See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https:www .researchgate.ne tpublic ation279182714 [618186]

See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https://www .researchgate.ne t/public ation/279182714
Jocu rile dinamice – o alternativ ă pentru optimizarea lec ț iei de
educa ț ie fizic ă cu teme din fotbal în înv ăță mântul gimnazial
Book · May 2009
CITATIONS
2READS
2,390
1 author:
Some o f the author s of this public ation ar e also w orking on these r elat ed pr ojects:
Analy ze of senz omot or visual r eaction and timing in specific population gr oups View pr oject
Footb al View pr oject
Gheor ghe Balint
Univ ersity of Bac au
36 PUBLICA TIONS    18 CITATIONS    
SEE PROFILE
All c ontent f ollo wing this p age was uplo aded b y Gheor ghe Balint on 26 June 2015.
The user has r equest ed enhanc ement of the do wnlo aded file.

Gheorghe BALINT

JJooccuurriillee ddiinnaammiiccee –– oo aalltteerrnnaattiivvăă
ppeennttrruu ooppttiimmiizzaarreeaa lleeccŃŃiieeii ddee
eedduuccaaŃŃiiee ffiizziiccăă ccuu tteemmee ddiinn ffoottbbaall
îînn îînnvvăăŃŃăămmâânnttuull ggiimmnnaazziiaall

Editura PIM
Ia și, 2009

2
Referen Ńi știin Ńifici:

Profesor universitar Doctor Ra Ńă Gloria
Facultatea de Știin Ńe ale Mișcării, Sportului și S ănătăŃii
Universitatea din Bac ău

Profesor universitar Doctor Ene-Voiculescu Carmen
Facultatea de Educa Ńie fizic ă și Sport
Universitatea „Ovidius”din Constan Ńa

Descrierea CIP a Bibliotecii Na Ńionale a României

(C) 2009. Toate drepturile apar Ńin autorului.
Reproducerea par Ńială sau integrală a con Ńinutului prezentat în aceast ă carte nu se poate face
fără acordul prealabil scris al autorului.
Tehnoredactare și coperta: Gheorghe BALINT.

3

CuprinsCuprinsCuprinsCuprins
Cuvânt înainte………………………………. …………………………………………… …………5
Cultura fizic ă, educa Ńia fizic ă și sportul – componente ale culturii
universale………………………………….. …………………………………………… ………….11
Jocurile dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă……………………………………….15
DefiniŃii și clasific ări ale jocurilor dinamice…………………….. …………………..15
Rolul jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă………………………………25
Aspecte metodice și valen Ńe formative ale jocurilor dinamice în lec Ńia de
educa Ńie fizic ă…………………………………………… …………………………………..31
Locul jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă……………………………..35
Eficien Ńa jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă…………………………….37
Locul și rolul jocului de fotbal în lec Ńia de educa Ńie fizic ă din înv ăŃă mântul
românesc……………………………………. …………………………………………… …………39
Caracteristicile jocului de fotbal școlar………………………………………. ………….43
Caracteristicile formative și valen Ńele formative ale jocului de fotbal
școlar………………………………………. …………………………………………… ……..45
Obiective opera Ńionale recreativ-distractive………………….. ……………………46
Obiective opera Ńionale compensatorii și de refacere……………………………46
Obiective opera Ńionale privind formarea caracterului și a personalit ăŃii……47
Particularit ăŃile pred ării jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu
teme din fotbal în înv ăŃă mântul primar (clasele I – IV)………………… ………..49
Predarea jocului de fotbal în lec Ńia de educa Ńie fizic ă la clasele I-a – a IV-a..53
Jocurile dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu teme din fotbal la clasele I-a –
a IV-a……………………………………… …………………………………………… …………..55
Jocuri dinamice recomandate în lec Ńia de educa Ńie fizic ă la clasele I-a
și a II-a……………………………………. …………………………………………… …………..60
Întreceri sau jocuri pentru clasele I-II……….. ………………………………………….70
Jocul de minifotbal pentru clasele I-II………… ………………………………………..70
Jocuri dinamice recomandate în lec Ńia de educa Ńie fizic ă la clasele III-a
și a IV-a……………………………………. …………………………………………… …………72
Întreceri sau jocuri pentru clasele III-IV……… ………………………………………..82
Particularit ăŃile pred ării jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu
teme din fotbal în înv ăŃământul gimnazial (clasele V – VIII)……………. …….83
Jocurile dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu teme din fotbal la clasele
V – VIII……………………………………. …………………………………………… …………..87
Jocuri dinamice recomandate în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu teme din fotbal
pentru clasele V-VI………………………….. …………………………………………… …..90
Mijloace de ac Ńionare recomandate pentru înv ăŃarea-consolidarea
elementelor și procedeelor tehnice de baz ă din fotbal, la clasele V-VI…….93

4 Ștafete sub form ă de întreceri sau jocuri pentru clasele V-VI……. …………102
Jocul de minifotbal pentru clasele V-VI………… ……………………………………102
Jocuri dinamice recomandate pentru consolidarea ele mentelor și
procedeelor tehnice de baz ă din fotbal, la clasele VII-VIII………………. …..104
Jocul bilateral de minifotbal, cu aplicarea regulil or de joc, pentru clasele
VII-VIII……………………………………. …………………………………………… ………..108
Modele opera Ńionale pentru lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu teme
din fotbal …………………………………. …………………………………………… …………109
Proiect opera Ńional pentru clasa I – Model………………….. ……………………..110
Proiect opera Ńional pentru clasa a II-a – Model……………… ……………………115
Proiect opera Ńional pentru clasa a III-a – Model…………….. ……………………120
Proiect opera Ńional pentru clasa a IV-a – Model……………… ………………….125
Proiect opera Ńional pentru clasa a V-a – Model………………. ………………….131
Proiect opera Ńional pentru clasa a VI-a – Model……………… ………………….136
Proiect opera Ńional pentru clasa a VII-a – Model…………….. ………………….141
Proiect opera Ńional pentru clasa a VIII-a – Model……………. ………………….146
Bibliografie………………………………… …………………………………………… ……….151

5
Cuvânt înainte
Integrat ă într-o educa Ńie generală cu profund caracter perspectiv,
educa Ńia fizic ă parte component ă a procesului de educa Ńie,
concur ă, prin con Ńinutul ei specific, la realizarea idealului
educa Ńional și nu în ultim ă instan Ńă a celui social, de formare a
unei personalit ăŃi care s ă întruchipeze participantul component și
activ la dezvoltarea societ ăŃii și la modelarea propriei sale
persoane.
Educa Ńia fizic ă nu are ca obiective doar ameliorarea s ănătăŃii,
dezvoltarea musculaturii, cre șterea îndemân ării sau însu șirea de
deprinderi motrice.
Prin activitatea corporal ă, copilul devine con știent de posibilit ăŃile
sale, în condi Ńiile reu șitei sau nereu șitei, alături de ceilal Ńi, în
lupta cu sine sau contra naturii, tân ărul înva Ńă , în acela și timp, s ă
se în Ńeleag ă pe sine și s ă cunoasc ă mai bine lumea.
Stimularea unui copil pentru a participa la activit ăŃile educa Ńiei
fizice și sportului înseamn ă mai mult decât a-i oferi un simplu
antrenament corporal. Înseamn ă a-i oferi o adev ărat ă educa Ńie
personală și socială, înseamn ă a-l situa în raport cu ceilal Ńi, a-i
permite s ă se manifeste, a-l dezv ălui pe el, sie însu și și lumii prin
intermediul propriului corp (Mârza D. N., 2007).
Prin intermediul instala Ńiilor și aparatelor sportive folosite în lec Ńia
de educa Ńie fizic ă, copii fac cuno știn Ńă și cu alte aspecte ale lumii
materiale.
De exemplu: mingea satisface prin forma sa, ea inci t ă la ac Ńiune
deoarece poate fi lovit ă cu piciorul, aruncat ă, prins ă, rostogolit ă,
controlat ă, pe scurt toate propriet ăŃile sale putând fi utilizate

6 pentru a se exprima și a se juca.
Datorit ă caracterului ei practic, activ, educa Ńia fizic ă se înscrie
printre disciplinele cu noi posibilit ăŃi de realizare a obiectivelor
generale ale înv ăŃă mântului și contribuie la realizarea dezvolt ării
fizice, la cre șterea capacit ăŃii generale de rezisten Ńă la efort,
înzestrarea elevilor cu priceperi, deprinderi și obișnuin Ńe,
dezvoltarea acelor aptitudini motrice solicitate de aceste
activit ăŃi, obișnuirea cu spiritul de echip ă, cu activitatea de grup,
cu disciplina, cu ordinea și exigen Ńa.
Educa Ńia fizic ă, incluzând în con Ńinutul ei multe elemente ale
sportului (mijloace, metode) contribuie la realizar ea unei baze
multilaterale de preg ătire, favorizând și practicarea sistematic ă a
diferitelor ramuri sportive.
Prin con Ńinutul, cerin Ńele și formele de organizare educa Ńia fizic ă
asigur ă fiec ărui elev posibilitatea înv ăŃă rii și practic ării unor
ramuri de sport.
În acest sens, programele prev ăd în con Ńinutul lor obiective și
mijloace menite s ă contribuie la îndeplinirea acestui deziderat,
iar reglement ările în vigoare asigur ă un cadru organizatoric
adecvat.
Fiind parte component ă a procesului de educa Ńie, educa Ńia fizic ă
și sportul î și aduc contribu Ńia important ă în formarea
multilaterală, asigurând realizarea urm ătoarelor obiective
generale:
• asigur ă p ăstrarea și între Ńinerea st ării de s ănătate prin
folosirea exerci Ńiului fizic în combina Ńie cu factorii naturali
de c ălire (aerul, apa, soarele, etc.) în scopul cre șterii
poten Ńialului de munc ă fizic ă, intelectuală și în scopul
form ării personalit ăŃii și caracterului;
• asigur ă dezvoltarea fizic ă normală și armonioas ă;
• asigur ă recreerea, refacerea, recuperarea organismului
elevilor;
• cre ște capacitatea de efort și rezistenŃă la îmboln ăviri și
intemperii;
• asigur ă însu șirea deprinderilor și priceperilor de mi șcare
generală și specific ă ramurilor de sport;
• asigur ă dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice și
aptitudinilor morale și de voin Ńă ;

7 • asigur ă formarea obi șnuin Ńei de practicare liber ă a
exerciŃiilor fizice.
„Instruc Ńiunile privind organizarea și desf ăș urarea activit ăŃii de
educa Ńie fizic ă și sport în înv ăŃă mântul pre școlar, primar,
gimnazial, liceal și profesional” aprobate cu Ordinul Ministerului
Educa Ńiei, Cercet ării și Tineretului nr. 6226/1986 arat ă c ă în
unit ăŃile de înv ăŃă mânt, educa Ńia fizic ă și sportul se organizeaz ă
și se desf ăș oar ă în urm ătoarele forme de activitate:
• activitatea comun ă cu întreaga grup ă de copii, la
înv ăŃă mântul pre școlar;
• ora de educa Ńie fizic ă la înv ăŃă mântul primar, gimnazial
liceal și profesional;
• ora de activit ăŃi sportive la nivelul gimnazial și liceal (grupe
de preg ătire sportiv ă);
• gimnastica zilnic ă;
• activitatea sportiv-turistic ă de mas ă, organizat ă în timpul
liber al elevilor;
• cercul sportiv la înv ăŃă mântul sportiv;
• activitatea sportiv ă de performan Ńă organizat ă în cadrul
cluburilor sportive.
Realizarea obiectivelor educa Ńiei fizice contribuie în mod pozitiv
la dezvoltarea dimensiunii motrice, intelectuale, a fective și
volitive a personalit ăŃii umane.
Printr-o tehnologie didactic ă corect aplicat ă, educa Ńia fizic ă
sprijin ă realizarea obiectivelor generale ale educa Ńiei prin:
• dezvoltarea și perfec Ńionarea motricit ăŃii, în scopul însu șirii
deprinderilor motrice și a perfec Ńion ării priceperilor motrice;
• formarea și stimularea activit ăŃii intelectuale (gândire,
imagina Ńie, judecat ă, aten Ńie, memorie, spirit de observa Ńie)
a proceselor afective (emo Ńii, sentimente, interese, motiva Ńii,
simpatii, bucurie, respect, sentimentul de dreptate ,
dezam ăgire, mânie, sim Ńul responsabilit ăŃii etc.) și a
capacit ăŃii de socializare;
• formarea și dezvoltarea calit ăŃilor morale și de voin Ńă ale
personalit ăŃii (hot ărâre, dârzenie, disciplin ă, cinste, sinceritate,
perseveren Ńă , consecven Ńă , demnitate, modestie, curaj,
st ăpânire de sine, ini Ńiativ ă etc.);

8 • dezvoltarea percep Ńiilor și reprezent ărilor asupra mi șcării,
asupra deplas ării în spa Ńiu;
• formarea unor deprinderi și calit ăŃi necesare în activitatea
socială (punctualitate, disciplin ă, tenacitate, coordonare,
rezisten Ńă , for Ńă , vitez ă de reac Ńie și execu Ńie, reflexe de
autoap ărare și autoasigurare, orientare în spa Ńiu);
• perfec Ńionarea activit ăŃii aparatelor și sistemelor
organismului;
• perfec Ńionarea unor caracteristici speciale ale func Ńiilor
organismului „sim Ńul mingii”, sim Ńul pragului”, „sim Ńul
acceler ării”, „sim Ńul ritmului”, „sim Ńul kinestezic”, „sim Ńul
por Ńii”, „vederea periferic ă” etc.
Finalit ăŃile, obiectivele educa Ńiei fizice și sportului sunt
subordonate celor ale educa Ńiei generale și sunt impuse de
nevoile sociale.
Educa Ńia fizic ă contribuie la dezvoltarea omului din punct de
vedere fizic, psihic, motric, afectiv și social. Lec Ńia de educa Ńie
fizic ă reprezint ă principala form ă de organizare a activit ăŃii fizice
în procesul instructiv – educativ.
În cadrul orelor de educa Ńie fizic ă se urm ăre ște înt ărirea st ării de
sănătate a elevilor, cre șterea rezisten Ńei organismului la factorii
de mediu, dezvoltarea fizic ă armonioas ă, dezvoltarea
aptitudinilor psihomotrice, ini Ńierea în practicarea unor ramuri de
sport, dezvoltarea calit ăŃilor morale și de voin Ńă .
Pentru a ajunge la obiectivele mai sus men Ńionate, profesorului îi
revine marea sarcin ă de a alege din multitudinea mijloacelor pe
care le posed ă educa Ńia fizic ă, pe cele care le consider ă mai
eficiente, dar care s ă corespund ă particularit ăŃilor de vârst ă și
sex și nivel de preg ătire ale elevilor, precum și celor care se
refer ă la baza material ă și tradiŃiile școlii.
Având în vedere toate acestea putem afirma c ă jocurile dinamice
și preg ătitoare utilizate în lec Ńia de educa Ńie fizic ă ofer ă condiŃii
deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complex ă a
deprinderilor și calit ăŃilor motrice necesare în via Ńă , deoarece ele
înglobeaz ă ac Ńiunile motrice ale procesului educa Ńiei fizice:
mersul, alergarea, s ăritura și uneori aruncarea într-o
complexitate foarte variat ă.
Utilizarea jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă contribuie
la formarea și perfec Ńionarea unor mi șcări coordonate, la
formarea capacit ăŃii de angrenare rapid ă în tempoul și ritmul

9 activit ăŃilor sociale, prin cumulul unor influen Ńe și efecte pozitive
cu caracter sanotrofic și educativ.
Diversitatea ac Ńiunilor motrice, influen Ńa pe care o exercit ă
practicarea jocurilor dinamice asupra sistemelor și func Ńiilor
organismului precum și posibilitatea desf ăș ur ării acestora în aer
liber, creeaz ă multiple posibilit ăŃi prin care s ă se contribuie la o
dezvoltare fizic ă armonioas ă, în deplin ă stare de s ănătate.
În acela și timp, valen Ńele formative ale jocului de fotbal îl
recomand ă ca pe un mijloc eficient al educa Ńiei fizice școlare,
motiv pentru care este prezent atât în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă
obligatorii din clasele I – XII, cât și în celelalte activit ăŃi sportiv –
recreative din școlile gimnaziale și din licee.
La elevi, aceste obiective opera Ńionale ajung și ac Ńioneaz ă prin
intermediul profesorilor de educa Ńie fizic ă, în condiŃiile oferite de
aceast ă disciplin ă.
Prezen Ńa jocului de fotbal în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă se
realizeaz ă printr-o didactic ă specific ă, proprie lec Ńiilor și jocului
de fotbal.
Fiind preocupat în permanen Ńă de calitatea lec Ńiilor de educa Ńie
fizic ă, am c ăutat permanent s ă optimizez lec Ńia de educa Ńie fizic ă
prin g ăsirea celor mai eficiente mijloace pentru realizare a
obiectivelor sale.
Modernizarea permanent ă a activit ăŃii de educa Ńie fizic ă și sport
în școală impune g ăsirea unor noi metode, procedee și mijloace
prin care s ă se ac Ńioneze în practic ă, precum și perfec Ńionarea
continu ă a celor existente în baza noilor obiective ale edu ca Ńiei
fizice.
Aceast ă carte încearc ă s ă propun ă un nou concept privind
utilizarea jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă, pornind
de la premiza c ă aceste jocuri sunt mult mai atractive pentru
elevi și asigur ă în acela și timp realizarea obiectivelor educa Ńiei
fizice școlare.
Pornind de la aceast ă premis ă consider ăm c ă jocurile dinamice
și preg ătitoare se pot constitui în mijloace si metode ale lec Ńiei
de educa Ńie fizic ă, contribuind la educarea indicatorilor
psihomotricit ăŃii elevilor iar folosirea acestora într-o pondere
mare în lec Ńie, ra Ńionalizat aplicate și riguros selec Ńionate, vor
asigura cre șterea calit ăŃii lec Ńiei, în principal în ceea ce prive ște
densitatea, atractivitatea, frecven Ńa elevilor la lec Ńii, dar implicit
și realizarea celorlalte obiective ale educa Ńiei fizice.

10 Încercând s ă fiu mai aproape de cerin Ńele practice și oferind o
serie de mijloace axate în principal pe structuri d e ac Ńionare nu
am f ăcut altceva decât s ă pun la dispozi Ńia celor interesa Ńi un
material metodic care ar urma s ă fie prelucrat și adaptat
condiŃiilor existente în fiecare școală din Ńara noastr ă.

Gheorghe BALINT

11
Cultura fizic ă, educa Ńia fizic ă și
sportul – componente ale culturii
universale
Cultura fizic ă este o component ă deosebit de important ă și
interesant ă a culturii universale, care – prin accep Ńiune unanim ă
– sintetizeaz ă toate valorile materiale și spirituale puse în slujba
dezvolt ării personalit ăŃii umane, menite a fructifica exerci Ńiile
fizice, în scopul perfec Ńion ării poten Ńialelor biologic, spiritual,
motric ale omului.
Cultura fizic ă nu presupune, în sine, activitate. Sfera acesteia
este deosebit de larg ă, ea cuprinzând o serie de categorii
valorice:
1. valori create în scopul organiz ării superioare a practic ării
exerciŃiilor fizice, concretizate în:
• discipline știin Ńifice în domeniu;
• regulamente competi Ńionale (îmbun ătăŃite permanent);
• performan Ńe motrice (recorduri);
• măiestria tehnic ă și tactic ă;
• etc.
2. valori create în dezvoltarea filogenetic ă a omului, concretizate
în urm ătoarele elemente:
• dezvoltarea corect ă și armonioas ă a omului, practicant al
exerciŃiilor fizice;
• idealul despre dezvoltarea armonioas ă corporală uman ă

12 (reflectat și în unele opere clasice, cum este de exemplu
Discobolul lui Miron);
• etc.
3. valori create direct în procesul de practicare a exerciŃiilor
fizice, care sunt de natur ă materială sau create prin
spectacolul sportive (vezi Jocurile Olimpice, Campi onatele
Mondiale, …);
4. valori de ordin spiritual, gânduri și reflec Ńii scrise despre
practicarea exerci Ńiilor fizice, despre unele proiecte de baze
materiale sau instala Ńii sportive, inven Ńii și inova Ńii.
Educa Ńia fizic ă este o component ă a educa Ńiei generale
integrale, al ături de educa Ńia intelectual ă, educa Ńia morală,
educa Ńia estetic ă, și educa Ńia tehnico – profesional ă.
Între toate aceste componente exist ă o interdependen Ńă , o serie
de rela Ńii reciproce, care genereaz ă un întreg sistem.
Educa Ńia fizic ă reprezint ă activitatea care valorific ă sistematic
ansamblul formelor de practicare a exerci Ńiilor fizice în scopul
măririi în principal a poten Ńialului biologic al omului în
concordan Ńă cu cerin Ńele sociale.
Este un fapt cert c ă educa Ńia fizic ă influen Ńeaz ă extraordinar de
mult, sfera intelectual ă a personalit ăŃii umane, dar și celelalte
sfere, în special cea moral ă și estetic ă.
Educa Ńia fizic ă are o serie de caracteristici fundamentale :
• este fiziologic ă prin natura exerci Ńiilor;
• este pedagogic ă prin metod ă;
• este biologic ă prin efecte;
• este socială prin organizare.
Educa Ńia fizic ă constituie o activitate cu un preponderent caracte r
practic specific care are la baz ă exerciŃiile fizice practicate de
oameni de diferite vârste, de ambele sexe și din motive diferite.
Asocia Ńia American ă pentru S ănătate, Educa Ńie Fizic ă și
Recreere (A.A.H.R.E.R.) citat ă de Dragnea A. și colaboratorii
(2006) afirm ă c ă:
„educa Ńia fizic ă este o parte integrant ă a educa Ńiei totale,
care contribuie la dezvoltarea fiec ărui individ prin
intermediul mi șcării umane.”

13 Conform Legii nr. 69 – Legea Educa Ńiei Fizice și Sportului,
educa Ńia fizic ă și sportul sunt activit ăŃi de interes na Ńional,
sprijinite de stat.
DefiniŃia educa Ńiei fizice prezentat ă în aceast ă lege este
urm ătoarea:
„prin educa Ńie fizic ă și sport se în Ńelege toate formele de
activitate fizic ă menite, printr-o participare organizat ă sau
independent ă, s ă exprime sau s ă amelioreze condi Ńia
fizic ă și confortul spiritual, s ă stabileasc ă rela Ńii sociale
civilizate și s ă conduc ă la ob Ńinerea de rezultate în
competiŃii de orice nivel. Practicarea educa Ńiei fizice și
sportului este un drept al persoanei, f ără nici o
discriminare, garantat de stat, iar autorit ăŃile
administrative, institu Ńiile de înv ăŃă mânt și institu Ńiile
sportive au obliga Ńia de a sprijinii educa Ńia fizic ă, sportul
pentru to Ńi și sportul de performan Ńă și de a asigura
condiŃiile de practicare a acestora.”. (Legea Educa Ńiei
Fizice și Sportului, nr.69, Monitorul Oficial al României
nr.200 din 9 mai 2000).
Sportul este activitatea prezent ă în toate perioadele istorice, ca
element important al preg ătirii tinerei genera Ńii pentru exigen Ńele
vie Ńii sociale. El a evoluat înc ă din comuna primitiv ă când avea
scop de procurare a hranei și de ap ărare.
Mișcările pentru munc ă se suprapuneau cu cele de joc, rezultând
mai târziu sporturile și turismul (pescuitul, vân ătoarea și
cicloturismul).
Ulterior sportul dobânde ște noi valen Ńe :
• deplasarea în condi Ńii improprii omului (înot, schi, patinaj,
etc.);
• prelungire a activit ăŃii sociale (preg ătirea for Ńei de munc ă)
evoluând odat ă cu știin Ńa și tehnica (ciclism, tir,
para șutism, sporturi auto-moto, etc.);
• în zilele noastre, sportul are și rol recreativ și compensator
(combaterea sedentarismului);
• evolu Ńia aparaturii de specialitate în pas cu tehnica
(cronometrajul, panouri de baschet, pr ăjini, motociclete).
Dac ă timpul liber este folosit judicios, el devine un m ijloc de
formare a personalit ăŃii umane, de educa Ńie permanent ă.
Activit ăŃile libere trebuie organizate împreun ă cu colegii,

14 prietenii, cu familia, atât sub form ă necompetiŃională (plimb ări,
excursii, jocuri dinamice, înot) cât și sub forma unor competi Ńii.
Obișnuirea treptat ă a elevilor cu practicarea sistematic ă a
exerciŃiilor fizice și a mișcării înseamn ă modelare, con știentizare
și participare activ ă.
Atât sportul cât și cultura contribuie la îmbog ăŃirea patrimoniului
uman :
• în primul rând prin dezvoltarea inteligent ă și chibzuit ă a
corpului nostru;
• în al doilea rând printr-o c ăutare r ăbd ătoare care
urm ăre ște în mod constant câmpul inteligen Ńei și al
sensibilit ăŃii noastre.
Ca s ă termin ăm aceast ă succint ă paralelă între cultur ă, educa Ńie
fizic ă și sport trebuie s ă remarc ăm c ă toate cele trei no Ńiuni sunt
purt ătoare de valori etice, fie c ă este vorba despre asprimea
efortului, de armonia personalit ăŃii, de sim Ńul drept ăŃii, pe care îl
implic ă respectarea regulilor sau fraternitatea raselor și
popoarelor.
Dar ceea ce constituie baza valorilor etice ale spo rtului nu este
întotdeauna recunoscut ă de cultura general ă a societ ăŃii
contemporane.
Înainte de toate sportul și cultura s-au n ăscut din acela și izvor,
care se nume ște timp liber.
De asemenea este extrem de sugestiv faptul c ă grecii foloseau
acela și cuvânt pentru a denumi r ăgazul, școala și educa Ńia.

15 Jocurile dinamice în lec Ńia de
educa Ńie fizic ă
Defini Ńii și clasific ări ale jocurilor dinamice
Termenul „joc de mi șcare” (sau joc dinamic) provine de la
cuvântul latin „jocus” și cuvântul francez „dynamique”.
Dic Ńionarul Explicativ al Limbii Române (1996) t ălm ăce ște
cuvântul „joc” („joac ă”) sau ”a se juca” în felul urm ător:
„ac Ńiunea de a se juca și rezultatul ei”, „activitate distractiv ă
(mai ales la copii)”, „distrac Ńie (copilăreasc ă)” sau „a-și
petrece timpul liber, amuzându-se cu diferite jocur i sau
juc ării”, „a se distra”.
Tot aici g ăsim și o alt ă explica Ńie :
„competiŃie sportiv ă de echip ă, c ăreia îi este proprie lupta
sportiv ă (baschet, fotbal, etc.)”, „mod specific de a se
comporta într-o întrecere sportiv ă”.
În acela și timp, cuvântul „dynamique” nu înseamn ă altceva decât
„plin de mișcare”, „de ac Ńiune”, „activ”, „care este în continu ă ( și
intens ă) mișcare”, „evolu Ńie”, „care se desf ăș oar ă rapid”.
Ca o prim ă concluzie, încerc ăm s ă definim „jocul dinamic” ca
fiind:
„o activitate distractiv ă, ce se caracterizeaz ă printr-o
mi șcare continu ă și un activism intensiv.”.
Cu toate acestea, este firesc c ă cuvântul „joc” are și alte
semnifica Ńii. V. Iacovlev (1974), de exemplu, remarc ă c ă acest

16 termen este unul polisemantic și variabil din punct de vedere
istoric. El serve ște pentru a exprima idei despre diferite ac Ńiuni,
fenomene și deseori este utilizat conven Ńional. Autorul aduce,
drept exemplu, binecunoscutele expresii „jocul pre Ńurilor”, „jocul
for Ńelor”, „joc de cuvinte”, etc.
Cuvântul „joc” are sensuri diferite și atunci când este vorba
despre „Jocurile Olimpice”, „jocurile sportive”, et c.
Pe lâng ă varietatea de semnifica Ńii, jocul se aplic ă în diverse
domenii: în medicin ă, în sociologie, în tehnic ă, iar în arta
dramatic ă jocul este esen Ńa acesteia (L. Fediuc, 2002).
Înainte de a defini no Ńiunea „joc de mi șcare”, V. Iacovlev (1974)
propune, mai întâi de toate, explica Ńii referitor la expresia „joc ca
element al culturii” , și anume:
„fenomen social, constituit istoric, un mod deosebi t de
activitate, caracteristic omului”.
Dezvoltându-se în egal ă m ăsur ă cu cultura societ ăŃii, „activitatea
de joc” satisface diferite necesit ăŃi ale oamenilor (odihn ă,
distrac Ńii, dezvoltarea unor capacit ăŃi, atât fizice, cât și
intelectuale, etc.).
La rândul s ău, „activitatea de joc” , dup ă V. Iacovlev (1974),
reprezint ă:
„un anumit interes pentru societate și pentru persoane
aparte, ce se caracterizeaz ă printr-o diversitate de
obiective și ac Ńiuni motivate, manifestate prin liber
consim Ńă mânt și emotivitate”.
În procesul activit ăŃii de joc, spune autorul, nu se produc valori
materiale și nu se însu șesc bunuri naturale pentru satisfacerea
necesit ăŃilor vitale.
În sfâr șit V. Iacovlev (1974) define ște jocul de mi șcare ca o:
„manifestare a activit ăŃii de joc, în care este eviden Ńiat lucid
rolul mișcărilor și pentru care sunt caracteristice ac Ńiuni
motrice active și creative, motivate de subiectul acesteia
(tem ă, idee). Aceste ac Ńiuni sunt limitate par Ńial de anumite
reguli și sunt orientate spre învingerea diferitelor dificu lt ăŃi
(obstacole) pentru a realiza obiectivele propuse (a câ știga,
a cuceri, a însu și anumite procedee, etc.)”.
Jocurile, în general, afirm ă Gh. Cârstea (2000), sunt activit ăŃi de
tip ludic, cu implica Ńii deosebite asupra dezvolt ării personalit ăŃii
executan Ńilor din mai multe puncte de vedere, inclusiv din c el al

17 contribu Ńiei pe planul integr ării sociale. Ele sunt activit ăŃi totale,
atractive, spontane, libere, naturale și dezinteresate, având
valen Ńe recreative și compensatorii (M. Epuran, 1990).
În „Terminologia educa Ńiei fizice și sportului” sub redac Ńia dr.
Nicu Alexe (1974), în Ńelesul principal al termenului „joc de
mi șcare” este:
„gen de joc, compus din ac Ńiuni cu structuri preponderent
motrice, atractive și de întrecere, care urm ăre ște
dezvoltarea psihomotorie a copilului sau recrea Ńia lui”.
Tot aici, la compartimentul „observa Ńii și recomand ări”, se
men Ńioneaz ă c ă
„jocul de mișcare are reguli prestabilite care îi delimiteaz ă
timpul și spa Ńiul de desfăș urare, num ărul de participan Ńi,
codul de întrecere și de interrela Ńii între membrii
colectivului care îl realizeaz ă”.
Și profesorul L. Мatveev (1991) î și expune punctul de vedere
referitor la no Ńiunea de joc. Vorbind la general, acesta remarc ă
că însemn ătatea jocului, ca fenomen social multilateral,
dep ăș ește cu mult sfera educa Ńiei fizice și chiar a educa Ńiei în
ansamblu.
Ap ărut la etapele ini Ńiale ale istoriei și dezvoltându-se împreun ă
cu întreaga cultur ă a societ ăŃii, jocul a servit și serve ște la
satisfacerea diferitelor necesit ăŃi – în autocunoa ștere și crearea
contactelor exterioare, dezvoltarea spiritual ă și fizic ă, odihn ă și
distrac Ńie, etc.
R. Chapuis (1968), A. Niculescu, I. Cruli (1976), G h. Dumitrescu
(1979), D. Elconin (1980) ș.a., încercând s ă determine func Ńia
biologic ă a jocurilor, le consider ă drept teren în care are loc
„desc ărcarea unui surplus de for Ńă vital ă”.
AlŃi autori (E. Verza, 1973; M. Zapletan, 1980) sunt d e p ărere c ă
orice fiin Ńă vie, când se joac ă, manifest ă un spirit de imita Ńie
congenital.
În literatura de specialitate se poart ă numeroase dispute în
leg ătur ă cu apariŃia jocurilor.
O dovad ă elocvent ă în acest sens este apari Ńia numeroaselor
teorii care încearc ă s ă explice jocul și func Ńiile sale, înlocuind
activitatea de joc cu cea de tip general, specific ă omului,
indiferent de vârst ă. Preocup ări privind originea și evolu Ńia jocului
au existat întotdeauna, îns ă abia c ătre sfâr șitul secolului al XIX-

18 lea cercet ările au luat o mare amploare.
Teoria lui Lazarus (U. Șchiopu, 1970) explic ă jocul ca „mijloc
de satisfacere a necesit ăŃii de repaus”, de recreere. Explica Ńia
este simplist ă și îngusteaz ă aria de manifestare a activit ăŃilor de
joc a copilului, pentru care jocul este activitatea fundamental ă.
De și aceast ă teorie este valabil ă pentru jocurile și distrac Ńiile
adulŃilor, ea a fost reconsiderat ă prin teoria odihnei active, care
demonstreaz ă c ă activitatea de joc este mai reconformat ă decât
odihna pasiv ă și are func Ńii de recuperare.
Teoria poetului Fr. Schiller, la care ader ă și H. Spencer (G.
ChiriŃă , 1983) este la fel de fragil ă. Ei consider ă jocurile de
mișcare ca form ă de manifestare a unui surplus de energie care
nu a fost utilizat ă în alte activit ăŃi. Practica a dovedit îns ă c ă, în
cele mai multe cazuri, copii nu se joac ă pentru a consuma
energia de care dispun. De cele mai multe ori ei se joac ă chiar
dac ă sunt flămânzi, obosiŃi, bolnavi sau în convalescen Ńă .
Teoria formulat ă de Stanley Hall (T. Corne șan, 1970) se
bazeaz ă pe legea bioenergetic ă a lui Haeckel, potrivit c ăreia
dezvoltarea copilului recapituleaz ă evolu Ńia speciei umane.
Aceasta înseamn ă c ă, în copilărie, jocurile sunt similare cu
ac Ńiunile întreprinse ulterior pe scara evolu Ńiei umanit ăŃii, ceea ce
presupune dispari Ńia par Ńială a activit ăŃii de joc la vârsta adult ă.
Numeroase controverse a stârnit teoria lui Karl Gro ss (U.
Șchiopu, E. Verza, 1981) care porne ște de la un punct de vedere
pur biologic, identificând jocul copilului cu acela al animalelor, ca
manifestare a instinctelor primare.
Considerând jocul drept „preexerci Ńiu”, adic ă un exerciŃiu
preg ătitor pentru via Ńa de mai târziu, el nu a sesizat c ă activitatea
de joc nu se rezum ă la instincte, ci implic ă și ac Ńiuni mintale,
func Ńii psihice, particularit ăŃi de personalitate și aspecte ale
sociabilit ăŃii.
Potrivit acestei „teorii a autoeduc ării” sau „preexerci Ńiului”, care
eviden Ńiaz ă rolul covâr șitor al eredit ăŃii, jocul este un mijloc de
dezvoltare a instinctelor și predispoziŃiilor mo ștenite, motiva Ńia lui
fiind înclina Ńia înn ăscut ă a copilului de a ac Ńiona prin joc.
Adep Ńii teoriei freudismului consider ă jocul ca form ă maladiv ă de
activitate, care are la baz ă mecanisme de refulare, eliberând
„eul” prin compensare a complexului de inferioritat e al copilului
fa Ńă de adulŃi.
La baza teoriilor știin Ńifice despre joc st ă teoria lui G. Chiri Ńă ,

19 1983, ar ătând c ă:
„în via Ńa socială apare mai întâi munca și apoi jocul, dup ă
cum în via Ńa copilului jocul apare înaintea muncii”.
Jean Chateau (1972) apreciaz ă c ă în joc se manifest ă dorin Ńele
copilului de a ajunge la vârsta maturit ăŃii. Dup ă p ărerea sa, la
originea activit ăŃii de joc a copilului se situeaz ă inventivitatea,
iniŃiativa, înv ăŃarea prin tradi Ńia, structura și instinctele noastre.
E. Claparete (1975) consider ă c ă jocul este “o activitate
mediat ă de dorin Ńe și necesit ăŃi”.
Lehman și Witli (I. Ilca, 1972), pentru prima dat ă, au scos la
iveală faptul c ă con Ńinutul jocului este dependent de mediul
social al copilului.
Noi consider ăm c ă o direc Ńie de perspectiv ă în studierea jocului
este teoria model ării, potrivit c ăreia jocul este considerat un
model original de elemente din via Ńă , care red ă comportamentul
practic al omului.
Prin joc, conven Ńional se pot exprima anumite situa Ńii din via Ńă
(de exemplu jocurile de imitare), unele mi șcări și ac Ńiuni
caracteristice activit ăŃii sociale, de munc ă sau militare ale omului.
În sfâr șit, cel mai important e c ă prin joc se modeleaz ă rela Ńiile
reciproce între oameni. Jocul, ca fenomen social co nstituit istoric,
continu ă autorul, a ap ărut pe baza practicii de munc ă și militare
ale oamenilor și este determinat de anumite condi Ńii, atât
materiale, cît și sociale ale vie Ńii omului. Importan Ńa practic ă a
jocului și caracterul condi Ńional al acestuia, remarc ă autorul, se
prezint ă ca un tot întreg.
Jocul reflect ă realitatea vie Ńii, dar, în acela și timp, o supune unor
condiŃii (legi) ale ei. El nu are ca obiectiv s ă modifice realitatea
înconjur ătoare, dar este obligat s ă preg ăteasc ă omul pentru o
via Ńă creativ ă, s ă se prezinte ca un important izvor de formare a
culturii omului.
În leg ătur ă cu aceasta, jocul ca mijloc de educa Ńie trebuie s ă
îndeplineasc ă urm ătoarele func Ńii:
• preg ătitoare (dezvoltarea calit ăŃilor motrice ale omului,
educarea unui activism social și creativ);
• de „loisir” (folosirea activ ă a timpului liber);
• formarea rela Ńiilor reciproce, atât între oameni, cît și între
oameni și mediul înconjur ător.

20 În opinia lui M. Epuran (1976), func Ńiile jocului sunt:
• func Ńia formativ-educativ ă a personalit ăŃii umane (func Ńia de
cunoa ștere);
• func Ńia simulativ ă a motricit ăŃii (satisface nevoia omului de
mișcare, nevoia de întrecere, consumarea energiilor
suplimentare, etc.).
Tot M. Epuran (1976) consider ă c ă cele mai importante
caracteristici ale jocului sunt:
• activitatea natural ă – izvor de necesit ăŃi ludice;
• activitatea liber ă – participarea benevol ă, lipsit ă de
constrângere;
• activitatea spontan ă – fiin Ńa uman ă este oricând dispus ă
pentru joc;
• activitatea atractiv ă – provoac ă st ări afective pozitive:
plăcere senzorial ă, st ări tensionante, satisfac Ńia succesului,
etc.;
• activitatea total ă – angajeaz ă toate componentele fiin Ńei
umane (fizice, psihice, sociale, etc.);
• activitate dezinteresat ă – deosebit ă de munc ă, avându-și
scopul în sine, bucuria activit ăŃii autonome și gratuite;
• activit ăŃi creativ-compensative – care se extind și asupra
activit ăŃilor recreativdistractive ale adul Ńilor, asupra
activit ăŃilor de „loisir” (petrecerea pl ăcut ă a timpului liber) prin
care omul caut ă destinderea, distrac Ńia, refacerea,
compensarea unor st ări create de procesul muncii.
Așadar, este un adev ăr incontestabil faptul c ă jocul are o
importan Ńă deosebit ă, mai ales pentru vârsta copil ăriei. Nu în
zadar M. Stoian (L. Fediuc, 2002) spunea c ă „f ără joc, întreaga
via Ńă a copilului degenereaz ă ca o floare lipsit ă de ap ă și de
soare” . Iar pedagogul elve Ńian Edouard Claparede, citat de
acela și autor, afirma c ă jocul este îns ăș i via Ńa. Tot el sus Ńinea c ă
jocul este cea mai bun ă introducere în arta de a munci.
Clasificarea jocurilor de mi șcare înseamn ă prezentarea logic ă
a acestora într-un ansamblu sistematizat, împ ărŃit în grupe și
subgrupe conform unor anumite particularit ăŃi.
Importan Ńa știin Ńifico-practic ă a clasific ării jocurilor dinamice
const ă în determinarea:

21 • particularit ăŃilor de baz ă ale jocurilor;
• esen Ńei acestora;
• aplicarea lor.
Dac ă la baza clasific ării se află o particularitate esen Ńială sub
aspect pedagogic, aceasta ne ajut ă s ă ne orient ăm în varietatea
extraordinar ă a jocurilor de mi șcare, s ă le alegem și s ă le
utiliz ăm ra Ńional în scopul realiz ării obiectivelor propuse În
practica pedagogic ă sunt folosite dou ă categorii de baz ă ale
jocurilor de mi șcare :
• colective;
• individuale.
Un rol important, spune autorul, îi revine jocurilo r colective.
Anume varietatea și utilizarea masiv ă a jocurilor de mi șcare
colective impune o clasificare riguroas ă a acestora.
Literatura de specialitate reflect ă mai multe criterii de clasificare,
unele legate de forma jocului, altele – de con Ńinut, de efectivul de
joc sau de anotimpul în care se desf ăș oar ă, etc.
A. Mak аrenko (1957) diviza jocurile de mi șcare în trei grupe,
corespunz ător etapelor (perioadelor) de educa Ńie și instruire a
copiilor și adolescen Ńilor:
1. etapa I – jocuri pentru copiii cu vârsta pân ă la 5-6 ani;
2. etapa a II-a – de la 5-6 ani pân ă la 11-12 ani;
3. etapa a III-a – de la 11-12 ani și mai mari.
De și A. Makarenko recunoa ște importan Ńa vitală a jocurilor în
educa Ńie și instruire, gruparea jocurilor dup ă etapele de vârst ă
este una conven Ńională. De exemplu, deseori copii cu vârsta mai
mare de 11-12 ani practic ă jocuri simple dup ă caracterul de
organizare a colectivului, dar complicate, din punc t de vedere al
execut ării unor anumite procedee.
Gh. Mitra și A. Mogo ș (1981), printre criteriile de clasificare a
jocurilor de mi șcare, men Ńioneaz ă, în special, con Ńinutul, forma
de organizare, num ărul participan Ńilor și adopt ă urm ătoarea
grupare, acceptat ă de majoritatea speciali știlor români:
• jocuri de mișcare (dinamice, elementare, de baz ă);
• jocuri preg ătitoare pentru diferite ramuri de sport (preg ătesc
sau consolideaz ă aplicarea diferitelor elemente și procedee
tehnice);

22 • jocuri sportive (organizate pe baza regulamentelor adoptate
pe plan interna Ńional).
Din clasificarea propus ă de V. Epuran (1973) re Ńinem
urm ătoarele tipuri de jocuri :
• pentru alerg ări, s ărituri, arunc ări, c ăŃă rări, târâri, escalad ări,
etc.;
• pentru educarea sensibilit ăŃii motrice (orientarea în spa Ńiu,
ritm, echilibru, etc.);
• pentru dezvoltarea calit ăŃilor motrice de baz ă (viteza,
îndemânarea, for Ńa, rezisten Ńa);
• preg ătitoare pentru cele sportive;
• pentru educarea aten Ńiei;
• în activitatea extra școlar ă.
AlŃi autori (M. Atanasiu, C. Atanasiu, 1974, D. Gîrlea nu, 1972)
împart jocurile în:
• jocuri de interior și de exterior (organizate în aer liber sau în
înc ăpere);
• jocuri la care iau parte mul Ńi juc ători, sau jocuri la care
participarea este mai redus ă;
• jocuri foarte active sau de mic ă intensitate (dup ă efortul
care îl depun participan Ńii);
• jocuri individuale, colective, pe echipe;
• jocuri de var ă sau de iarn ă.
M. Chirazi (2000) consider ă c ă mai corect ă și mai cuprinz ătoare
este sistematizarea jocurilor de mi șcare dup ă obiectivele ce
urmeaz ă a fi realizate . În acest scop autorul face referin Ńă la G.
ChiriŃă (1972, 1983), E. Verza (1973), potrivit c ărora jocurile de
mișcare se divizeaz ă în:
1. jocuri pentru formarea și perfec Ńionarea deprinderilor
motrice de baz ă și aplicative (alerg ări, s ărituri, arunc ări,
căŃă rări, târâri, escalad ări, etc.);
2. jocuri pentru formarea și perfec Ńionarea deprinderilor
motrice specifice ramurilor de sport (fotbal, handbal,
baschet, volei, lupte, judo, box, gimnastic ă, atletism, etc.);
3. jocuri pentru sensibilitatea motrice și dezvoltarea
calit ăŃilor motrice de baz ă (sim Ńul orient ării în spa Ńiu,

23 sim Ńul echilibrului, viteza, îndemânarea, for Ńa, etc.)
4. jocuri pentru educarea aten Ńiei .
Consider ăm c ă, în clasificarea jocurilor de mi șcare, criteriul
obiectivelor urm ărite trebuie s ă fie unul determinant. Ori,
selectarea și aplicarea unui joc se face în baza unui scop anum it.
Celelalte criterii, fiind subordonate primului, con tribuie la
stabilirea particularit ăŃilor de form ă și con Ńinut al jocurilor utilizate.
La general, îns ă, nu poate fi vorba despre o clasificare
universală a jocurilor de mi șcare.
Și asta pentru c ă criteriile sunt foarte numeroase, iar varietatea
jocurilor impune dificult ăŃi în ceea ce prive ște gruparea acestora
într-un singur sistem (M. Pieron, 1976).
Așadar, vorbind despre jocurile de mi șcare ca mijloc și metod ă în
educa Ńia fizic ă a elevilor, accentu ăm c ă impactul instructiv-
educativ al acestora este enorm. Și anume:
1. jocurile permit manifestarea complex ă și favorizeaz ă
dezvoltarea simultan ă a deprinderilor motrice de baz ă sau
specifice, a calit ăŃilor motrice, precum și a deprinderilor și a
însu șirilor moral-volitive;
2. specificul jocului este activitatea în colectiv; jocul presupune
colaborarea cu partenerii de joc, cooperarea, armon izarea
intereselor, motivelor, ac Ńiunilor și eforturilor personale cu
cele ale colectivului; jocul presupune încadrarea î n colectiv,
acceptarea și recunoa șterea liderului, asumarea unor
responsabilit ăŃi, conlucrarea și ajutorul reciproc, atitudinea
critic ă și autocritic ă;
3. jocul permite manifestarea ini Ńiativei și independen Ńei în
ac Ńiuni, în special în rezolvarea unor situa Ńii de joc;
4. jocurile educ ă competitivitatea, însu șire cu larg ă valoare de
întrebuin Ńare, atât în activitatea sportiv ă cât și în cea
cotidian ă, profesional ă; prezen Ńa competitivit ăŃii în cadrul
elementelor componente ale jocului favorizeaz ă și spore ște
motiva Ńia elevilor;
5. jocurile nu permit o dozare precis ă a efortului; în timpul
jocului unii elevi particip ă foarte activ, al Ńii – mai re Ńinut, fie
datorit ă unor însu șiri temperamentale, fie unui nivel mai
sc ăzut al deprinderilor motrice sau al dezvolt ării insuficiente
a calit ăŃilor motrice.

24 Totu și, în ciuda unei lungi istorii și a marii eficien Ńe a jocurilor de
mișcare, ele nu se bucur ă de popularitate în rândul profesorilor.
Exist ă mai multe motive ale acestei atitudini.
Din numeroase discu Ńii cu profesorii de educa Ńie fizic ă, la diferite
etape ale înv ăŃă mântului preuniversitar, rezult ă c ă ace știa se tem
de pierderea controlului asupra desf ăș ur ării orelor.
Ei consider ă, de asemenea, c ă în condiŃiile dificile ale procesului
școlar, care Ńin de supraînc ărcarea programelor și de clasele cu
un num ăr mare de elevi, jocurile de mi șcare nu pot constitui o
strategie eficient ă de predare.
Consider ăm c ă este o p ărere eronat ă deoarece Jocurile
dinamice și preg ătitoare, ca orice alte jocuri, reprezint ă una din
strategiile posibile de instruire. Atunci când este aplicat ă în mod
con știent și adecvat, ea poate fi chiar mai eficient ă decât
strategiile tradi Ńionale.
Pentru a realiza acest lucru este necesar ca profes orul de
educa Ńie fizic ă să știe:
• care este natura jocurilor dinamice ;
• care trebuie s ă fie regulile jocurilor dinamice ;
• când și în ce scop se folosesc Jocurile dinamice și
preg ătitoare în lec Ńia de educa Ńie fizic ă.
Având asemenea informa Ńii, profesorul poate alege f ără greutate
jocul potrivit elevilor și chiar crea el însu și jocul care s ă permit ă
acumularea cuno știn Ńelor într-o atmosfer ă destins ă, de
divertisment.

25 Rolul jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie
fizic ă
Jocurile dinamice sunt mijloace atractive și valoroase care
contribuie la dezvoltarea motricit ăŃii generale și asigur ă
consolidarea deprinderilor motrice aplicative în co ndiŃii variate
formând capacitatea de organizare.
Cercet ările realizate demonstreaz ă c ă jocul dinamic este atât
mijloc cât și metod ă pentru dezvoltare.
Jocurile dinamice ofer ă posibilitatea valorific ării în condiŃii noi,
ne studiate a cuno știn Ńelor, priceperilor și a deprinderilor motrice
însu șite.
În cadrul jocurilor dinamice se pot introduce elem ente din diferite
ramuri sportive în scopul perfec Ńion ării lor.
Deprinderile aplicativ-utilitare sunt o categorie d e deprinderi cu
un caracter specific, care prin con Ńinutul lor rezolv ă diferite
situa Ńii, posibil de întâlnit în activitatea cotidian ă și în diferite
domenii profesionale, cum ar fi: preg ătirea militar ă; preg ătirea
trupelor de pompieri, poli Ńie, jandarmerie; în activit ăŃi de
construc Ńii, minerit, energetic, turism, salvamar, salvamont etc.
În categoria deprinderilor aplicativ-utilitare intr ă: târârea,
escaladarea, c ăŃă rarea, transportul de greut ăŃi, trac Ńiunea,
împingerea și echilibrul.
La acestea se mai adaug ă și o parte din deprinderile motrice de
baz ă, cum ar fi: mersul și alergarea în diferite variante, s ăriturile
și urc ările, care se introduc ca elemente de leg ătur ă sau în
cadrul form ării parcursurilor aplicative. Nenum ăratele posibilit ăŃi
de combinare subliniaz ă caracterul variat al acestor mijloace.
În educa Ńia fizic ă școlar ă aceste deprinderi se pot efectua:
• separat (în etapa înv ăŃă rii) sau când se folosesc pentru
dezvoltarea unei aptitudini psihomotrice, cum ar fi
căŃă rarea (pentru dezvoltarea for Ńei);
• în cadrul unor jocuri dinamice, diferen Ńiate ca volum,
intensitate și complexitate.
Deprinderile aplicativ-utilitare se pot executa cor ect numai în

26 măsura în care se însu șește mecanismul de baz ă al deprinderii,
iar aptitudinile psihomotrice sunt dezvoltate la un nivel
acceptabil, cu prioritate a celor de for Ńă și îndemânare.
JUC ĂRIE … JOC … fac parte din acela și câmp semantic. Ne
zboar ă mintea imediat la copil ărie, la acea perioad ă
extraordinar ă a vie Ńii pe care to Ńi dintre noi o travers ăm și dup ă
care to Ńi tânjim, maturi fiind. Atunci totul, dar absolut t otul e
perfect. Lumea e a noastr ă. Suntem cu adev ărat fericiŃi si nu ne
gândim decât la prezent.
La prima vedere “juc ărie” e un cuvânt banal: obiect cu care se
joac ă copiii. Nimic mai simplu. Cu toate acestea îns ă, e mult mai
complex decât credem. În fond, via Ńa noastr ă e un joc, tot ceea
ce facem și ce spunem.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop și fixarea anumitor
reguli, ca în final s ă se poat ă realiza o anumit ă ac Ńiune ce
produce satisfac Ńie. Prin joc se afirm ă eul copilului,
personalitatea sa.
Jocul este o dimensiune fundamental ă omului indiferent de
varst ă, c ăci jocul cultiv ă imagina Ńia, spiritul de competi Ńie, de
prietenie și întrajutorare dar, f ără îndoială și inteligen Ńa. El îl
transport ă pe participantul la joc, prin for Ńa gândirii, pe alte
teritorii și timpuri necunoscute de noi, indiferent de felul a cestuia:
ritualic, erotic de c ărti, de lumini, electronic etc.
Jocului i s-au atribuit numeroase sinonime, fie lex icale (joac ă,
zbenguială, distrac Ńie; dans, hor ă; întrecere, partid ă, disput ă,
întâlnire, meci; rol artistic, interpretare) fie me taforice (iubirea,
moartea, via Ńa) conturate în diverse moduri.
Copiii î și v ăd “joaca” precum ceva serios, care trebuie pus
înaintea altor lucruri. De multe ori ei ne sugereaz ă jocul lor prin
anumite simboluri, prin cuvinte cheie în operele li terare care ne
fac s ă ne gândim ore întregi la în Ńelesul unei fraze anume.
La prima vedere diferen Ńa dintre ludic și matur este precum cea
de la cer la p ământ pentru ca oamenii ajun și la maturitate uit ă s ă
se joace, adic ă uit ă s ă se deconecteze de problemele vie Ńii.
Ace ști “oameni maturi” î și uit ă de fapt originile astfel devenind în
anumite cazuri mult mai vulnerabili decât copii, ei dispre Ńuiesc pe
homo ludens(omul care se joac ă) considerându-l înapoiat. Ei nu
văd de fapt c ă jocul este ceva necesar. Prin joc ei in Ńeleg ceea
ce fac copii nu vor s ă vad ă c ă aceasta joac ă poate evolua și se
poate adapta la diferite vârste. Astfel chiar dac ă se joac ă ei nu

27 recunosc acest lucru și din motive sociale dau alte nume
jocurilor.
Totul e un joc. Și fiindc ă totul e un joc, orice e permis.
Prima vârst ă a omului st ă sub semnul jocului, care îns ă îl
fascineaz ă și pe adult, prin frumuse Ńe și libertate. Voca Ńia pentru
joc des ăvâr șește condiŃia omului de f ăuritor și în Ńelept,
probându-i imagina Ńia și spiritul creator.
DefiniŃia cuvântului joc, a șa cum apare în DEX, dic Ńionarul folosit
pentru cunoa șterea vocabularului românesc actual, poate fi util ă
pentru a arata ce aspecte ale jocului sunt prezente în
fragmentele literare citite:
Joc = Ac Ńiunea de a juca și rezultatul ei; activitate distractiv ă
(mai ales la copii), joac ă; joc de societate= distrac Ńie într-un grup
de persoane care const ă din întreb ări și r ăspunsuri hazlii sau din
dezlegarea unor probleme amuzante; joc de cuvinte= glum ă
bazat ă pe asem ănarea de sunete dintre dou ă cuvinte cu în Ńeles
diferit; calambur.
Joc , jocuri, s.n.1. Ac Ńiunea de a se juca și rezultatul ei; activitate
distractiv ă(mai ales la copii); joac ă.# Joc de societate = distrac Ńie
într-un grup de persoane, care const ă din întreb ări și r ăspunsuri
hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de
cuvinte = glum ă bazat ă pe asem ănarea de sunete dintre dou ă
cuvinte cu în Ńeles diferit; calambur.
1. Ac Ńiunea de a juca; dans popular; p. ext. petrecere
popular ă la care se danseaz ă; hor ă# Melodie dup ă care
se joac ă.# Fig.
2. Mișcare rapid ă și capricioas ă(a unor lucruri, imagini,
etc.),tremur, vibra Ńie# Mod specific de a juca, de a se
comporta într-o întrecere sportiv ă.
3. Ac Ńiunea de a interpreta un rol într-o pies ă de teatru;
felul cum se interpreteaz ă. # Joc de scena = totalitatea
mișcărilor și atitudinilor unui actor în timpul interpret ării
unui rol.
4. Joc de noroc = distrac Ńie cu cărŃi, cu zaruri etc., care
angajeaz ă de obicei sume de bani# Expr. A juca un joc
mare ori a-si pune capul in joc = a întreprinde o ac Ńiune
riscant ă. A descoperi jocul cuiva = a-i surprinde inten Ńiile
ascunse. A face jocul cuiva = a servi interesele cuiva. A
fi in joc =a fi într-o împrejurare critic ă . Totalitatea
obiectelor care formeaz ă un ansamblu, un set folosit în

28 practicarea unui joc.
5. (tehnic) Deplasarea maxim ă pe o direc Ńie dat ă între
dou ă piese asamblate.
6. Model simplificat și formal al unei situa Ńii, construit
pentru a face posibil ă analiza pe cale matematic ă a
acestei situa Ńii.# Teoria jocurilor = o teorie matematic ă a
situa Ńiilor conflictuale, în care dou ă sau mai multe
persoane au scopuri, tendin Ńe contrare.
7. Competi Ńie sportiv ă de echipa c ăreia îi este proprie și
lupta sportiv ă (baschet, fotbal etc.); Mod specific de a
juca, de a se comporta într-o întrecere sportiv ă.
8. Deplasare relativ ă maxim ă pe o direc Ńie dat ă între dou ă
piese asamblate, considerate fa Ńă de poziŃia de contact
pe direc Ńia respectiv ă.
9. Model simplificat și formal al unei situa Ńii, construit
pentru a face posibil ă analiza pe cale matematic ă a
acestei situa Ńii; Teoria jocurilor= teorie matematic ă a
situa Ńiilor conflictuale în care dou ă sau mai multe p ărŃi
au scopuri, tendin Ńe conflictuale.
Jocul este o activitate uman ă complex ă. El se poate grupa în trei
categorii gnoseologice:
1. Jocul divin;
2. Joc al oamenilor maturi;
3. Jocul copiilor.
Jocul divin este un joc al zeilor în fa Ńa p ământenilor pentru a
observa reac Ńiile acestora, sentimentele, comportamentul și
altele.
Jocul oamenilor maturi reprezint ă imitarea actului divin adic ă un
efort de recreare.
Jocul copiilor este considerat autentic, adic ă mai apropiat de
crea Ńia divin ă. Jocul copiilor este un joc sincer pentru c ă ei nu
în Ńeleg și nu accept ă conversa Ńiile sociale și cognitive. Jocul lor
ignor ă barierele temporale și spa Ńiale. Pentru fiecare copil joaca
nu este doar un obiect de distrac Ńie ci și o exprimare a
personalit ăŃii și de explorare a lumii. Copil ăria și jocul alc ătuiesc
un spa Ńiu ideal.
Jocul cunoa ște o diversitate de modalit ăŃi de manifestare, copilul
se manifest ă prin joc de la cea mai fraged ă vârsta.

29 Copilăria este un t ărâm al jocului. Atunci când e ști copil, trebuie
să profiŃi de frumoasa și nevinovata copil ărie deoarece doar o
singur ă dat ă e ști copil.
Psihologii recunosc c ă jocurile au un rol capital în istoria afirm ării
personalit ăŃii la copil și în formarea caracterului s ău. Jocurile de
for Ńă , de dexteritate, de calcul, sunt exerci Ńii si antrenamente
care fac trupul mai viguros, mai suplu și mai rezistent, vederea
mai p ătrunz ătoare, sim Ńul pip ăitului mai subtil, spiritul mai
metodic sau mai ingenios.
Fiecare joc int ăreste, stimuleaz ă o anumita energie fizic ă sau
intelectuală. Prin intermediul pl ăcerii sau al obstina Ńiei, el face sa
par ă u șor ceea ce la început era dificil sau obositor. Con trar
celor ce se afirm ă uneori , jocul nu este ucenicia muncii. El nu
anticipeaz ă decât aparent activit ăŃile adultului. B ăiatul care se
joac ă de-a caii sau de-a trenul nu se preg ăteste deloc s ă devin ă
călăre Ń sau mecanic de locomotiv ă, nici buc ătăreas ă, fetiŃa care
prepar ă în farfurii presupuse mânc ăruri fictive drese cu mirodenii
iluzorii.
Jocul nu preg ăteste pentru o meserie definit ă, el te introduce în
viat ă, în ansamblul sau, m ărind întreaga capacitate de a învinge
obstacolele sau de a face fa Ńă dificult ăŃilor.
De și este considerat frivol, pentru c ă se opune la ceea ce este
serios, întrucât nu produce nici bunuri, nici opere , p ărând a fi
steril, jocul este, de fapt, o activitate modelatoa re.
Orice joc presupune respectarea unor reguli ale joc ului și din
acest motiv, jocul trebuie considerat un factor cre ator de ordine.
El instituie un sistem de reguli care precizeaz ă ce se face și ce
nu se face, cum se face și când se face, adic ă ce este permis și
ce este interzis. Orice înc ălcare de regul ă are drept efect o
penalizare, o ie șire din joc, un sfâr șit al jocului.
Așadar jocul însemn ă, în primul rând, un ansamblu de restric Ńii
voluntare, care stabilesc o legisla Ńie tacit ă a jocului. În mod
paradoxal, regulile acestei activit ăŃi libere, care este jocul, sunt
mult mai ferme și mai puternic respectate decât regulile vie Ńii
sociale, înc ălcate adeseori. Dar cea mai important ă func Ńie a
jocului pare a fi aceea de a stimula imagina Ńia, pentru c ă
înscrierea în lumea jocului, implic ă in mod fundamental
capacitatea de a produce variante nelimitate ale fa nteziei.
Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi ch iar înc ălcarea
ordinii recunoscute.

30 Datorit ă calit ăŃilor pe care le dezvolt ă, a naturale Ńii mișcărilor pe
care le pretinde și datorit ă frumuse Ńii sale, s ăritura în lungime
este una dintre probele de care copiii sunt atra și.
Exist ă câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortific ă un
copil din punct de vedere fizic, îi imprim ă gustul performan Ńelor
precum și mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jo cul
creeaz ă deprinderi pentru lucrul în echip ă, pentru sincronizarea
ac Ńiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii unui scop
comun. Un al treilea rând, jocul provoac ă o stare de bun ă
dispoziŃie, de voie bun ă, oferindu-i omului posibilitatea de a uita
pentru un timp de toate celelalte și de a se distra, dându-i parc ă
mai mult ă poft ă de via Ńă .

31
Aspecte metodice și valen Ńe formative ale
jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă
Jocurile dinamice reprezint ă o form ă superioar ă de dezvoltare a
aptitudinilor psiho-motrice, precum și de exersare a deprinderilor
motrice înv ăŃate. În alc ătuirea jocurilor dinamice trebuie s ă se
Ńin ă cont de gradul de însu șire a exerciŃiilor respective, de c ătre
to Ńi elevii clasei, de vârst ă, sex și de condiŃiile existente.
Combinarea deprinderilor motrice trebuie realizat ă în a șa fel
încât s ă se alterneze grupurile musculare angrenate în efor t.
Pentru a asigura o eficien Ńă corespunz ătoare jocurilor dinamice,
acestea trebuie s ă fie planificate pe tot parcursul anului școlar,
valorificând cuno știn Ńele însu șite de c ătre elevi la probele de
atletism (s ărituri, alerg ări, arunc ări), la probele de gimnastic ă
(elemente de gimnastic ă acrobatic ă, s ărituri), dar cu prec ădere
în jocurile sportive.
În ceea ce prive ște succesiunea jocurilor dinamice, se
recomand ă ca cele mai dificile s ă nu fie plasate la începutul sau
sfâr șitul lec Ńiei, deoarece din cauza oboselii elevii nu mai au
posibilitatea s ă execute corect.
Folosirea jocurilor dinamice impune luarea unor m ăsuri pentru
prevenirea accidentelor:
• preg ătirea și supervizarea elevilor pentru evitarea
accidentelor sau traumatismelor;
• dobândirea de cuno știn Ńe teoretice și practice de
autocontrol în preg ătirea și practicarea activit ăŃilor
sportive;
• gestionarea permanent ă și foarte atent ă a mișcărilor,
pentru dezvoltarea unor deprinderi motrice de baz ă și
specifice;
• dezvoltarea pl ăcerii de a practica diferite sporturi în
vederea înt ăririi s ănătăŃii și consolid ării unei dezvolt ări
corporale corecte.
La organizarea jocurilor dinamice se vor lua m ăsuri de igienizare
a suprafe Ńelor pe care acestea urmeaz ă s ă se desf ăș oare și

32 pentru evitarea producerii de accidente. În acest s cop se vor lua
măsuri pentru asigurarea ateriz ărilor (unde este cazul) cu
materiale moi, temperarea „elanului” unor elevi car e î și asum ă
riscuri nejustificate și nu utilizeaz ă procedurile însu șite pentru
îndeplinirea obiectivelor jocului, etc.
Cea mai frecvent ă form ă de exersare a jocurilor dinamice
este ștafeta.
Gradarea dificult ăŃii jocurilor dinamice se realizeaz ă prin
urm ătoarele procedee:
• cre șterea num ărului de repet ări;
• modificarea regulilor jocului prin cre șterea num ărului de
sarcini;
• num ăr maxim de sarcini într-un timp stabilit;
Jocurile dinamice se pot folosi cu succes în aer liber,
mediul natural oferind multiple posibilit ăŃi pentru
organizarea lor.
Jocurile dinamice reprezint ă o form ă de dezvoltare generalizat ă
a aptitudinilor psiho-motrice, precum și de exersare a
deprinderilor specifice acestui domeniu de activita te, care în
aceast ă form ă cap ătă noi valen Ńe pozitive cum ar fi: dezvoltarea
mai multor calit ăŃi motrice (aptitudini psiho-motrice) printr-un
singur sistem de ac Ńionare, dezvoltarea calit ăŃilor motrice
combinate (for Ńă -rezisten Ńă , vitez ă-îndemânare); dezvoltarea
calit ăŃilor moral-volitive și ridic ă în mod spectaculos starea
emo Ńională a elevilor, asigurând totodat ă o mare densitate
motric ă în lec Ńii, indiferent de condi Ńiile materiale existente.
Desf ăș urarea lor în condi Ńii noi, nestudiate, dezvolt ă imagina Ńia,
originalitatea în alegerea solu Ńiilor, deci creativitatea.
Caracterul de întrecere al jocurilor dinamice condu ce la
dezvoltarea spiritului de întrecere, ini Ńiativei, curajului, spiritului
de echip ă, conturarea tr ăsăturilor de caracter, cinste, respect
fa Ńă de adversar, etc.
Jocurile dinamice au efecte cumulative asupra org anismului
datorit ă complexit ăŃii lor. Ele dezvolt ă aten Ńia, voin Ńa, capacitatea
de generalizare, inventivitatea în alegerea solu Ńiei.
Un beneficiu important, rezultat ca urmare a efectu ării acestora,
este dezvoltarea calit ăŃilor moral-volitive, cum sunt: curajul,
dârzenia, voin Ńa, perseveren Ńa, încrederea în for Ńele proprii etc.

33 Practicarea jocurilor dinamice dezvolt ă la elevi voin Ńa, dârzenia,
aten Ńia distributiv ă, capacitatea de anticipare, încadrarea în
disciplina individual ă și colectiv ă, oblig ă juc ătorii la o comportare
demn ă, la o comportare de fair-play.
Prin sistemul exerci Ńiilor sale și în func Ńie de scopul urm ărit, jocul
dinamic reprezint ă atât o metod ă cât și un mijloc al educa Ńiei
fizice.
Jocul dinamic dezvolt ă calit ăŃile morale și de voin Ńă ,
combativitatea, perseveren Ńa, spiritul creator, imagina Ńia,
dezvolt ă gândirea, calitatea de a judeca și de a lua hot ărâri
rapide, dezvolt ă spiritul de colaborare, de colegialitate.
Valen Ńele formative ale jocului dinamic îl recomand ă ca pe
un mijloc eficient al educa Ńiei fizice școlare, motiv pentru
care trebuie sa fie prezent atât în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă
obligatorii din clasele I – XII, cât și în celelalte activit ăŃi
sportiv-recreative din școlile gimnaziale și din licee.
Valen Ńele formative ale jocului dinamic se manifest ă în trei
direc Ńii :
• Direc Ńia recreativ-distractiv ă;
• Direc Ńia compensatorie, de refacere neuro-psiho-motric ă;
• Direc Ńia formativ ă asupra personalit ăŃii și caracterului
elevilor.
Desigur c ă practicarea jocului dinamic în lec Ńiile din înv ăŃă mântul
gimnazial și liceal influen Ńeaz ă și asupra motricit ăŃii generale și
specifice.
Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direc Ńii
men Ńionate ia forma și con Ńinutul unor obiective specifice care,
la rândul lor, vor determina obiective opera Ńionale proprii.
Acestea sunt :
• Obiective recreativ-distractive;
• Obiective compensatorii și de refacere;
• Obiective formative asupra personalit ăŃii elevilor.
Obiective recreativ – distractive:
• Satisfacerea necesit ăŃii de recreere și de distrac Ńie prin
inducerea imediat ă a „st ării generale de bine” prin joc și
mișcare;
• Satisfacerea necesit ăŃii de întrecere în echip ă cu reguli

34 autoimpuse;
• Formarea și satisfacerea necesit ăŃii de a câ știga prin
mișcare și joc;
• Satisfacerea necesit ăŃii de a ac Ńiona individual în fa Ńa
colegilor de echip ă sau de clas ă;
• Mutarea centrilor de interes psiho-sociali în timpu l zilei de
școală.
Obiective opera Ńionale compensatorii și de refacere:
• Eliberarea și mutarea prin joc a centrilor de concentrare
psihic ă maxim ă realizând refacerea neuro-psihic ă la nivel
central, combaterea stresului;
• Combaterea sedentarismului prin joc, realizând refa cerea
neuro-motorie la nivel periferic;
• Activarea marilor func Ńiuni ale organismului prin joc, odat ă
cu men Ńinerea și înt ărirea st ării de s ănătate generală;
• Combaterea st ărilor psihice negative printr-un joc de
mișcare autonom.
Obiective opera Ńionale privind formarea caracterului și
personalit ăŃii:
• Formarea și consolidarea tr ăsăturilor pozitive de caracter
și personalitate;
• Formarea și consolidarea deprinderilor de a ac Ńiona în
echip ă;
• Formarea liderilor, a capacit ăŃii de a conduce prin func Ńiile
de: c ăpitan de echip ă, arbitri, organizatori, juc ători de
elit ă.
• Formarea și consolidarea obi șnuin Ńei de practicare
autonom ă a mișcărilor prin joc.

35 Locul jocurilor dinamice în lec Ńia de educa Ńie
fizic ă
Jocurile dinamice, atractive prin ineditul lor, pri n caracterul
spectaculos, prin starea de emula Ńie pe care o confer ă, asigur ă o
eficien Ńă crescut ă atât în privin Ńa cre șterii densit ăŃii lec Ńiei, cât și
în privin Ńa rezultatelor.
Jocurile dinamice reprezint ă un exerci Ńiu complex cu efecte
cumulative asupra organismului, impunând manifest ări
motrice complexe, efectul lor fiind condi Ńionat de scopul
urm ărit în lec Ńie de c ătre profesor.
Acestea fac parte din grupa activit ăŃilor globale, în cadrul c ărora
se valorific ă, în condiŃii noi, nestudiate în prealabil, cuno știn Ńele,
priceperile și deprinderile motrice însu șite.
În acela și timp jocurile dinamice sunt principala activitate prin
care se verific ă posibilit ăŃile elevilor de a aplica bagajul de
cuno știn Ńe și priceperi.
Structura de mi șcări frecvent utilizate sunt: mersul, alergarea,
aruncarea, prinderea, echilibrul, transportul de gr eut ăŃi, s ăritura,
căŃă rarea și escaladarea. Se recomand ă, de asemenea,
introducerea unor elemente din atletism, gimnastic ă și jocuri
sportive.
Spre deosebire de alte sisteme de ac Ńionare, care au locul
bine definit în lec Ńie, jocul dinamic se poate efectua în orice
moment sau verig ă a lec Ńiei, indiferent de condi Ńiile
materiale sau meteorologice existente, de momentul anului
școlar.
Însu șirea jocurilor dinamice se face foarte u șor. Acestea trebuie
să cuprind ă mișcări cunoscute de c ătre elevi, s ă fie accesibile,
atractive și pe cât posibil mereu noi.
Cu efecte deosebite, jocurile dinamice se pot fol osi în partea
introductiv ă a lec Ńiei, în scopul angren ării treptate a organismului
în efort și pentru dezvoltarea îndemân ării. În acest caz jocurile
vor fi mai scurte ca durat ă, iar mijloacele folosite cât mai simple.
În veriga de baz ă jocurile dinamice devin obiectul unor
preocup ări sporite, transformându-se treptat în jocuri

36 sportive.
O parcurgere lent ă a jocului înso Ńit ă de demonstrare și explicare
se efectueaz ă în scopul cunoa șterii lui, a regulilor și sarcinilor
sale.
În continuare se poate trece la exersarea propriu-z is ă urm ărind
cre șterea vitezei de deplasare de la o execu Ńie la alta, prin
scurtarea timpului sau urm ărind modificarea regulilor sau
cre șterea num ărului de sarcini.
Se recomand ă folosirea metodei problematiz ării realizat ă prin
rezolvarea sarcinilor jocului la libera latitudine a elevului, în
limitele date de regulament, fapt care elimin ă monotonia și d ă
frâu liber creativit ăŃii.
Gradarea efortului în cadrul jocurilor se face, pri n introducerea
unor mișcări suplimentare, prin cre șterea intensit ăŃii, prin m ărirea
volumului și a complexit ăŃii acestora. Este foarte important ă
explica Ńia, demonstra Ńia și preg ătirea terenului pentru joc
(densitatea pedagogic ă) care trebuie f ăcut ă f ără s ă afecteze
densitatea lec Ńiei.
Introducerea elementului de întrecere individual ă sau pe echipe,
în cadrul desf ăș ur ării jocurilor face s ă creasc ă calitatea
exerciŃiilor asigurând participarea maxim ă și dezinvolt ă a
colectivului, cu influen Ńe dintre cele mai favorabile asupra sferei
func Ńionale, psihice și, mai ales, asupra sferei motrice.
Desf ăș urarea jocurilor dinamice în aer liber este foarte indicat ă,
obstacolele naturale fiind la îndemâna tuturor prof esorilor, iar
aerul curat asigurând condi Ńiile de igien ă necesare.
Prevenirea accidentelor trebuie s ă stea mereu în aten Ńie,
impunându-se verificarea aparatelor și obiectelor, utilizarea
saltelelor la ateriz ări, stabilirea spa Ńiilor de lucru și asigurarea în
punctele dificile.

37 Eficien Ńa jocurilor dinamice în lec Ńia de
educa Ńie fizic ă
Lec Ńia de educa Ńie fizic ă pentru a fi eficient ă are nevoie de cel
pu Ńin 90 minute. În condi Ńiile actuale, pân ă ajung elevii la sala de
sport, pân ă se echipeaz ă, etc., plus c ă trebuie s ă încheiem lec Ńia
cu cel pu Ńin 5 minute mai devreme, pentru a le da posibilitat ea
elevilor s ă se preg ăteasc ă pentru ora urm ătoare, efortul fizic
propriu – zis dureaz ă 40 minute.
În spa Ńiul și timpul restrâns al lec Ńiei de educa Ńie fizic ă, a
num ărului mic de ore prev ăzut în planul de înv ăŃă mânt și având
în vedere dorin Ńa cât și necesitatea elevilor de a se juca, de a se
recrea, de a se „sim Ńi bine” în programul zilei de școală, jocul
dinamic este bine venit pentru a rezolva aceste pro bleme.
Pân ă a putea practica orice joc bilateral regulamentar,
consider ăm necesar ă introducerea în lec Ńiile de educa Ńie
fizic ă, în cele 15-20 minute acordate jocului sportiv, a unor
alte forme de joc specifice și unele dintre acestea sunt
jocurile dinamice și ștafetele.
Prin folosirea lor, instruirea în ce prive ște jocul sportiv, este mai
plăcut ă, mai atractiv ă, decât execu Ńia simplist ă și separat ă a
elementelor si procedeelor tehnice ale jocului spor tiv. Aceste
jocuri se apropie mult de tehnica jocului sportiv, au ca finalitate
repetarea jocului, a structurilor și ac Ńiunilor sale mai aproape de
cerin Ńele acestuia.
Folosirea diferitelor jocuri dinamice și a ștafetelor în cadrul
lec Ńiilor de educa Ńie fizic ă duce la dezvoltarea și perfec Ńionarea
aptitudinilor psihomotrice, al ături de îmbun ătăŃirea unor
deprinderi motrice de baz ă (alerg ări, s ărituri, arunc ări) la
manifestarea lor complex ă – precum și la înv ăŃarea practic ării
jocului în mod independent.
Avându-se în vedere rolul multiplu al mijloacelor d in diferite
sporturi, în lec Ńia de educa Ńie fizic ă, datoria profesorului este de a
le îmbina cât mai ra Ńional și armonios contribuind astfel la
formarea unor abilit ăŃi și deprinderi motrice variate, la
accelerarea dezvolt ării aptitudinilor psihomotrice de baz ă și la
realizarea unor lec Ńii cât mai atractive, mai variate, cu eficien Ńă

38 ridicat ă și cu efecte multilaterale, de ordin formativ și educativ.
Jocurile dinamice constituie un mijloc principal al educa Ńiei fizice
școlare deoarece au un bogat con Ńinut motric, au o varietate
mare în mișcări, solicit ă și dezvolt ă întregul complex de aptitudini
psihomotrice, au o mare influen Ńă asupra dezvolt ării multilaterale
fizice și psihice a tinerilor.
Caracterul lor aplicativ, dat de calit ăŃile motrice pe care le
dezvolt ă și de faptul c ă posed ă o multitudine de deprinderi de
mișcare necesare în via Ńa de zi cu zi, îi determin ă pe elevi s ă le
marcheze printre principalele lor op Ńiuni între mijloacele de
ac Ńionare utilizate în lec Ńia de educa Ńie fizic ă.
Multiplele posibilit ăŃi pe care le au jocurile dinamice în scopul de
a contribui la o dezvoltare fizic ă armonioas ă sunt date de
diversitatea ac Ńiunilor sale motrice, de influen Ńa pe care o
exercit ă asupra sistemelor și func Ńiilor organismului, de
posibilitatea practic ării lor în aer liber.

39 Locul și rolul jocului de fotbal în
lec Ńia de educa Ńie fizic ă din
înv ăŃă mântul românesc
IniŃierea elevilor în practicarea jocului de fotbal are în vedere
înarmarea acestora cu deprinderi utile organiz ării activit ăŃii
independente, necesar ă p ăstr ării și amelior ării st ării de s ănătate
și capacit ăŃii de munc ă, și în primul rând, organiz ării lec Ńiei de
educa Ńie fizic ă.
Rolul jocului de fotbal în procesul de dezvoltare, instruire și
educare a copilului este unanim subliniat și recunoscut.
Educatorii consider ă jocul de fotbal ca principala activitate prin
care copilul ia contact cu complexitatea mediului î nconjur ător,
lucru ce îi faciliteaz ă lărgirea sistemului de cuno știn Ńe, priceperi
și deprinderi, perfec Ńionarea reprezent ărilor, spiritului de
observa Ńie, iniŃiativei și modului de a gândi.
Jocul de fotbal are o contribu Ńie esen Ńială în îndeplinirea
obiectivelor educa Ńiei fizice școlare. Spre deosebire de celelalte
grupe de activit ăŃi folosite în preg ătirea fizic ă a elevilor,
influen Ńele instructiv-educative prin joc reprezint ă urm ătoarele
particularit ăŃi:
• permit manifestarea complex ă și favorizeaz ă dezvoltarea
simultan ă a deprinderilor motrice de baz ă sau specifice, a
calit ăŃilor motrice, precum și a deprinderilor și însu șirilor
moral-volitive;
• jocul de fotbal ofer ă posibilitatea aplic ării în condiŃii mereu
schimb ătoare a priceperilor și deprinderilor motrice de
baz ă;
La realizarea unor ac Ńiuni de joc concur ă simultan deprinderile

40 motrice de baz ă sau specifice, calit ăŃile motrice și cele moral-
volitive.
În timpul jocului, apar leg ături noi și complexe între priceperile și
deprinderile motrice, ceea ce conduce la perfec Ńionarea lor. De
asemenea, apar rela Ńii de condiŃionare și de intercondi Ńionare
care pot favoriza transferul pozitiv între diferite le componente ale
procesului de antrenament, cuno știn Ńe, priceperi, deprinderi,
calit ăŃi motrice, etc. Aceast ă manifestare simultan ă a mai multor
loturi ale activit ăŃii motrice este specific ă jocului, fiind determinat ă
de caracterul lui complex. Rela Ńiile de interdependen Ńă dintre
priceperi și deprinderi, dintre acestea și calit ăŃile motrice,
realizarea lor în condi Ńii mereu schimbate și pe fondul solicit ării
intense a unor calit ăŃi și însu șiri morale și de voin Ńă , subliniaz ă
deosebita importan Ńă a acestei particularit ăŃi a jocului de fotbal.
Specific ă jocului de fotbal este și activitatea în colectiv, cu toate
avantajele ce decurg din valorificarea ei în cadrul procesului de
educa Ńie fizic ă. Jocul presupune colaborarea cu partenerii de joc,
armonizarea intereselor, motivelor, ac Ńiunilor și eforturilor
personale cu cele ale colectivului din care fiecare elev – juc ător
face parte; presupune încadrarea în colective, acce ptarea și
recunoa șterea liderului, asumarea unor responsabilit ăŃi,
conlucrarea și întrajutorarea, atitudinea critic ă și autocritica.
Situa Ńiile favorabile care apar pe parcursul consum ării diferitelor
faze de joc las ă urme adânci asupra personalit ăŃii elevului.
Emo Ńiile și sentimentele, st ările afective, tr ăirile și celelalte
procese psihice prezente în aceste împrejur ări sunt proprii
fiec ărui juc ător, dar în acela și timp comune echipei din care face
parte. Ele sunt determinate de succesele sau insucc esele
personale și ale echipei.
Jocul de fotbal este cel care realizeaz ă activitatea în colectiv,
rela Ńiile de grup în formele de intercondi Ńionare cele mai
complexe și la nivelul cel mai ridicat de conlucrare, permi Ńând
manifestarea ini Ńiativei și independen Ńei în ac Ńiune.
Manifestarea independent ă în rezolvarea unor situa Ńii de joc este
posibilă numai în cazul în care elevii st ăpânesc un bagaj larg de
deprinderi, au calit ăŃi motrice corespunz ător dezvoltate și au fost
instruiŃi s ă ac Ńioneze în limita unor reguli precise. Ea este
condiŃionat ă și de în Ńelegerea de c ătre elevi a scopului urm ărit,
de preocuparea de a g ăsi în performan Ńă solu Ńii care sa
corespunda realiz ării acestuia. Pentru a ac Ńiona în acest sens,
procesul de instruire trebuie astfel organizat, înc ât s ă favorizeze

41 dezvoltarea ini Ńiativei, spiritului de observa Ńie, a capacit ăŃii de a
anticipa și generaliza.
Jocul de fotbal favorizeaz ă dezvoltarea acestor procese și, în
mod deosebit, a creativit ăŃii, iniŃiativei și a capacita Ńii de
anticipare și decizie, deoarece participan Ńii sunt obliga Ńi s ă aplice
ceea ce cunosc în condi Ńii mereu noi, reac Ńionând spontan și
găsind solu Ńii adecvate. Reac Ńiile, solu Ńiile adoptate trebuie
stabilite în func Ńie de mai multe necunoscute: parteneri,
adversari, faza de joc, teren, obiectul de joc (min ge), timp.
Dintre toate jocurile sportive, fotbalul se bucur ă de cea mai larg ă
audien Ńă , accesibilitate și popularitate în rândul elevilor.
Astfel, trebuie avute în vedere caracteristicile și tr ăsăturile
esen Ńiale valabile pentru jocul de fotbal la care ne vom referi în
continuare:
• Jocul de fotbal reprezint ă pentru elevi activitatea motric ă
globală cea mai atractiv ă, prin intermediul c ăruia se poate
ac Ńiona, pe un fond de solicitare motric ă și psihic ă
complex ă, în anumite etape și limite, în vederea
îndeplinirii obiectivelor educa Ńiei fizice școlare;
• Ca activitate global ă, jocul de fotbal constituie un
instrument eficient de activizare a func Ńiilor organismului,
utilizat de copii și adolescen Ńi, ca activitate de agrement,
în scopul reconfort ării fizice și psihice, motiv pentru care
elevii trebuie ini Ńia Ńi în practicarea acestuia;
• Comparativ cu celelalte elemente de con Ńinut ale
programei școlare, în care se realizeaz ă iniŃierea elevilor,
jocul de fotbal fiind o activitate eminamente colec tiv ă,
favorizeaz ă realizarea și dezvoltarea rela Ńiilor de grup cu
cei mai ridica Ńi indici de eficien Ńă . Aceste rela Ńii se ob Ńin
prin practicarea jocului ca activitate global ă și nu prin
exersare în mod dispersat a elementelor componente .
Comparativ cu ștafetele, activitatea pe grup, parcursurile
aplicative și alte activit ăŃi globale, complexe, rela Ńii de
grup, influen Ńele prin jocul de fotbal, prezint ă un grad de
complexitate și intercondiŃionare mult mai mare;
• Jocul de fotbal las ă urme adânci asupra personalit ăŃii
elevului, influen Ńând-o favorabil – tr ăsăturile emo Ńionale,
sentimentele determinate de situa Ńii favorabile sau
nefavorabile echipei, interesele colectivit ăŃii, etc. – fiind
mult mai puternic și complex exercitate comparativ cu

42 celelalte activit ăŃi organizate în cadrul lec Ńiei de educa Ńie
fizic ă;
• Principalele deprinderi, calit ăŃi motrice și însu șiri moral –
volitive specifice jocului de fotbal au valoare de
întrebuin Ńare și în alte domenii de activitate. Alergarea,
săriturile, viteza, rezisten Ńa, coordonarea, îndemânarea,
for Ńa, dârzenia, perseveren Ńa, sunt solicitate în rela Ńii de
interdependen Ńă , multiple și complexe, fapt care
condiŃioneaz ă manifestarea ini Ńiativei, imagina Ńiei,
spiritului de observa Ńie, capacitatea de anticipare,
selectare și decizie, asumarea r ăspunderii în luarea
deciziei și alte m ăsuri, calit ăŃi și facilit ăŃi având evidente
implica Ńii pozitive în formarea tân ărului.

43 Caracteristicile jocului de fotbal școlar
Fotbalul ofer ă condiŃii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
complex ă a deprinderilor și calit ăŃilor motrice necesare în via Ńă .
Fiind un domeniu al activit ăŃilor corporale, el înglobeaz ă ac Ńiunile
motrice ale procesului educa Ńiei fizice: mersul, alergarea, s ăritura
și uneori aruncarea într-o complexitate foarte varia t ă.
Practicarea jocului de fotbal contribuie la formare a și
perfec Ńionarea unor mi șcări coordonate, la formarea capacit ăŃii
de angrenare rapid ă în tempoul și ritmul activit ăŃilor sociale, prin
cumulul unor influen Ńe și efecte pozitive cu caracter sanotrofic și
educativ. Diversitatea ac Ńiunilor motrice, influen Ńa pe care o
exercit ă practicarea jocului de fotbal asupra sistemelor și
func Ńiilor organismului precum și posibilitatea desf ăș ur ării lui în
aer liber, creeaz ă multiple posibilit ăŃi prin care s ă se contribuie la
o dezvoltare fizic ă armonioas ă, în deplin ă stare de s ănătate.
Fotbalul este jocul sportiv care poate fi practicat de copii și tineri de
ambele sexe, de b ărba Ńi și femei, de vârst ă adult ă, atât în scop
competiŃional, cât și ca activitate fizic ă de între Ńinere sau ludic ă.
Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc ut ilizat în fotbalul
școlar (teren de handbal) precum și num ărul mic de juc ători care
se întrec în teren (maxim 7 juc ători), determin ă deplas ări rapide
ale acestora precum și o circula Ńie foarte rapid ă a mingii.
Juc ătorii particip ă în egală m ăsur ă atât în fazele de atac, cât și în
cele de ap ărare.
Reiese de aici una din caracteristicile fotbalului școlar, și anume
dinamism și rapiditate .
Multitudinea și varietatea cu care se succed fazele de joc,
alternarea rapid ă a situa Ńiilor ofensive cu cele defensive (atac și
ap ărare), posibilit ăŃile pe care le ofer ă juc ătorilor de a-și etala
fantezia și capacitatea inventiv ă, diferitele rezolv ări tactice ale
fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pa se executate cu
mare fine Ńe, toate ofer ă juc ătorilor, dar în special publicului
spectator, momente de o deosebit ă spectaculozitate .
Teoria jocului de fotbal constituie un ansamblu de cuno știn Ńe

44 ordonate sistematic conform principiilor biomecanic ii și a
leg ăturilor psiho-fiziologice ale form ării și perfec Ńion ării
deprinderilor, aptitudinilor la care se adaug ă cuno știn Ńele de
specialitate ordonate sistematic dup ă necesit ăŃi de ordin practic,
de folosire tactic ă în joc.
Teoria jocului de fotbal apreciaz ă și stabile ște con Ńinutul real al
jocului competi Ńional, lucru necesar pentru fundamentarea știin Ńific ă
și metodic ă a bazelor antrenamentului sportiv. Ea formuleaz ă și
elaboreaz ă concep Ńia de joc care va fi aplicat ă pe plan na Ńional la
diferite categorii de vârst ă și preg ătire atât în procesul de
antrenament sportiv cât și în cel al educa Ńiei fizice școlare.
Teoria jocului de fotbal studiaz ă leg ătura cu celelalte știin Ńe –
biomecanica, fiziologia, pedagogia, psihologia – pr ecum și cu
alte ramuri sportive.
Ca atare, teoria jocului de fotbal, reprezentând ge neralizarea
activit ăŃilor practice, determin ă o îmbog ăŃire a con Ńinutului
metodicii, care, la rândul ei, influen Ńeaz ă în mod favorabil
activitatea practic ă viitoare. Astfel se poate aprecia c ă fotbalul
are o teorie – mai ales a tacticii – foarte dezvolt at ă.
Desf ăș urarea jocului de fotbal pune în valoare o motricit ate
deosebit ă necesar ă execut ării aciclice a diferitelor componente
tehnice și ac Ńiunilor tactice plus combina Ńii tactice într-un cadru
complex, aleatoriu și euristic.
Complexitatea și diversitatea sistemelor de joc impun utilizarea
unor strategii menite s ă dezvolte gândirea tacticii și creativitatea
atât a juc ătorilor, cât și a profesorilor sau antrenorilor.
Diversitatea și varietatea elementelor tehnice, a ac Ńiunilor și
combina Ńiilor tactice în atac și în ap ărare alterneaz ă de la o faz ă
de joc la alta și trebuie executate în tempouri și ritmuri ridicate,
cu precizie și eficien Ńă . Se eviden Ńiaz ă astfel o alt ă caracteristic ă
a jocului de fotbal, și anume complexitatea tehnico-tactic ă.
Caracteristic este și faptul c ă este necesar ă o preg ătire atletic ă a
juc ătorilor pe ansamblul calit ăŃilor for Ńă -vitez ă, vitez ă-
îndemânare, o capacitate crescut ă de participare a juc ătorilor în
diferite regimuri de solicitare fizic ă și încordare nervoas ă în
competiŃii. Juc ătorii trebuie s ă fie la fel de eficien Ńi în atac sau în
ap ărare, în conducerea mingii sau în recuperarea ei.
Așadar nominaliz ăm o alt ă caracteristic ă a jocului de fotbal –
tendin Ńa de universalitate a juc ătorilor.

45 Caracteristicile formative și valen Ńele formative ale
jocului de fotbal școlar
Jocul de fotbal școlar este caracterizat de faptul c ă:
1. are o deosebit ă valoare educativ ă care se datoreaz ă și
regulamentului sau care îl oblig ă pe juc ător la o
comportare demn ă în teren, la sportivitate – atitudine de
fair-play, combativitate, st ăpânire de sine, voin Ńă de a
învinge, capacitate de analiz ă și decizie, și alte deprinderi
morale de o mare valoare.
2. cumuleaz ă efectele sanogenetice și sanofizice ale
sportului și educa Ńiei fizice;
3. contribuie la realizarea unei dezvolt ări fizice generale
multilaterală și armonioas ă;
4. contribuie la dezvoltarea motricit ăŃii generale a celor care
îl practic ă;
5. dezvolt ă aptitudinile psiho-motrice individuale și în
interdependen Ńă , „regimul” lor de manifestare în fotbal
fiind diferit;
6. este un mijloc important de recreere și agrement.
Practicarea jocului de fotbal are asupra practican Ńilor influen Ńe
multiple, variate și profunde, în func Ńie de gradele de implicare,
de scopul implic ării, în func Ńie de formele de practicare a lui, dar
și în func Ńie de cadrul organizatoric în care se desf ăș oar ă jocul
sau competiŃia de fotbal respectiv ă.
Valen Ńele formative ale jocului de fotbal îl recomand ă ca pe
un mijloc eficient al educa Ńiei fizice școlare, motiv pentru care
este prezent atât în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă obligatorii din
clasele I – XII, cât și în celelalte activit ăŃi sportiv – recreative din
școlile gimnaziale și din licee.
În lec Ńiile de educa Ńie fizic ă, jocul de fotbal se subordoneaz ă
cadrului organizatoric al disciplinei educa Ńie fizic ă inclus ă în
trunchiul comun și orarul s ăpt ămânal al școlii.
Valen Ńele formative ale fotbalului se manifest ă în trei direc Ńii:
1. Direc Ńia recreativ-distractiv ă;
2. Direc Ńia compensatorie, de refacere neuro-psiho-
motric ă;

46 3. Direc Ńia formativ ă asupra personalit ăŃii și caracterului
elevilor.
Desigur c ă, practicarea jocului de fotbal în lec Ńiile din
înv ăŃă mântul preuniversitar influen Ńeaz ă și asupra motricit ăŃii
generale și specifice.
Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direc Ńii
men Ńionate ia forma și con Ńinutul unor obiective specifice
fotbalului care, la rândul lor, vor determina obiec tive opera Ńionale
proprii.
Acestea sunt:
1. Obiective recreativ – distractive;
2. Obiective compensatorii și de refacere;
3. Obiective formative asupra personalit ăŃii elevilor.
Fiecare obiectiv specific se concretizeaz ă în obiective
opera Ńionale proprii care motiveaz ă prezen Ńa jocului de fotbal în
lec Ńiile de educaŃie fizic ă, astfel:
Obiective opera Ńionale recreativ-distractive
1. Satisfacerea necesit ăŃii de recreere și de distrac Ńie prin
inducerea imediat ă a „st ării generale de bine” prin joc și
mișcare;
2. Satisfacerea necesit ăŃii de întrecere în echip ă cu reguli
autoimpuse;
3. Formarea și satisfacerea necesit ăŃii de a câ știga prin
mișcare și joc;
4. Satisfacerea necesit ăŃii de a ac Ńiona autonom;
5. Satisfacerea necesit ăŃii de a ac Ńiona individual în fa Ńa
colegilor de echip ă sau de clas ă,
6. Mutarea centrilor de interes psiho-social în tim pul zilei
de școală.
Obiective opera Ńionale compensatorii și de refacere
1. Eliberarea și mutarea prin joc a centrilor de concentrare
psihic ă maxim ă realizând refacerea neuro-psihic ă la
nivel central, combaterea stresului;
2. Combaterea sedentarismului prin joc, realizând

47 refacerea neuro-motorie la nivel periferic;
3. Activarea marilor func Ńiuni ale organismului prin joc,
odat ă cu men Ńinerea și înt ărirea st ării de s ănătate
generală;
4. Combaterea st ărilor psihice negative printr-un joc de
mișcare autonom, autoimpus în scopul de a induce cu
ușurin Ńă „starea general ă de bine”.

Obiective opera Ńionale privind formarea caracterului și a
personalit ăŃii
1. Formarea și consolidarea tr ăsăturilor pozitive de
caracter și personalitate;
2. Formarea și consolidarea deprinderilor de a ac Ńiona în
echip ă;
3. Formarea liderilor, a capacit ăŃii de a conduce prin
func Ńiile de: c ăpitani de echip ă, arbitri, organizatori,
juc ători de elit ă (coordonatori de joc în teren);
4. Formarea și dezvoltarea capacit ăŃilor morale și de
voin Ńă ;
5. Formarea și consolidarea obi șnuin Ńei de practicare
autonom ă a mișcărilor prin joc.
La elevi, aceste obiective opera Ńionale ajung și ac Ńioneaz ă prin
intermediul profesorilor de educa Ńie fizic ă, în condiŃiile oferite de
aceast ă disciplin ă.
Prezen Ńa jocului de fotbal în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă se
realizeaz ă printr-o didactic ă specific ă, proprie lec Ńiilor și jocului
de fotbal.
Astfel, didactica fotbalului în școală beneficiaz ă de mai multe
resurse, dup ă cum urmeaz ă:
1. tradiŃia sportiv ă a școlii pentru motivarea profesorilor și
elevilor;
2. forme de practicare cât mai adecvate claselor și elevilor
respectivi;
3. condiŃii autonome de practicare: c ăpitani de echip ă
(liderii elevilor), autoorganizare, autoarbitrare;
4. existenta regulamentelor de joc și de competi Ńie cu
respectarea integral ă a lor;

48 5. resurse materiale necesare: terenuri cu m ărimi reduse și
instala Ńii corespunz ătoare u șor de manevrat și sigure în
exploatare;
6. mingi suficiente pentru num ărul elevilor participan Ńi la
lec Ńie;
7. didactica modern ă flexibilă, bazat ă pe atragerea și
colaborarea elevilor odat ă cu preg ătirea special ă a
profesorului pentru fiecare lec Ńie și clas ă;
8. fiecare clas ă s ă beneficieze de un sistem sau de o
competiŃie proprie bazat ă pe autoadministrare și
autoconducere.
Jocul de fotbal este cel care realizeaz ă activitatea în colectiv,
rela Ńiile de grup în formele de intercondi Ńionare cele mai
complexe și la nivelul cel mai ridicat de conlucrare, permi Ńând
manifestarea ini Ńiativei și independen Ńei în ac Ńiune.
Manifestarea independent ă în rezolvarea unor situa Ńii de joc este
posibilă numai în cazul în care elevii st ăpânesc un bagaj larg de
deprinderi, au calit ăŃi motrice corespunz ător dezvoltate și au fost
instruiŃi s ă ac Ńioneze în limita unor reguli precise. Ea este
condiŃionat ă și de în Ńelegerea de c ătre elevi a scopului urm ărit,
de preocuparea de a g ăsi în performan Ńă solu Ńii care sa
corespunda realiz ării acestuia.
Pentru a ac Ńiona în acest sens, procesul de instruire trebuie
astfel organizat, încât s ă favorizeze dezvoltarea ini Ńiativei,
spiritului de observa Ńie, a capacit ăŃii de a anticipa și generaliza,
lucruri care nu sunt realizabile f ără a cunoa ște principalele
caracteristici ale jocului de fotbal școlar.

49 Particularit ăŃile pred ării jocurilor
dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu
teme din fotbal în înv ăŃă mântul primar
(clasele I – IV)
Datorit ă valen Ńelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc
necesar și eficient al educa Ńiei fizice școlare, motiv pentru care îl
găsim atât în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă sau activit ăŃile obligatorii
ale elevilor, cât și în celelalte activit ăŃi sportiv-recreative din
majoritatea școlilor din Ńara noastr ă.
În lec Ńiile de educa Ńie fizic ă, jocul de fotbal se subordoneaz ă
cadrului organizatoric oferit de disciplina educa Ńie fizic ă,
disciplin ă inclus ă în trunchiul comun al planului de înv ăŃă mânt și
prezen Ńa ca atare în orarul s ăpt ămânal al școlii cu 1 – 2 lec Ńii
pentru fiecare clas ă.
În fiecare lec Ńie de educa Ńie fizic ă de circa 40-45 minute, spa Ńiul
rezervat jocului de fotbal este de regul ă de 15-20 minute, spa Ńiu
care trebuie folosit cu mult discern ământ de c ătre profesor
pentru a valorifica la maximum valen Ńele formative ale acestui joc
sportiv, în direc Ńiile amintite, respectiv: recrea Ńie, refacere și
formare a personalit ăŃii.
Curricula jocului de fotbal în școal ă se concretizeaz ă în
Programa Educa Ńiei Fizice editat ă de Ministerul Educa Ńiei,
Cercet ării și Tineretului și pe categorii de școli, nivele și clase.
Programa școlar ă, pe lâng ă obiectivele specifice și
opera Ńionale, fixeaz ă cerin Ńele oficiale obligatorii, con Ńinuturile
care trebuie realizate de elevi la orele de educa Ńie fizic ă,
con Ńinuturi și cerin Ńe materializate prin cuno știn Ńe, priceperi și
deprinderi specifice, proprii jocului de fotbal la clasele respective.

50 Curricula fotbalului școlar mai cuprinde și motiva Ńia elevilor ca
parte component ă activ ă a întregului proces, ceea ce presupune
ca elaborarea con Ńinutului și formelor de practicare s ă Ńin ă
seama de op Ńiunile elevilor c ărora li se adreseaz ă direct.
Programa sau Curriculum-ul de educa Ńie fizic ă pentru
înv ăŃă mântul primar reflect ă concep Ńia sistemului românesc de
înv ăŃă mânt privind obiectivele finale specifice, concreti zate în:
înt ărirea st ării de s ănătate a copiilor, dezvoltarea fizic ă armonioas ă
a acestora, dezvoltarea capacit ăŃilor psihomotrice, educarea unor
tr ăsături pozitive de comportament.
Ea cuprinde:
1. obiectivele cadru care deriv ă din obiectivele finale și
constau în:
•• •• între Ńinerea și îmbun ătăŃire st ării de s ănătate a copiilor și
formarea deprinderilor igienico-sanitare;
•• •• influen Ńarea evolu Ńiei corecte și armonioase a
organismului și dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice de
baz ă;
•• •• însu șirea deprinderilor motrice de baz ă, utilitar-aplicative
și sportive elementare;
•• •• formarea obi șnuin Ńei de efectuare independent ă a
exerciŃiilor fizice;
•• •• educarea spiritului de echip ă și a colabor ării, în func Ńie
de un sistem de reguli acceptate.
2. obiectivele de referin Ńă stabilite pentru fiecare obiectiv
cadru în parte și în func Ńie de aceste exemple de activit ăŃi de
înv ăŃare;
3. con Ńinuturile înv ăŃă rii și sistemele de ac Ńionare pentru
acestea;
4. standardele curriculare de performan Ńă specifice
obiectivelor cadru.
Conform concep Ńiei lui Cârstea Gh., 1997, programa școlar ă de
educa Ńie fizic ă are urm ătoarele caracteristici:
1. are caracter obligatoriu, prevederile ei trebuie respectate și
îndeplinite;
2. asigur ă o baz ă unitar ă și multilaterală de preg ătire pentru
to Ńi elevii;

51 3. asigur ă o preg ătire gradat ă și continuarea ascendent ă,
îmbinând caracterul liniar cu cel concentric al ins truirii.
Caracterul liniar este dat de apari Ńia permanent ă, de la o
etap ă la alta, a unor elemente noi. Caracterul concentri c al
instruirii este reprezentat de reluarea elementelor însu șite
anterior în scopul consolid ării și perfec Ńion ării.
4. asigur ă o relativ ă tratare diferen Ńiat ă a elevilor, în func Ńie de
sex, întrucât prevede unele ramuri de sport numai p entru
eleve (gimnastic ă ritmic ă, aerobic ă) sau numai pentru elevi,
(fotbal, rugby etc.) sau unele elemente din gimnast ica aerobic ă
și s ărituri cu sprijin.
Curricula fotbalului școlar, ca parte integral ă a disciplinei
educa Ńie fizic ă, preia obiectivele specifice pe care, în
concordan Ńă cu valen Ńele jocului de fotbal, le diversific ă în
obiective opera Ńionale proprii, obiective care urmeaz ă s ă fie
realizate (rezolvate) apoi în lec Ńiile de educa Ńie fizic ă.
Astfel, valen Ńele formative ale jocului de fotbal devin în
curriculumul acestuia în școală – obiective specifice care, în
continuare, în practic ă se diversific ă în obiective opera Ńionale.
Obiectivul principal al prezen Ńei jocului de fotbal în lec Ńiile
de educa Ńie fizic ă din înv ăŃă mântul primar și gimnazial este
practicarea lui autonom ă în cadrul unei competi Ńii cu mai multe
echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament
simplificat, ceea ce permite accesul tuturor elevil or claselor
respective la valen Ńele formative ale fotbalului. Acestea sunt
active, eficiente, numai atunci când jocul este pra cticat autonom,
integral, repetat, cu o motiva Ńie suficient ă din partea elevilor,
capabilă s ă asigure imediat o „stare general ă de bine” elevilor
practican Ńi.
Jocul de fotbal este un mijloc important, principal al educa Ńiei
fizice școlare care, al ături de atletism, gimnastic ă și alte jocuri
sportive contribuie la realizarea obiectivelor educ a Ńiei fizice la
elevii de toate vârstele, realizând un echilibru în tre efortul
intelectual și cel fizic în orarul s ăpt ămânal al elevilor, fiind astfel
inclus în planurile de înv ăŃă mânt începând cu clasa I-a.
Predarea jocului de fotbal în înv ăŃă mântul primar și gimnazial are
dou ă aspecte:
1. Ca mijloc al educa Ńiei fizice și ca atare total subordonat
scopului, sarcinilor, obiectivelor, structurii și cadrului
organizatoric al lec Ńiilor de educa Ńie fizic ă;

52 2. Formarea la elevi de cuno știn Ńe, priceperi și deprinderi
(abilit ăŃi) necesare practic ării integrale și independente a
jocului de fotbal.
În spa Ńiul din lec Ńia de educa Ńie fizic ă acordat jocului de fotbal ar
trebui s ă se Ńin ă seama și de urm ătoarele:
• îmbinarea activit ăŃilor de conducere și organizare a
profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacit ăŃilor
de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor în ceea ce
prive ște jocul cu efectiv redus pe teren redus;
• folosirea unor game variate de exerci Ńii tehnico-tactice
pentru rezolvarea rela Ńiilor 1×1, 2×2, 3×3 specifice
posturilor din echip ă;
• folosirea unor exerci Ńii și structuri fundamentale care s ă
vizeze adresa, precizia, ambidextria și care s ă se
execute pe fondul cre șterii vitezei de execu Ńie și a
complexit ăŃii;
• în lec Ńiile de iniŃiere, folosirea diverselor concursuri,
întreceri obișnuiesc elevii cu solicit ările competiŃiei, le
formeaz ă dorin Ńa de autodep ăș ire;
• de asemenea trebuie s ă se foloseasc ă complexe de
exerciŃii care ac Ńioneaz ă cumulativ asupra deprinderilor
specifice tehnico-tactice cât și asupra dezvolt ării
calit ăŃilor motrice.
Programa precizeaz ă pentru fiecare an de studiu, con Ńinutul
educa Ńiei fizice ca obiect al planului de înv ăŃă mânt.
Sub influen Ńa reformei curriculare, sufer ă o serie de transform ări ca
urmare a procesului complex de elaborare și de revizuire în
viziunea curricular ă, care presupune proiectarea obiectivelor,
con Ńinuturilor activit ăŃilor de înv ăŃare și a principiilor și metodelor de
evaluare.
Ac Ńiunea de elaborare a noilor programe școlare de educa Ńie fizic ă
și sport a fost demarat ă în 1994/1995. Programele de educa Ńie
fizic ă au un con Ńinut diferen Ńiat în func Ńie de gradul, ciclu de
înv ăŃă mânt, tipul de școală ceea ce asigur ă accesibilitatea și un
mai pronun Ńat caracter formativ al procesului instructiv-educa tiv prin
cre șterea contribu Ńiei educa Ńiei fizice la preg ătirea elevilor pentru
profesiunea urm ătoare.

53 Predarea jocului de fotbal în lec Ńia de
educa Ńie fizic ă la clasele I-a – a IV-a
Curriculum-ul școlar de educa Ńie fizic ă pentru înv ăŃă mântul
primar reflect ă concep Ńia care st ă la baza reformei sistemului
românesc de înv ăŃă mânt, urmărind realizarea finalit ăŃilor
stipulate în Legea Înv ăŃă mântului , referitoare la dezvoltarea
complex ă a personalit ăŃii copiilor.
Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urm ărite cu prec ădere:
1. înt ărirea st ării de s ănătate a copiilor;
2. dezvoltarea fizic ă armonioas ă a acestora;
3. dezvoltarea capacit ăŃilor psiho-motrice;
4. educarea unor tr ăsături pozitive de comportament.
Curriculum-ul de fa Ńă se adreseaz ă, în primul rând, celor care
predau educa Ńia fizic ă la acest nivel de înv ăŃă mânt (înv ăŃă tori,
institutori, profesori de specialitate), directoril or de școli, elevilor,
părin Ńilor, speciali știlor angrena Ńi în elaborarea sistemului
na Ńional de evaluare, precum și autorit ăŃilor locale interesate de
procesul educa Ńional.
Fa Ńă de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziun i de
predare a educa Ńiei fizice în școala primar ă se pot rezuma dup ă
cum urmeaz ă:
Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual
• con Ńinut constituit din elemente
având caracter sportiv;
• con Ńinuturi care dep ăș esc din
punct de vedere cantitativ
posibilit ăŃile de asimilare ale
elevilor;
• orientarea finalit ăŃilor spre
realizarea unor performan Ńe
sportiv; • con Ńinut constituit
preponderent din elemente de
educa Ńie fizic ă;
• con Ńinuturi adecvate din punct
de vedere cantitativ posibilit ăŃilor
de asimilare a elevilor;
• orientarea finalit ăŃilor spre
dezvoltarea armonioas ă a
personalit ăŃii elevilor;

54 • con Ńinuturi ale înv ăŃă rii și
activit ăŃi de înv ăŃare destinate în
mod egal tuturor elevilor;

• curriculum insuficient adecvat
disponibilit ăŃilor fizice și
intereselor elevilor;

• curriculum neadaptat la
condiŃiile materiale existente în
școală și la tradiŃiile locale;

• valorificarea insuficient ă a
modelului didactic concentric;

• absen Ńa obiectivelor formulate
în termeni de atitudini. • con Ńinuturi ale înv ăŃă rii și
activităŃi de înv ăŃare asigurând
cerin Ńa de constituire a unor
trasee individuale de preg ătire a
elevilor;
• curriculum orientat spre
respectarea particularit ăŃilor
fizice și spre interesele elevilor;

• curriculum adaptabil la baza
materială specific ă și la tradiŃiile
locale;

• eșalonarea con Ńinuturilor dup ă
modelul didactic concentric;

• formularea obiectivelor în
termeni de atitudini, posibile de
realizat prin intermediul
specificului tuturor celorlalte
obiective.

55 Jocurile dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă
cu teme din fotbal la clasele I-a – a IV-a
În concordan Ńă cu con Ńinutul modelului educa Ńiei fizice men Ńionat
în paginile anterioare, fotbalul împreun ă cu celelalte mijloace
(atletism, gimnastic ă, baschet, handbal, volei, etc.) trebuie s ă
contribuie la realizarea obiectivelor educa Ńiei fizice de la ciclul
primar, prev ăzute de programa școlar ă.
Pentru aceasta, profesorul de educa Ńie fizic ă în selec Ńionarea
mijloacelor, metodelor și mai ales în organizarea și desf ăș urarea
lec Ńiilor, va Ńine seama de particularit ăŃile morfo-func Ńionale ale
elevilor respectivi, de recomandarea ca activit ăŃile de educa Ńie
fizic ă s ă se desf ăș oare chiar în sezonul rece, cu prec ădere în
aer liber, în vederea folosirii factorilor naturali ca mijloace de
călire, de sporire a rezisten Ńei organismului la intemperii.
Suger ăm ca la acest nivel de vârst ă s ă fie angrena Ńi atât b ăie Ńii
cât și fetele în cadrul jocurilor de mi șcare, pentru stimularea
plăcerii de a se juca cu mingea, chiar și cu piciorul (elemente din
fotbal).
Fetele pot fi organizate separat sau în forma Ńii mixte cu b ăie Ńii
folosindu-se mingi mai u șoare.
La nivelul claselor I-IV, suger ăm ca jocul de fotbal s ă fie
prezent prin:
1. Jocuri dinamice;
2. Jocuri de mi șcare preg ătitoare;
3. Dezvoltarea sim Ńului mingii și a plăcerii de a se juca cu
mingea prin exerci Ńii de manevrare a mingii;
4. Întreceri sau jocuri (jocuri 3 contra 3, 4 contr a 4 la o
poart ă sau dou ă por Ńi (improvizate); întreceri de genul
,,cine men Ńine cel mai mult mingea în aer”, ,,cine
marcheaz ă mai multe goluri din 10 lovituri de pedeaps ă
de la 7 m”, sau ,,cine transmite mai multe mingi pe un
culoar (improvizat)”.).
5. Procedee tehnico-tactice de baz ă ale jocului.

56 Jocurile de mi șcare, sau „dinamice” cum le denume ște St ănescu
M., Ciolc ă C. și Urzeală C. în „Jocul de mi șcare – metod ă și
mijloc de instruire în educa Ńie fizic ă și sport” , Ed. Cartea
Universitar ă, 2004,
„reprezint ă unele dintre cele mai eficiente mijloace de
însu șire a con Ńinuturilor specifice educa Ńiei fizice și
sportului.”.
În acest sens, Siedentop D., Herkowitz J., și Rink J., în
„Elementary Physical Education Methods” , New Jersey, 1984,
consider ă c ă:
„educa Ńia fizic ă include, de altfel, orice ac Ńiune motric ă
ce are ca obiectiv însu șirea de c ătre copii a modului de
a participa la forme competitive și expresive de activit ăŃi
motrice.”.
„Jocul de mi șcare (dinamic) reprezint ă o variant ă a
activit ăŃii ludice în care rolul mi șcărilor este clar
exprimat.
Baza jocului o constituie diferitele ac Ńiuni motrice
efectuate de subiect și îngr ădite, par Ńial de o serie de
reguli. Con Ńinutul se stabile ște în func Ńie de scop și
determin ă forma jocului.”.
St ănescu M., Ciolc ă C. și Urzeală C., 2004.
Dup ă: Epuran V., 1977; Sab ău E., 2003 și St ănescu M., Ciolc ă
C. și Urzeală C., 2004, metodologia folosirii jocului de mi șcare în
activit ăŃi motrice presupune selectarea acestora ca mijloace de
instruire, preg ătire, organizare și desf ăș urare a jocurilor.
Metodica form ării deprinderilor motrice, a dezvolt ării calit ăŃilor
motrice, imagina Ńiei, spiritului de colectiv, etc. la elevii claselo r I-
IV se bazeaz ă pe jocurile de mi șcare și diferite întreceri ( ștafete)
deoarece jocul reu șește s ă scoat ă copilul din ritmul activit ăŃilor
școlare, ajutându-l s ă se destind ă.
Pentru valorificarea superioar ă a valen Ńelor multiple sub raport
instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplin ă a
influen Ńelor benefice asupra elevilor, jocurile dinamice tr ebuie
organizate corespunz ător unor criterii riguroase, pe care le vom
prezenta în cele ce urmeaz ă:
1. Selectarea jocului
Alegerea jocurilor din cadrul unei lec Ńii sau a unui ciclu de lec Ńii
se va face în concordan Ńă cu:

57 • obiectivele urm ărite;
• efectivul și compoziŃia clasei pe sexe;
• locul de desf ăș urare (în aer liber, în sal ă);
• factorii de clim ă (sezonul);
• particularit ăŃile morfo-func Ńionale și psiho-fizice ale elevilor;
• durata jocului și materialele necesare pentru desf ăș urarea
jocului.
2. Preg ătirea spa Ńiului de joc
În scopul preg ătirii spa Ńiului necesar jocului propus se va alege,
amenaja și asigura terenul de joc astfel încât acesta s ă
îndeplineasc ă standardele cerute în leg ătur ă cu igiena suprafe Ńei
și materialelor folosite, dimensiuni, marcaje, etc.
3. Preg ătirea materialelor necesare desf ăș ur ării jocului
În alegerea și preg ătirea materialelor necesare în desf ăș urarea
jocului vom Ńine cont ca acestea s ă fie adecvate și
accesibile elevilor f ără a exista riscul unor posibile accident ări din
cauza acestora, concret vom Ńine cont de:
• forma și dimensiunile materialelor ;
• greutatea și înălŃimea materialelor ;
• atractivitatea și stimulativitatea materialelor ;
• num ărul corespunz ător al materialelor.
4. Formarea echipelor și repartizarea sarcinilor de joc
Formarea echipelor și repartizarea sarcinilor de joc va avea în
vedere urm ătoarele:
• num ărul participan Ńilor s ă fie adaptat suprafe Ńei pe care se
desf ăș oar ă jocul pentru a asigura o bun ă densitate și
intensitate a lec Ńiei;
• sexul participan Ńilor – la aceste clase noi recomand ăm
formarea echipelor mixte, dac ă sarcinile jocului nu sunt
prea complexe;
• alegerea sau numirea c ăpitanilor de echip ă, ca form ă de
motivare a elevilor.
5. Explicarea și demonstrarea jocului
Este foarte important ca explica Ńia jocului să se fac ă scurt și

58 succint, folosind o terminologie (vocabular) adecva t ă vârstei
elevilor. Explica Ńia verbală trebuie sa fie foarte clar ă și s ă
puncteze elementele esen Ńiale și regulamentul de desf ăș urare al
jocului.
Obligatoriu se va efectua un „joc de prob ă” pentru a verifica dac ă
elevii participan Ńi au în Ńeles corect etapele jocului și regulamentul
acestuia precum și pentru a permite o angrenare progresiv ă în
efort. Acest „joc de prob ă” se desf ăș oar ă fără întrecere.
6. Arbitrajul
Arbitrajul jocurilor trebuie s ă asigure în primul rând respectarea
regulilor privind:
• începerea și terminarea jocului;
• desf ăș urarea jocului;
• modul de stabilire al rezultatelor;
• sanc Ńiuni și recompense ;
• durata jocului și dozarea efortului.
7. Indica Ńii metodice
Deoarece jocurile de mi șcare creeaz ă o stare de emula Ńie,
dublat ă de un consum energetic mare, se impun unele reguli de
care profesorul de educa Ńie fizic ă trebuie s ă Ńin ă cont, astfel:
• la vârsta școlar ă mic ă (7-8 ani), jocurile de mi șcare trebuie s ă
con Ńin ă ac Ńiuni și reguli simple.
• complexitatea jocurilor și nivelul de solicitare trebuie s ă
creasc ă treptat, astfel încât în clasa a IV-a s ă se poată
practica jocuri preg ătitoare pentru jocurile sportive, pentru
fotbal (minifotbal) în cazul nostru;
• regulamentul de joc trebuie s ă fie simplu și să creeze
probleme pe care copiii s ă le poat ă rezolva prin efort de
imagina Ńie, creativitate, dar și fizic;
• elevii trebuie s ă reu șeasc ă să înve Ńe jocurile, pentru a le
practica și independent;
• limitele spa Ńiului de joc și diferitele repere vor fi vizibile și se
vor eviden Ńia prin diferite marcaje sau obiecte;
• echipele vor fi egale ca num ăr și, de preferin Ńă , alc ătuite pe
sexe;

59 • în joc vor fi angrena Ńi to Ńi copiii din clasa respectiv ă;
• în calitate de conduc ător al jocului, profesorul de educa Ńie
fizic ă va asigura respectarea regulamentului de joc, a
sportivit ăŃii, stabilirea corect ă a rezultatelor, explicând
totodat ă cauza deciziilor sale;
• profesorul de educa Ńie fizic ă va conduce de a șa manier ă
jocul, încât s ă asigure o atmosfer ă de emula Ńie și de
manifestare a bucuriei pentru reu șitele elevilor;
• profesorul de educa Ńie fizic ă va încuraja și stimula și echipele
care nu câ știg ă, evitând sanc Ńiunile care presupun eliminarea
din joc;
• profesorul de educa Ńie fizic ă va lua, în mod obligatoriu, toate
măsurile pentru prevenirea accidentelor.
Jocurile dinamice, bine organizate și cu un con Ńinut corect, au
influen Ńă educativ ă și formativ ă multilaterală asupra copiilor dac ă
sunt selec Ńionate și dirijate, astfel încât s ă satisfac ă varietatea
intereselor și nevoilor de cre ștere și dezvoltare a acestora.
De asemenea, nu trebuie s ă omitem faptul c ă în unele jocuri se
pot manifesta și aspecte negative în atitudinea și
comportamentul elevilor, ceea ce necesit ă o corectare imediat ă.

60 Jocuri dinamice recomandate în lec Ńia de
educa Ńie fizic ă la clasele I-a și a II-a
Din num ărul mare de jocuri și întreceri cu mingea, recomand ăm
folosirea urm ătoarelor jocuri dinamice și ștafete:

1. Vân ătorii la pând ă
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea vitezei de deplasare,
orient ării spa Ńiale, aten Ńiei și iniŃiere în lovirea mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Elevii împ ărŃiŃi în mod egal pe dou ă echipe
(de exemplu: ro șie și alb ă), se a șeaz ă pe dou ă rânduri, fa Ńă în
fa Ńă , la o distan Ńă de 10 – 15 metri și fiecare elev prime ște câte un
nume al unui animal s ălbatic. Acelea și nume vor fi repartizate și
elevilor de pe rândul opus. La mijlocul distan Ńei dintre ei se
așeaz ă 3-5 mingi pe aceea și linie.
Desf ăș urarea jocului: Profesorul strig ă 2-4 nume de animale și
indic ă o echip ă (de exemplu: lup, urs, leu, tigru din echipa ro șie).
Elevii din echipa anun Ńat ă care poart ă numele animalului strigat,
alearg ă la mingi (1), și le conduc, prin lovirea acestora cu
piciorul, la echipa lor (2).
1
24Lup
Leu Lup Leu

În acest timp coresponden Ńii din echipa advers ă încearc ă s ă îi
prind ă și s ă le ia mingile prin interven Ńie numai cu piciorul. Ei vor

61 pleca spre adversari numai dup ă ce ace știa au lovit pentru prima
dat ă mingea cu piciorul.
Dup ă fiecare execu Ńie este indicat s ă schimb ăm echipele care
conduc mingea. Num ărul de execu Ńii este egal pentru ambele
echipe.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă ajung ă cu cât mai multe mingi la
echipa proprie.
Indica Ńii metodice: Se măre ște distan Ńa dintre echipe în func Ńie
de vârsta și nivelul de preg ătire al elevilor.

2. Ra Ńele și vân ătorii
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea vitezei de deplasare,
orient ării spa Ńiale, aten Ńiei și iniŃiere în lovirea mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Elevii împ ărŃiŃi în mod egal pe dou ă echipe
(de exemplu: ro șie și alb ă), se a șeaz ă pe dou ă rânduri, fa Ńă în
fa Ńă , la o distan Ńă de 12 – 20 metri și se vor numi „vân ători” .
Elevii din una din aceste echipe vor avea la picior câte o minge.
La mijlocul distan Ńei dintre cele dou ă echipe se traseaz ă o
suprafa Ńă de 4 metri în care vor sta 3-6 elevi numi Ńi „ra Ńe” .
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, „vân ătorii”
încearc ă prin lovirea mingii cu piciorul s ă ating ă una din „ra Ńe” (1).
Dac ă „ra Ńa” nu a fost lovit ă și mingea ajunge f ără s ă p ărăseasc ă
spa Ńiul de joc, la un alt „vân ător” acesta opre ște mingea cu
piciorul și încearc ă, la rândul s ău, s ă loveasc ă o „ra Ńă ” (2).
1
2Ra Ńe

62 Dac ă mingea transmis ă de „vân ător” nu love ște nici o „ra Ńă ” și nu
poate fi oprit ă de alt „vân ător” ie șind din spa Ńiul de joc, mingea
este socotit ă afar ă din joc și nu se mai poate folosi în acel joc.
Dac ă o „ra Ńă ” este lovit ă, va transmite mingea u șor spre un
„vân ător” și va p ărăsi spa Ńiul de joc.
Câ știg ă „vân ătorii” dac ă reu șesc s ă elimine toate „ra Ńele” și s ă
mai aib ă mingi în joc sau câ știg ă „ra Ńele” dac ă în momentul în
care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „ra Ńe” nelovite.
Indica Ńii metodice: Se măre ște distan Ńa dintre echipe și se
mic șoreaz ă suprafa Ńa în care se deplaseaz ă „ra Ńele” în func Ńie de
vârsta și nivelul de preg ătire al elevilor.

3. Mingea frige
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea coordon ării segmentare,
vederii periferice, aten Ńiei și iniŃiere în lovirea mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Se formeaz ă cercuri de 6-8 elevi orienta Ńi
cu fa Ńa spre exteriorul cercului. Unul din elevi are o mi nge.
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, elevul care are
mingea o transmite cu piciorul c ătre unul din elevii de lâng ă el
(1). La un alt semn al profesorului, elevul care es te prins cu
mingea dac ă nu o transmite imediat spre alt elev este penaliza t
cu un punct.
Dac ă acesta transmite mingea imediat și elevul urm ător nu este
atent și o prime ște, acesta este la rândul s ău penalizat cu un
punct.
1
1

63 Jocul se reia în sens opus și continu ă în acela și fel.
Câ știg ă elevii care au cele mai pu Ńine puncte de penalizare dup ă
un timp dinainte stabilit.
Indica Ńii metodice: Se m ăre ște num ărul de elevi și astfel se
mic șoreaz ă distan Ńa dintre ei, în func Ńie de vârsta și nivelul de
preg ătire al elevilor.

4. La mijloc
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea coordon ării segmentare,
aten Ńiei, orient ării spa Ńiale și iniŃiere în lovirea mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Se formeaz ă cercuri de 6-8 elevi orienta Ńi
cu fa Ńa spre interiorul cercului.
Unul din ace ști elevi are o minge.
În interiorul cercului se plaseaz ă doi elevi.
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, elevul care are
mingea o transmite cu piciorul c ătre din elev în elev sau peste
centrul cercului, astfel încât cei doi elevi din ce rc s ă nu poat ă
intercepta mingea.
Dac ă mingea este atins ă de c ătre unul din cei doi elevi din
interiorul cercului, elevul care a lovit ultimul mi ngea interceptat ă
intr ă în locul celui care a intrat în posesia mingii (sa u doar a
atins-o).
1

Indica Ńii metodice: În func Ńie de nivelul motric al elevilor,
profesorul va interveni asupra m ărimii cercului.

64
5. Atacul cet ăŃii
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea coordon ării segmentare,
educarea capacit ăŃii de apreciere a distan Ńei și dezvoltarea lovirii
mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Elevii sunt împ ărŃiŃi în dou ă echipe, egale
ca num ăr, a șeza Ńi fa Ńă în fa Ńă la o distan Ńă de 8-10 metri, fiecare
având la picior câte o minge.
În fa Ńa fiec ărei echipe se traseaz ă câte o linie.
La mijlocul distan Ńei dintre cele dou ă linii, se traseaz ă o linie
median ă pe care, central, se a șeaz ă o minge mai mare
(gymball), un pion sau orice fel de alt obiect cu d imensiuni
relativ mari și u șor de deplasat în cazul în care este lovit cu
mingile folosite de c ătre elevi, obiect care va fi desemnat drept
„cetate” .
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, fiecare elev
transmite mingea cu piciorul c ătre „cetate”, c ăutând s ă o
deplaseze în terenul advers.
Dup ă transmiterea mingii, elevii recupereaz ă mingile venite de la
adversari.
1

Echipa care reu șește s ă deplaseze prima „cetatea” în terenul
advers câ știg ă.
Indica Ńii metodice: În func Ńie de nivelul elevilor, profesorul va
modifica distan Ńa fa Ńă de „cetate” , astfel încât ace știa s ă nu î și
piard ă interesul pentru joc.

65
6. Solda Ńii de juc ărie și fabrican Ńii
Vârsta elevilor: 8-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea coordon ării segmentare,
educarea capacit ăŃii de apreciere a distan Ńei și dezvoltarea lovirii
mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Colectivul de elevi este organizat pe dou ă
linii, fa Ńă în fa Ńă la o distan Ńă de 4-6 metri.
Unii sunt „solda Ńii de juc ărie” , ceilalŃi „fabrican Ńii” .
Fiecare fabricant are la dispozi Ńie câte 8 mingi.
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, fiecare
„fabricant” transmite mingea cu piciorul pe jos c ătre „soldatul de
juc ărie” din fa Ńa sa c ăutând s ă-l loveasc ă cu aceasta în picioare.
Dac ă îl nimere ște, atunci „soldatul de juc ărie” va executa un pas
înainte, dac ă nu, r ămâne pe loc.
11*
22* 3*
3

Câ știg ă perechea al c ărui „soldat de juc ărie” ajunge primul la
„fabricantul” s ău.
Indica Ńii metodice: Pentru eleve sau elevii care nu reu șesc s ă
loveasc ă „soldatul de juc ărie” se poate folosi varianta de plasare
a doi „solda Ńi de juc ărie”, unul lâng ă altul, pentru a m ări Ńinta.
Variante ale jocului: se poate opta pentru înlocuirea „solda Ńilor
de juc ărie”, cu diferite „animale” , ale c ăror sunete trebuie
reproduse de elevi, dac ă sunt atin și.

66
7. Ștafet ă cu conducerea mingii
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: educarea capacit ăŃii de conducere a
mingii, educarea capacit ăŃii de deplasare rapid ă cu și f ără minge
și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul.
Organizarea ștafetei: Dou ă echipe de câte 4-6 elevi, a șezate în
coloan ă, la 8 metri distan Ńă de linia de poart ă, perpendicular pe
bara por Ńii. Primul elev din fiecare echip ă are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev
din fiecare echip ă conduce mingea cu piciorul pân ă la un semn
(pion, trasaj) aflat la 4 metri de bara por Ńii (1), la acest semn
elevul opre ște mingea cu talpa (2), continu ă alergarea c ătre
bara por Ńii (3) pe care o atinge (4), se întoarce în alergar e la
mingea pe care a oprit-o (5), o conduce cu piciorul la linia de
start (6) unde o opre ște cu talpa (7) dup ă care trece la coada
coloanei (8).
1234 5 678
62543 1
7
8

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel mai
scurt acest traseu.
Indica Ńii metodice: Pentru elevii care st ăpânesc deja pasarea
mingii, dup ă întoarcerea de la bar ă se poate executa o
transmitere a mingii în loc de a doua conducere.

67
8. Ștafet ă cu conducerea mingii printre jaloane
Vârsta elevilor: 8-10 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea capacit ăŃii de conducere a
mingii, educarea capacit ăŃii de deplasare rapid ă cu și f ără minge.
Organizarea ștafetei: Dou ă – patru echipe de câte 4-6 elevi,
așezate în coloan ă. Primul elev din fiecare echip ă are o minge la
picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din
fiecare echip ă conduce mingea cu piciorul, în linie dreapt ă, pân ă
la un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocole ște de
dou ă ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarc e cu
mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane
așezate la 1 metru distan Ńă unul de altul, la linia de start (3) unde
o opre ște cu talpa (4) dup ă care trece la coada coloanei (5).
1243
5
1243
5

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel
mai scurt acest traseu.
Indica Ńii metodice: Pentru elevii care st ăpânesc deja pasarea
mingii, se poate executa conducerea mingii printre jaloane,
ocolirea pionului și transmiterea mingii în loc de a doua
conducere.

68
9. Ștafet ă cu conducerea mingii și dribling de pe loc
și din mi șcare
Vârsta elevilor: 8-11 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea capacit ăŃii de conducere a mingii,
dezvoltarea driblingului de pe loc, ini Ńiere în driblingul din mi șcare și
dezvoltarea capacit ăŃii de deplasare rapid ă cu și f ără minge.
Organizarea ștafetei: Dou ă – patru echipe de câte 4-6 elevi,
așezate în coloan ă. În fa Ńa liniei de start, la 1 metru distan Ńă un
adversar imaginar (un pion) și la patru metri de acesta un alt
adversar imaginar (un pion). Primul elev din fiecar e echip ă are o
minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din
fiecare echip ă execut ă un dribling de pe loc (1) în scopul
dep ăș irii adversarului (pionul), conduce mingea în linie dreapt ă
(2) pân ă la al doilea pion, dribleaz ă din mișcare acest „adversar” (3)
și se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu picio rul la linia de
start (4) unde o transmite coechipierului (5) dup ă care trece la
coada coloanei (6).
1 2
43
56
1 2
43
56

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel
mai scurt acest traseu.
Indica Ńii metodice: Pentru elevii care st ăpânesc deja driblingul
se pot folosi adversari semiactivi în loc de pioni.

69
10. Ștafet ă combinat ă pentru clasa a II-a
Vârsta elevilor: 7-9 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea capacit ăŃii de conducere a
mingii, dezvoltarea capacit ăŃii de pasare a mingii, dezvoltarea
driblingului multiplu și dezvoltarea capacit ăŃii de deplasare rapid ă
cu și f ără minge.
Organizarea ștafetei: Dou ă – patru echipe de câte 4 elevi,
așezate în coloan ă. În fa Ńa liniei de start, la 1 metru distan Ńă doi
adversari semiactivi (elevi) la doi metri distan Ńă unul fa Ńă de
celălalt, la 4 metri de al doilea, un alt adversar semi activ (un elev)
iar la 4 metri de acesta un alt elev. Primul elev d in fiecare echip ă
are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din
fiecare echip ă execut ă driblinguri (1,2) în scopul dep ăș irii primilor
doi adversari semiactivi (nu au dreptul s ă intervin ă la minge),
dup ă ce trece de ace știa, conduce mingea în linie dreapt ă pân ă
la urm ătorul adversar semiactiv (3), îl dribleaz ă din mișcare (4),
execut ă o pas ă dublă (5) cu elevul aflat la 4 metri, se întoarce cu
mingea și dribleaz ă adversarul semiactiv (6), conduce mingea cu
piciorul pân ă întâlne ște din nou pe cei doi adversari semiactivi
(7), îi dribleaz ă pe ace știa (8, 9), transmite mingea coechipierului
(10) dup ă care trece la coada coloanei (11).
1
3 54
911 2
6 7
810
1
3 54
911 2
6 7
810

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul. Câ știg ă echipa care
reu șește s ă execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu.

70 Dup ă terminarea ștafetei elevii schimb ă rolurile: executan Ńii trec
în locul adversarilor semiactivi și al pasatorului.
Indica Ńii metodice: Pe post de pasator se vor folosi elevii care
au reușit s ă-și însu șeasc ă acest procedeu tehnic.
Întreceri sau jocuri pentru clasele I-II
Indiscutabil, fotbalul este un mijloc de atragere și practicare
organizat ă a unei activit ăŃi fizice, îns ă nu to Ńi elevii pot face parte
din cele dou ă echipe ce joac ă la sfâr șitul lec Ńiei.
De aceea recomand ăm organizarea separat ă a unor întreceri
sau jocuri dup ă cum urmeaz ă:
• Jocuri 3 contra 3 sau 4 contra 4, la o poart ă sau dou ă
por Ńi (improvizate);
• „Cine conduce cel mai mult mingea”;
• „Cine dribleaz ă cei mai mulŃi adversari”;
• „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar
(improvizat)”;
• „Cine d ărâm ă mai mulŃi pioni”, etc.
Jocul de minifotbal pentru clasele I-II
În lec Ńia de educa Ńie fizic ă, la aceste categorii de vârst ă, dac ă nu
vom introduce și jocul bilateral ca mijloc complex de ac Ńionare,
risc ăm ca elevii s ă se plictiseasc ă, s ă devin ă apatici și s ă nu mai
răspund ă cerin Ńelor specifice educa Ńiei fizice în scopul realiz ării
obiectivelor acesteia.
Astfel, noi recomand ăm introducerea în fiecare lec Ńie a cel pu Ńin
10 minute de joc bilateral de minifotbal, liber con sim Ńit cu reguli
simplificate, pe teren redus pentru educarea spirit ului de echip ă
și de întrecere, în func Ńie de un sistem de reguli acceptate.
Pentru o mai bun ă în Ńelegere a ceea ce înseamn ă jocul bilateral
de minifotbal, pe teren redus și cu reguli simplificate, v ă
propunem un model propriu de regulament, adaptat pe ntru elevii
claselor I-II:
a) dimensiunile terenului:
• Lungime: 20-30 metri;

71 • LăŃime: 10-20 metri;
• Suprafa Ńa de poart ă – 6 metri;
• Lovitura de pedeaps ă: 5 metri;
• Poarta: lăŃime: 3 metri, în ălŃime: 2 metri;
b) tipul de desf ăș urare a jocului: dou ă reprize a 5 minute
fiecare, cu o pauz ă de 2 minute între reprize;
c) dac ă egalitatea persist ă, la terminarea jocului, se va
acorda o prelungire de înc ă o repriz ă a 5 minute;
d) dac ă egalitatea persist ă și dup ă consumarea prelungirii
partidei, se va trece la executarea loviturilor de
departajare, câte o execu Ńie pentru fiecare juc ător din
terenul de joc;
e) dac ă egalitatea persist ă, se vor executa alternativ lovituri
de pedeaps ă, pân ă când o echip ă se va departaja;
f) echip ă e format ă din 8 juc ători de câmp și un portar. Pe
toat ă durata jocului o echip ă va efectua câte schimb ări
dore ște;
g) nu se aplic ă regula „afar ă din joc”;
h) suprafa Ńa de teren marcat ă la 6 metri, va fi socotit ă
“suprafa Ńă de pedeaps ă”, astfel încât infrac Ńiunile comise
în aceast ă suprafa Ńă , vor fi penalizate cu lovitur ă de
pedeaps ă de la 5 metri;
i) în suprafa Ńa de teren marcat ă la 6 metri, portarul are voie
să joace mingea cu mâna și este considerat ă spa Ńiul de
protec Ńie al portarului. De la 6 metri se va repune mingea
în joc când a ie șit afar ă data de un juc ător advers;
j) repunerea mingii de la marginea terenului, se va face cu
piciorul;
k) la executarea loviturilor de pedeaps ă, de la 5 metri, în
afara executantului și a portarului advers, to Ńi juc ătorii sunt
obliga Ńi s ă stea în afara suprafe Ńei de teren marcat ă la 6
metri.

72 Jocuri dinamice recomandate în lec Ńia de
educa Ńie fizic ă la clasele III-a și a IV-a
1. Lupta pentru minge în cercuri
Vârsta elevilor: 8-11 ani;
Obiective instructive: educarea capacit ăŃii de apreciere a
distan Ńei, educarea capacit ăŃii de reac Ńie rapid ă, dezvoltarea
coordon ării segmentare, dezvoltarea aten Ńiei și dezvoltarea lovirii
mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Pe teren se traseaz ă un num ăr de cercuri
egal cu jum ătate din num ărul elevilor participan Ńi la acest joc.
Cercurile vor fi trasate la o distan Ńă minim ă de 3 metri unul de
celălalt, în ordine aleatorie. În fiecare cerc se a șeaz ă câte un
elev, unul din ace știa având și o minge. Ceilal Ńi elevi r ămân în
afara cercurilor în suprafa Ńa de joc delimitat ă de c ătre profesor.
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, elevii afla Ńi în
cercuri paseaz ă mingea de la unul la altul, iar cei r ăma și în afara
cercurilor alearg ă printre ele, încercând s ă prind ă mingea. Nu
este permis ă dep ăș irea cercului în timpul pas ării mingii.
21
3 4

Când mingea a fost prins ă de un elev din afara cercurilor se strig ă
„schimb de locuri” și cei din cercuri trebuie s ă-și schimbe locul, iar
ceilalŃi s ă ocupe locurile care se elibereaz ă. Nu este permis ă
sta Ńionarea în acela și cerc pentru dou ă schimburi consecutive.

73 Când toate cercurile s-au ocupat, jocul se reia.
Indica Ńii metodice: Pentru elevii care st ăpânesc deja pasarea
mingii se poate introduce înc ă o minge.

2. Mingea prin tunel
Vârsta elevilor: 8-11 ani;
Obiective instructive: educarea capacit ăŃii de apreciere a
distan Ńei, educarea capacit ăŃii de reac Ńie rapid ă, dezvoltarea
coordon ării segmentare și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul.
Organizarea jocului: Dou ă echipe de câte 4 elevi. Echipele sunt
așezate în coloan ă. Elevii din prima echip ă sunt a șeza Ńi la câte
un pas distan Ńă unul de cel ălalt în poziŃia stând dep ărtat, cu
spatele la cealalt ă echip ă. Primul elev din echipa advers ă are
mingea la picior.
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, elevul cu
mingea o transmite prin „tunelul” format de elevii din prima
echip ă (1), alerg ă urm ărind mingea pe lâng ă acest „tunel” (2),
opresc mingea ie șit ă din tunel cu talpa (3) și o retransmite prin
tunel (4), c ătre coechipierul aflat la cap ătul tunelului dup ă care
alearg ă pe partea opus ă la coada echipei sale (5). Coechipierul
primului elev, opre ște mingea cu talpa și reia jocul.
12
3
4
5
12
3
4
5

Când mingea a ajuns la din nou la primul executant jocul se
încheie sau se poate relua înc ă de câteva ori dup ă care se
schimb ă elevii din „tunel” cu cei care au executat.
Indica Ńii metodice: Pentru elevii care st ăpânesc deja pasarea
mingii se poate m ări „tunelul”.

74
3. Love ște Ńinta
Vârsta elevilor: 9-11 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea orient ării spa Ńiale,
dezvoltarea for Ńei de lovire a mingii cu piciorul, dezvoltarea lovi rii
mingii cu piciorul pe o direc Ńie stabilit ă.
Organizarea jocului: Elevii împ ărŃiŃi în mod egal pe dou ă echipe
(de exemplu: ro șie și alb ă), a șeza Ńi pe dou ă coloane, în fa Ńa unei
por Ńi, la 10 metri fa Ńă de aceasta. La 7 metri de linia por Ńii se
traseaz ă o line pe care sunt a șezate pentru fiecare echip ă un
num ăr de mingi egal cu al membrilor din respectiva echi p ă. Pe
bara transversal ă, la orice distan Ńă fa Ńă de mijlocul barei, se
atârn ă un tricou care va reprezenta „Ńinta” .
Desf ăș urarea jocului: La semnalul profesorului, primul elev
alearg ă spre minge (1), love ște mingea (2) încercând s ă loveasc ă
„Ńinta” , alearg ă dup ă minge (3), o recupereaz ă și prin conducerea
mingii cu piciorul (4), elevul se va deplasa cu min gea în spatele
ultimului coechipier (5), înaintând pentru a doua e xecu Ńie.
1
24
357 m 10 m
12
435

Fiecare grup ă beneficiaz ă de dou ă lovituri pentru fiecare
component al ei. Se vor executa obligatoriu o lovit ur ă cu piciorul
stâng și o lovitur ă cu piciorul drept.
Câ știg ă echipa care va lovi prima tricoul, sau care reu șește s ă
loveasc ă cu cât mai multe mingi tricoul „Ńint ă”.
Indica Ńii metodice: Se m ăre ște distan Ńa fa Ńă de „ Ńint ă” în func Ńie
de vârsta și nivelul de preg ătire al elevilor.

75
4. Paseaz ă dup ă ocolire
Vârsta elevilor: 9-11 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea orient ării spa Ńiale,
dezvoltarea for Ńei de lovire a mingii cu piciorul, dezvoltarea
vitezei de execu Ńie și de deplasare, dezvoltarea prelu ării.
Organizarea jocului: Câte 4 elevi formeaz ă o grup ă. Fiecare
grup ă are dou ă perechi.
O pereche (2 elevi) stau a șeza Ńi la 8 metri distan Ńă unul fa Ńă de
celălalt.
Desf ăș urarea jocului:
La semnalul profesorului, ceilal Ńi doi elevi schimb ă mingile (2) în
așa fel încât dup ă fiecare pas ă s ă alerge ocolind (3) coechipierul
așezat în spatele lor. Înaintea fiec ărei pase se execut ă
obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1).
Cele dou ă perechi se schimb ă constant la execu Ńie.
123
8 m 1212
38 m
12

Câ știg ă perechea care execut ă prima un num ăr prestabilit de
pase sau care execut ă cele mai multe schimburi de mingi în timp
de 3 minute.
Indica Ńii metodice: Se va folosi acest joc atunci când vom
observa o stare de oboseal ă fizic ă a colectivului de elevi,
perechea care st ă având posibilitatea s ă se odihneasc ă pu Ńin.

76
5. Paseaz ă dup ă ocolire în opt
Vârsta elevilor: 9-11 ani;
Obiective instructive: dezvoltarea orient ării spa Ńiale,
dezvoltarea for Ńei de lovire a mingii cu piciorul, dezvoltarea
vitezei de execu Ńie și de deplasare, dezvoltarea prelu ării.
Organizarea jocului: Câte 6 elevi formeaz ă o grup ă. Fiecare
grup ă are trei perechi. Dou ă perechi (4 elevi) stau a șeza Ńi câte
doi fa Ńă în fa Ńă la 1 metru distan Ńă unul fa Ńă de celălalt. Aceste
dou ă perechi de câte doi stau a șeza Ńi la o distan Ńă de 8 metri una
fa Ńă de cealalt ă.
Desf ăș urarea jocului:
La semnalul profesorului, perechea format ă din doi elevi schimb ă
mingile (2) în a șa fel încât dup ă fiecare pas ă s ă alerge cu
spatele, ocolind în opt pe cei doi din echipa a șezat ă în spatele
său la 1 metru (3). Înaintea fiec ărei pase se execut ă obligatoriu
preluarea mingii cu piciorul (1).
238 m
1 1 21 m 1 m
231 1 2

Câ știg ă cei ce termin ă primii num ărul de schimburi de mingi
prestabilit. Urmeaz ă apoi schimbul de roluri și schimbul de perechi.
Indica Ńii metodice: Se alearg ă cu spatele pentru a înv ăŃa elevii
să fie permanent cu fa Ńa la minge (la joc).

77
6. Hu știuluc
Vârsta elevilor: 9-11 ani;
Obiective instructive: consolidarea pasei, consolidarea
prelu ării, dezvoltarea for Ńei de lovire a mingii cu piciorul,
dezvoltarea vitezei de execu Ńie și de deplasare.
Organizarea jocului: Elevii dispu și în dou ă echipe egale
așezate fa Ńă în fa Ńă la o distan Ńă de 12 metri una fa Ńă de cealalt ă,
pe dou ă linii trasate paralel. Fiecare echip ă este constituit ă din
câte dou ă grupe, a șezate paralel la o distan Ńă de 5 metri una fa Ńă
de cealalt ă. Fiecare grup ă are câte 4 elevi.
La mijlocul distan Ńei dintre cele dou ă linii se a șeaz ă o minge.
Desfăș urarea jocului:
La semnalul profesorului, primii doi elevi din echi p ă (câte unul
din fiecare grup ă) alearg ă la centru pentru angajarea mingii (1).
Elevul care reu șește s ă intre în posesia mingii, o paseaz ă cu
coechipierul s ău (2) încercând s ă treac ă prin pase succesive
dincolo de linia adversarilor (3).
1
212 m 4m2*
2**
3

Adversarii caut ă s ă intercepteze mingea și s ă atace la rândul lor.
Câ știg ă echipa care va avea cele mai pu Ńine mingi în terenul propriu
dup ă ce to Ńi elevii au executat o dat ă sau de dou ă ori, acest traseu.
Indica Ńii metodice: La început se pot folosi adversari semiactivi
(care încearc ă s ă închid ă spa Ńiile libere de pasare prin deplasare
în vitez ă, dar nu au voie s ă intercepteze mingea).

78
7. Ștafet ă cu schimb de locuri
Vârsta elevilor: 9-11 ani;
Obiective instructive: consolidarea driblingului din alergare,
consolidarea pasei, consolidarea prelu ării, dezvoltarea for Ńei de lovire
a mingii cu piciorul, dezvoltarea vitezei de execu Ńie și de deplasare.
Organizarea ștafetei: Elevii dispu și în grupe de câte 4, a șeza Ńi
în coloan ă câte unul, la doi pa și distan Ńă unul de celălalt, fa Ńă în
fa Ńă (dou ă grupe constituind o echip ă). Aceste dou ă grupe de
câte cinci elevi stau a șeza Ńi la o distan Ńă de 8 metri una fa Ńă de
cealalt ă. Primul elev din una din grupele ce formeaz ă o echip ă
are mingea la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, elevul cu
mingea se întoarce și porne ște în dribling printre colegii din
grup ă (1), iar când ajunge la sfâr șitul grupei, paseaz ă mingea
primului elev din grupa din fa Ńa sa (2) și apoi se a șeaz ă la coada
grupei sale (3). Elevul care prime ște mingea pasat ă, execut ă
preluarea mingii (4), apoi se întoarce, porne ște în dribling printre
colegii din grup ă (5), ajunge la sfâr șitul grupei și paseaz ă mingea
primului elev din grupa din fa Ńa sa (6), se a șeaz ă la coada
grupei, ș.a.m.d..
3
12
45
3
12
45

Câ știg ă echipa care termin ă prima num ărul de schimburi de
mingi prestabilit.
Indica Ńii metodice: Pentru a prelua mingea elevul din fa Ńa
grupei se va deplasa un pas în lateral în momentul în care
colegul lui execut ă pasa.

79
8. Ștafet ă cu conducerea mingii printre jaloane și
dribling multiplu din deplasare
Vârsta elevilor: 9-11 ani;
Obiective instructive: consolidarea conducerii mingii cu piciorul
printre jaloane, consolidarea driblingului multiplu din deplasare,
și dezvoltarea capacit ăŃii de deplasare rapid ă cu minge.
Organizarea ștafetei: Dou ă echipe de câte 3 elevi, a șezate în
coloan ă. Primul elev din fiecare echip ă are o minge la picior. Alte dou ă
echipe de câte 3 elevi a șeza Ńi pe traseu, având rol de adversari pasivi.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din
fiecare echip ă conduce mingea cu piciorul printre patru jaloane
așezate la 1 metru distan Ńă unul fa Ńă de celălalt (1), pân ă la un pion
aflat la 6 metri de linia de start pe care elevul î l ocole ște cu mingea
la picior (2), se întoarce cu mingea și din deplasare îi va dribla pe
cei trei adversari semiactivi (3) dup ă care opre ște mingea pentru
primul coechipier (4) și trece la coada coloanei (5).
1
2
33
345
1
2
33
345

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul. Dup ă ce execut ă o echip ă,
elevii „adversari pasivi” se schimb ă cu cei care execut ă.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel mai
scurt acest traseu.
Indica Ńii metodice: Pentru elevii care st ăpânesc deja driblingul
din deplasare, ștafeta se poate executa adversari activi în loc de
adversari semiactivi.

80
9. Ștafet ă combinat ă pentru clasa a III-a
Vârsta elevilor: 9-10 ani;
Obiective instructive: consolidarea capacit ăŃii de conducere a
mingii cu piciorul în linie dreapt ă și printre jaloane, consolidarea
capacit ăŃii de preluare și pasare a mingii cu piciorul din deplasare
și dezvoltarea capacit ăŃii de deplasare rapid ă cu minge.
Organizarea ștafetei: Dou ă sau mai multe echipe de câte 3
elevi, a șezate în coloan ă. Primul elev din fiecare echip ă are o
minge la picior. Alte dou ă echipe, sau mai multe, de câte 3 elevi
așeza Ńi lateral, de o parte și alta a traseului, având rol de
pasatori. Primul elev din fiecare echip ă are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din
fiecare echip ă execut ă conducerea mingii cu piciorul printre trei
jaloane a șezate la un metru distan Ńă unul fa Ńă de altul (1) apoi
execut ă o pas ă cu primul pasator (2), continu ă deplasarea (3),
reprime ște mingea (4), paseaz ă din alergare cu al doilea pasator
(5), continu ă deplasarea (6), reprime ște mingea (7), paseaz ă din
alergare cu ultimul pasator (8), continu ă deplasarea (9), preia
mingea pasat ă de acesta (10), o conduce în linie dreapt ă 4 metri
pân ă la un jalon (11), pe care îl ocole ște cu mingea și execut ă
acela și traseu pân ă în apropierea coechipierului, c ăruia îi opre ște
mingea (12) și trece la coada coloanei (13).
1
2312
45
11
10 813
67
9
1
2312
45
11
10 813
67
9

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul. Dup ă terminarea ștafetei
elevii schimb ă rolurile: executan Ńii trec în locul pasatorilor.

81 Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel mai
scurt acest traseu.
Indica Ńii metodice: Este indicat s ă folosiŃi drept pasatori, elevii
care a reu șit s ă-și însu șeasc ă pasarea mingii.

10. Ștafet ă combinat ă pentru clasa a IV-a
Vârsta elevilor: 10-11 ani;
Obiective instructive: consolidarea capacit ăŃii de preluare și
pasare a mingii cu piciorul din deplasare, consolid area capacit ăŃii
de conducere a mingii cu piciorul printre jaloane, consolidarea
capacit ăŃii de a dribla multiplu din deplasare și dezvoltarea
capacit ăŃii de deplasare rapid ă cu minge.
Organizarea ștafetei: Dou ă sau mai multe echipe de câte 3
elevi, a șezate în coloan ă. Primul elev din fiecare echip ă are o
minge la picior. Alte dou ă echipe, sau mai multe, de câte 3 elevi
așeza Ńi pe traseu, având rol de adversari pasivi. Primul elev din
fiecare echip ă are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din
fiecare echip ă execut ă conducerea mingii cu piciorul printre trei
jaloane a șezate la un metru distan Ńă unul fa Ńă de altul (1) apoi,
prin dribling din deplasare dep ăș ește trei adversari semiactivi (nu
au dreptul s ă intervin ă la minge) (2), execut ă o pas ă dublă la zid
(3), preia mingea revenit ă din zid (4), se întoarce cu mingea (5) și
execut ă acela și traseu pân ă în apropierea coechipierului, c ăruia
îi opre ște mingea (6) și trece la coada coloanei (7).
12364 5
1234 57
67

82 Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul. Dup ă terminarea ștafetei
elevii schimb ă rolurile: executan Ńii trec în locul adversarilor
semiactivi.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel
mai scurt acest traseu.
Indica Ńii metodice: În loc de zid se poate folosi câte un elev
care a reu șit s ă-și însu șeasc ă pasarea mingii.
Întreceri sau jocuri pentru clasele III-IV
Având în vedere faptul c ă în clasele anterioare elevii și-au însu șit
minimum de cuno știn Ńe practice pentru a se putea integra într-un
joc de minifotbal pe teren redus și cu regulament simplificat,
recomand ăm introducerea întregului colectiv al clasei în cel e
dou ă echipe ce joac ă minifotbal la sfâr șitul lec Ńiei.
În acela și timp, recomand ăm ca în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu
con Ńinut din jocul de fotbal s ă nu lipseasc ă organizarea separat ă
a unor întreceri sau jocuri dup ă cum urmeaz ă:
• Jocuri 3 contra 3, 4 contra 4, 5 contra 5, la o poa rt ă sau
dou ă por Ńi (improvizate);
• „Cine conduce cel mai mult mingea printre adversari ”;
• „Cine dribleaz ă cei mai mulŃi adversari”;
• „Cine d ărâm ă mai mulŃi pioni”, etc.
Pentru consolidarea sim Ńului mingii se vor folosi exerci Ńiile de
manevrare a mingii care s-au folosit și în clasele a I-a și a II-a,
dar este recomandat s ă introducem și alte mijloace de ac Ńionare
care au drept scop consolidarea sim Ńului mingii de fotbal.
Aten Ńie: mingea care se va folosi pentru consolidarea sim Ńului
mingii trebuie s ă fie obligatoriu mingea de fotbal num ărul 3.
Recomand ăm pentru dezvoltarea sim Ńului mingii, combina Ńii de
rostogoliri ale mingii din deplasare, la liber ă alegere.

83 Particularit ăŃile pred ării jocurilor
dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu
teme din fotbal în înv ăŃă mântul
gimnazial (clasele V – VIII)
Dup ă cum am afirmat și în paginile precedente, datorit ă valen Ńelor
sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al
educa Ńiei fizice școlare, motiv pentru care îl g ăsim prezent și în
curriculumul aprobat de Ministerul Educa Ńiei, Cercet ării și Tineretului
pentru clasele V-VIII.
Conform Planului-cadru de înv ăŃă mânt pentru clasele I – a VIII-a,
mai exact, conform Anexei 1 la Ordinul M.E.C. nr. 3 638 / 11.04.2001,
disciplina Educa Ńie fizic ă și Sport, are repartizate în orarul
săpt ămânal al școlii cu 2–3 lec Ńii pentru clasele V – VII și 1-2 lec Ńii
pentru clasa a VIII-a.
În fiecare lec Ńie de educa Ńie fizic ă de circa 40-45 minute, spa Ńiul
rezervat jocului de fotbal este de regul ă de 15-20 minute, spa Ńiu care
trebuie folosit cu mult discern ământ de c ătre profesor pentru a
valorifica la maximum valen Ńele formative ale acestui joc sportiv, în
direc Ńiile amintite, respectiv: recrea Ńie, refacere și formare a
personalit ăŃii.
Programa școlar ă sau Curriculum-ul de educa Ńie fizic ă pentru
înv ăŃă mântul gimnazial, pe lâng ă obiectivele specifice și
opera Ńionale, fixeaz ă cerin Ńele oficiale obligatorii, con Ńinuturile care
trebuie realizate de elevi la orele de educa Ńie fizic ă, con Ńinuturi și
cerin Ńe materializate prin cuno știn Ńe, priceperi și deprinderi specifice,
proprii jocului de fotbal la clasele respective.
În spa Ńiul din lec Ńia de educa Ńie fizic ă acordat jocului de fotbal în
înv ăŃă mântul gimnazial, consider ăm noi c ă ar trebui s ă se Ńin ă

84 seama și de urm ătoarele:
• îmbinarea activit ăŃilor de conducere și organizare a profesorului
cu activitatea de dezvoltare a capacit ăŃilor de autoorganizare și
autoarbitrare a elevilor;
• folosirea unor exerci Ńii și structuri fundamentale care s ă vizeze
adresa, precizia, ambidextria și care s ă se execute pe fondul
cre șterii vitezei de execu Ńie și a complexit ăŃii;
• folosirea diverselor concursuri în scopul obi șnuirii elevilor cu
solicit ările competi Ńiei, formându-le astfel dorin Ńa de
autodep ăș ire;
• de asemenea trebuie s ă se foloseasc ă complexe de
exerciŃii care ac Ńioneaz ă cumulativ asupra deprinderilor
specifice tehnico-tactice cât și asupra dezvolt ării calit ăŃilor
motrice.
Curriculum-ul școlar de educa Ńie fizic ă pentru înv ăŃă mântul
gimnazial reflect ă concep Ńia care st ă la baza reformei sistemului
românesc de înv ăŃă mânt, urm ărind realizarea finalit ăŃilor
prev ăzute de Legea Înv ăŃă mântului, referitoare la dezvoltarea
complex ă a personalit ăŃii autonome și creative a elevilor.
Prin obiectivele specifice disciplinei educa Ńie fizic ă sunt urm ărite
cu prec ădere:
1. între Ńinerea și îmbun ătăŃirea st ării de s ănătate;
2. dezvoltarea fizic ă armonioas ă;
3. dezvoltarea capacit ăŃii motrice generale și a celei
specifice unor ramuri și probe sportive;
4. educarea unor tr ăsături pozitive de caracter.
Acest curriculum se adreseaz ă profesorilor de educa Ńie fizic ă,
directorilor de școli, elevilor, p ărin Ńilor, specialiștilor în evaluare și
autorit ăŃilor locale interesate de procesul educa Ńional.
Prin acest curriculum se realizeaz ă cre șterea posibilit ăŃilor de
op Ńiune, premisele determin ării unor parcursuri individuale de
înv ăŃare și cre șterea autonomiei unit ăŃilor școlare în elaborarea
propriului curriculum.
La elaborarea programei, speciali știi Ministerului Educa Ńiei,
Cercet ării și Tineretului au avut în vedere finalit ăŃile exprimate
prin standardele de performan Ńă ale înv ăŃă mântului primar,
necesitatea obiectiv ă de reluare în sens concentric a
principalelor elemente de con Ńinut predate din ciclul anterior,

85 experien Ńa și tradiŃiile educa Ńiei fizice din Ńara noastr ă cât și
condiŃiile medii de dotare material ă a școlilor generale.
Conform programei școlare de educa Ńie fizic ă pentru clasele a V-
a – a VIII-a, aprobat ă prin ordinul ministrului educa Ńiei na Ńionale
cu nr. 4237 din 23.08.1999, noua concep Ńie despre predare
vizeaz ă urm ătoarele aspecte metodico-organizatorice:
• adoptarea unei scheme orare care s ă asigure realizarea
obiectivelor cadru;
• stabilirea con Ńinuturilor potrivit schemei orare adoptate,
condiŃiilor materiale, tradi Ńiilor și op Ńiunilor elevilor;
• asigurarea prin orar a valorific ării integrale a bazei sportive
și a posibilit ăŃilor de demixtare a claselor;
• omogenizarea nivelului de preg ătire al elevilor începând din
clasa a V-a și reluarea con Ńinuturilor înv ăŃate pe parcursul
unui an școlar și de la o clas ă la alta, realizând caracterul
concentric al pred ării;
• ac Ńionarea constant ă, în fiecare lec Ńie, asupra dezvolt ării
fizice și calit ăŃilor motrice ale elevilor;
• con Ńinuturile prev ăzute la capitolele „capacitate de
organizare”, „deprinderi motrice de baz ă și utilitar-aplicative”
vor fi exersate în structuri complexe, de regul ă sub form ă de
întrecere, f ără a se constitui în teme de lec Ńie;
• predarea probelor și a ramurilor de sport va fi permanent
înso Ńit ă și de practicarea global ă a acestora;
• valorificarea în plan educativ a fiec ărei lec Ńii.
Totodat ă, important pentru con Ńinutul prezentului manual este
faptul c ă, faŃă de variantele de con Ńinuturi prev ăzute în
program ă, profesorii vor preda obligatoriu:
• una din cele dou ă s ărituri prev ăzute la „atletism”;
• unul din cele patru jocuri prev ăzute la capitolul „jocuri
sportive”;
• una din s ăriturile prev ăzute la capitolul „gimnastic ă”;
• una din cele trei ramuri ale gimnasticii (acrobatic ă, ritmic ă,
aerobic ă).
La capitolul „ramuri sportive alternative”, în cazu l op Ńiunii pentru
predarea oinei, badmintonului sau rugbiului, aceste a vor înlocui
jocul din capitolul „jocuri sportive”.

86 În cazul pred ării unui sport de sezon, acesta va înlocui probele și
ramurile de sport prev ăzute în segmentul obligatoriu, pe
perioada existen Ńei condiŃiilor de practicare.

87 Jocurile dinamice în lec Ńia de educa Ńie fizic ă
cu teme din fotbal la clasele V – VIII
În concordan Ńă cu con Ńinutul programelor școlare de educa Ńie
fizic ă de la clasele a V-a și a VI-a, programe școlare aprobate
de Ministerul Educa Ńiei, Cercetării și Tineretului și prezentate în
paginile anterioare, fotbalul împreun ă cu celelalte mijloace
(atletism, gimnastic ă, baschet, handbal, volei, etc.) are o
contribu Ńie însemnat ă la realizarea obiectivelor educa Ńiei fizice
de la aceste clase.
Pentru aceasta, profesorul de educa Ńie fizic ă, va Ńine seama în
selec Ńionarea mijloacelor, metodelor și mai ales în organizarea
și desf ăș urarea lec Ńiilor de particularit ăŃile morfo-func Ńionale ale
elevilor respectivi, de recomandarea ca activit ăŃile de educa Ńie
fizic ă s ă se desf ăș oare chiar în sezonul rece, cu prec ădere în
aer liber, în vederea folosirii factorilor naturali ca mijloace de
călire, de sporire a rezisten Ńei organismului la intemperii.
La nivelul claselor V-VIII, recomand ăm ca jocul de fotbal s ă
fie prezent prin:
1. Jocuri de mi șcare (dinamice);
2. Ștafete sub form ă de întreceri sau jocuri (jocuri 3
contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poart ă sau
dou ă por Ńi (improvizate);
3. Ac Ńiuni de joc f ără minge:
• alerg ări variate;
• schimb ări de direc Ńie;
• sărituri;
• opriri;
4. Elemente și procedee tehnice de baz ă ale jocului:
• preluarea mingii cu interiorul labei piciorului, de pe loc
și din deplasare;
• transmiterea mingii, de pe loc și din deplasare:
− cu interiorul labei piciorului;
− cu exteriorul labei piciorului;

88 − cu șiretul plin;
− cu șiretul interior;
− cu șiretul exterior;
• transmiterea mingii cu capul, de pe loc și din
deplasare:
• conducerea mingii;
• deposedarea adversarului de minge prin atac din fa Ńă ;
• aruncarea mingii de la margine, de pe loc.
5. Ac Ńiuni tactice:
• demarcajul;
• marcajul;
• dep ăș irea.
6. Joc de fotbal cu respectarea regulilor înv ăŃate (joc de
minifotbal).
Datorit ă faptului c ă jocurile dinamice creeaz ă o stare de
emula Ńie, dublat ă de un consum energetic mare și în acela și timp
au o influen Ńă educativ ă și formativ ă multilaterală asupra copiilor
dac ă sunt corect selec Ńionate și dirijate, astfel încât s ă satisfac ă
varietatea intereselor și nevoilor de cre ștere și dezvoltare a
acestora, recomand ăm folosirea acestora în lec Ńia de educa Ńie
fizic ă și la clasele V – VIII.
Plecând de la afirma Ńia lui Epuran, M, (1973):
„ jocul de mișcare este o variant ă a activit ăŃii de joc,
baza ei o constituie diferitele ac Ńiuni motrice active,
motivate de subiect și par Ńial îngr ădite de reguli; ele
urm ăresc condiŃii mereu schimb ătoare ale mediului de
joc a diferitelor dificult ăŃi sau obstacole ivite în calea
atingerii scopului propus ”,
putem afirma c ă jocul de mișcare în lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu
con Ńinut din fotbal poate constitui un instrument efici ent și o
modalitate de rezolvare a obiectivelor activit ăŃilor motrice, oferind
posibilitatea dezvolt ării capacit ăŃii motrice a individului, dar și
influen Ńă rii proceselor psihice, afective și volitive.
De aceea noi recomand ăm ca în alegerea jocului de mi șcare să
se porneasc ă de la sarcina pedagogic ă ce trebuie realizat ă,
Ńinând cont de faptul c ă, acest instrument al educa Ńiei fizice
poate avea în acela și timp mai multe valen Ńe instructiv –
educative, pe diferite planuri (motric, psihomotric , cognitiv, socio
– afectiv).

89 În folosirea jocurilor de mi șcare la clasele a V-a și a VI-a trebuie
să respect ăm preciz ările de ordin metodic f ăcute de Cârstea,
Gh. (2000), și anume:
• preg ătirea și recuperarea materialelor pentru jocuri s ă
apar Ńin ă participan Ńilor;
• delimitarea spa Ńiului de joc s ă fie realizat ă tot de ei;
• stabilirea echipelor s ă se fac ă pe baz ă de autonomie
dirijat ă;
• arbitrajul s ă fie asigurat de colegi;
• sanc Ńiunile s ă fie constituite din penaliz ări.
Jocul de mi șcare sau dinamic, este un exponent al jocurilor
didactice aplicate în domeniul educa Ńiei fizice și sportului.
Colibaba-Evule Ń, D. și Bota, I. (1998) sus Ńin c ă acesta are o mare
eficien Ńă educa Ńională (instructiv ă), o structur ă preponderent
motric ă, care desf ăș urat ă sub form ă de întrecere, provoac ă bun ă
dispoziŃie tuturor participan Ńilor ce se angajeaz ă cu toat ă
plenitudinea for Ńelor pentru a câ știga.
Colibaba – Evule Ń, D. și Bota, I. (1998), consider ă c ă se pleac ă
de la ideea c ă în orice joc exist ă o zon ă de instruc Ńie prin care
pute influen Ńa sau modela gândirea, aptitudinile intelectuale,
capacitatea de investiga Ńie, însu șirea de noi cuno știn Ńe,
deprinderi și priceperi motrice etc. În acela și timp, zona de
interac Ńiune se interfereaz ă cu zona satisfac Ńiilor ludice și a
elementelor care asigur ă savoarea și plăcerea jocului.
Pe baza acestor conexiuni, au ap ărut și s-au dezvoltat jocurile
didactice sau jocurile de mi șcare (dinamice).
De și, jocurile dinamice sunt recunoscute de majoritate a
specialiștilor domeniului nostru, drept foarte importante în
realizarea obiectivelor educa Ńiei fizice școlare, nu trebuie s ă
omitem faptul c ă în unele jocuri se pot manifesta și aspecte
negative în atitudinea și comportamentul elevilor, ceea ce
necesit ă o corectare imediat ă.
Considerând c ă jocurile dinamice sunt insuficient utilizate în
lec Ńia de educa Ńie fizic ă școlar ă, coroborat cu faptul c ă am
prezentat o serie de astfel de jocuri în capitolele precedente, ne
vom rezuma la aceste câteva fraze cu privire la joc urile
dinamice, acordând viitorului profesor de educa Ńie fizic ă,
posibilitatea elabor ării unor astfel de jocuri dinamice.

90 Jocuri dinamice recomandate în lec Ńia de educa Ńie
fizic ă cu teme din fotbal pentru clasele V-VI
Pentru a nu limita timpul foarte scurt pe care elev ul îl are la
dispoziŃie pentru a intra în contact cu mingea de fotbal, p entru a
juca fotbal, recomand ăm ca înv ăŃarea și consolidarea ac Ńiunilor
fără minge, stabilite prin programa școlar ă, s ă fie introdu-s ă în
veriga a doua a lec Ńiei de educa Ńie fizic ă, respectiv în „Preg ătirea
organismului pentru efort”. În acest sens, nu ne vo m limita doar
la aceast ă recomandare, ci v ă vom propune, în cele ce urmeaz ă,
un model de astfel de „preg ătire a organismului pentru efort” în
lec Ńia de educa Ńie fizic ă cu con Ńinut din fotbal.
Acest model, este elaborat sub forma unui circuit. El se
poate folosi atât în lec Ńia desf ăș urat ă în aer liber cât și în sală.
Dac ă consider ăm c ă acest model de desf ăș urare a preg ătirii
organismului pentru efort este indicat pentru clase le a V-a și a
VI-a, atunci materialele necesare pentru delimitare a traseului nu
vor constitui o problem ă, reu șind chiar s ă confec Ńion ăm singuri
aceste materiale didactice.
Avantajele acestui model de preg ătire a organismului pentru
efort, sunt:
• Permite o mai bun ă supraveghere a colectivului de elevi;
• Asigur ă o densitate și intensitate optim ă a lec Ńiei;
• Este mult mai atractiv;
• Prin execu Ńia lui în sistem „întrecere”, creeaz ă o stare de
emula Ńie superioar ă;
• Influen Ńeaz ă pozitiv majoritatea deprinderilor motrice de
baz ă (mers, alergare, s ăritur ă, aruncare);
• Obișnuie ște elevul s ă utilizeze deprinderi motrice specifice
fotbalului.
Concret, propunerea noastr ă ar fi urm ătoarea:
Pe suprafa Ńa unui teren de handbal (40 m / 20 m) se delimiteaz ă
cu ajutorul unor pioni urm ătorul traseu:
1. mers normal – 4 metri ;
2. mers pe partea interioar ă a labei piciorului – 4 metri;

91 3. mers pe partea exterioar ă a labei piciorului – 4 metri;
4. mers pe c ălcâie – 4 metri;
5. mers pe vârfuri – 4 metri și ocolirea pionului de la cap ătul
laturii lungi a terenului;
6. trecere în joc de glezne – 3 metri;
7. joc de glezne cu intensitate crescut ă – 7 metri;
8. alergare peste „p ălăriu Ńe” a șezate la circa 30 de centimetri
una fa Ńă de cealalt ă – 7 metri;
9. alergare normal ă pân ă la pionul de la cap ătul laturii scurte a
terenului și ocolirea acestuia – 3 metri;
10. alergare accelerat ă – 7 metri;
11. alergare cu schimb de direc Ńie și atingerea cu mâna a celor
șase „p ălăriu Ńe” care delimiteaz ă schimbarea de direc Ńie -10 m.;
12. sărituri cu b ătaie pe dou ă picioare peste cinci g ărdule Ńe
consecutive de în ălŃimi variabile (nu mai mult de 40 cm)
așezate la 40 de cm. unul fa Ńă de celălalt – 2 metri;
13. ocolire prin alergare u șoar ă a pionului a șezat la un metru
distan Ńă de ultimul g ărdule Ń, la cap ătul celei de-a doua laturi
lungi a terenului și alergare u șoar ă 4 metri pân ă la cele cinci
cercuri a șezate sub forma cercurilor olimpice;
14. sărituri spre lateral cu b ătaie pe dou ă picioare dintr-un cerc
în altul;
15. alergare la linia pe care se g ăsesc a șezate mingile de
fotbal, culegerea unei mingi și aruncarea ei cu dou ă bra Ńe
de deasupra capului spre cercul de la mijlocul tere nului;
16. alergare pe direc Ńia de aruncare și recuperarea mingii prin
prindere cu mâna;
17. întoarcere și alergare șerpuit ă cu mingea în mân ă printre
cele 6 jaloane a șezate pe diagonala terenului, pân ă la
punctul de plecare.
Elevii vor pleca de la punctul de start, unul dup ă celălalt, p ăstrând o
distan Ńă minim ă de circa 4 metri între ei, altfel spus, când primu l
elev ajunge la primul pion, poate pleca urm ătorul elev.
Consider ăm c ă acest traseu pentru preg ătirea organismului
pentru efort con Ńine, în mare m ăsur ă, toate ac Ńiunile f ără minge
pe care le poate executa un elev în timpul unui joc de fotbal.
Profesorul poate decide num ărul de repet ări al acest traseu în
func Ńie de colectivul de elevi și de tema lec Ńiei pe care și-a propus-
o. Pentru o mai bun ă imagine a celor prezentate în rândurile
anterioare vom prezenta grafic pe pagina urm ătoare, acest model:

92
Circuit pentru preg ătirea organismului pentru efort
abcde
4 m 4 m 4 m 4 m 4 m f g h i
3 m 7 m 3 m
j 7 m
10 m k
l
1 m
m4 m
nop
q

93
Mijloace de ac Ńionare recomandate pentru
înv ăŃarea-consolidarea elementelor și procedeelor
tehnice de baz ă din fotbal, la clasele V-VI
Mijloace de ac Ńionare pentru înv ăŃarea și consolidarea
prelu ării mingii de pe loc și din deplasare
1. Elevul las ă s ă cad ă mingea de la nivelul trunchiului, dup ă
care face preluarea mingii cu interiorul labei pici orului;
2. Elevul arunc ă mingea în sus și spre înainte, și din deplasare
face preluarea mingii cu interiorul labei piciorulu i;
3. Doi elevi, fa Ńă în fa Ńă , la 6 metri distan Ńă , unul arunc ă mingea,
celălalt face preluare cu interiorul labei piciorului d e pe loc
apoi din u șoar ă deplasare;
4. Pe perechi, din mi șcare, transmiterea mingii cu piciorul la
partener, care execut ă preluarea mingii cu interiorul labei
piciorului și apoi retransmiterea mingii;
5. În trei elevi, din mi șcare, transmiterea mingii cu piciorul pe
rând la câte un coechipier, care execut ă preluarea mingii cu
interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii;
6. Joc cu tem ă: intrarea în posesia mingii se face obligatoriu cu
preluare, dup ă care urmeaz ă transmiterea mingii;

Mijloace de ac Ńionare pentru consolidarea lovirii mingii de
pe loc și din deplasare
1. Din joc de glezne – lovirea mingii cu partea int erioar ă a labei
piciorului, la zid sau cu partener;
2. Din alergare u șoar ă, pase în doi cu partea interioar ă a labei
piciorului, cu exteriorul labei piciorului, cu șiretul exterior, cu
șiretul interior și cu șiretul plin (alternativ dreptul-stângul);
3. Doi elevi fa Ńă în fa Ńă , paseaz ă între ei printr-o porti Ńă cu
lăŃimea de 1,50 metri și înalt ă de 80 centimetri. Transmiterea
mingii se execut ă de pe loc, apoi din mi șcare;
4. Transmiterea mingii între doi elevi, cu rico șarea mingii din

94 panou (elevii sunt a șeza Ńi lateral);
5. Transmiterea mingii în trei din suveic ă, cu trecerea la coada
șirului;
6. Transmiterea mingii în trei cu schimb de locuri;
7. Transmiterea mingii în doi de pe loc, distan Ńa între elevi – 10
metri, cu aplicarea urm ătoarelor teme: un elev transmite
mingea pe jos, cu intensitate medie, cel ălalt execut ă
preluarea, ridic ă mingea cu mâinile și o transmite înapoi prin
rostogolire;
8. Transmiterea mingii în doi din deplasare, cu vit ez ă medie,
fără preluare, distan Ńa între elevi 10-15 metri;
Un elev paseaz ă alternativ cu doi parteneri. Cel care love ște
mingea iese rapid în întâmpinarea ei, iar cel ălalt ocup ă o
poziŃie mai retras ă pentru dublaj.
Variant ă: Elevul care trebuie s ă loveasc ă, dup ă 2-3
repet ări, poate simula o nereu șit ă pentru a-și pune partenerul
în situa Ńia concret ă de a dubla;
9. Se joac ă în interiorul semicercului de 9 metri sau în cercu l de
la mijlocul terenului. Echipa aflat ă în superioritate numeric ă
(maxim 6 elevi) încearc ă s ă p ăstreze mingea cu cel mult 1-2
atingeri ale mingii (preluare-pasare) iar echipa af lat ă în
inferioritate numeric ă joac ă liber.
Dup ă 3 minute de joc urmeaz ă o pauz ă activ ă de 3 minute și
se schimb ă grupele.
10. Particip ă trei elevi care- și schimb ă permanent locurile. Elevul
A îi paseaz ă lui B (1), care retransmite mingea lateral și pe
poziŃie viitoare lui A (2) și acesta mai departe lui C (3).
1B1
2A B C
A1A2
34

95 Elevul C i-o transmite lui A. În acela și timp A ia locul lui C,
apoi C locul lui B.
11. ExerciŃiul se desf ăș oar ă pe teren redus.
Trei grupe de elevi (A,B,C) sunt a șezate la o distan Ńă de circa
6 m între ele, pe latura stâng ă a terenului. Începe ac Ńiunea
juc ătorul A, care dup ă un schimb rapid de pase cu B (1,2),
paseaz ă in diagonală lui C (3), care paseaz ă lateral (4) pe
direc Ńia de deplasare a lui B (în pozi Ńia B1) care finalizeaz ă
de la aproximativ 10 m (5).
Alternarea sarcinilor între juc ători se face în sensul liniilor
întrerupte din figur ă.
1A
23
4AA1
CCCBB
CB15

12. Patru elevi A,B,C,D sunt a șeza Ńi în forma Ńie de dreptunghi la
distan Ńă de 6 m, cei de pe latura mic ă, respectiv 10 m, cei de
pe latura mare. A și B paseaz ă direct cu C și D (1), și dup ă
fiecare lovire a mingii schimb ă rapid locurile între ei (A cu B și
C cu D) (2).
1D
23B
C1A2
3

Apoi paseaz ă din nou, de data asta pe diagonal ă, adic ă A cu
D și B cu C (3)

96 13. Dou ă șiruri de elevi sunt plasate la 15 metri de poart ă.
Cei dintr-un șir execut ă alternativ o pas ă în triunghi cu un
partener plasat lateral înainte (1), dup ă care transmit mingea
primului elev din cel ălalt șir, care a înaintat în timpul paselor
în triunghi, acesta intr ă în posesia mingii prin preluarea mingii
cu exteriorul (2) dup ă care șuteaz ă la poart ă din vitez ă (3).
23
1

14. Joc 4 x 2 cu pase lungi
Scopul acestui joc sub form ă de întrecere este exersarea în
condiŃii de ,joc, a paselor lungi și în diagonal ă. Se joac ă în
spa Ńiul dintre semicercul de 9 metri și linia de mijloc. Cei patru
elevi atacan Ńi execut ă pase de cel pu Ńin 10 metri lungime.
Lovesc mingea din mi șcare, fie direct, fie din drop sau dup ă o
singur ă atingere a solului. Daca pasa este mai scurt ă sau
mingea atinge de mai multe ori solul, elevul vinova t schimb ă
locul cu adversarul. Dac ă adversarul intercepteaz ă sau
mingea p ărăse ște spa Ńiul de joc, aceasta trebuie s ă reintre
cât mai repede în posesia celor ce paseaz ă.
Adversarii sunt semiactivi.
21
13

97 15. Joc 4×2 cu pase în diagonal ă: se delimiteaz ă pe teren dou ă
sectoare de joc exterioare în care se afl ă mereu câte doi
pasatori și un singur adversar. Cei doi încearc ă dup ă 1-2
pase s ă treac ă mingea, pe sus, în sectorul cel ălalt unde jocul
continu ă. Adversarii se afl ă la circa 3 metri distan Ńă de cei
care paseaz ă și fac pressing, f ără a interveni asupra mingii.
Dup ă 2 minute se schimb ă adversarii.
Câ știg ă cel ce reu șește mai multe pase în sectorul opus.
21

Mijloace de ac Ńionare pentru înv ăŃarea și consolidarea
conducerii mingii
1. Conducerea mingii în linie dreapt ă cu piciorul îndemânatic,
alternând procedeele de conducere;
2. Conducerea mingii în linie dreapt ă, alternativ, cu ambele
picioare, schimbând procedeele de conducere din dep lasare;
3. Conducerea mingii cu schimb ări de direc Ńie, dup ă ce în
prealabil, s-a f ăcut o preluare (câte doi pe tot terenul, unul
paseaz ă și celălalt conduce și invers);
4. Conducerea mingii printre jaloane (15 metri, 5 j aloane, din trei
în trei metri);
5. Joc cu tem ă: înainte de pasarea mingii obligatoriu
conducerea mingii cel pu Ńin 3 metri;
6. Dou ă echipe de câte 4-6 elevi, a șezate în coloan ă, la 8 metri
distan Ńă de linia de poart ă, perpendicular pe bara por Ńii.
Primul elev din fiecare echip ă are o minge la picior. La
semnalul profesorului, primul elev din fiecare echi p ă conduce
mingea cu piciorul pân ă la un semn (pion, trasaj) aflat la 4 metri
de bara por Ńii (1), la acest semn elevul opre ște mingea cu talpa
(2), continu ă alergarea c ătre bara por Ńii (3) pe care o atinge (4),

98 se întoarce în alergare la mingea pe care a oprit-o (5), o
conduce cu piciorul la linia de start (6) unde o op re ște cu talpa
(7) dup ă care trece la coada coloanei (8).
1234 5 678
62543 1
7
8

Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel
mai scurt acest traseu.
7. Dou ă – patru echipe de câte 4-6 elevi, a șezate în coloan ă.
Primul elev din fiecare echip ă are o minge la picior. La
semnalul profesorului, primul elev din fiecare echi p ă conduce
mingea cu piciorul, în linie dreapt ă, pân ă la un pion aflat la 5
metri de linia de start (1), elevul ocole ște de dou ă ori cu mingea
la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce
1234 5 678
62543 1
7
8

99 cu piciorul printre patru jaloane a șezate la 1 metru distan Ńă unul
de altul, la linia de start (3) unde o opre ște cu talpa (4) dup ă
care trece la coada coloanei (5). Urm ătorul elev din coloan ă reia
traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în timpul cel
mai scurt acest traseu.
8. Doi elevi, din dou ă grupe separate pornesc în vitez ă maxim ă,
în acela și timp, în conducerea mingii cu piciorul de la lini a
por Ńii pân ă la careul de 9 metri, printre 7 pioni a șeza Ńi la 4
metri unul fa Ńă de celălalt (1), șuteaz ă la poart ă (2), alearg ă și
recupereaz ă cu piciorul mingea șutat ă (3) și prin conducerea
mingii cu piciorul revine, prin lateral, la coada șirului din care
face parte (4).
2
13
421
34

Mijloace de ac Ńionare pentru înv ăŃarea și consolidarea
marcajului, demarcajului și dep ăș irii adversarului
1. Joc 1 la 1, la dou ă portiŃe formate din jaloane, pe zone
delimitate pe întreaga suprafa Ńă a terenului. Se execut ă ac Ńiuni
specifice de men Ńinere a posesiei mingii, de dep ăș ire a
adversarului, respectiv, de marcare și deposedare a acestuia .
2. Ac Ńiune de joc împotriva atacan Ńilor, cu ap ărători în
inferioritate numeric ă. Trei ap ărători, plasa Ńi iniŃial în mijlocul
terenului în trei zone, marcheaz ă, deposedeaz ă și resping
atacurile desf ăș urate de patru sau cinci atacan Ńi.
3. Joc 3 X 2
Demarcare – marcaj – transmiteri ale mingii – devie ri ale
mingii – “un-doi”-uri. Într-un p ătrat delimitat pe gazon, cu
latura de 10 metri, joc „m ăgăru șul”, juc ătorii fiind obliga Ńi s ă

100 transmit ă mingea numai dup ă o prealabilă preluare.
Accentul se va pune pe ac Ńiunile tactice: marcaj, demarcaj, și
dep ăș ire a adversarului.
Variant ă: se poate juca cu finalizare din ac Ńiune de la mijlocul
terenului (zone de baz ă și zone vecine).
4. Joc 4 X 2
Se va pune accent pe consolidarea colabor ării dintre cei doi
elevi desemna Ńi „ap ărători” (marcaj strict și de supraveghere).
Jocul se va desf ăș ura în interiorul unui p ătrat cu latura de 10
metri. Cei patru coechipieri se vor constitui în at acan Ńi și vor
juca împotriva celor doi ap ărători. Este evident ă
superioritatea numeric ă a atacului asupra ap ărării, lucru care
duce la numeroase posibilit ăŃi de transmitere a mingii prin
„culoarele” ap ărute.
În acela și timp, cei doi ap ărători î și vor consolida marcajul și
deposedarea pe când ceilal Ńi patru elevi (atacan Ńii) vor
consolida în principal dep ăș irea, demarcajul și pasarea
mingii.
5. Joc 4 x 4 cu men Ńinerea posesiei mingii
Se joac ă într-un p ătrat amenajat cu latura de 10 metri. Prima
echip ă încearc ă s ă p ăstreze cât mai mult timp mingea în
posesia sa, prin dep ăș iri și demarcaje rapide și înșelătoare
ale echipierilor.
Cea de a doua echip ă va încerca un marcaj strict om la om,
ceea ce în cazul acestui joc reprezint ă o solicitare fizic ă și de
aten Ńie deosebit ă.
6. Joc 6 x 6
Jocul se va desf ăș ura pe o jum ătate din suprafa Ńa terenului
de minifotbal. Se va pune accent pe capacitatea juc ătorilor de
a crea superioritatea numeric ă.
Patru juc ători fac marcaj strict la adversar și doi joac ă liber.
Cei doi care joac ă liber, au sarcina s ă creeze permanent
superioritate numeric ă, ajutându-i pe coechipierii care au
posesia mingii.
7. Cinci juc ători sunt plasa Ńi pe aceea și linie executând pase
directe pe pozi Ńii viitoare, dup ă care-și schimb ă locurile. D are
la început rol de ap ărător. A execut ă o pas ă lui B (1), marcat
de D. A se demarc ă (2) și prime ște de la B (3), apoi îi

101 paseaz ă lui C (4), care urmeaz ă s ă-i transmit ă mingea lui D
(5) marcat de B. C reprime ște de la D (6) și îi paseaz ă lui E
care l-a înlocuit pe A.
12
A B C34A1
D5
6E

8. ExerciŃiu tehnico-tactic pentru ap ărători și atacan Ńi în care
accent se pune pe marcaj din partea ap ărătorilor și șutul la
poart ă al atacan Ńilor.
Juc ătorii în atac A și B realizeaz ă un un-doi pe lâng ă
ap ărătorul C care încearc ă s ă deposedeze adversarul de
minge. A conduce mingea paralel cu linia lateral ă a terenului
fiind marcat de elevul D, dup ă care centreaz ă în fa Ńa por Ńii.
231
A2B
C
A1D2
31A2
BCA1
D
A
A

102
Ștafete sub form ă de întreceri sau jocuri pentru
clasele V-VI
Dup ă cum am afirmat în capitolele precedente, nu to Ńi elevii pot
face parte din cele dou ă echipe ce joac ă la sfâr șitul lec Ńiei.
De aceea, la acest nivel, recomand ăm organizarea separat ă a
unor ștafete, întreceri sau jocuri dup ă cum urmeaz ă:
• (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 cont ra 6, la o
poart ă sau dou ă por Ńi (improvizate);
• „Cine înscrie mai multe goluri”;
• „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (impr ovizat)”;
• „Cine deposedeaz ă mai mulŃi adversari”
• „Cine scap ă mai repede de adversar”, etc.
Jocul de minifotbal pentru clasele V-VI
Prev ăzut în programa școlar ă pentru lec Ńia de educa Ńie fizic ă, la
clasele a V-a și a VI-a, jocul bilateral, denumit în program ă „jocul
de fotbal cu respectarea regulilor înv ăŃate” nu lipse ște din lec Ńiile
de educa Ńie fizic ă la acest nivel.
De și nu se stipuleaz ă durata unui astfel de joc în nici un
document oficial, noi recomand ăm introducerea în fiecare lec Ńie
de educa Ńie fizic ă de la clasele V-VI, a cel pu Ńin 20 minute de joc
bilateral de minifotbal, liber consim Ńit cu reguli simplificate, pe
teren redus pentru educarea spiritului de echip ă și de întrecere,
în func Ńie de un sistem de reguli înv ăŃate și acceptate.
Pentru o mai bun ă în Ńelegere a ceea ce înseamn ă jocul bilateral
de minifotbal, pe teren redus și cu reguli simplificate, v ă
propunem un model propriu de regulament, adaptat pe ntru elevii
claselor V-VI:
a) dimensiunile terenului:

103 • Lungime: 40 metri;
• LăŃime: 20 metri;
• Suprafa Ńa de poart ă – 9 metri;
• Suprafa Ńa de pedeaps ă – 6 metri;
• Lovitura de pedeaps ă: 7 metri;
• Poarta: lăŃime: 3 metri, în ălŃime: 2 metri;
b) tipul de desf ăș urare a jocului: dou ă reprize a 10 minute
fiecare, cu o pauz ă de 2 minute între reprize;
c) dac ă egalitatea persist ă, la terminarea jocului, se va acorda
o prelungire de înc ă dou ă reprize a câte 5 minute;
d) dac ă egalitatea persist ă și dup ă consumarea prelungirii
partidei, se va trece la executarea loviturilor de departajare,
câte o execu Ńie pentru fiecare juc ător din terenul de joc;
e) dac ă egalitatea persist ă, se vor executa alternativ lovituri de
pedeaps ă, pân ă când o echip ă se va departaja;
f) o echip ă este format ă din 6 juc ători de câmp și un portar.
Pe toat ă durata jocului o echip ă va efectua câte schimb ări
dore ște;
g) nu se aplic ă regula „afar ă din joc” ;
h) infrac Ńiunile comise în suprafa Ńa de pedeaps ă, vor fi
penalizate cu lovitur ă de pedeaps ă de la 7 metri;
i) în suprafa Ńa poart ă marcat ă la 9 metri, portarul are voie s ă
joace mingea cu mâna și este considerat ă spa Ńiul de
protec Ńie al portarului. De la 9 metri se va repune mingea în
joc când a ie șit afar ă dat ă de un juc ător advers;
j) repunerea mingii de la marginea terenului, se va face cu
dou ă mâini de sus;
k) la executarea loviturilor de pedeaps ă, de la 7 metri, în afara
executantului și a portarului advers, to Ńi juc ătorii sunt
obliga Ńi s ă stea în afara suprafe Ńei de poart ă marcată la 9
metri.

104 Jocuri dinamice recomandate pentru consolidarea
elementelor și procedeelor tehnice de baz ă din
fotbal, la clasele VII-VIII
1. Elevul începe ac Ńiunea de la o distan Ńă de 20 m de poart ă,
lateral fa Ńă de poarta de handbal. Conduce una din mingile
aliniate la plecare printre 3 jaloane a șezate la 3 metri unul de
celălalt (1), execut ă o fent ă la alegere (2) în apropierea
semicercului de 9 metri, iar apoi trage la poart ă (3). Se
întoarce în alergare la coada șirului (4) pentru a repeta
exerciŃiul înc ă de dou ă ori.
1 2
3
1 2

Șutul la poart ă este diferit la fiecare repetare: se execut ă cu
șiretul plin, cu șiretul exterior și cu șiretul interior.
2. Joc 1 la 1 , la dou ă portiŃe formate din jaloane, pe zone
delimitate pe întreaga suprafa Ńă a terenului. Se execut ă
acŃiuni specifice de men Ńinere a posesiei mingii, de dep ăș ire,
respectiv de marcare și deposedare.
3. Pe linia suprafe Ńei de pedeaps ă, din dreptul fiec ărei bare, se
găsesc mingile, iar în dreptul barelor se afl ă juc ătorii. La
semnal juc ătorii alearg ă spre mingi, le ocolesc, dup ă care
trag la poart ă, c ăutând fiecare în parte s ă execute primul.
Acest exerci Ńiu este un foarte bun mijloc de consolidare a

105 loviturilor cu întoarcere.
4. Joc 3:3 în care ap ărătorii (E,C,F) sunt la început semiactivi,
apoi activi, iar atacan Ńii (A,B,D) încearc ă s ă î și men Ńin ă
posesia mingii. Dup ă un anumit num ăr de repet ări ap ărătorii
devin atacan Ńi.
2
31A2
B1
EC1
4BC
D
56
A1
A
A1F

5. Joc 3:4 în care elevii atacan Ńi (A,B,C) încearc ă prin
combina Ńii s ă dep ăș easc ă cei 4 elevi ap ărători (D, D1, D2,
D3) care au rolul de a închide orice culoar de p ătrundere a
atacan Ńilor și de a se dubla reciproc. D la început
îndepline ște func Ńia de libero, D2 îl marcheaz ă pe B, D1 îl
marcheaz ă pe A, iar D3 dubleaz ă sau ia locul libero-ului.
C1
D1AB1C
D3
D2B
D

6. Joc 4:4 pe un spa Ńiu limitat 20X20 m în care la început
ap ărătorii sunt semiactivi, iar apoi activi, urm ărindu-se
intrarea în posesia mingii, p ăstrarea posesiei, iar dup ă ce s-a
pierdut posesia se încearc ă recuperarea mingii.
Se pot da și teme de joc: nu se paseaz ă decât dup ă un
dribling sau se paseaz ă dintr-o singur ă atingere sau din dou ă.

106 7. La centrul terenului se formeaz ă dou ă grupuri de elevi,
fiecare având pereche. Cei f ără minge se afl ă cu 2 metri mai
în spatele juc ătorilor cu minge. La semnalul profesorului
juc ătorii pornesc spre poart ă: cel cu mingea încearc ă s ă
marcheze, iar juc ătorul f ără minge trebuie s ă îl deposedeze
de minge pe cel care are mingea înainte ca acesta s ă
finalizeze.
Dup ă un num ăr de repet ări se inverseaz ă rolurile.
8. Câte cinci elevi sunt dispu și în șir, la 30 metri de poart ă, cu
spatele la poart ă. Un partener plasat înaintea șirului, la 10
metri, paseaz ă cu primul juc ător din șir (1), reprime ște (2),
love ște mingea cu bolt ă înainte peste juc ătorii din șir (3),
sprinteaz ă (4), preia (5), conduce (6) și trage la poart ă (7) de
la semicercul de 9 metri, dup ă care trece în alergare la coada
șirului peste care se execut ă lovirea mingii cu bolt ă (8).
12
A3
54A16
78
A2
1
2A
354
A1 67
8A2

9. Șase elevi sunt plasa Ńi într-o jum ătate de teren.
Cei din colŃuri centreaz ă (1) alternativ spre elevul cel mai
îndep ărtat din interiorul semicercului, acesta întoarce m ingea
(3) direct cu capul sau cu piciorul partenerului s ău, care
anterior lovirii mingii cu capul s-a demarcat (2) p rintr-o Ńâșnire
pe o por Ńiune de 5-6 metri, intr ă în posesia mingii prin
preluare cu pieptul (4), a șeaz ă mingea pe sol (5), se întoarce
și transmite mingea printr-o pas ă lung ă unuia din elevii de la
mijlocul terenului (6) și trece la mijlocul terenului (7).
Elevul care a primit mingea la mijlocul terenului o paseaz ă la
elevul care a început exerci Ńiul (8).

107 12 3
54
67
8

Odat ă ce profesorul consider ă c ă elevii și-au consolidat
aceste procedee tehnice, se poate introduce finaliz area cu
piciorul sau prin lovirea mingii cu capul.
9. Ac Ńiuni de joc între un grup de elevi ap ărători plasa Ńi iniŃial în
dispozitivul de 4 +1 și patru elevi atacan Ńi, plasa Ńi în zonele lor
de atac. Elevii atacan Ńi realizeaz ă manevre de atac și
finalizare, iar cei patru elevi ap ărători îi urm ăresc strict pe
zona de atac. Juc ătorul liber acoper ă întregul grup defensiv
în ac Ńiune. Profesorul conduce de la centru și dup ă fiecare
faz ă epuizat ă repune o nou ă minge în atac.
10. Joc școal ă. Dispozitivul de atac 4 +2 (3 +3) joac ă și încearc ă
finalizarea împotriva unei ap ărări dispuse în zone specifice,
formate din trei funda și și un mijloca ș. Dup ă fiecare atac, se
începe altul de la 30 de metri cu alt ă minge.
11. Men Ńinerea posesiei mingii 5 la 5 cu marcaj om la om . Se
dau sarcini de joc pentru elevii atacan Ńi: pas ă precedat ă de
dribling, cu dou ă atingeri de minge și apoi dintr-o singur ă
atingere și pentru elevii ap ărători: deposedarea adversarului
direct prin intercep Ńie sau prin alunecare.
12. Exerci Ńiu tehnico-tactic 4 la 4 în care patru elevi atacan Ńi
ac Ńioneaz ă împotriva a patru elevi ap ărători, care marcheaz ă
în zon ă. Elevii atacan Ńi combin ă între ei numai prin pase
directe, se demarc ă permanent, î și schimb ă locurile
încercând s ă men Ńin ă cât mai mult posesia mingii. Pentru
finalizare vor ac Ńiona numai când unul din ei se afl ă într-o
poziŃie favorabilă.

108 13. Exerci Ńiu tehnico-tactic 6 la 6. Jocul se desf ăș oar ă la o
singur ă poart ă cu portar. Dou ă echipe formate din câte șase
juc ători sunt plasate dincolo de linia de centru. Jocul începe
printr-o degajare a portarului. Echipa care interce pteaz ă
atac ă, iar cealalt ă se ap ără. Juc ătorii echipei în ap ărare, dac ă
intercepteaz ă mingea, sunt obliga Ńi s-o duc ă la centrul
terenului, de unde vor începe din nou jocul, deveni nd
atacan Ńi. Câ știg ă echipa care înscrie mai multe goluri.
14. Joc de verificare 7 la 7. Se va urm ări:
– precizia deposed ării adversarului de minge;
– perfec Ńionarea combina Ńiilor între juc ători;
– eficien Ńa șutului la poart ă;
– omogenizarea rela Ńiilor dintre compartimente;
– marcajul atent în ap ărare pe zone și la om;
– viteza de deplasare juc ătorilor cu minge și f ără minge.
Jocul bilateral de minifotbal, cu aplicarea regulil or
de joc, pentru clasele VII-VIII
Prev ăzut în programa școlar ă pentru lec Ńia de educa Ńie fizic ă, la
clasa a VII-a jocul bilateral de minifotbal, denumi t în program ă
„jocul bilateral cu aplicarea regulilor de joc, hen Ń, fault, repunerea
din lateral, corner” și „jocul bilateral” pentru clasa a VIII-a, nu
trebuie s ă lipseasc ă din lec Ńiile de educa Ńie fizic ă la acest nivel.
De și nu se stipuleaz ă durata unui astfel de joc în nici un
document oficial, noi recomand ăm introducerea în fiecare lec Ńie
de educa Ńie fizic ă de la clasa a VII-a, a cel pu Ńin 20 minute de joc
bilateral de minifotbal cu aplicarea regulilor de j oc, hen Ń, fault,
repunerea din lateral, corner, iar pentru clasa a V III-a
recomand ăm chiar 25 de minute din lec Ńie pentru jocul de
minifotbal bilateral.
Deoarece, pe parcursul acestui manual am mai prezen tat
modele de regulament pentru jocul de minifotbal, co nsider ăm c ă
acum studen Ńii no ștri au deja cuno știn Ńele necesare pentru a
elabora singuri un astfel de regulament pentru clas ele a VII-a și a
VIII-a, motiv pentru care nu vom mai prezenta un as tfel de
regulament.

109 Modele opera Ńionale pentru lec Ńia de
educa Ńie fizic ă cu teme din fotbal
Consider ăm un aspect important pentru viitorul profesor de
educa Ńie fizic ă dobândirea capacit ăŃii de proiectare a structurilor
opera Ńionale specifice lec Ńiei de profil cu con Ńinut din fotbal.
În acest sens am elaborat. în paginile urm ătoare, câte un model
opera Ńional de lec Ńie pentru fiecare clas ă din ciclul primar și
gimnazial, precum și strategia didactic ă de abordare.

110 Proiect opera Ńional pentru clasa I – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa I
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: I; Efectiv: 26 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : lovirea mingii cu piciorul de pe loc și din deplasare.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : înv ăŃarea – consolidarea lovirii mingii cu piciorul
de pe loc și din alergare; dezvoltarea spiritului de
echip ă și a colabor ării între coechipieri.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: să loveasc ă mingea cu piciorul din deplasare,
de mai multe ori, succesiv, pe o direc Ńie dinainte stabilit ă;
O2 Psihomotor: s ă aprecieze corect distan Ńa și s ă loveasc ă
mingea cu piciorul de pe loc și din deplasare, cu for Ńă
(minimum 6 metri);
O3 Afectiv: s ă aplice în jocul de minifotbal: lovirea mingii cu
piciorul de pe loc și din alergare.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa I; elementele
tehnice dobândite anterior; proiectele lec Ńiilor precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 30 min. – înv ăŃare –
consolidare; 20 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal
nr.3 (alte mingi u șoare: de volei, etc).
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor
de mișcare și a ștafetelor;
Regulament : regulamentul de minifotbal (regulamentul de
fotbal pe teren redus, cu efectiv redus și reguli simplificate).
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren de minifotbal, 10 mingi u șoare, fluier;
Mijloace: jocuri de mișcare, ștafete, joc de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Lovirea mingii cu piciorul de pe loc și din
deplasare. Înv ăŃare –
consolidare O1 : s ă loveasc ă
mingea cu piciorul din deplasare, de mai multe ori, succesiv, pe o direc Ńie dinainte
stabilit ă;
O2 : s ă aprecieze
corect distan Ńa și s ă
loveasc ă mingea cu
piciorul de pe loc și
din deplasare, cu putere (minimum 6 metri); O3 : s ă aplice în jocul
de minifotbal: lovirea mingii cu piciorul de pe loc și din
alergare. 1. Jocuri de mi șcare:
• „Vân ătorii la pând ă”;
• „Ra Ńele și vân ătorii”;
• „Mingea frige”.

2. Ștafet ă sub form ă de întrecere:
Organizarea ștafetei: Dou ă echipe de câte 4-6 elevi,
așezate în coloan ă, la 8 metri distan Ńă de linia de
poart ă, perpendicular pe bara por Ńii. Primul elev din
fiecare echip ă are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului,
primul elev din fiecare echip ă conduce mingea cu
piciorul pân ă la un semn (pion, trasaj) aflat la 4 metri
de bara por Ńii (1), la acest semn elevul opre ște mingea
cu talpa (2), continu ă alergarea c ătre bara por Ńii (3) pe
care o atinge (4), se întoarce în alergare la minge a pe
care a oprit-o (5), o conduce cu piciorul la linia de start
(6) unde o opre ște cu talpa (7) dup ă care trece la
coada coloanei (8). Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în
timpul cel mai scurt acest traseu.
3. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus în condiŃii de regulament simplificat. 1 h/s ăpt.

112
SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de mișcare și a
ștafetelor.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii;
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor; Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor; Preg ătire,
organizare.
10
min. Organizarea colectivului.
(3 min.)
Preg ătirea
organismului pentru efort.
(5 min.) – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.
Preg ătire,
organizare.
Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(5 min). – întreab ă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – răspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.

113 Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(2 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.
22
min. Conducerea înv ăŃă rii.
(15 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare joc de
mișcare și ștafet ă în parte;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare joc de mi șcare
și ștafet ă în parte;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev înva Ńă lovirea mingii cu
piciorul;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă jocurile de mi șcare și
ștafetele stabilite; Înv ăŃarea
jocurilor de mișcare și a
ștafetelor pentru
iniŃiere în lovirea
mingii cu piciorul de pe loc și din
alergare.
10
min. Ob Ńinerea
performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal (pe teren redus, cu efectiv redus și reguli
simplificate. – explic ă scurt și concis regulile
jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – re Ńin regulile jocului;
– se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea biomecanic ă a
lovirii mingii cu piciorul de pe loc și din alergare.

3
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.

114 3
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii
corecte în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie
ale lec Ńiei și realizeaz ă o
autoevaluare a celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de mi șcare,
ștafetele și minifotbalul în jocurile
obișnuite pe care le practic ă în
afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a II-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a II-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa:a II-a; Efectiv: 24 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : conducerea mingii cu piciorul din deplasare.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : înv ăŃarea – consolidarea conducerii mingii cu
piciorul din alergare; dezvoltarea spiritului de
echip ă și a colabor ării între coechipieri.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă conduc ă mingea cu piciorul din deplasare,
pe o direc Ńie dinainte stabilit ă;
O2 Psihomotor: s ă conduc ă mingea cu piciorul din
deplasare, printre minimum 3 jaloane;
O3 Afectiv: conducerea mingii cu piciorul din alergare în
condiŃiile jocului de minifotbal.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a II-a; elementele
tehnice dobândite anterior; proiectele lec Ńiilor precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 30 min. – înv ăŃare –
consolidare; 20 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal
nr.3 (alte mingi u șoare: de volei, etc).
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor
de mișcare și a ștafetelor;
Regulament : regulamentul de minifotbal (regulamentul de
fotbal pe teren redus, cu efectiv redus și reguli simplificate).
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren minifotbal, 10 mingi u șoare, 10 jaloane, fluier;
Mijloace: jocuri de mișcare, jocuri de întrecere, ștafete, joc
de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Conducerea mingii cu piciorul din deplasare. Înv ăŃare –
consolidare O1: s ă conduc ă
mingea cu piciorul din deplasare, pe o direc Ńie dinainte
stabilit ă;
O2: s ă conduc ă
mingea cu piciorul din deplasare, printre minimum 3 jaloane; O3: conducerea
mingii cu piciorul din alergare în condi Ńiile
jocului de minifotbal. 1. Jocuri de mi șcare:
• „Mingea prin tunel”;
• „Lupta pentru minge în cercuri”;
2. Jocuri de întrecere:
• „Cine conduce cel mai mult mingea”;
3. Ștafet ă cu conducerea mingii printre jaloane:
Organizarea ștafetei: Dou ă – patru echipe de
câte 4-6 elevi, a șezate în coloan ă. Primul elev din
fiecare echip ă are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului,
primul elev din fiecare echip ă conduce mingea cu
piciorul, în linie dreapt ă, pân ă la un pion aflat la 5
metri de linia de start (1), elevul ocole ște de dou ă ori
cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru
jaloane a șezate la 1 metru distan Ńă unul de altul, la
linia de start (3) unde o opre ște cu talpa (4) dup ă
care trece la coada coloanei (5). Urm ătorul elev din
coloan ă reia traseul.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în
timpul cel mai scurt acest traseu.
4. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus în condiŃii de regulament simplificat. 1 h/s ăpt.

117
SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de mișcare și a
ștafetelor.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, jaloane);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, jaloane); Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, jaloane); Preg ătire,
organizare.
10
min. Organizarea colectivului.
(3 min.)
Preg ătirea
organismului pentru efort.
(5 min.) – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.
Preg ătire,
organizare.
Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(5 min). – întreab ă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.

118 Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(2 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.
22
min. Conducerea înv ăŃă rii.
(15 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare joc de
mișcare și ștafet ă în parte;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare joc de mi șcare
și ștafet ă în parte;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev înva Ńă lovirea mingii cu
piciorul;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă jocurile de mi șcare și
ștafetele stabilite; Înv ăŃarea
jocurilor de mișcare și a
ștafetelor pentru
iniŃiere în
conducerea mingii cu piciorul din deplasare.
10
min. ObŃinerea
performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal. – explic ă scurt și concis regulile
jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – re Ńin regulile jocului;
– se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea biomecanic ă a
conducerii mingii cu piciorul din deplasare.
3
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.

119 3
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii
corecte în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie
ale lec Ńiei și realizeaz ă o
autoevaluare a celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de mi șcare,
ștafetele și minifotbalul în jocurile
obișnuite pe care le practic ă în
afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a III-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a III-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: a III-a; Efectiv: 26 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : preluarea și pasarea mingii cu piciorul din deplasare.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : consolidarea prelu ării și pas ării mingii cu piciorul
din deplasare.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă preia și s ă paseze mingea cu piciorul din
deplasare, pe o direc Ńie dinainte stabilit ă;
O2 Psihomotor: s ă dobândeasc ă capacitatea de preluare și
pasare a mingii cu piciorul din deplasare spre un p unct fix,
formarea preciziei pasei;
O3 Afectiv: să stabileasc ă rela Ńii de joc prin preluare și pas ă
dublă în condiŃiile jocului de minifotbal.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a III-a; elementele
tehnice dobândite anterior; proiectele lec Ńiilor precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 30 min. – înv ăŃare –
consolidare; 20 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal
nr.3 (alte mingi u șoare: de volei, etc), jaloane, pioni, fluier.
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor
de mișcare și a ștafetelor;
Regulament : regulamentul de minifotbal (regulamentul de
fotbal pe teren redus, cu efectiv redus și reguli simplificate).
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren minifotbal, 10 mingi u șoare, 10 jaloane, fluier;
Mijloace: jocuri de mișcare, jocuri de întrecere, ștafete, joc
de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Preluarea și
pasarea mingii cu piciorul din deplasare. Consolidare. O1: s ă preia și s ă
paseze mingea cu piciorul din deplasare, pe o direc Ńie dinainte
stabilit ă;
O2: s ă dobândeasc ă
capacitatea de preluare și pasare a
mingii cu piciorul din deplasare spre un punct fix, formarea preciziei pasei; O3: s ă stabileasc ă
rela Ńii de joc prin
preluare și pas ă
dublă în condiŃiile
jocului de minifotbal. 1. Jocuri de mi șcare:
• „Mingea prin tunel”;
• „Love ște Ńinta”;
• „Paseaz ă dup ă ocolire”.
3. Jocuri de întrecere:
• „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar”;
• „Cine d ărâm ă mai mulŃi pioni”,
3. Ștafet ă combinat ă pentru clasa a III-a:
Organizarea ștafetei: Dou ă sau mai multe echipe
de câte 3 elevi, a șezate în coloan ă. Primul elev
din fiecare echip ă are o minge la picior. Alte dou ă
echipe, sau mai multe, de câte 3 elevi a șeza Ńi
lateral, de o parte și alta a traseului, având rol de
pasatori. Primul elev din fiecare echip ă are o
minge la picior. Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului,
primul elev din fiecare echip ă execut ă conducerea
mingii cu piciorul printre trei jaloane a șezate la un
metru distan Ńă unul fa Ńă de altul (1) apoi execut ă o
pas ă cu primul pasator (2), continu ă deplasarea
(3), reprime ște mingea (4), paseaz ă din alergare
cu al doilea pasator (5), continu ă deplasarea (6),
reprime ște mingea (7), paseaz ă din alergare cu
ultimul pasator (8), continu ă deplasarea (9), preia
mingea pasat ă de acesta (10), o conduce în linie 1 h/s ăpt.

122 dreapt ă 4 metri pân ă la un jalon (11), pe care îl
ocole ște cu mingea și execut ă acela și traseu pân ă
în apropierea coechipierului, c ăruia îi opre ște
mingea (12) și trece la coada coloanei (13).
Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul. Dup ă
terminarea ștafetei elevii schimb ă rolurile:
executan Ńii trec în locul pasatorilor.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în
timpul cel mai scurt acest traseu.
4. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus în condiŃii de regulament simplificat.

SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de mișcare,
întrecere și
a ștafetelor.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, jaloane);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, jaloane); Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, jaloane); Preg ătire,
organizare.
10
min.
Organizarea colectivului.
(3 min.) – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii; – răspund la comenzi;
– răspund la salut; Preg ătire,
organizare.

123 Preg ătirea
organismului pentru efort.
(5 min.) – observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.

Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(5 min). – întreab ă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.
Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(2 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.
22
min.
Conducerea înv ăŃă rii.
(15 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare joc de
mișcare și ștafet ă în parte;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare joc de mi șcare
și ștafet ă în parte;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev înva Ńă lovirea mingii cu
piciorul;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă jocurile de mi șcare, jocurile
de întrecere și ștafetele stabilite; Înv ăŃarea
jocurilor de întrecere și a
ștafetelor pentru
consolidarea prelu ării și pas ării
mingii cu piciorul din deplasare.

124 10
min. Ob Ńinerea
performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal – explic ă scurt și concis regulile
jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – re Ńin regulile jocului;
– se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea biomecanic ă a
prelu ării și pas ării
mingii cu piciorul din deplasare.
3
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.
3
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii
corecte în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie
ale lec Ńiei și realizeaz ă o
autoevaluare a celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de mi șcare,
ștafetele și minifotbalul în jocurile
obișnuite pe care le practic ă în
afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a IV-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a IV-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: a IV-a; Efectiv: 28 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : driblingul multiplu din deplasare.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : înv ăŃarea – consolidarea driblingului multiplu din
deplasare; dezvoltarea spiritului de echip ă și a
colabor ării între coechipieri.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă deprind ă execu Ńia driblingului din deplasare
cu piciorul îndemânatic și neîndemânatic;
O2 Psihomotor: s ă-și însu șeasc ă driblingul multiplu din
deplasare în condi Ńii variate de joc (adversar pasiv și semiactiv);
O3 Afectiv: driblingul multiplu cu piciorul din deplasare în
condiŃiile jocului de minifotbal.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a IV-a;
elementele tehnice dobândite anterior; proiectele l ec Ńiilor
precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 30 min. – înv ăŃare –
consolidare; 20 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal
nr.4, jaloane, fluier, pioni, etc.
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor de
întrecere și a ștafetelor și pot fi adversari pasivi sau semiactivi;
Regulament : regulamentul de minifotbal (regulamentul de
fotbal pe teren redus, cu efectiv redus și reguli simplificate).
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren minifotbal, 10 mingi u șoare, 10 jaloane, fluier;
Mijloace: jocuri de întrecere, ștafete, joc de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Driblingul multiplu din deplasare. Înv ăŃare –
consolidare. O1: s ă deprind ă
execu Ńia driblingului
din deplasare cu piciorul îndemânatic și neîndemânatic;
O2: s ă-și însu șeasc ă
driblingul multiplu din deplasare în condi Ńii
variate de joc (adversar pasiv și
semiactiv); O3: driblingul
multiplu cu piciorul din deplasare în condiŃiile jocului de
minifotbal. 1. Jocuri de întrecere:
• „Jocuri 3 contra 3, 4 contra 4, 5 contra 5, la o
poart ă sau dou ă por Ńi (improvizate)”
• ” Cine dribleaz ă cei mai mulŃi adversari”;
2. Ștafet ă cu conducerea mingii printre jaloane
și dribling multiplu:
Organizarea ștafetei: Dou ă echipe de câte 3
elevi, a șezate în coloan ă. Primul elev din fiecare
echip ă are o minge la picior. Alte dou ă echipe de
câte 3 elevi a șeza Ńi pe traseu, având rol de
adversari pasivi. Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului,
primul elev din fiecare echip ă conduce mingea cu
piciorul printre patru jaloane a șezate la 1 metru
distan Ńă unul fa Ńă de celălalt (1), pân ă la un pion
aflat la 6 metri de linia de start pe care elevul î l
ocole ște cu mingea la picior (2), se întoarce cu
mingea și din deplasare îi va dribla pe cei trei
adversari semiactivi (3) dup ă care opre ște mingea
pentru primul coechipier (4) și trece la coada
coloanei (5). Urm ătorul elev din coloan ă reia traseul.

Dup ă ce execut ă o echip ă, elevii „adversari pasivi”
se schimb ă cu cei care execut ă.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în
timpul cel mai scurt acest traseu. 1 h/s ăpt.

127 3. Ștafet ă combinat ă pentru clasa a IV-a:
Organizarea ștafetei: Dou ă sau mai multe echipe
de câte 3 elevi, a șezate în coloan ă. Primul elev
din fiecare echip ă are o minge la picior. Alte dou ă
echipe, sau mai multe, de câte 3 elevi a șeza Ńi pe
traseu, având rol de adversari pasivi. Primul elev din fiecare echip ă are o minge la picior.
Desf ăș urarea ștafetei: La semnalul profesorului,
primul elev din fiecare echip ă execut ă conducerea
mingii cu piciorul printre trei jaloane a șezate la un
metru distan Ńă unul fa Ńă de altul (1) apoi, prin dribling
din deplasare dep ăș ește trei adversari semiactivi (nu
au dreptul s ă intervin ă la minge) (2), execut ă o pas ă
dublă la zid (3), preia mingea revenit ă din zid (4), se
întoarce cu mingea (5) și execut ă acela și traseu
pân ă în apropierea coechipierului, c ăruia îi opre ște
mingea (6) și trece la coada coloanei (7). Urm ătorul
elev din coloan ă reia traseul. Dup ă terminarea
ștafetei elevii schimb ă rolurile: executan Ńii trec în
locul adversarilor semiactivi.
Câ știg ă echipa care reu șește s ă execute corect și în
timpul cel mai scurt acest traseu.
4. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus în condiŃii de regulament simplificat.

128
SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de întrecere și
a ștafetelor.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, jaloane);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, jaloane); Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, jaloane); Preg ătire,
organizare.
10
min. Organizarea colectivului.
(3 min.)
Preg ătirea
organismului pentru efort.
(5 min.) – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.
Preg ătire,
organizare.
Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(5 min). – întreab ă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedentă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.

129 Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(2 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.
17
min. Conducerea înv ăŃă rii.
(10 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare joc de
întrecere și ștafet ă în parte;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare joc de mi șcare
și ștafet ă în parte;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev înva Ńă lovirea mingii cu
piciorul;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă jocurile de mi șcare și
ștafetele stabilite; Înv ăŃarea
jocurilor de întrecere și a
ștafetelor pentru
înv ăŃarea și
consolidarea driblingului multiplu din deplasare.
15
min. Ob Ńinerea
performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal – explic ă scurt și concis regulile
jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – re Ńin regulile jocului;
– se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea biomecanic ă a
driblingului multiplu din deplasare.
3
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.

130 3
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii
corecte în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;

– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie
ale lec Ńiei și realizeaz ă o
autoevaluare a celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de mi șcare,
ștafetele și minifotbalul în jocurile
obișnuite pe care le practic ă în
afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a V-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a V-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: a V-a; Efectiv: 22 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : lovirea mingii cu piciorul din deplasare.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : consolidarea lovirii mingii cu piciorul din depla sare.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă preia și s ă transmit ă mingea cu piciorul din
deplasare, pe o direc Ńie dinainte stabilit ă;
O2 Psihomotor: s ă dobândeasc ă capacitatea de transmitere
a mingii cu piciorul din deplasare spre un punct fi x, formarea
preciziei transmiterii mingii;
O3 Afectiv: s ă stabileasc ă rela Ńii de joc prin lovirea mingii cu
piciorul în condi Ńiile jocului de minifotbal.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a V-a;
elementele tehnice dobândite anterior; proiectele l ec Ńiilor
precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 35 min. – înv ăŃare –
consolidare; 15 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de minifotbal (handbal), 11 mingi de fotbal
nr.4, 11 portiŃe, pioni, fluier.
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor
de întrecere;
Regulament : regulamentul de fotbal stabilit pentru clasa a V- a.
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren minifotbal, 11 mingi u șoare, 11 porti Ńe;
Mijloace: jocuri de mișcare, jocuri de întrecere, ștafete, joc
de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Lovirea mingii cu piciorul din deplasare. Consolidare. O1: s ă preia și s ă
transmit ă mingea cu
piciorul din deplasare, pe o direc Ńie dinainte
stabilit ă;
O2: s ă dobândeasc ă
capacitatea de transmitere a mingii cu piciorul din deplasare spre un punct fix, formarea preciziei transmiterii mingii; O3: s ă stabileasc ă
rela Ńii de joc prin
lovirea mingii cu piciorul în condi Ńiile
jocului de minifotbal. 1. Mijloace de ac Ńionare:
• Câte doi elevi fa Ńă în fa Ńă , paseaz ă între ei printr-o
portiŃă cu lăŃimea de 1,50 metri și înalt ă de 80
centimetri. Transmiterea mingii se execut ă din joc
de glezne, apoi din mi șcare;
• Transmiterea mingii între doi elevi, cu rico șarea
mingii din panou (elevii sunt a șeza Ńi lateral);
• Transmiterea mingii în doi din deplasare, cu vitez ă
medie, f ără preluare, distan Ńa între elevi 10-15 metri;
• Particip ă trei elevi care- și schimb ă permanent
locurile. Elevul A îi paseaz ă lui B (1), care
retransmite mingea lateral și pe poziŃie viitoare lui
A (2) și acesta mai departe lui C (3).
• Trei grupe de elevi (A,B,C) sunt a șezate la o
distan Ńă de circa 6 m între ele, pe latura stâng ă a
terenului. Începe ac Ńiunea juc ătorul A, care dup ă
un schimb rapid de pase cu B (1,2), paseaz ă in
diagonală lui C (3), care paseaz ă lateral (4) pe
direc Ńia de deplasare a lui B (în pozi Ńia B1) care
finalizeaz ă de la aproximativ 10 m (5).
• Patru elevi A,B,C,D sunt a șeza Ńi în forma Ńie de
dreptunghi la distan Ńă de 6 m, cei de pe latura
mic ă, respectiv 10 m, cei de pe latura mare. A și B
paseaz ă direct cu C și D (1), și dup ă fiecare lovire
a mingii schimb ă rapid locurile între ei (A cu B și C 1 h/s ăpt.

133 cu D) (2). Apoi paseaz ă din nou, de data asta pe
diagonală, adic ă A cu D și B cu C (3)
1. Jocuri de întrecere:
• „Joc 4×2 cu pase în diagonal ă”;
• „Joc 4×2 cu pase lungi”,
3. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus în condiŃii de regulament simplificat.

SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de întrecere.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, porti Ńe);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, porti Ńe);
Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, porti Ńe); Preg ătire,
organizare.
8
min. Organizarea colectivului.
(2 min.)
Preg ătirea
organismului pentru efort.
(4 min.) – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.
Preg ătire,
organizare.
Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei

134 Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(5 min). – întreab ă elevii dacă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.
Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(1 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.

Conducerea înv ăŃă rii.
(10 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare mijloc
de ac Ńionare și joc de întrecere;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corectează eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare mijloc de
ac Ńionare și joc de întrecere;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev î și consolideaz ă
elementul tehnic lovirea mingii cu piciorul;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă mijloacele de ac Ńionare și
jocurile de întrecere stabilite; Înv ăŃarea
mijloacelor de ac Ńionare și a
jocurilor de întrecere pentru consolidarea lovirii mingii cu piciorul din deplasare.
20
min. Ob Ńinerea
performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal – explic ă scurt și concis regulile
jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim – re Ńin regulile jocului;
Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea biomecanic ă a

135 de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. lovirii mingii cu piciorul din deplasare.
2
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.
2
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii corecte
în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor învăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie ale
lec Ńiei și realizeaz ă o autoevaluare a
celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de întrecere și
minifotbalul în jocurile obi șnuite pe
care le practic ă în afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a VI-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a VI-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: a VI-a; Efectiv: 22 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : marcajul și demarcajul.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : înv ăŃarea și consolidarea marcajului și demarcajului
din deplasare; dezvoltarea spiritului de echip ă și
a colabor ării între coechipieri.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă deprind ă execu Ńia corect ă a marcajului și
demarcajului din deplasare;
O2 Psihomotor: s ă-și însu șeasc ă marcajul și demarcajul de pe loc
și din deplasare în condi Ńii variate de joc (adversar pasiv și semiactiv);
O3 Afectiv: marcajul și demarcajul în condi Ńiile jocului de
minifotbal.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a VI-a;
elementele tehnice dobândite anterior; proiectele l ec Ńiilor
precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 35 min. – înv ăŃare –
consolidare; 15 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.4, jaloan e,
fluier, pioni, etc.
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor
de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi;
Regulament : regulamentul de minifotbal stabilit pentru clasa
a VI-a.
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren handbal, 11 mingi nr.4, 10 jaloane, fluier;
Mijloace: jocuri de întrecere, joc de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Marcajul și
demarcajul din deplasare. Înv ăŃare –
consolidare O1: s ă deprind ă
execu Ńia corect ă a
marcajului și
demarcajului din deplasare; O2: s ă-și însu șeasc ă
marcajul și
demarcajul de pe loc și din deplasare în
condiŃii variate de
joc (adversar pasiv și semiactiv);
O3: marcajul și
demarcajul în condiŃiile jocului de
minifotbal.
1. Mijloace de ac Ńionare:
• Joc 1 la 1, la dou ă portiŃe formate din jaloane, pe
zone delimitate pe întreaga suprafa Ńă a terenului. Se
execut ă ac Ńiuni specifice de men Ńinere a posesiei
mingii, de dep ăș ire a adversarului, respectiv, de
marcare și deposedare a acestuia;
• Ac Ńiune de joc împotriva atacan Ńilor, cu ap ărători
în inferioritate numeric ă. Trei ap ărători, plasa Ńi
iniŃial în mijlocul terenului în trei zone, marcheaz ă,
deposedeaz ă și resping atacurile desf ăș urate de
patru sau cinci atacan Ńi;
• Cinci juc ători sunt plasa Ńi pe aceea și linie
executând pase directe pe pozi Ńii viitoare, dup ă
care-și schimb ă locurile. D are la început rol de
ap ărător. A execut ă o pas ă lui B (1), marcat de D.
A se demarc ă (2) și prime ște de la B (3), apoi îi
paseaz ă lui C (4), care urmeaz ă s ă-i transmit ă
mingea lui D (5) marcat de B. C reprime ște de la D
(6) și îi paseaz ă lui E care l-a înlocuit pe A;
• ExerciŃiu tehnico-tactic pentru ap ărători și atacan Ńi
în care accent se pune pe marcaj din partea ap ărătorilor și șutul la poart ă al atacan Ńilor.
Juc ătorii în atac A și B realizeaz ă un un-doi pe
lâng ă ap ărătorul C care încearc ă s ă deposedeze
adversarul de minge. A conduce mingea paralel 1 h/s ăpt.

138 cu linia lateral ă a terenului fiind marcat de elevul
D, dup ă care centreaz ă în fa Ńa por Ńii.
2. Jocuri de întrecere:
• „Joc 4×2 cu demarcaj”;
• „Joc 4×4 cu men Ńinerea posesiei mingii”;
• „Joc 6×6 cu marcaj strict la adversar”.
3. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus în condiŃii de regulament simplificat.

SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de întrecere.
(1 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, pioni);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, pioni); Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, pioni); Preg ătire,
organizare.
7
min. Organizarea colectivului.
(2 min.)
Preg ătirea
organismului pentru efort.
(4 min.) – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.
Preg ătire,
organizare.

139 Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(5 min). – întreab ă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.
Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(2 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă. Conducerea înv ăŃă rii.
(10 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare mijloc
de ac Ńionare și joc de întrecere;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare mijloc de
ac Ńionare și joc de întrecere;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev î și consolideaz ă
elementul tehnic marcajul și
demarcajul din deplasare;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă mijloacele de ac Ńionare și
jocurile de întrecere stabilite; Înv ăŃarea
mijloacelor de ac Ńionare și a
jocurilor de întrecere pentru consolidarea marcajul și
demarcajul din deplasare.
20
min. Ob Ńinerea
performan Ńe
– lor prin joc – explic ă scurt și concis regulile
jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa – re Ńin regulile jocului;
Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea

140 de minifotbal fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. marcajului și
execu Ńia corect ă
a demarcajului din deplasare.
2
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.
2
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii corecte
în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie ale
lec Ńiei și realizeaz ă o autoevaluare a
celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de întrecere și
minifotbalul în jocurile obi șnuite pe
care le practic ă în afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a VII-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a VII-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: a VII-a; Efectiv: 24 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : șutul la poartă din deplasare.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : consolidarea șutului la poart ă din deplasare.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă șuteze mingea la poart ă din deplasare, pe
cadrul por Ńii;
O2 Psihomotor: s ă dobândeasc ă capacitatea de șutare a
mingii cu piciorul din deplasare spre o anumit ă zon ă a por Ńii,
formarea preciziei transmiterii mingii;
O3 Afectiv: s ă reu șeasc ă s ă înscrie de cât mai multe ori în
condiŃiile jocului de minifotbal.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a VII-a;
elementele tehnice dobândite anterior; proiectele l ec Ńiilor
precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 35 min. – înv ăŃare –
consolidare; 15 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de minifotbal (handbal), 12 mingi de fotbal
nr.4, pioni, fluier.
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea: traseului
pentru preg ătirea organismului pentru efort, a jocurilor de
întrecere și a altor mijloace de ac Ńionare;
Regulament : regulamentul de minifotbal cu aplicarea hen Ńului,
faultului, repunerii din lateral (aut) și cornerului.
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren minifotbal, 12 mingi nr. 4;
Mijloace: jocuri de întrecere, ștafete, joc de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Șutul la poart ă
din deplasare. Consolidare. O1: să șuteze
mingea la poart ă din
deplasare, pe cadrul por Ńii;
O2: să dobândeasc ă
capacitatea de șutare
a mingii cu piciorul din deplasare spre o anumit ă zon ă a por Ńii,
formarea preciziei transmiterii mingii; O3: să reu șeasc ă s ă
înscrie de cât mai multe ori în condi Ńiile
jocului de minifotbal. 1. Mijloace de ac Ńionare:
• Elevul începe ac Ńiunea de la o distan Ńă de 20 m de
poart ă, lateral fa Ńă de poarta de handbal. Conduce
una din mingile aliniate la plecare printre 3 jaloa ne
așezate la 3 metri unul de cel ălalt (1), execut ă o
fent ă la alegere (2) în apropierea semicercului de
9 metri, iar apoi trage la poart ă (3). Se întoarce în
alergare la coada șirului (4) pentru a repeta
exerciŃiul înc ă de dou ă ori;
• Pe linia suprafe Ńei de pedeaps ă, din dreptul
fiec ărei bare, se g ăsesc mingile, iar în dreptul
barelor se afl ă juc ătorii. La semnal juc ătorii
alearg ă spre mingi, le ocolesc, dup ă care trag la
poart ă, c ăutând fiecare în parte s ă execute
primul. Acest exerci Ńiu este un foarte bun mijloc de
consolidare a loviturilor cu întoarcere;
• Câte cinci elevi sunt dispu și în șir, la 30 metri de
poart ă, cu spatele la poart ă. Un partener plasat
înaintea șirului, la 10 metri, paseaz ă cu primul
juc ător din șir (1), reprime ște (2), love ște mingea
cu bolt ă înainte peste juc ătorii din șir (3),
sprinteaz ă (4), preia (5), conduce (6) și trage la
poart ă (7) de la semicercul de 9 metri, dup ă care
trece în alergare la coada șirului peste care se
execut ă lovirea mingii cu bolt ă (8). 1 h/s ăpt.

143 • Joc școal ă. Dispozitivul de atac 4 +2 (3 +3) joac ă
și încearc ă finalizarea împotriva unei ap ărări
dispuse în zone specifice, formate din trei funda și
și un mijloca ș. Dup ă fiecare atac, se începe altul
de la 30 de metri cu alt ă minge.
1. Jocuri de întrecere:
• „Joc 4×2 cu șut la poart ă”;
• „Joc 4×4 cu șut la poart ă”,
3. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus cu aplicarea hen Ńului, faultului, repunerii din lateral (aut)
și cornerului.

SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de întrecere.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, porti Ńe);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, pioni); Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, pioni); Preg ătire,
organizare.
9
min. Organizarea colectivului.
(2 min.)
Preg ătirea – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare; – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă; Preg ătire,
organizare.

144 organismului pentru efort.
(5 min.) – conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din lec Ńiile precedente. – respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile.

Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(4 min). – întreabă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.
Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(1 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.

15
min.
Conducerea înv ăŃă rii.
(10 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare mijloc
de ac Ńionare și joc de întrecere;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare mijloc de
ac Ńionare și joc de întrecere;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev î și consolideaz ă
elementul tehnic șutul la poart ă cu
piciorul din deplasare;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă mijloacele de ac Ńionare și
jocurile de întrecere stabilite; Înv ăŃarea
mijloacelor de ac Ńionare și a
jocurilor de întrecere pentru consolidarea șutului la poart ă
cu piciorul din deplasare.

145 20
min. Ob Ńinerea
performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal – explic ă scurt și concis principalele
reguli ale jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – re Ńin regulile jocului;
– se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. Participare activ ă
cu accent pe corectitudinea biomecanic ă a
șutului la poart ă
cu piciorul din deplasare.
2
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.
2
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii corecte
în cadrul jocului de minifotbal;
– repet ă principalele reguli de joc care
au fost folosite în lec Ńie; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie ale
lec Ńiei și realizeaz ă o autoevaluare a
celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de întrecere și
minifotbalul în jocurile obi șnuite pe
care le practic ă în afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Proiect opera Ńional pentru clasa a VIII-a – Model
Tipul de lec Ńie: Monosport (fotbal) – clasa a VIII-a
Elemente de identificare :
Titular de disciplin ă: ______________________________
Data: ___________
Unitatea de înv ăŃă mânt (sportiv ă):____________________
Clasa: a VIII-a; Efectiv: 22 elevi;
Disciplina : Educa Ńie fizic ă și sport.
Tema : marcajul, demarcajul și dep ăș irea.
Tipul de lec Ńie : monosport – fotbal.
Scopul lec Ńiei : consolidarea marcajului, demarcajului și dep ăș irii
din deplasare; dezvoltarea spiritului de echip ă și
a colabor ării între coechipieri.
Obiective opera Ńionale :
O1 Cognitiv: s ă-și consolideze execu Ńia corect ă a marcajului,
demarcajului și a dep ăș irii din deplasare;
O2 Psihomotor: s ă-și consolideze marcajul, demarcajul și
dep ăș irea în condiŃii variate de joc (adversar pasiv și semiactiv);
O3 Afectiv: utilizarea marcajului, demarcajului și dep ăș irii în
condiŃiile jocului de minifotbal cu reguli stabilite.
Resurse necesare :
Oficiale: con Ńinutul programei școlare pentru clasa a VIII-a;
elementele tehnice dobândite anterior; proiectele l ec Ńiilor
precedente.
Temporale : timp didactic alocat: 35 min. – înv ăŃare –
consolidare; 15 min. – preg ătire, organizare, evaluare.
Psihologice : dorin Ńa de a înv ăŃa, capacitatea de a înv ăŃa,
dorin Ńa de a juca minifotbal, conduita ludic ă, spiritul de întrecere;
Materiale : teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.4, jaloan e,
fluier, pioni, etc.
Umane : elevii scutiŃi medical vor ajuta la preg ătirea jocurilor
de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi;
Regulament : regulamentul de minifotbal cu aplicarea
hen Ńului, faultului, repunerii din lateral (aut) și cornerului.
Strategia didactic ă:
Metode: demonstra Ńia și explica Ńia, exersarea, componenta
ludic ă: jocuri didactice;
Materiale: teren handbal, 11 mingi nr.4, 10 jaloane, fluier;
Mijloace: jocuri de întrecere, joc de minifotbal.

Denumirea
temei Tipul/codul
activit ăŃii Obiective
/competen Ńe Con Ńinuturi Eșalonare
în timp
Marcajul, demarcajul și
dep ăș irea din
deplasare. Consolidare. O1: să-și consolideze
execu Ńia corect ă a
marcajului, demarcaju-lui și a dep ăș irii din
deplasare; O2: să-și consolideze
marcajul, demarcajul și
dep ăș irea în condi Ńii
variate de joc (adversar pasiv și semiactiv);
O3: utilizarea marcaju-
lui, demarcajului și
dep ăș irii în condiŃiile
jocului de minifotbal cu reguli stabilite.
1. Mijloace de ac Ńionare:
• Șase elevi sunt plasa Ńi într-o jum ătate de teren.
Cei din colŃuri centreaz ă (1) alternativ spre elevul cel
mai îndep ărtat din interiorul semicercului, acesta
întoarce mingea (3) direct cu capul sau cu piciorul
partenerului s ău, care anterior lovirii mingii cu capul
s-a demarcat (2) printr-o Ńâșnire pe o por Ńiune de 5-6
metri, intr ă în posesia mingii prin preluare cu pieptul
(4), așeaz ă mingea pe sol (5), se întoarce și transmite
mingea printr-o pas ă lung ă unuia din elevii de la
mijlocul terenului (6) și trece la mijlocul terenului (7).
Elevul care a primit mingea la mijlocul terenului o
paseaz ă la elevul care a început exerci Ńiul (8).
• Ac Ńiuni de joc între un grup de elevi ap ărători
plasa Ńi iniŃial în dispozitivul de 4 +1 și patru elevi
atacan Ńi, plasa Ńi în zonele lor de atac. Elevii atacan Ńi
realizeaz ă manevre de atac și finalizare, iar cei
patru elevi ap ărători îi urm ăresc strict pe zona de
atac. Juc ătorul liber acoper ă întregul grup defensiv
în ac Ńiune. Profesorul conduce de la centru și dup ă
fiecare faz ă epuizat ă repune o nou ă minge în atac.
• Joc 1 la 1 , la dou ă portiŃe formate din jaloane, pe
zone delimitate pe întreaga suprafa Ńă a terenului. Se
execut ă ac Ńiuni specifice de men Ńinere a posesiei
mingii, de dep ăș ire, respectiv de marcare și 1 h/s ăpt.

148 deposedare.
2. Jocuri de întrecere:
• „Joc 3×3 cu demarcaj”;
• „Joc 3×4 cu demarcaj”;
• „Joc 4×4 cu men Ńinerea posesiei mingii”;
• „Joc 6×6 cu marcaj strict la adversar”.
3. Joc de minifotbal
Joc de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus cu aplicarea hen Ńului, faultului, repunerii din lateral
(aut) și cornerului.

SCENARIU DIDACTIC

Activitatea de înv ăŃare/instruire Timp
alocat Evenimente
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor Con Ńinuturi
Elemente „cheie”
Preg ătirea
jocurilor de întrecere.
(2 min.) Preg ătirea și amplasarea materialelor
necesare cât mai aproape de locul desf ăș ur ării activit ăŃii (mingi, pioni);
Verificarea materialelor necesare; Ajut ă la preg ătirea și amplasarea
materialelor (mingi, pioni); Ajut ă la verificarea func Ńionalit ăŃii
materialelor (mingi, pioni); Preg ătire,
organizare.
8
min. Organizarea colectivului.
(2 min.)
Preg ătirea
organismului pentru efort. – în linie pe dou ă rânduri;
– salutul; – noteaz ă absen Ńii;
– observa Ńii asupra Ńinutei vestimentare;
– conduce preg ătirea organismului
pentru efort folosind structuri din – răspund la comenzi;
– răspund la salut;
– ajusteaz ă Ńinuta vestimentar ă;
– respect ă comenzile;
– execut ă corect exerci Ńiile. Preg ătire,
organizare.

149 (4 min.) lec Ńiile precedente.
Încheierea primei p ărŃi a lec Ńiei
Verificarea cuno știn Ńelor
dobândite în lec Ńiile
anterioare (reactualiza-rea ancorelor)

(3 min). – întreab ă elevii dac ă î și mai reamintesc
ce au înv ăŃat lec Ńia trecut ă;
– repet ă împreun ă cu elevii elementele
tehnice înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie ale elevilor; – r ăspund;

– exerseaz ă elementele tehnice
înv ăŃate în lec Ńia precedent ă;
– încearc ă s ă-și corecteze gre șelile de
execu Ńie; Acumulare.
Enun Ńarea
obiectivelor opera Ńionale
ale lec Ńiei.
(2 min.) – precizeaz ă obiectivele opera Ńionale
ale lec Ńiei; – ascult ă cu aten Ńie;
– re Ńin obiectivele opera Ńionale ale
lec Ńiei; Activitate frontală;
Participare activ ă.
15
min.
Conducerea înv ăŃă rii.
(10 min.) – explic ă și demonstreaz ă fiecare mijloc
de ac Ńionare și joc de întrecere;
– organizeaz ă forma Ńiile de lucru în
așa fel încât s ă asigure un num ăr
mare de repet ări pentru fiecare elev;
– corecteaz ă eventualele gre șeli de
execu Ńie;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective; – re Ńin și execut ă fiecare mijloc de
ac Ńionare și joc de întrecere;
– prin num ărul mare de repet ări,
fiecare elev î și consolideaz ă
elementele tehnice marcajul, demarcajul și dep ăș irea din
deplasare;
– își corecteaz ă gre șelile de execu Ńie și
con știentizeaz ă apariŃia unor gre șeli;
– exerseaz ă mijloacele de ac Ńionare și
jocurile de întrecere stabilite; – Înv ăŃarea
mijloacelor de ac Ńionare și a
jocurilor de întrecere pentru consolidarea marcajului, demarcajului și
a dep ăș irii din
deplasare;
20 Ob Ńinerea – explic ă scurt și concis regulile – re Ńin regulile jocului; Participare activ ă

150 min. performan Ńe
– lor prin joc
de minifotbal jocului;
– organizeaz ă forma Ńiile de joc în a șa
fel încât s ă asigure un num ăr optim
de elevi în fiecare forma Ńie de joc;
– arbitreaz ă jocul;
– apreciaz ă verbal execu Ńiile
individuale și chiar colective, – se supun deciziilor arbitrului;
– particip ă activ și cu plăcere la jocul
bilateral. cu accent pe corectitudinea marcajului și
demarcajului și
execu Ńia corect ă
a depăș irii din
deplasare.
3
min. Asigurarea feed-back-ului. – constat ă incorectitudinea efectu ării
execu Ńiilor;
– intervine pentru ameliorarea
execu Ńiilor tehnice în condi Ńii de joc; – con știentizeaz ă observa Ńiile primite;
– remediaz ă gre șelile prin execu Ńie
corect ă; Feed – back.
2
min. Evaluarea rezultatelor – urm ăre ște modul în care elevii au
în Ńeles tema prin aplicarea corect ă a
celor înv ăŃate;
– consolidarea componentelor psiho-
motrice și achiziŃia deprinderilor
motrice specifice (mers, alergare, săritur ă, rostogolire). – asigur ă profesorul de în Ńelegerea
celor prezentate prin execu Ńii corecte
în cadrul jocului de minifotbal; Evaluarea cuno știn Ńelor
dobândite.
2
min. Asigurarea reten Ńiei și a
transferului
celor înv ăŃate – realizeaz ă o ultim ă recapitulare a
celor înv ăŃate în lec Ńie;
– îndrum ă elevii c ătre participarea la
activit ăŃi extradidactice specifice
jocului de fotbal . – con știentizeaz ă momentele cheie ale
lec Ńiei și realizeaz ă o autoevaluare a
celor înv ăŃate;
– introduc jocurile de întrecere și
minifotbalul în jocurile obi șnuite pe
care le practic ă în afara școlii;
– recep Ńioneaz ă mesajul final. Concluzii tematice.

Bibliografie
1. Badiu T. ExerciŃii și jocuri de mi șcare pentru clasele I-IV , Ed
Alma, Gala Ńi – 1995;
2. Balint, Gh. Fotbal – Curs de baz ă, Curs pentru studen Ńi,
Biblioteca Universit ăŃii Bac ău, RMF 55/28.02.2002.
3. Balint Gh. Bazele jocului de fotbal, Ed. Alma Mater, Bac ău,
2002.
4. Balint Gh. Metodica pred ării fotbalului în gimnaziu, Ed. PIM,
Ia și, 2007.
5. Balint Gh. Considerations concerning the necessity of
improving the syllabus for the football game during the physical
education lessonfor the 7 th – 8 th grades in romanian secondary
schools , 4 th FIEP European Congress on Physical Education
and Sports – Teachers Preparation and their Employa bility in
Europe, Bratislava, Slovacia, 29-31 august 2007.
6. Balint Gh. Optimizarea jocului de fotbal în înv ăŃă mântul
primar (clasele II – IV), Sesiunea interna Ńională de
comunic ări știin Ńifice “Perspective ale Educa Ńiei fizice și
sportului la început de mileniu”, 6-8 decembrie 200 2,
Universitatea “Babe ș-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de
educa Ńie fizic ă și sport. ISBN 973-656-310-3.; pag.27-35.
7. Barta, A. și Dragomir. P., Deprinderi motrice la pre școlari,
Editura V&I Integral, Bucure ști, 1995.
8. Cerghit I. Metode de înv ăŃă mânt , Editura Didactic ă și
Pedagogic ă R.A., Bucure ști, 1997.
9. Cergit I. Perfec Ńionarea lec Ńiei în școala modern ă, Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, 1983.
10. Cârstea Gh. Educa Ńia fizic ă – fundamente teoretice și

152 metodice , Casa de editur ă Petru Maior, Bucure ști, 1999.
11. Cârstea Gh. Teoria și metodica educa Ńiei fizice și sportului , Ed.
AN-DA, Bucure ști, 2000.
12. Copilu D., Copil V., D ărăbăneanu I. Predarea pe baz ă de
obiective curriculare de formare – noua paradigm ă pedagogic ă
a începutului de mileniu, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă R.A.,
Bucure ști, 2002.
13. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani: metodica preg ătirii, Ed.
Axis Mundi, Bucure ști, 2002.
14. Colibaba-Evule Ń D. și Bota I. Jocuri sportive. Teorie și
metodic ă., Ed. ALDIN, Bucure ști, 1998.
15. Colibaba-Evule Ń D. Praxiologie și proiectare curricular ă în
educa Ńie fizic ă și sport ., Editura Universitaria, Craiova, 2007.
16. Dragomir P., Scarlat E. Educa Ńie fizic ă școlar ă. Repere noi –
muta Ńii necesare , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A.,
Bucure ști, 2004.
17. Dumitriu C- Ńa. Introducere în cercetarea psihopedagogic ă,
Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A., Bucure ști, 2004.
18. Dumitriu Gh., Dumitriu C- Ńa. Psihopedagogie , Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, R.A. Bucure ști, 2004.
19. Dragnea A. Antrenamentul Sportiv , Ed. Didactic ă și Pedagogic ă
R.A., Bucure ști, 1996.
20. Dragnea A. și Bota A. Teoria activit ăŃilor motrice , Ed. Didactic ă
și Pedagogic ă, Bucure ști, 1999.
21. Dragnea A. și colab. Educa Ńie fizic ă și sport – teorie și
didactic ă, Ed. FEST, Bucure ști, 2006.
22. Firea E. Metodica educa Ńiei fizice școlare în înv ăŃă mântul liceal,
profesional, superior, special , IEFS, Bucure ști, 1979.
23. Firea E. Metodica educa Ńiei fizice școlare , (vol. II) IEFS,
Bucure ști, 1984.
24. Ho știuc N. Fotbal – tehnica, tactica, metodica, Ed. Funda Ńiei
Universitare „Dun ărea de Jos”, Gala Ńi, 2000.
25. Ionescu R. Educa Ńie Fizic ă. Mijloace opera Ńionale folosite în
rezolvarea temelor de lec Ńie , Editura HUMANITAS
EDUCA łIONAL, Bucure ști, 2005.
26. Lozinc ă, I., Marcu, V. Psihologia și activit ăŃile motrice , Editura
Universit ăŃii din Oradea, Oradea, 2005.

153 27. Mârza D ănilă D ănu Ń Nicu Teoria Educa Ńiei Fizice și Sportului,
Ed. PIM, Ia și, 2006.
28. M.E.C. Ghid metodologic de aplicare a programelor de
educa Ńie fizic ă și sport, înv ăŃă mânt liceal , 2001.
29. M.E.N Sistemul na Ńional școlar de evaluare la disciplina
Educa Ńie fizic ă și sport , 1999.
30. Motroc I. Curs de fotbal , ANEF., Bucure ști, 1986.
31. Motroc, I., Cojocaru, V. Fotbal Curs de baz ă, vol. II , Tehnica și
tactica , A.N.E.F.S., Bucure ști, 1991.
32. Ra Ńă G. Didactica educa Ńiei fizice școlare , Ed. Alma Mater,
Bac ău, 2004.
33. Ra Ńă G., Ra Ńă C-tin B. Aptitudinile în activitatea motric ă, Editura
Edusoft, Bac ău, 2006.
34. St ănculescu G. Fotbal – curs de baz ă, Ed. Universit ăŃii Ovidius,
Constan Ńa, 1992.
35. St ănculescu G. Fotbalul cu studen Ńii, Ed. Universit ăŃii Ovidius,
Constan Ńa, 2002.
36. St ănculescu G. Teoria jocului de fotbal , Ed. Universit ăŃii
Ovidius, Constan Ńa, 2003.
37. St ănescu M., Ciolc ă C. și Urzeală C. Jocul de mi șcare –
metod ă și mijloc de instruire în educa Ńie fizic ă și sport , Ed.
Cartea Universitar ă, Bucure ști, 2004.
38. Siedentop D., Herkowitz J., și Rink J., Elementary Physical
Education Methods, New Jersey, Prentice Hall. Inc.,
Englewood Cliffs,1984.
39. Tudor V. Capacit ăŃile condiŃionale, coordinative și intermediare
– componente ale capacit ăŃii motrice , Ed. RAI, Bucure ști,1999.

154

View publication statsView publication stats