Sectorul Viticol la Nivel Mondial Si In Romania

CAP.1-SECTORUL VITICOL LA NIVEL MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA

Vinul este situat pe locul al treilea, dupa bere si bauturile spirtoase, intr-un top al preferintelor consumatorilor de bauturi din Romania. Anul trecut, piata vinurilor a ajuns la 400 milioane de euro iar pentru anul 2015 se estimeaza o crestere de circa 10%, potrivit datelor Patronatului National al Viei si al Vinului. (autor, an)

Romania dispune de o suprafata totala cultivata cu vita-de-vie nobila si hibrida de 181.343 de hectare,mai mica decat cea negociata cu UE,de 240.000 hectare,astfel asigurând o producție de struguri de aproximativ 900.000 tone, iar ponderea viilor tinere a fost extrem de scăzută în ultimii ani (800 – 4.000 ha), datorită plantărilor noi reduse, care nu asigură o refacere normală a patrimoniului viticol. Productia interna de vin din acest an este de aproximativ sase milioane de hectolitri, in crestere cu circa 20% fata de anul trecut. Potrivit EUROSTAT,consumul aparent uman brut de struguri,in anul 2013,a fost de 78.8 mii tone.La vin,consumul aparent uman brut,in acelasi an ,a fost de 3.804,8 mii hl.Potrivit Institului National de Statistica,consumul mediu lunar de vin in anul 2011 a fost de circa 0,8641 pe o persoana,ceea ce a reprezentat o scadere cu 7,4% fara de anul anterior. (autor, an) (link, accesat in data)

Vinurile imbuteliate la sticle de 0,75 l reprezinta aproape jumatate din piata, din punct de vedere al valorii vanzarilor ocupand 72,2% din totalul pietei, potrivit unui studiu realizat de catre compania de audit si cercetari de piata MEMRB IRI. De asemenea, in ultima vreme se observa o crestere a vanzarilor pe segmentul de vinuri imbuteliate la 2l, acestea reprezentand 38% din cantitatea de vin vanduta pe piata romaneasca. In segmentul de 0,75 l, consumatorii din Romania prefera vinurile albe (aprox. 72%), acestea fiind urmate de vinurile rosii (22,4%) si vinurile roze (5,6%). Vanzarile in functie de tipul vinului arata predilectia romanilor spre consumul de vinuri demi-dulci (41,9%), acestea fiind urmate de vinurile demi-seci (24,2%) vinurile seci 19,5%. Vinurile dulci ocupa 11,2% din preferintele consumatorilor. Pe regiuni, din punct de vedere al volumului vandut, Moldova reprezinta cea mai importanta zona pentru categoria de vin imbuteliat la 0,75 l, aceasta fiind urmata de Bucuresti, Muntenia si Oltenia, ultimul loc fiind ocupat de Ardeal. In ceea ce priveste valoarea, locul intai este detinut de Bucuresti. De asemenea, potrivit studiului, daca in Moldova consumul de vin imbuteliat la 2 litri ocupa primul loc in preferintele consumatorilor, in Ardeal consumatorii prefera vinul imbuteliat la 0,75 l.

SITUAȚIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA:

Așezarea geografică a României și relieful său asigură condiții naturale, propice pentru cultura viței-de-vie. Ca urmare, viticultura s-a dezvoltat continuu, devenind una dintre cele mai importante ramuri ale producției agricole.

Vița-de-vie se cultivă, mai ales, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale. Plantațiile de vița-de-vie potrivit Legii nr. 244/2003 (revizuită în 2007) a viei și vinului, se grupează teritorial în: zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole.

În România viticultura este impartita în 8 regiuni viticole: Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și regiunea nisipurilor și a altor terenuri favorabile din sudul țării. În ceea ce privește sortimentul de struguri pentru vin, la nivelul anului 2013, primele 12 soiuri cultivate au fost: Fetească regală – 7,4%, Fetească albă – 7,3%, Merlot – 6,4%, Riesling – 4,2%, Aligoté – 3,9%, Sauvignon – 2,3%, Cabernet Sauvignon 2,2%, Muscat Ottonel – 2,0%, Băbească neagră – 1,8%, Roșioară – 1,6%, Fetească neagră – 1,0% și Tămâioasă românească 0,7%.

Date statistice sector vie – vin 2013

Sursa datelor:date operative M.A.D.R.

Sursa: 2007 – 2012 INS, Anuarul Statistic al României, tab. 10.6
2013 date operative M.A.D.R.

IMPORTANȚA VITICULTURII ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ

Viticultura, a deținut și deține un loc bine precizat în economia agricolă și economia națională, a cărei importanță se poate aprecia din mai multe puncte de vedere.

Din punct de vedere social:

Ca sursă de îmbunătățire a hranei, viticultura prin produsele și unele subproduse ale sale completează și îmbunătățește regimul alimentar al populației.

Strugurii proaspeți și stafidele, prin gustul plăcut, dar mai ales prin valoarea lor alimentară deosebită, intră în categoria fructelor de elită de tip „delicatese”. Ei au o structură complexă și cu implicație directă în organismul uman, sub aspect energetic, reconfortant, vitaminizant, mineralizant, la care se adaugă însușirile dietetice și terapeutice. Valoare alimentară nu prezintă numai strugurii ci și mustul și vinul, consumate rațional.

Componentele chimice ale strugurilor, precum și formele ușor accesibile organismului uman, contribuie la:

● hidratarea organismului, strugurii conținând foarte multă apă 75-83%;

● asigurarea organismului cu vitamine (vitamina A, B1, B2, C), săruri minerale (Ca, Fe, P, K, Mg), acizi organici care intră în constituția oaselor, țesuturilor și echilibrează reacția sucului gastric;

● echilibrarea bilanțului energetic, strugurii proaspeți conțin glucide (13-35%), sub formă de zaharuri reducătoare (glucoză și fructoză) și zaharoză, care sunt ușor asimilabile, intrând direct în circuitul sangvin fără transformări prealabile și consum energetic;

● menținerea echilibrului acidobazic, absolut necesar bunei activități a celulelor, prevenind fenomenele de acidoză.

Conținutul ridicat în zaharuri și acizi organici, variat în săruri minerale și vitamine face ca strugurii să aibă în alimentația omului un important rol reconfortant, euforic și în multe cazuri terapeutic (afecțiuni ale plămânilor, rinichilor, inimii, stomacului), se pot vindeca sau ameliora printr-un consum rațional de struguri și must proaspăt.

Vinul este considerat un aliment complex, o băutură energetică (un gram de alcool ingerat asigura organismului uman 7 calorii), având și un important rol terapeutic;

● compușii fenolici din vin au proprietăți deosebite, prevenind bolile cardiovasculare, facilitează circulația sangvină, protejează împotriva hemoragiilor, a unor tulburări de vedere;

● procianidinele din vinurile roșii, au rol în a îndepărta colesterolul din sânge, mărirea rezistenței pereților vasculari la hemoragii, în prevenirea îmbătrânirii premature a țesuturilor (Dejeu L., 2010), de asemenea având un important rol și în industria farmeceutică (cele extrase din semințe);

● vinul roșu, în special, are proprietăți antiseptice, datorită acțiunii lui antivirale și bactericide.

Deoarece vinul este considerat un aliment, în ultimii ani țările mari producătoare de vin, tind spre o „viticultură ecologică”, cu reducerea substanțelor poluante, care se acumulează și în fruct, folosirea în cantitate cât mai mică a pesticidelor și îngrășămintelor chimice, pentru obținerea vinurilor sănătoase.

Alcoolul din vin obținut prin distilarea vinului poate fi folosit, după bonificare și învechire în diferite condiții (în butoaie de stejar) pentru obținerea diferitelor băuturi spirtoase (ex.: coniac, vinars etc).

Sucul de struguri consumat de copii, bătrâni și adulți are o acțiune tonifiantă asupra organismului, fiind foarte folositor mai ales bolnavilor și convalescenților.

Frunzele viței-de-vie pot fi folosite în alimentația omului, pentru pregătirea sarmalelor (fie în stare proaspătă, culese primăvara înainte de stropitul viilor, fie păstrate la saramură).

Ca mijloc de câștigare a existenței – lucrările de îngrijire a plantațiilor viticole, pepinierelor, prelucrarea recoltelor de struguri, industrializarea și valorificarea produselor vitivinicole necesită un consum mare de forță de muncă, oferind locuri de muncă pentru o parte a populației (forța de muncă are atât un caracter sezonier: recoltarea strugurilor, cât și permanent : tăieri, fertilizări).

În plus se stimulează activitatea industriilor producătoare de materiale (ciment, sârmă, substanțe insecto-fungicide, îngrășăminte minerale), mașini și utilaje folosite în practica vitivinicolă.

Din punct de vedere economic:

► suprafața mare pe care o ocupă, respectiv 181.343 ha la nivelul anului 2013;

► valorifică cu bune rezultate pantele erodate cu soluri subțiri de pe dealuri și coline, terenurile nisipoase, calcaroase, pietroase, stâncoase, sărace în nutrienți, improprii altor culturi;

►are un important rol antierozional, protejând împotriva eroziunii de suprafață prin fixarea nisipurilor mișcătoare, intervenind activ în conservarea solului;

►prezintă un grad mare de intensivizare (consum mare de forță de muncă, cheltuieli mari la înființarea și întreținerea culturii – 1 ha viță-de-vie echivalează cu 7 ha culturi agricole);

►impozitele și valorificarea produselor vitivinicole contribuie la constituirea bugetului statului;

► comerțul intern și internațional cu produse și subproduse vitivinicole constituie o sursă importantă de venituri și profituri;

► înfrumusețează peisajul natural al zonelor unde se cultivă, participând la depoluarea mediului ambiant prin purificarea atmosferei,

► vița-de-vie valorifică estetic (prin coloritul roșiatic sau gălbui al frunzelor în cursul toamnei) și economic curțile și grădinile de lângă casă, iar prin cultivarea mai multor soiuri, cu o coacere eșalonată, gospodarii își pot asigura consumul propriu de struguri.

Producția mondială de vin a înregistrat un trend crescător în ultimii ani.

Marile țări producătoare de vin, se pot observa și analiza din tabelul urmator, pe primul loc situându-se Italia, urmată de Franța și Spania.

Implicit, cele mai mari țări producătoare de struguri sunt și principalele exportatoare: Italia – 17,2 mil hl, Spania – 16,4 mil hl, Franța – 13,7 mil hl.

România a atins la nivelul anului 2013 o producție de vin de 5,159 milioane hl, ocupând locul 12 în lume și 6 în Europa.

Principalele țări viticole ale lumii

(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2013)

Producția de vin în principalele țări viticole

(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2013)

Concluzionând, continentul european este cel care asigură cea mai mare cantitate de vin (66,7% din producția mondială), urmat de cel american (18,5%), de Asia (5%), Oceania (5,4%) și Africa cu 4,4%.

În ceea ce privește consumul de vin pe locuitor, întâlnim trei categorii de țări:

-țări mari consumatoare de vin (50 litri vin/ an/locuitor): Luxemburg, Franța;

-țări cu un consum mediu de vin (10-50 litri vin/ an/locuitor): Italia, Portugalia, Elveția, Spania;

-țări cu un consum mic de vin (sub 10 litri vin/ an/locuitor): S.U.A., Canada, Africa de Sud.

Studiile de caz efectuate cu referire la consumul de vin, scot în evidență faptul că în Italia, Spania, Franța, Potugalia (țări ce dețin supremația mondială în producția de vin – 51%) consumul se va stabiliza la 50-60 l/an/locuitor, preferabil vinuri roșii, excepție facând Germania și S.U.A. unde balanța înclină spre vinurile albe.

Ca urmare a repartizării geografice a producției viticole în diferite regiuni ale globului, favorabile acestei culturi, comerțul mondial (importul și exportul) cu vin, struguri de masă, stafide și alte produse pe bază de must și vin, a fost foarte intens în ultimele decenii. În general, țările mari producătoare de struguri sunt și principalii exportatori.

Țări mari importatoare de vin sunt, în ordine: Germania, Anglia, S.U.A., Rusia, Franța, Olanda, Canada, Belgia, Elveția, Danemarca, Japonia, Suedia.

Concurenta:

Murfatlar Romania este producatorul cu cele mai mari vanzari imbuteliate la 0,75 l din anul 2013. Vanzarile (exprimate in hectolitri) ale Murfatlar au reprezentat in 2013 27,8 procente din cantitatea totala de vin la 0,75 l vanduta pe piata romaneasca, valoarea vanzarilor in lei fiind de 27,9% din total. Producatorul dobrogean este urmat in de catre Vincon Vrancea, Jidvei si Cotnari. Afacerile Murfatlar au crescut anul trecut cu 20%, iar anul acesta compania estimeaza o crestere de peste 16%. Cel mai apreciat sortiment al Murfatlar este Pinot Noir innobilat cu Merlot, potrivit reprezentantilor Murfatlar. Cea mai spectaculoasa crestere a inregistrat-o vinul licoros Lacrima lui Ovidiu, care in decembrie 2013 s-a vandut cu 40% mai mult fata de anul precedent.

Compania Vincon Vrancea a trecut pe locul doi in topul producatorilor de vin, inregistrand o cifra de afaceri de 32 milioane de euro, fata de cele 36 milioane de euro raportate recent de Murfatlar. Cifra de afaceri inregistrata de Vincon reprezinta o crestere de 11% fata de anul anterior. Vincon Vrancea a vandut 15,5 milioane de sticle de vin anul trecut.

Vanzarile Jidvei au fost de 14,5% din cantitatea totala, ocupand, insa, valoric, o cota de 19%. Procentajul valoric realizat de Jidvei denota faptul ca preturile de vanzare ale vinurilor acestui producator au fost peste medie. Procentele inregistrate de Cotnari au fost de 13%. Este interesant ca cei patru colosi de pe piata vinului din Romania au realizat impreuna 63,2% din totalul vanzarilor efectuate in cursul anului 2007 pe piata interna.

Restul procentelor din piata de vinuri imbuteliate la 0,75 l sunt impata. Acest pluton este condus de catre Cramele Recas, producator care a realizat un procent de 3,1% la unitati vandute,ca valoare inregistrand un procent de 3,2%.

O statistica realizata de Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vin arata ca, in primul semestru al anului 2013, cantitatea de vinuri de importata in Romania a fost aproape de trei ori mai mare decat cea exportati. Conform acestui document, in Romania au fost importati peste 10 milioane de litri de vin numai din Spania, pe cand cifra totala a exporturilor romanesti s-a ridicat la 8.620.000 de litri de vin. Pretul mediu la care Romania a importat vinuri a fost de 0,65 Euro/litru, iar pretul mediu de export a fost de 1,04 Euro/litru.

Iata in continuare cateva date: in primele trei luni ale anului 2013 au fost aduse pe piata din Romania peste 21 de milioane de litri de vin – in cea mai mare parte din Spania, Italia, Franta, Moldova – in valoare de aproximativ 14.200.000 euro, rezultand un pret mediu de import de aproape 0,65 euro/litru. Din Romania au fost exportati 8.200.000 de litri de vin, la un pret mediu de 1,04 euro/litru, totalizand peste 8.600.000 de euro.

Spania ocupa primul loc in randul importurilor de vin pe piata romaneasca, fiind urmata de Italia, de unde au venit 8.172.000 litri de vin, in valoare de 5.109.000 de euro. Spania si Italia reprezinta aproape 85% din cantitatea totala a importurilor de vin de pe piata romaneasca.

Potrivit statisticii APEV, pe urmatoarele locuri ale clasamentului tarilor de origine ale vinurilor importate pe piata romaneasca se afla Moldova (1.419.000 de litri de vin, in valoare de 1.417.000 de euro), Franta (cu 532.000 de litri de vin, totalizand 2.159.000 de euro), Germania (353.000 de litri de vin), Ungaria (75.000 de litri de vin) si Chile cu 63.000 de litri de vin, in valoare de 173.000 de euro.

In ceea ce priveste exporturile, principala piata de desfacere de peste hotare a vinurilor romanesti este Germania, producatorii romani exportand pe aceasta piata o cantitate de aproape 4.000.000 de litri de vin, in valoare de 2.947.000 de euro. Urmatoarele piete pentru vinurile romanesti sunt Federatia Rusa (1.064.000 de litri), Estonia (469.000 de litri), Belarus (460.000 litri), Bulgaria (405.000 litri), acestea fiind urmate de Canada, Marea Britanie, Italia etc. De asemenea, vinul romanesc ajunge si pe piete mai exotice, precum Sierra Leone, Hong-Kong, Singapore, Thailanda, Oman sau Insulele Marshall. Pretul mediu de desfacere al vinurilor romanesti pe pietele externe a fost de 1,04 euro pe litru, exceptie facand pietele din Franta si Cipru, unde vinul romanesc a fost vandut cu un pretul de 12,7 euro/litru, respectiv 11.2 euro/litru (insa cantitatile au fost extrem de mici, de ordinul zecilor de litri). Cele mai scumpe vinuri care au intrat in Romania au fost din Elvetia (70 euro/litru), Austria (21,2 euro/litru), Olanda (7 euro/litru) si Franta (4,05 euro/litru)

Piata pe care S.C CAMIPEX SRL. doreste sa intre este in principal piata locala (sudul Romaniei) si retelele de supermagazine. Produsele societatii vor fi pozitionate in segmentul mediu sub raportul pretului si al calitatii.