See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https:www .researchgate.ne tpublic ation311722361 [625655]

See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https://www .researchgate.ne t/public ation/311722361
Contabilitatea trezoreriei
Present ation · Mar ch 2008
DOI: 10.13140/RG.2.2.20398.51521
CITATIONS
0READS
1,473
1 author:
Luminit a Cr sitina Pir au
Univ ersitatea Tehnic a Cluj-Napoc a
34 PUBLICA TIONS    7 CITATIONS    
SEE PROFILE
All c ontent f ollo wing this p age was uplo aded b y Luminit a Cr sitina Pir au on 19 Dec ember 2016.
The user has r equest ed enhanc ement of the do wnlo aded file.

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

CONTABILITATEA TREZORERIEI

2 0 0 8

1

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

CUPRINS

1. Introducere și definiții…………………………………………………………………………………………. 3

2. Criterii de recunoa ștere și evaluare a activelor și pasivelor de trezorerie în
contabilitate ……………………………………………………………………………………………….. ……… 5

3. Organizarea contabilit ății trezoreriei ……………………………………………………………………… 7

4. Contabilitatea m ijloac elor bănești în num erar și a altor valori de trezorerie………………… 8

5. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. ……. 11

6. Bibliografie …………………………………………………………………………………………………. ……12

2

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

1. INTRODUCERE ȘI DEFINI ȚII

Contabilitatea trezoreriei asigur ă evidența existenței și mișcării titlurilor de plasam ent,
disponibilit ăților în conturi la banc ă și în casă, creditelor bancare pe term en scurt și a altor
valori de trezorerie.
În sens larg, no țiunea de trezorerie cuprinde toate m ijloacele de care o entitate dispune
pentru a putea face fa ță plăților, cum sunt: disponibilit ățile din casierie și din bănci, valorile
mobiliare de plasam ent, ef ectele com erciale scontate, creditele pe term en scurt.

În sens restrâns, no țiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitatile b ănești ale
unității econom ice aflate în casierie entit ății și la bănci, f ie în lei, f ie în valută.

În cadrul trezoreriei intr ă și instrum entele f inanciare, pe care entitatea inten ționează să
le dețină pe term en m ai mic de un an. Pentru a fi un instrum ent de trezorerie, instrum entele
financiare trebuie s ă îndeplinesc ă mai multe criterii:
¾ scadenta lor este pe term en scurt si sunt extrem de lichide;
¾ sunt usor convertibile in sum e cunoscute de num erar;
¾ pierderea de valoare, in cazul in care se transform a in num erar înainte de
scadență trebuie sa fie cunoscuta si m inima.

Importan ța trez oreriei a crescut in ultim a perioada datorit ă modificărilor intrevenite
in viata econom ică, precum :
¾ Evolutia ratei dobanzii si a cursului de schim b valutar;
¾ Amplificarea tranzactiilor econom ice între diverse entitati;
¾ Procesul de integrare al activitatilor econom ice nationale in tarile europene;
¾ Trendul ascendent al cresterii econom ice, inregistrate de ultim ii ani.

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizata si condusa in asa fel incat sa perm ita
realizarea urm atoarelor obiective:
a. reflectarea, urm arirea si controlul existentei si gestionarii de trezorerie;
b. respectarea disciplinei f inanciare privind operatiile de incasari in num erar si prin
conturile deschise la banci;
c. urm arirea m odificarilor ce intervin in com ponenta si volum ul trezoreriei;
d. asigurarea prom pta si corecta a tuturor in formatiilor privind elem entele de trezorerie
necesare factorilor de decizie existenti la nivelul entitatii.
3

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

Pentru indeplinirea in bune conditii a obiectiv elor ce-i revin, contabilitatea trezoreriei
trebuie sa fie organizata si condusa in m od corespunzator.

Contabilitatea analitic ă a trezoreriei se organizeaz ă pe gestiuni de p ăstrare și mișcare
a num erarului.
În acest scop trebuie sa se tina seam a de influenta urm atorilor factori:

a. Structura elementelor de trez orerie . In strucura trezoreriei intr ă: titlurile de
plasam ent, disponibilitatile in conturi la banci si in casierie, in lei și în devize, creditele
bancare pe term en scurt si alte valori de trezorerie. In contabilitate, elem entele de structura ale
trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I si II si a conturilor
analitice.

b. Locul unde se afla valorile de trez orerie , care pot fi: casieria unit ății, bancile,
terte unita ți sau persoane. Se folosesc evidente operative și conturi sintetice adecvate locurilor
unde se afla valorile de trezorerie.

c. Formele decontarilor f ără numerar prin interm ediul conturilor deschise la banci,
cu instrum entele de decontare adecvate, necesita nu num ai folosirea de conturi sintetice, ci si
inregistrari contabile diferite.

Contabilitatea sintetica a trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5
"Conturi de trez orerie ", care cuprinde urm atoarele grupe de conturi:
50 "Investitii pe termen scurt "
51 "Conturi la banci "
53 "Casa "
54 "Acreditive "
58 "Viramente interne "
59 "Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trez orerie "

4

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

2. CRITERII DE RECUNOA ȘTERE ȘI EVALUARE A ACTIVELOR ȘI PASIVELOR
DE TREZ ORERIE ÎN CONTABILITATE

Prin recunoaștere se intelege operatia in urm a carei a un elem ent va fi inregistrat in
cadrul activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii. Criteriile de recunoastere trebuie
prezentate in concordanta cu prevederile Cadr ului general pentru intocm irea si prezentarea
situatiilor f inanciare.

Un activ financiar este recunoscut atunci cand indeplineste urm atoarele criterii:
1. este probabil ca orice beneficiu econom ic viitor asociat sa intre in entitate;
2. are un cost sau o valoare care poate f i evaluata in m od credibil;

O datorie financiara se va recunoa ște atunci cand:
l. este probabil ca orice beneficiu econom ic viitor asociat sa iasa din entitate;
2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in m od credibil.

Conform prevederilor IAS 39 "Instrum ente fi nanciare: recunoastere si evaluare", o
entitate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiar ă in bilant, atunci si
numai atunci cand aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrum entului.

Recunoasterea activelor financiare poate fi realizata utilizand fie data tranzactionarii,
fie data decontarii.

Data de tranz actionare reprezinta data la care o entita te se angajeaza sa cum pere un
activ. Reflectarea in contabilitate in functie de data de tranzactionare se refera la
recunoasterea activului ce urm ează a fi achitat pentru acesta, la data de tranzactionare.

Data decontarii reprezinta data la care activul este livrat catre entitate. Ref lectarea in
contabilitate in functie de data de recunoasterea activului in data la care acesta este transferat
catre entitate.

Atunci cand se aplica ref lectarea in contabilitate in functie de data decontarii, entitatea
va inregistra orice m odificare a valorii juste a activului ce urm eaza a fi prim it intre data
incheierii contractului si data decontarii, in acelasi m od in care inregistreaza activul
achizitionat. Aceasta inseam na ca m odificarea va lorii nu este recunoscuta pentru activele
inregistrate la cost sau la costul amortiz at; aceasta este recunoscuta in profitul net sau
pierderea neta pentru activele clasificate ca tranzac tionate; de asem enea, aceasta este
recunoscuta in profitul net sau pierderea neta sau in capital, pentru activele clasificate ca fiind
disponibile pentru vanzare.
5

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

Costul amortiz at al unui activ financiar sau pasiv fi nanciar reprezinta valoarea la care
activul financiar sau pasivul financiar a fost evaluat la m omentul recunoasterii initiale m inus
rambursarile de capital, plus sau m inus am ortizarea cum ulata a oricarei diferente intre
valoarea initiala si valoarea la scadenta si m inus orice trecere pe cheltuieli a scaderii valorii
sau im posibilitatii de incasare.

Orice tranzactie presupune o serie de costuri. Costurile de tranz zactionare reprezinta
costuri ce sunt direct datorate achizitionarii sau iesirii unui activ sau pasiv financiar si includ:
onorariile si com isioanele platite agentilor, cons ultantilor, brokerilor si dealerilor, cotizatii
pentru agentiile de reglem entare si bursele de valori, precum si taxe si cheltuieli de transf er.

Cand un activ financiar sau o datorie financiara sunt initial recunoscute, o entitate
trebuie sa le evalueze la costul lor, ceea ce inseam na valoarea justa a contraprestatiei oferite
pentru acesta. Costurile de tranzactionare sunt in cluse in evaluarea initiala a tuturor activelor
sau datoriilor f inanciare.

Dupa recunoasterea initiala , o entitate trebuie sa evalueze activele la valoarea lor
justa, inclusiv instrum entele derivate ce constitu ie active, f ara nici o deducere a costurilor de
tranzactionare ce ar putea sa apara din vanzare sau alta iesire, exceptie facand toate activele
financiare ce nu au pret cotat pe o piata activa si a caror valoare justa nu poate fi evaluata
credibil, creantele si im prum uturile create de entitate, care nu sunt pastrate in scopul
tranzactionarii si plasam entele pastrate pana la scadenta.

6

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

3. ORGANIZ AREA CONTABILIT ĂȚII TEZ ORERIEI

La organizarea contabilit ății trezoreriei trebuie avute în vedere urm ătoarele obiective :

– eviden ța și controlul obiectiv asupra opera țiilor bănești în num erar;

– gestiunea și valorificarea disponibilit ăților bănești din conturile de la banc ă
precum și a ef ectelor de prim it;

– efectuarea plăților la term enele scadente;

– respectarea legislației financiar-bancare și fiscale;

– valorificarea disponibilit ăților bănești prin investi ții financiare pe term en
scurt.

7

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

4. CONTABILITATEA MIJLOACELOR B ĂNEȘTI ÎN NUMERAR ȘI A ALTOR
VALORI DE TREZ ORERIE

Pentru operațiile bănești în num erar, contabilitatea trebuie s ă țină seam a dacă acestea
sunt făcute în m oneda națională sau în valut ă.
Pentru operațiile bănești în m oneda națională utilizăm contul 5311 – "Casa în lei " și
apelăm la inf ormațiile din registrul de cas ă.

Operațiile bănești în num erar în valut ă trebuiesc eviden țiate conf orm legii
contabilit ății atât în valut ă, cât și în lei prin transform area valutei pe baza cursului de schim b
la data la care se efectueaz ă operațiile de încasare (plată).

Contabilitatea opera țiilor bănești în valut ă se ține cu ajutorul contului 5314 – "Casa în
devize ". Diferen țele dintre cursul de schim b valutar dintre m omentul efectu ării operațiilor și
sfârșitul exerci țiului f inanciar se eviden țiază în contul de diferen țe de curs valutar astf el:

– diferen țele nefavorabile în contul 665 – "Cheltuieli din diferen țe de curs
valutar";

– diferen țele favorabile în contul 765 – "Venituri din diferen țe de curs valutar".

Contul 531 (A) – cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța num erarului aflat în casieria
unității, precum și a m ișcării acestuia ca urm are a încas ărilor și plăților efectuate.

În debit se înregistreaz ă:

– sumele ridicate de la b ănci prin creditul contului 581

– sumele încasate de la clien ți (411, 419) , de la asocia ți (455) , de la debitori (428, 461) , de la
creditori diver și (462)

– sumele încasate reprezentând decont ări în cadrul grupului prin creditul contului 451

– sum ele încasate reprezentând aport la capitalul societ ății prin creditul contului 456

– sum ele încasate reprezentând venituri anticipate ( 472)

– sum ele restituite în num erar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate prin creditul
contului 542

– sum ele încasate reprezentând im obilizări financiare pe term en scurt cedate ( 501, 502, 503,
506, 508)
8

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

– sum ele încasate din prest ări servicii ( 704), vânzarea m ărfurilor ( 707) și din alte activit ăți în
contul 708, din desp ăgubiri și alte venituri din exploatare ( 758)

– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilit ăților în valut ă la încheierea
exercițiului f inanciar prin creditul contului 765

În credit se înregistreaz ă:

– depunerile de num erar la banc ă prin debitul contului 581

– costul de achizi ție al investi țiilor f inanciare ef ectuate în num erar ( 261, 262, 263, 501, 502,
503)

– plățile efectuate c ătre furnizori ( 401, 404)

– valoarea avansurilor acordate pentru livr ări de bunuri, prest ări de servicii sau execut ări de
lucrări (409)

– sum ele achitate personalului ( 421, 423, 424, 425, 426, 428)

– sum ele achitate ter ților reprezentând re țineri din rem unerații (427)

– sumele achitate reprezentând decont ări în cadrul grupului (451)

– sum ele restituite asocia ților ( 455, 456)

– dividendele pl ătite acționarilor/asocia ților ( 457)

– sumele achitate creditorilor (462)

– avansurile de trezorerie acordate ( 542)

– plățile în num erar reprezentând alte valori achizi ționate ( 532)

– plățile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare ( 658)

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilit ăților în valut ă la încheierea
exercițiului financiar prin debitul contului 665

Soldul reprezintă num erarul existent în casierie.
– către persoane juridice – pl ățile trebuie s ă fie de m axim 50 milioane

9

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

– către persoane fizice – pl ățile pot dep ăși 50 milioane

Contul 532 – "Alte valori " (A) – cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța bonurilor
valorice, tim brelor fiscale și poștale, biletelor de tratam ent și odihnă, tichetelor și biletelor de
călătorie, tichetelor de m asă și a altor valori, precum și a m ișcării acestora.

În debit se înregistreaz ă:

– valoarea bonurilor, tim brelor, biletelor, tichetelor achizi ționate prin creditul conturilor 401,
531, 542

În credit se înregistreaz ă:

– valoarea bonurilor, tim brelor, biletelor, tichetelor consum ate prin debitul conturilor 428,
604, 624, 625, 626

Soldul contului reprezint ă alte valori existente în unitate.

10

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

CONCLUZ II

Prin urm are trezoreria cuprinde totalitatea m ijloacelor de care dispune o entitate
econom ică pentru a face fa ță plăților.
Disponibilit ățile în lei se înregistreaz ă și evalueaz ă la valoarea nom inală, iar cele în
valută la valoarea nom inală în devize, transform ată în lei la cursul valutar al zilei, com unicat
de BNR.
Titlurile de plasam ent se evalueaz ă la intrarea în patrim oniu, la costul de achizi ție,
care este reprezentat de costul de cum părare, sau la o valoare stabilit ă conform contractelor.
Evaluarea titlurilor de plasam ent la închiderea conturilor se face la valoarea de intrare,
valoarea de inventar sau actual ă, stabilită pe baza cursului m ediu al ultim ei luni pentru titlurile
cotate și pe baza valorii probabile pentru titlurile necotate.
Evaluarea investi țiilor financiare pe term en scurt, la închiderea conturilor presupune
compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a acestora aplicându-se principiul
prudenței.
Înregistrarea, în contabilitate, a opera țiunilor f inanciare în lei sau în valut ă se
efectueaz ă cu respectarea regulam entului opera țiunilor de cas ă și a altor reglem entări em is de
BNR în acest sens.
Încasările și plățile în num erar se fac prin m ișcarea efectiv ă a num erarului,
consem nându-se în Registrul de cas ă, care constituie eviden ța operativ ă, plată, state de plat ă.
Încasările și plățile fără num erar se f ac, de obicei, prin institu ții bancare, utilizându-se:
ordin de plat ă, extras de cont, cec, biletul la ordin, cam bia și altele.
Dobânzile de pl ătit sau cele de încasat af erente exerci țiului f inanciar în curs se
înregistreaz ă în cheltuieli f inanciare, respectiv venituri f inanciare.
Contabilitatea disponibilit ăților af late în casierie, în b ănci, precum și mișcarea
acestora, generat ă de încasări și plăți, se ține în lei și în valută. Transferurile de disponibilit ăți
bănești între conturile la b ănci precum și între conturile la și casieria persoanei juridice, se
înregistreaz ă prin contul viram ente interne.
Investițiile f inanciare pe term en scurt sunt titluri de plasam ent a căror deținere are ca
scop final realizarea unui câ știg în urm a vânzării, a opera țiuni lor speculative.
Toate conturile m enționate pentru alte valori sunt conturi de activ, debitându-se cu
intrările în unitate de elem ente apar ținând altor valori și creditându-se cu ocazia ie șirii
acestora din gestiune, soldul acestor conturi reprezint ă alte valori existente în unitate la data
determ inărilor.
Creditele pe term en scurt, sunt cunoscute de denum irea de credite de trezorerie.
Toate conturile sintetice de gradul II, pe term en scurt sunt conturi de datorii, conturi
cu funcție de pasiv, reflectând în credit creditele angajate pe term en scurt, inclusiv dobânda
datorată, iar în debit restituirea acestor credite, inclusiv dobânda pl ătită.
Conturile provizoanelor sunt conturi de pasiv.

11

Contabilitatea trezoreriei

PIR ĂU LUMINI ȚA CRISTINA
CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII MEDII
C.E.C.C.A.R Filiala Cluj

BIBLIOGRAFIE

1. MATI Ș Dum itru, POP Atanasiu, “Contabilitatea f inanciară”, Editura Alm a Mater,
Cluj-Napoca, 2007.

2. DRĂGAN C.M., “Revolu ția contabilit ății”, Editura Universitar ă, București, 2007.

3. PÂNTEA I.P., “Managem entul contabilit ății rom ânești”, Editura Intercredo, Deva,
1998.

4. RISTEA M., “Contabilitatea f inanciară”, Editura Universitar ă, București, 2004.

5. Directiva a Opta a Consiliului Europei nr.84/253/EEC , volum tradus de CAFR., 2006.

6. PÂNTEA I.P., Pop A., “Contabilitatea f inanciară a întreprinderii”, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2004.

7. Legea contabilit ății nr.82/1991 (cu toate m odificările până în 2007).

8. Ordonan ța Guvernului nr.70/13 august, 2004.

9. KÖTLER, Ph., “Managem entul m arketingului”, Editura Teora, Bucure ști, 2005.

10. * * * “IASB, Standardele interna ționale de raportare Financiar ă” 2006, Editura
CECCAR Bucure ști, 2006”.

12

View publication statsView publication stats