Securitatea Activitatii Vitale
CUPRINS
ADNOTARE (română
INTRODUCERE
1 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE
1.1 Scopul și necesitatea formării bunurilor imobile
1.2 Obiectul formării bunurilor imobile
1.2.1 Analiza socială, economică, ecologică a obiectului de studiu
1.2.2 Relieful
1.2.3 Clima
1.2.4 Solul
1.3 Subiectul formării bunurilor imobile
1.4 Conținutul formării bunurilor imobile
1.4.1 Principiile formării bunurilor imobile
1.4.2 Condiții și restricții
1.5 Cadrul legislativ
2 METODOLOGIA FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE
2.1 Proiectul formării bunurilor imobile
2.2 Metoda separării bunurilor imobile
2.3 Metoda divizării bunurilor imobile
2.4 Metoda comasării bunurilor imobile
2.5 Metoda combinării bunurilor imobile
3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE ÎN ORAȘUL
ORHEI
3.1 Elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile
3.2 Aplicarea metodei de combinare a bunului imobil
3.3 Aplicarea metodei de divizare a bunului imobil
3.4 Formarea forțată a bunurilor imobile
4 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
4.1 Analiza stării actuale a securității și sănătății în muncă în orașul Orhei
4.2 Măsurile de ameliorare a securității și sănătății în muncă
4.3 Elaborarea unei instrucțiuni pentru securitătea și sănătătea în muncă
4.4 Măsurile de protecție a mediului ambiant
Anexa A – Planul de încadrare în zonă
Anexa B – Act de constatare în teren la inspectarea bunului imobil
Anexa C – Studiu privind formarea bunului imobil
Anexa D – Planul cadastral al bunului imobil inițial pîna la formarea prin combinare
Anexa E – Proiectul de formare a bunului imobil prin combinare
Anexa F – Decizia privind formarea bunului imobil prin combinare
Anexa G – Planul cadastral al bunului imobil inițial modificat
Anexa H – Planul de încadrare în zonă
Anexa I – Act de constatare în teren la inspectarea bunului imobil
Anexa J – Studiu privind formarea bunului imobil
Anexa K – Proiectul de formare a bunului imobil prin divizare
Anexa L – Avizul sanitar privind repartizarea lotului de pămînt pentru construcții
Anexa M – Decizia privind formarea bunului imobil prin divizare
Anexa N – Planul cadastral al bunului imobil nou format
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIA
ADNOTARE
Teza de licență cu tema „Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile în orașul Orhei” este constituită din introducere, patru capitole, concluzii și bibliografie, cu 14 anexe, 79 pagini de text de bază, 29 figuri, 1 tabel.
În teză au fost utilizate cuvinte-cheie, cum ar fi: formare a bunului imobil, condiții de formare a bunurilor imobile, bun imobil inițial, plan cadastral, plan geometric, plan ortophoto.
Domeniul de studiu și obiectivele tezei propuse constituie: analiza complexă a scopului formării bunurilor imobile; descrierea rolului formării bunurilor imobile în cadrul sistemului informațional al cadastrului; forma și conținutul informației spațiale; executorul și consumatorii; scenariul elaborării proiectelor de formare a bunurilor imobile; metodele aplicate la formarea bunurilor imobile; conținutul proiectului de formare a bunurilor imobile și implementarea lui; elaborarea planului geometric; metoda separării, divizării, comasării și combinare.
Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în folosirea diferitor metode de formare a bunurilor imobile; analiza variantelor de proiectare a planului cadastral, aprobarea și implementarea proiectului de formare a bunurilor imobile; modificarea înscrisului în registru.
În teză este formulată metodologia formării bunurilor imobile prin metoda separării, divizări, comasării și combinării, descrierea detaliată a particularităților acestor metode, scenariu și succesiunea elaborarării dosarului tehnic de formare a bunurilor imobile. Modalitatea de folosire a planurilor ortophoto, precum Republica Moldova dispune de planul ortophoto pe întreg teritoriul țării.
Semnificația și valoarea aplicativă a tezei constă în aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile.
INTRODUCERE
Formarea bunurilor imobile – un complex de lucrări executate pentru separarea bunului imobil ca un obiect de drept independent prin divizarea bunului imobil existent (separarea unei porțiuni) sau comasarea mai multor bunuri imobile care au hotare comune sau un perete comun. Sectoarele de teren, în baza cărora se efectuează formarea, pot fi cu/sau fără construcții capitale [6].
Teza de licență cu tema ,,Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile în orașul Orhei”, reprezintă o lucrare amplă, efectuată pe baza cunoștințelor acumulate în urma anilor de studii. În lucrarea dată sunt analizate atît bazele teoretice cît și cele metodologice ale formării bunurilor imobile. Formarea bunurilor imobile reprezintă în sine un complex de lucrări executate în vederea obținerii unui nou bun imobil, ca obiect de drept independent, prin cele patru metode: separare, divizare, comasare și combinare.
Obiectivele tezei sunt de a studia aprofundat bazele teoretice și metodologice ale formării bunurilor imobile și de a stabili importanța lucrărilor de formare a bunurilor imobile în structura cadastrului; analiza procedurii de îndeplinire a proiectului de formare a bunurilor imobile și consecutivitatea aplicării metodelor de formare a bunurilor imobile.
Prezenta lucrare este cuprinsă din 4 (patru) capitole.
În primul capitol: ,,Bazele teoretice ale formării bunurilor imobile”, cuprinde aspectele teoretice privind scopul și necesitatea formării bunurilor imobile, principiile și condițiile de formare a bunurilor imobile și cadrul legislativ aplicat în formarea bunurilor imobile.
În capitolul doi: ,,Metodologia formării bunurilor imobile”, este specificat conținutul proiectului de formare a bunurilor imobile și metodele de formare a bunurilor imobile.
În capitolul trei: ,,Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile în orașul Orhei”, este analizat obiectul de studiu și este prezentată procedura de aplicare a metodelor de separare, divizare, comasare și combinare a bunurilor imobile, formarea forțată a bunurilor imobile.
În capitolul patru: ,,Securitatea activității vitale”, este analizată starea actuală a securității și sănătății în muncă în orașul Orhei, sunt prezentate măsurile de ameliorare a securității și sănătății în muncă, este elaborată o instrucțiune pentru securitatea și sănătatea în muncă, și sunt recomandări pentru protecția mediului ambiant.
1 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE
1.1 Scopul și necesitatea formării bunurilor imobile
La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porțiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantațiile prinse de rădăcini, clădirile, construcțiile și orice alte lucrări legate solid de pămînt, precum și tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinației lor [2].
Formarea bunului imobil poate fi inițiată de către proprietarul lui inclusiv și de statul sau unitatea administrativ teritorială, această procedură poate fi efectuată prin intermediul autorităților împuternicite cu administrarea bunului, titularii de drepturi reale și de alte drepturi patrimoniale, cu acordul proprietarului; instanța de judecată, executorii judecătorești și organele fiscale, în cazurile prevăzute de lege.
Bunul imobil se poate forma în orice scop care nu contravine legislației, inclusiv în scopul:
a) transmiterii terenurilor în proprietate sau folosință persoanelor fizice sau juridice, în condițiile legii;
b) efectuării de tranzacții cu bunuri imobile;
c) dezvoltării terenului, prin construirea sau reconstruirea clădirilor și altor lucrări amplasate pe el;
d) împărțirii bunului imobil proprietate comună;
e) atribuirii în natură fondatorului a cotei lui din patrimoniul persoanei juridice;
f) schimbului de terenuri, inclusiv în scopul amplasării lor compacte;
g) separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau cu desființarea persoanei juridice;
h) vînzării la licitație a unei porțiuni din teren și/sau a unei părți din construcție care intră în masa debitoare a întreprinderii insolvabile, sau a unei porțiuni din teren și/sau a unei părți din construcție a persoanei fizice sau juridice al cărei patrimoniu a fost sechestrat și/sau se comercializează pentru stingerea datoriilor la plățile obligatorii [4].
Lucrările de formare a bunurilor imobile se executată de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi de stat sau întreprinderi private, care dispun de ingineri cadastrali, certificați la Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru. Modul și condițiile de certificare sînt stabilite de Guvern.
1.2 Obiectul formării bunurilor imobile
Orhei este un oraș în partea centrală a Republicii Moldova, la 48 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut. Este centru administrativ al raionului Orhei. Are o populație de cca 125,70 mii de locuitori (1 ianuarie 2013) dintre care orașul – 33,5 mii de locuitori și la sate 99,2 mii de locuitori.
Sursa: [12].
Figura 1.1 – Imaginea orașului Orhei
1.2.1 Analiza socială, economică, ecologică a obiectului de studiu
Orașul ocupă o suprafață de 1402 ha, are un cadru natural foarte variat și pitoresc, situarea dealurilor și a versanților permițând crearea de perspective și compoziții urbane ce accentuează formele naturale. Terenurile agricole extravilane ocupă 218 ha, cariera de piatră „Ivanos” ocupă 54 ha. Cadrul natural, în care este situat orașul, are un mare potențial urbanistic neexploatat, ce permite crearea unui sistem diversificat și bine structurat de zone verzi. În acest sens, trebuie menționată lunca r. Răut, precum și atractivitatea din punct de vedere turistic, istoric și rolul de agrement cu microclimat balnear a codrilor din apropierea localității. Râurile Răut și Ivanos și iazul din oraș constituie rețeaua hidrografică a orașului.
Suprafața totală a spațiilor din intravilan destinate înverzirii este de 184 ha sau 9,1% din suprafața totală a orașului din care 70% sunt acoperite cu vegetație forestieră, iar restul se completează anual. Conform datelor pentru anul 2001 pădurile ocupă 22 ha, iar arbuștii – 8 ha.
Din resursele minerale orașul dispune de zăcăminte de piatră și argilă. De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene.
Domeniul economic al orașului este reprezentat prin trei sectoare importante pentru dezvoltarea economiei locale: sectorul industrial, sectorul comerț și servicii, sectorul transport și alte servicii publice (telecomunicații, asigurarea cu energie electrică și agent termic, aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare, gestionarea deșeurilor etc.).
Sectorul industrial e ramura prioritară a economiei orașului și cuprinde 19 întreprinderi industriale. În economia orașului rolul de bază îl joacă în primul rând întreprinderile mari: „Orhei-Vit” S.A., „Fabrica de pâine” S.A., „Gabini” S.A. Fabrica de fermentare a tutunului, „Orlact” S.R.L., „Orhei-Vin” S.A., „Galanta” S.A. În prezent sectorul industrial fabrică în special produse alimentare, sucuri, conserve, lactate, panificație, țigări și băuturi alcoolice și răcoritoare, mărfuri de uz casnic, galanterie, încălțăminte. Se reanimează activitatea în construcție.
Sectorul comerț și servicii reprezintă o ramură importantă a economiei locale. Numărul prestatorilor de servicii a crescut de 2 ori și a atins cifra de 132 unități.
A crescut volumul serviciilor de comunicații, de piață, medicale, învățământ ș.a. Totodată s-a redus volumul serviciilor sociale prestate cu plată: transportarea călătorilor, servicii culturale, juridice, bancare, turism și excursii.
În afară de agenții economici din sfera de producere pe teritoriul orașului sunt amplasate 14 stații de alimentare cu petrol, 18 cazangerii, 1 stație de epurare, 2 cariere.
Atragerea în întreprinderul de agrement cu microclimat balnear a codrilor din apropierea localității. Râurile Răut și Ivanos și iazul din oraș constituie rețeaua hidrografică a orașului.
Suprafața totală a spațiilor din intravilan destinate înverzirii este de 184 ha sau 9,1% din suprafața totală a orașului din care 70% sunt acoperite cu vegetație forestieră, iar restul se completează anual. Conform datelor pentru anul 2001 pădurile ocupă 22 ha, iar arbuștii – 8 ha.
Din resursele minerale orașul dispune de zăcăminte de piatră și argilă. De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene.
Domeniul economic al orașului este reprezentat prin trei sectoare importante pentru dezvoltarea economiei locale: sectorul industrial, sectorul comerț și servicii, sectorul transport și alte servicii publice (telecomunicații, asigurarea cu energie electrică și agent termic, aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare, gestionarea deșeurilor etc.).
Sectorul industrial e ramura prioritară a economiei orașului și cuprinde 19 întreprinderi industriale. În economia orașului rolul de bază îl joacă în primul rând întreprinderile mari: „Orhei-Vit” S.A., „Fabrica de pâine” S.A., „Gabini” S.A. Fabrica de fermentare a tutunului, „Orlact” S.R.L., „Orhei-Vin” S.A., „Galanta” S.A. În prezent sectorul industrial fabrică în special produse alimentare, sucuri, conserve, lactate, panificație, țigări și băuturi alcoolice și răcoritoare, mărfuri de uz casnic, galanterie, încălțăminte. Se reanimează activitatea în construcție.
Sectorul comerț și servicii reprezintă o ramură importantă a economiei locale. Numărul prestatorilor de servicii a crescut de 2 ori și a atins cifra de 132 unități.
A crescut volumul serviciilor de comunicații, de piață, medicale, învățământ ș.a. Totodată s-a redus volumul serviciilor sociale prestate cu plată: transportarea călătorilor, servicii culturale, juridice, bancare, turism și excursii.
În afară de agenții economici din sfera de producere pe teritoriul orașului sunt amplasate 14 stații de alimentare cu petrol, 18 cazangerii, 1 stație de epurare, 2 cariere.
Atragerea în întreprinderile Orheiului investiții, va aduce un venit constant la o economie stabilă. Sursele de apă potabilă ce alimentează populația or. Orhei sunt situate atât pe teritoriul orașului, cât și pe teritoriul satelor vecine. Apa este distribuită consumatorilor prin 2 stații de pompare. Orașul dispune în total de 15 fântâni arteziene. Lungimea rețelelor de alimentare cu apă potabilă a orașului este de 160,9 km. Aproape 65-70% din locuitori sunt conectați la instalațiile orășenești de epurare a apelor uzate.
Circulația internă în oraș este asigurată de 97 de microbuze. Populația raionului Orhei este de aproximativ 125,70 mii de persoane. Mișcările demografice și migratorii au influențat considerabil structura de vârstă a populației. Se înregistrează o tendință stabilă de îmbătrânire cauzată de scăderea ratei creșterii naturale datorită înrăutățirii situației social-economice în oraș și nivelului scăzut de trai al familiilor.
Sistemul de învățământ din Orhei este prezentat de 7 instituții preșcolare cu o capacitate de 1600 locuri, la moment încadrează 1025 preșcolari, ceea ce constituie 56% din contingentul respectiv de vârstă; 4 gimnazii, 2 licee, 2 școli medii cu o populație școlară de 6242 elevi, școala polivalentă cu 361 elevi în învățământul secundar profesional; colegiul de medicină cu un număr de 252 studenți; colegiul pedagogic cu un număr de 624 studenți; 4 instituții extrașcolare. În sistemul orășenesc de învățământ activează 481 pedagogi dintre care 188 profesori deținători de grad didactic I și II și 9 de gradul superior.
Locurile de joacă pentru copii sunt foarte utile pentru copii. Ei dezvolta imaginația unui copil. Învățat să joace jocuri active. Atunci când copiii nu au unde să-și petreacă timpul, ei vor căuta loc de joaca în afara ogrăzii.
Orașul Orhei este o localitate cu valori și tradiții culturale bogate. Urbea dispune de 63 monumente istorico-memoriale, de artă și arhitectură, dintre care 14 sunt de importanță națională, iar 49 de importanță locală, 2 case de cultură, 7 biblioteci și 2 instituții de învățământ artistic (pictură și muzică).
În oraș activează 9 colective artistice de amatori cu un număr de 180 persoane ce au performanțe în domeniu și un centru de conservare și propagare a tradițiilor și valorilor culturale. Meșterii populari(în piatră, lozie, olărit, argilă, lemn) vestiți pe timpuri nu transmit arta meșteșugăritului tinerilor generații deoarece nu sunt create condițiile necesare pentru a studia și a practica meșteșugurile populare.
Orheiul Vechi este o străveche așezare umană pe malul Răutului, în preajma satelor Butuceni și Trebujeni. Este un monument care a cunoscut diverse culturi arheologice, pe aici au trecut diferite popoare migratoare: bastarnii, sarmații, goții, hunii, avarii, slavii, ungurii s.a. În perioada medievală (sec. IX-XIII) aici se înființează schituri săpate în stânca. La începutul secolului al XIV-lea aici se află așa-numitul Serbal – Djedid – "Orașul Nou” al Hoardei de Aur. Până astăzi s-au păstrat fundamentele moscheii, mihrabului, minaretului, caravanseraiului și ale băilor.
Orașul medieval moldovenesc Orheiul Vechi (vezi figura 1.2) este înființat în secolul al XV-lea pe ruinele "Orașului Nou” al Hoardei de Aur. Perioada de maximă dezvoltare a Orheiului Vechi moldovenesc este atinsă în a două jumătate a secolului al XV-lea. În această perioadă pe malul Răutului sunt înălțate palatele pârcalabului de Orhei și cele două biserici ortodoxe.
Cercetarea arheologică a complexului Orheiul Vechi a început în anul 1947. Tot în acea perioadă a fost creat și complexul muzeal „Orheiul Vechi”. Numele Complexului muzeal provine de la denumirea unei localități istorice Orașul medieval Orhei, care a existat în secolele XV – XVI, denumire evoluată în Orheiul Vechi după părăsirea așezării și întemeierea în alt loc al unui oraș, cu același nume, păstrat până în zilele noastre. Complexul muzeistic Orheiul Vechi reprezintă un sistem de monumente istorice și landșafturi naturale amplasate între satele Trebujeni și Butuceni.
Dintre aceste monumente de o semnificație aparte sunt: cetatea getică, cetatea medievală, feredeul, hanul și biserica, complexele rupestre [13].
Sursa: [16].
Figura 1.2 – Complexul natural, arheologic și turistic Orheiul Vechi
1.2.2 Relieful
Orașul Orhei este situat în Centrul Moldovei, într-o zonă cu relief foarte pitoresc, tradiții istorice și culturale bogate și potențial turistic pronunțat. Dezvoltarea raionului este influențată de poziția în zona de tampon a capitalei și relațiile economice, sociale și culturale intense facilitate de rolul de nod rutier și legătura directă cu Bălți, Soroca, Rezina, Rîbnița, Strășeni, Călărași, Ungheni.
Hotarele raionului din partea răsăriteană sînt desemnate de rîul Nistru. Prin teritoriul raionului se scurg rîurile: Răut – afluent al Nistrului; Cogîlnic, Cula, Vatici – afluenți ai Răutului.
Sursa: [15].
Figura 1.3 – Reprezentarea reliefului in orașul Orhei prin curbe de nivel
Sursa: [15].
Figura 1.4 – Reprezentarea solurilor erodate in orașul Orhei
Reliefului in orașul Orhei prin curbe de nivel este reprezentat în figura 1.3. După răspîndirea geomorfologică, relieful terenurilor raionului este împărțit în următoarele unități orografice mari:
a) Podișul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinație de cumpene înguste în formă de creastă cu văi adînci și largi, versanții cărora sunt fragmentați de depresiuni numite hîrtoape. Unitatea dată este brăzdată de rîulețul Vatici și Cula. În componența ei întră următoarele sate și comune: Peresecina, Teleșeu, Sămănanca, Donici, Seliște, Isacova, Vatici, Morozeni, Puțuntei, Clișova, Ghetlova, figura 1.5 și 1.6.
b) Cîmpia ondulată a Moldovei de Nord, care este caracterizată prin forme domole de relief, fapt ce determină manifestarea relativă a procesului de eroziune a solurilor, avînd însă altitudini absolute mai mici – 200 – 250 m, unde se încadrează valea rîului Răut care străbate de la nord la sud și rîulețul Cogîlnic. În unitatea dată întră satele și comunele Ciocîlteni, Mălăiești, Brăviceni, Mitoc, Cucuruzeni. Terenurile de podiș, formate de rîul Răut în primăriile date formează un platou în mărime de circa 6500 hectare, pe care sînt amplasate terenuri private, pășuni și altele.
c) Dealurile Prenistrului și terasele lui, se caracterizează cu altitudinea de 250 – 300 m, fragmentarea verticală 150 – 200 m. Versanții de vest sunt lenți, iar cei de est coboară brusc spre Nistru. În componența căruia întră următoarele sate și comune : Jora de Mijloc, Vîșcăuți. Susleni, Bulăiești, Mîrzaci, Pohrebeni [17].
Sursa: [14].
Figura 1.5 – Podișul Moldovei Centrale
Relieful, ca factor principal de formare a solului, are un rol deosebit. El influențează asupra repartizării energiei solare, curenților de aer, regimul de apă, repartizarea precipitațiilor atmosferice și altele.
Condițiile geomorfologice a raionului în principiu influențează pozitiv pentru dezvoltarea diferitor ramuri în agricultură.
Sursa: [14].
Figura 1.6 – Podișul Moldovei Centrale
1.2.3 Clima
Orașul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarna blîndă și scurtă (temperaturile medii a lunii ianuarie: -3 -5 0C), vara caldă și lungă (temperaturile medii a lunii iulie -20 -22 0C ) cu o cantitate relativ mică de precipitații.
În funcție de latitudine, altitudine și particularitățile orografice pe teritoriul raionului se delimitează trei zone climaterice, în care temperaturile medii în fiecare zonă variază cu 2-3 grade. Temperatura medie a anului este de 8,6 – 9,2 0C. Minimum absolut de temperatură constituie -39 -40 0C, maximum absolut variază între +33 +36 0C . Primele înghețuri apar în octombrie, ultimele primăvara la sfîrșitul lui aprilie.
Durata perioadei de temperatură fără ger este de 165 – 180 zile, pe sol 145 – 150 zile. Suma temperaturilor mai mari de 100 C în perioada activă de vegetație a plantelor este de 27500 – 285000 C. Perioada de vegetație este de 210 zile.
Acoperirea solului cu zăpadă se petrece în anii geroși, atinge o înălțime de 15 – 25 cm. În perioada anului predomină curenții de aer nord-vest și nordice.
Cantitatea anuală de precipitații atmosferice variază anual în limitele a 450 – 550 mm. Din suma anuală de precipitații aproximativ 65 – 70 % cad în perioada caldă a anului aprilie – noiembrie) și numai 30% în perioada rece (decembrie – martie) sub formă de zăpadă și lapoviță. Prima zăpadă apare la sfîrșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Perioada secetoasă începe în luna iulie și durează 2-3 luni. Sunt frecvente și vînturi uscate. Coeficientul hidrotehnic variază de la 1,2 – 1,1. Resursele agroclimaterice a teritoriului, formează condiții favorabile pentru cultivarea și creșterea culturilor agricole raionate, plantații viticole și livezi.
1.2.4 Solul
În orașul Orhei predomină cernoziomul, solul cenușiu și cel brun, care sunt caracterizate prin formarea sa sub influența zonalității climei și a vegetației, dominanța tipurilor de sol este prezentată în figura 1.7. Cernoziomul se formează sub vegetația ierboase de stepa, dar este prezent si în păduri, predominant in cele de stejar cu strat ierbos compact. Solul cenușiu se formează sub pădurile de foioase (stejar, gorun, carpen, frasin si alte specii). Solul brun se formează sub pădurile de fag si gorun din Podișul Codrilor.
Sursa: [15].
Figura 1.7 – Reprezentarea grafică a tipurilor de sol în orașul Orhei
În figura 1.8 este prezentarea grafică a subtipurilor de sol, analizînd această figură, observăm că predomină solurile brune tipice, rendzină carbonatică și cernoziom tipic.
Sursa: [15].
Figura 1.8 – Reprezentarea grafică a subtipurilor de sol în orașul Orhei
Sursa: [15].
Figura 1.9 – Reprezentarea grafică a subtipurilor de sol în orașul Orhei
Textura solului este prezentată în figura 1.9, observăm ca pe teritoriul localității predomină solurile argiloase mediu și fin, luto-argiloase și nisipoase.
1.3 Subiectul formării bunurilor imobile
Bunurile imobile înregistrate în funcție de proprietar și destinație în baza cărora sunt create noi bunuri imobile urmând a identifica noi posibilități de folosire și creșterea utilității reprezintă subiectul formării. Formarea imobilelor, ca obiecte independente de drept prin metoda separării, divizării, comasării sau combinării a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile, precum și înregistrarea imobilelor formate, este un alt obiectiv, având ca scop final soluționarea problemelor cu aspect juridic.
În prezenta lucrare vor fi examinate posibilitățile de formare a bunurilor imobile din orașul Orhei. În soluționarea acestui scop urmează să fie analizate materialele cadastrale existente, rapoartele elaborate de autoritățile publice locale. Studierea și consultarea literaturii de specialitate de asemenea prezintă una dintre condițiile de bază în atingerea scopului.
Creșterea bunăstării nu poate să vină de la sine, numai dacă vor fi elaborate documentele cadastrale referitoare la bunurile imobile. Proprietarii și alte persoane fizice și juridice de care depinde nemijlocit eficiența de folosire a bunurilor imobile trebuie să înțeleagă, să se implice nemijlocit în atingerea scopului.
1.4 Conținutul formării bunurilor imobile
Conform Legii cadastrului și documentelor statutare, OCT au dreptul să determine direcțiile ți procedeele de folosire a proprietăților ce le-au fost transmise în gestionare de către fondator; să stabilească legături economice și de producție cu orice partener în scopul extinderii activității OCT în sfera monitoringului bunurilor imobiliare; să încheie contracte privind problemele producției, comercializării acesteia și serviciilor [9].
OCT pot să stabilească de sine stătător structura internă de organizare a producției, menținînd direcțiile obligatorii ale activității:
a) formarea bunurilor imobiliare;
b) înregistrarea bunurilor imobiliare și a posesorilor acestora;
c) evaluarea bunurilor imobiliare;
d) constituirea dosarelor de inventariere cadastrală, a arhivei și a băncii de date automatizate;
e) monitoringul și administrarea bunurilor imobiliare [9].
Formarea unui bun imobil din contul bunurilor imobile existente este inițiată de către proprietar în baza deciziei personale, cu excepția cazurilor formării forțate de către instanța de judecată sau organul fiscal.
În dependență de caz, bunul imobil poate fi format în baza unor proiecte de organizare și amenajare (formare a bunurilor imobile). Necesitatea unei asemenea căi este argumentată prin scopul și conținutul bunului imobil format.
Formarea bunurilor imobile se efectuează în următoarea consecutivitate:
a) depunerea cererii de formare a bunurilor imobile și a documentelor în baza cărora se formează bunurile imobile;
b) efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunurilor imobile;
c) elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile;
d) transpunerea bunului imobil în natură;
e) întocmirea planului cadastral (geometric) al bunului imobil nou format;
f) înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile.
Proiectul de formare a bunului imobil se coordonează cu serviciile competente ale autorităților administrației publice locale în funcție de destinația bunului.
În cazul stabilirii unor cerințe sau restricții speciale, proiectul va fi coordonat cu organul abilitat conform legislației.
Dacă, însă concomitent cu formarea bunului imobil are loc schimbarea destinației terenului, atunci ea (schimbarea) se va efectua pînă la înregistrarea bunurilor nou formate .
1.4.1 Principiile formării bunurilor imobile
La formarea bunurilor imobile sunt respectate următoarele principii:
a) bunul imobil nou format, va corespunde destinației inițiale, cu respectarea tuturor exigenților aplicate la formarea bunului inițial și va fi asigurat cu intrare separată, drum de acces, comunicații tehnice;
b) în cazul schimbării destinației inițiale, proiectarea bunului imobil nou format se va face cu avizul administrației publice locale în baza certificatului de urbanism și respectarea cerințelor ce țin de regimul economic, tehnic și urbanistic-arhitectural al imobilului;
c) dacă hotarele unui sector de teren în curs de formare intersectează hotarele unităților administrativ-teritoriale atunci bunurile imobile sunt formate ca unități independente de înregistrare în fiecare unitate administrativ-teritorială;
d) în cazul în care bunul imobil se formează pe un teritoriu unde există planul urbanistic de dezvoltare a localității sau este stabilit regim special de folosință a terenului sau construcției, configurația, dimensiunile și alți indici ai bunului imobil;
e) la formarea bunurilor imobile cu destinație agricolă trebuie să se țină cont de normele agrotehnice și alte reguli și norme prevăzute de legislație pentru această categorie de terenuri;
f) în cazul formării unităților imobiliare dacă aceasta implică efectuarea lucrărilor pentru care, în conformitate cu legislația, este necesară autorizația respectivă, persoana interesată va asigura prezentarea ei.
În procesul formării bunurilor imobile se respectată principii generale, referitoare la toate cazurile cît și locale care se vor respecta în dependență de metoda aplicată.
În calitate de principii generale sunt recunoscute:
a) interacțiunea dintre formă și conținutul bunului imobil;
b) viabilitatea bunului imobil nou format;
c) legalitatea;
d) inconcurența cu alte bunuri imobile [8].
Bunul imobil nou format trebuie sa fie viabil indiferent de metoda aplicată. La rîndul său viabilitatea bunului imobil este determinată în raport cu scopul formării acestuia. Este inadmisibil de a selecta un teren pentru o construcție cînd terenul este afectat de alunecări. La principiul viabilității poate fi alipit aspectul ecologic, cînd condițiile ecologice sunt opuse amplasării obiectului. Unul din principiile generale care urmează a fi respectate în procesul de formare a bunurilor imobile este inconcurența sau lipsa impactului negative asupra altor bunuri vecine care deja există în acest teritoriu [8].
1.4.2 Condiții și restricții
La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiții principale:
a) bunurile formate să corespundă destinației inițiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice;
b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinației sau ale cărui condiții de utilizare vor fi înrăutățite;
c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituții de trecere, să fie posibilă asigurarea a terenurilor destinate construcției cu conducte de apă, cu canalizare etc.;
d) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată;
e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ-teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se intersectează cu hotarele diferitelor unități administrativ-teritoriale;
f) configurația, dimensiunile și alți indici ai bunului imobil ce se formează să fie conforme cerințelor planului sau regimului stabilit dacă acest bun se formează pe un teritoriu unde există plan urbanistic al localității sau dacă este stabilit un regim special de folosință;
g) să se țină cont, la formarea bunurilor imobile cu destinație agricolă, de normele agrotehnice, de alte norme și reguli prevăzute de legislație pentru această categorie de terenuri;
h) proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcțiilor, forma și dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite în legislația cu privire la urbanism;
i) persoana interesată în formarea construcției, apartamentului, încăperii izolate ce implică lucrări pentru care, în conformitate cu legislația, se cere autorizație de construire să obțină o astfel de autorizație și să depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial [4].
Bunurile imobile care pot fi formate ca obiect independent de drept:
a) terenurile cu sau fără construcții;
b) construcțiile, inclusiv cele nefinalizate;
c) apartamentele;
d) încăperile izolate, dacă sînt respectate condițiile [4].
Nu pot fi formate ca obiect independent de drept:
a) încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund condițiilor;
b) construcțiile auxiliare ale căror funcții sînt legate direct de construcția principală;
c) instalațiile inginerești;
d) anexele de deservire a gospodăriei, dacă este imposibilă specificarea dependenței lor funcționale sau dacă folosirea lor nu este definită;
e) gardurile, pereții, bornele de hotar, alte instalații ale căror funcții sînt legate direct de teren sau de construcția principală [4].
1.5 Cadrul legislativ
Terenurile în Republica Moldova pot fi în proprietate publică și privată. Statul ocrotește în egală măsură ambele tipuri de proprietate. Raporturile de proprietate asupra pămîntului se stabilesc de legislație [3].
Cadrul legislativ este format dintr-un un set de norme juridice care în măsura lor limitează posibilitatea formării unor bunuri imobile.
Cadrul legislativ folosit la formarea bunurilor imobile, este format din: Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 – XV și Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25.02.1998, altele.
Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 – XV, prezenta lege stabilește modul de formare a bunurilor imobile în funcție de proprietar și destinație.
Obiectul prezentei legi îl constituie formarea imobilelor, ca obiecte independente de drept, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile, precum și înregistrarea imobilelor formate.
Raporturile juridice generate de apariția, prin construcție, a unor bunuri imobile se reglementează de actele normative privind domeniul construcțiilor.
Raporturile juridice aferente delimitării terenurilor proprietate publică, atribuirii terenurilor din proprietate publică în proprietate privată sau în folosință, precum și consolidării terenurilor, se reglementează de Codul funciar nr. 828 – XII din 25 decembrie 1991, de Legea nr. 981 – XIV din 11 mai 2000 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, de alte acte normative.
Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25.02.1998, prezenta lege stabilește modul de creare și de ținere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare [5].
Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele țării, indiferent de tipul de proprietate și de destinația lor, definite de legislație ca susceptibile a face obiectul înregistrării.
2 METODOLOGIA FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE
2.1 Proiectul formării bunurilor imobile
Formarea bunurilor imobile are loc în consecutivitatea indicată în tabelul 2.1 și conține următoarele acțiuni:
a) depunerea cererii de formare a bunului imobil;
b) efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil;
c) elaborarea proiectului de formare a bunului imobil,
d) întocmirea planului cadastral;
e) emiterea deciziei de formare a bunului imobil;
f) înregistrarea bunurilor imobile nou formate.
Tabelul 2.1 – Procesul tehnologic de formare a bunurilor imobile
Sursa: elaborat de autor conform [11].
Depunerea cererii.
Pentru formarea bunului imobil, proprietarul bunului imobil (beneficiarul) va depune executantului, în modul stabilit, cerere prin care va solicita îndeplinirea lucrărilor respective.
La cerere se vor anexa:
a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil inițial;
b) copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil inițial;
c) copia de pe actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil inițial;
d) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea bunului imobil. Acordul se prezintă și oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al lucrărilor [4].
În cazul formării bunului imobil în temeiul declanșării procedurii de insolvabilitate, executării forțate a obligațiilor fiscale sau a altor obligații, cererea poate fi depusă de către administratorul insolvabilității, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecătoresc.
Formarea bunurilor imobile la inițiativa instanței de judecată, a organului fiscal și a executorului judecătoresc se va efectua conform prevederilor articolului 22 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 – XV din 28.10.2004.
Înregistrarea cererii cu privire la formarea bunurilor imobile se efectuează în condica de cereri, de care este responsabil inginerul cadastral certificat.
Cererea se semnează de către proprietarul bunului imobil sau alt solicitant în drept, ori de reprezentantul autorizat al acestuia. În cazul când bunul imobil aparține la mai mulți proprietari pe cote-părți, cererea va fi semnată de toți proprietarii.
În cerere trebuie să fie menționate numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale, destinația lor, modalitatea de formare a noilor bunuri imobile și scopul formării acestora. În caz de necesitate, la solicitare, executantul va acorda consultațiile respective cu privire la întocmirea cererii.
În temeiul cererii executantul va examina actele prezentate de către solicitant și variantele posibile de formare a bunului imobil. În rezultatul discuției cu proprietarul și actelor anexate, preventiv se va stabili posibilitatea de formare a bunului imobil sau imposibilitatea formării acestuia.
Dacă s-a stabilit posibilitatea de formare a bunului imobil, executantul va propune proprietarului semnarea contractului respectiv, prin care se vor stabili obligațiile și responsabilitățile reciproce ale beneficiarului și executantului. Concomitent cu semnarea contractului, proprietarul poate achita un avans pentru lucrările de formare a bunului imobil. Evidența contractelor se va efectua de către agentul economic în cadrul căruia activează inginerul cadastral certificat.
Efectuarea studiului privind formarea bunului imobil.
Executantul, în temeiul cererii și actelor anexate, va examina în condiții de birou posibilitatea formării bunului imobil prin confruntarea datelor din Registru și materialelor grafice. Studiul va cuprinde informația privind regimul juridic, tehnic, economic, scopul formării bunului imobil și căile de formare ale acestuia (separarea, divizarea, comasarea ori combinarea bunurilor imobile).
În caz de necesitate, executantul este în drept de a consulta autoritatea administrației publice locale sau alte organe pentru obținerea informației suplimentare necesare în vederea formării noului bun imobil. La stabilirea hotarelor bunului imobil din intravilan ce urmează a fi format se va ține cont de construcțiile existente, amplasate atât pe terenul inițial, cât și pe terenurile adiacente, întru respectarea prevederilor legislației și normativelor în vigoare.
La formarea bunului imobil în extravilan se va consulta serviciul funciar al primăriei localității.
Studiul va cuprinde informația privind:
a) regimul juridic al imobilului inițial cu privire la: înregistrarea bunului imobil inițial la OCT; numărul cadastral al bunului imobil inițial; amplasarea terenului în intravilan sau extravilan; dreptul de proprietate asupra imobilului (terenului și construcției); grevările dreptului de proprietate; destinația terenului și/sau a construcției stabilită prin actele respective; extrase din actele respective, după caz, care instituie un regim special asupra imobilului (zonă protejată, teren public, interdicții provizorii sau definitive de construire etc.).
b) regimul tehnic al imobilului inițial cu privire la: dimensiunile și suprafața reală a terenului; dimensiunile și suprafața terenului conform documentației de drept; existența actului de transpunere în natură a terenului cu fixarea hotarelor; echiparea terenului cu utilități (energie electrică, apă, canalizare, etc.); amplasarea construcțiilor pe teren și destinația acestora ( în cazul când acestea există); dimensiunile și suprafața terenului (construcției) bunului imobil modificat; dimensiunile și suprafața terenului (construcției) bunului imobil care va fi format.
c) regimul economic al imobilului inițial cu privire la utilizarea imobilului la momentul verificării.
d) scopul formării bunului imobil: transmiterii terenurilor în proprietate sau folosință persoanelor fizice sau juridice, în condițiile legii; efectuării de tranzacții cu bunuri imobile; dezvoltării terenului prin construirea sau reconstruirea clădirilor și altor lucrări amplasate pe el; împărțirii bunului imobil proprietate comună; atribuirii în natură fondatorului a cotei lui din patrimoniul persoanei juridice; schimbului de terenuri, inclusiv în scopul amplasării lor compacte; separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau cu desființarea persoanei juridice; vânzarea la licitație a unei porțiuni de teren și /sau a unei părți din construcție care întră în masa debitoare a întreprinderii insolvabile, sau a unei porțiuni din teren și /sau a unei părți din construcție a persoanei fizice sau juridice al cărei patrimoniu a fost sechestrat și /sau se comercializează pentru stingerea datoriilor la plățile obligatorii.
e) căile de formare a bunului imobil: separarea, divizarea, comasarea, combinarea bunurilor imobile.
Ca urmare a studiului efectuat inginerul cadastral va emite un aviz cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea de formare a noului bun imobil și va indica condițiile de formare ale acestuia.
În avizul pozitiv emis de inginerul cadastral se va specifica dacă se păstrează destinația inițială a bunului imobil propus spre formare și legislația permite formarea acestuia; condițiile de care să se țină cont la formarea bunului imobil; este posibilă asigurarea bunului imobil cu acces ori este necesară servitute; impactul asupra bunurilor imobile adiacente; condițiile de proiectare a bunului imobil și autorizațiile necesare de la serviciile de control pentru formarea bunului imobil.
În caz de respingere a cererii de formare a bunului imobil inginerul cadastral, în temeiul studiului, va specifica în aviz motivele concrete care nu permit formarea bunului imobil.
Elaborarea proiectului cu privire la formarea bunurilor imobile.
În baza studiului și avizului, executantul va elabora proiectul de formare a bunului imobil Proiectarea se va efectua în conformitate cu prevederile normativelor și instrucțiunilor în vigoare, ținând cont de destinația obiectului și solicitările proprietarului privind stabilirea hotarelor generale sau fixe, precum și alte caracteristici ale bunului imobil care se formează.
Pentru elaborarea proiectului de formare, executantul lucrărilor cadastrale identifică bunurile imobile, întocmind un act de constatare pe teren.
În cazul în care datele din cadastru nu coincid cu datele constatate pe teren, iar măsurările de control indică devieri în parametrii tehnici ai bunului imobil mai mult de 10 %, se inițiază procedura de corectare a erorilor, sau modificare a planului cadastral, sau alte proceduri de a aduce în corespundere situația de pe teren și informația din cadastrul bunurilor imobile.
Dacă concomitent cu procedura de formare, are loc schimbarea destinației, aceasta se va asigurată până la înregistrarea bunurilor imobile, în baza proiectului de formare.
Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate în intravilanul localităților va fi coordonat cu serviciile autorităților administrației publice locale în funcție de destinația bunului. De regulă, proiectele se vor coordona cu serviciul de urbanism când se va forma un bun imobil cu construcție, ori pe terenul separat se preconizează o construcție. În cazul stabilirii unor restricții sau cerințe speciale la folosirea bunului imobil, proiectul va fi coordonat cu organul abilitat, conform legislației (serviciul pompieri, sanitar, etc.).
Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate în extravilan se va coordona cu serviciul funciar al primăriei.
Responsabilitatea privind coordonarea proiectului se pune în seama proprietarului sau persoanei abilitate cu astfel de drepturi de către proprietar.
Întocmirea planului bunului imobil.
După elaborarea proiectului de formare, acesta se transpune pe teren prin stabilirea hotarelor și elaborarea actului de stabilire a hotarelor. După stabilirea hotarelor (generale sau fixe) se elaborează planul bunului imobil.
Lucrările de întocmire a planului cadastral se vor executa în conformitate cu prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice.
După elaborarea planului bunului imobil se întocmește contractul de împărțire a bunului imobil comun, fie contractul de înstrăinare în cazul combinării bunurilor sau se emite decizia de formare a bunului imobil.
Planul bunului imobil nou format este parte componentă a deciziei de formare sau contractului.
Întocmirea dosarului tehnic.
La finalizarea lucrărilor de formare a bunului imobil, inginerul cadastral va întocmi dosarul tehnic al bunului imobil. Dosarul tehnic va conține:
a) studiul;
b) actul de constatare pe teren la identificarea bunurilor imobile;
c) materialele ce țin de executarea lucrărilor geodezice cu privire la formarea bunului imobil;
d) proiectul de formare a bunului imobil, coordonat în modul stabilit;
e) autorizarea de construire sau actele de recepție a lucrărilor de construcție dacă au fost executate astfel de lucrări;
f) actul de stabilire a hotarelor fixe, în cazul în care au fost stabilite astfel de hotare;
g) acordul scris al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea noului bun;
h) acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil inițial.
În cazul în care formarea bunului imobil a fost executată nu de oficiului cadastral teritorial, un exemplar al dosarului tehnic se va transmite proprietarului pentru prezentarea acestuia la oficiul cadastral teritorial respectiv.
După transmiterea dosarului tehnic proprietarului și semnarea actului de predare-primire, proprietarul urmează să achite integral suma pentru lucrările executate. Termenul și condițiile achitării se stabilesc în contract.
Înregistrarea bunului imobil format.
Înregistrarea bunului imobil nou format, se va face în modul stabilit, în temeiul cererii depuse la Oficiul cadastral teritorial de către proprietar sau alt solicitant în drept.
Odată cu atribuirea, după caz, bunului imobil format a numărului cadastral, oficiul cadastral teritorial va opera modificări în planul cadastral și în dosarul cadastral al fiecărui bun imobil inițial. În temeiul documentelor prezentate de solicitant, va întocmi, după caz, dosare cadastrale pentru fiecare bun imobil format.
Modificările se vor opera concomitent atât în Registrul bunurilor imobile, cât și pe suportul magnetic ce conține informația juridică și grafica despre bunul respectiv.
Procedura formării bunului imobil poate înceta în orice moment până la înscrierea drepturilor asupra lui în Registrul bunurilor imobile la cererea persoanei care a inițiat procedura de formare. În acest caz, solicitantul nu poate cere recuperarea sumei depuse pentru formarea bunului imobil. După înscrierea dreptului asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, cererea de încetare a procesului de formare a bunului imobil nu mai poate fi acceptată.
După înregistrarea bunului imobil, Oficiul cadastral teritorial va elibera proprietarului Certificatul asupra bunului imobil format conform modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 677 din 11. 07. 2005.
2.2 Metoda separării bunurilor imobile
Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea unei părți din bunul imobil înregistrat. Înregistrarea bunului imobil format prin separare și a drepturilor asupra lui se face în temeiul actului ce confirmă drepturile asupra bunului imobil inițial, al deciziei de formare a bunului imobil și al planului cadastral sau geometric al bunului imobil. Prin separare se pot forma bunuri atît din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît și din bunul imobil proprietate comună. În acest din urmă caz, după separare, bunurile imobile formate vor rămîne în proprietate comună, respectîndu-se aceleași cote de proprietate.
În cazul în care în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate (dreptul de arendă, dreptul de ipotecă etc.), aceste grevări, dacă la momentul formării nu au fost stinse, vor trece la toate bunurile imobile formate prin separare.
În cazul bunului imobil grevat cu servitute, după separare va fi grevat cu servitute doar bunul imobil care rămîne aservit, dacă se poate stabili bunul aservit. În caz contrar, rămîn grevate cu servitute toate bunurile [4].
Exemple de separare:
a) bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren;
b) bunul imobil care urmează a fi separat constituie din sector de teren și construcție;
c) bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren și o parte din construcție (altă parte din construcție rămâne în componența obiectului inițial).
Procedura de formare a bunului imobil ce reprezintă un sector de teren prin metoda separării este prezentată în figura 2.1
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.1 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren prin metoda separării
În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va păstra numărul cadastral a terenului;
b) se va schimba suprafața și hotarele terenului;
c) se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat separarea și schimbarea suprafeței;
Pentru bunul imobil nou format:
a) se va atribui număr cadastral;
b) se vor efectua înscrieri respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile;
c) se va întocmi dosarul cadastral.
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul construirii unei construcții de locuit se admite în cazul respectării următoarelor condiții:
a) frontul la stradă a lotului de teren va fi de minimum 8,0 metri pentru clădiri înșiruite și de minimum 12,0 m pentru clădiri izolat sau cuplate;
b) suprafața minimă a lotului va fi de 150 mp pentru clădiri înșiruite, și respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate, cu condiția ca soluțiile tehnice;
c) adâncimea lotului de teren trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu lungimea;
d) în zonele construite cu case de locuit individuale, distanța de la ferestrele camerei de locuit până la construcțiile auxiliare a vecinului, trebuie să fie de cel puțin 6,0 metri;
e) construcțiile auxiliare se vor amplasa de la hotarul terenului la distanța de cel puțin 1,0 metri;
f) distanța de la casa de locuit până la construcțiile auxiliare, precum și distanța dintre construcțiile auxiliare amplasate în hotarele unui teren nu se reglementează;
h) construcția care urmează a fi amplasată să asigure respectarea cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice;
i) bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servituții.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren și construcție prin metoda separării este prezentată în figura 2.2.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.2 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren și construcție prin metoda separării
În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va păstra numărul cadastral a terenului;
b) se vor efectua modificări referitoare la hotarele și suprafața terenului;
c) se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat modificările respective;
d) în baza de date, stratul „Construcții” se stinge construcția ce se separă.
Pentru bunul imobil nou format:
a) se va atribui număr cadastral terenului și construcțiilor;
b) se vor efectua înscrierile respective referitoare la noile bunuri imobile;
c) se vor indica hotarele și suprafața terenului, precum și amplasarea construcțiilor
d) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul folosirii independente a construcției se admite numai în cazul respectării următoarelor condiții:
a) construcția separată să corespundă cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice;
b) bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servitutii.
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren cu construcție care urmează a fi separată din complexul unei întreprinderi nu trebuie să aducă careva prejudiciu activității complexului ori proprietarilor vecini.
Separarea construcțiilor existente poate conduce, în cazul înstrăinării unuia din bunurile imobile, la apariția terenurilor sau zonelor de utilizare comună cum ar fi:
a) sectorul de teren cu interes comun rămâne în componența bunului imobil de bază instituind servitutea;
b) sectorul de teren rămâne în proprietate comună a proprietarilor ambelor construcții.
În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va păstra numărul cadastral a terenului;
b) se vor modifica hotarele și suprafața terenului și a construcției;
c) se va menționa actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât referitoare la terenul, cât și la construcție;
d) în baza de date, stratul „Construcții” se vor efectua modificările grafice.
Pentru bunul imobil nou format:
a) se va atribui număr cadastral terenului și construcțiilor;
b) se vor efectua înscrierile respective pentru înregistrarea bunului imobil în registrul bunurilor imobile;
c) se vor indica hotarele și suprafața terenului, precum și amplasarea construcțiilor;
d) se va menționa actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât referitoare la teren, cât și la construcții;
e) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren și o parte din construcție (altă parte din construcție rămâne în componența obiectului inițial) prin metoda separării este prezentată în figura 2.3.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.3 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren și o parte din construcție
prin metoda separării
2.3 Metoda divizării bunurilor imobile
Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărțirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat și încetarea proprietății comune. În caz de divizare a bunului imobil proprietate comună, coproprietarii, înainte de a încheia contractul de împărțire, vor asigura elaborarea documentației de formare a bunurilor imobile. Înregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare și a drepturilor de proprietate asupra lor se efectuează în temeiul contractului de împărțire a proprietății comune, la care se anexează planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile formate [4].
Formarea bunurilor imobile prin divizare se aplică în cazurile împărțirii proprietății comune. Legea impune ca până la încheierea contractului de împărțire a bunului imobil aflat în proprietate comună pe cote-părți, coproprietarii să asigure elaborarea documentației de formare a bunurilor imobile.
Aceasta va asigura înregistrarea bunurilor ce au revenit proprietarilor în contul cotelor părți în registrul bunurilor imobile.
În cazul divizării bunul imobil se modifică, deci, și regimul proprietății. Astfel, în cazul divizării nu se întocmește Decizia de formare, însă se încheie un Contract de împărțire la care se anexează planurile bunurilor imobile divizate.
La elaborarea proiectului de formare prin divizare se recomandă să se țină cont de modul de folosire a bunului imobil comun de care coproprietarii până la divizare, dacă aceștia nu solicită altfel. Exemple de divizare:
a) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren;
b) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat;
c) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și o parte din construcție;
d) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie o construcție.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren prin metoda divizării este prezentată în figura 2.4.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.4 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren prin metoda divizării
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;
b) se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul.
Pentru bunurile imobile noi formate:
a) se va atribui numere cadastrale bunurilor nou formate;
b) se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil în registrul bunurilor imobile;
c) se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;
d) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat prin metoda divizării este prezentată în figura 2.5.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.5 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat
prin metoda divizării
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;
b) se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul.
Pentru bunurile imobile noi formate:
a) se vor atribui numere cadastrale bunurilor nou formate;
b) se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile;
c) se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;
d) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren și o parte din construcție prin metoda divizării este prezentată în figura 2.6.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.6 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren și o parte din construcție
prin metoda divizării
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;
b) se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul.
Pentru bunurile imobile noi formate:
a) se vor atribui numere cadastrale bunurilor nou formate, inclusiv construcțiilor;
b) se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile;
c) se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;
d) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie o construcție prin metoda divizării este prezentată în figura 2.7.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.7 – Formarea bunului imobil ce constituie o construcție prin metoda divizării
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a) se va stinge numărul cadastral al construcției inițiale;
b) se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins construcția.
Pentru bunurile imobile noi formate (construcții):
a) se vor atribui numere cadastrale construcțiilor nou formate;
b) se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea noilor bunuri imobile (adică noilor construcții);
c) se va indica suprafața bunurilor imobile noi formate;
d) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
2.4 Metoda comasării bunurilor imobile
Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a două sau mai multor bunuri imobile înregistrate avînd hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparținînd unuia și aceluiași proprietar sau aflîndu-se în proprietatea comună a acelorași persoane, la cererea lor. Pot fi comasate atît bunuri imobile proprietate individuală, cît și bunuri imobile proprietate comună. Pot fi comasate numai bunurile imobile proprietate comună în devălmășie sau numai bunurile imobile proprietate comună în diviziune. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cota de proprietate deținută de fiecare proprietar în bunul imobil format se recalculează de către executantul lucrărilor cadastrale, în cooperare și cu consimțămîntul coproprietarilor, ținîndu-se cont de cotele lor deținute în bunurile imobile inițiale. Temei pentru înregistrarea bunului imobil format prin comasare servesc actele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile inițiale, decizia de formare a bunului imobil și planul cadastral sau geometric al bunului imobil format. În cazul în care bunurile imobile care se comasează sînt grevate cu ipotecă, bunul format prin comasare nu se înregistrează decît după confirmarea de către creditorii ipotecari a rangului fiecărei ipoteci [4].
Exemple de comasare:
a) bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren;
b) bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren cu construcții.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren prin metoda comasării este prezentată în figura 2.8.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.8 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren prin metoda comasării
În rezultatul acțiunii de comasare, în Registrul la bunurile imobile inițiale:
a) se vor stinge numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale;
b) se va menționa actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile.
Pentru bunul imobil nou format:
a) se va atribui număr cadastral bunului nou format;
b) se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil;
c) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren cu construcții prin metoda comasării este prezentată în figura 2.9.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.9 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren cu construcții prin metoda comasării
În rezultatul acțiunii de comasare, în Registrul la bunurile imobile inițiale:
a) se vor stinge numerele cadastrale a bunurilor imobile inițiale, care s-au comasat, inclusiv construcția;
b) se va menționa actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile.
Pentru bunul imobil nou format:
a) se va atribui număr cadastral bunului imobil nou (terenului), respectiv se va modifica numărul cadastral al construcțiilor;
b) se vor efectua înscrierile respective referitoare la bunurile imobile și drepturile asupra lor;
c) se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
În cazul dobândirii mai multor terenuri cu destinație agricolă, având hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate mai simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor obținute.
În acest caz, decizia de comasare se depune concomitent cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite.
Bunul nou format (în cazul încăperilor izolate) va avea ieșire directă în stradă sau curte, coridor comun ori palierul scării.
Comasarea încăperilor și modificarea destinației nu trebuie să pună în pericol integritatea structurală a clădirii sau încăperilor altor proprietari și funcționării adecvate a comunicaților inginerești.
2.5 Metoda combinării bunurilor imobile
Combinarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin separarea unei părți din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, și alipirea ei la un bun imobil adiacent.
Combinarea se efectuează numai dacă există cererea comună a proprietarilor ambelor bunuri imobile. Lucrările de formare se vor face pînă la încheierea actului juridic de înstrăinare a părții din bunul imobil.
Planul bunului imobil format prin combinare este parte componentă a actului juridic privind înstrăinarea.
La formarea bunului imobil prin combinare, numerele cadastrale ale bunurilor imobile nu se modifică.
Modificările bunurilor imobile efectuate în legătură cu combinarea se consemnează în Registrul bunurilor imobile:
a) în cazul în care bunurile aparțin aceluiași proprietar – în temeiul actelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile inițiale, al deciziei de combinare, al planurilor bunurilor inițiale și al planurilor bunurilor imobile formate;
b) în cazul în care bunurile imobile aparțin diferiților proprietari – în temeiul contractului de înstrăinare și de combinare a bunurilor, al planurilor bunurilor imobile formate [4].
Formarea bunului prin combinare este o acțiune de separare a unei părți din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, și alipirea ei la un bun imobil adiacent. Noua modalitate de formare oferă posibilitatea de a resistematiza două proprietăți adiacente ale aceluiași proprietar, sau de a înstrăina o parte a unui bun imobil prin unirea acestei părți la bunul imobil adiacent.
În actul juridic de înstrăinare a unei părți (exemplu: contract de vânzare –cumpărare cu combinarea bunurilor imobile) obiect al vânzării nu va figura bunul imobil cu numărul cadastral, ci o suprafață anumită a bunului imobil, în conformitate cu planul anexat la contract.
Modalitatea de formare a bunului imobil prin combinare poate fi aplicată numai pentru bunurile adiacente cu aceiași destinație.
În cazul în care o încăpere, componentă a unui bun imobil, va fi alipită la alt bun imobil (în rezultatul tranzacției), bunurile imobile își vor păstra numerele cadastrale anterioare, iar modificările se vor face numai în suprafața bunurilor imobile. Alipirea se va efectua cu autorizarea primăriei respective în temeiul avizului expertizei tehnice și cu acceptul Asociației de coproprietari (în cazul locuințelor).
Exemple de variante de combinare:
a) bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren;
b) bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren cu construcții.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren prin metoda combinării este prezentată în figura 2.10.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.10 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren prin metoda combinării
În rezultatul acțiunii de combinare:
a) se vor păstra numerele cadastrale ale bunurilor imobile;
b) în Registrul bunurilor imobile la fiecare bun se vor efectua modificările respective privind suprafața, alți indici;
c) se vor efectua modificările respective în planul cadastral, ținut de OCT;
d) se vor include în dosarul cadastral actele ce au servit ca temei de efectuare a modificărilor în Registrul bunurilor imobile.
Procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren cu construcții prin metoda combinării este prezentată în figura 2.11.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 2.11 – Formarea bunului imobil ce constituie un sector de teren cu construcții prin metoda combinării
În rezultatul acțiunii de combinare, se va:
a) se vor păstra numerele cadastrale (terenul și construcția);
b) în Registrul bunurilor imobile la fiecare bun se vor efectua modificările respective privind suprafața, alți indici;
c) se vor efectua modificările respective în planul cadastral, ținut de OCT;
d) se vor include în dosarul cadastral actele ce au servit ca temei de efectuare a modificărilor în Registrul bunurilor imobile.
3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE ÎN ORAȘUL ORHEI
3.1 Elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile
Elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile constă din următoarele:
a) depunerea cererii de formare a bunurilor imobile și a documentelor în baza cărora se formează bunurile imobile;
b) efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil;
c) elaborarea proiectului de formare a bunului imobil;
d) întocmirea planului cadastral;
e) emiterea deciziei de formare a bunului imobil;
g) înregistrarea bunului imobil nou format.
Formarea bunului imobil se încheie atunci cînd în Registrul bunurilor imobile se înscriu datele despre bunul imobil format și drepturile asupra lui.
3.2 Aplicarea metodei de combinare a bunului imobil
Depunerea cererii de formare a bunului imobil.
Pentru îndeplinirea lucrărilor de formare a bunului imobil a fost depusă cererea de către beneficiar Ignat Igor Tudor, anul nașterii 19.04.1960, codul personal [anonimizat], domiciliat în orașul Orhei, str. 31 August 35, Ignat Fiodor Gheorghe, anul nașterii 10.08.1932, codul personal 2001027397504, domiciliată în orașul Orhei, str. 31 August 33, Ignat Elena Gheorghe, anul nașterii 08.06.1937, domiciliată în orașul Orhei, str. 31 August 33.
Beneficiarul solicită executarea lucrărilor cadastrale în vederea formării unui nou bun imobil prin combinare ca obiect de drept independent cu stabilirea hotarelor generale.
La cerere întru confirmarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil s-au anexat:
a) titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401405041 din 25.05.2000;
b) extras progres nr. 2781 din 24.12.1974;
c) act de constatare pe teren nr. 0 din 21.12.2011;
d) titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401405042 din 25.05.2000;
e) proces verbal de recepție finală nr. 81 din 15.09.2011;
f) contract de donație nr. 5064 din 03.11.1978:
g) act de constatare pe teren nr. 0 din 31.10.2011.
Efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil.
Prima etapa pentru efectuarea lucrărilor cadastrale este identificarea bunului imobil, planul de încadrare în zonă este prezentat în figura 3.1.
Sursa: anexa A.
Figura 3.1 – Planul de încadrare în zonă
Actul de constatare în teren la inspectarea bunului imobil, conform anexei B este întocmit de către Condrea Lilia, inginerul cadastral al Î.S. ,,Cadastru’’ filiala Orhei, în baza cererii din 25 noiembrie 2011 privind executarea executarea lucrărilor de formare prin combinare cu numărul cadastral 6401405041 și 6401405042 amplasate în orașul Orhei, str. 31 August 33 și 35.
În rezultatul lucrărilor de identificare a bunului imobil și confruntării datelor din documentația cadastrală cu datele din teren s-a constatat:
a) referitor la hotarele de teren:
1) planul cadastral al terenului a fost întocmit în cadrul înregistrării primare masive și modificat prin acte de constatare;
2) planul cadastral corespunde cu amplasarea reală a terenurilor adiacente 6401405040, 6401405053, 6401405052, 6401405043;
b) amplasarea construcțiilor pe sector:
1) pe bunul 6401405042 s-au construit anexă caldă, construcție locativă, garaj și sarai. În cadrul inspectării au fost amplasate pe planuri 11 construcții noi cu numere cadastrale: A – 01, A' – 01, 1 – 02, 2 – 02, 3 – 03, A – 01 din ele conform planurilor de amplasament:
– autorizate A – 01, A' – 01, 1 – 02, 2 – 02, 3 – 03, A – 01, 1 – 02;
– neautorizate A', 2 B, 2, 3.
c) replanificarea construcțiilor și încăperilor izolate:
1) schimbări planimetrice în interiorul construcției și încăperile izolate nu au fost depistate.
În temeiul cererii de formare a bunurilor imobile a dlui Ignat Igor Tudor, anul nașterii 19.04.1960, codul personal [anonimizat], domiciliat în orașul Orhei, str. 31 August 35, Ignat Fiodor Gheorghe, anul nașterii 10.08.1932, codul personal 2001027397504, domiciliată în orașul Orhei, str. 31 August 33, Ignat Elena Gheorghe, anul nașterii 08.06.1937, domiciliată în orașul Orhei, str. 31 August 33, s-a efectuat studiul privind formarea bunurilor imobile, conform anexei C, cu numerele cadastrale 6401405041 și 6401405042, amplasate în orașul Orhei, str. 31 August 33 și orașul Orhei, str. 31 August 35.
Avînd drept bază prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 s-au examinat posibilitățile de formare a bunurilor imobile menționate.
În rezultatul examinării s-a stabilit că:
a) bunul imobil înregistrat, în baza căruia se solicită formarea unui bun imobil, conform legislației în vigoare permite formarea unui obiect independent de drept prin combinare;
b) din punct de vedere tehnic, caracteristicele tehnice a bunului imobil inițial permite formarea bunului imobil conform condițiilor solicitate de beneficiar;
c) destinația inițială a bunului imobil va fi păstrată;
d) formarea bunului imobil nu va avea careva impact asupra modului de folosință a bunurilor imobile adiacente, inclusiv asupra accesului la căile de transport;
e) bunul imobil ce urmează a fi format va fi asigurat cu acces la drum public;
f) bunul imobil poate fi asigurat cu rețele inginerești, apă și canalizare, energie electrică, termică, gaze, etc.
În rezultatul examinării documentației existente, verificării situației pe teren și informației prezentate de beneficiar se emite următorul aviz:
a) s-a constatat că formarea bunului imobil nou, ca obiect independent de drept, în temeiul bunurilor imobile inițiale cu numerele cadastrale 6401405041 și 6401405042 amplasate în orașul Orhei, str. 31 August 33 și orașul Orhei, str. 31 August 35 este posibilă;
b) formarea bunului imobil se va executa prin materializarea punctelor de cotitură;
c) pentru formarea bunului imobil sunt necesare de prezentat: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401405041 din 25.05.2000; extrasul progres nr. 2781 din 24.12.1974; actul de constatare pe teren nr. 0 din 21.12.2011; titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401405042 din 25.05.2000; procesul verbal de recepție finală nr. 81 din 15.09.2011; contractul de donație nr. 5064 din 03.11.1978: actul de constatare pe teren nr. 0 din 31.10.2011.
d) la elaborarea proiectului de formare a bunului imobil se va ține cont de următoarele condiții: coordonarea cu serviciul funciar al Primăriei Orhei.
Elaborarea proiectului de formare a bunului imobil.
Bunul imobil inițial cu numărul cadastral 6401405041 a fost identificat, planul cadastral este prezentat în anexa D, planul cadastral al bunului imobil inițial pîna la formarea prin combinare, este reprezentat în figura 3.2.
Sursa: anexa D.
Figura 3.2 – Planul cadastral al bunului imobil inițial 6401405041
Bunul imobil inițial cu numărul cadastral 6401405042 a fost identificat, planul cadastral este prezentat în anexa D, planul cadastral al bunului imobil inițial pîna la formarea prin combinare, este reprezentat în figura 3.3.
Sursa: anexa D.
Figura 3.3 – Planul cadastral al bunului imobil inițial 6401405042
Fiecare teren în parte este amplasat cu acces la drum, cu respectarea cerințelor față de combaterea eroziunii, alte cerințe referitoare la amplasarea terenurilor agricole.
Despre respectarea condițiilor obligatorii referitoare la amplasarea terenurilor în cadrul proiectului va fi inclus avizul respectiv al autorităților publice locale.
Varianta finală a proiectului de formare a bunului imobil prin combinare, coordonată (acceptată) de către toți coproprietarii și avizată pozitiv de către persoanele abilitate din cadrul autorităților publice locale, este transpusă în natură.
În procesul transpunerii în natură a proiectului de combinare sunt utilizate metodele respective de elaborare a planului cadastral.
Figura 3.4 include varianta finală a proiectului de formare a bunului imobil prin combinare conform anexei E.
Sursa: anexa E.
Figura 3.4 – Proiectul de formare a bunului imobil prin combinare
În urma întocmirii proiectului s-a stabilit că porțiunea de teren cu suprafața de 0,0046 ha va deveni parte componentă a bunului imobil cu numărul cadastral 6401405042.
Întocmirea planului cadastral.
În baza măsurărilor de transpunere a proiectului de combinare în natură a fost elaborat planul cadastral al bunurilor imobile noi formate, conform anexei G.
Împreună cu elaborarea planului cadastral sunt determinate coordonatele tuturor punctelor de hotar al terenurilor noi.
Sursa: anexa G.
Figura 3.5 – Planul bunului imobil inițial modificat
Planul cadastral digital se elaborează în conformitate cu cerințele tehnice ale autorității publice centrale în domeniul cadastrului. Combinarea bunului imobil la solicitarea coproprietarilor este finalizată cu elaborarea planului cadastral, conform figurii 3.5 și 3.6.
Combinarea bunurilor imobile a fost efectuată, în urma măsurătorilor, au fost modificate două bunuri imobile inițiale, după formare bunul cu numărul cadastral 6401405041 are o suprafața de 0,0421 hectare și respectiv bunul imobil cu numărul cadastral 64101405042 are o suprafață de 0,0597 hectare și au fost elaborate planurile cadastrale și catalogul coordonatelor terenurilor noi formate.
Sursa: anexa G.
Figura 3.6 – Planul bunului imobil inițial modificat
Emiterea deciziei de formare a bunului imobil.
Decizia conform anexei G,a fost elaborată pe 14.11.2011, unde s-a decis următoarele:
a) se combină terenul cu suprafața de 0,0046 ha cu prețul estimativ 928 lei;
b) porțiunea de teren cu suprafața de 0,0046 ha devine parte componentă a bunului imobil cu numărul cadastral 6401405042 – 0,0597 ha;
c) bunul imobil cu numărul cadastral 6401405041 rămîne cu o suprafață de 0,0421 ha.
Înregistrarea bunului imobil nou format.
Înregistrarea bunului imobil format si a drepturilor asupra lui se efectuează la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază de acțiune este situat bunul.
Înregistrarea bunului imobil nou format, se va face în modul stabilit, în temeiul cererii depuse la Oficiul cadastral teritorial de către proprietar sau alt solicitant în drept.
Registratorul examinează cererea comună de înregistrare a modificărilor în registru, proiectul de combinare a bunurilor imobile anexat și, în condițiile respectării legislației în vigoare adoptă decizia de efectuare a modificării.
În procesul de examinare, registratorul va acorda o atenție deosebită faptul ca proiectul (deciziile de proiect) să nu depășească limitele drepturilor deținute de proprietari
3.3 Aplicarea metodei de divizare a bunului imobil
Depunerea cererii de formare a bunului imobil.
Pentru îndeplinirea lucrărilor de formare a bunului imobil a fost depusă cererea de către beneficiar Prodan Ludmila, domiciliată în orașul Orhei, str. Iachir 23, ap 3.Beneficiara solicită executarea lucrărilor cadastrale în vederea formării bunului imobil prin divizare cu scopul de a înregistra bunurile imobile separate fără a fi proprietate comună pe cote părți.
La cerere întru confirmarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil s-au anexat:
a) certificat de moștenitor nr. 11750 din 14.10.2010;
b) act de constatare pe teren nr. 0 din 30.06.2011;
c) titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401203010 din 11.03.1998.
Efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil.
Prima etapa pentru efectuarea lucrărilor cadastrale este identificarea bunului imobil, planul de încadrare în zonă este prezentat în figura 3.7.
Actul de constatare în teren la inspectarea bunului imobil, conform anexei I este întocmit de către Condrea Lilia, inginerul cadastral al Î.S. ,,Cadastru’’ filiala Orhei, în baza cererii din 14 octombrie 2011 privind executarea executarea lucrărilor de formare a bunului prin divizare cu numărul cadastral 6401203010 amplasat în orașul Orhei, str. Tricolorului 24.
În rezultatul lucrărilor de identificare a bunului imobil și confruntării datelor din documentația cadastrală cu datele din teren s-a constatat:
a) referitor la hotarele de teren:
1) planul cadastral al terenului a fost întocmit la cererea proprietarului în urma căreia s-a efectuat act de modificare a hotarelor terenului;
2) planul cadastral corespunde cu amplasarea reală a terenurilor adiacente 6401203011, 6401203066, 6401203067, 6401203028, 6401203008, 6401203009;
b) amplasarea construcțiilor pe sector:
1) în cadrul inspectării au fost amplasate pe planuri 4 construcții noi cu numere cadastrale: 01, 02, 03, 04 din ele:
– autorizate 01, 02, 03, 04 în stare satisfăcătoare.
Sursa: anexa H.
Figura 3.7 – Planul de încadrare în zonă
În temeiul cererii de formare a bunurilor imobile a doamnei Prodan Ludmila Pavel, cu domiciliul în orașul Orhei, str. Iachir 23, ap. 23, s-a efectuat studiul privind formarea bunurilor imobile, conform anexei J, cu numărul cadastral 6401203010, amplasat în orașul Orhei, str. Tricolorului 24.
Avînd drept bază prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 s-au examinat posibilitățile de formare a bunurilor imobile menționate.
În rezultatul examinării s-a stabilit că:
a) bunul imobil înregistrat, în baza căruia se solicită formarea unui bun imobil, conform legislației în vigoare permite formarea unui obiect independent de drept prin divizare;
b) din punct de vedere tehnic, caracteristicele tehnice a bunului imobil inițial permite formarea bunului imobil conform condițiilor solicitate de beneficiar;
c) destinația inițială a bunului imobil va fi păstrată;
d) formarea bunului imobil nu va avea careva impact asupra modului de folosință a bunurilor imobile adiacente, inclusiv asupra accesului la căile de transport;
e) bunul imobil ce urmează a fi format va fi asigurat cu acces la drum public;
f) bunul imobil poate fi asigurat cu rețele inginerești, apă și canalizare, energie electrică, termică, gaze, etc.;
g) alte condiții ce țin de formare a bunului imobil: divizarea bunului imobil se va face prin contract de divizare de către ambele părți autentificat notarial.
În rezultatul examinării documentației existente, verificării situației pe teren și informației prezentate de beneficiar se emite următorul aviz:
a) s-a constatat că formarea bunului imobil nou, ca obiect independent de drept, în temeiul bunului imobil inițial cu numărul cadastral 6401203010 amplasat în orașul Orhei, str. Tricolorului 24 este posibilă;
b) formarea bunului imobil se va executa prin materializarea punctelor de cotitură;
c) pentru formarea bunului imobil sunt necesare de prezentat: certificat de moștenitor nr. 11750 din 14.10.2010; act de constatare pe teren nr. 0 din 30.06.2011; titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401203010 din 11.03.1998;
d) la elaborarea proiectului de formare a bunului imobil se va ține cont de următoarele condiții: de coordonat cu Întreprinderea licențiată în domeniul urbanismului sau serviciile speciale ale APL și serviciul funciar al Primăriei Orhei, Direcția situații excepționale Orhei, Serviciul Supraveghere de Stat al sănătății publice Orhei.
Utilizarea terenurilor și imobilelor în localități, proiectarea obiectivelor civile, industriale, agricole sau de altă menire, executarea lucrărilor de construire ori desființare a construcțiilor și amenajărilor, realizarea altor acțiuni urbanistice pe întreg teritoriul Republicii Moldova se vor desfășura în conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurilor de autorizare prin certificate de urbanism și autorizații de construire/desființare a construcțiilor și amenajărilor eliberate de către Întreprinderea licențiată în domeniul urbanismului. Pentru primirea certificatului de urbanism solicitantul obține contra cost cererea tip de la sediul consiliului județean sau primăriei, după caz, o completează și o depune la registratura consiliului județean sau primăriei localității, însoțită de dovada achitării plății [7].
Elaborarea proiectului de formare a bunului imobil.
Proiectul de divizare a bunurilor imobile este elaborat în mai multe variante. Varianta finală este aprobată de către toți coproprietarii. Decizia de aprobare va fi procesul – verbal al adunării tuturor proprietarilor.
O atenție deosebită în procesul de inițiere a lucrărilor și de examinare și aprobare a proiectului de divizare se va acorda persoanelor care, din diferite motive, lipsesc, drepturilor de succesiune etc.
Pentru aceasta procesul de elaborare a proiectul va include formarea unui grup de inițiativă care va avea și funcția de informatizare, de soluționare a altor cazuri extremale. Suprafața terenurilor în natură este echivalentă cotelor părți din proprietate comună.
Fiecare teren în parte este amplasat cu acces la drum, cu respectarea cerințelor față de combaterea eroziunii, alte cerințe referitoare la amplasarea terenurilor agricole. Despre respectarea condițiilor obligatorii referitoare la amplasarea terenurilor în cadrul proiectului va fi inclus avizul respectiv al autorităților publice locale.
Varianta finală a proiectului de divizare a bunului imobil proprietate comună, coordonată (acceptată) de către toți coproprietarii și avizată pozitiv de către persoanele abilitate din cadrul autorităților publice locale este transpusă în natură. În procesul transpunerii în natură a proiectului de divizare sunt utilizate metodele respective de elaborare a planului cadastral.
Figura 3.8 include varianta finală a proiectului de formare a bunului imobil prin combinare conform anexei K.
Sursa: anexa K.
Figura 3.8 – Proiectul de formare a bunului imobil prin divizare
Proiectul de divizare a fost coordonat cu Serviciul Supraveghere de Stat al Sănătății Publice Orhei, în urma căruia s-a întocmit un aviz sanitar, conform anexei L.
Întocmirea planului cadastral.
În baza măsurărilor de transpunere a proiectului de divizare în natură a fost elaborat planul cadastral al terenurilor nou formate, conform anexei N.
Împreună cu elaborarea planului cadastral sunt determinate coordonatele tuturor punctelor de hotar al terenurilor noi.
Planul cadastral digital (numeric) se elaborează în conformitate cu cerințele tehnice ale autorității publice centrale în domeniul cadastrului.
Divizarea bunului imobil la solicitarea coproprietarilor este finalizată cu elaborarea dosarului lucrărilor cadastrale și a planului cadastral, conform figurii 3.9 și 3.10.
Sursa: anexa N.
Figura 3.9 – Planul bunului imobil nou format
Divizarea bunurilor imobile a fost efectuată, în urma măsurătorilor, au fost create două bunuri imobile noi, după formare bunul cu numărul cadastral 640120310 s-a stins, și au fost creat bunul imobil cu numărul cadastral 6401203070 care are o suprafața de 0,0642 hectare și respectiv bunul imobil cu numărul cadastral 64101203071 care are o suprafață de 0,0519 hectare și au fost elaborate planurile cadastrale și catalogul coordonatelor terenurilor noi formate.
Sursa: anexa N.
Figura 3.10 – Planul bunului imobil nou format
Emiterea deciziei de formare a bunului imobil.
Decizia, conform anexei M, a fost elaborată pe 14.10.2011, pentru divizarea din bunul imobil situat în orașul Orhei, str. Tricolorului 24 cu numărul cadastral 6401203010 care este proprietate comună pe cote părți:
1) Prodan Ludmila Pavel – în mărime de 2/5 cotă parte în baza:
– certificat de moștenitor nr. 11750 din 14.10.2010;
– act nr. 0 din 30.06.2011;
2) Zgardan Maria Pavel – în mărime de 3/5 cotă parte în baza:
– titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 641203010 din 11.03.1998;
– act nr. 0 din 30.06.2011.
Părțile au convenit pe cale pașnică să divizeze bunul imobil nominalizat în felul următor:
a) Prodan Ludmila Pavel devine proprietar cu cota 1,0 a bunului imobil cu numărul cadastral 6401201070, amplasat în orașul Orhei, str. Tricolorului 24 care constă din terenul cu suprafața de 0,0642 hectare, 01 – casă de locuit, cu suprafața la sol 62, 7 m.p., 02 – accesorie, suprafața la sol 24,0 m.p. și 03 – accesorie cu suprafața la sol de 5,3 m.p. cu prețul normativ al bunului imobil de 64964 lei;
b) Zgardan Maria Pavel devine proprietar cu cota 1,0 a bunului imobil cu numărul cadastral 6401203071 amplasat în orașul Orhei, str. Tricolorului 24/A care constă din terenul cu suprafața de 0,0519 hectare, 01 – casă de locuit, cu suprafața la sol 126,2 m.p., cu prețul normativ al bunului imobil de 90640 lei.
În urma divizării bunului imobil cu numărul cadastral 6401203010 se formează două bunuri imobile independente cu numerele cadastrale:
– 6401203070 or. Orhei, str. Tricolorului 24, Prodan Ludmila Pavel;
– 6401203071 or. Orhei, str. Tricolorului 24/ A, Zgardan Maria Pavel.
Înregistrarea bunului imobil nou format.
Procesul de înregistrare a bunului imobil format prin divizare va include:
a) depunerea cererilor de înregistrare a bunurilor imobile nou formate. Dosarul lucrărilor cadastrale de divizare se va anexa la dosarul bunului imobil supus divizării;
b) examinarea cererilor de înregistrare;
c) adoptarea deciziei asupra cererilor de înregistrare;
d) înregistrarea cererilor;
e) examinarea documentelor anexate la cerere (dosarul documentelor);
f) adoptarea deciziei de înregistrare a bunurilor imobile nou formate;
g) modificarea înscrisului în fișierul registrului bunurilor imobile ce ține de bunul imobil inițial;
h) completarea dosarului cadastral al bunului imobil inițial;
i) deschiderea fișelor noi de înregistrare (a codurilor noi cadastrale);
j) efectuarea înscrisului în fișierele registrului bunurilor imobile;
l) deschiderea dosarului cadastral pentru bunul imobil nou format;
k) pregătirea extrasului din registru.
Documentul de drept asupra bunului imobil nou format, în baza căruia se va efectua înscrisul în registrul bunurilor imobile, va fi același document de drept al bunului imobil inițial. În cazul dat dreptul la proprietatea comună. În procesul de divizare a a bunului imobil inițial și formarea a mai multor bunuri imobile, se vor deschide coduri cadastrale noi.
3.4 Formarea forțată a bunurilor imobile
În mod forțat, un bun imobil poate fi format în baza legii prin hotărîre judecătorească. În practică sunt multiple cazuri de soluționare a problemei formării bunului imobil în baza hotărîrii judecătorești.
Foarte des coproprietarii bunului imobil proprietate comună nu găsesc pe cale amiabilă soluția de divizare.
În majoritatea cazurilor, proprietatea comună familială este divizată în procesul divorțurilor, prin hotărîre judecătorească.
Formarea bunurilor imobile proprietate privată poate fi realizată la decizia organului fiscal în cazul sechestrării de către acesta și comercializării, în conformitate cu legislația, a unei părți a bunului imobil în scopul stingerii datoriilor fiscale.
Formarea bunului imobil din inițiativa organului fiscal poate fi efectuată după apariția, conform legislației, a dreptului de comercializare a bunului imobil.
Pentru înregistrarea în registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile noi formate și operarea modificărilor de rigoare în documentele cadastrale, la proiectul formării bunului imobil se anexează, după caz, hotărârea instanței de judecată sau hotărârea organului fiscal privind sechestrarea bunului imobil și decizia organului fiscal privind formarea bunului imobil.
4 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
4.1 Analiza stării actuale a securității și sănătății în muncă în orașul Orhei
Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive. Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber și la răspîndirea informațiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la condițiile de viață și de muncă, la calitatea produselor alimentare și a obiectelor de uz casnic. Tăinuirea sau falsificarea informațiilor despre factorii ce sînt în detrimentul sănătății oamenilor se interzice prin lege. Persoanele fizice și juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătății și avutului unei persoane ca urmare a unor contravenții ecologice [1].
Cabinetul pe protecția muncii în întreprinderea dată este amenajat în conformitate cu regulamentul în vigoare. În acest cabinet sunt instalate diferite panouri cu imagini de echipamente pe protecția individuală de diferite tipuri de stingătoare, condiționarea, diferite aparate pentru a determina condițiile meteorologice, etc.
Responsabili pentru organizarea instructajelor în timpul muncii sunt:
a) Specialistul pe protecția muncii;
b) Șefii de secții.
Instructajul introductiv trebuie să-l facă specialistul de protecția muncii s-au specialistul șef s-au chiar conducătorul întreprinderii, cu o persoană s-au mai multe care doresc să se angajeze la lucru în această întreprindere .
Instructajul se face în cabinetul de protecția muncii s-au în cabinetul specialistului șef unde este material didactic.
Instructajul are caracter de lecție în cadrul cărora angajaților se explică procesele tehnologice în întreprindere, legislația și disciplina muncii, programul de lucru.
Inginerul șef poartă răspundere de starea protecției muncii în toate lucrările mecanizate. Întăririle sale în corespunderea cu regulamentul despre organizarea lucrului pe protecția muncii sunt îndeplinite satisfăcător.
Instructajul la locul de muncă și instructajul primar este executat de conducătorul subdiviziunii respective, unde este angajat lucrătorul conform Regulamentului.
Nu pe de plin se duce lucrul cu subordonații pentru prevenirea accidentelor. În proporții mici este aplicată tehnologia fără primejdii și mecanizarea capacităților de muncă a tuturor lucrărilor din câmp sau birou.
Organizarea învățământului pe protecția muncii a lucrătorilor se înfăptuiește în corespunderea intravilanului pe protecția muncii.
Instructajul introductiv în gospodărie se înfăptuiește în corespundere cu legislația în vigoare, regulat, adică, se petrece periodic pentru toți lucrătorii nu mai rar decât o dată în trimestru. Toate felurile de instructaj se petrec la locul de lucru.
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitățile specifice unității respective și principalele măsuri de securitatea și sănătatea în muncă care trebuiesc respectate în timpul lucrului.
Instructajul respectiv se face în cadrul cabinetului de securitate și sănătate în muncă. Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general și are ca scop prezentarea riscurilor și măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizată persoana respectivă.
Durata instructajului la locul de muncă depinde de complexitatea echipamentului tehnic. Tehnica securității în această gospodărie este stabilită în conformitate cu respectarea legislației muncii, realizînduse măsurile prevăzute în planul anual de măsuri de protecție.
4.2 Măsurile de ameliorare a securității și sănătății în muncă
Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului. Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore. Dreptul la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sînt garantate [1].
Planul complexului de ameliorare a condițiilor de securitate și sănătate în muncă necesită verificarea trimestrială dat fiind faptul că securitate și sănătatea în muncă necesită îmbunătățire continuă ca urmare să persiste competența și responsabilitatea. Planul de măsuri de securitate și sănătate în muncă se elaborează anual cu consultarea reprezentanților salariaților în cazul încheierii contractului colectiv de muncă. Planul de măsuri de securitate și sănătate în muncă va constitui partea integrală a acestui contract. Specialistul de securitate și sănătate în muncă controlează sistematic situația securității și sănătății în muncă împreună cu șeful de sector, cu specialistul șef și chiar cu conducătorul întreprinderii.
4.3 Elaborarea unei instrucțiuni pentru securitatea și sănătatea în muncă
,, APROBAT” ,, APROBAT”
Procesul verbal al Decizia Primăriei or. Orhei
Ședinței nr. 25 din 28.05.2014 nr. 13 din 10.06 2014
Instrucțiunea Nr. 7 de protecție a muncii în timpul lucrărilor de birou
1 Tehnica securității. Noțiuni generale
1.1 Se admit în sală , doar cei ce cunosc instrucțiunea dată, principiile de funcționare și structura calculatorului și au o stare normală a sănătății.
1.2 Se respectă programul de lucru al sălii.
1.3 Se îndeplinește numai lucrul care este prevăzut de program.
1.4 Se acordă primul ajutor medical celui ce a suferit, folosind trusa ce se află în sală.
2 Reguli la începutul lucrărilor în sală
2.1 Se controlează dacă utilajul este în stare normală.
2.2 Se examinează locul de lucru întreținându-l într-o stare curată. Dacă se descoperă defecte se anunț lectorul (inginerul).
3 Reguli în timpul lucrului
3.1 Se îndeplinește sarcina strict conform indicațiilor lectorului.
3.2 Se deconectează utilajul în timpul reparației.
4 Reguli în caz de accident
4.1 Se deconectează imediat computatorul și componentele periferice în următoarele cazuri:
– în caz de accident;
– în caz dacă se simte miros de fum sau se aude un zgomot brusc.
5 Reguli după terminarea lucrului
5.1 Se deconectează computatorul și instalațiile conform instrucțiunii de exploatare.
5.2 Se aranjează în ordine locul de muncă.
5.3 Se înștiințează persoana responsabilă sau inginerul despre defectele care s-au observat la computator.
A elaborat: diplomant an. V, gr. 2 Țurac Mihail
Coordonat: lector superior universitar Popescul Sergiu
Consultant: lector universitar Martin Alexandru
4.4 Măsurile de protecție a mediului ambiant
La moment, modul de organizare a activității umane nu corespunde principiilor dezvoltării durabile avînd impact negative asupra mediului. Apa este o situație îngrijorătoare, dar totodată și o permisă de soluționare a problemelor.
Oamenii ajung să înțeleagă că dezvoltarea societății umane nu poate fi în paguba mediului ambiant. Degradarea mediului cuprinde alterarea calităților mediului înconjurător, pînă la starea de incompabilitate cu desfășurarea normal a procesului metabolic din organismele vii. Orice material sau substanță introdusă artificial în atmosferă sau în condiții naturale ele provoacă modificări negative ale calității mediului și este destul de poluant.
Pentru adoptarea celor mai eficiente soluții de protecție este necesară examinarea măsurii care poluează ramura dată și cunoașterea caracteristicilor impurificatorilor și modul de intervenție pentru reducerea lor.
Pentru a evita poluarea mediului ambiant, se vor respecta următoarele măsuri de soluționare:
1) dotarea întreprinderilor industriale cu dispozitive, care epurează și neutralizează substanțele poluante;
2) alegerea adecvată a proceselor și utilajelor tehnologice;
3) amplasarea obiectivelor industrial în afara zonelor de locuit;
4) amplasarea în locuri special a rampelor de gunoi și transportarea acestora cu autovehicule închise;
5) sădirea unei perdele vegetale de protecție în jurul întreprinderilor industrial, răspunzătoare de poluare;
6) plantarea arborilor, arbuștilor, extinderea parcurilor;
7) protejarea florei și a ariilor naturale;
8) evidențierea cantității și a modului de gestionare a deșeurilor, substanțelor chimice, elaborarea tehnologiilor nepoluante;
9) monitorizarea factorilor de mediu în vederea ameliorării stării mediului;
10) supraînălțarea factorilor de mediu în vederea ameliorării stării mediului;
11) elaborarea și implementarea politicilor regionale de protecție a mediului;
12) colaborarea cu autoritățile și instituțiile publice, cu agenții economici și societatea în scopul asigurării protecției mediului.
Cea mai importantă problemă ecologică în construcții este cea a deșeurilor provenite din construcții și demolări și anume:
deșeuri rezultate din demolarea totală sau parțială a clădirilor sau infrastructurii civile;
deșeuri rezultate din construcția de clădiri sau infrastructurii civile;
deșeuri rezultate din lucrările de modernizare și întreținere a străzilor.
La realizarea unei construcții este necesar de respectat următoarele cerințe de protecție a mediului:
a) deșeurile rezultate din activitatea de construcții vor fi evacuate periodic;
b) în cadrul organizării de șantier, precum și pe durata execuției lucrărilor se vor lua toate măsurile necesare pentru evitarea poluării factorilor de mediu sau prejudicierea stării de sănătate sau confort a populației;
c) se vor lua toate măsurile pentru respectarea ordinii, curățeniei și liniștii publice în perimetrul limitrof obiectivului.
Clădirile de producție, construcțiile, utilajul, procesele tehnologice trebuie să corespundă regulilor, care asigură condiții de muncă sănătoase și fără pericol. Aceste reguli includ folosirea rațională a teritoriului și a clădirilor de producție, exploatarea rațională a utilajului și organizarea justă a proceselor tehnologice, protecția lucrătorilor de ficțiunea condițiilor de muncă vătămătoare, întreținerea clădirilor de producție și a locurilor de muncă în corespundere cu normele și regulile sanitaro – igienice, amenajarea de clădiri sanitare și de trai. La proiectarea, construirea și exploatarea clădirilor de producție și a construcțiilor trebuie să fie respectate regulamentul și normele cu privire la protecția muncii. Proiectele de mașini-unelte și alte utilaje de producție trebuie să corespundă regulilor cu privire la tehnica securității.
CONCLUZII
În cadrul tezei de licența am efectuat o analiză asupra metodologiei de formare a bunurilor imobile. În această teză am avut intenția de a arăta și demonstra unele tendințe și linii generale privind formarea bunurilor imobile prin diferite metode. Un lucru este cert ca în urma citirii acestei teze, putem afirma cu certitudine ca formarea bunurilor imobile este un temei foarte important în structura sistemului informațional al cadastrului.
Scopul propus în aceasta teză a fost de a aduce la cunoștință despre metodele care sunt folosite în scopul formării unui bun imobil. De asemeni sper ca prin teza dată persoanele ce nu fac parte din domeniu să obțină o idee și informație mai largă privind rolul și scopul formării bunurilor imobile..
În cadrul primului capitol, am specificat bazele teoretice, scopul și conținutul ale formării bunurilor imobile. Am descris obiectul de studiu al tezei.
În cadrul capitolului doi, am adus o serie de exemple de metode folosite la formarea bunurilor imobile.. Am descris scenariul proiectului de formare a bunurilor imobile..
În capitolul trei, am demonstrat în practică cum se are loc formarea bunului imobil, în mod special prin metoda divizării și combinării bunurilor imobile. Am descris obiectul de studiu, care este însoțit de materialele grafice necesare, am argumentat textual și grafic deciziile de proiect. Conținutul proiectului este însoțit de variante, calcule necesare și imagini grafice. Proiectul de elaborare a planului cadastral a fost aprobat și implementat. În procesul de aplicare a metodei de divizare și comasare a bunurilor imobile, am descris metodele de dobândire a informației.
În ultimul capitol, am descris starea actuală a securității și sănătății în muncă, în orașul Orhei. Am enumerat măsurile de ameliorare și am elaborat o instrucțiune pentru securitatea și sănătatea în muncă. Am descris măsurile de protecție a mediului ambiant.
Astfel sper că prin această teză am reușit să demonstrez pe cît este importantă problema dată, ce impact are ea asupra societății, iar cel mai important cum poate utiliza toate acestea un om de rând în interesele proprii.
BIBLIOGRAFIE
Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
Codul civil al Republicii Moldova, nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86/661 din 22.06.2002, Chișinău: 2004.
Codul Funciar al Republicii Moldova, nr. 828-XII, din 25.12.1991, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 107 din 04.09.2001.
Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-236/999 din 17.12.2004.
Legea Republicii Moldova cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25.02.1998, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 61 din 21.01.1991.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, nr. 360 din 18.04.97, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 31-32 din 15.05.97.
Botnarenco I., Cadastrul bunurilor imobile în Moldova. Chișinău: Editura Pontos, 2012.
Buzu O., Organizarea activității de evaluare. Ediția a doua, Chișinău: 2002.
Badea Gh., Cadastru general. București: Editura Conspress, 2005.
Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile din 11.04.2006.
http://www.wikimapia.org/#lang=ro&lat=47.369524&lon=28.819885&z=13&m=b [vizitat la 14.05.2014].
http://www.orhei-md.info/news/foarte_detaliat_despre_orasul_si_raionul_orhei/2011-10-20-8 [vizitat la 28.08.2014].
http://www.cristicretu.wordpress.com/2012/05/22/orheiul-vechi/ [vizitat la 28.04.2014].
http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=204865.500000&lon=201581.000000&zoom=0 [vizitat la 05.05.2014].
http://www.orhei.net/news/asezarea_geografica/2011-07-29-5 [vizitat la 14.05.2014].
http://www.or.md/file/pasaport.html [vizitat la 20.05.2014]
BIBLIOGRAFIE
Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
Codul civil al Republicii Moldova, nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86/661 din 22.06.2002, Chișinău: 2004.
Codul Funciar al Republicii Moldova, nr. 828-XII, din 25.12.1991, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 107 din 04.09.2001.
Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-236/999 din 17.12.2004.
Legea Republicii Moldova cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25.02.1998, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 61 din 21.01.1991.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, nr. 360 din 18.04.97, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 31-32 din 15.05.97.
Botnarenco I., Cadastrul bunurilor imobile în Moldova. Chișinău: Editura Pontos, 2012.
Buzu O., Organizarea activității de evaluare. Ediția a doua, Chișinău: 2002.
Badea Gh., Cadastru general. București: Editura Conspress, 2005.
Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile din 11.04.2006.
http://www.wikimapia.org/#lang=ro&lat=47.369524&lon=28.819885&z=13&m=b [vizitat la 14.05.2014].
http://www.orhei-md.info/news/foarte_detaliat_despre_orasul_si_raionul_orhei/2011-10-20-8 [vizitat la 28.08.2014].
http://www.cristicretu.wordpress.com/2012/05/22/orheiul-vechi/ [vizitat la 28.04.2014].
http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=204865.500000&lon=201581.000000&zoom=0 [vizitat la 05.05.2014].
http://www.orhei.net/news/asezarea_geografica/2011-07-29-5 [vizitat la 14.05.2014].
http://www.or.md/file/pasaport.html [vizitat la 20.05.2014]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Securitatea Activitatii Vitale (ID: 123810)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.