Secțiunea I. Partea general ă și persoanele [609145]

Capitolul I. Drept civil
Secțiunea I. Partea general ă și persoanele
§ 1. TESTE GRIL Ă
1. În cazul solidarit ății active:
a) fiecare creditor este îndrept ățit să solicite
debitorului plata întregii datorii;
b) fiecare creditor este îndrept ățit să pretin-
dă de la debitor numai partea sa;
c) debitorul ce a pl ătit întreaga datorie unuia
dintre creditori nu este liberat și față de cei-
lalți creditori.

2. Dreptul real și dreptul de crean ță se
aseam ănă, printre altele, prin aceea c ă:
a) au determinate atât subiectul activ, cât și
subiectul pasiv;
b) sunt evaluabile pecuniar;
c) sunt înso țite de prerogativa preferin ței.

3. Obliga țiile scriptae in rem :
a) sunt îndatoririle ce revin de ținătorilor anu-
mitor lucruri, în considerarea importan ței lor
deosebite;
b) sunt obliga țiile corelative drepturilor reale;
c) se mai numesc obliga ții opozabile și terți-
lor.

4. Constituie o obliga ție de mijloace:
a) obliga ția pe care și-o asum ă medicul de a
depune toat ă priceperea sa în tratarea pa-
cientului;
b) obliga ția de a câ știga un anumit proces,
asumat ă de avocat fa ță de clientul s ău;
c) obliga ția de a preda un anumit lucru.

5. După cum pot fi înlocuite sau nu în
executarea unei obliga ții, fără a afecta
valabilitatea pl ății, bunurile se clasific ă
în:
a) divizibile și indivizibile; b) frugifere și nefrugifere;
c) fungibile și nefungibile.

6. Dup ă scopul urm ărit la încheierea lor,
actele juridice se clasific ă în:
a) acte juridice cauzale și acte juridice ab-
stracte;
b) acte juridice cu titlu oneros și acte juridice
cu titlu gratuit;
c) patrimoniale și nepatrimoniale.

7. Este vorba de un viciu de consim ță-
mânt în cazul în care:
a) lipse ște discern ământul;
b) manifestarea de voin ță este prea vag ă;
c) partea a avut, la încheierea actului juridic,
o falsă reprezentare a calit ăților substan țiale
ale obiectului acestuia.

8. În materia violen ței, ca viciu de con-
simțământ:
a) sanc țiunea care intervine este nulitatea
absolut ă a actului juridic;
b) amenin țarea trebuie s ă provin ă de la co-
contractant;
c) temerea insuflat ă celui amenin țat trebuie
să fie considerabil ă și actual ă.
9. Indivizibilitatea:
a) este o form ă de proprietate comun ă;
b) izvor ăște fie din lege, fie din natura obiec-
tului obliga ției;
c) se transmite și succesorilor.

10. Este vorba de un drept real accesoriu
în cazul:
a) dreptului ce izvor ăște din fidejusiune;

Drept civil. Partea general ă și persoanele 2
b) dreptului de gaj;
c) dreptului de servitute.

11. Prerogativa urm ăririi:
a) const ă în posibilitatea titularului oric ărui
drept patrimonial de a urm ări bunul în mâi-
nile oric ărei persoane l-ar de ține;
b) const ă în posibilitatea titularului unui drept
real de a fi satisf ăcut cu prioritate fa ță de
titularii altor drepturi;
c) este specific ă numai drepturilor reale, nu
și drepturilor de crean ță.

12. Obliga ția real ă:
a) este obliga ția corelativ ă unui drept real;
b) se transmite o dat ă cu bunul, f ără a fi ne-
voie de vreo formalitate special ă;
c) const ă în îndatorirea de a transmite sau
de a constitui un drept real.

13. Dintre urm ătoarele bunuri, sunt mo-
bile prin determinarea legii:
a) drepturile de proprietate intelectual ă (de
creație intelectual ă);
b) dreptul de proprietate asupra unui auto-
turism;
c) toate drepturile de crean ță.

14. În cazul actelor juridice între vii tran-
slative, dreptul de proprietate asupra
bunurilor determinate generic se tran-
smite din momentul:
a) individualiz ării sau pred ării, afar ă de cazul
când p ărțile au prev ăzut altfel;
b) realiz ării acordului de voin ță;
c) semn ării înscrisului ce constat ă contractul.

15. În func ție de efectele lor, actele juri-
dice se clasific ă în:
a) consensuale, solemne și reale;
b) inter vivos și mortis causa ;
c) constitutive, translative și declarative.

16. Falsa reprezentare a realit ății la în-
cheierea actului juridic atrage nulitatea
relativ ă a acestuia în cazul în care pri-
vește:
a) calit ățile substan țiale ale obiectului acelui
act juridic; b) identitatea fizic ă a obiectului acelui act
juridic;
c) valoarea contrapresta ției celeilalte p ărți.
17. Dobânditorul unui drept subiectiv
(privit ut singuli ) are calitatea de având-
cauză față de:
a) actul juridic prin care a dobândit acel
drept;
b) actele juridice încheiate anterior de cel de
la care a dobândit dreptul respectiv, îns ă
numai dac ă sunt în leg ătură cu acel drept și
au fost respectate formalit ățile de opoza-
bilitate fa ță de ter ți;
c) toate actele juridice încheiate anterior de
cel de la care a dobândit acel drept.

18. În cazul solidarit ății pasive:
a) izvorul acesteia este legea sau natura
obiectului obliga ției;
b) creditorul este îndrept ățit să solicite oric ă-
ruia dintre debitori plata întregii datorii;
c) se men ține solidaritatea în raporturile din-
tre debitorul ce a pl ătit întreaga datorie și
ceilalți codebitori.

19. Cesiunea de crean ță:
a) presupune, pentru valabilitatea ei, con-
simțământul debitorului cedat;
b) este un mijloc juridic direct de schimbare
a persoanei creditorului;
c) este o excep ție real ă de la principiul rela-
tivității efectelor actului juridic.

20. Dreptul de ipotec ă este:
a) un drept real principal ce garanteaz ă o
obliga ție;
b) o garan ție real ă mobiliar ă;
c) un drept real imobiliar accesoriu.

21. Abuzul de drept subiectiv civil:
a) înseamn ă depășirea limitelor externe, de
ordin material sau juridic, ale dreptului res-
pectiv;
b) constituie o excep ție de la principiul pacta
sunt servanda ;
c) presupune, printre altele, exercitarea
dreptului subiectiv cu rea-credin ță.

§ 1. Teste gril ă 3
22. Prin obliga ție de a da se în țelege
îndatorirea:
a) de a preda un lucru;
b) de a transmite un drept de crean ță;
c) de a transmite sau constitui un drept real.

23. Categoria bunurilor incorporale inclu-
de, printre altele:
a) dreptul de proprietate asupra unui bun
mobil prin natura lui;
b) titlurile de valoare;
c) toate drepturile subiective, cu excep ția
dreptului de proprietate.

24. În func ție de modul de formare, actele
juridice se clasific ă în:
a) acte juridice strict personale și acte juri-
dice care pot fi încheiate și prin reprezen-
tant;
b) unilaterale, bilaterale și multilaterale;
c) consensuale, solemne și reale.

25. Dolul:
a) este o eroare provocat ă;
b) afecteaz ă valabilitatea contractului și
atunci când împrejurarea ascuns ă de una
dintre p ărți era cunoscut ă de cocontractant;
c) este aplicabil numai actelor juridice bila-
terale.

26. Persoana debitorului poate fi schim-
bată prin:
a) cesiunea de datorie f ără a fi necesar con-
simțământul creditorului;
b) subroga ție real ă;
c) delega ție.

27. Indiviziunea:
a) nu poate înceta prin partaj;
b) nu prezint ă deosebiri fa ță de dev ălmășie;
c) are ca obiect un patrimoniu sau o frac-
țiune dintr-un patrimoniu.

28. Dreptul de uzufruct este:
a) un drept real accesoriu;
b) un drept real principal ce confer ă titula-
rului prerogativele de a folosi lucrul și de a-i
culege fructele;
c) un drept de crean ță principal. 29. Obliga ția conjunct ă:
a) presupune c ă datoria sau, dup ă caz,
creanța este divizibil ă;
b) se mai nume ște și obliga ție solidar ă;
c) exist ă, în cazul pluralit ății active, numai
dacă a fost prev ăzută expres în actul juridic
civil.

30. Obliga țiile naturale:
a) nu se bucur ă de vreo sanc țiune juridic ă;
b) pot fi valorificate numai pe cale de excep-
ție (apărare);
c) sunt îndatoriri care decurg din regulile de
convie țuire social ă.

31. Dintre urm ătoarele bunuri, sunt imo-
bile prin obiectul la care se aplic ă:
a) dreptul de proprietate asupra unui teren;
b) fondul de comer ț;
c) dreptul de crean ță corelativ obliga ției de-
bitorului de a constitui un drept de super-
ficie.

32. Este vorba de un act juridic declarativ
în cazul:
a) conven ției de partaj;
b) cesiunii de crean ță;
c) conven ției de ipotec ă.

33. Dolul:
a) este aplicabil și actelor juridice unilate-
rale;
b) nu afecteaz ă valabilitatea contractului
atunci când provine de la reprezentantul
cocontractantului;
c) incident (secundar) atrage nulitatea rela-
tivă.

34. Intervine nulitatea relativ ă în cazul:
a) predecesului legatarului;
b) neefectu ării formalit ăților de publicitate
imobiliar ă;
c) dolului principal.

35. Este vorba de reorganizarea persoa-
nei juridice în cazul:
a) fuziunii;
b) schimb ării sediului;

Drept civil. Partea general ă și persoanele 4
c) schimb ării persoanelor din organele de
conducere.

36. Obliga ția asumat ă sub condi ție:
a) rezolutorie cazual ă este nul ă;
b) pur potestativ ă din partea creditorului
este valabil ă;
c) suspensiv ă pur potestativ ă din partea
debitorului este valabil ă.

37. Pentru a avea calitatea de persoan ă
juridic ă, entitatea trebuie:
a) să aibă o loca ție proprie;
b) să aibă un scop nedeterminat;
c) să aibă un patrimoniu distinct.

38. În cazul raporturilor civile care au în
conținutul lor un drept real:
a) este determinat doar subiectul activ al
raportului juridic;
b) este nedeterminat doar subiectul pasiv al
raportului juridic;
c) sunt determinate atât subiectul activ, cât
și subiectul pasiv.

39. În cazul raporturilor civile care au în
conținutul lor un drept relativ:
a) este determinat doar subiectul pasiv al
raportului juridic;
b) este nedeterminat doar subiectul activ al
raportului juridic;
c) sunt determinate atât subiectul activ, cât
și subiectul pasiv.
40. Când printr-o fapt ă ilicită cauzatoare
de prejudicii se aduce atingere unui
drept absolut:
a) se va na ște un raport juridic real;
b) se va na ște un raport juridic obliga țional;
c) va fi determinat numai subiectul pasiv;
d) va fi determinat atât subiectul pasiv, cât și
cel activ.

41. În cazul raportului juridic având în
conținut dreptul de uzufruct:
a) subiectul activ trebuie s ă fie alc ătuit din
mai multe persoane; b) subiectul pasiv este alc ătuit din toate
celelalte subiecte de drept civil, cu excep ția
titularului dreptului;
c) subiectul pasiv poate fi numai o persoan ă
determinat ă.

42. Dev ălmășia presupune:
a) că două persoane de țin în proprietate o
universalitate de lucruri, fiecare având o
cotă-parte ideal ă, abstract ă și neprecizat ă;
b) este o form ă de coproprietate;
c) că nici dreptul de proprietate, nici lucrurile
ce o compun nu sunt frac ționate.

43. Prin act juridic civil se în țelege:
a) instrumentum;
b) negotium;
c) atât instrumentum , cât și negotium ;
d) niciuna dintre variantele de la lit. a), b) și
c).

44. Promisiunea public ă de recompens ă
constituie un act juridic:
a) bilateral;
b) unilateral;
c) multilateral.
45. Testamentul:
a) este supus comunic ării;
b) este un act juridic unilateral irevocabil;
c) este revocabil.

46. Actele juridice cu titlu gratuit pot fi
încheiate direct și nemijlocit:
a) inclusiv de persoanele cu capacitate de
exerci țiu restrâns ă;
b) și de persoanele cu capacitate de exer-
cițiu restrâns ă, dac ă exist ă încuviin țarea
ocrotitorului legal;
c) numai de persoanele capabile;
d) de cel lipsit temporar de discern ământ,
prin tutore.

47. Contractul de antrepriz ă este un act
juridic:
a) aleatoriu;
b) comutativ;
c) solemn;
d) cu titlu oneros.

§ 1. Teste gril ă 5
48. Vânzarea drepturilor litigioase consti-
tuie un act juridic:
a) cu titlu gratuit;
b) aleatoriu;
c) cu titlu oneros;
d) declarativ.

49. Mecenatul constituie:
a) un act juridic cu titlu oneros;
b) o liberalitate;
c) un act dezinteresat;
d) un act juridic solemn, cu titlu gratuit.

50. Liberalit ățile sunt acte juridice prin
care dispun ătorul:
a) își reduce patrimoniul cu folosul patrimo-
nial procurat gratificatului;
b) procur ă un folos material unei persoane,
fără să-și micșoreze patrimoniul;
c) se libereaz ă de o datorie procurând un
avantaj material unei persoane, mic șo-
rându- și patrimoniul.

51. Conven ția de împ ărțeală (partaj) con-
stituie un act juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

52. Actul confirmativ constituie un act
juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

53. Cesiunea de crean ță constituie un act
juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

54. Conven ția de ipotec ă constituie un
act juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.
55. Conven ția de instituire a uzufructului
constituie un act juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

56. Dona ția constituie un act juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.
57. Produce efecte numai pentru viitor:
a) actul juridic translativ;
b) actul juridic declarativ;
c) actul juridic constitutiv.

58. Are calitatea de având-cauz ă dobân-
ditorul unui drept printr-un act:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

59. Poate constitui just titlu pentru uzu-
capiunea prescurtat ă actul juridic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

60. Este supus rezolu țiunii/rezilierii actul
juridic sinalagmatic:
a) translativ;
b) declarativ;
c) constitutiv.

61. Întreruperea prescrip ției constituie:
a) act de administrare;
b) act de dispozi ție;
c) act de conservare.

62. Soma ția constituie:
a) act de administrare;
b) act de dispozi ție;
c) act de conservare.

63. Asigurarea unui bun constituie:
a) act de administrare;

Drept civil. Partea general ă și persoanele 6
b) act de dispozi ție;
c) act de conservare.

64. Loca țiunea unui bun constituie:
a) întotdeauna un act de administrare;
b) act de dispozi ție, dac ă este încheiat pen-
tru o durat ă de peste 3 ani;
c) act de conservare;
d) act de dispozi ție, dac ă este încheiat pen-
tru o durat ă de peste 5 ani.

65. Grevarea cu sarcini reale a unui bun
constituie:
a) act de administrare;
b) act de dispozi ție;
c) act de conservare.

66. Renun țarea la un drept constituie:
a) act de administrare;
b) act de dispozi ție;
c) act de conservare.

67. Actele de administrare patrimoniale
pot fi încheiate:
a) numai de cel cu capacitate de exerci țiu
deplin ă;
b) și de minorul cu capacitate de exerci țiu
restrâns ă, numai cu încuviin țarea prealabil ă
a ocrotitorului legal;
c) și de minorul f ără capacitate de exerci țiu,
numai cu încuviin țarea prealabil ă a repre-
zentantului legal.

68. Actele de dispozi ție pot fi încheiate:
a) de cel cu capacitate de exerci țiu deplin ă;
b) și de minorul cu capacitate de exerci țiu
restrâns ă, numai cu încuviin țarea prealabil ă
a ocrotitorului legal și cu autorizarea auto-
rității tutelare;
c) și de minorul f ără capacitate de exerci țiu,
numai cu încuviin țarea prealabil ă a repre-
zentantului legal.

69. În func ție de importan ța lor, actele
juridice civile pot fi:
a) consensuale, solemne și reale;
b) de dispozi ție, de administrare și de con-
servare;
c) principale și accesorii. 70. Actul juridic real este acel act juridic
care ia na ștere în mod valabil:
a) prin simpla manifestare de voin ță a
părților;
b) prin manifestarea de voin ță, înso țită de
remiterea material ă a bunului;
c) prin simpla remitere a bunului;
d) dac ă manifestarea de voin ță îmbrac ă
întotdeauna forma autentic ă.

71. În cazul actului juridic solemn:
a) modificarea sa nu se poate face decât tot
prin forma solemn ă;
b) nerespectarea formei prescrise de lege
atrage anularea actului;
c) dac ă se încheie prin mandatar, acesta
trebuie s ă prezinte procur ă autentic ă.

72. Actele juridice mortis causa :
a) constituie majoritatea actelor civile;
b) își produc efectele necondi ționat de moar-
tea autorului lor;
c) își produc efectele condi ționat de moartea
autorului lor;
d) își produc efectele numai la moartea
autorului lor;
e) sunt solemne.

73. Renun țarea la mo ștenire:
a) este susceptibil ă de sarcin ă și de termen;
b) este susceptibil ă de condi ție și de termen;
c) este incompatibil ă cu modalit ățile.

74. Contractul de împrumut:
a) este incompatibil cu modalit ățile;
b) este inseparabil de modalit ăți;
c) poate fi afectat de modalit ăți.

75. Testamentul este un act juridic:
a) care poate fi încheiat și prin mandatar;
b) care poate fi încheiat și prin mandatar,
numai dac ă acesta are procur ă special ă,
autentic ă;
c) strict personal.

§ 1. Teste gril ă 7
76. Contractul de arendare scris este un
act juridic:
a) cu executare uno ictu ;
b) cu executare succesiv ă;
c) prev ăzut ad validitatem.

77. La actele juridice cu executare succe-
sivă, când executarea este ireversibil ă:
a) efectele nulit ății se produc numai pentru
trecut;
b) efectele nulit ății se produc numai pentru
viitor;
c) efectele nulit ății se produc atât pentru tre-
cut, cât și pentru viitor;
d) pentru fiecare termen curge câte o pres-
cripție distinct ă.

78. Dup ă criteriul obligativit ății sau ne-
obligativit ății lor, condi țiile actului juridic
civil se împart în:
a) condi ții de fond și de form ă;
b) condi ții generale și speciale;
c) condi ții esen țiale și neesen țiale;
d) condi ții de validitate și de eficacitate.

79. Prin capacitatea de a încheia actul
juridic civil se în țelege:
a) manifestarea de voin ță făcută cu inten ția
de a produce efecte juridice;
b) aptitudinea subiectului de drept civil de a
deveni titular de drepturi și obliga ții civile
prin încheierea actelor juridice civile;
c) aptitudinea exterioriz ării hot ărârii de a în-
cheia un act juridic civil.

80. Dup ă natura lor, distingem între inca-
pacități:
a) absolute și relative;
b) de folosin ță și de exerci țiu;
c) cu caracter de sanc țiune și cu caracter de
protec ție;
d) stabilite de legea civil ă și stabilite de le-
gea penal ă.

81. Capacitatea de a încheia actul juridic
civil este:
a) o stare de drept, spre deosebire de dis-
cernământ, care este o stare de fapt; b) o parte a capacit ății civile de exerci țiu;
c) o condi ție de fond, esen țială, de eficacita-
te și special ă a actului juridic civil.

82. Capacitatea de a încheia actul juridic
civil este o:
a) parte a capacit ății civile de folosin ță;
b) parte a capacit ății civile de exerci țiu;
c) cerin ță a valabilit ății consim țământului.

83. Capacitatea de a încheia actul juridic
este o condi ție:
a) de fond;
b) de form ă;
c) neesen țială și special ă.

84. Constituie cerin țe ale valabilit ății con-
simțământului:
a) să provin ă de la o persoan ă cu capacitate
de exerci țiu;
b) să fie exprimat cu inten ția de a produce
efecte juridice;
c) să nu fie exteriorizat;
d) să fie probat.

85. Încheierea actului juridic cu neres-
pectarea unei incapacit ăți speciale de
folosin ță se sanc ționeaz ă cu:
a) nulitatea absolut ă sau, dup ă caz, nulita-
tea relativ ă;
b) nulitatea absolut ă în toate cazurile;
c) inopozabilitatea.

86. Lipsa discern ământului la încheierea
actului juridic atrage sanc țiunea:
a) nulit ății relative;
b) nulit ății absolute;
c) revoc ării, dac ă e vorba de un testament;
d) rezolu țiunii, dac ă e vorba de un contract
sinalagmatic cu executare uno ictu.

87. Consim țământul nu e valabil dac ă:
a) manifestarea de voin ță este tacit ă (se de-
duce);
b) manifestarea de voin ță s-a f ăcut cu o
rezerv ă mental ă, cunoscut ă de destinatarul
acesteia;

Drept civil. Partea general ă și persoanele 8
c) când s-a f ăcut sub condi ție suspensiv ă
pur potestativ ă din partea creditorului.

88. Prin excep ție, tăcerea valoreaz ă con-
simțământ:
a) când are aceast ă valoare potrivit obiceiu-
lui;
b) când legea prevede expres aceasta;
c) când, prin voin ța expres ă a părților, se
atribuie t ăcerii o semnifica ție juridic ă.

89. Este sanc ționată cu nulitatea abso-
lută:
a) eroarea asupra identit ății fizice a obiec-
tului ( error in corpore );
b) eroarea asupra calit ăților substan țiale ale
obiectului actului juridic ( error in substan-
tiam);
c) eroarea asupra naturii juridice a actului ce
se încheie ( error in negotium );
d) eroarea cade asupra persoanei cocon-
tractante ( error in personam ).

90. Majorul nu va putea solicita anularea
actului juridic:
a) când falsa reprezentare cade asupra va-
lorii economice a contrapresta ției;
b) când falsa reprezentare cade asupra st ă-
rii civile a cump ărătorului;
c) când s-a profitat de starea de necesitate
în care se afla la încheierea actului;
d) când falsa reprezentare cade asupra sol-
vabilit ății cocontractantului.

91. În cazul contractului de vânzare-cum-
părare, pentru a se admite anularea pen-
tru eroare:
a) trebuie ca fiecare parte s ă se fi aflat în
eroare;
b) este suficient s ă cadă în eroare numai
una dintre p ărți;
c) este suficient s ă cadă în eroare numai
cumpărătorul.

92. Dolul:
a) principal atrage nulitatea absolut ă;
b) este o eroare provocat ă;
c) incident (secundar) atrage nulitatea rela-
tivă. 93. În materie testamentar ă, dolul:
a) exist ă ori de câte ori legatarul a simulat
grijă și afecțiune pentru testator;
b) atrage, în toate cazurile, nevalabilitatea
testamentului în integralitatea sa;
c) se înf ățișează sub forma capta ției și su-
gestiei;
d) poate fi dovedit, în cazul testamentului
autentic, numai pe calea procedurii înscrierii
în fals.

94. Eroarea-grav ă poate fi probat ă:
a) numai cu înscrisuri și interogatoriu;
b) numai cu martori;
c) cu orice mijloc de prob ă, inclusiv cu mar-
tori și prezum ții.

95. Necomunicarea st ării de graviditate
celuilalt so ț la încheierea c ăsătoriei con-
stituie:
a) dol prin capta ție;
b) error in personam;
c) dol prin reticen ță.

96. Victima dolului are deschis ă:
a) acțiunea în nulitate;
b) acțiunea în anulare;
c) acțiunea în r ăspundere civil ă delictual ă;
d) ac țiunea în r ăspundere civil ă contrac-
tuală; o ac țiune în anulare cumulat ă cu o
acțiune în r ăspundere civil ă contractual ă;
e) o ac țiune în nulitate cumulat ă cu o ac țiu-
ne în r ăspundere civil ă delictual ă.

97. Intervine nulitatea relativ ă în cazul:
a) dolului principal;
b) neexecut ării culpabile a obliga ției asu-
mate prin contract;
c) neefectu ării formalit ăților de publicitate
imobiliar ă.

98. Dolul:
a) este aplicabil numai actelor juridice bila-
terale;
b) este o eroare provocat ă;
c) afecteaz ă valabilitatea contractului și
atunci când împrejurarea ascuns ă de una
dintre p ărți era cunoscut ă de cocontractant;

§ 1. Teste gril ă 9
d) incident (secundar) atrage nulitatea rela-
tivă.
99. Falsa reprezentare a realit ății la în-
cheierea actului juridic atrage nulitatea
relativ ă a acestuia în cazul în care pri-
vește:
a) calit ățile substan țiale ale obiectului acelui
act juridic;
b) identitatea obiectului acelui act juridic;
c) natura actului juridic.
100. În materia violen ței, ca viciu de con-
simțământ:
a) sanc țiunea care intervine este nulitatea
relativ ă a actului juridic;
b) amenin țarea trebuie s ă provin ă de la
cocontractant;
c) partea care a încheiat actul juridic sub
imperiul amenin țării este îndrept ățită să
exercite și o ac țiune în r ăspundere civil ă
delictual ă.
101. Violen ța constituie viciu de consim-
țământ dac ă:
a) amenin țarea nu este just ă;
b) provine numai de la persoana cu care s-a
contractat;
c) este indiferent ă.
102. Când un creditor folose ște un mijloc
legal într-un scop ilicit, debitorul are des-
chisă:
a) o ac țiune întemeiat ă pe dol prin sugestie;
b) o ac țiune întemeiat ă pe abuz de drept,
dacă nu sunt întrunite condi țiile viciului de
consim țământ;
c) o ac țiune întemeiat ă pe violen ță-viciu de
consim țământ.

103. Constituie viciu de consim țământ:
a) eroarea indiferent ă;
b) dolul secundar (incident);
c) violen ța.
104. Ca regul ă, viciile de consim țământ:
a) atrag nulitatea absolut ă;
b) atrag nulitatea relativ ă;
c) nu afecteaz ă valabilitatea actului juridic. 105. Nu exist ă un element obiectiv în
structura:
a) erorii;
b) dolului;
c) violen ței.
106. Intervine nulitatea absolut ă în cazul:
a) dolului principal;
b) lipsei discern ământului;
c) erorii asupra naturii actului juridic.
107. Pentru a se admite anularea actului
pentru violen ță:
a) amenin țarea cu un r ău trebuie s ă provin ă
numai de la cealalt ă parte contractant ă;
b) amenin țarea cu un r ău poate s ă provin ă
și de la un ter ț;
c) amenin țarea cu un r ău poate fie doar o
temere reveren țiară.
108. Intervine nulitatea relativ ă în cazul:
a) predecesului legatarului;
b) neefectu ării formalit ăților de publicitate
imobiliar ă;
c) dolului principal.
109. Exist ă opțiune între ac țiunea în
anulare pentru viciu de consim țământ și
acțiunea în r ăspundere civil ă delictual ă
în cazul:
a) erorii;
b) dolului;
c) leziunii;
d) violen ței.
110. Este vorba de un viciu de consim-
țământ în cazul în care:
a) lipse ște discern ământul;
b) manifestarea de voin ță este prea vag ă;
c) partea a avut, la încheierea actului juridic,
o falsă reprezentare a calit ăților substan țiale
ale obiectului acestuia.
111. Eroarea asupra persoanei cu care
s-a contractat:
a) atrage nulitatea absolut ă a actului juridic;
b) este, în toate cazurile, viciu de consim ță-
mânt;

Drept civil. Partea general ă și persoanele 10
c) poate atrage anularea actului juridic, în
condițiile legii.

112. Atunci când falsa reprezentare
privește natura actului juridic care se
încheie este vorba de:
a) error in negotium ;
b) error in corpore ;
c) error in substantiam .

113. Dolul:
a) este aplicabil și actelor juridice unila-
terale;
b) nu afecteaz ă valabilitatea contractului
atunci când provine de la reprezentantul
cocontractantului;
c) incident (secundar) atrage nulitatea rela-
tivă.

114. Dolul:
a) se sanc ționeaz ă cu nulitatea absolut ă a
actului juridic;
b) nu afecteaz ă valabilitatea contractului
atunci când împrejurarea ascuns ă de una
dintre p ărți era cunoscut ă de cocontractant;
c) este aplicabil numai actelor juridice bilate-
rale.

115. Dolul:
a) este o eroare provocat ă;
b) atrage nulitatea absolut ă;
c) se prezum ă.

116. Dolul:
a) se sanc ționeaz ă cu nulitatea absolut ă a
actului juridic;
b) afecteaz ă valabilitatea contractului și atunci
când împrejurarea ascuns ă de una dintre
părți era cunoscut ă de cocontractant;
c) nu se prezum ă.

117. În materia violen ței, ca viciu de con-
simțământ:
a) amenin țarea trebuie s ă provin ă de la
cocontractant;
b) temerea insuflat ă celui amenin țat trebuie
să fie considerabil ă și actual ă; c) sanc țiunea care intervine este nulitatea
absolut ă.

118. Ac țiunea în resciziune:
a) se va admite chiar dac ă, la încheierea
actului juridic atacat, minorul a creat, prin
mijloace viclene, aparen ța că este major;
b) se va respinge ca prescris ă în toate cazu-
rile în care se intenteaz ă după expirarea
unui termen de 18 luni de la data încheierii
actului juridic;
c) se va respinge în cazul în care, prin inter-
mediul ei, se atac ă un act juridic aleatoriu.

119. Dolul:
a) se prezum ă;
b) nu afecteaz ă valabilitatea contractului
atunci când împrejurarea ascuns ă de una
dintre p ărți era cunoscut ă de cocontractant;
c) este aplicabil numai actelor juridice bilate-
rale.

120. În materia violen ței, ca viciu de con-
simțământ:
a) sanc țiunea care intervine este nulitatea
absolut ă a actului juridic;
b) amenin țarea trebuie s ă provin ă de la
cocontractant;
c) temerea insuflat ă celui amenin țat trebuie
să fie considerabil ă și actual ă.

121. Sunt acte juridice unilaterale:
a) oferta de purg ă;
b) dona ția;
c) actul de confirmare.

122. Dup ă importan ța lor, actele juridice
civile se clasific ă în:
a) acte juridice cu titlu oneros și acte juridice
cu titlu gratuit;
b) acte juridice de conservare, de admi-
nistrare și de dispozi ție;
c) acte juridice comutative și acte juridice
aleatorii.

123. Actele juridice aleatorii:
a) sunt acele acte juridice în care exist ă
șanse de câ știg și de pierdere pentru cel
puțin una dintre p ărți;