See discussions, stats, and author profiles for this publication at: [612713]

See discussions, stats, and author profiles for this publication at:
https://www.researchgate.net/publication/314442501
Influen
ț
a factorilor biologici asupra
durabilit
ăț
ii
ș
i siguran
ț
ei în exploatare a
echipamentelor
ș
i…
Article

in

Electrotehnica
· March 2017
CITATIONS
0
READS
59
5 authors
, including:
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Magnetic nanofluids for efficient tightness in nuclear power plants.

View project
Innovative nanostructured materials and coatings with antimicrobial activity for medical applications
View project
Butoi Nicoleta
Institutul National de Cercetare Dezvoltare p
…
3

PUBLICATIONS

0

CITATIONS

SEE PROFILE
Luchian Ana-Maria
Institutul National de Cercetare Dezvoltare p
…
5

PUBLICATIONS

0

CITATIONS

SEE PROFILE
Sorina Mitrea
Institutul National de Cercetare Dezvoltare p
…
39

PUBLICATIONS

35

CITATIONS

SEE PROFILE
Traian Rus
Polytechnic University of Bucharest
5

PUBLICATIONS

3

CITATIONS

SEE PROFILE
All content following this page was uploaded by
Luchian Ana-Maria
on 10 March 2017.
The user has requested enhancement of the downloaded file.
All in-text references
underlined in blue
are added to the original document
and are linked to publications on ResearchGate, letting you access and read them immediately.

Influența factorilor biologici asupra durabilității și siguranței
în exploatare a echipamentelor și instalațiilor ele ctrice și
energetice
(Influence of Biological Factors on Operating Sustai nability and Safety of Electric and
Power Equipment and Installations)
(Full text in Romanian)
Nicoleta BUTOI 1, Ana)Maria LUCHIAN 1, Alina CARAMITU 1, Sorina MITREA 1, Traian RUS 2
1INCDIE ICPE)CA, Splaiul Unirii, nr. 313, București, România
2Faculty of Applied Chemistry and Materials Science, Politehnica University of Bucharest
Abstract
The influences of biological factors on the sustain ability and safety in operating of the electrical a nd power
installations and equipment have been analyzed. Fro m these analyzes have been revealed that biological factors,
especially microorganisms, have a substantial contr ibution to the corrosion of copper elements, magnet s corrosion,
damage of the circuits and electronic assemblies, d eterioration of the paint layers applied to the met allic poles
for power lines supporting, damaging of the reinfor ced concrete structures (poles, brackets, etc.), de terioration
and aging of the underground power cables, damaging of the corrosion coatings applied to underground m etallic
pipes of transmission / distribution of petroleum p roducts, natural gases etc. Also, have been resulte d that the
materials biodeterioration is accelerated when thes e are exposed to the electric field of 50Hz (specif ic for the
analyzed equipment) which stimulates growth and pro liferation of the molds.
Keywords: biocorrosion, biodeterioration, biodegrad ation, molds, life time, exploitation safety, elect rical
equipments and installations
Received: December, 03, 2016
To cite this article:
BUTOI Nicoleta, LUCHIAN Ana)Maria, CARAMITU Alina, MIT REA Sorina, RUS Traian, „Influența factorilor
biologici asupra durabilității și siguranței în exploata re a echipamentelor și instalațiilor electrice și
energetice” (Influence of Biological Factors on Operating Sustainability and Safety of Electric and
Power Equipment and Installations) , in Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA) , 2017, vol. 65
(1), pp. 72)80, ISSN 1582)5175.

1. Introducere
În perspectiva dezvoltării durabile și sustenabile
problematica alimentării continue a consumatorilor
de energie, în condiții de siguranță și prietenoase
mediului, este de o importanță deosebită.
Durabilitatea și siguranța în exploatare a
instalațiilor și a echipamentelor de producere,
transport și distribuție a energiei electrice precu m și
a celor de extracție, tratare /prelucrare, transpor t și
distribuție a gazelor naturale sau a altor hidrocar buri
este o problematică interdisciplinară, teoretic
complexă și cu implicații practice (tehnico)
economice, sociale, ecologice etc.) deosebite.
Complexitatea problematicii rezultă din diversi)
tatea deosebită a materialelor din care sunt realiz ate
aceste instalații și echipamente, materiale care în
timpul exploatării sunt expuse simultan la o serie de
factori de stres de natură electrică, mecanică
(tensiuni mecanice, vibrații etc.), chimică (contac t
cu agenți chimici agresivi cum ar fi: O 2, SO 2, H 2S etc.),
radiații ionizante și neionizante (în special UV),
termică, microbiologică etc. Sub acțiunea individua lă
și/sau sinergică a acestor solicitări, materialele
utilizate la realizarea instalațiilor și echipament elor electrice suferă procese de degradare, de
îmbătrânire, care pot duce la stare de defect [1–7] .
Predicția /estimarea duratei de exploatare sigură
a echipamentelor și instalațiilor, precum și
programarea lucrărilor de mentenanță presupune
cunoașterea intensității factorilor de stres la car e
sunt expuse materialele, a mecanismelor și a
cineticilor proceselor de degradare generate de
aceștia, precum și a posibilelor efecte de sinergis m)
[1–7].
În sistemele construite complex poluate (atât cu
noxe chimice, pulberi etc., cât și câmpurile
electromagnetice de origine antropică) procesele
complexe de degradare și de coroziune, inclusiv cel e
inițiate de factorii biologici, sunt semnificativ
accelerate [8, 9].
Principial, factorii microbiologici, în special
bacteriile și mucegaiurile, au un rol aparte în
degradările echipamentelor și instalațiilor. Micro)
organismele, prin permeabilitatea diferențiată față
de oxigen a biofilmelor și prin produșii lor de
metabolism (de obicei, acizi organici), accelerează
procesele de coroziune a metalelor [10–14],
accelerarea fiind mai pronunțată în sistemele
perturbate prin câmpuri electromagnetice de origine

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1 73
antropică (curenți de dispersie „vagabonzi” [8, 9, 15,
16, 17]) pot accelera coroziunea componentelor
metalice.
De asemenea, microorganismele, în special
mucegaiurile filamentoase, accelerează substanțial
îmbătrânirea materialelor polimerice din sistemele
de izolație (atât electrice cât și cele anticoroziv e)
[18–23].
Pe de altă parte, factorii biologici (mucegaiurile
filamentoase și plantele inferioare) au o contribuț ie
substanțială în procesele de degradare a structuril or
din beton armat aferente liniilor și a instalațiilo r
electrice [24–26]. Câmpurile electrice perturbatoar e
de 50 Hz, specifice mediilor de exploatare a
instalațiilor și echipamentelor electrice și energe tice,
stimulează creșterea și multiplicarea mucegaiurilor
filamentoase ( Aspergillus niger [27, 28]) și, astfel,
procesele de biocoroziune, biodeteriorare și
biodegradare provocate de aceștia sunt mai rapide.
În cazul microorganismelor capabile de fotosinteză
(algele, câmpurile electrice perturbatoare complexe
cu frecvența industrială de 50 Hz și armonicele
generate de consumatorii neliniari [29–32]) pot
modifica energia de excitație a fluxului de electro ni
prin membrana celulară, ceea ce duce la
intensificarea procesului de fotosinteză [33, 34] ș i,
implicit, la accelerarea procesului de creștere a
biomasei și de biodegradare a materialelor.
Pe de altă parte, factorii microbiologici, în speci al
bacteriile și mucegaiurile, au un rol determinat în
biodegradarea naturală a materialelor și/sau a
deșeurilor aferente echipamentelor electrice și
energetice (uleiurile de transformator [35, 36],
inclusiv a celor cu nanoparticule magnetice [37–39] ).
Astfel, în prezența unor poluanți de origine
antropică, compuși xenobiotici deversați în apele
uzate pot diminua substanțial [40, 41] capacitatea de
biodegradare a bacteriilor și mucegaiurilor.
Se constată că poluarea mediului atât cu noxe
chimice și/sau pulberi, cât și cu semnale pertur)
batoare electromagnetice de origine antropică are
implicații directe atât asupra calității vieții, câ t și
asupra durabilității și a siguranței în exploatare a
echipamentelor și a instalațiilor electrice și
energetice, ceea ce impune măsuri susținute de
control și monitorizare [42–46].
Având în vedere aceste considerente, scopul
lucrării constă în prezentarea unor aspecte specifi ce
privind biocoroziunea, biodeteriorarea și biodegra)
dabilitatea unor materiale des utilizate în instala țiile
și echipamentele electrice și energetice.
2. Biocoroziunea componentelor din cupru de uz
electrotehnic
Cuprul și aliajele lui au o largă utilizare în
echipamentele și instalațiile electrice și energeti ce.
Recent, au fost publicate rezultatele mai multe stu dii
de laborator privind coroziunea cuprului de uz
electrotehnic în medii de cultură de tip Czapek Dox
inoculate cu mucegaiul filamentos Aspergillus niger
[10–12, 47]. Din aceste studii, în urma determinări lor
gravimetrice, electrochimice (curbe de polarizație și
EIS) și spectroscopie de fluorescență XRF, a rezultat
că, în mediile studiate și în prezența mucegaiului, coroziunea cuprului este de cca. 8 ori mai mare dec ât
în mediile sterile. De asemenea, determinările de
XRF au evidențiat situația în care cuprul dizolvat e ste
extras din mediul de biomasă și se concentrează în
hifele și conidiforii mucegaiului [10, 11], ceea ce
confirmă capacitatea ridicată a Aspergillus niger de
a extrage din mediu și de a reține cuprul în biomas ă
[48–50]. Imagini reprezentative privind creșterea
mucegaiului filamentos Aspergillus niger și
biocoroziunea foliei din cupru de uz electrotehnic
sunt prezentate în fig. 1.

Figura 1. Imagini reprezentative privind creșterea Aspergillus
niger și biocoroziunea foliei de cupru [11, 12]
Din analiza fig. 1, se constată că, în urma ataculu i
fungic al pieselor din cupru, pe suprafața acestora
apar pete de coroziune și urme de biomasă, ceea ce
poate duce la creșterea pierderilor electrice prin
efect pelicular, compromiterea sistemelor de izolaț ie
etc.
Având în vedere aceste considerente, se constată
că, în scopul prevenirii coroziunii accelerate a
cuprului în medii prielnice dezvoltării microorgani s)
melor (în special a mucegaiurilor) și a creșterii
siguranței în exploatare a echipamentelor și a
instalațiilor, se recomandă implementarea de
metode de protecție corespunzătoare, compatibile în
aplicațiile respective.
3. Biocoroziunea componentelor magnetice
Materialele magnetice și magneții au o largă
utilizare în aparatele electrice cum ar fi: motoare ,
generatoare electrice, traductoare, electrovalve et c.
În aceste aplicații, există tendința de înlocuire a
magneților de tip AlNiCo cu magneți pe bază de
metale rare NdFeB care, deși sunt mai scumpi,
prezintă performanțe magnetice net superioare [51].
Pe de altă parte, datorită conținutului lor în bor și
neodim, magneții de tip NdFeB prezintă o
corozivitate deosebit de ridicată [52–56], ceea ce
impune măsuri de protecție anticorozive în toate
aplicațiile lor.
În fig. 2, se prezintă imagini privind coroziunea
NdFeB în mediu salin steril (b) și în mediu inocula t cu

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1
74
Aspergillus niger (c) prin expunere 120 de ore la
30±2 0C și RH >90 % .

Figura 2. Material NdFeB nemagnetizat (a) expus 120 ore în
gel salin Czapek)Dox steril (b) și în gel salin cu
Aspergillus niger (c) [59].
O serie de studii [57–59] au evidențiat că
mecanismul și cinetica proceselor electrochimice ce
se desfășoară pe suprafața materialelor magnetice s e
schimbă în urma magnetizării materialului – ceea ce
duce la accelerarea/intensificarea proceselor de
coroziune.
Studii experimentale recente, realizate prin
tehnici XRD, XRF, microbiologice, gravimetrice,
microscopie optică și SEM, au remarcat că, în
prezența mucegaiurilor filamentoase, viteza de
coroziune a materialelor magnetice AlNiCo și NdFeB
în stare magnetizată este de 5)6 ori mai mare decât
în mediile sterile [59].
Experimental, s)a constatat că atât în câmp
magnetic [60], cât și în câmp electric de 50 Hz cu
intensitatea mai mică de cca. 35 V rms /cm [27, 28, 61],
creșterea și multiplicarea unor mucegaiuri se
intensifică substanțial. Aceste constatări indică u n
risc sporit de biocoroziune a componentelor și a
materialelor magnetice din instalațiile și echipa)
mentele electrice, ceea ce impune implementarea
unor măsuri de protecție adecvate.
4. Biodeteriorarea montajelor și circuitelor
electronice
La realizarea dispozitivelor, montajelor și a
circuitelor electronice, se utilizează o serie de
materiale atât polimerice (sintetice: polietilenă,
polipropilenă, epoxidice, lacuri și vopsele etc. și /sau
naturale: mică, celuloză etc.), cât și metalice (cu pru,
aliaje de lipit, staniu, nichel etc.).
Pe de altă parte, prin specificul condițiilor de
exploatare, montajele și circuitele electronice sun t
expuse depunerilor de pulberi (inclusiv cu conținut de
minerale și/sau produse carbonice) și condensului
(umidității) – condiții necesare pentru dezvoltarea și
multiplicarea microorganismelor.
Biodegradările materialelor metalice și polimerice
din circuitele și montajele electronice reprezintă o
problemă serioasă [62] și care poate fi considerată
factorul determinant al durabilității și siguranței în
exploatare a aparatelor și a echipamentelor ce
funcționează în zone cu umiditate atmosferică
ridicată. Pe mai multe circuite imprimate, echipamente de
automatizare, sisteme de telefonie, circuite
integrate au fost identificate creșteri de Tricoderma
viride, Alternaria alternata, Cladosporium
sphaeropermum, Fusarim semitectum și Pestalotia
adusta [62].
În fig. 3, se prezintă o placă de circuit imprimat,
degradat în urma atacului fungic a Claudosporium
cladosporioides, Fusarium solani, Chaetomium
globusum, Penicillium frequentans și Penicillium
steckii [62].

Figura 3. Atac fungic pe un circuit imprimat [62]
Prin studii experimentale realizate atât în
prezența, cât și în absența de câmp electric suprap us
mediilor de cultură, au fost identificate diverse
mecanisme de degradare pentru bacterii, mucegaiuri
și microalge [63].
Prin tehnica spectroscopiei electrochimice de
impedanță EIS, a reieșit că straturile de izolație p e
bază de poliimide, în urma inoculării cu Aspergillus
versicolor, Chaetomium sp ., Cladosporium cladow
sporioides și Tricoderma viride și a unei incubări de
24–72 ore, prezintă degradări semnificative ale
rezistenței de izolație [64] ce se datorează hifelo r de
mucegai care pătrund în volumul polimerului unde
creează microcanale electroconductoare.
5. Biodeteriorarea montajelor și circuitelor
electronice
La realizarea dispozitivelor, montajelor și
circuitelor electronice, se utilizează o serie de
materiale atât polimerice (sintetice: polietilenă,
polipropilenă, epoxidice, lacuri și vopsele etc. și /sau
naturale: mică, celuloză etc.), cât și metalice (cu pru,
aliaje de lipit, staniu, nichel etc.).
Pe de altă parte, prin specificul condițiilor de
exploatare, montajele și circuitele electronice sun t
expuse depunerilor de pulberi (inclusiv cu conținut de
minerale și/sau produse carbonice) și condensului
(umidității) – condiții necesare pentru dezvoltarea și
multiplicarea microorganismelor.
6. Biodeteriorarea cablurilor subterane de energie
Siguranța și continuitatea alimentării consuma)
torilor de energie electrică sunt determinate de
gradul de îmbătrânire a izolațiilor cablurilor
subterane de energie [65, 66]. Îmbătrânirea
izolațiilor cablurilor de energie este un proces

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1 75
complex determinat de acțiunea simultană și
sinergică a mai multor factori de stres ce acționea ză
asupra cablurilor în timpul exploatării [3, 67–72]. O
serie de studii experimentale din laborator și anal ize
de caz în teren au evidențiat rolul determinant al
florei microbiologice (în special, al mucegaiurilor
filamentoase) în inițierea degradării straturilor
polimerice exterioare de protecție ca faz ă deter)
minantă în mecanismul de degradare și de
îmbătrânire a izolației cablurilor [73–77].
Este de remarcat că, la cablurile subterane de
energie aflate sub tensiune, pe învelișul polimeric de
protecție exterioară, apare o tensiune alternativă cu
frecvența industrială de 50 Hz [78–80], care creeaz ă
un câmp electric de 50 Hz între suprafața exterioar ă
a polimerului și sol și, astfel, creșterea și
multiplicarea mucegaiurilor filamentoase este
stimulată [27, 28].
Prin aplicarea metodei de protecție descrise în
[80], ecranul metalic este intens polarizat catodic
(cca. –15 V Cu/CuSO4 , coroziunea ecranului metalic fiind
termodinamic imposibilă [78, 79]) și, prin acidular ea
excesivă a solului în contact cu polimerul de
protecție, creșterea și multiplicarea mucegaiurilor
sunt imposibile, asigurând astfel o protecție anti)
corozivă a ecranului și microbiologică a învelișulu i
polimeric de protecție. Eficiența deosebită a metod ei
descrise în [80] a fost confirmată prin monitorizar ea
de lungă durată (5 ani) a unor cabluri subterane în
exploatare [74, 75].
7. Biodeteriorarea stâlpilor și elementelor de
susținere a liniilor și echipamentelor electrice
Siguranța și continuitatea alimentării consuma)
torilor de energie electrică sunt determinate, în m are
măsură, de integritatea stâlpilor și a elementelor de
susținere a liniilor și echipamentelor (transforma)
toare, separatoare etc.) electrice.
Stâlpii și elementele de susținere sunt realizate,
tradițional, din lemn, profiluri laminate de oțel
carbon slab aliat sau din beton armat. Materialele
stâlpilor și ale elementelor de susținere ale linii lor și
echipamentelor electrice sunt expuse acțiunii
sinergice a factorilor de mediu (umiditate,
microbiologic, precipitații, radiații UV și IR, gaze și
noxe agresive din atmosferă etc.) sub acțiunea căro ra
se degradează (îmbătrânesc). În condiții climatice
extreme (chiciură, vânt, furtuni etc.), sub acțiune a
solicitărilor mecanice excesive, stâlpii se dărâmă,
ceea ce duce la perturbări în și/sau la întrerupere a
alimentării cu energie electrică a consumatorilor
[81]. Procesele de biodeteriorare a stâlpilor și
elementelor de susținere sunt diferențiate funcție de
materialele din care aceștia sunt realizate.
6.1. Biodeteriorarea stâlpilor din lemn
Microorganismele, bacteriile [82], mucegaiurile
[83] și insectele au un rol determinant în
biodeteriorarea lemnului (atât a părților îngropate ,
cât și a celor aparente [84, 85]). O trecere în rev istă
a metodelor și a materialelor utilizate la protecți a a
structurilor din lemn este prezentată în [86].

6.2. Biodeteriorarea stâlpilor și elementelor de
susținere realizate din profiluri laminate de oțel
carbon
Profilurile laminate de oțel carbon sunt frecvent
utilizate la realizarea stâlpilor și a elementelor de
susținere. Tradițional, protecția anticorozivă a
stâlpilor și a elementelor metalice de susținere a
liniilor electrice se realizează prin vopsire, situ ație în
care durabilitatea și siguranța în exploatare a
acestora sunt determinate de calitatea și conti)
nuitatea straturilor de vopsea aplicate [81]. Strat urile
de vopsea aplicate pe structurile metalice sunt
expuse solicitărilor climatice, radiațiilor solare UV și
IR [87, 88] și factorilor biologici [89].
În fig. 4, se prezintă imaginea reprezentativă a
unui stâlp de susținere linie de înaltă tensiune
(110 kV) cu straturile de vopsea degradate sub
acțiunea sinergică a factorilor climatici și biolog ici.

Figura 4. Straturi de vopsea degradate sub acțiunea sinergic ă
a factorilor climatici și biologici
De remarcat că structura metalică a stâlpilor de
susținere fiind legată la pământ, straturile de vop sea
sunt expuse unui câmp electric de frecvență
industrială (50 Hz) generată de liniile electrice
susținute, astfel creșterea și multiplicarea
mucegaiurilor filamentoase sunt stimulate [27, 28] și
degradarea vopselei este accelerată.
6.2. Biodeteriorarea stâlpilor și elementelor de
susținere realizate din beton armat
Degradarea elementelor de susținere din beton
armat (compozit mineral) aferente rețelelor de
transport și distribuție a energiei electrice (fig. 5)
este rezultatul acțiunii concertate și sinergice a
factorilor climatici (umiditate, îngheț/dezgheț etc .),
a stresului electric (tensiunile induse în armătură din
liniile susținute), a noxelor din atmosferă (CO 2, SO 2,
NO x etc.) și a factorilor biologici (fig. 6) [24–26].

Figura 5. Degradarea elementelor din beton armat dintr)o
stație de transformare 110/20 kV

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1
76

Figura 6. Factorii de stres și mecanismul de degradare a
stâlpilor din beton armat [90]
Din cauza suprafeței cu rugozitate ridicată, a
capacității de a reține umiditatea și a conținutulu i de
minerale betonul armat prezintă condiții optime
pentru dezvoltarea microorganismelor.
Într)o primă etapă, se formează biofilme de
bacterii și mucegaiuri ale căror metaboliți dezalca li)
nizează betonul [90]. Pe betonul dezalcalinizat în
urma acțiunii sinergice a microorganismelor și a
curenților de dispersie (atât în c.c. cât și în c.a .) [91],
pe masa organică formată de microorganisme, se
creează condiții pentru creșterea de plante inferio are
(licheni, mușchi, ferigi etc.).
Astfel, pe structuri din beton armat degradate în
urma acțiunii sinergice a factorilor climatici, ele ctrici
și biologici (fig. 7), au fost identificate:
− mucegaiuri ( Aspergillus niger, Aspergillus flavus,
Cladosporium sp., Penicillium sp., Alternaria
sp );
− mușchi ( Grimmia pulvinata, Bryum argenteum,
Thuidium delicatulum, Pellia endiviifolia );
− licheni ( Xanthoria parietina, Hypogymnia
physoides, Parmelia saxatilis );
− ferigi ( Cystopteris fragilis ) [92].

Figura 7. Structură din beton armat degradat
8. Biodeteriorarea conductelor din material
polimeric și a izolațiilor anticorozive
Tradițional, resursele energetice fosile gazoase și
lichide – gazele naturale și produsele petroliere – sunt
transportate și distribuite prin conducte metalice subterane. În ultimele decenii, din ce în ce mai mul t,
se utilizează țevi din material polimeric (polietil enă
sau polipropilenă).
Conductele metalice subterane sunt protejate
împotriva coroziunii subterane cu straturi de
protecție realizate din material bituminos [93, 94] .
La noile investiții, realizate în ultimii 10)15 ani ,
izolațiile bituminoase au fost înlocuite cu izolați i din
materiale polimerice (polietilenă sau polipropilenă )
aplicate la cald sub formă de folii sau prin extrud are
[95–99].
Sub acțiunea concertată și sinergică a factorilor
de stres din sol (salinitate, umiditate și încărcar e
microbiologică a solului, curenți de dispersie
„vagabonzi” [15] etc.) materialele de protecție
suferă procese de degradare termooxidative [94–98]
și de biodeteriorare [99, 100], reducându)se
semnificativ rezistența de izolație anticorozivă.
În majoritatea situațiilor, conductele metalice
subterane sunt interferate de liniile electrice aer iene
pozate în vecinătatea lor, ceea ce duce la tensiuni de
50 Hz induse în conductele subterane [101, 102].
Tensiunile induse în conducte generează câmpuri
electrice de 50 Hz pe izolația conductelor, ceea ce
stimulează creșterea și multiplicarea mucegaiurilor
filamentoase [27, 28] și, astfel, se accelerează
biodeteriorarea straturilor de izolație.
Pe de altă parte, prin implementarea unei soluții
tehnice inovative (redresarea limitativă a tensiuni lor
induse) se poate proteja catodic conducta metalică
subterană [103].
9. Biodegradabilitatea fluidelor electroizolante
Pe lângă procesele de biodeteriorare descrise mai
sus, factorii biologici au o contribuție semnificat ivă
în biodegradarea (remineralizarea) diverselor deșeu ri
și/sau materiale cu risc pentru calitatea factorilo r de
mediu.
Fluidele electroizolante utilizate în echipa)
mentele și aparatele electrice în urma unor inciden te
în manipulare și/sau în exploatare se pot deversa,
producând poluarea solului și a apelor de suprafață
[104]. Biodegradabilitatea fluidelor electroizolant e,
inclusiv a celor cu nanoparticule magnetice [37–39] ,
este determinată în mare măsură de compoziția
acestora [36, 47, 105]. Din studiile comparative
privind biodegradabilitatea unor uleiuri electro)
izolante, s)a constatat [36, 105] că uleiurile de
origine minerală se biodegradează mult mai greu
decât uleiurile pe bază de esteri naturali (uleiuri
vegetale) – esterii vegetali având totodată și o
stabilitate termică mai ridicată și o compatibilita te
mai bună cu materialele din transformator (cupru și
hârtie) toleranță mai bună [106]. De asemenea, s)a
constatat că mucegaiul filamentos Aspergillus niger
are o capacitate ridicată de biodegradare a uleiuri lor
[105].
10. Concluzii
Au fost analizate datele de literatură privind
impactul factorilor biologici asupra durabilității și

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1 77
siguranței în exploatare a instalațiilor și a
echipamentelor electrice și energetice.
Din analizele întreprinse, a rezultat că factorii
biologici acționează concertat și sinergic cu facto rii
climatici, chimici și electrici specifici mediului de
exploatare a instalațiilor și a echipamentelor
electrice și energetice, prin îmbătrânirea
materialelor ce întră în construcția acestora, ceea ce
contribuie la degradarea parametrilor funcționali.
Astfel, a rezultat că factorii biologici (în specia l
microorganismele):
− dizolvă selectiv cuprul din aliajele lui;
− accelerează substanțial coroziunea materialelor
magnetice, ceea ce duce la diminuarea
performanțelor magnetice;
− deteriorează materialele ce întră în montajele
electronice, ceea ce poate duce la defectarea
modulelor afectate;
− deteriorează straturile polimerice exterioare de
protecție a cablurilor subterane de energie, ceea
ce duce la coroziunea ecranului metalic, la
declanșarea proceselor de arborescență și la
îmbătrânirea izolației cablurilor;
− deteriorează stâlpii și elementele de susținere
din beton armat aferente liniilor și instalațiilor
electrice;
− biodeteriorează straturile de protecție anti)
corozive aplicate conductelor metalice sub)
terane de transport și distribuție a gazelor
naturale, produse petroliere etc.;
− contribuie la deteriorarea straturilor de vopsea
aplicate stâlpilor metalici de susținere a liniilor
electrice, făcând posibilă coroziunea și dimi)
nuarea rezistenței la solicitările mecanice a
acestora;
− biodeteriorează stâlpii din lemn aferenți liniilor
electrice aeriene;
− biodegradează /remineralizează deșeurile și
materialele ajunse accidental în mediu.
De asemenea, a rezultat că prezența câmpurilor
electrice de frecvență industrială (50 Hz) stimulea ză
creșterea și multiplicarea mucegaiurilor filamen)
toase care accelerează procesele de biodeteriorare
și/sau biodegradare a materialelor aferente
sistemelor analizate.
11. References
[1] Isoc D, Ignat)Coman A, Joldiș A, „Intelligent Diagn osis of
Degradation State under Corrosion”., in: Arioui, H. ,
Merzouki, R., Abbassi, H.A., (Eds) Intelligent systems and
automation . AIP Conference proceedings 1019, 2008,
Melville, NewYork, pp.383)391.
[2] Frank PM, „Analytical and qualitative model)based f ault
diagnosis ) A survey and some new results”, in European J.
of Control , 1996, vol.1 (2), pp. 628)640.
[3] Gorur RS, „A Novel Approach for Prioritizing Mainte nance
of Underground Cables”, in Final Project Report, Power
Systems Engineering Research Center, Arizona State
University, PSERC Publication 06)40, October 2006.
[4] Lihovd E, Johannessen I, Steinebach C, Rasmussen M,
„Intelligent diagnosis and aintenance management”,
Journal of Intelligent Manufacturing , 1998, vol. 9. (6), pp
523)537.
[5] Simoni L, „A general phenomenological life model fo r
insulating materials under combined stress”, in IEEE Trans.
on Dielectrics and Insulation , 1999, vol. 6 (2), pp. 250)258. [6] Zhankai Li; Jingqin Wang; Fumin Zhang; Baoyun Li; S i Li;
Jianyang Zhao; Yongcui Sun, „Design of intelligent
diagnosis module for high voltage circuit breaker b ased on
dual)MCU control”, in IEEExplore , 2011, pp. 219–223, DOI:
10.1109/ICEPE)ST.2011.6122973.
[7] Lingvay I, Isoc D, Coroziunea în mediile construite și
diagnosticarea ei , București, Editura Electra, 2006.
[8] Lingvay I, Voina A, Lingvay C, Mateescu C, „The imp act of
the electromagnetic pollution of the environment on the
complex build)up media”, Revue Roumaine des Sciences
Techniques série Électrotechnique et Énergétique , 2008,
Tome 53, (2bis), pp. 95)112.
[9] Lingvay I, Lingvay C, Voina A, „Impact of the anthr opic
electromagnetic fields on electrochemical reactions from
the biosphere”, Revue Roumaine des Sciences Techniques
série Électrotechnique et Énergétique , 2008, Tome 53,
(2bis), pp. 85)94.
[10] Lingvay J, Radu E, Mitrea S, Lingvay M, Udrea O, Sz atmári
I, „Aspergillus niger filamentous fungi initiated c orrosion
of red copper”, 2014, Korroz. Figy. , vol. LIV (2), pp. 40–
46.
[11] Radu E, Mitrea S, Udrea O, Pătroi D, Marin D, „Corr osion of
electrical purposes cooper in the presence of Asper gillus
niger filamentous fungi”, Electronică, Electrotehnică,
Automatizări (EEA) , 2015, vol. 63 (2), pp. 110)115.
[12] Szatmári I, Tudosie L)M, Cojocaru A, Lingvay M, Pri oteasa
P, Vișan T, „Studies on biocorrosion of stainless s teel and
copper in Czapek Dox medium with Aspergillus niger
filamentous fungus”, U.P.B. Sci. Bull., Series B, 2015, vol.
77 (3), pp. 91–102.
[13] Prioteasa P, Lingvay M, Szatmári I, Burunțea N, Lin gvay I,
„Carbon Steel Corrosion in the Presence of Aspergil lus
Niger Fungi’s”, in Electrotehnica, Electronica, Automatica
(EEA) , 2014, vol. 62 (2), pp. 60)65.
[14] Lingvay J, Szatmári I, Prioteasa P, Lingvay M, Tudo sie L,
„Aspergillus niger filamentous fungi initiated corr osion of
S235J2G3 carbon steel”, Korroz. Figy. , 2014, Vol. LIV (1),
pp. 15)21.
[15] Lingvay I, Coroziunea datorată curenților de dispersie
“vagabonzi” , București, Editura Electra, 2005.
[16] Lingvay I., Rus G., Buruntea N, „The Behaviour of S ome
Metallic Electrodes in the Presence of Aspergillum Niger
Fungi”, UPB Sci. Bull, Series B , 2001, Vol.63 (3, pp. 29)36.
[17] Lingvay I., Rus G., Stoian F., Lingvay C., „Corrosi on Study
of OL37 Carbon Steel in the Presence of Both Asperg illum
Niger Fungi and AC Stray Currents”, UPB Sci . Bull, Series B,
2001, vol. 63 (3), pp. 263)270.
[18] Labuzek S., Nowak B. “Biodegradation of an aged
composite of polyethylene with a synthetic polyeste r”, in
Polymery 2006, vol. 51(1), pp. 27)32.
[19] Watanabe T., Ohtake Y., Asabe H., Murakami N., M.J.
Furukawa, "Biodegradability and degrading microbes of
low)density polyethylene", in Appl. Polym. Sci. , 2009, vol.
111, pp. 551)559.
[20] Pramila R., Ramesh K.V., "Biodegradation of low den sity
polyethylene (LDPE) by fungi isolated from municipa l
landfill area ", in J. Microbiol. Biotech. Res. , 2011, vol. 1
(4), pp. 131)136.
[21] Esmaeili A., Pourbabaee A.A., Alikhani H.A., Shaban i F.,
Esmaeili E., "Biodegradation of low)density polyeth ylene
(LDPE) by mixed culture of Lysinibacillus xylanilyt icus and
Aspergillus niger in soil", in PLOS ONE , 2013, vol. 8 (9),
DOI: 10.1371/journal.pone.0071720
[22] Wales D. S., Sagar B. F., “Mechanistic Aspects of
Polyurethane Biodeterioration”, in Biodeterioration 7 ,
Editors: Houghton D.R., Smith R.N., Eggins H.O.W.,
Springer 1988 , pp. 351–358.
[23] Cameron J. A., Bunch C.L., Huang S. J., Microbial
Degradation of Synthetic Polymers, in Biodeterioration 7 ,
Editors: Houghton D. R., Smith R. N., Eggins H. O. W.,
Springer 1988, pp. 553)561.
[24] Jones D., Wilson M. J., McHardy, W. J. Effects of L ichens
on Mineral Surfaces, in Biodeterioration 7 , Editors:
Houghton D. R., Smith R. N., Eggins H. O. W., Springer
1988, pp. 129–134.

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1
78
[25] Lingvay I., Lingvay C., Homan C., Ciogescu O.,
„Degradation by corrosion of steel rebars from rein forced
concrete structures. 5. Contributions to the Study of
Corrosion of Concrete Steel Sustaining Elements fro m the
Systems Involved in Energy Transportation and
Distribution”, Rev. Chim. (București) , 2006, vol. 57 (12),
pp.1279)1282.
[26] Lingvay C., Cojocaru A, Vișan Teodor, Lingvay I.,
Degradations of Reinforced Concrete Structures due to
D.C. and A.C. Stray Currents, U.P.B. Sci. Bull., Series B,
2011, vol. 73 (4), pp. 143)152.
[27] Radu E., Lipcinski D., Tănase N., Lingvay I., „The influence
of the 50 Hz electric field on the development and
maturation of Aspergillus niger”, Electrotehnica,
Electronica, Automatizări (EEA) , 2015, vol. 63 (3), pp. 68)
74.
[28] Voina A., Radu E., Caramitu A.R., Lingvay M., Alecu G,
Influences of 50hz electric fields on growth and
multiplication of some microorganisms, Journal of
Sustainable Energy (JSE) , 2016, vol. 7 (2), pp. 62–66
[29] Matei G., Lingvay D., Spafiu C., Tudosie L. M., „El ectric
Consumers Influence on Power Quality ) Case Analysi s ”, in
Electrotehnică, Electronică, Automatizări (EEA) , 2016,
vol. 64 (4), pp. 52–58.
[30] Dorian M., Mituleț A., Lingvay M., „Energetic Effic iency of
Same Lighting Lamps”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatică (EEA ), 2013, vol. 61 (2), pp. 58)67.
[31] Spafiu P. C., Lingvay D., Matei G., „Studiul influe nței unor
consumatori uzuali asupra calității energiei electr ice”, in
Electrotehnică, Electronică, Automatică (EEA) , 2017, vol.
65 (1), pp.24)30
[32] Moraru S., Voina C., Faur D., Cosac (Voina) A. „Ach izitia
unui regim deformant si prelucrarea acestuia”, in
Electrotehnică, Electronică, Automatică (EEA) , 2004, vol.
52 (2), pp. 14)17.
[33] Akhtar P., Lingvay M., Kiss T., Deák R., Bóta A., U ghy B.,
Garab G., Lambrev P.H., „Excitation energy transfer
between Light)harvesting complex II and Photosystem I in
reconstituted membranes”, Biochimica et Biophysica Acta ,
1857, 2016. pp. 462–472.
[34] Szabó T., Magyar M., Hajdu K., Dorogi M., Nyerki E. , Tóth
T., Lingvay M, Garab G., Hernádi K., Nagy L., „Stru ctural
and Functional Hierarchy in Photosynthetic Energy
Conversion—from Molecules to Nanostructures”, Nanoscale
Research Letters, 2015, vol. 10 (458), DOI 10.1186/s11671)
015)1173)z.
[35] Ihsan Flayyih Hasan AI) Jawhari, „Ability of Some S oil
Fungi”, in Biodegradation of Petroleum Hydrocarbon,
Journal of Applied & Environmental Microbiology , 2014,
vol. 2 (2), pp. 46)52.
[36] Radu E., Udrea O., Mitrea S., Pătroi D., Lingvay I. ,
„Biodegradability of some Electric Purposes Oils Duo to
Moulds”, in Electrotehnica, Electronica, Automatica
(EEA) , 2015, vol. 63 (4), pp. 84–92.
[37] Cimbala R., Király J., German)Sobek M., “Ageing of
Transformer Ferrofluid Oil as to Capacitance in Fre quency
Domain at Initial Stage of Ageing”, in Electronică,
Electrotehnică, Automatizări (EEA ), 2014, vol. 62 (3), pp.
90)95.
[38] Király J., Marton K., Cimbala R., Kolcunová I.,
„Dependence of dissipation factor and conductivity of
magnetic fluids on temperature”, Electronică,
Electrotehnică, Automatizări (EEA) , 2012, vol. 60 (1), pp.
32–36.
[39] Sushil C., Shubhangi P., Zambare R., Chakraborty S .,
„Exploration on use of ferrofluid in power transfor mers”,
IEEE Xplore, 2012, DOI: 10.1109/ICPADM.2012.6318921
[40] Lingvay I., Văireanu D.I., Öllerer K., Lingvay C., „The
influence of synthetic and environmentally friendly scale
and corrosion inhibitors on the biodegradation of
pollutants”, Environmental Engineering and Management
Journal , 2012. vol.11, (4), pp.767)772.
[41] Lingvay J., Lingvay C, Szatmári I, „About the impac t of
corrosion inhibitors and anti)scale aditives to environment”, Korróziós figyelı , 2010, vol. 50 (1), pp. 6)
10.
[42] Alecu G., Voina A., Kappel W., Mateescu C., „Safety and
health legislative requirements regarding worker ex posure
to risks generated by electromagnetic fields”, Revue
Romaine des Sciences Techniques, Série Électrotechn ique
et Énergétique, Editura Academiei Romane , Tome 53,
2008, no. 2bis, pp.7)12, ISSN 0035)4066.
[43] Alecu G., Tsakiris V., Voina A. “Considerations abo ut an
informatic system for the real)time analysis of ris k factors
on the environment”, 4th International Conference
Welding in Maritime Engineering , BOL/BRAČ) SPLIT –
Croatia, 13–16 May 2009, pp. 241)248, ISBN
9789537518011.
[44] Alecu G., Voina A., „The impact of the industrial
technologies on life quality”, Journal of Science and Arts ,
Vol. 2, (9), 2008, pp.276)282.
[45] Alecu G., Cosac (Voina) A., „Eironment quality
monitoring, essential requirement in the environmen t
management” Analele Universitatii din Craiova, Seria:
Inginerie Electrica , 2007, vol. 31, pp. 342)347.
[46] Voina A., Alecu G.L., "Anthropic impact on air qual ity in
the Danube region”, Journal of Sustainable Energy , 2016,
vol. 7 (2), pp. 67)74.
[47] Radu E., Mitrea S., Pătroi D., Voina A., Moscaliuc H.,
Lingvay I, „Biocorrosion and biodeterioration of so me
materials used in electrical engineering”, 978)1)50 90)
1249)7/16/$31.00©2016 IEEExplore, DEMISEE, 2016, pp .
38)43, DOI: 10.1109/DEMISEE.2016.7530483
[48] Tsekova T., Todorova D., Ganeva S., "Removal of hea vy
metals from industrial wastewater by free and immob ilized
cells of Aspergillus nige r", in International Biow
deterioration & Biodegradation , 2010, vol. 64 (6), pp. 447)
451.
[49] Covaliu C. I., Oprea O., Jitaru I., Craciun L., "A New
Complex Compound of Copper with 2)deoxy)D)glucose.
Synthesis, characterization and biologic activity", in Rev.
Chim. (Bucharest) , 2011, vol. 62 (11), pp. 1052–1054.
[50] Simonescu C. M., Dima, Ferdes M., Meghea A., "Equil ibrium
and Kinetic Studies on the Biosorptionof Cu(II) ont o
Aspergillus niger Biomass", in Rev. Chim. (Bucharest),
2012, vol. 63 (2), pp. 224–228.
[51] Gutfleisch O., Willard M.A., Brück E., Chen C.H., S hankar
S.G., Liu J.P., „Magnetic materials and devices for the 21st
century: stronger, lighter, and more energy efficie nt”,
Adv. Mater . 2011, vol. 23, pp. 821–842.
[52] Yogal N., Lehrmann C., „Study of Magnetic Propertie s on
the Corrosion Behavior and Influence of Temperature in
Permanent Magnet (Nd)Fe)B) Used in PMSM” International
Journal of Electrical, Computer, Energetic, Electro nic and
Communication Engineering, 2014, vol. 8 (11), pp.1592–
1596.
[53] Kappel W., Codescu M. M., Stancu N., Popa D., „Eval uation
of the corrosion behaviour for the permanent magnet s
based on rare earths, used in aeronautical industry ”,
Journal of optoelectronics and advanced materials , 2006,
vol. 8 (2), pp. 523–525.
[54] Codescu M. M., Kappel W., Dumitrache M., Popa D.,
„Corrosion tests on alloys and permanent magnets ba sed
on NdFeB, used in aerospace industry”, Journal of
optoelectronics and advanced materials . 2008, vol. 10 (4),
pp. 790–793.
[55] Kalyan C., Krishnan S. Raja, Batric P., Indrajit C. ,
„Corrosion Behavior of Surface Modified NdFeB Perma nent
Magnet in Dilute Chloride Environments, Electrochimica
Acta, 2014, vol. 123, pp. 23–32.
[56] Isotahdon E., Huttunen)Saarivirta E., Heinonen S.,
Kuokkala V.)T., Paju M., „Corrosion mechanisms of
sintered Nd–Fe–B magnets in the presence of water a s
vapour, pressurised vapour and liquid”, Journal of Alloys
and Compounds, 2015, vol. 626, pp. 349–359.
[57] Gaona)Tiburcio C., Almeraya)Calderón F., Chacon)Na va
J.G., Matutes)Aquino J.A., Martinez)Villafañe A.,
„Electrochemical response of permanent magnets in

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1 79
different solutions”, Journal of Alloys and Compounds ,
2004, vol. 369, pp. 78–80.
[58] Sueptitz R., Tschulik K., Uhlemann M., Katter M., S chultz
L., Gebert A. „Effect of magnetization state on the
corrosion behaviour of NdFeB permanent magnets”,
Corrosion Science . 2011, vol. 53, pp. 2843–2852
[59] Radu E., Patroi D., Oprina G., Voina A., Lingvay I .,
„Comparative Studies on Aspergillus niger Biocorrosion of
Alnico and NdFeB Magnetic Materials”, Rev. Chim .
(Bucharest), 2016, vol. 67 (10), pp. 1973)1978.
[60] Mateescu C., Burunțea N., Stancu N., „Investigation of
Aspergillus niger growth and activity in a static m agnetic
flux density field”, Romanian Biotechnological Letters ,
2011, vol. 16 (4), pp. 6364–6368.
[61] Lingvay J., „Electromagnetic Pollution Of The Biosp here )
The Biological Effects of 0.5 ÷ 200Hz Electromagnet ic
Fields”, Proceedings of XVII. ENELKO , EMT Cluj, October
2016, pp. 78–83.
[62] Mayumi Inoue, „The Study of Fungal Contamination in the
Field of Electronics”, in Biodeterioration 7 , Editors: D. R.
Houghton, R. N. Smith, H. O. W. Eggins, Springer 19 88, pp
580)584.
[63] Alava. J.I., Oritz de Urbina G, Solozabal R., Valer o J.M.,
„Biodeterioration of electronic circuits by bacteri a, fungi
and algae”, Materials & Design , 1996, vol. 17 (1), pp. 19–
21.
[64] Ji)Dong Gu, Ji)Guang Gu, Jianhua Liu, Shu)Pei Cheng ,
„Sensitive Detection of Polyimides Degradation by
Microorganisms Using Electrochemical Impedance
Spectroscopy”, Microbes and Environments , 2002, vol. 17
(20), pp. 105)112.
[65] Lingvay I., Homan C., Csuzi I., Lingvay C., Groza C .,
„Abouth the fiability of medium voltage energetic
requirements. 2. Study of degradation state and the faults
rate of some medium voltage underground power line from
Cluj)Napoca city”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatizări (EEA) , 2009, vol. 57 (2), pp. 17)20
[66] Homan C., Csuzi I., Lingvay I., Lingvay C., „Fiabi litatea
instalațiilor energetice de medie tensiune. 1. Stud ii privind
evoluția incidentelor pe rețeaua de distribuție a e nergiei
electrice Cluj)Napoca”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatizări (EEA) , 2009, vol. 57 (1), pp. 31)35.
[67] Lingvay I., Lingvay C., Ciogescu O., Homan C.,
„Contributions to study and control of the degradat ions by
corrosion of the underground power cables. 1. Study of
corrosion state for some underground power lines”, Rev.
Chim. (București) 2007, vol.58 (1), pp. 44)47.
[68] Lingvay I., Stancu C., Budrugeac P., Cucos A., Ling vay C.,
„Studies Concerning the Fast Ageing by Thermal Cycl ing of
Power Cables”, The 7th International Symposium on
Advanced Topics in Electrical Engineering, ATEE 2011 ,
http://ieeexplore.ieee.org, pp. 437)440.
[69] Szatmári I., Lingvay M, Vlădoi C., Lingvay I., „Inf luența
factorilor de mediu asupra procesului de îmbătrânir e a
cablurilor subterane de energie: studiu de caz”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA ), 2013, vol.
61 (4), pp. 48) 55.
[70] Ciogescu O., Tudosie L., Lingvay C., Vlădoi C., LIN GVAY I.,
„Înbătrânirea izolației cablurilor de energie dator ată
solicitărilor chimice și electrice”, in Electrotehnica,
Electronica, Automatica (EEA ), 2012, vol. 60 (3), pp. 50–
58.
[71] Lingvay I., Vlădoi C., Lingvay C., Ciogescu O., Tud osie L.,
Szatmári I., „Înbătrânirea cablurilor de energie su bterane
– analiză de caz”, Electrotehnica, Electronica, Automatica
(EEA) , 2012. vol. 60 (3), pp. 35)42.
[72] Cristina S., Andrei C, LINGVAY C., Budrugeac P., Li ngvay
I., „Studies Regarding the Evolution of Polyethylen e
Insulation Parameters of Power Cables due to Therma l
Stresses”, in Electrotehnica, Electronica, Automatica
(EEA) , 2011, vol. 59 (3), pp. 26)32.
[73] Lingvay I., Groza C., Comănescu A., Lingvay C., Cio gescu
O., Homan C., CIobanu I., „Studiu privind degradări le
microbiologice ale învelișurilor exterioare de prot ecție ale
cablurilor de energie”, in Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA), 2008, vol. 56 (4), pp. 13)16. [74] Lingvay J., Szatmári I., Lingvay M., Tudosie L.,
„Underground power cables ageing. Case study – resu lts of
5)year monitoring ”, Korróziós figyelı , 2013, vol. LIII (3)
pp. 71–80.
[75] Szatmari I., Lingvay I., Tudosie I., Cojocaru A., Lingvay I.,
„Monitoring Results of Polyethylene Insulation
Degradability from Soil Buried Power Cables”, REV. CHIM.
(Bucharest) , 2015, vol. 66 (3), pp. 304–311.
[76] Lingvay I., Öllerer K., Lingvay C., HOMAN C., Cioge scu O.,
„Contributions to study and control of the degradat ions by
corrosion of the underground power cables. 2. The
biodegrodability of the underground cables”, Rev. Chim.
(București), 2007, vol. 58 (7), pp. 624)627.
[77] Lingvay J., Lingvay C., Öllerer K., Homan C., Tankó I.,
Ciogescu O., „Az elektromos földkábelek károsodásán ak
tanulmányozása”, Korróziós figyelı , 2006, vol. XLVI (4),
pp. 102)105.
[78] Lingvay I., Stoian F., Lingvay C., Cojocaru M., Bab utanu C.,
„Contributii la cresterea mentenabilitatii cabluril or
electrice subterane”, in Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA) , 1999, vol. 47 (3)4), pp.10)13.
[79] Lingvay I., Vasiliu Z., Stoian F., Secreteanu N., L ingvay C.,
Taran N., Chiselev T., Roseti E., „Combaterea coroz iunii
cablurilor electrice subterane”, in Electrotehnica,
Electronica, Automatica (EEA) , 1997, vol. 45 (7)8), pp. 18)
22.
[80] Lingvay I., Lingvay C. „Method and device for incre asing
the maintainability of underground electrical cable s” )
Patent RO 113502/30.06.1998.
[81] Oprina G., Rus T., Lingvay D., Caramitu A., Mitrea S.,
„Exploitation safety of the metallic pillars suppor ting
electrical equipment and installations ) case analy sis”, in
Electrotehnică, Electronică, Automatizări (EEA) , 2017,
vol. 65 (1), pp. 81)87.
[82] Burnes, T.A., Blanchette, R.A., Farrell, R.L., „Bac terial
biodegradation of extractives and patterns of borde red pit
membrane attack in pine wood”, Appl. Environ. Microbiol.
2000, vol. 66, pp. 5201–5205
[83] Mehdi D., Heidi S., Tarannum A., Syed W.Q., „Fungal
biodegradation and enzymatic modification of lignin ”, Int
J Biochem Mol Biol . 2010, vol. 1 (1), pp. 36–50.
[84] Beldean E., Timar M.C., „Laboratory test concerning the
durability of wood in contact with soil”, ProLigno , 2010,
vol. 6 (4), pp. 65–75.
[85] Brischke, C., Welzbacher, C. R., Rapp, A. O., Augus ta, U.,
Brandt, K., „Comparative Studies on the In)ground a nd
Above)ground Durability of European Oak Heartwood
(Quercus petraea Liebl. and Quercus robur L.)”, Eur. J.
Wood Prod . 2009, vol. 67, pp. 329–338.
[86] Prunã M., „Metode și produse pentru protecția lemnu lui”,
Revista Construcțiilor , 2011, vol. 7 (72), pp. 32 – 36.
[87] Rus T., Caramitu A., Mitrea S., Lingvay I., „Compar ative
study about the thermal stability and UV resistance of
some paint layers for electro)energetic equipments” ,
IEEExplore, 2016, pp. 60)65, DOI: 10.1109/DEMISEE.
2016.7530466.
[88] Caramitu A., Voina A., Rus T., Lingvay I., „Durabil ity of
anticorrosive protection coatings for electro)energ etic
equipment” , Journal of Sustainable Energy (JSE), 2016,
vol. 7 (2), pp. 44)47.
[89] Bravery A. F., „Biodeterioration of Paint ) a State of the
Art Comment”, in Biodeterioration 7 , Editors: D. R.
Houghton, R. N. Smith, H. O. W. Eggins, Springer 19 88, pp
466)485.
[90] Lingvay C., Coroziunea structurilor din beton armat ,
Editura Printech, București, 2008, pp.116–121.
[91] Lingvay I., Gombos S., Lingvay C., Kovács J., Voini țchi
C.D., „Degradation by corrosion of steel rebars fro m
reinforced concrete structures. 4. The pH and chemi cal
composition modifications of concrete caused by str ay
currents”, Rev. Chim. (București) 2006, vol. 57 (5), pp.
498)500.
[92] Szatmári (Kertész) I., Contributions to the study of
biocorrosion and biodegradation of materials , Thesis,
Universitatea Politehnica din București , 2015.

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 6 5, no. 1
80
[93] Oprina G., Radermacher L., Lingvay D., Marin D., V oina
A., Mitrea S., „Bituminous insulations durability o f
underground metallic pipelines ) 1. Field investiga tions
(case analysis)”, Rev. Chim . (București) 2017, vol. 68 [in
press].
[94] Lingvay I., Radu E., Caramitu A., Pătroi D., Oprina G.,
Radermacher L., Mitrea S., „Bituminous insulations
durability of underground metallic pipelines 2. Lab oratory
study on the aging of bituminous material”, Rev. Chim.
(București) 2017, vol. 68 [in press]
[95] Lingvay I., Lingvay C., Isoc D., „Studii privind îm bătrânirea
rezistenței de izolație anticorozivă și a rezistenț ei de
trecere a izolațiilor din polietilenă aplicată cond uctelor
metalice subterane”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatizări (EEA) , 2009, vol. 57 (1), pp. 41)44.
[96] Lingvay J., Lingvay C., „Studies about ageing of
polyethylene insulating layers, 1. The evolution of
corrosion and crossing resistance of pipelines cove red with
polyethylene layers”, Korróziós figyelı , 2008, vol. 48 (1)
2), pp. 3)6.
[97] Lingvay J., Budrugeac P., „Studies about ageing of
polyethylene insulating layers. 2. The environmenta l
impact on the ageing of PE insulating layer”, Korróziós
figyelı , 2008, vol. 48 (3), pp. 45)49.
[98] Niță P., Lingvay M., Szatmári I., Lingvay I., „The behavior
in exploitation of the hotstamped polyethylene foil
anticorrosive insulations”, in Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA) , 2013, vol. 61 (3), pp. 40–45.
[99] Lingvay J., Groza C., Lingvay C., Csuzi I., „A
közmőhálózatoknál használt polietilén mikrobiológia i
károsodásai”, Korróziós figyelı , 2009, vol. 49 (3), pp. 31)
37.
[100] Lingvay M., Szatmári I., Butoi N. Marinescu V.,
„Contribution to Study of Microbiological Degradati on of
Polyethylene from the Gas Pipelines”, Mőszaki szemle ,
2013, vol. 61, pp. 28–33.
[101] Micu D.D., Simion E., Lingvay I., Csuzi I., Lingvay C.,
„Rezolvarea problemelor de interferență
electromagnetică prin aplicarea metodelor de interp olare
numerică”, in Electrotehnica, Electronica, Automatica
(EEA) , 2009, vol. 57 (2), pp. 44–50.
[102] Micu, D. D. Lingvay, I., Lingvay, C. et al. „Numeri cal
evaluation of induced voltages in the metallic unde rground
pipelines”, Rev. Roumaine des Sciences Techniques) serie
Electrotechnique et Energetique, 2009, vol. 54 (2), pp.
175)183.
[103] Radermacher L., Moscaliuc H, Marin D., Lingvay D.,
Oprina G., „Innovative Technical Solution for Intri nsic
Cathodic Protection and Electric Safety o an Underg round
Metallic Gas Pipe)Line”, in Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA), 2016, vol. 64 (2), pp. 113–118.
[104] Lingvay I., Budrugeac P., Udrea O., Radu E., Marine scu
M., „Vegetable eters: an ecological alternative to replace
mineral oils for electrical usage”, in Electrotehnică,
Electronică, Automatică (EEA), 2015, vol. 63 (1), pp. 64–
70.
[105] Radu E., Udrea O., Lingvay M., Szatmári I, Lingvay M.,
„Contributions to evaluation of the biodegradabilit y by
Aspergillus niger and other fungi of some insulatin g oils”,
JSEw Journal of Sustainable Energy , 2015, vol. 6 (2), p. 52)
57.
[106] Lingvay I., Oprina G., Marinescu V., Mitrea S.,
„Behaviour of electrical purposes copper in thermal cycled
transformer oils”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatică (EEA), 2016, vol. 64 (4), pp. 5–10. Acknowledgment
This work was financially supported by the UEFISCDI of
Romania, under the scientific Programme PN II – PCC A, contract
no. 100/2014 – UPMEE and “Nucleu” Program 2016)2017 ,
Contract no. 5211/2016.
Biography
Nicoleta BUTOI was born in Mizil, Prahova
County, on 21 July 1989.
She graduated the Faculty of Biology within
the University of Bucharest and she has been
presently a MSc. student of this faculty in
Medical Biology.
Since 2011 she has been working as a research assis tant for
the NIRDEE ICPE) CA in the Laboratory of Biochemistry and
Bioresources.
Correspondence address : nicoleta.butoi@icpe)ca.ro

Ana BMaria LUCHIAN was born in Bu charest
(RO), on July 19, 1992. She graduated
„Politehnica” University of Bucharest,
Faculty of Engineering in Foreign Languages,
Chemical Engineering
in 2015 and Faculty of Management an Economical Engine ering
in Agriculture and Veterinary Medicine, Econ omical
Engineering in Agriculture in 2016. She is scientific researcher
at INCDIE ICPE) CA Bucharest, Department of Advanced
Materials.
Correspondence address : anamaria.luchian@icpe)ca.ro

Alina Ruxandra CARAMITU was born in
Bucharest (RO), on 19 August 1967.
She graduated the University Politehnica of
Bucharest, Faculty of Chemical Engineering
in 1991 and got her PhD degree in chemical
engineering, year 2003.
Her research interest concerns on behavior of biode gradable
and nonbiodegradable composite ma terials on different
stress conditions.
Correspondence address: alina.caramitu@icpe)ca.ro

Sorina MITREA was born in Bucharest ( RO),
on September 22, 1958.
She graduated the University Politehnica of
Bucharest (RO), Faculty of Industrial
Chemistry in 1983.
Her research interests concern mainly materials science.
Correspondence address : sorina.mitrea@icpe)ca.ro

Traian RUS was born in Constanta (RO), on 4 th
of March, 1968. He graduated Politehnica
University of Bucharest in 1993. Currently,
PhD Stu dent at Politehnica University of
Bucharest, Faculty of Applied Chemistry and
Materials Science.
Correspondence address : traianrus@hotmail.com ;

View publication statsView publication stats