Secțiunea I Instaurarea și dezvoltarea regimului democrat popular [603084]

Capitolul I – Constituția din 1948 – Prima constituție a Republicii Populare Române 20 pag
Secțiunea I – Instaurarea și dezvoltarea regimului democrat popular
Secțiunea II – Transformări constituționale în perioada 23 august – 13 aprilie 1948
Secțiunea III – Constituția din 1948 – instrument de realizare a dictaturii statului și de
trecere la economia socialistă -planificată
A. Fund amentele politice și ideologice ale primei constituții socialiste
B. Efectele „manifeste” și „latente” ale actului constituțional din 1948

1
Capitolul I
Constituția din 1948 – Prima constituție a Republicii Populare Române
Secțiunea I
Instaurarea și dezvoltarea regimului democrat popular (1944 -1948)

În perioada interbelică, Partidul Comunist Român a reprezentat o fortă politică
neglijabilă. Încă de la punerea bazelor sale și până la dizovarea sa în 1989, P.C.R. s -a dovedit a fi
nimic mai mult decât o forță disctructivă pentru valorile și principiile constituționale, un
instrument manipulator al maselor , o caracatiță ce și -a întins tentaculele asupra țării, contaminând
cu repeziciunea societatea românească postbelică. P.C.R. a luat naștere în 1921 prin jocul politic
al aripei de extremă stângă a PSDR care, profitând de faptul că o bună parte din liderii socialiști
ai vremii se aflau în închisoare și în incapacitatea de a -și exercita funcțiile, a votat pentru
transformar ea partidului în Partidul -Socialist Comunis t, redenumit ulterior Partidul Comunist din
România (PCdR)1. La numai trei ani de la înființare, P.C.R. a fost scos în afara legii printr -un
decret emis de regele României, fiind acuzat de “acțiuni anti -românești” de către guvernul liberal
în urma răscoalei de la Tatarbunar. Deși a încercat de nenumărate ori să iasă din sfera ilegalității
folosindu -se de așa -numitele „organizații -paravan ”, partidul a continuat să rămână o grupare cu
un număr redus și incert de mem bri, cu un pronunțat character multiet nic, urmărită în permanen ță
de autorități. A ieșit din ilegalitate abia în 1944 , când Uniunea Sovietică a dobândit controlul
militar asupra României și l -a preluat sub aripa sa protectoare.2
În contextual celui de -al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a fost zdruncinată pe
de o parte de războiul civil ce se desfăsura între bolșevici și opoziția internă, iar pe de altă parte
de o serie de evenimente externe de importanță deosebit ă precum: unificarea unor numer oase
teritorii din nordul finlandez până la Basarabia românească și războiul cu Polonia. În anii lui
Stalin, ascensiunea nazismului în Germania a stârnit o stare de temere bine întemeiată în rândul
bolșevicilor. Începerea Operațiun ii Barbarossa în 1941, prin care Germania Nazistă , împreuna cu

1 Partidul Comunist Român (în format electronic la:<< https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Român >>,
accesat ultima oară la 1 decembrie 2016)
2 Cezar Stanciu , Constituțiile din perioada comunistă , în Gheorghe Sbârnă (coord.), Constituțiile României – studii ,
Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște (Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989), 2012, p.61 ;

2
alte șase state vecine ale Uniunii Sovietice , inclusiv Regatul României, a invadat teritoriul
sovietic, nu a făcut decât să confirme suspiciunile bolșevice cum că amenințarea venea de la
Vest. După 1943, dorința lui Stal in de a revendica Europa răsăriteană a devenit tot mai puternică.
Refuzul americanilor de a discuta orice aranjamente teritoriale au dus la conturarea în mintea lui
Stalin a unei viziuni proprii asupra securității. Acesta și -a dorit crearea unei centuri de securitate
la frontiera sa vestică prin câștigarea prieteniei și a loialității statelor vecine, dar și prin prezența
militară sovietică.3 Dupa destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) din data
de 26 decembrie 1991, au fost întreprinse o serie de cercetări în arhivele sovietice în urma cărora
s-a descoperit că sovietizarea a constat, pur și simplu, în aplicarea unei strate gii de “front
popular”. Stalin a urmărit impunerea comunismului în tările vecine prin aducerea la putere a
partidelo r comuniste locale în alianță cu alte formațiuni politice filo -sovietice, în jurul unui
program de stânga minimal, fără character revolutionar.4
Ostilitatea arătată de Occident față de impunerea controlului sovietic, văzut de anglo –
americani ca o încercar e de extindere a comunismului la nivel modial, a făcut Uniunea Sovietică
să treacă la o politică de sovietizare mult mai radicală. România a fost prinsă în acest joc al
puterilor încă de la început, deoarece avea graniță directă cu URSS, iar participarea l a agresiunea
anti-sovietică a Germaniei naziste nu a făcut decât să -i îngreuneze situația în cel de -al Doilea
Război Mondial. După 1943, încercările lui Antonescu de a încheia o înțelegere cu Națiunile
Unite au fost un eșec, devenind astfel evident că sing ura cale de ieși din război este prin tratative
cu Uniunea Sovietică. Acesta a fost momentul prielnic de aducere a Partidului Comunist în
planurile de răsturnare a dictaturii antonesciene.5
În primăvara lui 1944, Iuliu Maniu și Constantin Brătianu, în cola borare cu regale
Mihai, au început planurile de înlăturare de la putere a lui Ion Antonescu. La jumătatea lunii mai
guvernele britanic și sovietic au căzut de accord să împartă Europa de Sud -Est în zone militare
operative, negocieri în urma cărora România a trecut în sfera de influență sovietică. Situația a
devenit cu atât mai critică în data de 20 august 1944 când Armata Roșie a străpuns frontul
românesc, lucru ce a luat opoziția democratică prin surprindere. În aceste condiții, în după –
amiaza zilei de 23 august 1944, regale Mihai l -a invitat pe Antonescu la Palat și i-a propus
încheierea unui armistițiu. Refuzul lui Antonescu a rezultat în aruncarea lui în închisoare,

3 Ibidem, p. 62
4 Eduard Mark, Revolution by Degrees. Stalin’s National -Front Strategy for Europe 1941 -1947 , Working Paper no.
31, Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington, 2001, p. 6 -7.
5 Op. cit., p. 62

3
împreună cu cei mai apropiați colaboratori ai săi. După aceea, exercitându -și prerogativele
constituționale, regele Mihai l -a numit în funcția de prim -ministru pe Constantin Sănătescu care,
la rândul său, a numit prin decret membrii guvernului. Această întorsătură de situație i -a luat prin
surprindere pe ofițerii naziști care au cer ut retragerea forțelor armate germane din România.
Hitler însă s -a opus , ordonând ocuparea Bucureștiului în vederea instaurării unui nou guvern.
Eforturile naziștilor au fost zadarnice, trupele române izbutind să neutralizeze pericolul german.
Ulterio r Armata Roșie ocupă capital a, astfel, ziua de 31 august 1944 marcheaza începutul unei
noi ere în România

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15