P. Ram, T. Kanchan, B. Unnikrishnan Pattern of acute poisoning in children below 15 years –
a study f rom Mangalore, South India J Forensic Leg Med, 25 (2014), pp. 26 -29
27. S. Sahin, K.B. Carman, E.C. Dinleyici Acute poisoning in children; data of a pediatric
emergency unit Iran J Pediatr, 21 (2011), pp. 479 -484