Securitate în internet, se poate aplica această metodă astfel: [308820]

UNIVERSITATEA

„”

[anonimizat]-[anonimizat] I

Coordonator științific:

r. László Barna Iantovics

Candidat: [anonimizat]. [anonimizat] 2019-2021

[anonimizat] I

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. László Barna Iantovics

Candidat: [anonimizat]. [anonimizat]:

Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga”,

Structură a Școlii Gimnaziale ”Miron Neagu”, Sighișoara.

Seria 2019-2021

METODE INOVATIVE DE ÎNVĂȚARE PRIN COOPERARE

ÎN CADRUL ORELOR DE TIC LA GIMNAZIU

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. László Barna Iantovics

Candidat: [anonimizat]. [anonimizat] 2019-2021

Avizul coordonatorului științific

Subsemnatul László [anonimizat], [anonimizat] I, [anonimizat], [anonimizat] 2019-2021.

[anonimizat]-Mureș

20.01.2020

CUPRINS

Declarație de autenticitate pe propria răspundere

Subsemnatul Raț Emilian Marius având funcția didactică de profesor la unitatea școlară Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga”, Structură a Școlii Gimnaziale ”Miron Neagu”, Sighișoara, declar pe propria răspundere că lucrarea cu titlul Metode inovative de învățare prin cooperare în cadrul orelor de TIC la gimnaziu

având coordonator științific pe Conf. Univ. Dr. László Barna Iantovics, a fost elaborată personal pe baza studierii bibliografiei de specialitate, a experienței personale și îmi aparține în întregime. [anonimizat], [anonimizat] a fi citate și fără a [anonimizat] o reprezintă alte lucrări ale candidat: [anonimizat].

Semnătura candidat: [anonimizat],

Tîrgu-Mureș

20.01.2020

INTRODUCERE

“Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”

J. C. Friedrich von Schiller

tehnologii de comunicare în sistemele schimbarea rolului profesorilor și elevilor. a [anonimizat].

Dezvoltarea procesului de rezultatele depind de metodele folosite. [anonimizat] , [anonimizat].

[anonimizat]-învățare (Cristea Sorin, 2019).

[anonimizat] a [anonimizat] .

Dacă, , [anonimizat], acum, orientat spre „modernitate”, -a [anonimizat], încuraj

copiilor a necesitat o transformare din toate . [anonimizat] , form dezvoltr personalității

CAPITOLUL I

[anonimizat]

Analfabetul de mâine nu va mai fi cel care nu să citească, ci cel care nu a cum să (Alvin Toffler). ontext social de profunde schimbări doar pe termen scurt, politica contururi precise.

În societ modern actual, întreaga lume tinde societate informațională, încă de la cele mai vârste, copiii s fie pregătiți pentru lumea în care trăiesc, prin intermediul calculatorului.

aracteristicile generale ale procesului de învățământ sunt la nivelul structurii de a Aceste caracteristici vizează:

subiect-obiect, realizată la nivelul de comunicare dintre cadru didacticelev;

unitatea informativ-formativ, proiectată și realizată la mesajului

cadrului didactic răspunsul elevului,.

Principiile pedagogiei moderne profesorul să relații de apropiere de elevi, să dozată, fără a ajunge la excesivă, să fie autoritar, enervare și patimă, drept în în apreciere.

n preuniversitar, este spre și unui sistem de valori bine , prin documente oficiale planuri de , programe, etc. a caracter a avansează cu derularea , adaugă evaluări continue, sistematice, ale de optimizare a procesului de .

TIC în de predare-învățare elevii să fie mai la , receptivitatea interactivitatea. Dacă înelevul asculta era să ia , TIC în predare se formează audio-vizuală.

(Miron Ionescu, 2001)

Procesul de se în timp: an , semestr, ore de clasă. rogramul de studiu este în de timp, timpul necesar elevului pentru unor deprinderi. ptitudinea de învățare este o caracteristică individuală timpul de studiu rebui ritmul de progres al elevului.

PITOLUL II

EFICIENTIZAREA ÎNVĂȚĂRII PRIN

COOPERARE

II.1 ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE

prin cooperare este o metodă didactică bazată pe organizarea în funcție de obiective bine stabilite, a unei munci colective fondate pe complementaritate, orientată spre aspectului social al învățării care vizează dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală, a , comportamentelor sociale ale copiilor (Ionescu M., Bocoș M.,2001)

ipoteza modul sunt planificate calitatea dintre elevi, rezultatel ale dintre . Astfel, trebuie creat în clasă.

este o strategie de instruire structurată sistematizată mici de elevi, lucr împreună fiecare membru al grupului contribui la membrii ai grupului ( Johnson R., Johnson D., Holubec E., 1994).

T ofer elevilor mari și colabor cu colegii, dezvoltând spiritul critic.

prin colaborare cooperare elevii ca membri ai unui grup, dar implic negocierea sau partajarea conceptelor de sarcini, c realizate interactiv în grup.

dominate ale acestor metode sunt:

între elevi. pot structura resursele (materiale pe suport electronic, mijloace audio-video etc.) propuse, organiza activitatea sprijini elevii pentru a- aduce o la activitate participarea în activitatea propusă. elevilortimp dobândesc noi

rolurilor profesorului elevului. levii în fixarea obiectivelor de învățare, în etape , în procesului de învățare. încurajează elevii a- folosi , colegi . levii sunt să cunoască opiniile , , să participe la pe tema propusă, devenind responsabil prin a-și activitate. învăț cum să .

echipelor se realizează de următoarele repere:

obiectivele de grup;

responsabilitatea personală;

sarcini membrilor echipelor;

adaptarea la nevoilor individuale;

de grup;

în cadrul grupului;

structuracu o finalitate bine stabilită;

un sarcini de grup plurivalent, complex, , stimul și atitudini sociale, provo o coordonată.

utilizării acestor metode provocarea unei intense între .

Munca în grup presupune cooperare și colaborareără a desconsidera individualitatea elevului metodă valorifică avantajele muncii școlare și extrașcolare în grup, pentru ca efortul elevilor să fie organizat și susținut.

De altfel, munca în grup îmbin învățătura individuală cu cea în grup aten individualiz exagerat. de metodă de instruire, munca în grup aspectul social al învățăturii. Aplicarea acestei nu necesită condiții speciale

Această metodă poate fi atât în clasă, în cadrul activităților educative formalenon-formale. u toate disciplinele de studiu se aplic metod, dar în practica instruirii, activitățile practice se poate aplica ușorliteratură, istorie, chimie, biologie ș.a. s-au obținut rezultate bune în activități elevii la meditație, în activități bazate pe concepere sau de scheme, activități care implică muncă în echipă.

Cercetările de psihologie, pedagogie și de sociologie a educației au contribui la elaborarea unei metodologii a muncii în echipă. tilizarea metodei impune cunoa grupel, despre mărimea și stabilitatea lor, despre activităților. Experiența practică a demonstrat alcătuite după criterii omogene, eterogene etc. permanente sau ocazionale, în funcție de natura disciplinei de studiu, de vârstă și nivelul de pregătire al , experiența în aplicarea metodei. munca în grup este proiectată, organizată, condusă și evaluată de cadrul didactic, etape metodice:

⁃ temei și a sarcinilor

⁃ sarcinilor membri grupului

⁃ asupra temelor prin cercetarea diferitelor surse

⁃ ipoteze și opinii rezultatel

⁃ de investigații practicaplicative teoretice

⁃ rezultatelor obținute

⁃ interpretarea rezultatelor obținute

⁃ aprecierea și evaluarea rezultatelor.

precier rezultatelor muncii elev și a grupelor, modifica sistemului obișnuit de notare, pentru a răspunde caracteral muncii individual și colectiv. ca forma competitivă de lucru să cu cea cooperativă, dezvolt și exersla elevi simțul responsabilității pentru munca

ntegrarea resurselor TIC în educa este , orelor de informatica TIC la toate profilurile la toate treptele de . să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar profesorii să posede abilități de utilizare a TIC.

II.2 ELEMENTELE ÎNVĂȚĂRII PRIN COOPERARE

Elementele învățării prin cooperare sunt:

pozitivă –fiecr membru al grupului grupului. pentru îndeplini scopurile, o unică fiecare elev din grup .

în – fiecare membru al grupului promov succesul prin cooperare. discuta interactiv. Aceste schimburi interpersonale directe să se sprijine, să încurajeze.

Responsabilitatea individuală – fiecare membru al grupului lui și îndeplini sarcinile. prin cooperare nu este o modalitate prin care unii fac toată munca care nu contribu nu primesc credite. prin examinare orală, observarea fiecărui grup și înregistrarea etc.

interpersonale și de grup mic – directă a personale și de grup mic necesar efectiv în grupuri de învățare prin cooperare. pentru a lucra în grupuri mici se numără: încrederea, capacitatea de a conduce, luarea de decizii, comunicarea și de management al de conflict.

Procesarea în grup – este ca membrii grupului să grupul, face schimbări și . evalu cât de bine și-a îndeplinit sarcinile lucrat în grup.

olurile pe care le elevii sarcina de lucru grupului sau ambeleelevidistribui roluri specifice. Ei trebuie să schimbe rolurile pentru îndeplini toate simultan.

onsolida atitudinile pozitive de învățare, pot rezultatele școlare stima de sine ale elevilor, promov interacțiunea pozitivă și sprijinul reciproc între elevi.

Caracteristicile de bază ale învățării prin cooperare sunt:

obiectivele de grup;

individuală;

șanse egale de succes;

pe sarcină;

între ;

asemănărilor și dintre membrii grupului

acă se vor respecta regulile colaborării și sociale crea condiții cu parteneri egali:

elevul este că colaborarea;

accept reciproc;

sarcina propriu-zisă și nu succesul grup;

dezvoltă canalele de comunicare;

coordonare a ;

planificării etapelor de învățare;

sentimente pozitive și ale

prin cooperare elevii să cunoască tehnici de lucru în grup, elevii învaț atât subiectele științifice (sarcina de lucru) cât și deprinderile sociale (munca în echipă).

II.3 AVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII PRIN COOPERARE

levii de astăzi diferi de și a bunicilor lor. , mai ales în mediul urban folosi mijloacele moderne de informare teme.

În cazul utilizării instrumentelor TIC procesul didactic este orientat spre elev, acesta din urmă devine responsabil de cele mai multe dintre care anterior erau dirijate în întregime de către profesor. Adevăratul câștig al întâlnirii dintre tehnologie și educație este faptul că elevul înțelege că nu orice informație găsită pe internet este valoroasă, ci numai cea care răspunde unei teme, unor ipoteze de lucru sau ca dovadă în susținerea unor argumente. lăcerea explorării, analiz, select și datelor obținut.

softuri a fenomenelor și a . calculatorul nu poate înlocui la clasă, însă poate ajut actul educativ.

alculatorul este foarte utilînsă folosirea acestuia trebuie realizată calitativ. unor și formarea deprinderi elev adapt . ntroducerea orelor de informatică și TIC la toate profilurile și la toate treptele de ucr cu grupe mici de eleviclase dotate cu calculatoare performante. rofesorii ar trebui să posede pe lângă teoretice și practice studiate și de utilizare a TIC utilizarea tehnologiilor și devine o prioritate.

T nu trebuie un instrument pentru Utilizarea elev atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile. la cretă, tablă și burete, la manual, la rezolvarea de probleme, trebuieolosi atât metodele clasice de predare, învățare, evaluare cât și metodele moderne!

Avantajepentru cadrele didactice:

– creșterea timpului educațional concentrat pe interacțiunea proceselor de predare, învățare-evaluare;

– extensia spațiului temporal al profesorului ca timp de pregătire a activităților educaționale viitoare și pentru autodezvoltare și evoluție în carieră;

– valorificarea resurselor didactice ca expresie a diversității, calității, accesibilității proceselor educaționale orientate către performanțele elevilor;

– suport instrumental variat care susține procesele de implicare și participare în vederea stimulării alternativelor moderne de management al clasei de elevi;

– încurajarea studiului individual și a metodologiilor specifice de învățare prin descoperire;

Avantajele cooperării :

– maximizarea învățării membri;

– membr grupului responsabil pentru a muncă de calitate ;

– eofer reciproc sprijin personal și intelectual;

– ei deprinderi sociale pentru coordona eforturile îndeplinirea scopurilor;

– responsabilitatea conduce grupul, grupul mai mult decât suma ;

– decât dacă ar lucra individual;

– apar sentimentelor de acceptare și simpatie;

– instaurează înțelegere armonia

Învățarea prin cooperare implică următoarele avantaje:

se impune depășirea restricției autoimpuse de a interacționa cu copii cu fond cultural asemănător;

apar idei mai multe și mai bune;

copiii învață unul de la altul, nu doar de la profesor;

încurajează contribuția personală;

aprecierea diversității;

elevul intră în contact cu alte opinii decât ale sale, acestea obligându-l să țina seama de ele;

se valorifică informațiile colegilor în construirea cunoașterii proprii;

ajută elevul să accepte schimbarea și cooperarea pentru identificarea unor soluții la problemele cu care se confrunta el sau echipa sa;

dezvoltarea socială, dobândirea competențelor sociale: respectul de sine, simțul identității și capacitatea de a rezista în condiții de stres și în situații de adversitate;

dezvoltarea unor relații interpersonale mai bune: relații colegiale, solidaritate, grijă și devotament, sprijin personal;

evaluarea urmărește acordarea ajutorului imediat, având o funcție corectivă, ameliorativă.

elevii pot profita de pe urma faptului că trebuie să își coordoneze interacțiunile, explicându-și raționamentul și înțelegând modul celuilalt de a reacționa și argumenta.

pot duce la un așa-numit conflict socio-cognitiv atunci când se confruntă cu informații noi sau contradictorii venite de la parteneri.

stimulează procesele cognitive deoarece fiecare trebuie să își susțină punctul său de vedere cu argumente, să-și pună de acord informațiile cu cele ale partenerilor, să învețe să se asculte reciproc și să evalueze soluțiile posibile la probleme.

se dezvoltă spiritul competitiv.

se realizează depășirea sentimentului de izolare, a cărui apariție este posibilă într-un mediu de învățare bazat pe tehnologie, și poate contribui la dezvoltarea aptitudinilor sociale de comunicare. s-a constatat că unii elevi mai puțini la discuțiile din clasă sunt mult mai activi la discuțiile on-line, dispărând factorii inhibitori.

se constată o influență pozitivă a motivației elevilor în ceea ce privește autoeficiența, conștientizarea scopului, învățării și evaluarea intrinsecă a sarcinilor de învățare. Factorii care generează aceste efecte sunt: impactul motivațional pozitiv al suportului dat de colegi în învățare, suportul dat de grup atunci când se confruntă cu dificultatea sarcinii, creșterea interesului elevilor față de materia subiect sau față de sarcina primită spre rezolvare și necesitatea de a explica propriile cunoștințe și de a le expune judecății grupului.

asigură un climat afectiv pozitiv care induce elevilor rezultate mai bune.

Evaluarea se realizează prin raportarea la progresul individual, dar are în vedere atât participarea fiecărui elev la procesul elaborării în comun cât și rezultatul echipei.

vantajele nu sunt de , fie formale sau .

nstrumente tehnologice în primul rând calculatoare și resursele comunica a creași a gestiona informațiinternetul. un sistem de prin care pot fi de dezvoltare și elevilor, , managementul sistemului de . Instruirea asistată de calculator este folosită În multe (Sorin Cristea, 2019).

Utilizarea calculatorului Acest fapt o realitate în care oamenii dependenți de tehnologie.

Avantajele folosirii calculatorului sunt multiple, în primul rând, calculatorul asigură învățarea prin joc. Multe produse educaționale transformă învățarea într-o activitate distractivă. Deoarece copiii învață cel mai ușor atunci când se joacă și deoarece copiilor le place să se joace pe computer, învățarea pe calculator poate fi soluția ideală.

Calculatorul facilitează înțelegerea noțiunilor noi, de care elevii se apropie mai greu. Acest lucru este posibil îndeosebi datorită faptului că acesta oferă atât suport vizual cât și suport auditiv în învățare și face posibilă interactivitatea.

Calculatorul folosit în învățare ajută la consolidarea informațiilor. Informația teoretică nu este suficientă pentru învățare, iar elevul are nevoie de situații în care să aplice cunoștințele pe care le-a învățat.

Un alt avantaj pe care îl oferă învățarea prin intermediul calculatorului îl reprezintă posibilitatea testării nivelului de cunoștințe la care a ajuns elevul. Rezultatele la test sunt furnizate în câteva secunde, de obicei însoțite de recomandări privind felul în care își poate îmbunătăți elevul performanța. Astfel, calculatorul te ajută să verifici dacă elevul a înțeles cu adevărat noțiunile noi. Utilizarea calculatorului în clasă face posibile modelarea și simularea fenomenelor care nu pot fi observate în realitate. Elevul nu înțelege cum au loc reacțiile chimice sau nu își poate imagina cu ușurință cum se produce o erupție vulcanică? Computerul poate compensa cu succes dotarea insuficientă a laboratoarelor din școli și poate ușura înțelegerea proceselor sau fenomenelor care nu sunt evidente.

Calculatorul rezolvarea de probleme feedback, atunci când elevul greșește, îi oferă indicii rezolvare, și învț cum s rezolv de probleme.

tilizarea calculatorului îl ajut pe elev să-și exerseze procesele gândirii, să-și formeze un algoritm de învățare care să gândească logic rezolvarea exercițiilor și problemelor.

.

unoașterea trebuie să fie funcțională, utilă; înveți nu doar pentru „a ști” și a stoca o serie de informații din diferite domenii, pentru a demonstra cât de „educat ești”, cât înveți pentru „a face”, pentru „a folosi” ceea ce știi, pentru „a aplica” ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți. A ști ce să faci cu ceea ce ai învățat este dezideratul major al educației postmoderniste.

II.4 DEZAVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII PRIN COOPERARE

Principalele dezavantaje ale învățării prin cooperare în cadrul orelor de TIC, a utilizării calculatorului în clasă sunt:

este dotarea cu calculatoare;

dependende calculator, faptul că învățarea este de acesta.

tendința eleve

de predareînvățare a unui conținut;

impresia de în gândi, faptul că prin intermediul calculatorului informațiile doar i se dau elevului și că acesta nu mai este provocat să le descopere singur, să fie el însuși proces de învățare. Acesta dezavantaj depinde de abilitatea de a această metodă un succes sau un eșec. aterial, pred elevului, poate fi ca un conținut teoretic, frumos spre descoperirea informații noi.

;

unii copii ;

colaborarea nu se produc;

un fundal sonor

;

II.5 STRATEGII DE ÎNVĂȚARE PRIN COOPERARE

“ prin cooperare este o strategie psiho-pedagogică derivată din și asociată în bună măsură curentului psihopedagogiei umaniste, dar este înrudită și cu teoriile psihologice socio-constructive și cele socio-culturale, fiind considerată un instrument important pentru promovarea de învățare”

(Eggen și Kauchak,1992).

trategi în dezvoltarea gândirii critice, în dezvoltarea elevilor, în.

prin cooperare :

grupurilor 5 – 7 elevi;

;

de către profesor ;

personală și de grup;

clasei.

Această metodă grupu mic de , membrii ai grupului.

prin cooperare , pentru a , pentru a o temă nouă sau a idei noi, noi, sau chiar autentice. prin cooperare la de recapitulare, consolidare, pe parcursul unei ore .

, -și ideile, explic ceea ce , discut temei

trebuie să conduce grupului, comunicarea, de încredere, lu decizii, să fie să conform cadrului didactic.

Cadrul didactic elevii mobilierul din clasă ,lucru:

vorbește pe rând,

nu se persoana ci ,

nu se

,

timpul .

trebuie să următoarele :

;

;

de a răspunde jocului prin joc;

organiza în de lucru;

comunic cu elevi, dezvolt sociale necesare colectiv.

Învățarea prin cooperare o interdependență pozitivă între

II.5.1 METODA MOZAICULUI

o metodă de învățare prin colaborare, fiecare o sarcină trebuie să colegilor.

Pregătirea materialului de studiu.

.

o – expert în care subteme propuse și fiecărui grup.

Organizarea grupelor de învățare.

in 4 sau 5 elevi, în de elevi clasă.

Fiecare să studieze subtema .

De exemplu, elevii c numărul 1 din toate echipele formate, vor studia subtema cu numărul 1. Cei cu numărul 2 vor studia subtema cu numărul doi, cei cu numărul 3, subtema cu numărul 3, și mai departe.

Faza independentă: tudi subtem primit,

3. Construirea grupurilor de experți

După

Etapa în grupul de : prezintă un raport studiat. iecare elev -un grup de și dintr-o echipă de învățare.

Obiectivul grupului de este să și să descoperite de pentru a le preda într-o formă mai atractivă, eficientă, colegilor din echipa .

grupurilor de clasă locuri diferite, pentru a deranj.

4. Reîntoarcerea în echipa de învățare

în , întrebări plan de idei.

5. Evaluarea

elevii ce au , prezentând întregii clase rezultatele . feedback-ului , poate

La clasa a V-a, în cadrul unității de învățare: Mijloace moderne de comunicare -Internetul, cu tema: Securitate în internet, se poate aplica această metodă astfel:

se solicită elevilor să se grupeze în perechi de câte doi elevi;

se distribuie fisele de lucru care conțin un rebus (fișa de lucru) și se solicită discutarea și rezolvarea rebusului;

după rezolvare, se solicită gruparea elevilor câte patru și verificarea rezolvării;

se verifică corectitudinea completării împreună cu profesorul;

Proiectul didactic este prezentat în Anexa 3.

formativ, de cooperare, ascultarevorbiregândire creativă și rezolvare de problemecooperpentru realiza sarcinile pentru a ceea ce au studiat.

ceastă metodă să se surse, să cooperezeși evalueze propriile să-și să capete încredere în proprii.

Principalele avantaje ale utilizări metodei mozaicului sunt următoarele:

dezvoltarea psihosociale;

dezvoltarea de comunicare;

participarea activă;

implicarea elevilor în ;

analiza compararea modu de a învăța;

ascultr activ;

dezvoltarea gândirii critice

bazei motivaționale a învățării;

formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a ;

dezvoltarearesponsabilității individuale etc.

În absența monitorizării atente a lucrului în grup, este posibil să dezavantaje :

superficială a materialului de studiu;

înțelegerea și a unor , etc.;

apariția unor între membrii grupurilor;

educațional -o aparentă dezordine etc.

II.5.2 METODA SCHIMBĂRII PERECHII

Această metodă, a schimbării perechii are munca în perechi. elevii în două grupe număr de , două cercuri concentrice, în .

Prin aplicarea metodei se stimularea comunicării și rezolvarea de probleme prin lucrul în pereche.

dă o sarcină de lucru. discută ideile. ercul din exterior partenerii între ei.

Elevii au de a cu fiecare coleg din clasămplic în activitate și aduc la sarcinii de lucru.

Etapele metodei sunt următoarele:

rganiz în două grupe egale

lev ocup un scaun, în de fiecăruia, sau prin diferite fiecare un partener. numărul de elevi este par, se poate alătura și cadrul didactic la activitate.

rezentr și explic problemei

În această etapă profesorul prezintă temstudi, problemele de rezolvat .

Etapa de lucru în perechi

Pentru câteva minute elevii lucrează în perechi. Atunci când sunt , cercul exterior se schimba partenerii, o nouă pereche. până când se sau se termină întrebările.

nalizei ideilor și elaborr concluziilor

În această etapă elevii se se analizează ideile fiecărei perechi. Profesorul realizează împreună cu elevii a concluziilor .

Avantajele metodei sunt prezentate mai jos:

participarea elevilor la activitate;

levii să lucreze cu fiecare din clasă;

timulează cooperarea în echipă, toleran;

Poate fi aplicată chiar adaptată oricărui domeniu de activitate;

Dezvoltă gândirea și ei;

Dezvoltă multiple;

Metoda schimbării perechii, după cum se numește se desfășoară pe perechi iar un exemplu de aplicare în cadrul orelor de Informatică și TIC, la clasa a V-a este lecția ”Dispozitive periferice” unde se urmărește recunoașterea și denumirea dispozitivelor periferice, dar și deprinderea de a lucra în perechi prin cooperare.

Pentru desfășurarea lecției sunt necesare imagini cu dispozitive periferice prezentate în Anexa 1. Elevii sunt grupați în două grupe formând două cercuri concentrice. Elevii stau în , în perechi, fiecare având în mână o imagine cu un dispozitiv periferic.

Sarcina de lucru decurge astfel:

Cei doi copii, din fiecare pereche, fac schimb de dispozitive și rostesc pe rând: – “Dispozitivul meu pentru tine este…. și este un dispozitiv de…… / iar al meu pentru tine este…. și este un dispozitiv de……”, denumind dispozitivul și tipul primit în “dar”.

Se dă semnalul de începere a jocului, iar după ce fiecare a recunoscut și a denumit “darul” primit, schimbă perechea. din cercul exterior se pentru a schimba partenerii, o nouă pereche. până când se ajunge .

Pentru a prezenta rezultatele și formularea concluziilor copiii se organizează în semicerc și se analizează modul în care au recunoscut dispozitivele și cum au în cadrul în perechi. (Imagini cu dispozitivele periferice utilizate sunt prezentate în Anexa 1).

Învățarea prin cooperare și colaborare are rezultate pozitive prin folosirea jocului didactic ca metodă de stimulare, de dezvoltare a creativității și aprofundare a cunoștințelor. Jocul didactic constituie o modalitate de a-i pe elevi activ la procesul de învățare.

Avantajele metodei schimbării perechii sunt:

o metodă interactivă

posibilitatea de a cu fiecare colectivului;

cooperarea în echipă, înțelegerea față de celuilalt;

ușor de aplicat și adaptabilă oricări de învățământ;

dezvoltă capacitatea de a analiz problemelinteligența interpersonală.

II.5.3 METODA STAR BURSTING

Star Bursting-ul sau explozia stelară este o metodă de dezvoltare a . din mijlocul și se în afară, întrebări, c o explozie stelară. metodei este cât mai multe întrebări și astf o modalitate de a creat individual și de grup.

rganiz în grup, participarea , Modul de producere este simplu. Se desenează pe o de hârtie o stea, în mijlocul acesteia se scrie ideea sau tema . Pornind de la tema dată, se cât mai multe întrebări

Figura II.V.1- Reprezentarea spațială a organizării metodei Starburtsting

Întrebările pot fi de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce? Când? Cum?

ntrebări altele, care cer și o mai mare . Scopul metodei este de a cât mai multe între concepte creativit individual și de grup.

tarbursting facilitează participarea întregului colectiv, de întrebări întrebări, dezvoltă de idei pe idei

„Explozia stelară” presupune câteva etape:

propunerea unui subiect;

organizarea elevilor în grupuri după preferință;

lucrul în echipă pentru formularea întrebărilor(cât mai multe și mai diverse);

citirea întrebărilor;

aprecierea celor mai interesante întrebări;

dacă timpul permite, de răspunsuri la unele întrebări.

toda tarbursting aplica oricărei vârste și domeni. repede în joc, relaxa o sursă de noi

Anexa 4 prezintă un proiect didactic unde s-a aplicat această metodă.

vantaje:

este ;

creativitatea individuală

este o metoda ușor;

spiritul de cooperare ;

creează posibilitatea ideilor;

spontaneitatea și creativitatea

abilitățile de lucru în echip;

ușor de înțeles.

ezavantajele:

• timpul ;

• .

II.5.4 TURUL GALERIEI

Turul galeriei rezolvarea unor problemevaluarea nteractivă și a de grupuri de elevi.

:
1. grupurilor
– de câte 4-5 membri;
– fiecare grup foi de flipchart și .
2. sarcinilor de lucru
– prezintă sarcina pe care trebuie să o , că trebuie pe foile de flipchart;
– se va avea rolul de „ghid”.
3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor
– elevii ntru rcin propus;
– se pe foaia de flipchart.
4. Expunerea produselor
– își produsul, într-o galerie de artă
– „ghid” se plasa unde este grupului.
5. „Turul galeriei”
– membrii grupurilor „vizit”, ghiduluiot face comentarii, propune alte flipchart.
6. valuarea rezultatelor
– reexamina propriile produse, comentariile „vizitatorilor”.

Avantajele metodei "Turul galeriei":
– deprinderi de ascultare activă;
– dezvoltarea ;
– dezvoltarea gândirii critice;
– stimularea ;

– de ;
– dezvoltarea ;
– dezvoltarea competențelor de comunicare;
– promovarea învățării active;
– participarea activă;
– stimularea inter- și ;
– formarea și dezvoltarea de cooperare, a spiritului de echipă;
– dezvoltarea competențelor de evaluare;

Dezavantajele acestei metode pot fi următoarele:
– de opinia grupului;
– de a grupului elevi în lideri;
– elevilor care alte opinii;
– non-implicarea unor elevi;
– aparentă dezordine;
– unor între elevi;
– unei „gândiri de grup” .

La disciplina Informatică și TIC, metoda Turului Galeriei se aplică cu succes lecției: Tipuri de dispozitive. Obiectivul principal al lecției îl constituie identificarea dispozitivelor periferice și a categoriei din care acestea fac parte. În acest sens, la clasa a V-a, formată din 19 elevi, se împarte în grupe câte elevi (ultimul grup fiind alcătuit din 4 elevi). să ghid, pe care este scris dispozitiv periferic: intrare, ieșire, intrare-ieșire sau stocare a datelor. Se explică elevilor sarcina de lucru aceasta constând trecerea pe flipchart a dispozitivelor cunoscute din categoria respectivă. Elevii discută în grup despre tipurile de dispozitive, după care pe coala de flipchart informațiile.

Fiecare va lucrarea, iar ghidul va rămâne lângă , membrii grupurilor și lucrările expuse, adresând întrebări ghidului lucrărilor, pe flipchart eventuale comentarii.

Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor se realizează prin reexaminarea de către fiecărui grup a lucrărilor și citesc colegilor scrise în partea inferioară a flipchart-ului.

II.5.5 METODA PHILIPS 6/6

rofesorul Donald Philips, a elaborat și testatsimilară brainstorming-ului, 6 6 minuteintensifica creativ.

Etapele metodei :

1. grupurilor de câte 6 membri secretar conducător de grup. Secretarul ideile colegilor onducătorul dirijează în cadrul grupului și prezintă concluziile.

2. temei/problemei dezbătut, fiecr grup și acesteia.

3. pe baza temei, în cadrul grup, timp de minute. pot fi libere, fiecare un răspuns la ideile mai importante progresivefiecare participant o variantă .

4. Colectarea elaborate. fiecărui grup ideile în scris profesorului.

5. colectivă decizia colectivă finală, pe baza pe tablă.

6. Încheierea se face Această metoda întăre grupului și elevii în autoevaluareooperarea din echip se îmbină cu dintre grupuri.

Alte avantaje sunt:

Implic membri în analiza și unei ;

;

Prezentarea și .

ezavantajnumărul elevilor nu este multiplu de limita de timp impusă.

II.5.6 METODA PROIECTULUI

”Proiectele oferă autentice, din reală, pentru contextualizarea de învățare încorporarea de gândire de nivel superior cu privire la ideile importante. Ideea învățării prin proiect a apărut în prima jumătate a secolului al XX-lea, atât în Europa cât în America, cunoscut sub denumirea de „nouă”, „modernă”, „fără ”, de „ ” sau „ progresivă”. Unii pedagogi consideră proiectului în sistemul educativ drept o „ copernicană”, care centrează tot demersul didactic pe elev, cu cu propriul lor mod de a . Cu alte cuvinte, se trecea de la teaching (predare), la learning (învățare). Proiectul reprezintă un plan sau de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru (DEX). Proiectul educativ este o metodă activ-participativă, este un produs al elevilor, care presupune transferul de , deprinderi, , facilitând abordări interdisciplinare precum consolidarea sociale ale elevului.”

centrat pe elev. dezvolt și domeniul informatic prin sarcini de lucru care și rezultate și . etoda proiectului fac legătura între standardele de cognitive ale elevilor și din reală. care includ strategii de instruire, implicelevi învățare. Disciplinele informatice, spre dezvoltarea de proiecte, ca o finalitate a procesului . Tehnologia este pentru a învățarea și în realizarea .

biective clare, în conformitate cu de și se pe ce trebuie să elevii de învățare. oncentrându-se pe obiective prin care elevii demonstrece au organiz și procesul de instruire. și legate de sarcini, prezent că obiectivele și standardele de

levii sunt să cerceteze în subiectul întrebărilor de , obiectivele ntrebări cheie ale curriculumului:

,

de învățare și

.

ntrebăriau un caracter general sunt deschise abordează idei importante pe care oamenii să le unei discipline elevi să vadă dintre subiecte. sunt legate de proiect și ajut la elevi a conceptelor proiectului. aracter fa .

Proiectele , un context pentru .

levii controlproduse, precum și personaliza acest. Ei pot sălii de clasă prin intermediul email-ului sau prezentândrezultatele învățării. roiectul sprijină dezvoltarea sau evaluarea . Pe parcursul , întrebările cheie ale curriculumului îi provoacă să gândească și să legătura cu care în lumea reală.

:

titlului: decid tema proiectului sau poate .

grupelor: .

impului de lucru: timpul alocat pentru realizarea proiectului și evaluarea .

Stabilirea obiectivelor și a competențelor vizate.

: elevicu privire la sarcinile de lucru, la , indic bibliografie suplimentară.

Evaluarea: criteriile .

metod proiectului model de instruire implic elevii în unor probleme .

de învățare semnificativ diferite sau scopul la mai multe niveluri de studiu. elevii în luarea decizi, investigaredocumentare

:

Complemente informatică (teme studiate clasă)

Probleme interdisciplinare

Jocuri

La disciplina , la toate clasele

sunt:

reprezintă unica modalitate prin care elevii pot fi motivați să înve.

levilor

eleviautonomie realizarea proiect.

tratării interculturale a conținuturilor.

(Musata Dacia Bocos, Dana Jucan, 2019).

elevii aplica si integr conținutu discipline n momente de acțiune, de izolare sau artificiale.

învățarea un fapt relevant si util pentru elevi, cu din afara claseicolii, teme de interes.

:

spiritul investigativ și gândirii superio (Thomas, 1998)

(Thomas, 2000)

sunt elevii o mai mare studiu decât (Boaler, 1999; SRI, 2000)

ormarea unor complexe, nivel superior, rezolvare de probleme, colaborare

Accesul la o gamă mai largă de de învățare în clasă, constituind o strategie de implicare a elevilor care provin din diverse medii culturale (Railsback, 2002).

ezavantaje:

.

elevii

special pentru organizare desfășurar

II.5.7 METODA CHIORCHINELUI

Este o metodă atractivă utilizată pentru dintr-un , și pentru observarea și unei imagini.

Utilizabilitatea proiectarea tehnologiei către nevoile și utilizatorului. nul d scopuri ergonomiei cognitive. om-calculator este utilizarea ei este de eficientă, consistentă.

Proiectarea , prietenoase și principii cognitiv:

,

caracterul al interfeței,

unei economii cognitive,

furniz utilizatorului scopul stării curente și .

Pe o sau pe tablă se desenează un cerc, iar în mijlocul acestuia se scrie un cuvânt, subiect. ii idei, „ramuri” cercuri pe lateral, de tem. ’’”. em poate avea ramuri, iar o ramură .

ste o metodă , în TIC.

Etape ale aplicării metodei:

se scrie un cuvânt;

elevii scriu cuvinte sau sintagme referitoare la tema dată;

se trasează unele (linii) de la termenul sau de bază la cuvintele sau sintagmele noi, stabilindu-se legături între acestea;

ideile pot fi scrise până la expirarea timpului stabilit.

tapel brainstorming sau în perechi se și se .

Rezultatele grupuri se profesorului care le notează fără a sau judeca. lecției, ciorchinele reorganiza supraordonate de elevi.

la disciplina TIC, „Excel–program de calcul

tabelar” de la întrebări:

1. Excel?

2. Ce extensie au ?

3. un registru de calcul?

4. O foaie de lucru ……….. și ……………

5. unui cu o …………

6. Excel se pentru : ……………………………..

7. Excel face parte din pachetul ………………………

Figura II.V.2 – Metoda Ciorchinelui

cest ciorchine „ în foile de calcul”. Această metodă sintetizarea și evaluarea . diagramă Venn.

Avantajele metodei sunt:

– încurajează ;

– evaluarea unei de , la elevi;

– dintre idei;

– de a em;

– noi idei noi sensuri ale ideilor;

– căi spre propriile .

Dezavantajele metodei sunt:

– temelor;

– este mai doar în cazul elevilor .

– poate deveni ineficientă când echipele nu sunt aproximativ egale numeric și valoric sau conținuturile de învățare nu sunt accesibile vârstei elevilor.

II.5.8 METODA INTERVIULUI ÎN TREI TREPTE

azată pe colaborarea elevi metod în care fiecare este intervievat de elevul dinaintea lui îl va intervieva pe de după el. grup alcătuit din trei elevi în trei trepte se realizează :

Pasul I:

Pasul II:

Pasul III:

:

form și consolid deprinderi de ascultare activă;

de relaționare;

de comunicare;

eleviîn ;

dezvolt capacități de cooperare;

competențel metacognitive etc.

:

ironiz,

instal complexul de inferioritate sau superioritate ;

,,” sau gândire asemănătoare;

dezinteres ;

;

comportamente negative etc.

II.5.9 METODA CREIOANELOR LA MIJLOC

1. grupurilor grupuri

2. sarcini de și a regulilor

– se sarcina de lucru;

– se regulile ce respectate (Steele, Meredith, Temple, 1998):

fiecare elev ;

elevul care ,

.

3. Cooperarea .

4. și evaluarea rezultatelor

– rezultatele;

–

:

eforturil de și ;

și dezvolt de cooperare spiritul de echipă;

dezvolt argumentative;

dezvolt cognitive;

dezvolt inteligenț interpersonal

interînvăț;

form și dezvolt reflective;

dezvolt critic;

dezvolt baz a învățării;

consolidea încreder în propri;

dezvolt responsabilit individual.

ezavantaje în :

superficială a ;

unor între ;

unor elevi;

alte opinii;

.

În Anexa 6 este prezentat proiectul didactic cu titlul ”Mediul grafic de programare SCRATCH. Calculul mediei aritmetice” în care s-a aplicat metoda sus prezentată și fișa de lucru asociată acesteia.

s

î

;

fiecare metodă are amprenta suior a l în organizarea activității;

și al cunoștințelor uui/elevilor;

modul de al i

feluleste construită și asimilată informația;

modalităților de punerelor;

ateaea;

structurarea și organizarea;

ății e;

sarcinilor grup (Cătălina Ulrich, 2016)

CAPITOLUL III

PLATFORME ELEARNING

III.1 ELEMENTELE UNEI PLATFORME ELEARNING

Și în țara noastră, calculatorul are un rol important în desfășurarea actului educațional. După anii 1990, pe piața românească au apărut mari firme din domeniul IT cu soluții informatice în învățământ.

Învățământul electronic mai este denumit e-learning folosește descoperirile tehnologice în dezvoltarea educației. Elearning (sau e-learning) reprezintă situațiile educaționale în care în procesul de predare – învățare sunt folosite mijloacele Tehnologiei Informației și Comunicării, prescurtate T.I.C.  Acest termen cuprinde o multitudine de tehnici de învățare, de instruire folosind o diversitate de mijloace asistate de calculator. E-learning pentru amplificarea performanței și mărirea nivelului de cunoștințe recurge la folosirea tehnologiilor internetului, altfel spus termenul de e-learning este sinonim cu online learning. (Antonio Bartolome, 2008)

În anul 2001, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a pornit programul Sistem de Educație Informatizat – SEI, pornind de la ideea că formarea și dezvoltarea resurselor umane, reprezintă o investiție care va crește nivelul de competență ale tinerei generații,

Platformele electronice Moodle (Modular Object Oriented Dynamic Learning Envinronment), Frog Wikispaces, iTeach, eTwin, oferă posibilitatea desfășurării de activități de învățare folosind exclusiv Internetul. Platformele elearning oferă facilități prin partajarea informațiilor între elevi și a sarcinilor de lucru în cooperare si crearea de discuții în cadrul grupului pe diferite subiecte, etc.

Structura, modul de funcționare și serviciile oferite de platforme sunt complexe și diferite. Fiecare platformă include un spațiu public, vizualizat de toți userii cu cont deschis pe platformă, spațiu unde sunt stocate documente sau informații accesibile tuturor, însă și spatii de lucru personale care pot fi accesate doar de cursanți sau de profesori.

Caracteristicele învățământului electronic :

● procesul educațional se realizează virtual și direcționat către elev;

● resursele și materialele educaționale pot fi accesate pe internet;

● elevii sunt îndrumați de către profesor care organizează activitatea grupului, oferă materiale auxiliare, impune direcții și verifică sarcinile și temele propuse;

● pe parcursul cursului, prin interacțiune și colaborare, elevii formează o comunitate virtuală;

● resursele lecției au o componentă statică, și una dinamică, dată de interacțiunea elevilor prin comentariile și resursele elevilor;

● permit monitorizarea activității elevilor. (http://itransfer.space/elearning-in-educatia-preuniversitara-din-romania/ , 29.06.2020)

III.2 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE

PLATFORMELOR ELEARNING

Principalele avantajele oferite de utilizarea platformelor e-learning în procesul de învățare sunt: accesibilitatea, flexibilitatea și confortabilitatea permițând elevului să decidă când se implică în activitatea educațională.

În comparație cu sistemul tradițional de învățare, e-learning-ul are numeroase avantaje:

● mobilitatea oferă elevului poate accesa materialul educațional cu ajutorul telefonului sau calculatorului personal oriunde și oricând;

● accesul la educație se face în timp real prin Internet în orice moment fară limită de timp;

● conținutului educațional poate fi prezentat concis sau selectiv;

● procesul de învățare este personalizat, astfel că fiecare elev își:

poate stabili ritmul și stilul propriu de însușire bazându-se pe memoria auditivă sau vizuală,

controlează progresele, parcurgerea materialelor se face treptat și repetat, având un un feedback rapid și permanent;

pot stabili momentul când să învețe, unii elevi pot învăța mai bine la sfârșit de săptămână, alții dimineața, etc;

● programele e-learning folosesc metode pedagogice diverse, care ghidează elevii de-a lungul activității de învățare;

● sistemele e-learning asigură securitatea și monitorizarea elevilor precum și a serviciilor din rețea;

● costurile de întreținere sunt mai mici decât la învățarea tradițională, fiind eliminate cheltuielile de deplasare, de întreținere a spațiilor; chiar și timpul poate fi pus la reducerea costurilor;

● interacțiunea sincronă – cea care se realizează într-o clasă virtuală, profesorul și elevii interacționând ca si cum ar fi fizic prezenți în clasă – și cea asincronă – în care profesorul și elevii nu se găsesc în același timp pe platformă – se pot completa.

● permit un feedback pronunțat;

● într-o clasă virtuală se pot găsi elevi de vârste și cu pregătiri diferite.

Dezavantajele platformelor e-learning sunt:

● necesită eforturi deosebite și constante din partea participanților la actul educațional, aceștia fiind în permanență fie extrem de motivați, deoarece foarte ușor se poate institui abandonul elevilor;

● elevii trebuie să posede cunoștințe în utilizarea tehnologiei informației și comunicării, în IT;

● cheltuieli consistente legate de tehnologie, de realizarea și transmiterea materialelor pe platformă, de întreținerea acesteia și a echipamentelor necesare;

Totuși, costurile e-Learning sunt mult mai mici în comparație cu învățământul tradițional. Deși există dezavantaje și limite, platformele e-learning deja funcționale au arătat faptul că elevii se familiarizează rapid cu mediul virtual și își însușesc cunoștințe prin acest tip de educație.

Pentru învățământul din România românesc, e-learning-ul se dovedește a fi o unealtă excelent în perioada actuală, perioadă în care învățământul la distanță are prioritate, fiecare elev având posibilități de conectare la Internet.

III.3 PLATFORMA ELEARNING AeL

AEL (AeL) este o platformă creată de firma SIVECO în anul 2001, asistată de calculator cu ajutorul căreia se gestionează conținuturile învățării. Este folosită în monitorizarea procesul de predare – învățare, de administrare a conținuturilor , precum și în testarea și evaluarea elevilor.

AeL este un sistem flexibil, folosit pe niveluri de clase și instituții de învățământ. Biblioteca virtuală AeL este bogată cuprinzând colecții de conținuturi educaționale variate pentru disciplinele școlare.

Principalele avantaje oferite de platforma AeL în procesul educațional sunt:

● pentru profesori este un instrument complementar, foarte flexibil și sigur, susținând procesul educativ;

● monitorizarea rezultatelor elevilor se poate face pe perioada sau după finalizarea cursurilor;

● înlesnește o planificarea operantă a resurselor;

● crește receptivitatea și asimilarea cunoștințelor

● permite lucrul în echipă;

● multitudinea surselor de informație;

● stimulează colaborarea;

● se trece de la învățarea mecanică (learning by memorizing), la învățarea prin descoperire, (learning by doing).

Cu foarte mare succes se folosește în cadrul orelor de matematică, la clasa a VIII-a, în cadrul orelor de geometrie.

AEL este un mijloc modern de predare/învățare cu posibilități de administrare și furnizare pentru o varietate de resurse educaționale interactive, jocuri educaționale, exerciții, simulări, etc. cu precădere pentru învățământului preuniversitar.

AeL Educațional nu este doar software, ci un instrument de lucru util pentru elevi și pentru profesori deopotrivă, facilitează înțelegerea materiilor predate și crește eficiența învățării. Ca interfață și structură, este prietenos, flexibil și ușor de transpus în orice limbă.

TIC în educație – "Cunoștințele de bază în utilizarea calculatorului sunt esențiale pentru societatea de azi. Și totuși, nu tehnologiile utilizate ajută la creșterea calității nivelului educațional, ci metodele pedagogice moderne care reușesc să implice elevii în crearea propriei cunoașteri. Soluțiile de eLearning și lecțiile interactive vin astfel să sprijine dezvoltarea unui sistem de învățământ modern" (Chișinău 2008, Conferința Internațională "Calitatea Învățământului – Teoria și practica utilizării Tehnologiilor Informaționale și Comunicaționale în Educație".)

În cadrul unității de învățare Algoritmi, la disciplina Informatică și TIC, clasa a V-a, Platforma AeL oferă un real suport în predarea lecției ”Noțiunea de algoritm.

Figura II.2 – Platforma AeL – Algoritmi

Proprietăți”, unde elevii sunt provocați să realizeze diferite sarcini în care apare algoritmul, ordinea strictă a pașilor ce urmează să îi realizeze. Proiectul didactic este prezentat în Anexa 7.

CAPITOLUL IV

JOCUL DIDACTIC

IV.1 JOCUL DIDACTIC – METODĂ DE ÎNVĂȚARE

PRIN COOPERARE ȘI COLABORARE

Jocul reprezintă un mod de manifestare al copiilor dintotdeauna, fiind esența și rațiunea copilăriei. În activitățile zilnice ale elevului, jocul are un loc aparte deoarece, jucându-se, elevul își împlinește necesitatea de a fi activ, de a interacționa cu diverse obiecte, de transpunere a diferitelor roluri sau situații apropiindu-l de realitate.

Pentru elev : „Jocul este munca, este binele este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire și, în consecință, poate să acționeze” (Claparcde Eduatd, 1946, pag. 165), tocmai prin joc el ghicind și anticipând comportamentele superioare.

Jocurile didactice solicită personalitatea elevului din punct de vedere psihologic, acestea fiind o îmbinare activă a intelectualului cu elementele afective-motivaționale. Jocul nu este numai un exercițiu pregătitor ci, o valoare, care prezintă mai atrăgătoare și mai dinamice activitățile școlare la care elevul urmează să participe. Această viziune a condus la crearea și dezvoltarea tipurilor de jocuri educative sau didactice care presupun îmbinarea elementelor distractive cu cele instructive. Jocul didactic contribuie la înlesnirea efortului intelectual și la dezvoltarea personalității elevilor prin fructificarea activității de grup, implicând în joc atât elevii timizi precum și pe cei mai puțin pregătiți, crescând legăturile în cadrul clasei.

În desfășurarea jocurile didactice sunt incluse sarcini didactice individuale sau de grup, cu scopul valorificării deprinderilor si cunoștințelor achiziționate, dar și de dobândirea de noi cunoștințe prin mijloace proprii. Jocul didactic angajează întreaga personalitate a elevului, creând posibilitatea de a-și pune în evidență capacitățile creatoare, stimulând creativitatea acestuia, manifestată în procesul de învățământ.

Pedagogic, cuvântul ,,joc” este întrebuințat fie în sensul lui obișnuit, fie metaforic.

În pedagogia științifică, jocurile se clasifică astfel:

• didactice;

• creative;

• logice.

Jocurile didactice se pot aplica la orice disciplină de învățământ, lecția fiind tratată ca o întrecere, ca un concurs la care să participe toată clasa. Jocurile de creativitate trebuie să urmărească cunoașterea, stimularea, educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicați în procesul creației. O sarcină didactică ce pot fi realizată prin intermediul unor astfel de jocuri este crearea unor exerciții și probleme, realizarea unor desene având ca punct de pornire figuri geometrice; etc.

Jocurile logice sunt mult mai îndrăgite de către elevii . Dintre ele fac parte jocurile de perspicacitate, de adaptabilitate și fluiditate (găsirea a cât mai multor cuvinte care să înceapă cu o anumită literă, să aibă un anumit număr de litere sau de silabe), alte jocuri (șah, domino, go etc.).

Gama jocurilor organizate pentru elevi este diversă, pornind de la cele de creație, constructive, la cele muzicale, de mișcare, cu accent recreativ – distractiv.

„Lumea jocului este lumea basmului vieții, lumea subliniată în visul și aspirațiile elevăriei și prin aceasta cu virtuți educative – adică integratoare deosebite. Este mai mult decât anticamera lumii reale, este partea integrantă din ea. Ea se dezvoltă pentru fiecare individ in parte, odată cu înaintarea în vârstă, dar rămâne mai departe pentru elevăria veșnică” (Stanciu Stoian, 1988).

Jocul didactic este o metodă inovativă de învățare prin cooperare și colaborare, de dezvoltarea spiritului a de solidaritate, a personalității.

IV.2 FUNCTIILE JOCULUI DIDACTIC

Funcțiile latente ale elevului sunt scoase la iveală și dezvoltate prin joc didactic, elevul care participă cel mai mult devine mai înzestrat, acumulând cunoștințe. Este evident faptul ca jocul ocupă un rol fundamental în dezvoltarea elevului și chiar al adultului, după cum scria „Omul nu este întreg, decât atunci când se joacă”, Schiller.

Jocul dezvoltă personalitatea și voința elevului, odată cu integrarea acestuia în viața școlară datorită necesităților de dezvoltare multilaterale. O parte din timp este rezervat școlii, activitățile de învățare devenind o prioritate, însă acestea nu reduc dorința de a se juca, jocul fiind un element important timpul elevării, motiv pentru care acesta devine un element important și foarte eficient în procesul instructiv-educativ, determinându-l să studieze și să învețe cu plăcere, să își manifeste interesul față de activitățile la care participă, transformând timiditatea în volubilitate, crescând încrederea elevului în capacitățile lui, făcându-l mai activ, mai curajos.

Folosirea jocului didactic în procesul instructiv – educativ face ca elevul să învețe cu plăcere, să devină interesat față de activitatea ce se desfășoară, face ca cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoși, să capete mai multă încredere în capacitățile lor.

Ca și în alte situații, pornind de la principul conform căruia, elevul are un randament ridicat atunci când ceea ce face, face din plăcere, este aplicabil și în activitatea școlară. Pentru a învăța, memora și a raționa elevul are nevoie de o motivație intrinsecă, de o motivație personală, deoarece în lipsa acesteia lipsește și atenția, concentrarea și coordonarea necesare învățării, interesul obiectiv și motivarea învățării fiind reciproc coordonate. Captarea atenției prin constrângere nu are întotdeauna efecte pozitive, din contră ele pot fi secundare.

Motivația intrinsecă a elevului pentru a învăța nu apare la comandă. Premisele care stau la baza potențialului elevului necesar în procesele instructive, conduc spre faptul ca jocul didactic este un ajutor pentru al determina pe acesta să învețe prin constrângere, astfel folosirea jocului didactic ca sprijin al învățării are o importanță majoră datorită lipsei intereselor obiective.

Trebuie subliniat faptul că in timpul desfășurării activităților educaționale curba concentrării are o traiectorie descendentă, concentrarea devenind mai redusă datorită creșterii oboselii. Datorită formelor stereotipice ale problemelor și exercițiilor produc plictiseală, care induc starea de monotonie, iar apoi scăderea dorinței de învățare. Dacă această stare se permanentizează, elevul poate atrage refuzul de a învăța.

J. Fr. Herbert făcea observații asupra plictiselii, spunând despre ea că este „păcatul de moarte” al predării, iar J. Bruner spunea că ”Jocul constituie o admirabilă modalitate de a-i face pe elevi să participe activ la procesul de învățare” (J. Bruner). Jocul didactic își propune să stabilească o conexiune între gândirea abstractă și gestul în sine, tocmai ce își doresc elevii, el valorificând astfel avantajele generate de dinamica grupului.

Spiritul de cooperare, asociat cu colaborarea emoțională și totală în jocul didactic, îi obligă pe elevii timizi să participe activ, precum și pe cei mai slabi, influențându-se reciproc, lucru benefic în cadrul grupului concretizat prin creșterea coeziunii în cadrul acestuia.

Un alt punct forte al jocului didactic este că se poate folosi la captarea atenției de-a lungul activităților educaționale, înlăturând plictiseala și trezind interesul elevilor.

Plăcerea de a participa la un joc didactic va determina asupra elevului o formă de interes, superioară celei determinate sau obținute prin constrângere, interes datorat faptului că elevul implicat va avea o participare mai activă.

Pe lângă aceste aspecte pozitive trebuie subliniat faptul că unul din efectele secundare funcționale ale jocului didactic este tendința de a se repeta, de a duce la starea de destindere sau odihnă a elevului, amenințând desfășurarea propice a unor activități didactice.

Toate ideile prezentate anterior despre jocul didactic accentuează importanta folosirii acestuia în procesul educațional ca mijloc instructiv, bine organizat cu sarcini didactice axate pe exersarea deprinderilor, acumularea, consolidarea și dobândirea de noi cunoștințe, se constituie ca un mijloc de înțelegere și aclimatizare cu viața înconjurătoare.

Situația ludică a jocului educațional este un factor care poate influența elevul, jocul fiind un mijloc indirect de educație. Jocul didactic este structurat astfel încât fiecare să aibă obiectul său, structura și regulile proprii toate sub unei succesiuni ordonate. Elevul se găsește în cadrul conexiunilor complexe dintre obiectul, organizarea ca structură și regulile jocului, adăugând la aptitudinea de respectare a regulilor și voința de a le îndeplini.

Jocul didactic prin natura sa exersează pe lângă mușchi și inteligența, fiind obositor, chiar extenuant, de aceea jocul ia naștere din voință, existând un raport reciproc între joc și muncă.

Disciplinarea funcțională nu este superficială. Structura și regulile jocului didactic nu ar trebui să-l supere pe cel ce îl joacă, din contră ele ar trebui să confere elevului coordonare în mișcare, concentrare, prin prisma aspectului desfășurări acțiunilor obiective și a comportamentului social.

Prin intermediul jocului elevul ia contact cu și cu alți elevi, obișnuindu-se să țină cont și de ideile colegilor și să iasă din introversiunea sa deoarece jocul este o activitate de grup, colectiv, ținând seama unul de celălalt,

Fiecre elev va fi într-o continuă Acest lucru reclamă de la fiecare elev o continuă perindare de la starea de coordonare la cea de subordonare. Această atitudine de la starea de coordonare la cea de subordonare și reciproc, definește „spiritul de echipă” și nu se poate obține prin constrângere, ci doar printr-o participare activă a elevilor în cadrul jocului.

De asemenea, cadrul didactic poate folosi jocul didactic pentru afla caracterul, aptitudinile și calitățile elevul, acesta find motivat în timpul jocului de ași etala personalitatea și calitățile care îl definesc. Fiecare elev se caracterizează prin stilul personal de joc, expunându-și inteligența, caracterul și voința.

Jocul didactic prin activitatea specifică desfășurată pentru elev este hotărâtoare în evoluția dezvoltării sale psihice, având o influență pozitivă dezvoltării și restructurării activității psihice a elevului.

Jocul didactic antrenează potențialul psihic al elevului, îî dezvoltă inventivitatea și spiritul de cooperare, flexibilitatea gândirii, își ascute observația, ș.a. creându-și condiții favorabile pentru dezvoltarea din punct de vedere intelectual a elevului.

Prin intermediul jocului educațional, profesorul consolidează, stabilește și chiar controlează cunoștințele dobândite de elevi, le dezvoltă domeniul de cunoștințe, stimulându-le capacitățile creatoare.

Utilizat, deci, în procesul de învățământ, jocul determină o participare activă a elevului la actul educațional, mărind preocuparea spre cunoaștere a conținutului lecțiilor, dovedind astfel funcții psihopedagogie.

Jocul didactic are un rolul formativ accentuat, deoarece prin intermediul acestuia elevul stăpânește procedee accesibile prin care poate reconstitui variate conținuturi folosind acțiuni obiectuale, externe, materializate, creând o legătură strânsă între intervențiile materiale de joc si cele mintale.

Jocul se constituie un sistem de integrare a influențărilor generate de mediului social-uman. Ele nu activează la întâmplare, ci îndrumate de adulți, fiind pentru aceștia un instrument deosebit de important, un mijloc prin care se poate practica asupra elevului influențele instructive și educative, având ca rezultat dezvoltarea fizică, estetică, morală și intelectuala a elevului.

IV.3 IMPORTANȚA JOCULUI DIDACTIC

Prin joc învățarea se face cu plăcere, elevul este interesat de activitatea ce se desfășoară, cei rezervați devin mai spontani, și dobândesc mai multă încredere, devin mai curajoși, mai activi, mai siguri și rapizi în răspunsuri. Jocurile didactice sunt importante pentru că prin ele:

se cultivă, dezvoltă și educă atenția,

capacitățile fizice și intelectuale se dezvoltă,

elevul devine ambițios și perseverent,

crește promptitudinea și operativitatea,

se formează și dezvoltă spiritul de echipă,

modulează proporțiile etice ale conduitei.

Prin joc se exersează funcțiile psihomotrice, se execută cunoașterea realității, produce bucuria, destinderea și delectarea, creează confort spiritual, compensând terapeutic neîmplinirile individuale.

Dacă integrarea în procesul educațional se face rațional, jocului didactic i se pot asocia funcții pedagogice importante: Atunci când este rațional integrat în procesul instructiv-educativ, jocul didactic are importante funcții pedagogice: funcție formativă, de relaxare, de adaptare la activitatea de învățare, de dezvoltare psiho-motrică, de simulare a realului în activitatea proprie a elevului.

Activităților didactice desfășurate în cadrul jocului didactic au la bază munca în grupuri. Scopul acestor activități este de a dezvolta la elevi simțul identității și de prețuire personală, de a coopera, respecta și integra în colectivul elevilor. Organizarea mobilierului și a elevilor pe grupe de lucru depinde de metoda aplicată.

Condiția principală de acomodarea socială se poate realiza doar prin dezvoltarea inteligenței, după cum susținea Alfred Adler, „în mijlocul înțelegerii celorlalți, ceea ce înseamnă să te apropii de semenii tai, să te identifici cu ei, să vezi prin ochii lor, să auzi cu urechile celorlalți, să simți cu inima celorlalți” (Vincent, R., 1972, p. 265).

IV.3.1. OPTIMIZAREA PERFORMANȚELOR ȘCOLARE PRIN JOC DIDACTIC

Pentru a arăta că utilizarea jocului didactic asigură optimizarea performantelor școlare ale elevilor de gimnaziu și oferă cadrului didactic posibilitatea realizării obiectivelor legate de formarea continuă a acestuia, dar și de cea educativă corelată de dezvoltarea personalității elevului, am realizat un proiect pe care l-am aplicat pe un lot de subiecți aleși și clasificați după următoarele criterii:

după vârstă :

Tabelul IV.1 Repartizarea elevilor pe vârste

Figura IV.1 – Diagrama elevilor pe vârste

gen:

Tabelul IV.2 Repartizarea elevilor în funcție de gen

Figura IV.2 – Diagrama elevilor în funcție de gen

mediu rezidențial:

Tabelul IV.3 Repartizarea elevilor în funcție de mediu rezidențial

Figura IV.3 – Diagrama elevilor în funcție de mediu rezidențial

rezultate școlare:

Tabelul IV.3 Repartizarea elevilor în funcție de rezultatele școlare

Figura IV.4 – Diagrama elevilor în funcție de rezultatele școlare

Metodologia investigației constă în joc didactic și test docimologic. Testul docimologic este un ansamblu de sarcini structurate sub formă de itemi, folosiți pentru determinarea și evaluarea nivelului de pregătire al elevilor sub formă de probe sau întrebări precum și a nivelurilor competențelor și capacităților acestora de diferite naturi. Rezultatele acestuia evidențiază evoluția elevului legată de progresul sau regresul acestuia pentru o perioadă de timp, fiind un indicator care oferă, informații pertinente cu privire la realizarea obiectivelor didactice propuse, la stabilirea unui plan de intervenție a profesorului pentru îmbunătățirea și/sau optimizarea desfășurării activităților educaționale. (Se aplica testul docimologic prezentat în Anexa 2).

Înregistrarea rezultatelor este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul IV.5 – Rezultatele obținute de elevii testați

Reprezentarea grafică a rezultatelor este prezentată în histograma următoare:

Figura IV.6 – Histograma cu rezultatele obținute de elevi testați

După analizarea și interpretarea rezultatelor obținute, progresul elevilor este evident semnificativ între cele două etape.

Deci, cu ajutorul jocului didactic pot fi transmise informațiile școlare, acesta oferind cadrului didactic posibilitatea de a împlini cele mai importante obiective legate de formarea continuă a acestuia, dar și de cea educativă corelată de dezvoltarea personalității elevului.

CAPITOLUL V

VÂNĂTOAREA DE COMORI

V.1 JOCUL DIDACTIC – VÂNĂTOAREA DE COMORI

Concursul ”Vânătoarea de comori” reprezintă încununarea a peste șapte ani de muncă și cercetare, concretizată atât prin participarea a peste 250 de elevi și cadre didactice implicate în desfășurarea și organizarea acestuia, cât și prin realizarea unei aplicații asociate concursului și publicată în Google Play.

Importanța instructiv – educativă a jocului didactic este relativ mare. Pe lângă caracterul lor afectiv si competitiv, jocurile îi încurajează pe elevi la căutări, la utilizarea strategiilor de gândire, dezvoltându-le simultan, imaginația, judecata și spiritul de echipă.

Practica si teoria educației au demonstrat că jocul locul ocupă un loc important în viața elevului, în activitatea de instruire și educare a acestuia. Prin intermediul jocului, copiii își îmbogățesc experiența cognitiva, își educa voința si pe aceasta baza formativă își conturează profilul personalității.

”Vânătoarea de comori” este una dintre metodele educației nonformale, care stimulează interesul și motivația elevilor pentru activitățile educative și să le dezvolte potențialul cognitiv și creativ având ca obiective principale:

– dezvoltarea spiritului de echipă în cadrul grupului;

– mișcarea în aer liber;

– dezvoltarea spiritului de observație ;

– dobândirea abilităților de a se orienta în spațiu;

– consolidarea deprinderilor de a se orienta pe hartă ;

– promovarea valorilor cultural-istorice;

– optimizarea performantelor școlare;

– activizarea si optimizarea potențialului intelectual si fizic;

– dobândirea unor însușiri sociale;

– învățarea prin descoperire.

Prin intermediul jocului didactic, copii ies „din anonimat” și sunt promovați să gândească, să acționeze motivat, să năzuiască la perfecționare având personalitatea în formare.

Jocul educațional este o forma de activitate distractivă și accesibila elevului, prin intermediul căreia sunt realizate sarcinile instructiv-educative în școli.

Această metodă a avut un real succes în rândul elevilor din comunitatea didactică în care lucrez. Ea constă în simbolizarea sub formă de joc cu mai multe probe, în care elevii au ocazia să-și dezvolte competențe cognitive, afective și sociale prin exersarea unor demersuri, comportamente, stări și convingeri. Folosită ca metodă didactică, vânătoarea de comori presupune o abordare transdisciplinară, probele și indiciile folosite de cadrul didactic fiind inepuizabile și depinzând doar de imaginația acestuia.

”Vânătoarea de comori” este o metodă inovativă de învățare prin colaborare și cooperare folosind tehnologii actuale, foarte apreciate de elevi. În acest sens se îmbină tehnologia cu divertismentul în scop educativ. Probele folosite într-o vânătoare de comori sunt extrem de variate: de logică, perspicacitate, de îndemânare și forță fizică cuprinzând cunoștințele dobândite din diferite discipline școlare, cuprinse într-un joc-concurs interdisciplinar.

Activitățile propuse în cadrul concursului vor să antreneze un număr cât mai mare de elevi în desfășurarea de jocuri în vederea:

rezolvării problemelor de perspicacitate și de logică;

sporirii interesului elevilor pentru aprofundarea și aplicarea cunoștințelor teoretice în activitățile practice de teren, dezvoltarea creativității, a spiritului competitiv și de echipa;

cultivării relațiilor de prietenie, de colaborare, a inițiativei și imaginației creatoare;

fortificării organismului și sporirea capacității de muncă intelectuală a elevilor;

valorificării deprinderilor și priceperilor însușite în orele de curs aplicate într-o competiție;

satisfacerii dragostei pentru mișcare și joc în aer liber;

formării de deprinderi de organizare în mod util și reconfortant a timpului liber;

dezvoltării trăsăturilor pozitive ale caracterului și personalității elevului.

V.2 DESCRIEREA JOCULUI DIDACTIC

”VÂNĂTOAREA DE COMORI”

Concursul ”Vânătoarea de comori” reprezintă o metodă inovativă de învățare prin cooperare, motiv pentru care am făcut următorul studiu experimental. Pentru a desfășurarea concursului se formează echipe de câte patru elevii din clasele V-VIII, unul fiind declarat liderul echipei. Fiecare echipă este dotată cu un smartphone sau tabletă conectată la internet, pentru accesarea probelor, probe regăsite în aplicația ”Vânătoarea de comori”, instalată în prealabil din Google Play.

Aplicația permite familiarizarea cu probele din concurs, existând în cadrul acesteia opțiunea de Antrenament – opțiune care simulează condițiile din timpul jocului. De asemenea este prezentat regulamentul și regulile după care acesta se desfășoară.

Figura V.1 – ”Vânătoarea de comori” în Google Play

Probele vizează gândirea logică, perspicacitatea, îndemânarea, forța fizică, observarea detaliilor și orientarea pe baza unor indicații, cunoștințe din toate clasele ciclului gimnazial, motiv pentru care toți elevii sunt implicați în mod activ, cooperând între ei. În desfășurarea concursului sunt 12 probe principale, însă exista și sarcini suplimentare, în final toate ducând la o probă fizică sau de îndemânare (baschet, pescuit sportiv, popice, golf, rezolvarea unui puzzle, aruncare la țintă cu cerculețe, darts, ștafetă, parcurgerea unui traseu contratimp cu trotineta etc.).

Figura V.2- Probe din ”Vânătoarea de comori”

Fiecare echipă își alege un nume care să îi reprezinte, nume folosit ulterior pentru logare în aplicație. Startul concursului, reprezintă prima probă din joc, unde fiecare lider trebuie să găsească parola asociată numelui echipei, parola de acces în aplicație.

De exemplu, în ediția trecută s-au folosit:

Figura V.3- Logare în ”Vânătoarea de comori”

Fiecare echipă își stabilește ordinea rezolvării probelor. Fiecare răspuns la problemele de logică, perspicacitate, matematică sau orientare este folosit ca parola sau indiciu pentru redirecționarea echipei spre următoarea probă, precizată în aplicație.

Figura V.4 – Redirectare în ”Vânătoarea de comori”

Liderul de echipa desemnează membrul din echipa care îndeplinește proba fizică. Proba fizică se face doar o singură dată. La fiecare probă fizică, primelor zece rezultate ca valoare, li se atribuie un punctaj în ordinea descrescătoare a rezultatului obținut de echipă (Ex: Cel mai bun rezultat – 10 puncte, al doilea rezultat 9 puncte, al treilea 8 puncte, ș.a.m.d.) iar diferența de minute dintre momentul terminării probelor până la 120 se transformă de asemenea în puncte. Totalul punctelor obținute reprezintă punctajul final, punctaj după care se stabilesc câștigătorii.

Numărul mare de elevi participanți, peste 200, denotă popularitatea jocului în rândul acestora. Punctele tari ale jocului-concurs ”Vânătoarea de comori” sunt:

interesul copiilor pentru utilizarea tehnologiei informației si comunicării (TIC);

dezvoltării spiritului de lucrul în echipă;

este o activitate plăcută, care oferă motivație și rezultate simultan;

creează mediul propice pentru socializare, transparență și originalitate;

căutarea indiciilor este un exercițiu fizic combinat cu multă adrenalină;

promovarea formării aptitudinilor si atitudinilor;

dezvoltarea activității conștiente și responsabile care are drept scop îmbunătățirea comunicării și colaborării între elevi.

V.3 ”VÂNĂTOAREA DE COMORI” – DATE STATISTICE

Evoluția fiecărei echipe în timpul concursului este monitorizată, aplicația asociată jocului trimițând informații organizatorului cu progresul și probele rezolvate, ordinea acestora și durata alocată fiecăreia. Ordinea de rezolvare a probelor fiind stabilită de fiecare echipă.

Pe baza datelor furnizate de aplicația asociată jocului ”Vânătoarea de comori”, a chestionarului completat de elevii și cadrele didactice participante la sfârșitul concursului și a datelor înregistrate de arbitri probelor fizice, cei 220 de elevi au fost distribuiți astfel: Tabelul VI.3.1 – Repartiția elevilor participanți pe clase

Reprezentarea grafică pe clase și gen:

Graficul VI.3.2. – Diagrama elevilor participanți pe clase

Graficul VI.3.3. – Diagrama elevilor participanți pe gen

Datorită gradului de dificultate al problemelor și timpului impus desfășurării jocului, nu toate echipele au rezolvat toate probele. Probele care au fost cele mai îndrăgite de elevi au fost cele de căutare elemente prin curtea școlii, observare detalii și perspicacitate.

Tabelul VI.3.2 – Numărul echipelor care au rezolvat probele

Ele activizează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv și acțional, presupunând angajare individuală dar și comunicare și interacțiune între coechipieri (asumarea de răspunderi în cadrul grupului, delegarea de responsabilități), implicare și creativitate în dezlegarea misterelor și rezolvarea diferitelor probe, concurență între echipe prin parcurgerea contra timp a unor trasee comune, antrenează spiritul de observație și capacitatea de interpretare a informațiilor.

Graficul VI.3.4. – Diagrama cu numărul echipelor care au rezolvat probele

Chestionarul aplicat elevilor după terminarea jocului-concurs este prezentat în Anexa 5. El a fost aplicat pe un lot de 100 de elevi, 30 lideri de echipe și 70 participanți la joc.

La întrebarea ” Care crezi ca au fost punctele tari/forte ale proiectului?”, elevii au ales, făcând abstracție de recompensele jocului, activitățile proiectului, activități care implică cooperare și colaborare între ei. (P1 – punctul forte 1, P2 – punctul forte 2, ș.a.m.d.).

Tabelul VI.3.3. – Numărul echipelor care au rezolvat probele

Am adăugat un cod fiecărei opțiuni pentru a reprezenta grafic răspunsurile:

Graficul VI.3.5. – Aprecierea proiectului de către elevi

În cadrul chestionarului elevii și-au autoevaluat spiritul de cooperare, colaborare și integrare în cadrul unui grup. S-a folosit o scala Likert cu opțiunile: Întotdeauna, Deseori, Uneori, Rareori, Niciodată, la afirmațiile de mai jos:

Tabelul VI.3.4. – Lista întrebărilor din chestionarul de evaluare elevi

Fiecărei afirmații i-am atribuit un cod pentru ale putea reprezenta grafic (A1-prima afirmație, A2-a doua afirmație, ș.a.m.d.)

Graficul VI.3.6. – Chestionarul de autoevaluare a spiritului de cooperare al elevilor

Ideea vânătorii de comori a fost folosită cu succes în activități de învățare, realizând cu succes obiectivele fundamentale în dezvoltarea elevilor cu caracter:

fizic, legate de relaxare și distracție dar și mișcare

mental (cooperarea, gândirea critică, minuțiozitatea pentru detalii, dfobândirea de noi cunoștințe),

afectiv, în care respectul față de partener, natură și comunitatea sunt primordiale, ceea ce o recomandă ca o metodă eficientă de învățare prin cooperare în cadrul activităților educaționale.

CAPITOLUL VI

IMPORTANȚA APLICĂRII METODELOR DE ÎNVĂȚARE PRIN COOPERARE

Scopul cercetării a fost stabilirea frecvenței utilizării metodelor de învățare prin cooperare și importanței acestora de către cadrele didactice și aplicarea acestora în funcție de vechimea în învățământ, de mediu, gradul didactic și avantajele și dezavantajele metodelor.

Obiectivele principale ale cercetării au fost:

analiza frecvenței folosirii metodelor de învățare prin cooperare în funcție de nivelul de importanță al acestora, de vechime și mediu.

analiza percepției cadrelor didactice privind avantajele și dezavantajele aplicării metodelor de învățare prin cooperare.

Întrebările cercetării au fost:

Care este percepția cadrelor didactice privind frecvența folosirii metodelor didactice în funcție de importanța acestora și mediu?

Există diferențe în ceea ce privește vechimea în învățământ a cadrelor didactice și frecvența aplicării metodelor de învățare prin cooperare?

Metodele de învățare prin cooperare sunt mai puțin folosite de către cadrele didactice din mediul rural, decât cadrele didactice din mediul urban?

Cercetarea a pornit de la ipotezele care afirmă că:

cu cât crește nivelul de importanță al metodelor cu atât crește frecvența folosirii în predare a acestora.

cu cât crește vechimea în învățământ a cadrelor didactice cu atât scade frecvența folosiri metodelor de învățare prin cooperare.

metodele de învățare prin cooperare sunt mai puțin folosite de către cadrele didactice din mediul rural, decât cadrele didactice din mediul urban.

Pentru a studia și analiza ipotezele s-a realizat o cercetare cantitativă folosindu-se ca tehnică metoda anchetei. Pentru culegerea datelor s-a folosit drept instrument chestionarul prezentat în Anexa 8, aplicat pentru identificarea percepției cadrelor didactice referitoare la importanța, frecvența, avantajele și dezavantajele folosirii metodelor de învățare prin cooperare, în funcție de mediu, vechime și grad didactic.

Chestionarul cuprinde 24 itemi, dintre care 19 sunt construiți sub forma scalei Likert, iar 5 dintre ei reprezentând datele demografice.

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 40 de cadre didactice atât din învățământul rural, cât și urban, cu grade didactice, gen, vechime și studii diferite.

Lotului de subiecți în funcție de genul acestora este prezentat mai jos:

Graficul VI.1- Repartiția cadrelor didactice în funcție de gen

La cercetare a participat un lot de 40 de cadre didactice, dintre care 75% sunt de gen feminin iar 25 % de gen masculin.

Graficul VI.2 – Repartiția participanților în funcție de mediul de proveniență

Se observă conform graficului nr.2 că 20% dintre participanți provin din mediul rural (8 cadre didactice) și 80% din mediul urban (32 de cadre didactice) .

Gradele didactice ale lotului chestionat sunt:

Graficul VI.3 – Repartiția cadrelor didactice în funcție gradul didactic

Conform graficului 3 se observă că profesorii participanți la cercetare au grade didactice diferite. Astfel, 10% sunt debutanți (patru cadre didactice), 15% au definitivatul ,12,50% au gradul didactic II și 62,50% au gradul didactic I . Așadar, predomină cadrele didactice care au gradul I în învățământ.

În funcție de variabila vechimea în învățământ avem reprezentarea grafică:

Graficul VI.4 – Repartiția participanților în funcția de vechimea în învățământ.

Conform graficului VI.4 se observă că vechimea în învățământ este variată. Astfel, 12,50% dintre participanți au o vechime cuprinsă între 0 și 5 ani (5 cadre didactice), 12,5% o vechime cuprinsă între 5 și 10 ani (5 cadre didactice), 12,50% o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani (5 cadre didactice), 37,50% între 15 și 20 de ani (15 cadre didactice) și 25% cu o vechime cuprinsă între 20 și 30 de ani (10 cadre didactice). Predomină vechimea cuprinsă între 15 și 20 ani, urmată de cea cuprinsă între 20 și 30 de ani.

În funcție de forma de învățământ absolvită de cadrele didactice avem:

Graficul VI.5 – Repartiția participanților în funcție forma de învățământ absolvit

Din reprezentarea grafică se observă că lotul de chestionat este format din :14 învățători, 23 de profesori, 2 ingineri și un cadru didactic cu alte studii.

Pe baza informațiilor înregistrate din chestionare am realizat că există o corelație semnificativă între frecvența utilizării metodelor și importanța utilizării metodelor de învățare prin cooperare.

Cu alte cuvinte, rezultatele au arătat că frecvența utilizării metodelor de învățare prin cooperare crește pe măsură ce crește și nivelul de importanță al acestora.

Rezultatul analizei legat de faptul că creșterea vechimii în învățământ a cadrelor didactice influențează scăderea frecvenței folosirii metodelor de învățare prin cooperare la clasă a indicat că nu există o corelație semnificativă între cele două variabile. Așadar, frecvența folosirii metodelor de învățate prin cooperare nu scade pe măsură ce vechimea în învățământ crește.

Pe baza valorilor înregistrate din chestionar s-a observat că nu există diferențe semnificative statistic între mediul rural și mediul urban privind frecvența folosirii metodelor de învățare prin cooperare.

Reprezentarea grafică a mediilor celor două grupe este prezentată mai jos:

Graficul VI.6 – Reprezentarea grafică a frecvenței utilizării în funcție de mediu

Răspunsurilor la chestionar legat de folosirea metodelor de învățare prin cooperare au avut pentru Acord total: 2 puncte, Acord: 1 punct, Indiferent: 0 puncte, Dezacord: -1 punct, Dezacord total: -2 puncte, putând astfel să se creeze o ”privire” de ansamblu asupra modului de utilizare a cadrului didactic, a metodelor de învățare prin cooperare.

Răspunsurile lotului chestionat referitoare la avantajele folosirii metodelor de învățare prin cooperare exprimate în procente sunt centralizate astfel:

Tabel VI.1- Avantajele învățării prin cooperare exprimate în procente

Fiecărui întrebări i s-a atribuit un cod pentru a putea reprezenta grafic rezultatele obținute.

Graficul VI.7- Reprezentarea grafică a avantajelor aplicării metodelor de

învățare prin cooperare.

Așa cum se observă din Graficul VI.7, cadrele didactice sunt total de acord că folosind metodele de învățare prin cooperare se dezvoltă capacități cognitive complexe, că se dezvoltă sociabilitatea, apare influențarea pozitivă autoeficienței, a conștientizării scopului învățării și evaluării intrinseci a sarcinilor de învățare.

Pe lângă avantaje, aplicarea acestor metode prezintă și dezavantaje. Răspunsurile lotului chestionat referitoare la dezavantajele folosirii metodelor de învățare prin cooperare exprimate în procente arată astfel:

Tabel VI.2 – Avantajele învățării prin cooperare exprimate în procente

Fiecărui întrebări i s-a atribuit un cod pentru a putea reprezenta grafic rezultatele obținute.

Graficul VI.8 – Dezavantajele învățării prin cooperare exprimate în procente

Așa cum se poate observa din Graficul VI.8, dezavantajele cu care se întâlnesc cadrele didactice cel mai des sunt acelea care se referă la scăderea interesului pentru consultarea surselor de informare în format fizic ( 85%) și tendința elevului de a apela la calculator și de a prelua informațiile fără a le mai trece prin filtrul propriei gândiri (75%).

Dezavantajele folosirii metodelor de învățare prin cooperare în procente în funcție de mediu sunt exprimate astfel:

Tabel VI.3 – Dezavantajele învățării prin cooperare exprimate în procente în mediul urban

Iar reprezentarea grafică a acestora este:

Graficul VI.9 – Dezavantajele învățării prin cooperare în mediul urban

În mediul rural, cadrele didactice se lovesc de alte limite ale aplicării metodelor de învățare prin cooperare. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabel, iar cea mai mare frecvență a acestora este prezentată în Graficul VI. 10.

Tabel VI.4- Dezavantajele învățării prin cooperare exprimate în procente în mediul rural

Iar reprezentarea grafică a acestora este:

Graficul VI.10 – Dezavantajele învățării prin cooperare în mediul rural

Datorită faptului că în mediul urban clasele de elevi sunt numeroase, cadrele didactice se lovesc des de aceste limite care predomină.

Diferențele dintre cele două medii sunt evidențiate în următorul grafic:

Graficul VI.11 – Diferențele dintre medii privind dezavantajele aplicării metodelor de învățare prin colaborare

Diferențele dintre medii sunt foarte mici, în ambele medii regăsindu-se limite cu procentaj foarte apropiat, ceea ce indică faptul că

Astfel, cadrele didactice din mediul rural aplică cu aproape aceeași frecvență metodele de învățare prin cooperare precum cele din mediul urban. Prin urmare, se poate afirma că mediul nu influențează foarte tare frecvența aplicării metodelor de învățare prin cooperare, ceea ce dovedește că și cadrele din mediul rural cunosc și utilizează aceste metode la fel de frecvent ca cele din mediul urban, că se perfecționează și sunt interesate de calitatea procesului de predare-învățare.

CONCLUZII

În lucrare am prezentat rezultatul unei cercetări privind metodele de învățare prin cooperare, metode inovatoare în vederea dezvoltării capacităților intelectuale ale elevilor.

Metodele didactice folosite în procesul instructiv-educativ, fie tradiționale, fie activ participative, au ca țintă precisă formarea și dezvoltarea elevului.

Cel care are ca menire alegerea și folosirea celor mai eficiente metode în procesul de formare continuă a elevilor este cadrul didactic. Acesta, prin abilitățile pe care le deține, poate sau nu să contribuie la bunul mers al actului didactic.

Metodele de învățare prin cooperare sunt, modalități moderne de stimulare, de activizare a actului didactic. Acestea presupun învățarea prin comunicare, colaborare, confruntare de idei, opinii și argumente, iar elevii sunt incluși în situații de învățare care răspund capacităților lor, nivelului lor de dezvoltare intelectuală și personală.

Eficiența acestor metode este dată de rezultatul demersului didactic. De aceea, calitățile și disponibilitățile care definesc un cadru didactic sunt: receptivitatea la nou, posibilitatea de adaptare a stilului didactic la orice provocare, capacitate de mobilizare, dorință de cunoaștere, gândire modernă și creativă și nu în ultimul rând empatie.

Datorită transformării continue a educației, a accesului nelimitat la informație și resurse, cadrul didactic trebuie să-și construiască demersul didactic în funcție de acestea.

Școala are o orientare spre viitor și nu spre trecut, ea pregătește elevii pentru ceea ce omenirea va fi mai târziu. Pregătirea elevului va fi mai temeinică dacă cel care face această muncă va folosi cele mai adecvate metode. Materialele de specialitate studiate au reliefat ideea că metodele de învățare prin cooperare sunt cele care sprijină și ajută cel mai bine la formarea elevului. Societatea are și va avea nevoie de oameni care gândesc, care au inițiativă, care au spirit critic, spirit de echipă și calități morale valoroase.

Prin cercetarea realizată am urmărit analiza percepției cadrelor didactice referitoare la importanța aplicării metodelor de învățare prin cooperare, la frecvența cu care sunt folosite, la avantajele și dezavantajele pe care le impun în funcție de mai mulți factori.

Reușita schimburilor intelectuale si verbale dintre elevi, se face prin obișnuirea acestora cu practicile participative de cooperare, de a lucra și învăța împreună, de a reflecta, de a se asculta reciproc, de a argumenta pentru a convinge ceea ce susțin, de a repartiza sarcinile de lucru.

Elevii trebuie sa accepte diferențele dintre ei, dar si să descopere complementaritățile, în toate acțiunile lor prevalând interesul echipei, al comunității educaționale în care ei învață și se formează.

În învățarea prin cooperare, profesorul trebuie să fie o prezentă discreta pentru a lăsa inițiativa de acțiune grupurilor, fără a-și impune prezenta, acordându-le sprijinul necesar.

Învățarea prin cooperare stimulează elevii la plăcerea de a participa la confruntări intelectuale, la schimburi de idei și de puncte de vedere cu scopul de a le valoriza.

Așadar, rezultatele obținute au evidențiat lipsa diferențelor majore în funcție de mediu, de vechime, a frecvenței utilizării metodelor de învățare prin cooperare. Cadrele didactice din mediul rural folosind la fel de frecvent metodele de învățare prin cooperare precum cele din mediul urban.

Eficiența unei metode moderne depinde de momentul în care este aplicată, de măiestria cadrului didactic, de implicarea emoțională a acestuia, dar și a elevului, de materialul didactic folosit, de disciplina de învățământ, dar și de atributele de vârstă și personale ale elevului.

BIBLIOGRAFIE

Balan B., Cosmovici A., (2005). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactic’, Editura Polirom, Iași.

Bocoș M., (2007), Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. a II-a, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca.

Bocoș M., Avram I., Someșan E., (2009). Pedagogia învățământului preșcolar, Instrumente didactice, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Bocoș M., Catalano H., (2008). Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Cercetări, acțiune, Vol. 1, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Bocoș M., (2007). Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. a II-a, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca.

Bocoș M., (2016), Instruire interactivă, Editura Elefant, București.

Boud David, (2002), What Is Peer Learning and Why Is It Important? Tomorrow's Teaching and Learning, Stanford University, USA.

Breben S., Goncea E., ( 2002). Metode de învățare prin cooperare de grup, Editura Arves, Craiova.

Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., (2007). Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura Arves, Craiova.

Cerghit I., (1980). Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cerghit I. (1983). Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cerghit I. (1997). Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Clapare de Eduard, (1946), Psychologie de l’enfand, pedagogie experimentale. Institut J.J. Rousseau, Paris, France.

Chiș, V., (2002). Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Chiș, V., Stan, C., Bocoș, M., Albulescu, I., (2006), Tradiții valori și perspective în pedagogia învățământului preșcolar”. Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

Cojocariu V., (2002). Teoria și metodologia instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Comarnic L., (2015). TIC pas cu pas, Editura Rovimed, Bacău.

Cristea Sorin, (2019), Evaluarea instruirii in cadrul procesului de învățământ – Strategii, metode, procedee, instrumente, Editura Didactică Publishing House, București.

Cristea Sorin, (2019), Realizarea instruirii ca activitate de predare-învățare-evaluare, Editura Didactică Publishing House, București.

Cucoș, C. (2006). Pedagogie , Editura Polirom, Iași.

Cucoș C.. (coord.). (2008). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ed. a II-a revăzută și adăugită. Editura Polirom, Iași.

Dottrens R.( 1970). A educa și a instrui, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Dragomir M. (2002). Managementul activității didactice – eficiență și calitate, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca.

Drăghicescu L., Petrescu A.M.. (2007). Învățarea prin cooperare – garant al unei învățări de calitate. În volumul Conferinței Științifice Internaționale Perspective ale educației sociale și emoționale, Analele Universității din Oradea, Fascicula departamentului pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic, Psihologie și Psihopedagogie Specială-Pedagogie-Metodică, Tom XI, Partea I. Oradea: Editura Universității, Oradea, pag. 375 – 385.

Dulamă M., (2002). Modele, strategii și tehnici didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Elliot Aronson, Shelley Patnoe (2001), The Jigsaw Classroom: Building Cooperation in the Classroom (2nd Edition), Editura Longman, England.

Galina Braguța , (2013). Tehnologii informaționale, Universitatea de Studii europene, Chișinău, Republica Moldova.

Huet I., O.R. Pacheco, J. Tavares, G. Weir, (2004). Chalenges in Teaching and Learning in higher Education. University of Aveiro, Portugal.

Kelly Melissa, (2020), "Benefits of Cooperative Learning." ThoughtCo. https://www.thoughtco.com/benefits-of-cooperative-learning-7748 , (06.07.2020).

Ion Al.Dumitru, (2000). Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara,.

Ionescu M., Radu I., (2010). Didactica modernă, Editura Dacia, .

Joița E., (1994). Didactica aplicată, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova.

Pierre Chauve, Gilles Ferréol, Adrian Neculau, (2005), Learning and Teaching in the communication society. Council of Europe Publishing, F-67075 Strasbourg Cedex,

Marga Andrei, (2019). Educația responsabilă. O viziune asupra învățământului românesc, Editura Niculescu, București.

Musata Dacia Bocos, Dana Jucan, (2019). Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului. Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, București.

Neacșu I. (1990). Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București.

Nicola I. (1996). Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Negreț -Dobridor I., Pânișoară I. O.. (2005). Știința învățării. De la teorie la practică. Editura Polirom, Iași.

Olimpius Istrate, (2013). eLearning in Romania: abordări teoretice, preocupări, experiențe, Editura Universitară, București.

Nicola I. (1994). Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Oprea C.L.. (2006). Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Pânișoară I. O., (2008). Comunicarea eficientă, ed. a III-a, revăzută și adăugită. Editura Polirom, Iași.

Programul SEI. De la reformă la dezvoltare. (2001–2007), Ministerul Educației și Cercetării, România.

Radu Jugureanu (coord.), (2007).Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de e-Learning. Litera Internațional, București.

Răduț Taciu Ramona, (2004), Pedagogia jocului: de la teorie la aplicații, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

Mândru E., Borbeli L. (2010). Strategii didactice de învățare prin cooperare, Editura Didactica Publishing House, București.

Musata B., Miron I., (2017), Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești.

Slavin Robert E., (1994), Student Team Learning: a Practical Guide to Cooperative Learning. 3rd ed., National Education Association, USA.

Steele J.L., Meredith K.S., Temple C.. (1998). Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, vol. I., Casa de Editură și Tipografia GLORIA, Cluj-Napoca.

Temple, C., Steele, J.L. și Meredith, K.S. (2002), Învățarea prin colaborare, Pro Didactica, Chișinău, Republica Moldova.

Temple CH., Steele J., Kurtis L., Meredith S., (2003) Aplicarea Tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice, Chișinău, Republica Moldova.

Văideanu G. (1986). Pedagogie-ghid pentru profesori, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași.

.

Documente Web

http://www.unesco.org/education/educprog/lwf/dl/edict.pdf;accessed, accesat la 01.02.2020 , accesat la 22.08.2019

http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2003/UTILIZAREA.pdf, accesat la 19.12.2019

www.elearning.ro , accesat la 12.08.2019

http://unesdoc.unesco.org/images/0012/001295/129538e.pdf

http://ec.europa.eu/education/index_en.htm, accesat la 10.11.2019

http://www.dkms.com/papers/firestoneoklc.pdf accesat la 22.08.2019

http://www.macroinnovation.com/images/KnlgLifeCycle.pdf, accesat la 2.09.2019

http://www.adelaide.edu.au/clpd/resources/leap/leapinto/LifelongLearning.pdf, accesat la 22.01.202

http://www.racai.ro/media/Referatul1-IulianaDobre.pdf accesat la 19.09.2019

http://depmath.ulbsibiu.ro/chair2/craciunas/model%20standard%20platforma%20eLearning.pdf, accesat la 15.12.2019

http://www.bscw.de/english/index.html, accesat la 28.08.2019

http://public.bscw.de/bscw_help-4.5/english/, accesat la 29.09.2019

http://www.slideshare.net/louisdoruh/moodle-romania-4513827, accesat la 22.08.2019

http://www.moodle.ro/, accesat la 13.08.2019

http://www.lifehack.org/articles/lifestyle/15-steps-to-cultivate-lifelong-learning.html accesat la 19.12.2019

http://www.businessdictionary.com/definition/information-utility-IU.html

http://www.lpcube.com/knowledge-lifecycle/ , accesat la 02.09.2019

www.lemill.net, accesat la 22.08.2019

www.moodle.org  , accesat la 10.12.2019

www.blackboard.com, accesat la 19.12.2019

http://www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf, accesat la 11.09.2019

http://www.elearning.ro/cisco-in-educatia-preuniversitara, accesat la 02.08.2019

http://www.jurnalul.ro/stiinta-tehnica/tehnica/windows-netmeeting-9990.html, accesat la 26.10.2019

http://www.scritub.com/stiinta/informatica/Proiectarea-organizarea-si-des163245154.php, accesat la 22.08.2019

http://unesdoc.unesco.org/images/0012/001295/129538e.pdf, accesat la 24.09.2019

https://www.academia.edu/22637097/Metode_%C5%9Fi_mijloace_valorizate_prin_utilizarea_TIC_1…._Conversa%C8%9Bia_euristic%C4%83 accesat la 27.10.2019

www.didactic.ro, accesat la 22.08.2019

http://www.revistatus.ro, accesat la 10.12.2019

http://educatie.inmures.ro, accesat la 22.08.2019

pshihopedagogie.blogspot.com, accesat la 19.12.2019

, accesat la 01.12.2019

, accesat la 22.08.2019

https://andreivocila.wordpress.com/2010/10/29/educatia-si-scoalacontemporana-la-granita-dintre-modernism-si-postmodernism-%E2%80%93-deziderate-siextensii-in-practica-educativa/., accesat la 07.10.2019

https://www.mindtools.com/pages/article/newCT_91.htm accesat la 26.11.2019

https://edict.ro/studiu-comparativ-intre-metodele-traditionale-si-moderne-utilizate-in-procesul-de-predare-invatare/ accesat la 29.11.2020

https://scholar.lib.vt.edu/ejournals/JITE/v34n3/Knoll.html accesat la 07.01.2020

https://edict.ro/studiu-comparativ-intre-metodele-traditionale-si-moderne-utilizate-in-procesul-de-predare-invatare/ accesat la 27.10.2019

ANEXE

ANEXA 1

Dispozitive periferice

ANEXA 2

ANEXA 3

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Tehnologia informației și comunicării;

Unitatea de învățare: Mijloace moderne de comunicare – Internetul

Tema: Securitate în internet

Tipul lecției: Lecție mixtă

Clasa: a V-a

Timpul lecției: 50 min;

Obiective operaționale:

obiective cognitive:

O1 să identifice principalele noțiuni teoretice legate de Internet prin completarea unui rebus tematic

O2 sa definească cele trei tipuri de malware întâlniți in rețeaua internet

O3 sa enumere modalitățile de protecție împotriva programelor de tip malware,

O4 sa identifice modalități de invadare a confidențialității

O5 sa realizeze o scurta prezentare te tip cauza-efect in vederea descrierii „comportamentului” unui calculator virusat

obiective psihomotorii: formarea deprinderii de a sintetiza cunoștințele

obiective afective:

– formarea convingerii că identificarea corecta a atacurilor produse in rețeaua internet duc la o mai buna prevenție a deteriorării calculatorului.

Strategii didactice:

metode de învățământ:

metode de comunicare orală:

expunerea;

conversația;

metode active:

organizatorii grafici

predare-învățare reciproca

învățarea prin descoperire;

învățare prin colaborare;

procedee de instruire:

conversația introductivă (în etapa de reactualizare a noțiunilor deja predate);

conversația de consolidare (în etapa de fixare a cunoștințelor însușite);

forme de organizare a activității instructive:

pe perechi

pe grupe neomogene

resurse materiale:

caiet de notițe;

tabla

fișa de lucru

metode de evaluare:

mozaicul

evaluarea continuă:

dezlegarea unui rebus (în etapa de reactualizare a cunoștințelor);

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Momentul organizatoric:

pregătirea lecției:

pregătirea setului de fise

organizarea și pregătirea clasei:

verificarea frecvenței elevilor;

verificarea existenței resurselor materiale;

Captarea atenției clasei:

anunțarea și scrierea pe tablă a titlului lecției Securitate in internet

anunțarea obiectivelor operaționale prin precizarea planului de idei

explicarea modului de desfășurare a activității.

FIȘA DE LUCRU

Rezolvați următorul rebus și aflați cuvântul colorat pe verticală::

ORIZONTAL

enciclopedie online liberă cu acces gratuit, dezvoltată în mod colaborativ de către voluntari.

aplicație gratuită de mesagerie instantanee.

grup de discuție deschis pe Internet unde puteți vorbi cu alți utilizatori în timp real, folosind un pseudonim.

persoană care dorește să obțină, comanda unui sistem de supraveghere, computer sau o rețea, în mod ilegal.

comunitate în care mai multe persoane se înregistrează și discută despre un anumit lucru.

condiție care rezultă atunci când o persoană se angajează într-o acțiune, care poate fi plăcută, dar continuarea acesteia devine compulsivă

site care permite încărcarea și vizualizarea videoclipurilor distribuite de utilizatorii săi

8) folosirea cuvintelor, ideilor sau figurilor create de alte persoane fără a menționa sursa sau proprietatea intelectuală a respectivilor autori.

ANEXA 4

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: TIC și Informatică

Clasa: a V-a

Unitatea de învățare: Sisteme de operare

Tema activității: Interfața unui SO (sistem de operare)

Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe

Durata: 50 min

Competente generale:

1. Folosirea responsabilă și corectă a tehnicii de calcul

2. Crearea de produse informatice care să pună în valoare conexiunile dintre Tehnologia informației și comunicării și Informatică și societate.

Competențe specifice:

1. definirea noțiunii de interfață grafică

2. recunoașterea elementelor interfeței grafice

3. recunoașterea elementelor de interfață, într-o aplicație sau program specific sistemului de operare

Obiective operaționale:

– să identifice principalele pictograme de pe Desktop

– să definească rolul elementelor de pe Desktop

– să cunoască rolul butonului de Start si al Taskbar-ului

Strategii didactice:

– Metode și procedee didactice folosite: conversația euristică, explicația, metoda starbursting, observația, metoda compară și diferențiază folosind diagrame Venn.

– Resurse materiale: Calculatoare, videoproiector, conexiune la Internet, fișe,

– Forma de organizare: pe grupe

Bibliografie:

Informatică și TIC – Manual pentru clasa a V-a

Informatică pentru gimnaziu, Emanuela Cerchez, Marinel Șerban

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Material folosit în cadrul momentelor lecției

Interfața dintre echipamentul de calcul și utilizator reprezintă totalitatea mijloacelor prin intermediul cărora utilizatorul interacționează cu echipamentul de calcul, un program sau dispozitive periferice. Cu ajutorul acesteia, utilizatorii interacționează cu sistemul.

Tipurile de interfețe cu utilizatorul se clasifică în interfețe:

1. de tipul celor linie de comandă, în care utilizatorul introduce o comandă folosind comenzi de tip text, rezultatele afisându-se de asemenea sub formă de text. Pentru administrare toate sistemele de operare au o interfață de tip linie de comandă: sistemele Unix și DOS.

2. grafice, în care sistemul de interacțiune este bazat pe ferestre, pictograme, meniuri etc.

Avantaje oferite de utilizarea interfeței:

grafică atrăgătoare și ușurință în utilizare

multitasking

posibilitatea instalării și configurării automate a dispozitivelor hardware

Desktopul reprezintă suprafața de lucru a echipamentului de calcul.

Elementele importante ale interfeței grafice sunt:

cursorul

fereastra sub forma unui dreptunghi afișat pe ecran. O fereastră areurmătoarele elemente:

Bara de titlu

butonul de minimizare, butonul de maximizare și butonul de închidere

Bara de meniuri

Bara de defilare

Suprafața de lucru

pictogramele (icons), care permit lansarea a unor aplicații și programe.

butonul Start care deschide meniul cu comenzi și scurtături folosite în lansarea unor acțiuni pe calculator;

meniul

Taskbar-ul sau Bara de sarcini

ANEXA 5

ANEXA 6

PROIECT DIDACTIC

Titlul lecției: Mediul grafic de programare SCRATCH. Calculul mediei aritmetice

Tipul lecției: Lecție de consolidare și evaluare a cunoștințelor

Clasa : a V -a A

Durata : 50 min

Scopul lecției : Consolidarea cunoștințelor legate de mediul grafic de programare în SCRATCH

Competențe generale:

1. Folosirea cu responsabilitate și eficiență a tehnologiei

2. Soluționarea problemelor folosind metode intuitive de procesare a informației

3. Crearea de mini proiecte cu aspect social, cultural și personal, respectând drepturile de autor

Competențe specifice:

1.2. Utilizarea în mod eficient a componentelor software

2.1. Găsirea modalităților algoritmice pentru soluționarea situațiilor cotidiene, exprimate în limbaj natural

2.2. Determinarea datelor folosite de algoritmi în prelucrări

2.3. Descrierea algoritmilor folosind secvențe de operații și decizii în rezolvarea problemelor

3.2. Implementarea unui algoritm într-un mediu grafic

3.3. Utilizarea unor aplicații de construire a unor jocuri digitale

Obiective operaționale : La finalul lecției elevul este capabil :

1. Să scrie un algoritm cu ajutorul blocurilor grafice dintr-un mediu grafic de programare SCRATCH

2. Să lanseze în execuție scriptul creat

3. Să utilizeze blocurile de instrucțiuni specifice mediului grafic SCRATCH 2.0

4. Să configureze un personaj cu mai multe costume

5. Să creeze o variabilă și să efectueze operații cu aceasta

6. Să utilizeze operatori aritmetici , relaționali și logici

DESFĂȘURAREA LECȚIEI:

FIȘA DE LUCRU

1. Se deschide un nou fișier în SCRATCH.

2. Se creează cele două personaje: RUBY, cu două costume , și MAYA, cu un singur costum, prin inserarea lor din biblioteca de costume a programului.

3. Se creează cele patru decoruri astfel: decor1 și decor2 , se vor desena din SCRATCH, iar school1 se va insera din bibliotecă, iar SALA DE CLASĂ , se va descărca de pe internet un desen cu o sală de clasă .

4. Se începe adăugarea blocurilor în SCRTACH, astfel:

a). în prima etapă , se va selecta primul personaj, RUBY, se vor adăuga blocurile grafice corespunzătoare acțiunilor acestui personaj . Trecerea de la un personaj la altul se va face utilizând expedierea de mesaje .

b). în a doua etapă se va selecta personajul MAYA, și se vor adăuga blocurile grafice corespunzătoare acțiunilor acestui personaj. Acesta va primi mesaj1, iar la finalizarea dialogului, se va schimba decorul la sala de clasă, și va trimite mesaj2.

c). În a treia etapă, se va trece din nou la personajul RUBY, care va primi mesaj2, și își va schimba costumul, va continua dialogul și apoi va transmite mesaj3.

d). Se va trece din nou la personajul MAYA, care va primi mesajul3, și va continua dialogul, expediind mesaj4 și mesaj5.

e). RUBY va primi mesaj5 și va continua dialogul, apoi va expedia mesaj6.

f. Personajul MAYA, va primi mesaj6 și va calcula media aritmetică a trei numere reale date. Se va expedia mesaj7.

g. Personajul RUBY primește mesaj7, și la finalizarea dialogului transmite mesaj8.

h. Personajul MAYA primește mesaj8, și rotunjește media aritmetică la o valoare întreagă, și afișează MEDIA. Se va schimba apoi decorul la decor2, care este decorul de final, și se va adăuga din nou un sunet.

ANEXA 7

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: TIC

Clasa: V

Unitatea de învățare: Algoritmi

Titlul lecției: Noțiunea de algoritm. Proprietăți.

Tipul lecției: mixtă (predare-învățare/consolidare și aplicativă)

Durata lecției: 1 oră

Scopul lecției: Prezentarea aspectelor semnificative referitoare la algoritmi, cu exemplificări din viața reală, fixarea și evaluarea cunoștințelor asimilate și a deprinderilor aplicative formate de elevi, prin activități de învățare asociate

Competențe specifice:

2.1. Prezentarea unor algoritmi utilizați în soluționarea unor probleme din viața cotidiană

1.3. Utilizarea în siguranță și cu eficiență sporită a Internetului pentru obținerea de informații

Activități de învățare asociate

– Expunerea algoritmilor folosind secvențe de operații.

– identificarea proprietăților algoritmilor.

Obiectivele operaționale:

O1. Definirea, caracterizarea și reprezentarea algoritmilor.

O2. Identificarea/formularea unei probleme, a datelor ei de intrare și de ieșire și a etapelor ei de rezolvare.

Strategia didactică (metode, mijloace, forme de organizare)

Metode:

Conversația (euristică, de examinare și de fixare)

Demonstrația

Învățarea prin cooperare

Problematizarea

Exercițiul aplicativ

Modelarea grafică și iconică

Mijloace:

Manual (scris, digitale în versiune online sau tipărită

Auxiliare didactice

Fișe de lucru

Tutoriale online

Filme didactice (de ex.: Eticheta ceaiului și prepararea corectă a acestuia –ghttps://www.youtube.com/watch?v=_5DMseCj2dc)

Prospecte tehnice (de ex.: Asamblarea unei mașini de tocat carne –http://www.heinner.ro/uploads/support/ro/4251b-Manual-G12TASH–5lb.pdf)

Imagini și texte descriptive pentru diverși algoritmi din viața cotidiană

Forme de organizare:

– Frontală (teoretică)

– Individuală, în echipe de 2 elevi sau/și pe grupe de elevi (aplicativă, practică)

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

ANEXA 8