Seed Practicianul Care Implica Un Demers Aplicativ

Cuprins:

Introducere………………………………………………………………….p. 3

De ce a apărut SEED? ……………………………………………………p.4

Baze teoretice ale modelului SEED…………………….………………p.5-7

Structură și activități specifice modelului SEED ……………………..p.7-10

Elemente de conținut ale modelului SEED ………………………….p.10-15

IV.1. Particularități ale desfășurării modelului SEED în cadrul

Serviciului de Probațiune Brașov …………………….……………p.15-16

Aspecte practice – Interpretarea datelor colectate ………………p. 16-23

Concluzii ……………………………………………………………….p.23-25

Bibliografie…………………………………………………………………p. 26

Anexe ………………………………………………………………….p. 27-30

Introducere

Participarea mea în calitate de co-facilitator, alături de Nigel Hosking, reprezentantul NOMS (National Offender Management System) din Marea Britanie, în implementarea pilot în sistemul de probațiune românesc al modelului de intervenție SEED, termen preluat din limba engleză (Skills for Effective Engagement and Development) și păstrat în practică în această formă, echivalentul denumirii în limba română fiind de Aptitudini pentru Controlul Implicării și Dezvoltării Eficace, a atras după sine un interes sporit din partea mea față de parcursul pe care acest proiect îl înregistrează în cadrul serviciilor de probațiune în care acesta se aplică.

Pe lângă experiența proprie în utilizarea instrumentelor și tehnicilor SEED, în special în activitatea de supraveghere, implicarea în organizarea, alături de colegi din echipă, a întâlnirilor de învățare între grupul de egali, interesul meu s-a îndreptat și către modul în care acest model nou de lucru este perceput și preluat în practică, atât de către colegii mei de echipă cât și de colegii din Serviciul de Probațiune Dolj, care împreună au format cea de-a doua echipă de implementare la care am participat.

Realizarea acestei lucrări mi-a oferit contextul necesar inițierii acestui demers care, la un nivel operațional, urmărește în ce măsură elementele SEED au fost preluate în practica zilnică de către consilierii de probațiune formați pe acest tip de intervenție, care au fost principalele criterii în alegerea utilizării acestor instrumente, identificarea dificultăților confruntate pe parcursul acestui proces și soluțiile propuse de către fiecare echipă în parte pentru depășirea acestor obstacole. Totodată ne-am propus evaluarea unei practici noi introduse de SEED în activitatea echipei anume, întâlnirile de învățare între egali, care reorientează interesul practicii de probațiune, de la beneficiar, la consilierul de probațiune, favorizând dezvoltarea profesională în cadrul echipei.

Pentru o imagine cât mai completă a fenomenului s-a urmărit colectarea informațiilor de la toți membrii echipei (manageri, consilieri formați SEED, consilieri neformați SEED), iar în acest sens au fost proiectate instrumente individualizate de colectare de date.

De ce a apărut SEED?

O întrebare legitimă, firească în contextul acestui demers aplicativ, la care o să încercăm să răspundem pe parcursul derulării acestei lucrări.

În primul rând specificăm faptul că SEED – Skills for Effective Engagement and Development – (Aptitudini pentru Controlul Implicării și Dezvoltării Eficace) s-a dezvoltat ca parte a proiectului STREAM – Strategic Targeting of Recidivism through Evaluation and Monitoring – (Țintirea Strategică a Recidivismului prin Măsurare și Evaluare) finanțat de Comisia Europeană, JUST/2011/JPEN/AG/2892.

SEED a apărut ca răspuns la încercările specialiștilor, teoreticieni și practicieni din domeniul anglo-saxon și nu numai, de a identifica cel mai potrivit mod de a lucra cu persoanele condamnate și de a obține rezultate eficiente în procesul de stopare a comportamentului infracțional.

Modelul a fost conceput ca un mod de intervenție în practica de probațiune ce urmărește în principal îmbunătățirea implicării în procesul de schimbare a însăși persoanei condamnate, participarea fiind provocată în principal de către consilierul de probațiune. Abilitățile de lucru ale practicianului pe care SEED le dezvoltă aduce în prim plan importanța relației profesionale dintre consilierul de probațiune și persoana condamnată, considerată a fi cel mai important vehicul al schimbării comportamentului indezirabil social.

Ceea ce aduce nou SEED în practica probațiunii poate fi rezumat în următoarele idei: coerență în aplicarea abordărilor teoretice care funcționează în domeniul probațiunii (What works), corelate cu teorii ale învățării și principiile dezvoltării umane; reflectă o parte din activitatea zilnică și nu reprezintă un program propriu-zis de intervenție precum OTO, SGS, etc., dar mai degrabă o intervenție continuă, pe parcursul termenului de supraveghere; reprezintă un context de învățare, atât pentru beneficiar cât mai ales pentru consilierul de probațiune, într-un mediu de formare continuă, în cadrul echipei din care face parte și nu în ultimul rând reprezintă o abordare integrată, în sensul că implică întreaga echipă, consilierul nu mai este singur în activitatea sa, ci este susținut într-un mod continuu și organizat prin intermediul întâlnirilor de învățare în grupul de egali.

Baze teoretice ale modelului SEED

Sunt mai multe aspecte teoretice ale SEED care se regăsesc deja în practica de probațiune curentă, și care stau la baza fundamentării teoretice a acestui tip de intervenție. Una dintre acestea este abordarea cognitiv-comportamentală, care constituie fundamentul majorității tipurilor de intervenție pe care le avem la dispoziție în prezent în lucrul cu persoanele care au comis infracțiuni. Succesul pe care acest tip de abordare îl are în munca de probațiune se datorează în primul rând faptului că se concentrează asupra comportamentului “aici și acum” în opoziție cu cel “de atunci” sau “de dinainte.” De asemenea, un alt aspect pe care acest tip de abordare îl scoate în evidență este acela că tot comportamentul este învățat, indiferent dacă este adaptiv sau neadaptiv, deci el poate fi eliminat prin învățarea altor comportamente care să faciliteze integrarea socială.

În acest sens vorbim despre două concepte de bază: întărirea și controlul. Prin întărire înțelegem utilizarea și manipularea stimulilor ambianței, astfel încât anumite categorii de comportamente să fie recompensate și să crească astfel probabilitatea lor de manifestare. Tehnicile cognitiv-comportamentale urmăresc modificarea modului de gândire si a comportamentelor care mențin problemele clientului. Paradigma cognitiv-comportamentală reprezentată de gânduri-emoții-comportament, este elementul cheie ce este luat în considerare de către consilierul de probațiune și adus la cunoștința și înțelegerea persoanei în cauză. Pentru susținerea unei astfel de schimbări este esențială o abordare motivațională din partea consilierului de probațiune.

În corelare cu abordarea mai sus amintită, un alt element regăsit în practica SEED este interviul motivațional, o tehnică prin care consilierul de probațiune devine un ajutor/însoțitor al beneficiarului pe drumul schimbării sale, exprimându-și acceptarea acestuia, inclusiv a problemelor acestuia, confirmându-l în acest fel ca și persoană. În aceste condiții, stilul de consiliere deținut de către consilierul de probațiune reprezintă cheia pentru ca beneficiarul să-și rezolve ambivalența, ce reprezintă obstacolul principal pe care acesta îl are de depășit în vederea producerii schimbării comportamentului său.

Mai specific, cu privire la stilul de consiliere în corelare cu elementele SEED, sunt luate în considerare anumite aspecte: faptul că rezistența beneficiarului cu privire la schimbare este un aspect firesc în procesul de modificare a unui comportament; ambivalența se poate gestiona dacă intervenția vizează motivația intrinsecă și valorile personale ale beneficiarului, dacă relația creată între consilier și beneficiar se bazează pe susținere, fiecare venind în acest parteneriat cu propria experiență, iar un stil de consiliere directiv, bazat pe empatie și suport facilitează schimbarea mai degrabă decât un mod bazat pe argumente și confruntare directă.(cf. Manualul formatorilor SEED, pg.59 – 60)

Modelul pro-social reprezintă cadrul de intervenție SEED. Prin intermediul acestui model integrat de intervenție beneficiarul devine conștient de rolul pe care îl are în producerea schimbării și înțelege rolul specific celui de-al doilea agent al schimbării, respectiv consilierul de probațiune. Prin intermediul elementelor de intervenție SEED consilierul de probațiune reușește să implice în mod direct beneficiarul în producerea propriei schimbări, identificând și întărind comportamentele pro-sociale ale acestuia, provocându-l pe acesta să producă schimbarea, într-un mod colaborativ și care are în vedere nevoile criminogene identificate de către consilierul de probațiune.

În acest sens, în construirea instrumentelor de lucru SEED au fost luate în considerare cele trei aspecte esențiale identificate de către Chris Trotter cu privire la modelul pro-social (cf. Manual de Probațiune, pg. 400-407), respectiv: o relație de înaltă calitate, în care limitele sunt clare și respectate de ambii parteneri ai relației, abilitatea consilierului de a acționa ca model și de a demonstra prin acțiunile și comportamentul propriu ce fel de comportament așteaptă din partea beneficiarului (empatie, susținere eficientă) și abilitatea de a reafirma comportamentul așteptat și de a descuraja perpetuarea comportamentelor ce trebuie schimbate, (operaționalizarea obiectivelor, feed-back, abilitatea de a asculta și de a negocia, rezolvarea de probleme).

O altă paradigmă pe care o regăsim în construcția teoretică a modelului SEED este desistarea. Pornind de la rolul consilierului de probațiune în procesul de desistare, respectiv acela de a se focusa pe activarea celor două resurse de capital, capitalul uman (dezvoltarea și valorificarea capacităților cognitive, abilități de rezolvare de probleme, îmbunătățirea situației lucrative și profesionale, motivația, interesele, etc.) și capitalul social (relațiile sociale care îi permit individului participarea la viața socială și îi asigură acestuia includerea socială) în elaborarea modelului de lucru SEED s-a urmărit tocmai valorificarea acestor două tipuri de capital și împuternicirea consilierului în rolul de mijlocitor al schimbării comportamentale. Astfel, în conținutul tehnicilor de lucru și algoritmul exercițiilor regăsim principiile desistării pe care le prezentăm într-o formă sintetică (cf. Fergus McNeill în Manualul formatorilor SEED, pg. 37) în corelație cu modalitatea de lucru: realism – Interviul Motivațional (IM) și ex. Cercul Schimbării țintește ambivalența, respectiv fazele de menținere și de recădere; autodeterminare – asumarea responsabilizării pentru schimbare (IM); speranță – furnizare de sprijin și de a avea încredere în schimbare (IM + reformularea gândurilor, recadrarea); accentuarea resurselor, a punctelor de sprijin (stabilirea de obiective și urmărirea lor de la o sesiune de consiliere la alta); individualizare (particularizarea intervenției în funcție de nevoile specifice beneficiarului); capitalul social (încurajarea dezvoltării relațiilor sociale și a rețelei familiale); recunoaștere (construirea încrederii și a propriilor credințe, afirmarea persoanei ca ființă umană valoroasă); relaționare (încurajarea dezvoltării de relații pro-sociale).

De asemenea, un alt model folosit pentru evaluarea și stabilirea tipului intervenției în cazul persoanelor care au comis infracțiuni se regăsește în construcția teoretică a SEED, alături de celelalte modele teoretice menționate mai sus. Facem referire la modelul Risc-Nevoi-Responsivitate, iar cele trei principii specifice le identificăm în modul de construcție a elementelor SEED, respectiv: stabilirea unui tip de intervenție corespunzător nivelului riscului identificat, evaluarea riscului fiind cât mai precisă; evaluarea nevoilor criminogene și stabilirea de obiective pentru diminuarea lor; stimularea abilității beneficiarului de a învăța din intervențiile stabilite de către consilier, adaptând tipul și stilul de intervenție la stilul de învățare, motivația, abilitățile și a punctelor tari ale beneficiarului.

Având în vedere varietatea informațiilor expuse putem aprecia că SEED a comprimat avantajele acestor modele de lucru și abordări teoretice, preluând din fiecare aspectele care s-au dovedit în timp eficiente în activitatea de probațiune.

Structură și activități specifice modelului SEED

Pornind de la construcția teoretică a modelului de intervenție SEED vom prezenta în continuare aspectele practice de implementare a acestui tip de intervenție de lucru la nivelul echipei de implementare.

Cursul inițial de formare SEED a consilierilor de probațiune a fost conceput pentru 4 zile, (au existat 2 echipe de implementare, una la București și una la Brașov); au urmat ulterior 4 evenimente de follow-up (activități de evaluare de proces), pentru echipa de la Brașov acestea s-au desfășurat în același oraș, cu aceeași echipă de lucru compusă din consilieri de probațiune din Brașov și Dolj. Echipa de formatori a fost compusă de către un trainer NOMS și un co-trainer din România, iar conținutul de formare a fost similar cu cel utilizat în echipele de implementare din Marea Britanie.

Față de alte programe de intervenție introduse în activitatea de probațiune până în prezent, una din noutățile pe care procesul de instruire SEED îl aduce în cadrul echipei de implementare este rolul de evaluator al managerului echipei. Ca parte a procesului de formare s-a realizat o instruire inițială atât a celor doi co-traineri români cât și a celor trei manageri de echipă (echipele pilot din București, Dolj și Brașov), ocazie cu care aceștia din urmă au fost informați despre rolul lor de evaluatori pe care urmau să-l exercite pe parcursul formării SEED în cadrul echipei pe care o conduceau. Mai specific, fiecare manager de echipă a avut sarcina, ca de la data finalizării cursului inițial de formare de 4 zile, să realizeze activități de observare a fiecărui consilier de probațiune format pe intervenția SEED, într-o activitate de supraveghere, consilierul urmând să utilizeze una sau mai multe instrumente sau tehnici de lucru SEED pe parcursul unei astfel de întrevederi. Alegerea modalității și a instrumentului de lucru SEED a revenit consilierul de probațiune, care a urmărit stabilirea unei corelații între tipul de instrumente folosite și stadiul supravegherii, complexitatea problemelor cu care persoana supravegheată se confruntă și nu în ultimul rând, particularitățile persoanei respective (nivel de înțelegere, experiența de viață, modul de raportare la problemele cu care se confruntă, etc.).

În cursul perioadei de formare s-a propus ca și consilierii neformați din cadrul echipelor implicate să fie observați în același mod de către manager, prin aceste observări urmărindu-se informarea cu privire la modelul SEED.

Managerul echipei a avut la dispoziție un formular de feed-back privind practica SEED și care a fost adus la cunoștința consilierilor de probațiune pe parcursul cursului de formare inițială, a fost analizat și explicat tuturor participanților. Itemii de evaluare se raportează la conținutul cursului de formare și cuprind aspecte din practica uzuală SEED. Astfel formularul de evaluare a permis liderului echipei observarea, următoarelor aspecte: elemente de comunicare non-verbală, aspecte ale modelării pro-sociale, utilizarea unor modalități specifice de structurare și organizare a sesiunii de lucru, aspecte practice care se corelează cu paradigma risc-nevoi-responsivitate și cu teoria cognitiv comportamentală. La finalul sesiunii de observare, observatorul a oferit feed-back consilierului de probațiune prin raportare la fișa de evaluare, în absența beneficiarului, într-un mod asertiv și constructiv.

Rolul de evaluator al managerului echipei, în procesul de aplicare a acestui mod nou de lucru, a contribuit la demersurile evaluării de proces a întregului model de lucru SEED și a oferit direcția intervenției în cadrul activităților de follow-up. În acest mod identificarea dificultăților la nivelul echipei sau a reușitei în aplicarea anumitor instrumente de lucru au condus la stabilirea itemilor de evaluare și a noilor conținuturi de învățare pe parcursul celor patru întâlniri de follow-up ce au urmat cursului inițial.

Un alt aspect nou introdus de practica SEED în cadrul activității zilnice a echipei de consilieri este învățarea între egali. Mai exact, o altă componentă a implementării SEED se referă la organizarea unor întâlniri periodice între consilierii de probațiune instruiți pe practica SEED, existând posibilitatea ca la aceste întâlniri să participe și consilieri neformați pentru utilizarea SEED din cadrul echipei. Învățarea în cadrul grupului de egali reprezintă un proces de învățare continuă și de reflecție, susținut de colegi, într-un mediu profesionalizat, care are ca scop nu soluționarea unui caz dar mai degrabă identificarea unor pași viitori de intervenție.

La aceste întâlniri de învățare între egali, este recomandat să participe doar consilierii de probațiune nu și managerul echipei, pentru a se păstra criteriul egalității între participanți (existența diferențelor de statut profesional în cadrul grupului de egali poate influența negativ modul de desfășurare a întâlnirilor și poate afecta rezultatul final). Astfel de întâlniri sunt recomandate să se organizeze periodic, datele la care să se desfășoare să fie stabilite de comun acord cu toți participanții și foarte important, să fie numit un responsabil cu organizarea unei astfel de întâlniri. Sarcinile moderatorului întâlnirii se referă la sprijinirea grupului pentru organizarea întâlnirii (găsirea unui spațiu de desfășurare, stabilirea participanților), stabilirea agendei de discuții (să coordoneze alegerea cel puțin a unui caz de supraveghere care a fost rezolvat sau care pune dificultăți în abordare sau rezolvare, pentru a fi pus în discuție în cadrul grupului), să se asigure de utilizarea tehnicilor SEED pe parcursul discuțiilor, una din condițiile de desfășurare a unei astfel de întâlniri, să instituie un mediu sigur, să se concentreze pe grup, mai curând decât pe problemele discutate și să observe îndeaproape ce se întâmplă, asigurând dinamica grupului (punând întrebări pentru a implica pe toată lumea).

Așa cum am menționat mai devreme, particularitatea întâlnirilor de învățare între egali este aceea că permite exersarea practicilor SEED în cadrul grupului. Introducerea acestui tip de practică în activitatea curentă a echipei a urmărit o mai bună însușire a anumitor modalități de lucru (ALOSS, CRISS, CEDAS) specifice SEED care să fie reflectată ulterior în practica zilnică de probațiune. Astfel în cadrul discuțiilor avute, pornind de la cazuri din supraveghere care au pus dificultăți consilierului de probațiune, fie în ceea ce privește abordarea cazului fie referitor la situațiile problematice cu care beneficiarul se confrunta la momentul intervenției și care trebuiau a fi rezolvate au fost exersate aceste tehnici de lucru specifice.

Un alt aspect al acestor întâlniri se referă la faptul că experiența împărtășită între membrii grupului de egali a condus la identificarea unor pârghii noi de acțiune, abordări diferite a unui singur caz sau informarea cu privire la cazuri despre care nu toți colegii aveau informații. Pe lângă aspectul axiologic și practic al acestui tip de abordare a grupului de egali mai există o latură care ne conduce în sfera relaționării. Facem referire în acest sens la constatările participanților la astfel de întâlniri, potrivit cărora astfel de întâlniri cresc coeziunea echipei și a capacității de comunicare între membrii acesteia.

Ca un avantaj al acestor întâlniri survenit în urma experienței SEED din Marea Britanie, s-a recomandat, pe parcursul formării inițiale, ca la aceste evenimente să fie invitați și colegii din cadrul echipei neformați pentru utilizarea SEED, având ocazia astfel de a se familiariza cu informația nouă și de a se evita astfel crearea de diferențe în cadrul echipei.

Elemente de conținut ale modelului SEED

Așa cum s-a menționat la începutul lucrării, modelul de lucru SEED nu reprezintă un program structurat de intervenție precum programele deja existente în practica probațiunii în România (OTO, SGS, I-MAP, etc.). Acest tip de intervenție reprezintă mai degrabă un mod de lucru permanent în activitatea de probațiune, în special cu privire la activitatea de supraveghere. Iar în acest sens putem considera SEED ca un mod de a așeza într-o formă integrată elementele de practică ce s-au dovedit eficiente în timp în munca de probațiune.

Intervenția SEED se adresează persoanelor care se află în supravegherea serviciului de probațiune, de gen masculin sau feminin, fără o limită de vârstă impusă, un astfel de mod de abordare a unui caz fiind potrivită atât pentru minori cât și pentru persoanele adulte. Acest mod de lucru se poate aplica indiferent de gradul riscului de recidivă estimat, fie acesta scăzut sau ridicat, precum și persoanelor care nu dețin abilități de scris-citit sau aceste abilități sunt slab dezvoltate. Adaptarea modului de intervenție prin alegerea instrumentelor de lucru în funcție de particularitățile cazului, face posibil ca modelul SEED să se adreseze majorității tipurilor de infracțiuni, chiar și în cazul persoanelor care au consumat substanțe interzise.

Referitor la principiul care fundamentează intervenția SEED acesta se referă la relația dintre consilierul de probațiune și persoana supravegheată, relație considerată un important vehicul care poate produce schimbarea comportamentului și implicit reducerea recidivei infracționale. Pornind de la acest principiu, modelul SEED este conceput ca un mediu de dezvoltare profesională continuă pentru consilierul de probațiune și alături de relația profesională de unu la unu, include alte 4 elemente fundamentale respectiv structurarea sesiunilor, modelarea pro-socială, abordarea centrată pe risc-nevoi-responsivitate și tehnici cognitiv-comportamentale.

În continuare vom expune elementele aplicabile ale SEED, care au fost incluse deja în practica consilierilor de probațiune instruiți, depășind nivelul general de prezentare a intervenției SEED, pentru o clarificare și o coerență a celor prezentate mai sus.

Construcția unei relații eficace, primul element de analiză a modului SEED, presupune realizarea anumitor elemente: lucrul în colaborare pentru atingerea scopului, empatie și manifestarea interesului față de situația beneficiarului, încredere acordată, coerență și flexibilitate în discurs și acțiunile întreprinse pe parcursul intervenției SEED, recunoașterea persoanei ca agent de schimbare al propriei vieți, limbajul corporal adecvat din partea consilierului, ascultare efectivă și respect față de persoana supravegheată. O componentă esențială a relației eficace se referă la comunicarea non-verbală care are rolul de a consolida relaționarea. În acest sens se introduce termenul SOLER, acronim preluat din limba engleză, care deține următoarea semnificație: să se privească interlocutorul, fără a crea însă disconfort, să se adopte o postură deschisă, care să invite la comunicare, să se păstreze contactul vizual, luând în considerare cultura socială a celui cu care se comunică și genul acestuia, relaxare pentru a spori confortul și calitatea sesiunii.

Un exercițiu care este util în faza de început a construirii relației cu beneficiarul este exercițiul Istoricului personal, care oferă ocazia consilierului să adune cât mai multe informații și să contureze pașii viitori de intervenție. Un alt instrument de lucru este Cercul Schimbării care scoate în evidență în special ambivalența persoanei în raport cu schimbarea, ambivalența fiind o componentă foarte prezentă în procesul schimbării.

Întrucât nu este suficient să existe o relație de bună comunicare pentru a se produce o schimbare în comportamentul beneficiarului, vom face referire în continuare la o altă componentă a modulului SEED, anume structurarea sesiunilor. Acest modul are în vedere crearea unui cadru a întrevederilor din supraveghere, urmărește să creeze o legătură între aceste întâlniri, liantul acestora fiind reprezentat de un scop, o finalitate a demersurilor întreprinse. Într-o formă sintetică vorbim în acest moment de CRISS, acronim care reprezintă condițiile asigurării unei sesiuni de supraveghere structurată pentru că urmărește: stabilirea primului contact cu persoana, (explorarea noilor evenimente, înnoirea invitației la implicare în propriul proces de schimbare), recapitularea sesiunii anterioare (se asigură continuitatea intervenției), intervenția (presupune concentrarea pe o singură nevoie criminogenică), rezumarea aspectelor esențiale ale sesiunii (conferă înțeles și clarifică obiectivul) și stabilirea de sarcini (susține implicarea beneficiarului).

În structurarea sesiunilor intervin două componente ale interviului motivațional prescurtate CEDAS și ALOSS (aptitudinile de intervievare motivațională). Astfel prima componentă se referă la o clarificare a rolurilor, a așteptărilor și a limitelor (contractul), exprimarea empatiei, scoaterea în evidență a discrepanțelor (reflectare asupra propriilor acțiuni și a ceea ce persoana a hotărât să schimbe), evitarea discuțiilor în contradictoriu și sprijinirea eficacității și responsabilității beneficiarului. Cea de-a doua structură privește exclusiv practica consilierului, iar într-o formă sintetică constă în afirmarea/confirmarea/valorizarea beneficiarului; ascultarea acestuia, adresarea de întrebări deschise față de cele închise cu răspunsuri de tipul da/nu; ascultare reflexivă și rezumarea; susținerea afirmațiilor auto-motivante.

Modelul pro-social reprezintă o altă componentă SEED care aduce în prim plan clarificarea rolurilor, stabilirea limitelor în contextul supravegherii și utilizarea legitimă a autorității de către consilierul de probațiune. De asemenea în cadrul acestui modul se subliniază importanța recompensării comportamentelor dezirabile prin oferirea de feed-back pozitiv, imediat, prin discuții constructive și a provocării la analiză și reflectare asupra comportamentului infracțional, mai ales în situația în care beneficiarul nu își asumă responsabilitatea, neagă victima sau infracțiunea.

Stabilirea de obiective în colaborare reprezintă un alt aspect practic inclus în modulul risc-nevoi-responsivitate și totodată un element esențial în procesul de desistare. Implicarea beneficiarului în stabilirea unui scop personal de atins, în raport cu ceea ce acesta consideră a fi important pentru viața sa, și operaționalizarea acestuia reprezintă o condiție a reușitei păstrării în faza de menținere pe ciclul schimbării cu privire la renunțarea la comiterea de infracțiuni. Un concept nou introdus la acest nivel este cel referitor la Modelul Vieții Bune (Good Lives Model), prin intermediul căruia consilierul de probațiune are posibilitatea de a evalua într-un mod holist beneficiarul, a-l cunoaște pe acesta prin identificarea punctelor tari sau a provocărilor, experiențele de viață anterioare, motivații, priorități, angajamentele, etc., ca ulterior, pe baza organizării informațiilor, să se poată contura o direcție de intervenție susținută de către beneficiarul însuși, consilierul de probațiune fiind doar un mijlocitor în procesul de schimbare a acestuia (cf. I. Durnescu (coord.), pg. 258-259).

În cadrul ultimului modul SEED, tehnicile cognitiv-comportamentale, este introdus un element practic numit Secvența comportamentală. Bazat pe paradigma cognitiv-comportamentală, cest exercițiu reprezintă pentru consilierul de probațiune un instrument util care oferă ocazia restructurării cognitive, punerii gândurilor în alt context, fie în cazul faptei penale fie a unui alt comportament specific. Reîncadrarea acțiunii și a gândurilor reprezintă o manieră utilă de a combate atitudinile pro-infracționale într-un mod constructiv, oferind ocazia infractorului de a-și analiza comportamentul, de a înțelege legătura între acțiunile sale, context și factorii declanșatori și totodată de a identifica o alternativă pro-socială la comportamentul său. În legătură cu acest exercițiu modelul mai cuprinde alte două instrumente de lucru, respectiv Mă gândesc la obiectivele mele și Pașii soluționării problemelor.

În continuarea cursului inițial au urmat alte 4 întâlniri de evaluare (follow-up) care au oferit ocazia clarificării și aprofundării anumitor aspecte și pe parcursul cărora au fost introduse alte instrumente de lucru SEED. Primul instrument din această categorie este Chestionarul socratic prin intermediul căruia beneficiarul este expus la logica și structura propriei gândiri, are ca scop, într-un pur spirit socratic, accentuarea contradicțiilor între ceea ce gândește-face-spune beneficiarul și, odată cu reflectarea asupra modului de gândire, urmărește a pune la îndoială acele convingeri fixe, un demers mai ușor de realizat decât să încerce schimbarea convingerilor care îi pot aduce probleme beneficiarului.

Întrebările scalate, incluse în abordarea centrată pe soluții, este un exercițiu orientat pe finalitatea intervenției, analizând posibilele obstacole și resursele personale sau sociale care îl pot ajuta în depășirea acestora. Legat de acest tip de întrebări a fost introdusă în practica SEED Întrebarea miracol, respectiv o metodă de chestionare ce ajută o persoană să prevadă modul diferit în care va fi viitorul său în momentul în care problema cu care se confruntă în prezent nu va mai exista. Este o formă de proiecție personală și ajută beneficiarul, prin creșterea motivației intrinseci, să aleagă acțiunea în detrimentul nonacțiunii.

Un alt element specific interviului motivațional, introdus pe parcursul primului follow-up sunt cele trei tipuri de reflectare (simplă, amplificată, bilaterală) prin intermediul cărora se răspunde rezistenței la schimbare din partea beneficiarului, fenomen estimat și așteptat de către consilier. Un alt instrument de lucru îl reprezintă reprezentarea schematică care reprezintă o modalitatea de a aduna informațiile cu sens, într-o formă sintetică facilitând astfel comprehensiunea informației din partea beneficiarului.

Un ultim concept introdus în practica SEED este cel de învățare prietenoasă, care aduce în prin plan armonizarea modului de furnizare a informației în concordanță cu componenta psihologică dominantă a beneficiarului în raport cu stilul de învățare.

Deși toate instrumentele și modalitățile de lucru SEED prezentate par a fi parte componentă a unui anumit modul din structura SEED, ele sunt de sine stătătoare și se pot utiliza individual sau în combinația aleasă de consilierului de probațiune în funcție de viziunea asupra cazului pe care acesta și-o construiește. Astfel, caracterul versatil al SEED, care permite consilierului să-și construiască singur intervenția, îi asigură un caracter de aplicabilitate crescută, urmărind astfel ca în munca de probațiune să aducă rezultate imediate.

IV . 1 Particularități ale desfășurării modelului SEED în cadrul Serviciului de Probațiune Brașov

În cadrul Serviciului de Probațiune Brașov, din cei 19 membrii actuali ai echipei, 9 au fost instruiți pentru aplicarea modelului de intervenție SEED în activitatea de probațiune, dintre care un consilier fiind co-facilitator în echipa de facilitatori/traineri.

Perioada cuprinsă între octombrie 2013 – septembrie 2014, a reprezentat intervalul de timp în care au avut loc ședințele de observare realizate de către managerul echipei. Au fost observați toți consilierii formați pe intervenția SEED, inclusiv co-facilitatorul, în medie realizându-se 4 ședințe de observare per consilier. Deși în planul echipei, stabilit la ultimul follow-up desfășurat în aprilie 2014, era inclusă menținerea ședințelor de observare, cu o frecvență de 1 observare pe trimestru, modificările legislative intervenite în practica comună de probațiune la data de 01.02.2014 au determinat o creștere în volum a activității care a condus la lipsa timpului necesar atingerii obiectivului stabilit în totalitate. Acest obiectiv a fost realizat doar parțial, 2 astfel de ședințe având loc în anul 2014, în luna septembrie.

O altă activitate specifică SEED regăsită în cadrul activității echipei o constituie întâlnirile de învățare în grupul de egali. Acest tip de întâlniri au avut loc în spațiul serviciului de probațiune; în perioada februarie 2013 – noiembrie 2013 realizându-se un număr de 11 astfel de întâlniri. La acestea au participat toți consilierii formați pe intervenția SEED iar la unele din întâlniri au participat, în mod voluntar, cei trei consilieri neformați și șeful serviciului. Facem precizarea că până la începutul anului 2014 echipa de consilieri de probațiune aflați în activitate a fost de 12 consilieri, toți participând cel puțin la o astfel de întâlnire, fie ei formați sau neformați pe modalitatea de intervenție SEED. După ce în cadrul celui de-al doilea follow-up s-a specificat necesitatea derulării acestor întâlniri doar între consilierii de probațiune, managerul echipei nu a mai luat parte la întâlnirile între grupul de egali.

Ca și în cazul observărilor, deși aceste întâlniri s-au dorit a fi menținute în practica curentă și după finalizarea formării SEED, derularea lor a fost oprită datorită lipsei disponibilității temporale generate inițial de un volum de muncă ridicat și, ulterior, datorită implementării a noilor modificări legislative care s-au dovedit a fi cronofage și foarte solicitante energetic datorită, în special, necesității asimilării de noi activități în practica curentă.

O particularitate a derulării modalității de lucru SEED în cadrul Serviciului de Probațiune Brașov se referă la organizarea sesiunilor de intervenție SEED într-o formă structurată (sesiuni de lucru în număr de 7-8) care să se aplice particularizat, în funcție de caz, conținutul acestora fiind stabilit individual, de fiecare consilier în parte. Acest model de intervenție organizat a oferit oportunitatea de a fi aplicat persoanei din supraveghere care avea de respectat obligația de a urma un program de consiliere. Până în prezent au fost inițiate 13 astfel de intervenții individuale, dintre care doar 2 astfel de intervenții sunt în curs de desfășurare. Referitor la acest mod de abordare a SEED, consilierii formați au apreciat versatilitatea instrumentelor de lucru și oportunitatea pe care SEED îl oferă de a efectua o intervenție țintită pe nevoile criminogene ale persoanelor aflate în supraveghere și totodată de a oferi ocazia acestora să-și îndeplinească obligația de a urma un program de consiliere, condiție impusă prin hotărârea judecătorească.

Un alt aspect practic rezultat ca urmare a utilizării instrumentelor SEED îl constituie modificarea unui instrument de lucru, respectiv ex. Semaforul. În urma discuțiilor avute în cadrul întâlnirilor de învățare între egali, s-a ajuns la concluzia de a inversa corespondența culorilor semaforului cu itemii de evaluare, mai exact inversarea culorii roșu cu cea verde, alegere determinată de o corelare mult mai apropiată de logică, bazată pe experiența culturală românească, cu privire la semnificația culorilor semaforului.

Aspecte practice – Interpretarea datelor colectate

Pornind de la premisa conform căreia modelul de intervenție SEED contribuie la îmbunătățirea activității de supraveghere prin structurarea acesteia și țintirea asupra nevoilor criminogene printr-o intervenție individualizată, concluzie obținută în urma evaluărilor de proces survenite pe parcursul derulării stagiului de formare SEED și ulterior prin evaluarea finală a acestuia, ne-am propus să observăm modul în care SEED a fost preluat în practica curentă de către consilierii formați din cele două servicii de probațiune, Brașov și Dolj, și identificarea dificultăților întâmpinate în practică reflectate pe de o parte de către consilierii formați și în al doilea rând de către cei doi manageri ai fiecărei echipe. Un alt obiectiv al acestei investigații a constat în a evidenția o cale comună de acțiune identificată la nivelul fiecărei echipe de probațiune implicate, pentru optimizarea implementării intervenției SEED în practica curentă. Pentru o imagine cât mai completă și clară a activității SEED prezente și pentru identificarea premiselor acțiunilor viitoare referitoare la răspândirea modelului de intervenție SEED la nivelul întregii echipe, pe lângă poziția managerilor față de modul de desfășurarea a SEED și a opțiunilor de îmbunătățire a acestei practici, s-a urmărit chestionarea grupului de consilieri neformați pe intervenția SEED.

Ca metodă de cercetare am ales chestionarul, pe care Septimiu Chelcea (Metodologia cercetării sociologice, pag. 212) îl definește ca fiind o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. Metoda chestionarului a permis colectarea de răspunsuri la întrebări care s-au referit la opiniile, preferințele, dificultățile întâmpinate, propunerile îmbunătățirii anumitor aspecte, răspunsuri stabilite prin autoevaluare de către persoanele chestionate, cu referire la situații clar stabilite, precise.

Inițial s-a urmărit chestionarea celor două echipe, cu diferențierea instrumentului de colectare a datelor pentru cele trei categorii de intervievați (manageri, consilieri formați, consilieri neformați), în funcție de nivelul de implicare în implementarea modului de intervenție SEED însă, din motive obiective, nu a fost posibil decât chestionarea întregii echipe din Brașov și doar parțial echipa din Dolj.

Chestionarul destinat consilierilor formați pe intervenția SEED a cuprins 10 întrebări care au urmărit identificarea celor mai utilizate instrumente, gradul de dificultate în aplicare identificat pentru tehnicile de lucru SEED, obstacolele întâmpinate în aplicare și posibilele soluții pentru depășirea acestora, aprecieri cu privire la întâlnirile de învățare în grupul de egali și soluții cu privire la îmbunătățirea practicii individuale. Au fost chestionați un număr de 10 consilieri de probațiune, 7 din echipa din Brașov, respectiv toți consilierii de probațiune formați și 3 din echipa din Dolj dintr-un total de 6 consilieri instruiți.

Rezultatele obținute la prima întrebare indică faptul că cel mai des utilizate instrumente sunt: ex. Obiectivele mele cu o frecvență medie de o utilizare pe lună (6 răspunsuri din 10), urmat de ex. Cercul Schimbării (5 răspunsuri din 10) și ex. Graficul vieții (4 răspunsuri din 10) fără diferențe între cele două echipe de consilieri (Brașov și Dolj), restul de răspunsuri pentru aceste instrumente de lucru fiind identificate în zona de frecvență crescută de utilizare. Cu o frecvență mai scăzută, de o dată la 2-3 luni, cel mai utilizat instrument este Chestionarul de final de supraveghere (7 răspunsuri din 10), urmat de ex. Pașii de soluționare a problemelor, ex. Mă gândesc la obiectivele mele (6 răspunsuri din 10), iar cu același scor ex. Butoane declanșatoare, cu diferența că acest instrument are o rată de aplicare vizibil crescută la echipa din Dolj (2 răspunsuri de o dată pe lună și un răspuns de o dată la 2-3 săptămâni). Urmează, cu aceeași frecvență, ex. Istoricul personal, ex. Limbajul trupului, ex. Motivare și ex. Jurnalul stărilor emoționale (5 răspunsuri din 10), fără diferențe între cele două echipe. La categoria instrumentelor neutilizate, scorul cel mai mare l-au înregistrat ex. Semaforul și ex. Chestionarul disponibilității pentru schimbare, cu o frecvență a răspunsurilor crescută pentru echipa din Brașov (7 răspunsuri din 10),urmat de ex. Jurnalul stărilor emoționale (5 răspunsuri din 10), ex. Secvența comportamentală, cu scoruri mari în echipa din Brașov și menționăm un răspuns de frecvență crescută de utilizare în echipa Dolj și ex. Chestionarul de conștientizare a victimei.

La cel de-al doilea item de evaluare cu privire la dificultatea utilizării tehnicilor SEED, primele trei elemente (CEDAS, ALOSS, CRISS) au fost scorate fără dificultăți în utilizare (10 răspunsuri din 10). Urmează, pe aceeași scală de evaluare, Reflectarea simplă, și Reprezentarea schematică, ambele cu 9 răspunsuri din 10, urmate de Învățarea prietenoasă (8 răspunsuri din 10) și Întrebările scalate cu un scor ceva mai mic, 6 răspunsuri din 10, dintre care 3 răspunsuri date de echipa din Dolj. La acest item de evaluare, echipa din Brașov a înregistrat și răspunsuri în secvența inferioară a scalei de evaluare. Unele dificultăți sunt întâmpinate în utilizarea Reflectării amplificate și Reflectării bilaterale (4 răspunsuri din 10), plus două răspunsuri în secțiunea inferioară a scalei de evaluare (foarte dificil și dificil), înregistrate de echipa din Brașov. De asemenea dificultăți în aplicare sunt întâlnite și la Întrebarea miracol, Întrebările scalate și Chestionarul socratic, 5 răspunsuri din 10 la cu unele dificultăți, 3 răspunsuri la dificil și 1 la foarte dificil, plus 1 răspuns fără dificultăți la echipa din Dolj.

Referitor la ce anume a influențat frecvența utilizării instrumentelor SEED, majoritatea răspunsurilor au indicat similaritatea cu alte instrumente folosite anterior SEED (7 răspunsuri din 10), urmat de claritatea mai mare a sarcinilor exercițiului (5 răspunsuri din 10), consumul mai puțin de timp și stadiul supravegherii (fiecare câte 3 răspunsuri), cel mai puțin scorat motiv (2 răspunsuri) fiind înțelegerea ridicată a pașilor de lucru. Alte motive indicate în răspunsuri s-au referit la alegerea instrumentului în funcție de particularitățile persoanei și de nevoile acesteia, structurarea intervenției și alegerea în funcție de atractivitatea fișelor de lucru pentru beneficiar.

În opoziție, principalele obstacole întâmpinate în utilizarea acelorași instrumente de lucru, cel mai mare scor l-a înregistrat particularități ale beneficiarului (6 răspunsuri), urmat de insuficienta stăpânire a tehnicii/instrumentului SEED (4 răspunsuri), cronofage (3 răspunsuri). De menționat este faptul că echipa din Dolj întâmpină dificultăți cu privire la spațiul de desfășurare; iar un alt motiv identificat este acela că noile modificări legislative intervenite în activitatea de probațiune curentă au redus considerabil timpul alocat utilizării instrumentelor de lucru SEED (echipa din Brașov).

Răspunsurile cu privire la modul în care aceste obstacole pot fi depășite, cele mai multe scorări au fost pentru exersarea tehnicilor/instrumentelor identificate ca dificile, în cadrul întâlnirilor de învățare în grupul de egali (6 răspunsuri), urmată de a doua soluție oferită în chestionar, respectiv prin intermediul unei sesiuni organizată de traineri pentru clarificarea acestor aspecte (4 răspunsuri, toate date de echipa din Brașov). Este menționată și o altă variantă care poate conduce la o depășire a obstacolelor, oferită de echipa din Brașov care se referă la prioritizarea preocupărilor față de activitățile desfășurate, după aprofundarea și clarificarea aspectelor legate de noile modificări legislative.

Avantajele învățării în grupul de egali au fost stabilite de către ambele echipe în sfera creșterii coeziunii echipei datorită schimbului de experiență, de sprijinire prin feed-back, identificarea de noi variante de abordare și a diferitelor soluții pentru cazurile dificile și exersarea tehnicilor și a instrumentelor SEED, acest avantaj fiind apreciat cu 3 răspunsuri din partea echipei din Dolj, în comparație cu 1 răspuns de acest fel din partea echipei din Brașov.

Aspectele de îmbunătățit cu privire la întâlnirile de învățare în grupul de egali sunt identificate majoritar de către echipa din Brașov și se referă la stabilirea unui responsabil cu privire la organizarea acestora și creșterea frecvenței acestor întâlniri. De asemenea, ambele echipe consideră că planificarea din timp a întrevederilor va reprezenta un avantaj pentru desfășurarea acestor întâlniri.

Referitor la elementele SEED pe care membrii echipei din Brașov doresc să le stăpânească mai bine, cel mai mare scor (4 răspunsuri) l-au înregistrat Chestionarul socratic și Întrebarea miracol, urmate, cu câte un răspuns pentru fiecare următoarele elemente: ex. Semaforul, Planificarea ultimei întrevederi, Secvența comportamentală, și cele trei tipuri de Reflectare (simplă, bilaterală și amplificată). Răspunsurile echipei din Dolj se referă de asemenea la Reflectarea amplificată (2 răspunsuri) plus celelalte două tipuri de reflectare și Chestionarul socratic.

Sprijinul principal în vedere stăpânirii elementelor SEED identificate la întrebarea nr. 9, echipa din Brașov apreciază (6 răspunsuri din 7) că trainerul din cadrul serviciului poate fi o sursă de informare și clarificare, urmând apoi întâlnirile de învățare în grupul de egali și studiul individual (ambele cu 3 răspunsuri din 7). Echipa din Dolj apreciază că întâlnirile de învățare în grupul de egali sau discuțiile libere pot oferi contextul exersării elementelor SEED mijlocite de colegii care stăpânesc elementul respectiv (3 răspunsuri din 3) și de asemenea se ia în calcul studiul individual aprofundat (1 răspuns din 3).

Pentru optimizarea SEED, majoritatea răspunsurilor s-au centrat pe exersarea elementelor SEED în practică (5 răspunsuri din 10), creșterea frecvenței aplicării (2 răspunsuri), rezolvarea problemei spațiului (echipa din Dolj), plus desemnarea unui responsabil cu privire la organizarea întâlnirilor de învățare (2 răspunsuri), scăderea volumului de lucru, ambele oferite de echipa din Brașov.

Chestionarul adresat managerilor de echipă a urmărit aceleași aspecte din practică, ca în cazul chestionarului adresat consilierilor formați, respectiv cele mai utilizate și mai puțin utilizate elemente SEED, dificultățile întâmpinate în aplicare de către echipă, percepția asupra întâlnirilor de învățare în grupul de egali și propuneri pentru optimizarea creșterii ratei de aplicare în cadrul echipei pe care o conduce.

La ambele echipe perioada de desfășurare a observărilor parțial coincide, iar cele mai utilizate elemente SEED sunt relativ comune pentru ambele echipe, respectiv ex. Cercul schimbării, ex. Obiectivele mele, ex. Istoricul personal, ex. Graficul vieții, Secvența comportamentală. La acestea se adaugă ex. Disponibilitatea pentru schimbare la echipa din Dolj și CRISS la echipa din Brașov.

Frecvența mai mare în utilizare se apreciază a fi datorată similitudinii cu alte instrumente anterior folosite (2 răspunsuri) și claritatea sarcinilor elementului de lucru atât pentru consilier cât și pentru persoana supravegheată și utilitatea lui în practică.

Mai puțin s-au utilizat Chestionarul socratic și Reprezentarea schematică (ambele echipe); Întrebările scalate și cele trei tipuri de reprezentări, la echipa din Brașov. Iar cauzele au fost apreciate de la timp insuficient, particularitățile beneficiarului (echipa din Dolj), la capacitatea scăzută de înțelegere (se corelează cu Reprezentarea schematică) și claritatea sarcinilor instrumentului (echipa din Brașov).

Soluțiile propuse de cei doi manageri de echipă diferă, de la studiul individual și exersarea regulată (echipa din Dolj), la sesiune organizată de traineri și exersarea în cadrul întâlnirilor de învățare în grupul de egali (echipa din Brașov).

Întâlnirile de învățare între egali sunt apreciate de ambii manageri, avantajele acestora constând în faptul că facilitează interacțiunea de la egal la egal între colegi, facilitează feed-back-ul, crește prestația profesională și implicit se menține tonusul echipei.

Sunt două aspecte principale propuse ca soluții în vederea optimizării acestor întâlniri, respectiv folosirea creativității în derularea întâlnirilor și aprecierea că fiecare consilier participant la astfel de întâlniri să treacă prin cele trei roluri ale grupului, moderator, prezentator de caz și participant, la care adăugăm și vizionarea unor înregistrări ale colegilor utilizând anumite elemente SEED. Este indicat ca numărul participanților să fie maxim de 6-8, iar invitarea managerului echipei de a participa să fie doar excepțională.

La nivel de echipă, creșterea ratei de aplicare a elementelor SEED poate avea loc în condiții similare în ambele echipe, respectiv prin feed-back permanent și încurajare, prin includerea întâlnirilor de învățare între egali în programul serviciului și diseminarea SEED la nivel național.

Sunt două aprecieri generale făcute (întrebarea nr. 10) cu privire la SEED, una fiind centrată pe consilier, respectiv modul de utilizare a elementelor SEED este influențat și de motivația individuală de a-și îmbunătății practica, iar o apreciere țintește echipa de consilieri, respectiv creșterea aplicării SEED în condițiile creării de birouri cu competențe diferite (manageri de caz, consilieri specializați pe livrare de programe de intervenție).

Chestionarul furnizat consilierilor neformați pe intervenția SEED a urmărit gradul de familiarizare cu acest concept, măsura de participare la întâlnirile de învățare și disponibilitatea de a participa la o formare viitoare pe intervenția SEED.

Majoritatea respondenților au aflat despre SEED din discuții informale (8 răspunsuri din 12), urmat de grupul de învățare între egali (4 răspunsuri); a fost înregistrată o situație în care un consilier a participat doar parțial la cursul de formare și a fost notat un răspuns negativ (ambele în echipa Brașov).

Toate aspectele practice menționate în răspunsuri sunt regăsite în sfera coeziunii echipei și a îmbunătățirii relațiilor profesionale și cu referire strictă la modalitatea de lucru care permite utilizarea structurată a unor instrumente, adaptat la nevoile persoanei supravegheate. Se nuanțează ideea de ședințe de lucru care reprezintă un avantaj față de programul structurat de consiliere.

Din echipa de 10 respondenți din Brașov, majoritatea nu a participat la întâlniri de învățare în grupul de egali (7 răspunsuri), doar 3 dintre aceștia au participat; ambii consilieri chestionați din echipa din Dolj au participat la astfel de întâlniri. Cei 5 participanți la aceste întâlniri apreciază că punctele tari ale acestei activități de echipă se referă la împărtășirea diferitelor abordări care permit îmbunătățirea practicii individuale (5 răspunsuri similare), oferă avantajul dezvoltării comunicării în echipă și contribuie la creșterea coeziunii acesteia.

Nu am primit nici un răspuns la punctul nr. 5 al chestionarului. Cu privire la ședințele de observare SEED pentru consilierii neformați, majoritatea respondenților din echipa din Brașov nu au cunoștință de astfel de observări, doar 2 răspunsuri afirmative din 10 au fost înregistrate, iar în cadrul celeilalte echipe ambii respondenți aveau informații despre aceste observări. Punctele de vedere despre această practică diferă, de la a nu le găsi oportune (2 răspunsuri – echipa din Brașov), până a le găsi avantaje în aplicare (3 răspunsuri din 4 respondenți), respectiv primirea de feed-back și ocazia de a clarifica anumite aspecte practice SEED (2 răspunsuri – echipa din Dolj).

Din cei 12 respondenți 8 sunt interesați de a participa la o viitoare formare SEED, fiind motivați intrinsec pentru îmbunătățirea stilului de lucru, pentru o intervenție mai eficientă, două persoane sunt indecise, motivele ținând de lipsa de informații suficiente, iar două răspunsuri au fost negative (echipa din Brașov), un consilier motivându-și decizia prin formările pe care deja le deține, iar celălalt nefiind motivat personal pentru a participa la o nouă formare profesională.

Apreciem că răspunsurile celor trei categorii de respondenți pot constitui o bază semnificativă în procesul de prelucrare a informațiilor și permit conturarea unor concluzii care să reprezinte puncte de plecare în activitățile SEED desfășurate de către cele două echipe vizate în acest demers aplicativ.

Concluzii

În conturarea unui demers conclusiv corelarea informațiilor colectate în urma chestionării celor trei categorii de respondenți este esențială. Identificare unor căi de acțiune viitoare la nivelul fiecărei echipe de consilieri va urmări liniile directoare conturate în urma interpretării diferențiate a datelor obținute. Deși o echipă de lucru a fost chestionată doar parțial, în urma corelării rezultatelor, a fost posibil conturarea unor concluzii care pot oferi premisele acțiunilor viitoare cu privire la SEED în cadrul celor două echipe de probațiune.

În ceea ce privește frecvența de aplicare a SEED în cadrul fiecărei echipe rezultatele indică cea mai mare utilizare în intervalul o dată la 2-3 luni, existând o preponderență mai mare a utilizării anumitor instrumente față de altele, în general fiind folosite mai des acele instrumente care se aseamănă cu alte instrumente anterior utilizate (ex. asemănarea cu exercițiile OTO). În aceste condiții, apreciem că familiaritatea instrumentului de lucru este un factor decisiv, identificat la ambele echipe, în alegerea instrumentelor SEED pentru intervenție. Legat de acest aspect considerăm un punct de analiză viitoare frecvența apariției acestui factor în alegerea instrumentelor SEED, care, în momentul de față, îl corelăm cu un anumit grad de rezistență în folosirea de noi instrumente de lucru, aspect firesc, care a fost luat în calcul și pe parcursul cursului de formare. Nu încercăm prin această idee să punem în umbră celelalte obstacole identificate de consilieri și prezentate în rezultatele chestionării noastre, dorim doar să atragem atenția asupra acestui factor existent.

O altă legătură se stabilește între dificultățile întâmpinate în aplicarea anumitor elemente SEED identificate de către ambele echipe de consilieri și frecvența lor redusă de utilizare în cadrul ședințelor de observare, aspect consemnat de către cei doi manageri de echipă. La acest nivel intervine o particularitate a echipei din Dolj care se confruntă cu lipsa spațiului necesar desfășurării activităților SEED. Celelalte două obstacole majore întâmpinate, respectiv insuficienta stăpânire a tehnicii de lucru și aspectele ce țin de particularitățile beneficiarului, sunt apreciate că pot fi depășite, în special prin studiul individual și sprijinirea de către consilierii care stăpânesc tehnica respectivă, și nu neapărat în cadrul unor întâlniri formale de tipul întâlnirilor de învățare, soluție pe care echipa din Dolj a identificat-o. În cazul echipei din Brașov, soluția principală este văzută în organizarea de către traineri a unei sesiuni pentru clarificare și exersarea tehnicilor în cadrul grupului de învățare între egali.

Aceste din urmă răspunsuri obținute au un caracter predictibil, având în vedere faptul că în cadrul echipei de la Brașov co-facilitatorul face parte din echipă și poate oferi mult mai ușor informații și clarificări colegilor săi; însă, cu siguranță, există modalități de a sprijini echipa de la Dolj, fără un consum mare de resurse. Avem în vedere posibilitatea de a oferi informații suplimentare clarificatoare în formă fizică sau virtuală, împărtășirea experiențelor celor două echipe în aplicarea SEED folosind mijloacele de comunicare avute la dispoziție și chiar întâlniri între membrii echipelor, în măsura resurselor materiale existente.

Ambele echipe apreciază întâlnirile de învățare, avantajele participării pentru consilierii formați se îmbină și țintesc aceleași rezultate la ambele echipe. Răspunsurile contabilizate oferă câteva noi sugestii în legătură cu modul de desfășurare a acestora (utilizarea creativității în derularea întâlnirilor, schimbarea celor 3 roluri în cadrul grupului, vizionarea unor materiale filmate, jocul de rol).

Consilierii neformați pe utilizarea SEED, care sunt preponderent mai numeroși în echipa de la Brașov, datorită modificării structurii echipei începând cu primul trimestru al anului 2014, dețin doar câteva informații despre acest mod de intervenție, în general obținute pe cale informală. Avantajul unei echipe cu un număr mai mic de consilieri este reflectat în informațiile furnizate de către cei doi consilierii chestionați din cadrul echipei din Dolj. În cadrul acestei echipe observările din partea managerului echipei, pe baza itemilor de evaluare SEED aplicate consilierilor neformați, s-au realizat și sunt apreciate pozitiv. Răspunsurile obținute de la consilierii neformați din echipa din Brașov la această întrebare ne direcționează către clarificarea acestui tip de observare în cadrul echipei, pentru a se stabili oportunitatea menținerii lor în practica serviciului.

Preferințele majorității de a participa la o viitoare formare SEED poate constitui o premisă în alcătuirea populației țintă într-un nou proces de formare. Sunt de luat în seamă și răspunsurile negative înregistrate, argumentele ce susțin aceste opțiuni pot reprezenta pentru managerul echipei o sursă de informare de la care poate porni în stabilirea obiectivelor viitoare ale echipei pe care o conduce.

O viziune de ansamblu asupra rezultatelor acestei investigații înclină balanța către avantajul utilizării în practica de probațiune a acestui mod de intervenție. Însă identificarea dificultăților, propunerile făcute pentru depășirea obstacolelor, perspectivele pe care fiecare echipă și consilier în parte le-a identificat în vederea optimizării în viitor a includerii SEED în practica curentă pot fi considerate premise în modul de implementare a acestui model de lucru în viitor, cel puțin în ceea ce privește cele două echipe de probațiune chestionate.

Demersurile practice susținute realizate cu ocazia întocmirii acestei lucrări nu se pretind a fi o cercetare amplă cu privire la modelul de intervenție SEED, ci mai degrabă o investigație la nivel micro. Rezultatele obținute nu considerăm că au un caracter general și aplicabil tuturor echipelor de probațiune implicate în acest proiect însă pot fi considerate niște premise, piloni de orientare, de la care se pot porni acțiunile viitoare, atât la nivel particular, de serviciu de probațiune, cât și în ceea ce privește nivelul macro, de sistem.

Bibliografie

Chelcea S. – Metodologia cercetării sociologice, cap. Chestionarul în cercetarea sociologică, (pg. 212), Ed. Economică, 2007, București

Durnescu I. (coord.) – Probațiunea, Teorie, legislație și practică, cap. Partea a III-a, cap. Modele de practică în domeniul corecțional (pg. 249 -260), Ed. Polirom, 2011, Iași

Schiaucu V., Canton R. (coord.) – Manual de probațiune, Secțiunea a III-a, cap. Interviul motivațional (pag. 384 – 398), cap. Modelarea Pro-socială (pg. 399 – 407), Ed. Euro Standard, 2008, București

Trotter C.–European Journal of Probation, art. Pro-social modelling, (pg. 142-152), No.2,vol. 1, University of Bucharest, 2009, Bucharest, ISSN: 2006-2203

Manualul formatorilor SEED – Formare inițială de 4 zile – Ministry of Justice, NOMS, Direcția Națională de Probațiune, decembrie 2012, București

Risk-need-responsivity model for offenders assessment and rehabilitation 2007-06 –Public Safety Canada, accesat la data de 16.12.2014: http://www.publicsafety.gc.ca/cnt/rsrcs/pblctns/rsk-nd-rspnsvty/index-eng.aspx

Anexa nr. 1

Chestionar (consilieri formați SEED)

Pe baza datelor culese prin intermediul acestui chestionar se va realiza un studiu privind impactul SEED asupra activității de supraveghere. Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la întrebările de mai jos. Precizăm că răspunsurile sunt confidențiale și vor fi folosite exclusiv la realizarea acestui studiu. Vă mulțumim!

Care dintre instrumentele SEED enumerate mai jos ați folosit până în prezent în activitatea dvs.? Vă rugăm apreciați frecvența de aplicare prin raportare la scala dată:

1 – niciodată; 2 – o dată la 2-3 luni; 3 – o dată pe lună; 4 – o dată la 2-3 săptămâni

– ex. de Motivare i) – Disponibilitatea pentru schimbare

– Istoricului personal j) – Butoane declanșatoare

– Cercul schimbării k) – Semaforul

– Graficul vieții l) – Limbajul trupului

– Obiectivele mele m) – Jurnalul stărilor emoționale

– Mă gândesc la obiectivele mele n) – Chestionarul de conștientizare a

victimei

– Secvența comportamentală o) – Chestionarul de final de supraveghere

– Pașii de soluționare a problemelor

Cum apreciați modul de utilizare a următoarelor tehnici SEED în practica dvs.?

Vă rugăm raportați-vă la scala dată:

– foarte dificil de utilizat; 2– dificil de utilizat

– cu unele dificultăți în utilizare; 4 – fără dificultăți în utilizare

– CEDAS g) – Reflectarea amplificată

– ALOSS h) – Reflectarea bilaterală

– CRISS i) – Întrebarea miracol

– Chestionarul socratic j) – Reprezentarea schematică

– Întrebările scalate k) – Învățarea prietenoasă

– Reflectarea simplă

Vă rugăm să apreciați care dintre următoarele aspecte v-au influențat în

utilizarea cu o frecvență mai mare a anumitor tehnici/instrumente SEED?

similitudinea cu alte instrumente folosite anterior SEED

claritate mai mare a sarcinilor exercițiului

înțelegere ridicată a pașilor de lucru

consum mai puțin de timp

stadiul supravegherii (ex. început)

altele ……………………………………………………….

Care au fost principalele obstacole întâmpinate în aplicarea anumitor

tehnici/instrumente SEED?

cronofage

înțelegere scăzută a modului de lucru

insuficienta stăpânire a tehnicii/instrumentului SEED

lipsa spațiului adecvat

particularități ale beneficiarului (ex. capacitate scăzută de înțelegere)

altele ………………………………………………………………………..

În opinia dvs. care credeți că sunt posibilele soluții pentru depășirea acestor

obstacole?

sesiune organizată de traineri pentru clarificarea acestor aspecte

exersarea tehnicilor/instrumentelor identificate ca dificile, în cadrul întâlnirilor de învățare în grupul de egali

altele ………………………………………………………………………….

Vă rugăm prezentați cel puțin 3 avantaje ale învățării în grupul de egali.

Care credeți că sunt aspectele de îmbunătățit cu privire la întâlnirile de învățare în grupul de egali?

Care sunt elementele SEED pe care ați dori să le stăpâniți mai bine?

Cine considerați că vă poate sprijini în acest sens?

Care apreciați că sunt opțiunile pentru optimizarea SEED în activitatea dvs. cât și în cadrul echipei din care faceți parte?

Anexa nr. 2

Chestionar (manager echipă)

Pe baza datelor culese prin intermediul acestui chestionar se va realiza un studiu privind impactul SEED asupra activității de supraveghere. Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la întrebările de mai jos. Precizăm că răspunsurile sunt confidențiale și vor fi folosite exclusiv la realizarea acestui studiu. Vă mulțumim!

Care a fost perioada în care ați desfășurat observările SEED în cadrul echipei?

În urma observărilor realizate, care au fost cele mai utilizate tehnici/instrumente SEED de către consilierii din echipa pe care o coordonați?

De ce credeți că aceste tehnici/instrumente SEED au fost utilizate cu o frecvență mai mare față de altele? Alegeți max. 2 variante

complexitate redusă

consumă mai puțin timp

similitudine cu alte instrumente folosite anterior SEED

altele ………………………………………………………

Care dintre elementele SEED au fost utilizate mai puțin în cadrul ședințelor de observare?

Care credeți că au fost cauzele care au determinat utilizarea cu o frecvență redusă/absența anumitor tehnici/instrumente SEED? Alegeți pe cele mai importante.

disponibilitate redusă de timp

înțelegere scăzută a modului de lucru

insuficienta stăpânire a tehnicii/instrumentului SEED

particularități ale beneficiarului (ex. capacitate scăzută de înțelegere)

altele ……………………………………………………

În opinia dvs. care credeți că sunt posibilele soluții pentru depășirea acestor obstacole în aplicarea anumitor tehnici/instrumente SEED?

sesiune organizată de traineri pentru clarificarea acestor aspecte

exersarea tehnicilor/instrumentelor identificate ca dificile în cadrul întâlnirilor de învățare în grupul de egali

altele …………………………………………………………….

7. Cum apreciați, din poziția de manager, întâlnirile de învățare în grupul de egali?

8. Ce propuneri ați aduce pentru asigurarea rolului formativ al întâlnirilor de învățare în

cadrul echipei pe care o coordonați?

9. Cum credeți că se poate optimiza creșterea ratei de aplicare a tehnicilor/instrumentelor SEED de către membrii echipei pe care o coordonați

10. Vă invit să exprimați o apreciere generală despre utilizarea SEED în cadrul echipei pe care o coordonați.

Anexa nr. 3

Chestionar (consilieri neformați SEED)

Pe baza datelor culese prin intermediul acestui chestionar se va realiza un studiu privind impactul SEED asupra activității de supraveghere. Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la întrebările de mai jos. Precizăm că răspunsurile sunt confidențiale și vor fi folosite exclusiv la realizarea acestui studiu. Vă mulțumim!

În ce context ați auzit de SEED?

discuții informale în cadrul serviciului

grupul de învățare între egali

nu am auzit

altele: ………………………………………..

Vă invit să menționați cel puțin un aspect practic al SEED care v-a atras atenția.

Ați participat la vreo întâlnire de învățare în grupul de egali?

Da

Nu

Ați identificat avantaje ale participării dvs. la o astfel de întâlnire de lucru? Dacă da, care sunt acestea? (menționați cel puțin un aspect)

În măsura în care ați identificat aspecte mai puțin constructive în urma participării la astfel de întâlniri vă rugăm să le precizați mai jos.

Dacă aveți cunoștință despre ședințele de observare SEED din partea managerului echipei (pe baza planului de observare SEED) pentru consilierii neformați pe intervenția SEED, ce părere aveți despre aceste ședințe de observare?

Ați fi interesat(ă) să participați la o viitoare formare SEED?

Da

Nu

8. Ce anume stă la baza decizie dvs.?