See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https:www .researchgate.ne tpublic ation266288762 [602724]

See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https://www .researchgate.ne t/public ation/266288762
Optimalitatea politicii fiscale în România din perspectiva cu rbei Laffer
Article
CITATIONS
0READS
312
3 author s, including:
Adina T randafir
Spiru Har et Univ ersity, Buchar est
12 PUBLICA TIONS    9 CITATIONS    
SEE PROFILE
All c ontent f ollo wing this p age was uplo aded b y Adina T randafir on 26 Mar ch 2015.
The user has r equest ed enhanc ement of the do wnlo aded file.

Optimalitatea politicii fiscale în România
din perspectiva curbei Laffer

Adina TRANDAFIR
Universitatea „Spiru Haret”, Bucure ști
[anonimizat]
Petre BREZEANU
Academia de Studii Economice Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat. Optimalitatea politicii fiscale este o problem ă larg
dezbătută în literatura de specialitate din multiple puncte de vedere. Un
mod de a aborda aceast ă problem ă este cel cu ajutorul curbei Laffer,
determinând corela ția dintre presiunea fiscal ă și veniturile fiscale
realizate. Articolul de fa ță abordeaz ă această corelație cu ajutorul curbei
Laffer pentru veniturile fiscale realizate în perioada 2000-2010,
evidențiind faptul c ă economia româneasc ă se situeaz ă în zona
inadmisibil ă a pantei curbei, atât în analiza pe întreaga perioad ă, cât și
în cea pe fiecare an în parte. Ma i mult decât atât, acest rezultat relev ă
existența unor redistribuiri inutile de venit în economia româneasc ă în
perioada analizat ă.

Cuvinte-cheie: politică fiscală; curba Laffer; presiune fiscal ă.

Coduri JEL: E62, E63.
Coduri REL: 8K, 8M.

Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XVIII (2011), No. 8(561), pp. 53-61

Adina Trandafir, Petre Brezeanu
54
1. Introducere

Fiscalitatea este unul dintre domeniile care a suferit cele mai multe
transform ări în ultimele dou ă decenii în țara noastr ă. Din păcate, aceste
transform ări au fost fie prea dese, fi e prea lente, fie prea bru ște, astfel încât
mediul fiscal românesc este perceput de c ătre toți contribuabilii ca fiind un
factor de instabilitate în dezvoltarea economiei române ști.
Este adev ărat că s-au înregistrat și unele progrese în materie legislativ ă,
precum armonizarea cu cadrul de reglemen tare european sau introducerea cotei
unice, îns ă capacitatea administrativ ă deficitară face ca sistemul fiscal românesc
să reprezinte un punct slab al economiei na ționale. Asigurarea unui cadru
legislativ unitar (Codul Fiscal) a fost umbrit ă de incapacitatea statului de a
respecta principiile fundamentale asumate precum eficien ța și certitudinea
impunerii, stabilitatea și predictibilitatea, principii esen țiale pe care un sistem
fiscal trebuie s ă le îndeplineasc ă într-o economie viabil ă.
Plata impozitelor și presiunea fiscal ă suferită este, pentru contribuabilii la
bugetul de stat al României, de cele mai multe ori sufocant ă. Contribuabilul
consimte la plata impozitului și se supune de bun ăvoie acestei poveri, dar la un
moment dat, când impozitele dep ășesc anumite limite ale suportabilit ății, se
produc fenomene care aduc grave deservicii capacit ății statului de a colecta
aceste venituri. Dorin ța contribuabililor de a- și asigura veniturile realizate
înainte de cre șterea presiunii fiscale, f ără un efort suplimentar, contribuie la
dezvoltarea economiei paralele care, treptat, înlocuie ște activit ățile din
economia real ă, făcând loc apari ției economiei paralele (economia subteran ă).
Consecințele acestui fapt sunt sc ăderea num ărului de contribuabili, sc ăderea
materiei și a bazei impozabile și ineficien ța politicilor macroeconomice în
domeniu.
În continuare articolul abordeaz ă problema optimalit ății politicii fiscale
românești, în perioada 2000-2010, din perspectiva curbei Laffer, determinând
pentru perioada men ționată în ce zon ă se află panta curbei pentru politica
fiscală româneasc ă.
În secțiunea a doua, articolul prezint ă cercetările existente în literatura de
specialitate și teoriile în ceea ce prive ște curba Laffer. Sec țiunea a treia
examineaz ă panta curbei Laffer pentru România pe baza informa țiilor din
bugetul general consolidat, at ât pentru întreaga perioad ă, cât și pe fiecare an în
parte.

Optimalitatea politicii fiscale în România din perspectiva curbei Laffer
55
2. Stadiul actual al cunoa șterii

În 1776, A. Smith a stabilit c ă ratele ridicate ale im pozitelor vor distruge
baza de impozitare. Acest concept a fost materializat de economistul american
Arthur Laffer(1), care a construit o curb ă ce leagă rata de impozitare și baza
impozabil ă.
Ideea de baz ă din spatele rela ția dintre ratele de impozitare și veniturile
fiscale este c ă schimbările în ratele de impozitare pot avea dou ă efecte asupra
veniturilor: efectul aritmetic și efectul economic.
Efectul aritmetic se refera la faptul ca atunci când rata fiscalit ății scade și
veniturile fiscale (exprimate pe unitate de venit impozabil) vor sc ădea. În caz
contrar, când rata fiscalit ății crește, efectul aritmetic va face ca veniturile fiscale
colectate pe unitate de venit impozabil s ă crească.
Efectul economic, îns ă, conduce la un impact pozitiv al sc ăderii ratei de
fiscalitate asupra muncii și producției și, deci, și asupra bazei de impozitare. În
schimb, cre șterea ratei fiscalit ății va avea un efect economic invers, de
penalizare a particip ării la activit ățile impozabile. Astfel, efectul aritmetic va
acționa întotdeauna invers fa ță de efectul economic. În momentul combin ării
celor dou ă tipuri de efecte, consecin țele modific ării ratei de fiscalitate asupra
veniturilor fiscale nu mai sunt atât de evidente.
Modelul teoretic al curbei Laffer este prezentat în graficul de mai jos:

VF
Rf
0 % 100%

Sursa: Arthur B. Laffer (2004), „The Laffer Curve: Past, Present, and Future”, The
Heritage Foundation

Figura 1. Curba Laffer Zona
optimă Pc max. de
creștere a VF
Zona de
scădere a
VF

Adina Trandafir, Petre Brezeanu
56
În literatura de specialitate a finan țelor publice, se întâlne ște clasica
formă inversată (U) a curbei lui Laffer(2). Cu toate acestea, Malcolmson (1986)
susține că sunt posibile discontinuit ăți la ratele ridicate ale impozitelor.
Feige, Edgar L., și Robert T. McGee ( 1982, pp. 499-519) afirm ă că
studiile asupra economiei neobservate sugereaz ă că fenomenul are implica ții
importante atât pentru politica macroeconomic ă, cât și pentru finan țele publice.
În lucrarea lor aten ția este concentrat ă pe implica țiile finanțelor publice prin
dezvoltarea unui macromodel simp lu de la care este posibil s ă se obțină o curbă
Laffer. Acest model arat ă că forma și poziția curbei Laffer pentru Suedia depind
de puterea efectului ofertei, de progresivitatea sistemului fiscal și de mărimea
economiei neobservate. De asemenea, ei au simulat curba Laffer pentru Marea
Britanie și au răspuns la întrebarea vizav i de costurile de st abilire a cotelor de
impozitare pentru ob ținerea unui maxim de venituri.
În dinamic ă, curba Laffer a fost studiat ă de către Agell Jonas și Mats
Persson (2000), precum și de Alfonso Novales și Jesús Ruiz (2002, pp. 181-206).
Agell Jonas, și Mats Persson (2000) analizeaz ă soldul bugetului general
consolidat într-un model simplu de cre ștere endogen ă, prin efectuarea unui
studiu empiric al ratelor de impoz itare de transfer ajustate din țările OCDE
pentru a vedea care țară are cel mai mare poten țial de îmbun ătățire fiscală.
Alfonso Novales și Jesús Ruiz (2002) analizeaz ă posibilele câ știguri de
bunăstare care pot proveni de la substituirea datoriilor pentru impozite în
gestionarea deficitului. Ei descoper ă că reducerile fiscale asupra muncii și
veniturilor din capital au un efect pozitiv asupra ratei de cre ștere a economie,
astfel crescând progresiv baza de impozitare pe termen lung.
Din punct de vedere cantitati v, curba Laffer a fost analizat ă cu ajutorul
unui model simplu de cre ștere neoclasic, calibrat pentru SUA, precum și pentru
economia UE-15 de Mathias Trabandt și Harald Uhlig ( 2006, pp. 1-69). Ace știa
au arătat că în SUA și zona UE-15 munca și capitalul sunt situate pe partea
stângă a curbei Laffer, dar economia UE-15 se situeaz ă mult mai aproape de
pantele prohibite decât Statele Unite. Au constatat, de asemenea, c ă panta
curbei lui Laffer, în economia UE-15, este mult mai plat ă decât în SUA,
argumentat ă de un grad mult mai ridicat de distorsiuni în zona UE-15.

3. Curba Laffer și optimalitatea poli ticii fiscale române ști în perioada 2000-2010

În cele ce urmeaz ă vom încerca s ă determin ăm forma curbei Laffer pentru
veniturile fiscale ale bugetului general consolidat al României. Analizând efectele cre șterii sau sc ăderii poverii fiscale brute, se poate descoperi pe care
parte a curbei se situeaz
ă economia româneasc ă: în zona admisibil ă sau în cea
prohibită.

Optimalitatea politicii fiscale în România din perspectiva curbei Laffer
57
Variabilele luate în considerare pe ntru stabilirea curbei Laffer în
România, în perioada 2000-2010, sunt:
– veniturile fiscale realizate în pre țuri curente;
– PIB în pre țuri curente;
– deflatorul PIB;
– veniturile fiscale reale, transforma te cu ajutorul de flatorului PIB;
– PIB real;
– presiunea fiscal ă brută, calculată cu ajutorul veniturilor fiscale reale și a
PIB real.
În perioada analizat ă valorile acestor variabile sunt dup ă cum urmeaz ă:

Tabelul 1
Variabilele care modeleaz ă curba Laffer pentru bugetul general consolidat al României
pentru veniturile fiscale în perioada 2000-2010
An VF reale (mil.
lei) PIB real (mil
lei) PF brută (%) ΔPFb (%) ΔVFR (mil. lei)
2000 10177.4 72060 14.12351115 – –
2001 23033.05 197971 11.63455945 -2.48895 12855.65156
2002 22948.43 208068 11.02929178 -0.60527 -84.62687869
2003 26166.63 218887.9 11.95435184 0.92506 3218.202899
2004 29201.45 238700 12.23353493 0.279183 3034.818165
2005 34325.25 287286 11.94811042 -0.28542 5123.800632
2006 37636.74 342418 10.99146155 -0.95665 3311.494291
2007 43693.29 404700 10.79646354 -0.195 6056.545137
2008 53946.77 503700 10.71009947 -0.08636 10253.4831
2009 43629.09 491300 8.880336394 -1.82976 -10317.67834
2010 54771.11 499652.1 10.96184904 2.081513 11142.01625
Sursa: Date preluate din Anuarele Statistice ale României (www.insse.ro) și calcule
proprii.

Pe baza datelor din tabelul anterior am construit curba Laffer pentru
veniturile fiscale realizate.

Adina Trandafir, Petre Brezeanu
58
Curba Laffer 2000-2010
0100002000030000400005000060000
0 5 10 15
Presiunea fiscala bruta (%)Veniturile fiscale reale
(mil lei)

Sursa: prelucrare proprie a datelor preluate din Anuarele
statistice ale României (www.insse.ro).

Figura 2. Curba Laffer pentru veniturile fiscale ale României în perioada 2000-2010

După cum se observ ă din graficul anterior , curba Laffer construit ă pe baza
presiunii fiscale brute și a veniturilor fiscale r eale în perioada 2000-2010
situează economia româneasc ă pe panta prohibit ă a curbei, în zona interzis ă. În
perioada analizat ă, în anul 2010 se atinge punct ul de maxim al veniturilor
fiscale reale realizate, la o presiune fiscal ă brută de 10,96%.
Analizând problema, am observat c ă panta curbei difer ă de la an la an.
Astfel, în cele ce urmeaz ă vor fi afi șate variațiile veniturilor fiscale reale, în
corelație cu varia țiile sarcinii fiscale brute pe ntru fiecare an, pentru a vedea
dacă, în perioada analizat ă, povara veniturilor fiscale reale a fost sau nu peste
nivelul optim și care este acest nivel optim.

2000-2001
20002001
0500010000150002000025000
05 1 0 1 5
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale reale
(mil.lei)
2001-2002
2001
2002229402296022980230002302023040
10.8 11 11.2 11.4 11.6 11.8
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale
reale (mil.lei)

Optimalitatea politicii fiscale în România din perspectiva curbei Laffer
59
2002-2003
20022003
220002300024000250002600027000
10.5 11 11.5 12 12.5
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale reale
(mil lei)
2003-2004
20032004
2600027000280002900030000
11.9 12 12.1 12.2 12.3
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale reale
(mil lei)

2004-2005
20042005
2800029000300003100032000330003400035000
11.9 12 12.1 12.2 12.3
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale reale
(mil lei)
2005-2006
20052006
3400035000360003700038000
10.5 11 11.5 12
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale reale
(mil lei)

2006-2007
20062007
3600038000400004200044000
10.7 10.8 10.9 11 11.1
Presiunea fiscal[ bruta (%)Veniturile
fiscale reale (m il
lei)
2007-2008
20072008
0200004000060000
10.7 10.72 10.74 10.76 10.78 10.8 10.82
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale
reale (mil lei)

2008-2009
2008
2009
0200004000060000
0 5 10 15
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale
reale (m il lei)2009-2010
20092010
0200004000060000
0 5 10 15
Presiunea fiscala bruta (%)Venituri fiscale
reale (mil lei)

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Anuarele statistice ale României
(www.insse.ro).
Figura 3. Curba Laffer anual ă pentru veniturile fiscale ale bugetului general consolidat
al României, 2000-2010

Adina Trandafir, Petre Brezeanu
60
Analizând graficele se poate vedea c ă nivelul sarcinii fiscale brute
generate de veniturile fiscale re ale s-a situat în zona prohibit ă în ani: 2000,
2001, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009. Pentru a ob ține rezultate mai
detaliate ar trebui defalcat ă analiza pe elementele componente ale veniturilor
fiscale.

4. Concluzii
Creșterea sau descre șterea presiunii fiscale pe o anumit ă perioadă este
legată cu certitudine de rolul economic și social al statului, de interven ția
acestuia în scopul asigur ării sursei de acoperire a cheltuielilor publice.
Dezbaterile generate de interven ția excesiv ă a statului în economie au generat o
noua gândire economic ă, gândire pe care o observ ăm și la economistul
american Arthur Laffer, care a utilizat ca baz ă de analiz ă economia de pia ță a
SUA, eviden țiind prin intermediul unei curbe leg ătura dintre rata presiunii
fiscale și fluxul încas ărilor fiscale.
În secțiunea anterioar ă am construit curba Laffer pentru economia
româneasc ă pe baza veniturilor fiscale realizate în perioada 2000-2010.
Rezultatele analizei arat ă faptul că panta curbei Laffer, pe întreaga perioad ă,
situează economia româneasc ă în zona inadmisibil ă sau prohibit ă, zonă în care
o parte tot mai important ă din veniturile factorilor este preluat ă de către stat. În
consecință, subiecții din economie î și restrâng activit ățile impozabile și, în
consecință, materia impozabil ă se reduce. Subiec ții din economie resping
utilitățile publice, preferând utilit ățile private. Acest rezultat reflect ă realitățile
economice române ști. Analizând optimalitatea politicii fiscale române ști, în
perioada dat ă, în anul 2010 se atin ge punctul de maxim al veniturilor fiscale
reale realizate, la o presiune fiscal ă brută de 10,96%.
Panta curbei Laffer difer ă de la un an la altul, fapt ce a condus la
construirea acesteia pe fiecare an în parte ob ținând urm ătoarele rezultate: în anii
2000, 2001, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009, panta curbei Laffer s-a
situat în zona prohibit ă (inadmisibil ă).
Panta curbei Laffer pentru bugetul general consolidat al României în zona
prohibită își găsește explica ția și în instabilitatea domeniului fiscal, în
capacitatea administrativ ă deficitară a autorit ăților române și în faptul c ă, de
cele mai multe ori, acest domeniu a fost folosit ca instrument politic.
Pe măsură ce presiunea fiscal ă crește se produce o sc ădere a produc ției și
implicit a încas ărilor fiscale. Presiunea fiscal ă din zona inadmisibil ă determin ă
redistribuiri inutile de venit, egalizare prin constrângerea public ă a subiecților și
descurajarea activit ăților economice, a ini țiativelor individuale și asumării
riscurilor.

Optimalitatea politicii fiscale în România din perspectiva curbei Laffer
61
Pentru ob ținerea unor rezultate de o mai mare acurate țe, analiza realizat ă
în acest articol ar putea s ă foloseasc ă elementele componente ale veniturilor
fiscale realizate, a șa cum sunt ele prev ăzute în bugetul gene ral consolidat al
României.

Note

(1) Conceptul de „curb ă Laffer”, a fost introdus de Jude Wanniski, care în 1974 a publicat un
articol în The Public Interest , intitulat „Taxes, Revenues, and the „Laffer Curve”.
(2) Vezi Fullerton, D., „On the possibility of an inverse relationship between tax rates and
government revenues”, Journal of Public Economics, 19, 1982, pp. 3-22.

Bibliografie

Agell, J., Mats, P., „On the Analystics of the Dynamic Laffer Curve”, Working paper , 2000, pp. 1-26
Feige, E.L., McGee, R.T., „The Unobserved Economy and the UK 3. Laffer Curve”, Journal of
Economics, 85 (4), 1983, pp. 499-519
Fullerton, D., „On the possibility of an inverse relationship between tax rates and government
revenues”, Journal of Public Economics, 19, 1982, pp. 3-22
Laffer, A.B., „The Laffer Curve: Past, Present, and Future”, The Heritage Foundation, 1765, 2004
Malcolmson, J.M., „Some analytics of the Laffer curve”, Journal of Public Economics, 29,
1986, pp. 263-279
Novales, A., Ruiz, J., „Dynamic Laffer curves”, Journal of Economic Dynamics & Control, 27,
2002, pp. 181-206
Smith, A. (1776). An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations , ed. Edwin
Cannan, London: Methuen & Co., Ltd.
Statistical Yearbook of Romania, www.insse.ro
Trabandt, M., Uhlig, H., „How Far Are We Fr om The Slippery Slope? The Laffer Curve”, SFB
649 Discussion Paper, 2006-023 April 3 , 2006, pp. 1-69
Wanniski, J., Taxes, „Revenues, and the „Laffer Curve”, The Public Interest, 1974

View publication statsView publication stats