Securitatea în era info rmațională pacea [628174]

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale
Și Studii de Securitate
Specializarea: Studii de Securitate, An III

Securitatea în era info rmațională – pacea
informațională, războiul informațional, “conflicte
înghețate” și litigii de frontieră

Student: [anonimizat] „orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de suport,
forma, mod de exprimare sau de punere in circulatie”1 În viața de zi cu zi informația joacă un rol
constructiv în făurirea de noi concepte și de noi viziuni, lucruri indispensabile unei societăți
dornice de dezvoltare. Informațiile ghidează fiecare decizie pe care o entitate o ia. Astfel,
informa țiile sunt importante în procesele de luare a deciziilor și de rezolvare a problemelor și
fără informațiile corecte, suntem predispuși să facem greșeli.
Accesul la informație reprezintă un principiu fundamental al funcționării oricărui stat
democratic, d ocmai din acest motiv lupta s -a mutat pe acest aspect. Dacă nu poți interzice
accesul la acest drept fundamental, poți cu siguranță să induci în eroare prin ajutorul ei.
„Informația în sine a fost, este și va rămâne o „armă imaterială” foarte valoroasă, ia r preocuparea
pentru protejarea unor informații esențiale pentru realizarea nevoilor și intereselor sociale nu
reprezintă un element de noutate în contemporaneitate”2. Guvernele resimit poate cel mai bine
nevoia de a restricționa sau proteja accesul la inf ormații tocmai pentru a -și duce la bun sfârșit
anumite interese și proiecte care nu ar fi fost altfel posibile.

II. Securitatea în era informațională. Pacea informațională și războiul
informațional .
Securitatea, reprezintă acea caracteristică a unui sistem, fără de care acesta nu poate fi
considerat performant, eficient sau util. Pentru a asigura securitatea unei entități este necesar să
se interprindă o analiză amplă în care să se dezvolte principalele atuuri și vulnerabilități pe care
aceasta le are în componență, precum și principalele metode prin care performanța să fie
crescută. În prezent problema cea mai mare este impredictibilitatea riscurilor în plan virtual.
Informațiile sunt extrem de importante, în ziua de astăzi, astfel că acestea trebui e să fie
cât mai complete și sa fie caracterizate de veridicitate. Din păcate, multe informații ajung la
populație în mod eronat, sau incomplete. În noua eră informațională, căutarea de subiecte pe
diverse site -uri, blogguri și rețele de socialiare, capătă un avans considerabil în detrimentul celor
percepute din emisile audio -vizuale și din ziare. În lipsa unor reglementări și a unor principii
fundamentale, oricine postează, afirmă și infirmă orice subiect, iar asta conduce la incapacitatea
de a ști ce este adevărat și ce nu. Responsabilitatea fiecărui individ este de a cerceta informația
din mai multe surse, de preferabil care să se afle în antiteză. Indentificarea unui punct de vedere
diferit este întodeauna benefic, deoarece acesta este primul pas spre o cercetare amanunțită a
unui subiect.

1 http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/182 -2002.php
2 http://intelligence.sri.ro/reperele -istorice -si-actuale -ale-conceptului -need -know/

Alegerea canalului de transmitere a informației eronate se face și în funcție de publicul
țintă. Dacă se dorește modificarea comportamentului și determinarea acțiunilor populației tinere,
atunci se recurge la formele n ew media (website -uri, aplicații mobile, rețele de socializare, jocuri
video). Este mult mai probabil ca aceștia să se informeze din aceste surse și nu din cele.
Tradiționale. Rețelele de socializare contribuie la creșterea subiectivismului. Facebook asig ură
construcția unor mici comunități subiective în primul rând datorită alegerilor pe care le facem.
Apreciem anumite pagini doar pentru că un anumit prieten a distribuit -o, sau pentru că o anumită
persoană de notorietate a facut -o. De cele mai multe ori n u realizăm, că anumite conturi pot fi
false și că nu putem ști cine se află în spatele acelor conturi. Cele mai multe păreri care se
cristalizează în mediul online, nu sunt argumentate și nu au la bază surse sigure.
Mass -media rămâne un puternic influenț ator al opiniei publice. Un partid politic care
dorește să atragă cât mai mulți susținători, sau diverse guverne, care doresc să convingă un
număr cât mai ridicat de oameni că o anumită acțiune este fezabilă, recurg la mass -media ca la
un instrument prin c are să manipuleze opinia publică. Mass media este un actor feroce atât în
cadrul păcii informaționale cât și în războiul informațional. Ea crează curente de opinii, atinge și
dezvoltă subiecte sensibile și transmite anumite modele de conduită.

Fig. 1, P rincipalele forme ale războiului informațional

În era informațională nu există pace. Totul este o luptă continuă de demonstrare de forțe.
Fluxul de informații nu poate fi oprit deci cu siguranță nici cei care doresc influențarea lui nu
dorm. Războiul informațional este definit de următoarele caracteristici3:
 nu există granițe clare între noțiunile de prieten/dușman. Toată lumea supraveghează pe
toată lumea, doar acapararea de avantaje proprii contează.
 este un război continuu;
 absența unor frontiere de natură geografică și/sau temporală;
 lipsa unor indicatori clari de avertizare;
 utilizarea unei tehnologii complexe, relativ ieftine și larg răspândite, cu costuri relativ
scăzute în raport cu rezultatele ce se pot obține;
 multi tudinea de ținte, identificabile în toate domeniile de activitate socială;
 înlesnirea folosirii cu succes a războiului psihologic și a propagandei, chiar și în afara
unui conflict armat;
 la nivel național centrul de greutate strategic se mută, treptat, în domeniile bancar,
financiar, energetic și al sistemelor de distribuție;
 Societatea civilă devine cel mai important obiectiv, iar apărarea ei cu forțele
convenționale este problematică;
III. Elementele care reduc capacitatea de reziliență în fața războiul ui
informațional.
1. Manipularea este o prima caracteristică a războiului informațional.
2. Cunoașterea adversarului . Înainte de a te angaja în orice bătălie, este înțelept să ști cine
este dușmanul și de ce este capabil. Dacă ignori acest aspect s -ar putea să n u câștigi
niciodată vre -o luptă. Acest principiu este folosit cu precădere într -o lume subterană și
anume acea a războiului informațional.
3. Subiectivismul. De cele mai multe ori într -un război informațional nu se ține cont de nici
o regulă. Sunt posibile orice fel de acțiuni, atâta vreme cât scopul final de a modela
decizii și a forma atitudini este atins. Subiectivismul denotă atitudinea noastră față de
anumite evenimente și situații. O atitudine subiectivă descrie faptul că nu putem decât să

3 Ulmeanu Maria Madalina, razboiul informationa l – provocari actuale , București 2006,
http://geopolitica .ase.ro/doc/dizertatii2006/Ulmeanu%20Maria%20MadalinaRAZBOIUL%20INFORMATIONAL.p
df

înțelegem lumea prin propriile noastre simțuri și propriile noastre deliberări raționale, la
care se adaugă propria noastră experiență de viață, care este limitată. De cele mai multe
ori subiectivismul este cel care ne coordonează acțiunile. În astfel de situații adevărul este
diminuat datorită incapacității de deschidere care ne -ar permite să vedem dincolo de
aparențe și de ceea ce ne dorim. Adevărul nu poate fi cunoscu t decât daca suntem dispuși
să acceptăm părerile care ne contrazic propriul sistem de valori și norme. Dacă
subectivismul rămâne piatra de temelie după care ne ghidăm acțiunile, atunci înseamnă
că vom rămâne veșnic vulnerabili și predictibili.
4. Predictibili tatea. Intr-un război informațional a fi previzibil înseamnă, în primul rând, a fi
o marionetă în mâinile celor care analizează comportamentul și tipare sociale zi de zi.
Predictibilitatea este o armă care poate fi ușor întoarsă împotriva noastră, atunci c ând
cineva își propune asta. De câte ori pe zi luam decizii ce contravin celor pe care le -am
luat în alte situații? De câte ori reușim să ieșim din tipare și să vedem o altă perspectivă?
De câte ori când ne -am aflat în aceleași stări am reacționat diferit?
5. Lipsa spiritului critic . Nu degeaba se spune că „nu tot ce zboară se mănâncă" Unele
informații sunt credibile pe când altele sunt fictive. Este absolut necesar intr -o eră
informațională să căutam acele informații veridice șă le analizăm și să le punem în
antiteză cu cele care sunt false. Dacă facem acest lucru, va fi mult mai ușor să identificăm
care sunt tiparele din spatele acestor informații „fake”.
6. Sensibilitatea auditoriului .

IV. Informațiile clasificate, componenta critică a unui stat din punct de vedere
al informației.
Protejarea Informațiilor clasificate a devenit o sarcină esențială pentru securitatea
națională. Legea nr. 182 din 2002, privind protectia informatiilor clasificate, definește
informațiile clasificate ca fiind „informațiile, datele , documentele de interes pentru securitatea
națională care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor ce s -ar putea produce ca urmare
a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate”4 Acestea fiind spuse, nu este
de mirare fa ptul, că furtul de informații clasificate a căpătat în ultimii ani amploare, fiind din ce
în ce mai greu să se asigure securitatea lor. „Războiul informatic sau cibernetic, acționează atât
asupra structurii utilizate in preluarea si stocarea informatiilor, calculatoare independente, retele

4 http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/182 -2002.php

de calculatoare si programe folosite de acestea, prin sustrageri de informatii, introducerea de
informatii false, alterari sau distrugeri de programe si chiar aducerea in stare de nefunctionare a
calculatoarelor cu ajutor ul virusilor informatici, cat si asupra informatiilor stoca te-prin alterarea
continutului unor informatii ori prin stergerea unor informatii sau chiar baze de date; razboiul
mediatic sau web -care tine de informatiile vehiculate exclusiv pe internet”5.
În contemporanietate, conflictele se poartă în plan preponderent informațional.
Dezvoltarea infrastructurii informaționale a creat posibilități de comunicare din ce în ce mai
sofisticate și de transmitere a informațiilor într -un ritm accelerat, pe distanțe to t mai mari. Pe
lângă avantajele oferite de tehnologia informației sau amestecat și câteva efecte mai puțin
agreabile.

V. Conflictele înghețate, spații de manifestare ale războiului informațional.
În repetate rânduri, Rusia a demonstrat disponibilitatea de a interveni în afacerile țărilor
din apropiere, stimulând nemulțumirea etnică și subminând economia acestora. Vecinii Rusiei, în
special cei care făceau parte din Uniunea Sovietică, se confruntă cu un război hibrid prin care
Putin încearcă să le influen țeze. Tactica Kremlinului este menită să mențină aceste țări
înspăimântate dar și în afara oricărui echilibru. Instrumentele folosite, variază de la nonviolente,
cum ar fi propaganda și presiunea economică destabilizatoare, la agresivitatea letală, cum ar fi
insurgențele din apropiere și invazia directă (cazul Crimeea).
Ca să înțelegem cum se manifestă războiul informațional în aceste zone, vom analiza
principale tactici folosite de către Rusia6.
1. Modelarea societății civile și a"valorile tradițional e" Krem linul a finanțat și a încurajat
organizațiile societății civile pro -ruse din statele vecine să crească și să promoveze în
rândul populațiilor locale, propriile politici și interese. Guvernul rus s -a caracterizat de
asemenea, ca fiind un apărător al valoril or tradiționale ortodoxe, pentru a -și oferi un
anumit statut.
2. Propaganda ofensivă : Kremlinul a folosit puternic mijloacele de comunicare în limba
rusă, în special posturile de televiziune controlate de stat, pentru a răspândi dezinformare.
3. Arma energetică: În diferite momente în timpul mandatului lui Putin, Rusia a căutat să
utilizeze exporturile sale de petrol și gaze naturale ca mijloc de disciplinare a Ucrainei și
a altor vecini. A ridicat și a redus prețurile din motive politice, a oprit brusc livrările în
timpul iernii și a manipulat fluxul din conducte.

5 http://www.creeaza.com/referate/informatica/RAZBOIUL -INFORMATIONAL -Trasatu869.php
6 https://freedomhouse.org/report/modern -authoritarianism -frozen -conflicts, accesat la 6.6.2018

4. Cyberwarfare: Hackerii susținuți de ruși sunt considerați răspunzători pentru un puternic
cyberattack pe site -urile guvernului din Estonia. Alte țări din regiune au suferit de atunci
atacuri similare, î n special Ucraina, după omiterea președintelui Viktor Ianukovici în
2014 și invazia Rusiei în Crimeea și Donbas
5. Războiului de troli. Trolii reprezintă „comentatorii plătiți să deturneze o discuție pe
internet”7 nu este atât influențarea publicului, cât ide ntificarea celor care gândesc într -un
anume fel, pentru a fi recrutați în grupuri care vor putea fi utilizate pentru o acțiune
specifică

VI. Concluzii
Internetul este sursa principală de documentare pentru populație, dar informațiile sunt
adesea trecute prin filtrul subiectivității. Indivizii trebuie să verifice o informație din mai multe
surse, care la rândul lor să fie credibile. În urma unei cercetări mai amănunțite se poate
determina veridicitatea știrilor care vehiculează pe internet și nu numai.
Manipularea opiniei publice se produce tot mai des prin intermediul mass -mediei, fiindcă
oamenii sunt ușor de manipulat și de controlat prin acest canal de comunicare, iar în al doilea
rând cei are difuzează știrile pot fi stimulați de către diferite perso ane, pentru a acționa în
favoarea acestora.
Atacurile cibernetice reprezintă extensii ale intereselor particulare manifestate de către
state. Atunci când se dorește influențarea masivă a acțiunilor unei entități, se apelează la atacuri
asupra sistemelor informatice ale infrastructurilor critice, deoarece acestea au cel mai mare
impact asupra societății ca ansamblu.
Amenințările la adresa securității cibernetice sunt o realitate într -o epocă de informații
digitale. Noul tip de război hibrid în care este i mplicat armamentul clasic dar cu precădere cel
asimetric, este în plină ascensiune.

7 https://pressone.ro/razboiul -informational -tinta-nu-mai-e-nici-armata -nici-guvernul -ci-intreaga -societate/

Anexe
Anexa 1: Principalele mijloace folosite într -un război informațional.

Bibliografie
1. Roger C. Molander, Andrew S. Riddile, Peter A. Wilson; Strategic Information
Warfare: A New Face of War;
https://www.rand.org/pubs/monograph_reports/MR661/index2.html
2. Ulmeanu Maria Madalina, Războiul informationa l – provocări actuale , București
2006,
http://geopolitica.ase.ro/doc/dizertatii2006/Ulmeanu%20Maria %20MadalinaRAZ
BOIUL%20INFORMATIONAL.pdf
Webografie
1. https://www.enotes.com/homework -help/discuss -role-information -within -an-
organization -184715
2. http://legislație.resurse -pentru -democratie.org/legea/182 -2002.php
3. https://freedomhouse.org/report/modern -authoritarianism -frozen -conflicts
4. http://intelligence.sri.ro/reperele -istorice -si-actuale -ale-conceptului -need -know/
5. https://www.rbth.com/articles/2008/11/05/051108_strategic.html
6. https://pressone.ro/razboiul -informat ional -tinta-nu-mai-e-nici-armata -nici-
guvernul -ci-intreaga -societate/
7. http://www.creeaza.com/referate/informatica/RAZBOIUL -INFORMATIONAL –
Trasatu869.php