SECURITATEA este o actiune sau o procedura initializata de servicii acreditate si special antrenate pentru a oferii solutii de siguranta: unei… [307071]

SECURITATEA este o actiune sau o procedura initializata de servicii acreditate si special antrenate pentru a oferii solutii de siguranta: [anonimizat] a unui obiectiv bine stabilit prin identificarea unui eventual iminent pericol.

Managementul Riscului sau al Sigurantei si procesul de identificare al unui eventual eveniment ce este structurat in pasi de identificare al pericolului reprezinta o masura de SECURITATE.

SECURITATE AEROPORTUARA.

Securitatea aeroportuara se refera in mod direct la metode si tehnici de a [anonimizat] (spatii adiacente si anexe ale aeroportului), [anonimizat] a pune in pericol vieti sau obiective.

SECURITATEA AEROPORTUARA POATE FI IMPARTITA IN LINII DE APARARE IMINENTE SI CONTROL DE SECURITATE.

Fortele de securitate patruleaza regulat si verifica daca cineva incearca sa patrunda in perimetrul aeroportului

Zonele de o [anonimizat] .Se ia in calcul constructia mai multor garduri si puncte de control.

Toate portile de acces sunt monitorizate de gardieni sau camere de supraveghere.

[anonimizat]. Controlul de securitate se aplica de la intrarea in aerogara si uneori chiar si la nivelul pistei sau al aeronavei.

PRIMA LINIE DE APARARE: Oprirea unui eventual atac terorist sau a unui eveniment ce ar pune in pericol vieti sau obiective strategice cu un anumit timp inainte de a se intra in spatiul aeroportuar sau aerian. De multe ori serviciile secrete intercepteaza discutii sau planificari teroriste cu mult inainte ca acestea sa fie puse in aplicare. Acest tip de securitate o putem denumi SECURITATE PREVENTIVA si are ca obiect de discutie metode si strategii ale serviciilor acreditate pentru mentinerea sigurantei publice pe teritoriul unui stat.

A 2-A LINIE DE APARARE: Oprirea unui atac terorist sau a unui eveniment ce ar pune in pericol vieti sau obiective strategice in perimetrul aeroportuar (spatii adiacente si anexe ale aeroportului). Spatiile adiacente si cele anexate ale unui aeroport nu intra in componenta spatiului destinat aerogarii.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cai de acces si de parasire a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], etc.

SE INTERZICE:

– Oprirea sau stationarea autovehiculelor in zonele interzise si semnalizate in acest sens;

– Lasarea bagajelor nesupravegheate in zonele publice sau restrictionate ale zonelor adiacente ale aeroportului;

– Parasirea unor bagaje sau a unor colete chiar si pentru un interval mic de timp;

– Fotografierea sau monitorizarea video fara a avea autorizare din partea aeroportului;

– Plasarea sau instrainarea unor obiecte cu continut nespecificat de catre persoane suspecte;

– Etc;

[anonimizat], persoane sau autovehicule duc la incadrarea lor ca fiind suspecte si pot fi dupa caz: [anonimizat], analizate si distruse din ratiuni de securitate.

A 3-A LINIE DE APARARE: Oprirea unui atac terorist sau a unui eveniment ce ar pune in pericol vieti sau obiective strategice la accesul in aerogara (cai de acces).

Caile de acces sau iesire din aerogara sunt destinate atat pasagerilor cat si personalului aeroportuar. Caile de acces sunt impartite in mai multe categorii pentru o securizare mai buna si o monitorizare a fluxului de persoane si autovehicule ce intra in spatiul aerogarii. Acestea se impart in cai de acces principale, cai de acces secundare, cai de acces tehnic, cai de acces strategic.

Caile de acces principale: reprezinta spatiul de acces destinat in aerogara oricarui tip de persoana autorizata sau neautorizata: pasageri, persoane insotitoare, persoane destinate preluarii sau lasarii pasagerilor in perimetrul aerogarii, persoane angajate in cadrul aeroportului, vehicule de transport bagaj sau transport persoane cu handicap, etc.

Cai de acces secundare: reprezinta spatiul de acces destinat in aerogara oricarui tip de persoana angajata in cadrul aerogarii sau al aeroportului autorizata in acel perimetru. Delimitarea perimetrala se face in functie de criteriile si indatoririle ce trebuie sa le indeplineasca angajatul in acel perimetru.

Cai de acces tehnic: reprezinta spatiul de acces destinat in aerogara oricarui tip de persoana sau vehicul incadrat tehnic. Delimitarea permietrala se face in functie de criteriile tehnice in acel perimetru.

Cai de acces strategic: reprezinta spatiul de acces destinat in aerogara doar a unui tip de personal calificat si al unui tip de vehicule destinat interventiei in caz de incident, accident, calamitate, atac terorist, interventii de salvare, etc. in interiorul aerogarii.

REALIZAREA CONTROLULUI DE SECURITATE AEROPORTUARA:

Securitatea in interiorul aerogarii are rolul de a proteja aeroportul impotriva atacurilor teroriste, de a proteja aeronavele impotriva atacurilor teroriste, de a proteja spatiul destinat pistei si manevrelor de degajare impotriva atacurilor teroriste.

Confirmarea identitatii pasagerului prin verificarea:

IDENTIFICAREA PASAGERULUI si sortarea bagajelor cala/cabina;

Cartii de identitate;

Bilet sau tichet de zbor care sa ateste faptul ca pasagerul este destinat unei anumite curse aeriene;

Verificarea originalitatii actului pasagerului si al biletului de zbor;

Confruntarea pozei din cartea de identitate cu fizionomia pasagerului;

Detalii despre pasager;

Pentru zborurile internationale trebuie prezentat si un pasaportl;

Dupa procesul de identificare al pasagerului, bagajul de cala este pus pe o banda transportatoare pentru a fi etichetat si examinat, iar pasagerul se supune controlului de securitate corporala si dupa caz si controlului bagajului de cabina.

CONTROLUL DE SECURITATE AL PASAGERULUI SI AL BAGAJULUI DE CABINA.

Controlul de securitate reprezinta operatiunea accesului atacatorilor sau eventualilor teroristi cu arme, explozibili sau subsetante si obiecte incadrate in categoria celor cu risc. Controlul de securitate se imparte pe 5 nivele, iar bagajul este impartit in doua categorii: bagaj de cala si bagaj de cabina.

Pasagerul trebuie sa se supuna controlului de securitate corporala dar si al bagajului de cabina, opunerea la acest prin proces de control aduce dupa sine interzicerea accesului in spatiul international al aerogarii dar si excluderea si dupa caz anchetarea acestuia daca este necesar. In prima faza se inlatura toate obiectele metalice ce se afla asupra corpului sau. In timp ce pasagerul trece prin detectorul de metale. Daca detectorul de metale indica prezenta unor metale nedeclarate sau nesupuse scanarii, atunci agentul de securitate incepe operatiunea de scanare cu cu detectorul de metal portabil, iar acesta decide daca pasagerul poate trece sau nu mai departe. Bagajul de mana si obiectele metalice ale pasagerului sunt scanate de un sistem cu raze X. O banda rulanta transporta bagajul si tava ce contine obiectele pasagerului prin scanerul cu raze X. Razele X sunt unde electromagnetice asemanatoare luminii, dar au o energie mult mai mare si astfel pot penetra materialele in timpul scanarii.

INSPECTIA BAGAJELOR DE CABINA:

Pasagerilor le este interzis să aibă asupra lor sau în bagajele de cabină următoarele articole:

a). Pistoale, arme de foc și arme

Orice obiect capabil sau aparent capabil să lanseze proiectile sau să provoace răni, cum sunt: toate armele de foc (pistoale, revolvere, carabine, puști etc); copii și imitații ale armelor de foc; părți componente ale armelor de foc (cu excepția dispozitivelor de ochire și a lunetelor telescopice); pistoale și carabine cu aer comprimat și puști cu alice; pistoale lansatoare de rachete de semnalizare; pistoale de start; pistoale și puști de jucărie de toate tipurile; pistoale și puști cu bile; pistoale industriale pentru bolțuri și cuie; arbalete; catapulte; harpoane și lansatoare de harpoane; instrumente pentru eutanasierea animalelor; dispozitive paralizante sau neutralizante, cum sunt instrumentele cu electroșocuri pentru animale, armele cu electroșocuri (taser); brichete de forma unei arme de foc.

b). Arme cu vârf/cu tăiș și obiecte tăioase

Articolele cu vârf sau cu lamă care pot provoca răni, cum sunt:

topoare și toporiști;

săgeți și săgeți de darts;

crampoane;

harpoane și lănci;

topoare și ciocane de spart gheața;

patine de gheață;

bricege cu lame de orice lungime;

cuțite, inclusiv stilete de ceremonie, cu lame de peste 6 cm, din metal sau din orice alt material suficient de rezistent pentru a putea fi folosit ca armă;

satâre;

macete;

brice și lame (cu excepția aparatelor de ras de siguranță sau de unică folosință cu lame incluse în cartuș);

spade, săbii și bastoane-sabie;

bisturie;

foarfece cu lame cu lungimea de peste 6 cm;

bețe de schi și bastoane de mers/plimbare;

steluțe de lansat (shurikene);

scule de meșteșugărie care pot fi folosite ca arme cu vârf sau cu tăiș, cum sunt burghiele și vârfurile de burghie, cutterele, cuțitele utilitare, toate tipurile de ferăstraie, șurubelnițe, răngi, ciocane, clești de tăiat, chei fixe, tubulare și reglabile, arzătoare.

c). Instrumente contondente 

Orice instrument contondent capabil să cauzeze răni, cum sunt:

bâte de baseball și softball;

ciomege sau bastoane – rigide sau flexibile – cum sunt măciucile, bâtele, bastoanele;

bâte de crichet;

crose de golf;

crose de hochei;

crose pentru lacrosse;

padele și pagaie pentru caiac-canoe;

plăci pentru skateboard;

tacuri de biliard, snooker și biliard american;

undițe;

echipament specific artelor marțiale, cum sunt rozete, bastoane, tonfe, nunchaku, kubaton, kubasaunt;

d). Substanțe explozive și inflamabile

Orice substanță explozivă sau extrem de inflamabilă care prezintă un risc pentru sănătatea pasagerilor și a echipajului sau pentru securitatea/siguranța aeronavei sau a bunurilor, cum sunt:

muniție;

capse detonante;

detonatoare și fitiluri;

explozibili și dispozitive explozibile;

copii sau imitații ale materialelor sau dispozitivelor explozibile;

mine și alte dispozitive explozibile militare;

grenade de orice tip;

gaze și recipiente de gaz (butan, propan, acetilena, oxigen) de volum mare;

artificii, rachete de semnalizare de orice formă și alte articole pirotehnice (inclusiv petardele și pocnitorile);

chibrituri, altele decat cele de siguranță;

bombe fumigene sau cartușe fumigene;

combustibili lichizi inflamabili, cum sunt benzina, motorina, combustibilul pentru brichete, alcoolul, etanolul;

vopsele în recipiente sub presiune;

terebentina și diluanți de vopsele;

băuturi alcoolice cu un conținut de alcool mai mare de 70% în volum (140% proof);

e). Substanțe chimice și toxice

Orice substanțe chimice sau toxice care prezintă un risc pentru sănătatea pasagerilor și a echipajului sau pentru securitatea/siguranța aeronavei sau a bunurilor, cum sunt:

acizi și alcaloizi, cum sunt bateriile și acumulatorii cu electroliți neetanseizați;

substanțe corozive și produse de înălbire – cum sunt mercurul, clorul;

spray-uri paralizante sau neutralizante – cum sunt spray-urile mace, spray-ul cu piper, gazele lacrimogene;

materialele radioactive – cum sunt izotopii medicinali sau comerciali;

otrăvuri;

substanțe periculoase infecțioase sau biologice – cum sunt sângele infectat, bacteriile și virușii;

materiale care prezintă riscul aprinderii sau combustiei spontane;

stingătoarele de incendiu

f). Lichide

Lichide, cu excepția celor în recipiente individuale cu o capacitate de maximum 100 de mililitri sau echivalent, aflate într-o punga de plastic transparentă resigilabilă și cu o capacitate de maximum 1 litru (dimensiuni aproximative 20 cm x 20 cm).

Conținutul pungii de plastic trebuie să încapă confortabil și punga trebuie să fie complet închisă.

Sunt considerate lichide gelurile, pastele, loțiunile, amestecuri de lichide/solide și conținutul recipientelor sub presiune, de exemplu pasta de dinți, gel de păr, băuturi, supe, siropuri, parfumuri, spumă de ras, aerosoli și alte articole de consistență similară.

Se pot acorda exceptări, în cazul în care lichidul:

1. urmează să fie folosit pe durata călătoriei și este prescris în scop medical sau pentru un regim alimentar special, inclusiv alimentele pentru bebeluși. La cerere, pasagerii trebuie să prezinte dovada autenticitații lichidului exceptat; sau

2. a fost obținut din zona de operațiuni aeriene, după punctul de control al cărților de îmbarcare, din puncte de vânzare supuse procedurilor de securitate aprobate în cadrul programului de securitate al aeroportului, cu condiția că lichidul să fie intr-o pungă sigilată și să existe dovezi satisfăcătoare care să ateste achiziționarea pungii din aeroportul în cauză în aceeași zi; sau

3. a fost obținut în zona de securitate cu acces restricționat din puncte de vânzare supuse procedurilor de securitate aprobate în cadrul programului de securitate al aeroportului; sau

4. a fost obținut pe un alt aeroport comunitar, cu condiția ca lichidul să fie într-o pungă sigilată și să existe dovezi satisfăcătoare care să ateste achiziționarea pungii din zona de operațiuni aeriene a aeroportului în cauza în aceeași zi; sau

5. a fost obținut la bordul unei aeronave a unui transportator aerian comunitar, cu condiția ca lichidul să fie într-o pungă sigilată și să existe dovezi satisfăcatoare care să ateste achiziționarea de la bordul aeronavei în aceeași zi.

g). Bagaje de cabină individuale care depășesc dimensiunile de 56cm x 45 cm x 25 cm.

Dimensiunile includ mânerele, curelele, buzunarele, roțile și orice altă componentă proeminentă, inclusiv conținutul bagajului.

INSPECTIA BAGAJELOR DE CALA:

Check-in-ul pentru imbarcare al bagajelor:

Toate bagajele verificate pentru dispozitive de tip exploziv;

Toate bagajele vor fi supuse scanarii;

Toate bagajele urmarite si inregistrate;

Livrarea corecta si in timp la avion;

Echipamente cu raze X in fata ghiseului de check-in

Echipamente cu raze X la ghiseul de Check-in si in aval de acest ghiseu

Bagajele de cală prezentate pentru check-in trebuie să fie intr-un ecartament dimensional si de greutate. Bagajele peste greutatea maxima vor fi etichetate special drept “grele”.

Articolele prea grele, prea mari, prea usoare, fragile, cu roti sau curele sunt clasificate ca iesite din ecartament (OOG). Articolele in afara ecartamentului sunt verificate si deviate de un operator ce utilizeaza Vivid EDS:

Placi de surf

Televizoare

Biciclete

Cutii de scule

Rucsacuri supradimensionale

Acestea sunt trimise la banda OOG care este mai lata si cu panta mai usoara pentru realizarea sortarii.

Inainte ca ca bagajul sa fie introdus in sistem el trebuie sa fie etichetat. Etichetele contin urmatoarele informatii:

Numarul zborului

Compania aeriana

Aeroportul de origine

Aeroportul de destinatie

Numele pasagerului

Tunelul de inregistrare al

bagajului in momentul check-in-ului

Cititor de cod de bare cu laser

Proiectare corecta a jgheabului pentru fiecare bagaj

La caderea de pe jgheab, inainte de a fi încărcate pe un cărucior sau in container eticheta este scanata pentru a se asigura că geanta este în sistem si nu este un bagaj suspect.

Bagajul de cala introdus in sistemul de linie va fi verificat 100% pentru descoperirea dispozitivelor explozive sau a altor dispozitive sau substante ce ar pune in pericol siguranta aerogarii sau a aeronavei.

Acest sistem de verificare de linie are 5 nivele, in functie de gradul de suspectare pe care il indeplineste bagajul.

• Nivel 1 Vivid (scanarea bagajului timp de 2 secunde cu un dispozitiv de raze X)

• Nivel 2 Invision CTX (scanarea bagajului timp de 16 secunde cu un dispozitiv de raze X)

• Nivel 3 Interventia operatorului la ALARMA de Nivel 2

• Nivel 4 Conciliere cu pasagerul pentru cercetarea bagajului (continut neclar sau obiect periculos identificat )

• Nivel 5 I.E.D (Improvised Explosive Devices) in bagaj

Nivel 1 Vivid (scanarea bagajului timp de 2 secunde cu un dispozitiv de raze X)

Nivel 2 Invision CTX (scanarea bagajului timp de 16 secunde cu un dispozitiv de raze X)

=> Nivel 3 Interventia operatorului la ALARMA de Nivel 2

Nivel 4 Conciliere cu pasagerul pentru cercetarea bagajului (continut neclar sau obiect periculos identificat )

Nivel 5 I.E.D (Improvised Explosive Devices) in bagaj

Realitatea ne demonstrează că în zonele în care au avut loc conflicte militare de mică

sau de mare amploare se găsește o mare varietate de mecanisme explozive standardizate

sau improvizate, rămase neexplodate.

Astfel, în state precum Angola, Bosnia-Herțegovina, Afganistan, Irak există sute de

mii sau chiar milioane de tipuri de mecanisme explozive care pot fi grupate în două mari

categorii, astfel:

E.O./E.D. (Explosive Ordnance/Explosive Devices)

În această categorie intră toate mecanismele explozive standardizate din care fac parte

minele antiblindate și antipersonal, proiectilele, rachetele, bombele, încărcăturile de

explozie, torpilele , submunițiile etc.;

I.E.O./I.E.D. (Improvised Explosive Ordnance/Improvised Explosive Devices)

În această categorie intră toate mecanismele explozive improvizate

(nestandardizate) confecționate în diverse situații de către persoane neautorizate sau

răuvoitoare.

Aceste tipuri de muniție rămasă neexplodată sunt catalogate în conformitate cu

standardele NATO ( STANAG-2143, STANAG-2036, STANAG-2889, etc.) sub

denumirea de U.X.O. (UneXploded Ordnance = muniție neexplodată). Sub această

denumire putem întâlni orice E.O.(Explosive Ordnance) sau I.E.O. (Improvised Explosive

Ordnance) care a fost lansat și care nu a explodat din diverse motive dar poate exploda în

orice moment, provocând distrugeri umane și materiale.

Trebuie să menționăm că, în contextul intensificării în ultima perioadă de timp a

acțiunilor de tip terorist, a crescut semnificativ și numărul de mecanisme explozive rămase

neexplodate (U.X.O.), între acestea un procent considerabil fiind deținut de mecanismele

improvizate (I.E.O.). Date fiind aceste riscuri, era imperios necesară apariția unor unități și

subunități specializate în neutralizarea efectelor U.X.O.

Aceste unități, care în statele membre NATO sunt constituite sub forma unor echipe

E.O.D. (Explosive Ordnance Disposal = înlăturarea mecanismelor explozive) au misiunea

de a executa cercetarea, detectarea, marcarea, identificarea, evaluarea condițiilor de teren și

neutralizarea (dezamorsarea sau distrugerea) mecanismelor explozive de tip I.E.O. sau

E.O. care pot constitui un factor de risc pentru personal sau tehnică. Astfel, în state precum

SUA, Olanda, Belgia, Marea Britanie sunt constituite structuri E.O.D. la nivelul fiecărei

categorii de forțe armate, capabile să intervină în orice moment atât pe teritoriul național,

cât mai ales, în afara acestuia. Aceste unități E.O.D. execută sub egida ONU, OSCE, etc.

activități de deminare umanitară, implementarea sau sprijinul păcii precum și activități de

pregătire (training) în domeniul mecanismelor explozive a populației băștinașe din anumite

zone în care au avut loc conflicte armate.

Pentru îndeplinirea în condiții cât mai bune a misiunilor primite, personalul E.O.D. este

constituit în echipe de lucru (E.O.D.-Team) care au misiunea de a asigura forțelor militare

NATO capacitatea de-a detecta, neutraliza sau înlătura incidentele E.O.D. care pot periclita

manevrabilitatea unităților combative, siguranța comunicațiilor sau pot perturba activitatea

complexelor industriale, porturilor maritime și fluviale sau a centrelor administrativsociale.

De asemenea, este inclusă și misiunea de a aduce în poziția de siguranță sau de a

controla mecanismul exploziv care poate constitui un factor de risc printr-o mânuire

neglijentă sau neavizată.

Personalul acestor echipe E.O.D. este selecționat din rândul cadrelor militare cu o

vastă experiență în domeniu și care probează o reală și temeinică pregătire psiho-senzorială

și motrică (de regulă, echipele E.O.D. sunt constituite din ofițeri de geniu sau artilerie cu o

bogată experiență).

Pentru a face parte dintr-o echipă E.O.D. personalul trebuie să îndeplinească niște

standarde minime de performanță care sunt prevăzute în STANAG-2389 E.O.D. Acest

standard stabilește performanțele minime ce trebuie atinse de către operatorii E.O.R.

(Explosive Ordnance Reconaissance) și E.O.D. (Explosive Ordnance Disposal) pentru

controlul mecanismelor explozive standardizate și improvizate.

Echipele E.O.D. intervin în momentele în care apar așa numitele “incidente E.O.D.”.

Un incident E.O.D. are loc atunci când este descoperit un element de muniție neexplodată,

când se presupune prezența unor elemente de muniție neexplodată, rezultate în urma unor

explozii sau atunci când a fost primit un avertisment despre existența unui dispozitiv

exploziv improvizat (I.E.D.).

Incidentele E.O.D., conform STANAG-2377, sunt clasificate în patru categorii

astfel:

Categoria A:

mecanismele explozive care constituie o amenințare gravă; această categorie are

prioritate absolută și operațiunile de rezolvare a acestui tip de incident vor începe

imediat.

Categoria B:

mecanismele explozive care constituie o amenințare indirectă; înainte de începerea

operațiunilor se va aștepta o perioadă de timp pentru a reduce posibilitățile rănirii

personalului.

Categoria C:

mecanismele explozive ce constituie o amenințare redusă; se vor rezolva după A și

B, cu un risc minim pentru personalul ce execută operațiunea.

Categoria D:

incidente care nu prezintă un pericol real.

Organizarea, înzestrarea și modul de lucru al echipei E.O.D. se face în funcție de tipul

mecanismului exploziv și clasificarea incidentului, adoptându-se metodele și procedeele de

neutralizare care să afecteze cât mai puțin mediul înconjurător, să fie direcționate pentru

reducerea efectelor distructive în teren împădurit , muntos, cu culturi înalte.

De regulă, o echipă E.O.D. este constituită din 2-3 militari, care sunt pregătiți să

îndeplinească mai multe funcții în cadrul echipei (specialist, operator, operator monitor,

șofer etc.) și are în dotare mijloace și materiale specifice activității E.O.D. dar și mijloace

de transmisiuni, de protecție individuală, sanitare și altele. Dintre mijloacele și materialele

folosite în mod uzual de către echipele E.O.D. amintim: sonde de cercetare, detectoare de

metale, roboți telecomandați, disruptoare, costume de protecție E.O.D., manipulatoare

telescopice, bocanci “păianjen” pentru deminare, complete de marcare culoare și câmpuri

de mine, kit pentru detecția substanțelor explozive, cuvă de explozie tractată, echipamente

de radiografiere a terenului cu raze X etc. Bineînțeles că echipele E.O.D. sunt dotate cu

mijloace mai mult sau mai puțin performante, în funcție de bugetul alocat de țara

respectivă pentru acest capitol.

Astfel, în unele state membre NATO întâlnim o serie de mijloace și materiale E.O.D.

care folosesc ultimele cuceriri tehnico-științifice în domeniu:

Cuva de explozie tractată este un container-remorcă special proiectat și destinat pentru detonarea încărcăturilor explozive de până la 2,5 kg T.N.T. sau echivalent, folosit în special pentru intervenții în centrele administrativ-sociale aglomerate în cazul incidentelor I.E.D. sau E.O.D.

Costumul de protecție cu cască și vizor este realizat din materiale compozite (kevlar),

este prevăzut opțional cu o vestă armată cu elemente ceramice, asigură o bună

mobilitate (libertate de mișcare) și un nivel ridicat de protecție personalului E.O.D.

împotriva exploziei (nivelul III A de protecție, conform standardelor NATO).

Greutatea costumului este de aprox. 13 kg fără vestă, și de aprox. 15,5 cu vestă.

Detectorul de bombe cu microprocesor model EL 1303A este un instrument portabil

destinat localizării/detectării U.X.O. îngropat în pământ sau aflat în apă. Eficacitatea sa

este de până la 5-6 m adâncime, în funcție de mărimea și poziția itemului. Corpurile

metalice de dimensiuni mari pot fi detectate și la adâncimi mai mari, mergând până la

10-15 m.

Tălpile pneumatice pentru pătrunderea personalului E.O.D. în zone periculoase

(minate) sunt construite dintr-un cadru metalic acoperit cu o pernă de aer, în așa fel

încât presiunea transmisă terenului de greutatea proprie a corpului să fie foarte mică,

insuficientă pentru o mină antipersonal cu acționare la presiune.

Detectorul de mine model ML 1620 este destinat detectării/localizării cu mare precizie

a tuturor minelor metalice, precum și nemetalice, cu un conținut scăzut de metal, de

până la 2,5 – 3 grame.

Dispozitivul de control al focului face parte din categoria sistemelor radio de control al

focului și conține:

– o unitate de control, model TX 140, pentru inițierea unui U.X.O.;

– o unitate de control, model RX 140, pentru inițierea până la opt U.X.O.

– Sistemul roentgen model A 600 utilizează radiația X, oferă posibilitatea personalului

E.O.D. de a determina prezența sau absența unor componente și/sau mecanisme

explozive, fără a deranja, deschide sau dezasambla itemul suspectat.

Kitul de detecție a substanțelor explozive conține un set de teste-spray pentru

detectarea și identificarea substanțelor explozive din următoarele categorii:

– nitro-aromatice: T.N.T., tetril, T.N.B.;

– nitro-esteri și nitro-amine: R.D.X., dinamite;

– nitrați anorganici: A.N.F.O., pulbere neagră etc.

În țara noastră structurile E.O.D. din cadrul M.Ap.N. sunt încă în fază de pionerat, cu

toate că există structuri gen E.O.D. în cadrul Serviciului Român de Informații., Serviciului

de Protecție și Pază, Ministerului Administrației și Internelor (Protecția Civilă și Poliție),

care au o dotare apropiată de cea a unei echipe E.O.D. dar care acționează numai pe plan

național.

La nivelul M.Ap.N. s-au constituit deja birouri E.O.D. la nivelul Statului Major

General și la nivelul statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, urmând ca în

viitorul apropiat să se înființeze, sub coordonarea acestora, astfel de structuri la nivelul

fiecărei unități sau mari unități luptătoare. Tot în structurile M.Ap.N. s-a înființat în anul

1997 Centrul de Pregătire a Specialiștilor în Controlul Mecanismelor Explozive

(C.P.S.C.M.E.) care are misiunea de pregătire prin cursuri E.O.D. a militarilor din Forțele

Terestre și coordonarea pregătirii prin cursuri în afara țării a specialiștilor E.O.D., precum

și misiunea de supervizare a achizițiilor de echipamente E.O.D. și de elaborare și

implementare a Standardelor Militare Operaționale referitoare la procedurile de

recunoaștere și intervenție asupra mecanismelor explozive clasice și improvizate.

În acest context, M.Ap.N. mai dispune de un pluton E.O.D. care acționează în cadrul

detașamentului SFOR din Bosnia-Herțegovina, însă numai asistat de technical adviser

olandez.

Astfel, militarii români din cadrul acestui pluton participă la următoarele tipuri de misiuni:

Operațiunea “Harvest” – de organizare și deservire a punctelor de colectare a

munițiilor neexplodate;

Operațiunea “Gauntlet” – de inspectare a locurilor de stocare a armamentelor și

munițiilor și de întocmire a documentelor referitoare la munițiile neexplodate.

Avându-se în vedere cele prezentate anterior, precum și contextul internațional în care

atacurile teroriste sunt prezente tot mai des în diverse “zone fierbinți” de pe glob, se

impune o reconsiderare a procesului de implementare a structurilor E.O.D. în armata

noastră prin crearea de echipe E.O.D. la toate eșaloanele pregătite și dotate în conformitate

cu standardele NATO, care să poată interveni în orice moment pentru rezolvarea diferitelor

incidente E.O.D.