Secțiunea I Analiza socio-economică a comunei Raciu [302408]

CAPITOLUL I – [anonimizat] a [anonimizat] I – [anonimizat] a comunei Raciu

Cadrul natural

Așezare geografică

Aflată la o distanță de 17 [anonimizat], mai precis în partea centrală a [anonimizat].

[anonimizat] (reședința comunei), Șuța Seacă și Siliștea.

[anonimizat] o parte și de alta a sa, [anonimizat], la sud cu comuna Dragodana și la vest cu comuna Lucieni.

Comuna RaciuIstoric

O legendă locală acreditează ideea că în punctul „Țapă” din Dealul Raciului ar fi fost trași în țeapă de către voievodul Vlad Țepeș solii turci veniți să încaseze haraciul.

Binențeles că această presupunere nu are în spate niciun argument științific și nici descoperirile arheologice nu vin să o argumenteze în vreun fel.

[anonimizat] 1627 a [anonimizat].

Tot în documente de secol XVII sunt menționate satele Siliștea (denumire generică însemnând „vatra satului”) și Șuța Seacă (a [anonimizat]).

Localitățile Raciu și Șuța Seacă au fost entități distincte din punct de vedere administrativ.

Astfel, „Marele dicționar geografic al României”, alcătuit în 1902 [anonimizat] 150 [anonimizat], comuna Raciu era compusă din trei cătune: Raciu, [anonimizat] o populație de 666 locuitori, pe când comuna Șuța Seacă era compusă din patru cătune: Olteni, Șuța, [anonimizat] o populație de 800 de locuitori.

„[anonimizat]”, editat în 1925, descrie comuna Raciu ca având o populație de 1120 locuitori iar comuna Șuța Seacă având 1487 locuitori.

Începând cu 1950 [anonimizat] 1968, [anonimizat], fiind înglobată în comuna Lucieni.

În anul 2005 [anonimizat]. 546/2004.

Suprafață

Suprafața totală a comunei este 2.517 ha, din care 1.662 [anonimizat] 855 [anonimizat]:

631 ha păduri și alte terenuri forestiere;

72 ha terenuri cu ape și ape cu stuf;

40 ha căi de comunicație;

109 ha terenuri ocupate de construcții și curți;

3 ha terenuri degradate și neproductive.

ritatea locuitorilor ârgoviș404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040Rețea hidrografică

Rețeaua hidrografică a [anonimizat] o mică parte a [anonimizat], ce parcurg toate cele trei sate ale localității. [anonimizat], una dintre principalele surse de apă ale municipiului București.

[anonimizat] o [anonimizat] o amprentă continentală mai pregnantă. Verile sunt fierbinți și iernile geroase. [anonimizat], care vine iarna dinspre stepele Rusiei. Temperatura medie multianuală înregistrată variază între 8-11șC, iar a lunii ianuarie între -1 – -3șC. Precipitațiile au o valoare medie multianuală între 500 – 700 mm.

În anii 70 au fost înregistrate inundații masive în satele Raciu și Siliștea, lucru evitat în prezent prin construcția unui lac de acumulare pe raza comunei Lucieni.

Relief

Comuna Raciu se află în Câmpia Română la zona de întrepătrundere cu câmpia premontană a Târgoviștei care face trecerea între Subcarpați și Câmpia Română și, spre vest, în zona satului Șuța Seacă, face legătura cu Câmpia Picior de Munte.

Vegetația

Zona de silvostepă prezintă o vegetație forestieră bine reprezentată de stejar, gorun, salcie, salcâm, ulm, molid iar subarboretul este alcătuit din cătină, măceș, sânger, lemn câinesc. 
      Vegetația primară a fost afectată de activitățile umane, încât este destul de greu de identificat caracteristicile vegetației spontane în funcție de condițiile ecologice. Vegetația ierbacee prezintă profunde transformări în ceea ce privește alcăturirea floristică. Mai des întâlnim: pir, mohor, păpădie, iarba grasă, trifoiul, traista-ciobanului, neghina, iarba de gazon, cicoare, mușețelul, viorelele, păpădia, romanița, toporași, margareta și altele.

Condițiile locale au înlesnit creșterea unor categorii de specii xerofile, cu caracter stepic, cele mai productive specii ierbacee fiind Nardustricta, Fetusca, Temis, Rubra.

Cât privește regionarea geo-botanică, flora este bogată, încadrându-se câmpiei înalte din sudul României.

Fauna

Biotopul este propice pentru dezvoltarea unor comunități de animale subterane, terestre, și acvatice.

Frecvente sunt veverița și vulpea, iar pe luncile apelor se intâlnesc mai multe specii de rozătoare: șoarecele de câmp, iepurele, ariciul, popândăul. Speciile de păsări mai frecvente sunt vrabia, ciocănitoarea, pupăza, pițigoiul, cucul, eretele, guguștiucul sau ciorile.

Pe raza comunei sunt amenajate câteva iazuri, acolo unde se practică, în scop sportiv, pescuitul la crap, iar în apele curgătoare se întâlnesc specii de mreană, biban, scobar și clean.

Solurile

Zona în care se află comuna Raciu, Câmpia Română, face parte, din punct de vedere tectonic din Platforma Moesică. Sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Soclul platformei este de origine hercinică. Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunca râurilor, acestea sunt foarte recente, datând din holocen. Se întâlnesc zăcăminte de petrol în straturile din jurassic și cretacic. Câmpiile sunt acoperite de leoss, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. În comuna Raciu predomină solurile cu o aciditate ridicată însă de-a lungul cursurilor de apă solurile sunt de luncă.

Resursele subsolului

Incă din perioada interbelică, pe teritoriul comunei Raciu au fost descoperite importante resurse de hidrocarburi, expoatarea petrolului făcându-se în mod intensiv până în anii 60. De altfel, după cel de-al doilea război mondial aici a funcționat o secție a Sovrompetrol, o suprafață intinsă ocupată de pădurea ”Dichiu” fiind defrișată pentru a putea înlesni extracția.

De altfel, Vasile Dragomir, un important istoric al domeniului extrației țițeiului din România, menționează, într-un articol publicat în anul 2017 „Despre petrolul romanesc cu ….nostalgie. Erupțiile libere, lungul drum de la prima modalitate de exploatare a petrolului la grave accidente tehnice de foraj” faptul că în anul 1951 sonda 89 din Șuța Seacă a cauzat cea mai puternică erupție liberă din țară, lucru ce a ridicat probleme deosebite petroliștilor vremii.

Cel mai important actor economic al comunei este și în acest moment Stația de depozitare și pompare a țițeiului de la Silistea aparținând S.C. Conpet S.A.

2. Demografie

Populația

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Raciu se ridica la 3.464 de locuitori, 1713 bărbați și 1751 femei, în creștere față de recensământul anterior din anul 2002, când se inregistraseră 3.297 de locuitori.

Pe sate, populația se imparte astfel: Raciu 1568 locuitori, Suța Seacă 923 locuitori și Silistea 971 locuitori. Pe gospodării, situația este următoarea: Raciu 474 gospodării, Suța 302 gospodării și Silistea 295 gospodării.

Majoritatea locuitorilor sunt români (98,44%). Pentru 0,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (97,11%), cu o minoritate de adventisti de ziua a saptea (1,79%). Pentru 0,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

În ceea ce priveste nivelul de educație la populația stabilă de peste 10 ani, un număr de 148 de persoane au studii superioare, 52 au absolvit scoli postliceale sau de maistri, 867 liceul, 392 scoala profesională sau de ucenici, 1001 gimnaziul, 464 ciclul primar al scolii generale și 142 fără studii.

Din punctul de vedere al stării civile, în comuna Raciu sunt un număr de 1724 persoane căsătorite, 1319 necăsătorite, 388 de persoane văduve, 83 divorțate și 70 de persoane trăiesc în uniune consensuală.

În funcție de repartizarea pe grupe de vârstă, populația comunei Raciu se prezintă astfel: sub 5 ani – 177 persoane, între 5 și 9 ani – 221 persoane, între 10 și 14 ani – 234 persoane, între 15 și 19 ani – 225 persoane, între 20 și 24 ani – 246 persoane, între 25 și 29 ani – 202 persoane, între 30 și 34 ani – 275 persoane, între 35 – 39 ani – 329 persoane, între 40 și 44 ani – 282 persoane, între 45 și 49 de ani – 168 persoane, între 50 și 54 de ani – 207 persoane, între 55 și 59 de ani – 195 persoane, între 60 și 64 de ani – 187 persoane, între 65 și 69 de ani – 125 persoane, între 70 și 74 ani – 154 persoane, între 75 și 79 de ani – 134 persoane, între 80 și 84 ani – 66 persoane și peste 85 de ani – 37 persoane.

3. Forța de muncă

La data de 31.05.2017 se înregistrau următorii indicatori:

Populația stabilă, grupa vârstă 18-62 ani, în localitatea Raciu – 2193 persoane;

Indicatorul statistic: Ponderea șomerilor înregistrați, în populația 18-62 ani: 3,51%, acest indicator este asimilabil cu rata șomajului, la nivel de localități. Comparativ, pentru județul Dâmbovița, acest indicator era de 4,69 % .

Analiza SWOT

4. Activități economice

Investiții existente

Principalul actor economic de pe raza comunei Raciu este Stația Conpet Silistea. Aceasta a fost inființată în anul 1948, funcționează pe o suprafață de 10 ha, și se ocupă cu tranzitul produselor petroliere prin conductele societății. În prezent aici lucrează un număr de 40 de angajați, care asigură un dispecerat non-stop. În anul 2005 stația a fost modernizată și informatizată, fluxurile de produse petroliere fiind monitorizate în prezent în sistem automatizat.

De asemenea, în satul Suța Seacă SC Lue Total SRL Dragodana a construit în anul 2013 o fermă de creștere a porcinelor cu o capacitate de 2500 de capete.

La nivelul comunei Raciu își mai desfăsoară activitatea un număr de 48 de persoane fizice autorizate (în general în domeniul agricol) și un număr de 35 de SRL-uri, după cum urmează:

Analiza SWOT Economic

5. Agricultură

Exploatări agricole organizate

Deși înainte de 1989 existau pe raza comunei Raciu atât un CAP cât și o fermă pomicolă aparținând IAS Lucieni, după Revoluție și retrocedarea terenurilor către fostii proprietari nu s-a mai reusit crearea unei asociații care să grupeze terenurile și utilajele acestora, fărâmițarea suprafețelor agricole fiind, în prezent, destul de accentuată.

Exploatări zootehnice organizate

În anul 2013 SC Lue Total SRL Dragodana a inițiat o investiție pe raza satului Suța Seacă vizând construirea unei ferme de creștere a porcinelor, cu o suprafața construită de 718,95 mp grajdul și 96,85 mp filtrul sanitar, și o capacitate de 2500 de capete.

Pe lângă funcțiunea principală, aceea de hală de creștere și ingrăsare porcine, clădirile mai au ca funcțiuni secundare acelea de bucătărie furajeră, buncăre furaje, spații administrative și de conducere procese, spații sociale, dar și de bazin vidanjabil sub hală.

Suprafața agricolă

Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, suprafața agricolă utilizată la nivelul comunei Raciu era de 1613,60 ha din care 1099 ha teren arabil, 74,57 ha grădini familiale, 363,37 ha păsuni și fânețe, 76,39 ha culturi permanente.

Suprafața agricolă neutilizată era de 42 ha.

Silvicultură și vânătoare

Pădurile ocupă o suprafață însemnată de 631 ha în comuna Raciu, fiind în acest moment în totalitate în proprietate privată, îndeosebi prin retocedările făcute moștenitorilor familiei Văcărescu – Elena Văcărescu și Zoe Caribol.

La nivelul primăriei localității există un proiect, în cadrul măsurilor menite protejării mediului, privind împădurirea unei suprafețe minime de 50 ha din domeniul public al comunei.

Analiza SWOT Agricultură

6. Turism

Resurse de turism

Una dintre resursele cele mai importante, nedezvoltată insă, este cea a agroturismului. Distanța mică, aproximativ 17 km de orasele Târgoviste și Găesti, face ca localitatea să fie o destinație de weekend facilă pentru cei care vor să scape, mai ales în anotimpul călduros, de arsița și poluarea din mediul urban.

Proximitatea pădurii, ospitalitatea locuitorilor, produsele tradiționale și obiceiurile locale, pot constitui un pachet atractiv pentru orășenii care sunt adepții unui mod de viață simplu, fără stres.

De altfel, frumusețea acestor locuri i-a atras și pe membrii clubului moto Valah Motors Târgoviste, cei care, în colaborare cu Primăria Comunei Raciu, au organizat în fiecare an, incepând din 2011, un festival de muzică rock la care au participat peste 200 de împătimiți ai motoarelor din țară și străinătate. Întâlnirea avut și o latură caritabilă, biletul de intrare fiind constituit din jucării care au fost ulterior donate unui Centru de copii de la Găesti.

Analiza SWOT

7. Echiparea teritoriului

Infrastructură rutieră

Drumul Național 72 Găesti – Ploiești, care străbate de la sud-vest la nord-est comuna pe o distanță de 3 km, reprezintă principala cale de comunicație, făcând legătura atât cu orașul Găesti în partea de sud-vest cât și cu municipiul Târgoviste în partea de nord-est.

Legătura dintre satele Suța Seacă, Raciu și comuna Lucieni se face prin intermediul DJ 702 B, având lungimea, pe teritoriul comunei Raciu, de 7 km – drum betonat.

Legătura dîntre satele Raciu și Silistea se face prin DC 64 A, în lungime de 2 km – drum asfaltat. De asemenea, legătura dintre satul Siliștea și comuna Persinari se face prin Șoseaua Nouă Silistea – Persinari, drum asfaltat, iar spre comuna Gura Șuții prin DV 791, drum în curs de asfaltare.

În comuna Raciu există 35 de străzi numerotate și cărora li s-au atribuit denumiri prin Hotărârea Consiliului Local Raciu nr. 17 din 28.04.2016, după cum urmează:

SATUL RACIU

SATUL ȘUȚA-SEACĂ

SATUL SILIȘTEA

Poduri

8. Infrastructură tehnico-edilitară

Alimentare cu apă

Incă din anul 2002, în cele trei sate ale comunei, Raciu, Silistea și Suța Seacă, a fost implementat, pe fonduri SAPARD, un proiect de introducere a apei curente.

În prezent rețeaua de distribuție existentă are 14,15 km lungime și deserveste un număr de 3310 persoane.

Canalizare

Canalizarea apelor menajere de la gospodăriile populației și instituții se efectuează în sistem centralizat.

Începând cu anul 2014 a fost pusă în funcțiune rețeaua de canalizare ce cuprinde, în prima fază, satul Silistea și aproximativ jumătate din satul Raciu.

Rețeaua are o lungime de 3,42 km, cu un debit 1,85 metri cubi/oră. Ea este deservită de o stație de epurare ce a fost construită în satul Silistea și de trei stații de pompare aflate pe traseu. Investiția a fost finalizată în anul 2013 în cadrul unui proiect integrat finanțat din fonduri europene pe măsura 322 FEADR.

În prezent se află în derulare o investiție în valoare de 1.000.000 euro având ca obiect extinderea sistemului de canalizare în satele Raciu și Șuța Seacă, până la sfârșitul anului 2018 cetățenii de aici putând să să se racordeze la sistem.

Rețea electrică

Toate cele trei sate ale comunei Raciu sunt electrificate.

Rețeaua de iluminat public stradal acoperă toate străzile având o lungime de circa 17 km, cu 148 de lămpi pe mercur de 125 W. Consumul de energie anual cu iluminatul public este de 71.173 Kwh.

Se fac demersuri pentru extinderea rețelei electrice către locuințele nou construite, de asemenea pentru sporirea puterii instalate la unele instituții.

Gaze naturale

În comuna Raciu nu există implementată o rețea de distribuție a gazelor naturale, încălzirea populației făcându-se cu ajutorul lemnelor.

Proiectul de introducere a gazelor se află în atenția autorităților locale.

Servicii postale, telecomunicații și mass-media

Locuitorii comunei Raciu beneficiază de serviciile oferite de Posta Română cât și de firmele de curierat. În comună își desfăsoară activitatea doi factori postali.

Se oferă, de asemenea, servicii de telefonie fixă și mobilă, rețeaua acoperind toate satele. La fel, servicii de televiziune prin cablu și internet.

Instituțiile comunei sunt conectate la telefonie fixă și mobilă, fax și internet. Există o bună colaborare cu mass-media locală, aceasta reflectând periodic activitatea administrației comunale.

Parcuri și zone de agrement

Desi nu există amenajat niciun parc propriu-zis, pădurile ce inconjoară comuna Raciu pot fi o alternativă plăcută pentru iubitorii de drumeții.

În satul Raciu s-a amenajat, cu sprijinul Consiliului Județean Dâmbovița, un loc de joacă pentru copii. Locuri de joacă se mai găsesc amenajate în zona Coborâs din satul Raciu și la Grădinița Raciu.

Analiza SWOT

9. Social

Sănătate

În anul 2011 a fost inaugurat în satul Silistea un modern Centru Medical care găzduieste, la parter, un cabinet medical individual (medic de familie), un cabinet stomatologic și un cabinet veterinar, iar la etaj o sală de conferințe.

Tot în satul Silistea funcționează, intr-o altă locație, și un punct farmaceutic.

În satul Raciu se află un cabinet medical individual, deservit de un medic de familie, cabinet ce are în evidență un număr de 2469 persoane. În acelasi sat se mai găseste și un punct farmaceutic.

În prezent, se află în faza de construcție un Dispensar medical uman în satul Raciu ce va găzdui spații pentru două cabinete ale medicilor de familie și pentru o farmacie.

Protecție socială

Activitatea de protecție socială se realizează prin intermediul Compartimentului de Asistență Socială și Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Raciu.

În cadrul acestui compartiment, s-au intocmit un număr de:

11 dosare pentru indemnizații de creștere a copilului cu vârstă de până la 2 ani și 11dosare pentru stimulent de inserție;

41 de dosare pentru alocații de stat;

39 de dosare cuprinzând modificări, suspendări, reluări, stabilire și incetare alocații de susținere;

30 anchete sociale pentru comisia de încădrare în grad de handicap, prevăzută de Legea nr. 448/2006;

36 dosare indemnizații persoane cu handicap;

75 cereri de acordare a ajutorului de incălzire;

22 cereri pentru acordarea unui ajutor de urgență;

15 de anchete sociale pentru acordarea burselor de către scoli;

52 dosare de ajutor social;

45 adeverințe emise de compartimentul de asistență socială.

Educație

Rădăcinile invățământului instituționalizat coboară până în secolul XVIII, atunci când apar primele mențiuni documentare despre o școală ce funcționa în anul 1783 pe moșia Șuța a boierului Matei Lăcusteanu. Domnia acorda pentru aceasta scutiri de dări și o „milă” de 100 de bolovani de sare pentru întreținerea școlii. În septembrie 1840 a inceput să funcționeze o altă școală în satul Șuța Seacă, invățător fiind Constantin Mateescu.

Școala din satul Raciu a fost inființată în noiembrie 1859, prin strădania preotului Neacșu Marinescu. Școala nu avea lăcaș propriu, ci funcționa în casa preotului, fiind frecventată de circa 20 – 30 de elevi. În anul 1864, satul a fost organizat în comună cuprinzând satele Raciu, Coborâș și Siliște, iar aici se inființează, pe cheltuiala primăriei, o școală publică.

Prin act de donație dat în 1932 de Eufrosina Văcărescu, Elena Văcărescu și Zoe Caribol se cedează comunității locale un teren în suprafață de 7580 metri pătrați pentru construirea în satul Raciu a unui nou locaș de școală. Acesta nu va fi ridicat decât în anul 1957, după un proces indelungat cu primăria localității.

În prezent, în comuna Raciu funcționează Unitatea Școlară cu Personalitate Juridică Raciu ce are în componență următoarele instituții de invățământ:

Scoala Gimnazială Raciu (192 de elevi, 4 invățători, 12 profesori);

Scoala Gimnazială Suța Seacă (96 elevi, 2 invățători, 10 profesori);

Scoala Primară Silistea ( 39 elevi, 2 invățătoare);

Grădinița cu program normal Raciu (33 copii, 2 educatoare);

Grădinița cu program normal Suța Seacă (19 copii, 1 educatoare);

Grădinița cu program normal Silistea ( 25 copii, 2 educatoare).

Toate aceste unități de invățământ au fost reabilitate și modernizate prin strădania administrației publice locale. Ele beneficiază de mobilier scolar nou, telefonie, cablu tv și internet.

Unitatea Scolară cu Personalitate Juridică Raciu este condusă de un consiliu de administrație iar din punct de vedere metodologic este subordonată Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița.

Incepând cu anul 2014 în satul Raciu funcționează un Centru After School, acolo unde elevii sunt fi supravegheați de personal calificat, primesc asistență în efectuarea temelor, consiliere spirituală de la preoții din comună dar și o masă caldă pregătită de o firmă de catering.

Clădirea, care cuprinde două săli de clasă, bucătărie, sală de mese, grupuri sociale, a fost ridicată din fonduri europene, fiind parte a unui proiect integrat pe măsura 322 FEADR accesat de Primăria comunei Raciu

Cultură

Căminul Cultural Raciu

A fost modernizat și extinns în anul 2015, găzduind atât Biblioteca Publică Raciu, cât și activitatea formației de dansuri populare ”Sipotul” și un muzeu etnografic.

Biblioteca Publică Raciu

Biblioteca publică Raciu a fost inființată la data de 2 mai 2006, este o bibliotecă de tip enciclopedic și are misiunea de a servi interesele de informare, studiu, educație, lectură și recreere ale utilizatorilor din comunitate, oferind acces liber, gratuit și nediscriminatoriu la informație și cunoaștere prin bază de date și colecțiile proprii.

La momentul inființării, colecțiile bibliotecii erau alcătuite dîntr-un număr de 400 de documente provenite din transferul de carte, realizat de biblioteca comunală Lucieni, după inființarea comunei Raciu din ianuarie 2005. Fondul de carte existent în prezent este de 4236 de documente și provine din transferurile realizate de la Biblioteca Județeană Ion Heliade Rădulescu Dâmbovița, achiziții și donații din partea sătenilor.

Se oferă următoarele servicii: imprumut la domiciliu, informații de toate tipurile, prelungirea termenului de imprumut prin telefon și prin e-mail, rezervare de titluri prin telefon și prin e-mail, acces liber la raft 100 %, 4 stații de lucru pentru utilizatori, imprimantă și scanner, acces gratuit la Internet și acces la Internet wireless.

Biblioteca desfăsoară și alte activități: sesiuni de informare și formare pentru elevii Școlilor Gimnaziale Raciu, Siliștea, și Șuța Seacă; vizitele la bibliotecă (în cadrul cărora vizitatorii primesc informații despre istoricul, serviciile oferite și manifestările culturale ce se desfășoară în instituție); vacanța la bibliotecă (programul prin care se oferă elevilor și tinerilor din localitate un program de activități educative și distractive pe perioada vacanțelor); ora poveștilor (programul creat pentru copii ce se organizează în cadrul bibliotecii și extramuros, pentru a pătrunde în lumea copilăriei și a poveștilor); ateliere de handmade (quilling și origami), campanii de ecologizare „Let's Do It, România!“, comemorări și aniversări.

Din data de 23 mai 2012, Biblioteca publică Raciu, este parteneră a Programului Național ,,Biblionet – lumea în biblioteca mea” și oferă utilizatorilor din comunitate un nou serviciu: calculatoare cu acces gratuit la internet pentru public. Rețeaua din interiorul bibliotecii este wireless, astfel incât oricine se poate conecta cu laptop-ul personal și poate accesa Internet-ul gratuit.

Tot în anul 2012, în cadrul Bibliotecii Raciu a fost implementat proiectul FANTASY LAND – ludoteca din parc – proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune, implementat de către Asociația Tineri pentru Europa de Mâine și Centrul Europe Direct Târgoviște, din cadrul Bibliotecii ,,I.H. Rădulescu” Dâmbovița. Obiectivul principal al proiectului a fost inființarea unei ludoteci în aer liber prin aducerea laolaltă a tinerilor din mediul rural și cel urban și a-i determina să planifice și să organizeze activități pe care ulterior să le realizeze cu copiii din comunitatea noastră. Volunțării și copiii implicați în proiect au participat la work-shop-uri diverse, precum modelajul baloanelor, quilling, origami și story telling, teatru umbre și vânătoarea de comori. Acestea au avut rolul de a stimula creativitatea și originalitatea participanților, precum și a imbunătăți comunicarea în echipă.

În urma acestui proiect, Biblioteca Raciu, a reușit să ofere unui număr de 6 voluntari din comuna, o tabăra de 3 zile la Centrul de agrement Căprioara, din comuna Moroeni, județul Dâmbovița, și materiale necesare atelierelor de lucru, desfășurate în proiect. De asemenea, au fost achiziționate cărți și jocuri educative, pentru dotarea ludotecii, în valoare de 1.998 lei.

Culte

Asezămintele religioase de raza comunei Raciu sunt următoarele:

Biserica Crestin Ortodoxă din satul Raciu purtând hramul „Sf. Nicolae” – zidită în 1911 și sfințită în 1913, pictura Pavel Ionescu;

Biserica Crestin Ortodoxă din satul Raciu purtând hramul ”Sf. Apostoli Petru și Pavel” – biserică nouă;

Biserica Creștin Ortodoxă „Sf. Nicolae” din satul Șuța Seacă;

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – satul Siliștea;

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – satul Șuța Seacă.

Administrația locală s-a implicat în oferirea de ajutoare financiare către toate cultele recunoscute din comună, cele mai importante investiții fiind făcute în construcția noului lăcas de cult crestin ortodox din satul Raciu.

Sport

Principalul sport care se practică în comuna Raciu este fotbalul. Există două echipe de amatori care activează în Divizia Onoare Nord a județului Dâmbovița, Pomicola Raciu și Flacăra Suța Seacă.

În satele Raciu și Suța Seacă există terenuri de fotbal amenajate. Primăria are în plan construirea unei baze sportive în satul Suța Seacă, existând și un studiu de fezabilitate în acest sens.

Analiza SWOT

Mediu

Factori și probleme de mediu

Factorul de mediu aer

Proximitatea pădurii și lipsa factorilor poluanți generați de industrie fac ca aerul din zonă să fie unul curat, propice dezvoltării armonioase a omului.

De asemena desființarea depozitelor improvizate de deseuri dar și curățarea periodică a cursurilor de apă au condus la sporirea calității aerului.

Factorul mediu apă

În urma unor măsurători efectuate, la cererea Primăriei Raciu, de către Consiliul Județean Dâmbovița prin organismele specializate a rezultat că apa din mai multe fântâni depăsea concentrațiile admise în privința nitraților. Aceasta se datora atât folosirii intensive a ingrăsămintelor chimice în agricultură în trecut , construcției incorecte a unor fose septice la gospodăriile cetățenilor dar și gestionării defectuoase a dejecțiilor animale.

Situația s-a remediat prin introducerea sistemului de alimentare cu apă curentă la nivelul întregii comune, apa livrată fiind una de calitate bună, din puțuri de adâncime.

Tratarea apelor uzate

Prin finalizarea lucrărilor la sistemul de canalizare a apelor menajere în satul Silistea și o parte a satului Raciu, dar mai ales prin construcția unei stații de epurare a acestor reziduuri, comuna face un pas inainte în rezolvarea problemei poluării solului și a pânzei freatice.

Factorul mediu sol

În zonele unde au existat exploatări petroliere se regăsesc și în prezent, e drept că intr-o mai mică măsură, suprafețe de teren poluate cu țiței.

Primăria comunei Raciu a intervenit, inclusiv prin sesizarea organelor în drept (Garda de Mediu) atunci când a constatat poluarea terenurilor.

O altă problema, legată de poluarea terenurilor, se regăseste în urma folosirii în cantitate mare a ingrăsămintelor chimice, mai ales inainte de 1989.

Sistemul actual de gestiune a deseurilor

Deseurile populației și agenților economici de pe raza comunei Raciu sunt colectate în sistem centralizat de către lucrătorii SC Supercom SA, pe viitor intenționându-se prestarea acestui serviciu de către un operator aflat în subordinea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea colectării transportului, tratării, și depozițării deseurilor solide în județul Dâmbovița”.

Deșeurile sunt transportate la depozitul ecologic de la Aninoasa. Județul Dîmbovița a beneficiat, începând cu anul 2001, de un acord financiar cu Uniunea Europeană pentru aprobarea unei scheme de finanțare vizând inființarea unui nou serviciu de colectare a deseurilor menajere pentru gospodãriile din judet, achiziționarea achizitionarea de echipamente de curatenie pentru orase, achiziționarea de mijloace de transport specializate pentru deseuri menajere, îndepărtarea deșeurilor de la gropile de gunoi neconforme și neecologice din județ și construirea de depozite ecologice în Aninoasa și Titu.

Costul total al proiectului a fost de 26.054.000 euro. Trei sferturi din fonduri au fost obținute de la Uniunea Europeană, diferența fiind finanțată de către Consiliul Județean Dâmbovița dintr-un credit de la Banca Europeana de Investiții.

Analiza SWOT

Administrație publică locală

Autoritățile publice locale sunt „Consiliul Local”, ca autoritate deliberativă, și „Primarul”, ca autoritate executivă, ambele avându-și sediul administrativ în satul Raciu.

Autoritatea Consiliului Local Raciu și a primarului se exercită asupra întregii colectivități din perimetrul autorității administrativ-teritoriale, pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Consiliul Local a fost constituit prin Hotărârea Consiliului Local Raciu nr. 3 din 07.07.2016 și este format din 13 consilieri având următoarea structură politică:

9 membri USL,

4 membri PNL.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, a administrației publice locale, Consiliul Local are inițiativa și hotărăște în problemele de interes local, cu excepția celor pentru care legiuitorul a stabilit competența altor autorități publice.

Atribuțiile Consiliului Local pot fi:

a) atributii cu privire la organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;

b) atribuții cu privire la dezvoltarea economico-socială și de mediu a localității;

c) atribuții cu privire la administrarea domeniului public si privat al localității;

d) atribuții cu privire la gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.

Primarul, prin instituția sa, asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. De asemenea, dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor Consiliului Județean.

În conformitate cu Legea nr. 215/2001, Primarul mai îndeplinește următoarele atribuții:

a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului ( ofițer de stare civilă, autoritate tutelară, cu ocazia organizării referendumului, recensământului, alegerilor etc);

b) atribuții referitoare la gestionarea relației cu consiliul local;

c) atribuții referitoare la bugetul local (este ordonator principal de credite);

d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;

e) alte atribuții stabilite de legiuitor.

În aplicarea indatoririlor sale, primarul este sprijinit de viceprimarul și secretarul comunei, alături de un aparat de specialitate care are următoarea structură:

Compartiment protecție civilă și situații de urgență ( 1 post vacant);

Serviciul de asistență socială și autoritate tutelară (1 post);

Compartiment registru agricol, cadastru și agricultură (2 posturi);

Compartiment urbanism și amenajarea teritorilui (1 post);

Compartiment administrativ-deservire (4 posturi);

Compartiment contabilitate și buget local (3 posturi);

Compartiment achiziții publice (1 post vacant);

Serviciul de canalizare (delegat gestiunea către SC Compania de Apă Tîrgoviște Dîmbovița SA);

Centrul after school (2 posturi);

Compartiment cultură (3 posturi).

U.A.T. comuna Raciu face parte, la acest moment, din următoarele structuri asociative:

1. Asociația Comunelor din România;

2. Asociația Grupul de Acțiune Locală ”Microregiunea Dâmbovița Sud – Vest”;

3. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Eficiență energetică – iluminat public Târgoviște – Dragomirești, județul Dâmbovița”;

4. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea colectării transportului, tratării, și depozițării deseurilor solide în județul Dâmbovița”;

5. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Apă Dâmbovița”;

6. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Civitas Tîrgoviște”.

Analiza SWOT

PARTEA III – OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Obiectivele de dezvoltare se pot îndeplini numai în dacă se are în vedere o strategie care să stabileasca în mod clar alternativele de dezvoltare ale localității.

Strategiile pe termen extins trebuie evaluate atent mai ales cu privire la potențialele rezultate. Trebuie luat în considerare o serie de factori neprevăzuți, care pot apărea în timp și care pot avea o influență covârșitoare asupra țintelor propuse.

Principiile strategiei de dezvoltare durabilă sunt:

durabilitate – condiții mai bune de viață pentru populația cu un nivel mic al veniturilor precum și asigurarea unui trai decent, unor condiții optime de sănătate și bunastare pentru toți locuitorii comunei;

competitivitate – o șansă acordată economiei locale în context regional, național și chiar internațional, sprijinirea unui sector privat puternic și inovativ;

sprijin financiar – acordarea sprijinului pentru accesarea unor surse financiare variate pentru a satisface nevoile de capital în investitii și dezvoltare;

o buna administrare – dialogul permanent cu comunitatea, responsabilizarea autoritatilor locale și parteneriatul cu societatea civila.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă sunt:

I. impulsionarea dezvoltării economice în scopul folosirii eficente a capitalului și forței de muncă de pe plan local;

II. stabilirea, prin intermediul planificării, a prioritatilor comunitatii, a strategiei de atingere a acestora și a acțiunilor necesare concretizării lor;

III. acordarea unui sprijin eficient către factorii de decizie din UAT Comuna Raciu în prezentarea strategiilor financiare și de investitii;

IV. determinarea eficientizării managementului.

În cadrul Strategiei de dezvoltare durabilă putem identifica o serie de trasaturi ce ar trebui să caracterizeze pe cei responsabili cu acest domeniu. Astfel, acțiunile unui bun manager local trebuie să țină cont de proiectarea unei imagini asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, să fie orientate spre schimbare și spre un câștig viabil.

Strategia de Dezvoltare Locala trebuie să țină cont de dorințele comunitatii locale, care trebuie să fie consultată prin chestionare în privința obiectivelor urmărite prin document. În acest scop, în perioada ianuarie – aprilie 2018, am distribuit la nivelul celor trei sate componente un număr de 50 de chestionare, care au fost completate de către cetățeni și de unde au reieșit un număr de patru obiective principale.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile în comunei Raciu sunt:

dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;

protecția mediului;

intarirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;

regenerare rurală.

Printre premisele luate în calcul la formularea strategiei se regăsesc:

îmbunătățirea condițiile de trai ale populației localității;

modificarea calitativă a imaginii comunei, un plan urbanistic coerent și asigurarea unor servicii de calitate din partea administrației;

oferirea unor facilități pentru sectorul privat sau încheierea unor parteneriate între administrația locală și operatori economici de pe raza comunei în scopul derulării unor proiecte de investiții benefice pentru comunitate;

adaptarea la schimbările ce au loc în localitate, procesul de planificare necesitând resurse de creație, participare și anticipare.

Conceptul strategic trebuie gândit astfel încât cuprinderea sa într-un plan strategic să genereze actiuni care vor avea ca finalitate creșterea economică, lărgirea bazei de impozitare, crearea de oportunități de angajare și îmbunătățirea mediului de viață al comunității, în conformitate cu premisele de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare a comunei Raciu.

Conceptul strategic de dezvoltare își va propune dezvoltarea economică a localității bazându-se atât pe poziția geografică a acesteia cât și pe atragerea de firme/activități economice/investitii. Doua puncte sunt prioritar a fi urmate aici: gradul de atractivitate a localității (prin îmbunătățirea imaginii, a calitatii traiului, prin revitalizare urbanistică) și facilitățile de atragere a investițiilor private (prin proiecte în infrastructura, oferirea spre închiriere sau concesionare pe termene lungi de timp de terenuri și cladiri, facilitati fiscale – ținând totuși cont de condiționalitățile legislație cu privire la ajutorul de stat etc).

Având în vedere că o comună nu este un sistem închis, iar realizarea celor patru obiective se întemeiaza pe aplicarea unui sistem de conducere care să genereze dezvoltare și/sau regenerare rurală, acțiunile concrete vor ține cont de respectarea următoarelor principii:

→ dezvoltarea durabilă, vizează schimbări în timp asupra comportamentului și a atitudinii comunității în ceea ce privește modul de folosire a resurselor;

→ întărirea capacității instituționale: adaptarea serviciilor oferite de administrație la așteptările cetățenilor, cu folosirea în mod judicios a resursele financiare, și având ca obiectiv dezvoltarea durabilă;

→ înfrățirea cu alte localități: presupune schimb de informații, bune practici, modele în în managementul rural sau managementul de proiect;

→ cooptarea entităților private în cadrul proiectelor de colaborare prin parteneriat public-privat;

→ implicarea în acele proiecte de investiții inaccesibile sectorului privat;

→ integrarea politicilor locale cu cele ale județului, regiunii și cu cele naționale;

→ managementul resurselor: în scopul unei mai bune gospodăriri a acestora și a atingerii obiectivelor cu costuri cât mai reduse;

→ utilizarea mecanismelor de piața: în scopul asigurării durabilitătii, prin intermediul impunerii unor taxe locale care să asigure funcționarea utilitatilor publice în sistem de piață, luarea în considerare la momentul fundamentării investițiilor a criteriilor de mediu și, de asemenea, reconsiderarea cheltuielilor de mediu la momentul generării proiectului de buget local;

→ crearea unei identități urbanistice: cu reguli privitoare la materialele de constructii, culori, densitatea clădirilor dintr-o zonă, orientarea spațială a acestora, eficiență energetică etc;

→ realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunități: pentru valorificarea moștenirii culturale comunitare;

→ evitarea creării unor serviciilor publice care nu servesc unei nevoi locale;

→ impunerea unor reglementări de utilizare rațională a terenurilor: proiectele de dezvoltare vor trebui să țină cont de Planul de Urbanism General și de Regulamentul Local de Urbanism;

→ analiza capacitatii tehnice de executie;

→ evaluarea eficienței utilizarii resurselor materiale, financiare și umane;

→ evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma beneficiilor pe care acesta le aduce la bugetul local;

→ cunoașterea problemelor cetățenilor și a priorităților acestora;

→ lansarea unui program sau proiect trebuie să tină cont de nevoile comunității;

→ monitorizarea comunităților defavorizate și creșterea capacitatii administrației locale de a asigura accesul acestora la serviciile de bază;

→ protecția mediului;

→ implicarea în investiții pe plan local a sectorului privat: cu scopul de a transfera costurile unei investitii, împărțind și beneficiile viitoare;

→ asigurarea accesului public la informațiile cu impact asupra dezvoltării locale.

OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Raciu sunt:

Acordarea sprijinului necesar pentru creșterea rentabilității activităților agricole;

Conformarea comunei la standardele de mediu ale Uniunii Europene, pe care România și le-a asumat prin Tratatul de Aderare și actele subsecvente;

Îmbunătățirea sistemului de sănătate și protecție socială pentru cetățenii comunei;

Punerea la dispoziția populației și a operatorilor economici economici, în mod neîngrădit, a infrastructurii de bază (apă, canalizare, distribuție gaze, căi de transport, telefonie etc.);

Creșterea calității sistemului de invățământ prin modernizarea continuă a bazei materiale și aprobarea unor facilități pentru cadrele didactice ce vor dori să profeseze în comuna Raciu;

Înlăturarea excluderilor și dezechilibrelor sociale și creșterea ratei de ocupare prin stimularea investițiilor.

OBIECTIVE SPECIFICE

Obiectiv strategic 1. Creșterea valorii adăugate a produselor agricole

Comuna Raciu, ca de altfel toată zona Valea Dâmboviței, este recunoscută ca fiind o zonă preponderent pomicolă. Insă și sectorul agricol și cel al cresterii animalelor ocupă un loc important în economia locală.

Creșterea valorii produselor pomicole, agricole și zootehnice se impune ca principală prioritate pentru o strategie de creștere sustenabilă, dîntre toate sectoarele dezvoltarea industriei alimentare putând genera impactul economic cel mai semnificativ.

Desi rodnicia ogoarelor și hărnicia oamenilor sunt atuuri importante, există insă în acest domeniu și o serie de probleme structurale legate de fragmentarea terenurilor și lipsa asociațiilor de producători. Măsuri pentru accelerarea procesului de formare a grupurilor de producători trebuie adoptate pentru a creste competitivitatea acestora, capacitatea lor de a atrage investiții și finanțare nerambursabilă, precum și puterea lor de negociere în relația cu partenerii comerciali.

În prezent, lanțul valoric cuprinde doar producția și comercializarea directă a produselor, absența investițiilor în procesarea lor reducând mult din valoarea acestora și limitând capacitatea fermierilor de a-și extinde exploatațiile sau numărul animalelor.

Creșterea valorii adăugate a produselor poate fi asigurată prin dezvoltarea infrastructurii de depozitare și prin derularea de investiții în procesarea producției. Autoritățile locale pot sprijini inițiativele de acest fel, iar acolo unde întreprinzătorii locali nu pot susține efortul investițional, capitalul va trebui atras din exterior. Dezvoltarea capacității de procesare a producției poate fi incurajată prin acțiuni de abordarea directă a investitorilor și de promovare a potențialului productiv al zonei, precum și prin asigurarea unui personal bine calificat. Administrația publică locală, în parteneriat cu mediul privat, poate apela la o serie de instrumente de sprijinire a investițiilor în spațiile de depozitare: de la asigurarea terenurilor la imbunătățirea accesului la utilități pentru obiectivele de investiții.

Obiectiv strategic 2. Dezvoltarea infrastructurii fizice de bază

Un obiectiv principal al comunei Raciu este întreținerea, consolidarea și dezvoltarea infrastructurii fizice, ca fundament pentru imbunătățirea calității vieții și implicit a activităților economice și sociale.

Comuna Raciu beneficiază de o rețea tehnico-edilitară destul de dezvoltată, sustenabilă, necesitatea extinderii facilitaților fiind impetuoasă pe termen lung. Extinderea rețelei de utilități vizează sistemul de alimentare cu energie electrică, de alimentare cu apă dar mai ales extinderea rețelei de canalizare pentru aproximativ jumătate din satul Raciu și satul Suța Seacă, proiect care se afla la ora actuală în stadiul de studiu de fezabilitate.

De asemenea, măsuri de modernizare a infrastructurii rutiere sunt necesare pentru asigurarea unui sistem de transport eficient la nivel zonal prin asfaltarea drumurilor nemodernizate din satul Suța Seacă dar și a drumului comunal Soseaua Nouă Silistea – Persinari, cel care asigură acesul facil al locuitorilor comunei Raciu spre comunele Văcăresti, Persinari, Gura Suții sau orasul Titu.

În procesul de creștere a nivelului de trai un impact important il constituie accesul permanent la informații și la noile tehnologii prin intermediul comunicațiilor broadband. Conexiunea la internet în comuna Raciu este una destul de raspândita, dar pentru intâmpinarea necesității crescânde a simplificării comunicării, pentru facilitarea promovării zonei și nu numai, dezvoltarea infrastructurii de internet broadband în viitorul apropiat este o măsura ale cărei beneficii substanțiale sunt larg recunoscute.

Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea resurselor umane prin educație, cultură și sport

Un impact important asupra dezvoltării economice și sociale, asupra cresterii sustenabile per ansamblu, il are și dezvoltarea resurselor umane. Nivelul de pregătire al resurselor umane poate reprezenta un avantaj al comunei în atragerea de investiții în zona, iar autoritățile locale pot interveni, în primul rând, pentru asigurarea accesului de bază la educație, cultură, formare: unitățile scolare care necesita ameliorări de condiții trebuie modernizate și echiparea lor poate continua, crearea unor centre culturale care integrează și funcție de bibliotecă/spațiu public de accesare a internetului fiind absolut necesară.

În plus, investițiile demarate pentru crearea de terenuri și săli de sport trebuie finalizate și apoi extinse pentru a asigura un acces adecvat pentru toți locuitorii comunei.

Obiectiv strategic 4. Imbunătățirea calității și accesului la servicii publice

Având în vedere obiectivele de dezvoltare ale domeniului agro-alimentar în cadrul comunei Raciu, în principal a celui pomicol, prin industrializarea sistemului de producție și de procesare, obiectivul creării și consolidării capitalului uman prin intermediul imbunătățirii serviciilor de educație devine un element suport esențial. În acest sens, un proiect fundamental propus presupune formarea profesionala și instruirea resurselor umane, corelate cu imbunătățirea serviciilor publice de formare, care să genereze pe termen lung un real avantaj pentru comuna în ceea ce priveste oferta să de forță de muncă specializată în domeniile economice cheie.

În ceea ce priveste domeniul serviciilor de sănătate, în comuna se află un Centru Medical în satul Silistea și un cabinet medical individual în satul Raciu. De asemenea, în satele Silistea și Raciu există puncte farmaceutice. Este nevoie insă ca și satul Suța Seacă să fie acoperit și de aceea se impune construcția unei clădiri care să indeplinească funcția de dispensar uman.

Implementarea strategiei de dezvoltare durabilă cade în sarcina instituțiilor publice locale din cadrul comunei Raciu, care au rolul de a monitoriza succesul acesteia. Pentru a-și putea juca rolul de coordonator al dezvoltării, administrația publică trebuie să-și modernizeze atât aparatul propriu cât și instrumentele de gestiune a bugetelor locale, acestea contribuind la dezvoltare capacității administrative. Introducerea unui sistem de management eficient presupune atât pregătirea funcționarilor publici și a persoanelor cu putere de decizie care să asigure operativitatea serviciilor oferite către cetățeni precum și a politicilor publice implementate, cât și abordarea unor tehnici de management care să se bazeze pe eficiență și competență. Eficientizarea implementării politicilor si proiectelor la nivel local poate fi realizată prin intermediul informatizării sistemului de gestiune.

De asemenea, se impune modernizarea și extinderea actualului sediu al primăriei, construit în anii 60, care nu mai face față actualmente atât numărului de funcționari cât și afluenței de cetățeni ce au contact cu instituția.

PARTEA IV – PORTOFOLIUL DE PROIECTE

PARTEA V – ANEXE

PROIECTE PENTRU CARE EXISTĂ DOCUMENTAȚII

V.1. Asfaltare drum local Raciu – Picior de Munte

V.1.1. INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROIECT

V.1.2. Resurse necesare

V.2. Reabilitare și extindere sediu Primăria Raciu

V.2.1. RESURSE NECESARE

V.3. Finalizare extindere rețea de canalizare în comuna Raciu (faza a 3-a)

V.3.1. Resurse necesare