Sectiunea 1. Judecata – fază a procesului penal [600784]

Capitolul 1

1
Capitolul 1. Consideratii generale privind judecata
Sectiunea 1. Judecata – fază a procesului penal
Judecata reprezintă faza principală din cadrul procesului penal în car e
instanța are rolul de a desfașura activități în vederea judecă rii cauze i penale cu c are
a fost sesizată. Totodată, prin judecată se întelege acea eta pă procesuală ce se
desfașoară în fața instanț elor penale din momentul sesizării inițiale, având ca
finalitate soluț ionarea definitivă a cauzei penale1.
Desfășurându -se într -un cadru specifi c, această etapa a procesului penal
constituie activitatea principală a procesului penal, î ntrucat numai pe baza celor
spuse in fata instanț ei, dezbatute si probate se ajunge l a convingerea judecatorilor si
în cele din urma, la hotararea judecatoreasca. Judecata este î ncadrata de celelalte
doua faze procesuale, urmarirea penală creând condiți ile judecati i, iar executarea
hotărârilor penale marcând îndeplinirea hotărârii instanței2.
Ceea ce caracterizează judecata la nivelul socieț atii sunt scopul si obiect ul.
Scopul judecăț ii coinci de cu scopul procesului penal, ș i anume , ca orice persoană
ce a savârș it o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană
nevinovată să nu fie trasă la răspundere penala. Pe de altă parte, obiectul cuprin de
aflare a adevarului cu privire la faptă si persoana pentru care instanța a fost sesizată,
în veder ea pronunțării unei soluț ii legale si temeinice. Activitatea de ju decata se
efectueaza prin interm ediul act elor de judecata, acte jurisdicț ionale ce constau in

1 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT , Editura GLOBAL LEX, Bucuresti, 2002 , p.589
2 A. OROVEANU -HAN TIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Universitaria Craiova, 2003, p. 77

Capitolul 1

2
hotărâri pe care instanț a le ia pe parcursul proc esului penal cu privire la
soluț ionarea acțiunii penale sau civile3.
Faza de judecată își justifică importanț a acordată prin ideea că instanța
verifică întreaga activitate procesuală desfașurată cu toț i ceilalți participanți, atat
înaintea, dar și pe parcursul judecă rii cauzei. Rezonanț a pe care o produce faza
judecații în rândul cetăț enilor a pare atat prin prisma solemnității specifice, câ t si
prin fermitatea ce caraterizează hotărâ rile de condamnare a infractorilor.
Sectiunea 2. Principiile specifice fazei de judecata
Una dintre principalele atributii ale instantei de judecata este solutionarea
cauzei deduse judecatii, ce trebuie adusa la indeplinire cu garantarea respectarii
drepturilor subiectilor procesuali si asigurarea administrarii pr obelor pentru
lamurirea completa a imprejurarilor cauzei, in scopul aflarii adevarului, cu
respectarea deplina a legii4.
Pe langa principiile fundamentale ale procesului penal (legalitat ea, aflarea
adevarului, prezu mția de nevinovăție, caracterul echitabil al procesului penal ,
garantarea dreptului la apărare, limba în care se desfașoară procesul penal ș i
folosirea limbii oficiale prin interpr et), judecata prezintă ș i reguli specifice. Asfel,
locul unde se desfasoara judecata, oralitatea, nemijlocirea, contradictorialitatea ș i
publicitatea traseaza baza fazei de judecata.
2.1. Publicitatea
Ședința de judecată constituie forma î n care judecata a re loc în fața instanței
de judecată , de obicei î n ședință publică . Ședința are loc în sala de judecată de la

3 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea generală. Partea speciala, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2010, p. 314
4 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de pro cedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 908

Capitolul 1

3
sediul instanței, iar înaintea termenului de judecată grefierul de sedință afișează la
avizierul sălii de judecată lista cauzelor. Excepț ia con stă în faptul că , pentru moti ve
temeinice, ședința se poate ține în alt loc, pă rțile trebuind citate î n acel loc5.
Publi citatea, fiind un principiu al ședinței de judecată , reprezintă posibi litatea
pe care fiecare persoană o are de a asista la desfașurarea judecăț ii. Astfel, locul
unde se desfașoară judecata este accesibil ă publicul ui, în această etapă activitatea
procesuală înfaptuindu -se “cu usile deschise” 6. Prezenț a pub licului înfățișează
capacitatea de a cunoaște mijloacele î n ca re este efectuat actul de justiție și,
totodata garantează controlul asupra acestuia, precum ș i al p resei asupra metodei de
realizare a activității jurisdicționale . Totuș i, nu este o condiție necesară ca in sala de
judecată să existe î n mod efectiv un public atunci cand se desfașoară procesul
penal, însă conteaza ca el să poată avea acces la sedința de judecata.
Publicitate a procedurii are drept consecinț e publicitatea dezbaterilor , drep tul
publicului de a avea acces în sala de judecata și de a obț ine informații cu privire la
data ș i locul desfașurării procesului7. Mai mult decât atâ t, toate probele din proces
trebuie dezbătute în public, în prezența acuzatului, avându -se în vedere respectarea
principiului contradictorialităț ii8.
Dupa cum s -a aratat si in practica judiciara anterioara, o ri de cate ori, in
aceeasi cauza, inculpatul era trimis in judecata pentru ma i multe infractiuni , dintre
unele se judeca in sedinta publica potrivit regulii publicitatii sedintei de judecata,
iar altele in sedinta nepublica, cauza se judeca in sedinta publica, sub sanctiunea
nulitatii absolute, deoarece exceptiile de la re gula prezentata sunt de s trica
interpretare si aplicare. D e asemeanea, sunt publice sedintele de judecata atunci

5 MIHAIL UDROIU , Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2 , Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 152
6 ION NEAGU , Drept procesual penal, TRATAT , Editura GLOBAL LEX, Bu curesti, 2002 , p. 590
7 CEDO, hotarârea din 12 noiembrie 2002, in cauza Lundevall c. Suediei, parag. 34
8 CEDO, hotărârea din 6 decembrie 1988, in cauza Barbera, Messengue si Jabardo c. Spaniei, parag. 78

Capitolul 1

4
cand infractiunea a fost savarsita de catre un infractor major impreuna cu un minor,
iar ambii au fost fost trimisi in judecata9, fata de dispo zitiile art. 510 alin 1 NCPP,
potrivit carora „cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati , dintre care unii
minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, judecata are loc (…) dupa
procedura obisnuita”.
Există , astfel cum a fost men ționat anterior, și cazuri în care, atât presa, cât ș i
publicul pot fi excluși de la întreaga procedură sau de la o parte a acesteia,
principiul publicităț ii nefiind un principiu absolut10. Circumstanț ele speciale, ce
caracterizează obiectul judecății, pot justifi ca renunțarea la publicitatea șe dinței.
Potrivit NCPP, sunt menționate urmă toarele excepții : în cazul în care
judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei,
demnității sau vieții intime a unei persoane, intereselor min orilor sau ale justiției,
instanț a, la cererea procurorului, a părț ilor ori din oficiu, poate declara ședință
nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecă rii cauzei.
Limitele publicității se mențin și dacă prin audierea unui martor în ș edință
publică s -ar aduce atingere siguranței ori demnitătii sau vieții intime a acestuia sau
a membrilor familiei sale, instanța poate să declare ședința nepublică la cererea
martorului. În situatia în care o audiere în public ar pune in pericol
confidenț ialitatea unor informații, la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau
a părților, instanța poate să declare ședință nepublică. Norma are caracter de
principiu comun si constituie o garantie pentru normala desfasurare a judecatii si un
mijloc eficien t pentru realizarea rolului educativ al acesteia11.

9 I.C.C.J, S.PEN., DEC. NR. 6748/2004, apud L. Mer a, L. Rog, L. Savonea, R. Budai, p. 815 -816
10 MIHAIL UDROIU , Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2 , Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015 , p. 153
11 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Expli catii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 175

Capitolul 1

5
Pe langa acest fapt , indiferent daca ș edința de judecata este publică sau a fost
declarată nepublică, pe durata desf ășurării judecății, instanț a are posibilit atea de a
interzice publicarea ș i difuzarea, p rin mijloace scrise sau aud iovizuale, de texte,
desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătă mate, a
părții civile, a părții responsabile civilmente sau a m artorilor.
Tot ca o excepție de la principiul publicităț ii, art. 3 59 N CPP instituie regula
potrivit căreia, î n vederea asigurării ordinii ș i solemnit ății ședinței de judecată,
președintele poate limita accesul p ublicului la ședința de judecată, ținând seama de
mărimea sălii de ședință, poate dispune îndepă rtarea din sal a a părții sau a oricarei
alte persoane ce t ulbură ședința sau nesocotește în mod repetat mă surile hotarâte de
președinte. Nu pot asista la ședința de judecată minorii sub 18 ani, cu excepția
situației în care aceștia au calitatea de părți sau martori, pr ecum și persoanele
înarmate, cu excepția personalului care asigură paza și ordinea.
Acordând o importanță deosebită publicității ședințelor de judecată,
legiuitorul a prevăzut sancțiunea nulității absolute ce trebuie să intervină în cazurile
în care dispoz ițiile legale privind publicitatea sedințelor de judecată au fost
încălcate12 . Pronunțarea hotărârii se face întotdeauna in ședință publică , chiar daca
judecata a fost secretă. În hotărârea judecatorească trebuie să se menț ioneze dacă
ședința de judecată a fost publica sau secretă, î ntrucat sc opul este posibilitatea
verificării respectării dispoziț iilor legale privind publicitatea13.
2.2. Nemijlocirea
Potrivit art. 351 NCPP, judecata cauzei se face în fața instanței constituite
potrivit legii și se desfășo ară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu.
Nemijlocirea reprezintă obligația instanței de a î ndeplini în mod direct toate actele

12 N. VOLONCIU, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p . 153
13 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala , Editura Universitaria Craiova, 2003 , p. 80

Capitolul 1

6
procesuale și procedurale ce însumeaza conținutul ședinț ei de judecata14. Principiile
contradictorialității și orali tății se asambleaza cu pri ncipiul nemijlocirii potrivit
căruia judecatorul “percepe direct, nemijlocit, toata act ivitatea părț ilor și a
subiecț ilor procesuali secundari; ascultă părț ile, martorii, di rect, nemijlocit(…). Sub
ochii și urechile judecătorilor și a părților se petrece toata desfăș urarea dezbaterii.
Si numai pe cele vazute si auzite in dezbatere si discutate acolo, sub observatia si
controlul sau nemijlocit, isi va intemeia judecatorul convingerea sa”15.
In vederea asigurarii nemijlocirii, legiui torul a introdus si principiul
continuit ății, in virtutea caruia judecarea unei cauze penale se realizeaza, pe
parcursul unui intreg proces de acelasi complet de judecata16, a carui cauza a fost
repartizata aleatoriu. In cazul in care schimbarea completului intervine dupa
inceperea dezbaterilor, reluarea acestora este obligatorie, nemijlocirea trebuind a fi
totala la acest nivel procesual. Sanctiunea aplicata pentru nerespectarea regulii
descrise este nulitatea absoluta a hotararii , deoarece incalcarea inter vine pentru o
dispozitie procedurala instuita pentru compunerea completului de judecata.
Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac numai de membrii completului in fata
caruia s -a desfasurat etapa dezbaterii, in caz contrar intervenind aceeasi sanctiune17.
2.3. Contradictorialitatea
In cadul judecatii sunt in conflict, de pe pozitie procesuala egala, functia de
invinuire cu functia de aparare. Asadar, procurorul si partea vatamată , pe o parte si
inculpatul, asistat de aparator, pe cealalata parte, au drept uri procesuale egale in
ceea ce priveste administrarea probelor, formularea de cereri , ridicarea de exceptii

14 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GLOBAL LEX, Bucuresti, 2002 , p. 592
15 TR. POP, Drept procesual penal. Partea speciala, vol. I V, 1946, p. 214
16 N. VOLONCIU, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p. 149
17 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 20 15, p. 169

Capitolul 1

7
si punerea concluziilor. Regula contradictorialitatii se impune atat in raporturile
stabilite intre parti, dar si in cele ale partilor cu instanta18.
Principiul contradictorialitatii este in legatura stransa cu principiul egalitatii
armelor, reprezentand com ponente ale dreptului la un proces echitabil si implicand
dreptul partilor sau al persoanei vătămate de a lua la cunostinta actele dosarului sau
observatiile, rapoartele prezentate judecatorului si de a le discuta in fata acestuia.
Totul se plaseaza intr -o procedura contradictorie , ce nu dezavantajeaza pe niciuna
dintre parti, obiectivul fiind mentinerea echilibrului.
O alta aplicatie a acestui principiu intervine atunci cand legea prevede
obligatia instantei de a -l instiinta pe inculpat dupa citirea actul ui de sesizare in ceea
ce priv este dreptul de a pune i ntrebari coni nculpatilor, persoanei vatamate ,
celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii
judecatoresti, cand socoteste ca este necesar. Exista si o a do ua obligatie, aceea ca
partile si persoana vatamata sa fie legal citate pentru a participa la judecata19.
In practica judiciara s -a retinut incalcarea principiului contradictorialitatii in
cauza in care, ulterior respingerii cererii ce avea in vedere reaudierea unor martori
absenti, dar care fusesera audiati in faza urmaririi penale, instanta a luat in
considerare si declaratiile acestora atunci cand a decis referitor la vinovatia
inculpatului. Urmarea a fost incalcarea principiului contradictorialitatii, inclus iv a
dreptului la aparare20.
Contradictorialitatea este restransa atunci cand sedinta de judecata are loc in
lipsa partilor sau a uneia dintre acestea, procedura de citare fiind indeplinita.21

18 AL. VELESCU, Contradictorialitatea -principiu fundamental al dreptului procesual civil, in R.R.D. nr. 7/1970, p. 22,
apud N. Volonciu, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p. 155
19 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea generală. Partea speciala, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2010 , p. 320
20 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT , Editura GLOBAL LEX, Bucuresti, 2002 , p. 594
21 GR. GR. THEODORU, Trata de drept procesual penal, ed. a 2 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 671 -672

Capitolul 1

8
2.4. Oralitatea
Avand in vedere natura sa, oralitatea se manif esta ca o garantie a judecatii,
intrucat creeaza tuturor ce participa la cauza penala eventualitatea formularii de
cereri orale si ridicarii de exceptii, punerii concluziilor, justificate de pozitia lor
procesuala. Oralitatea este asigurata si prin dispozi tiile care prevad strigarea cauzei
si apelul celor citati, ascultarea partilor din proces si a martorilor, acordarea
ultimului cuvant al inculpatului, pronuntarea hotararii in sedinta publica. Rezulta ca
se asigura publicitatea, contradictoriali tatea si ne mijlocirea judecatii , intrucat fara
oralitate, publicitatea ramane o forma goala, lipsita de continut, iar
contradictorialitatea eficienta si operativa nu se poate realiza decat in forme orale22.
Scopul instituit de acest principiu este ca publicul sa aiba capacitatea de a lua
cunostinta de cauza ce se afla in faza judecatii, de concluziile partilor din proces,
ale procurorului, despre activitatea instantei de judecata. Actele de judecata ce s -au
efectuat oral se consemneaza, cu privire la continutul si exe cutarea lor, in
docu mente procedurale scrise, precum declaratii, procese -verble, incheieri de
sedinta.
La pronuntarea solutiei intr -o cauza penala, instanta are obligatia de a
examina toate temeiurile de fapt si de drept sustinute oral de parti sau de pro curor.
Sanctiunea impusa de legiuitor, potrivit art. 282 NCPP, consecin ta a nerespectarii
principiului oralitatii este nulitatea relativa23.

22 N. VOLONCIU, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p. 153
23 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editu ra C.H. Beck,
Bucuresti, 2015 , p. 157

Capitolul 2

9
Capitolul 2. Dispozitii generale privind judecata
1. Consideratii preliminare
In dispozitiile art. 350 -370 NCPP sunt pr eevazute reguli comune, norme
generale, ce urmaresc desfasurarea judecatii, indiferent de gradul instantei
(judecatorie, tribunal, curte de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie) si indiferent
de felul judecatii (in prima instanta, in apel, in recurs s au in cai extraordinare de
atac). Se analizeaza aspectele referitoare la rolul activ al instantei de judecata,
compunerea instantei de judecata, locul unde se desfasoara judecata, citarea partilor
la judecata, compunerea instantei de judecata, asigurarea a pararii, asigurarea ordinii
si solemnitatii sedintei, constatarea infractiunilor de audienta, suspendarea judecatii
si hotararile judecatoresti.
2. Rolul activ al instantei
Potrivit art. 5 NCPP, organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de
probe, aflarea adevărului , caracterizat de obiectivitate, care nu depinde de vointa
omului24 cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la
persoana suspe ctului sau inculpatului. Astfel, cu ocazia solutionarii cauzei penale,
instanta de judecata este obligata sa demonstreze rolul activ necesar pentru
stabilirea vinovatiei, in ceea ce priveste intinderea prejudiciului cauzat prin
infractiune si pe cei chemat i sa raspunda pe partea civila in judecata procesului
penal , dar si alte aspecte ce conditioneaza solutionarea cauzei.
3. Locul unde se desfasoara judecata
Legiuitorul a impus prin art. 350 NCPP ca judecata sa se desfășoare la sediul
instanței, pentru motive temeinice, instanța putand dispune ca judecata să se

24 N. VOLONCIU, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p. 93

Capitolul 2

10
desfășoare în alt loc. Sediul instantei, ca loc al judecarii cauzelor penale, a fost
afirmat cu scopul de a crea o legatura continua intre activitatea instantei si interesul
manifestat de opinia publica, precum si pentru faptul ca existenta unui sediu special
amenajat garanteaza gradul de solemnitate necesar desfasurarii sedintelor de
judecata25. Pe de alta parte, motivele temeinice justifica derularea sedintei in alt loc
pentru a spori rolul educativ al p rocesului penal, iar “judecata se poate desfasura si
la locul unde savarsirea faptei penalea avut un desosebit rasunet si unde este
necesar ca judecata sa produca cel putin o rezonanta egala” .
Desfasurarea unui proces dincolo de de sediul instantei si int r-un loc in care, in
general, publicul nu are acces, prezinta serioase obstacole pentru caracterul sau
public. Intr -un astfel de caz statul are obligatia sa dispuna masu ri compensatorii
pentru a garant a ca publicul si media sunt informate corespunzator cu privire la
locul audierii si ca au acces efectiv la aceasta26.
4. Citarea partilor la judecata
Desfasurarea judecatii in conditii optime este asigurata de citarea partilor, ea
fiind o conditie a inceperii activitatii judecatoresti, deoarece partile trebuie
instiintate cu privire la termenul la care are loc judecata27.
Potrivit NCPP, judecata poate avea loc numai dacă persoana vătămată și părțile
sunt legal citate și procedura este îndeplinită. Inculpatul, partea civilă, partea
responsabilă civilmente și, după c az, reprezentanții legali ai acestora se citează din
oficiu de către instanță. Instanța poate dispune citarea altor subiecți procesuali
atunci când prezența acestora este necesară pentru soluționarea cauzei. In cazul in
care exista lipsa de procedura in ca uza sau un viciu al procedurii de citare,

25 VINTILA DONGOROZ, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman. Partea speciala, vol I I,
Bucuresti, Editura Academiei, 1976, p. 130 -131
26 C.E.D.O., cauza Riepan c. Austriei, hot. din 14 noiembrie 2000, parag. 28, 29
27 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GLOBAL LEX, Bucuresti, 2002 , p. 597

Capitolul 2

11
infățișarea persoanei vătămate sau a părții nelegal citate în instanță, în persoană sau
prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat
legătura cu persoana reprezentată, acoper ă orice nelegalitate survenită în procedura
de citare. Codul prevede in acest fel un caz de acoperire a nulitatii relative ce se
refera la procedura de citare prin prezentarea partii in instanta, fie personal, fie prin
reprezentatant28.
Pentru primul termen de judecată, persoana vătămată se citează cu mențiunea că
se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești.
Neprezentarea persoanei vătămate și a părților citate nu împiedică judecarea cauzei.
Când instanța consideră că este nece sară prezența uneia dintre părțile lipsă, poate
lua măsuri pentru prezentarea acesteia, amânând în acest scop judecata.
Regula citarii partilor in proces cunoaste exceptia luarii in cunostinta a
termenului de judecata, o procedura prin care unii subiecti p rocesuali beneficiaza
de informare in legatura cu termenul de judecata fixat, in aceasta situatie
nemaifiind indispensabila citarea lor29. Partea sau alt subiect procesual principal
prezent personal, prin reprezentant sau prin apărător ales la un termen, pr ecum și
acela căruia, personal, prin reprezentant sau apărător ales ori prin funcționarul sau
persoana însărcinată cu primirea corespondenței, i s -a înmânat în mod legal citația
pentru un termen de judecată nu mai sunt citați pentru termenele ulterioare, c hiar
dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepția situațiilor în care prezența
acestora este obligatorie. Cand procesul se judeca in afara sediului instantei, iau
termenul in cunostinta numai persoanele prezente , carora instantta, odata cu

28 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Par tea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015 , p. 176
29 C.C.R., dec. nr. 146/2000 (M.OF. nr. 566 din 15 noiembrie 2000)

Capitolul 2

12
stabilirea noului termen, le -a adus la cunostinta si locul diferit la care se vor
desfasura urmatoarele judecati30.
Pe tot parcursul judecății, persoana vătămată și părțile pot solicita, oral sau în
scris, ca judecata să se desfășoare în lipsă, în acest caz nemaifiind cit ate pentru
termenele următoare. Militarii și deținuții sunt cita ți din oficiu la fiecare termen,
indiferent daca in cazul lor a existat sau nu termenul in cunostinta, chiar si daca au
solicitat judecata in lipsa.
La cererea persoanelor care i au termenul în cunoștință, instanța le înmânează
citații, spre a le servi drept justificare la locul de muncă, în vederea prezentării la
noul termen. Participarea procurorului la judecata cauzei este oblig atorie.
Când judecata se amână, părțile și celelal te persoane care participă la proces iau
cunoștință de noul termen de judecată. Judecata in contiuare admite judecarea in
cadrul aceleiasi sedinte de judecata a unei cauze penale, in ciuda faptului ca sedinta
a fost intrerupta pe un interval de timp scurt, pentru motive temeinice. In acest caz,
intreruperile nu au aceeasi valoaree cu amanarea, iar reluarea nu reprezinta un nou
termen. Rezulta ca partile si celelate persoane participante la proces nu se mai
citeaza in conditiile in care judecata ramane in c ontinuare31.
Atingerea obiectivului ca procedura de judecata sa se realizeze cu rapiditate este
asigurata prin reglementarea procedurii de preschimbare a termenului. In acest
sens, completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la
cererea părților ori a persoanei vătămate, să preschimbe primul termen sau
termenul luat în cunoștință, cu respectarea principiului continuității completului, în
situația în care din motive obiective instanța nu își poate desfășura activitatea de
judecată l a termenul fixat ori în vederea soluționării cu celeritate a cauzei.

30 N. VOLONCIU, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p. 160
31 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 177

Capitolul 2

13
Preschimbarea termenului se dispune prin rezoluția judecătorului în camera de
consiliu, fara participarea procurorului și fără citarea părților, iar părțile vor fi citate
de îndată pentru noul termen fixat, iar rezolutia judecatorului nu poate fi
contestata32 .
Procedura de citare, comunicarea actelor de procedura sau aducerea cu mandat
la desfasurarea procedurilor se aduc la indeplinire prin intermediul dreptului
instantei de judecata de acces direct la bazele elecronice de date pe care le detine
organele administratiei de stat. Cu acest obiectiv, a fost mentionata obligatia
organelor administratiei publice care au in competenta lor detinerea bazelor de date
de a coopera cu instanta de jude cata, pentru a garanta accesul direct la respectivele
informatii33.
Sanctiunea pentru nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la citare este
nulitatea relativa, potrivit art. 282 NCPP.
5. Compunerea instantei
Prin complet de judecata, se intelege numarul de judecatori care participa la
judecarea unor categorii de cauze penale intr -un anumit stadiu , care solutioneaza si
care iau o hotarare judecatoreasca in urma deliberarii34. Compunerea instantei nu se
confunda cu cu notiunea de constituire a instantei, in trucat cea din urma
desemneaza toate organele care participa la judecata: completul de judecata,
procurorul si grefierul de sedinta35.

32 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangi u,
2014, p. 921
33 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 177
34 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GLO BAL LEX, Bucuresti, 2002, p. 138
35 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 175

Capitolul 2

14
In materie penala, completul este alcatuit numai din judecatori. In prima
instanta, completul se alcatuieste dintr -un sing ur judecator, in timp ce in apel se
compune din doi judecatori. Cauzele ce sunt de competenta Inaltei Curti de Casatie
si Justitie sunt judecate, in functie de situatie, in complet format din trei judecatori
(cazurile din prima instanta si apelurile formu late impotriva hotararilor curtilor de
apel) sau in complet de cinci judecatori din cadrul sectiei penale (adica judecarea
apelurilor formulate impotriva sentintelor pronuntate de instanta suprema)36.
Pentru a evidentia principiul continuitatii completului de judecata, acesta trebuie
să rămână același în tot cursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil,
completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor. După începerea
dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului at rage reluarea
dezbaterilor.
Presedintele completului de judecata are atributia principala de a conduce
sedinta de judecata si asigura normala desfasurare a acesteia . Activitatea din
sedinta de judecata se desfasoara de catr e acesta, el deschizand sedinta s i luand
masuri de pastrare a ordinii . De asemenea, procedeaza la administrarea probelor, da
si ia cuvantul partilor din proces, inchide sedinta de judecata si pronunta
hotararea37.
Ceea ce pune in evidenta importanta presedintelui completului de judecata es te
legatura pe care o creeaza intre instanta, pe de o parte, si martori, experti, de
cealalta parte, avand posibilitatea sa incuviinteze ca intrebarile sa fie adresate
direct, dar si pe cea contrara de a interveni pentru a cere sa se reformulze sa se
respi nga intrebarea38. Potrivit art. 357 NCPP, decide asupra cererilor formulate de

36 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala , Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 174
37 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Universitaria Craiova, 2003 , p. 86
38 NICOLAE VOLONCIU, Practica judiciara penala, vol. IV, Editura Academiei , Bucuresti, 1993, p. 162

Capitolul 2

15
procuror, persoana vătămată și de părți, dacă rezolvarea acestora nu es te dată în
căderea completului.
În cursul judecății, președintele, după consultarea celorlalți membri ai
completului, poate respinge întrebările formulate de părți, persoana vătămată și de
procuror, dacă acestea nu sunt concludente și utile soluționării cauzei. Dispozițiile
președintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente în sala
de ședință .
Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la modul de compunere a
instantelor de judecata este sanctionata cu nulitatea absoluta.
6. Asigurarea apararii si alte masuri pregatitoare sedintei
Persoana vătămată, inculpatul, celelalte părți și avoca ții acestora au dreptul să ia
cunoștință de actele dosarului în tot cursul judecății. Când persoana vătămată sau
una dintre părți se află în stare de deținere, președintele completului ia măsuri ca
aceasta să își poată exercita dreptul de a cunoaste contin utul dosarului și să poată
lua contact cu av ocatul său, inclusiv prin aducerea sa la grefa, pentru a studia
dosarul39.
În cursul judecății, persoana vătămată și părțile au dreptul la un singur termen
pentru angajarea unui avocat și pentru pregătirea apărăr ii. În situația în care
persoana vătămată sau una dintre părți nu mai beneficiază de asistența juridică
acordată de avocatul său ales, instanța poate acorda un alt termen pentru angajarea
unui alt avocat și pregătirea apărării. În situațiile prevăzute pentru asigurarea

39 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p. 962

Capitolul 2

16
apararii, acordarea înlesnirilor necesare pregătirii apărării efective trebuie să fie
conformă respectării termenului rezonabil al procesului penal40.
Cu privire la pregatirea sedintei de judecata, art. 53, alin. 1 din Legea nr.
304/2004 privi nd organizarea judiciara, republicata, instituie regula potrivit careia
repartizarea cauzelor pe complete de judecatase face aleatoriu, in sistem
informatizat. Ulterior repartizarii, prin rezolutia presedintelui, sunt luate masuri
privind pregatirea primul ui termen de judecata. Președintele completului de
judecată are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru ca la termenul
de judecată fixat judecarea cauzei să nu sufere amânare.
In aceasta etapa, se dispune citarea partilor si a persoanei vatamate, se trimit
adrese catre barou pentru desesmnarea unui avocat din oficiu, in cazurile in care
asistenta juridica este obligatorie, precum si incunostintarea persoanei vatamate ca
se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti41. In
conformitat e cu art. 361 NCPP, in situația în care în aceeași cauză au calitatea de
inculpat atât persoana juridică, cât și reprezentanții legali ai acesteia, președintele
verifică dacă inculpatul persoană juridică și -a desemnat un reprezentant, iar în caz
contrar, p rocedează la desemnarea unui reprezentant, din rândul practicienilor în
insolvență. De asemenea, președintele verifică îndeplinirea dispozițiilor privind
citarea și, după caz, procedează la completarea ori refacerea acestora.
Presedintele completului de ju decata are atributia de a asigura ca lista cauzelor
fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, cu 24 de ore inaintea
termenului de judecata. Lista se realizeaza in functie de data intrarii cauzelor in

40M. UDROIU, O. PREDESCU, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman. Tratat. Ed.
C.H.B eck, Bucuresti, 2008, p. 642
41 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea generală. Partea speciala, Editura C.H.Beck, Bucuresti , 2010 , p. 321

Capitolul 2

17
instanta, fiind primordiale cauzel e in care sunt detinuti sau arestati la domiciliu si
cei cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta42.
Inainte de primul termen de judecata, se studiaza dosarul cauzei de catre
judecator si se permite consultarea de catre parti, persoan a vatamata si avovatii
acestora sau de catre procuror. Totodata, exista posibilitatea incuviintarii
fotocopierii actelor din dosar, de catre parti, persoana vatamata si procuror, insa cu
respectarea preveder ilor legate de protectia datelo r cu caracter pers onal.
7. Strigarea cauzei si apelul celor citati
Președintele completului anunță, potrivit ordinii de pe lista de ședință, cauza a
cărei judecare este la rând, dispune a se face apelul părților și al celorlalte persoane
citate și constată care dintre ele s -au prezentat. În cazul participanților care lips esc
verifică dacă le -a fost înmânată citația în condițiile prevazute de lege și dacă și -au
justificat în vreun fel absența.
In raport de aceste verificari, poate decide continuarea judecatii sau amanrea
cauzei43. Părțile și persoana vătămată se pot prezent a și participa la judecată chiar
dacă nu au fost citate sau nu au primit citația, președintele având îndatorirea să
stabilească identitatea acestora.
8. Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei
Rolul educativ al judecatii nu poate fi eficient realizat fara o exemplara ordine in
salile de sedinta in care se desfasoara activitatea de judecata si fara un minim de
solemnitate in comportarea celor care participa la efectuarea judecatii44.

42 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2 , Editura C. H. Beck,
Bucur esti, 2015, p. 173
43 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 928
44 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 147

Capitolul 2

18
Președintele veghează asupra menținerii ordinii și solemnității ședinței, p utând
lua măsurile necesare în acest scop. Președintele poate limita accesul publicului la
ședința de judecată, ținând seama de mărimea sălii de ședință. Părțile și persoanele
care asistă sau participă la ședința de judecată sunt obligate s ă păstreze disc iplina
ședinței. Când o parte sau oricare altă persoană tulbură ședința ori nesocotește
măsurile luate, președintele îi atrage atenția să respecte disciplina, iar în caz de
repetare ori de abateri grave, dispune îndepărtarea ei din sală45.
Art. 283 alin. 4 , lit. g), lit. h) NCPP, reglementeaza abateri judiciare :
nerespectarea de către părți, avocații acestora, martori, experți, interpreți sau orice
alte persoane a măsurilor luate de către președintele completului de judecată,
nerespectarea de către avocații părților a măsurilor luate de către președintele
completului de judecată potrivit art. 359, cu excepția situațiilor când aceștia susțin
cereri, excepții, concluzii pe fondul cauzei, precum și atunci când procedează la
audierea părților, martorilor și expe rților. Aceste abateri judiciare a u ca sanctiune
amenda judiciara. Completul de judecata poate constata prin incheiere comiterea
infractiunii de incalcare a solemnitatii sedintei de judecata prevazuta de art. 278
NCP si poate sesiza organele de urmarire pe nala.
Partea sau persoana îndepărtată este chemată în sală înainte de începerea
dezbaterilor. Președintele îi aduce la cunoștință actele esențiale efectuate în lipsă și
îi citește declarațiile celor audiați. Dacă partea sau persoana continuă să tulbure
ședința, președintele poate dispune din nou îndepărtarea ei din sală, dezbaterile
urmând a avea loc în lipsa acesteia. Dacă partea continuă să tulbure ședința și cu
ocazia pronunțării hotărârii, președintele completului poate dispune îndepărtarea ei
din sală, în acest caz hotărârea urmând a -i fi comunicată.

45 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 929

Capitolul 2

19
Jurisprudenta CEDO46 a aratat ca indepartarea reclamantului din sala de
judecata, in situatia in care nu a existat o avertizare din partea judecatorului ce ar fi
privit co nsecintele comportamentului său si a dministrarea probatorului fara
prezenta reclamantului, atrag incalcarea dreptului la un proces echitabil, prezent si
in NCPP art. 8 .
9. Constatarea infractiunilor de audienta
Infractiunea de audienta este infractiunea savarsita in timpul sedintei de
judecata47. Dacă în cursul ședinței se săvârșește o faptă prevăzută de legea penală,
președintele completului de judecată constată acea faptă prin incheiere și îl
identifică pe făptuitor. Incheierea de sedinta nu reprezinta actul de incepere a
urmaririi penale in ceea ce priveste persoana care a savarsit infractiunea in speta, ci
este doar un act de constatare a infractiunii, precum si de sesizare a organelor de
urmarire penala. Încheierea de ședință se trimite procurorulu i competent, pentru a
decide daca incepe sau n u urmarirea penala48.
Constatarea infractiunii de audienta poate fi efectuata si de procurorul de
sedinta care a sesizat savarsirea infractiunii. Asfel, se va intocmi un proces – verbal
ce cuprinde constatarea acestei imprejurari si va constitui actul de se sizare al
organelor de urmarire penala49. În cazul în care procurorul participă la judecată,
poate declara că începe urmărirea penală, iar aceasta declaratie va fi consemnata in
incheierea de sedinta si va reprezenta actul de incepere a investigatiei. Tot
procurorul de sedinta poate pune în mișcar e acțiunea penală și îl poate re ține pe
suspect sau pe inculpat .

46 CEDO, Marea Camera, hotararea din 22 mai 201 2, cauza Idalov c. Rusiei, parag. 178
47 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 929
48 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 180
49 Ibidem

Capitolul 2

20
Noul Cod de Procedura Penala reglementeaza imposibilitatea dispunerii
masurilor preventive cu privire la persoana care a comis infractiunea de audienta,
instanta de judecata neavand competen ta functionala.
10. Drepturile procurorului si ale partilor in instant a
Mijloacele prin intermediul carora procurorul si partile din proces procedeaza,
in faza de jud ecata la care participa, sunt: formularea de cereri, ridicarea de exceptii
si punerea de concl uzii in legatura cu situatiile aparute in timpul judecatii, precum
si in legatura cu fondul cauzei : existenta faptei, vinovatia inculpatului, raspunderea
sa penala. Pe de alta parte, apar si drepturi procesuale limitate la situatia juridica in
care sunt pa rte: partea vatamata poate exercita drepturi procesuale referitoare la
latura penala a cauzei, partea civila si partea responsabila civilmente exercita
drepturi raportate la latura civila, la pretentiile acestora50.
Participarea procurorului l a judecată est e obligatorie . În cursul judecății,
procurorul exercită rol activ, în vederea aflării adevărului și a r espectării
dispozițiilor legale, in accord cu principiul egalitatii armelor, putand actiona cu
aceleasi instrumente recunoscute si partilor din proces51. Când apreciază că există
vreuna dintre cauzele care împiedică exercitarea acțiunii penale, procurorul pune,
după caz, concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal.
Judecata cauzei are loc în prezența inculpatului. Aducerea inculpatului aflat în
stare de deținere la ju decată este obligatorie. Judecata poate avea loc în lipsa
inculpatului dacă acesta este dispărut, se sustrage de la judecată ori și -a schimbat
adresa fără a o aduce la cunoștința organelor judiciare și, în urma verificărilor
efectua te, nu i se cunoaște noua adresă. Judecata poate de asemenea avea loc în
lipsa inculpatului dacă, deși legal citat, acesta lipsește în mod nejustifi cat de la

50 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Un iversitaria Craiova, 2003, p. 90
51 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 931

Capitolul 2

21
judecarea cauzei. Pe tot parcursul judecății, inculpatul, inclusiv în cazul în care este
privat de libertate, poate cere, în scris, să fie judecat în lipsă, fiind reprezentat de
avocat ul său ales sau din oficiu. Dacă apreciază necesară prezența inculpatului,
instanța poate dispune aducerea ace stuia cu mandat de aducere. Inculpatul poate
formula cereri, ridica excepții și pune concluzii.
Partea civila, partea responsabilă civilmente si persoana vatamata pot fi
reprezentate de avocat si pot formula cereri, rid ica excepții și pune concluzii. Cu
titlu de noutate, actuala reglementare recunoaste in mod expre s calitatea procesuala
a persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării, aceastea putand fi
reprezentate de avocat și pot formula cereri, ridica excepții și pune concluzii cu
privire la măsura confiscării52.
11. Note privind desfasurarea sedintei de judeca ta
Desfășurarea ședinței de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio. În
cursul ședinței de judecată grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului,
consemnand: numarul dosarului, pozitia acestuia in lista de sedinta, sustinerile
orale din timpul sedintei, depunerile de cereri si acte, masurile dispuse de instanta,
dar si alte aspecte parute in timpul sedintei.
Procurorul și părțile pot cere citirea notelor și vizar ea lor de către președinte.
După terminarea ședinței de judecată, partic ipanții la proces primesc, la cerere, câte
o copie de pe notele grefierului. Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la
termenul următor. În caz de contestare de către participanții la proces a notelor
grefierului, acestea vor fi verificate și, eventual, completate ori rectificate pe baza
înregistrărilor din ședința de judecată. Nu este insa prevaz uta de lege aptitudinea

52 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 933

Capitolul 2

22
partilor sau a procurorului de a cere si obtine copii de pe suportul digital ce
cuprinde inregistrarea sedintei de judecata.
12. Reglementari generale privind hotararile judecatoresti
A. Notiunea de hotarare judecatoreasca
In sens larg, prin hotarare judecatoreasca “se intelege actul procesual prin care
instanta solutioneaza cauza penala sau rezolva orice problema in cursul judecatii”53.
In sens restrans, literatura juridica a recunoscut hotararea judecatoreasca drept actul
final al instantei, prin care se pune capat judecatii54.
B. Categorii de hotarari judecatoresti
Hotararile judecatoresti se impart in incheieri, sentinte si decizii. Inche ierea este
“hotararea luata de instanta de judecata in cursul judecatii, prin care se rezolva
cererile formulate, ori se iau sau se revoc a masurile n ecesare normalei des fasurari a
judecatii; prin incheieri, instanta nu solutioneaza fondul cauzei, ci toate celelalte
probleme, pronuntandu -se asupra diverselor cereri, incidente sau exceptii ce se
ivesc in cursul judecatii”55. Astfel, sunt incheieri toate celelalte hotărâri pronunțate
de instanțe în cursul judecății.
Desfășurarea procesului în ședința de judecată se consemnează într -o încheiere
de sedinta care cuprinde: o partea introductiva ; partea descriptiva; partea
dispozitiva incluzand măsu rile luate î n cursul ședinței. Încheierea se întocmește de
grefier în termen de cel mult 72 de ore de la terminarea ședinței și se semnează de
președintele completului de judecată și de grefier.

53 VINTILA DONGOROZ, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman. Partea speciala, vol II,
Bucuresti, Editura Academiei, 1976, p. 150
54 NICOLAE VOLONCIU, Drept procesual penal, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1972, p.331
55 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Un iversitaria Craiova, 2003, p. 98

Capitolul 2

23
Când hotărârea se pronunță în ziua în care a avut loc judecata, nu se în tocmește
o încheiere diferita, datele care privesc aceasta sedinta urmand a fi cuprinse in
practicaua sentintei sau a deciziei. Pe de alta parte, in cazul in care deliberarea si
pronuntarea nu au loc in ziua in care s -a desfasurat judecata, se va redacta o
incheiere separata ce mentioneaza datele ultimei sedinte de judecata si va fi luata in
considerare ca parte componenta a hotararii pronuntate ulterior56. Incheierea este un
act procedural mixt, avand pe de o parte, caracterul uneui process -verbal care ates ta
rezumativ cele ce s -au desfasurat in sedinta de judecata, iar, pe de alta parte, este si
o hotarare, deoarece cuprinde masurile luate de instanta57.
Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată sau prin
care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință. Instanța se
pronunță prin sentință și în alte situații prevăzute de lege. Rezulta ca sentintele sunt
de doua feluri: cele prin care se solutioneaza cauza ( sentinte de condamnare, de
achitare sau de incetare a procesului penal), prin care se admite sau se respinge o
cale etraordinara de atac(revizuirea) ori prin care s -a admis sau s -a respins o cerere
prin care s -a deschis o procedura judiciara (reabilitarea, revocarea suspendarii
executarii pedepsei, contestatia la executare ) si cele prin care instanta se
dezinvesteste fara a solutiona cauza(sentintele de declinare a competentei)58. Inalta
Curte de Casati e si Justitie sau curtea de apel se pronunta asupra cererilor de
stramutare a judecatii unei cauze penale prin sentinta.
Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului în casație și
recursului în interesul legii se numește decizie. I nstanța se pronunță prin decizie și
în alte situații prevăzute de lege, precum deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie

56 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Specia la, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 189
57 N. VOLONCIU, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol. II, ed. a 2 -a, Ed. Paideia, Bucuresti 1996, p. 172
58 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea s peciala, Editura Un iversitaria Craiova, 2003, p. 97

Capitolul 2

24
prin care solutioneaza recursurile in interesul legii sau cand pronunta o hotarare
preliminara59.
13. Suspendarea judecatii
Aceasta mas ura consta in intreruperea judecarii unei cauze penale pe care o
poate dispune numai instanta de judecata prin incheiere motivata.
A) Când se constată pe baza unei expertize medico -legale că inculpatul suferă
de o boală gravă, care îl împiedică să partici pe la judecată, instanța dispune, prin
încheiere, suspendarea judecății până când starea sănătății inculpatului va permite
participarea acestuia la judecată. Suspendarea este posibila si in cazul in care starea
de boala este rezultatul propriei activitati a inculpatului, insa nu se dispune daca
persoana vatamata, partea civila sau partea responabila civilmente, avocatul
acestora, un martor ori alt participant la procesul penal su fera de o boala grava ce
face imp osibila participarea acestuia. Dacă sunt mai m ulți inculpați, iar temeiul
suspendării privește numai pe unul dintre ei și disjungerea nu este posibilă, se
dispune suspendarea întregii cauze60. In cazul in care boala grava motivata de
inculpat s -a manifestat in momentul savarsirii infractiunii, avand na tura de a orienta
la retinerea starii de iresponsabilitate, cauza de neimputabilitate, instanta va
dispune achitarea, iar nu suspendarea judecatii .
Dacă inculpatul se află în arest la domiciliu sau este arestat preventiv, se naste
obligatia instantei de a verifica din oficiu legalitatea si temeinicia starii de arest si
sa aprecieze masura in care aceasta continua sa fie necesara si proportional a cu
scopul urmarit.

59 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 189
60 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penal a comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 935

Capitolul 2

25
B) Suspendarea judecății se dispune și pe perioada desfășurării procedurii de
mediere, potri vit legii. Incheierea de suspendare a instantei se hotaraste in temeiul
prezentarii de catre parti a constractului de mediere. In situatia in care proce dura de
mediere dintre inculpat si persoana vatamata se finalizeaza prin incheierea unui
acord de medier e, se va dispune incetarea procesului penal . Avand in vedere
termenul maxim de 3 luni permis de lege pentru incheierea procedurii de mediere,
legiuitorul nu prevede posibilitatea disjungerii unei cause in care cu privire la unul
dintre inculpate se dispune suspendarea pe acest motiv61.
C) În cazul în care, potrivit legii, se cere extrădarea unei persoane în vederea
judecării într -o cauză penală, instanța pe rolul căreia se află cauza poate dispune,
prin încheiere motivată, suspendarea judecății până la data la care statul solicitat va
comun ica hotărârea sa asupra cererii de extrădare. Extradarea activa reprezinta
procedura de extradare in care Romania are calitatea de stat solicitatant, iar instant
are obligatia de a solicita extradarea inculpatului fata de care masura arestarii
preventive a fost dispusa. In acest mod, extradarea va fi ceruta statului strain pe al
carui terito riu a fost localizat inculpatul62. Dacă se solicită extrădarea unui inculpat
judecat într -o cauză cu mai mulți inculpați, instanța poate dispune, în interesul unei
bune j udecăți, disjungerea cauzei.
D) Un alt caz de suspendare a judecatii o reprezinta situatia in care Inalta Curte
de Casatie si Justitie este sesizata de instant pentru pronuntarea unei hotarari
prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept63, sesizar e care poate fi facuta
numai de un complet de judecata al instantei supreme, al curtii de apel sau al
tribunalului, cu atributie in solutionarea cauzei in ultima instant ca urmare a
formularii unei cai ordinare de atac. Apar in aceasta situatie doua tipur i de

61 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 935
62 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C .H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 183
63 Ibidem.

Capitolul 2

26
suspendare: prin incheierea prin care se sesizeaza Inalta Curte de Casatie si
Justitie, instant poate dispune suspendarea judecatii pana la pronuntarea in speta a
hotararii prealabile de dezlegare a chestiunii de drept, devenind o suspendare
facultat ive, iar incheierea pein care se dispune suspendarea este obligatorie. Ipoteza
opusa este cea in care instanta nu a dispus suspendarea judecatii si finalizand
cercetarea judecatoreasca anterior pronuntarii Inaltei Curti asupra sesizarii, este
obligata sa s uspende judecata pana la pronuntarea solutiei si nu poate trece la etapa
dezbaterilor. Suspendarea este obligatorie si daca instanta suprema este sesizata cu
acelasi scop dupa finalizarea cercetarii judecatoresti sau chiar in stadiul
dezbaterilor . O concl uzie care se desprinde este ca in instantele in care exista o
situatie similara, apare posibilitatea de a suspenda judecata pana la pronuntarea
hotararii prealabile.
E) Alte doua imprejurari de suspendare a judecatii apar: in cazul in care a fost
pusa in m iscare actiunea penala pentru o alta infractiune savarsita de condamnat,
inainte de solutionarea cererii de reabilitare judecatoreasca si in cazul conflictului
pozitiv de competenta, cand judecata este suspendata pana la solutionarea
incidentului procedura l64 .
Potrivit art. 367, alin. 9 NCPP, ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu
suspendă judecarea cauzei.
Instanta se pronunta cu privire la suspendare a cauzei prin incheiere motivata65.
Încheierea dată în primă instanță prin care s -a dispus susp endarea cauzei poate fi
atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 24 de ore
de la pronunțare, pentru procuror, părțile și persoana vătămată prezente, și de la
comunicare, pentru părțile sau persoana vătămată care lipsesc. Contestația se

64 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 937
65 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 936

Capitolul 2

27
depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu
dosarul cauzei, instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la
înregistrare.
Contestația nu suspendă executarea și se judecă în termen de 3 zi le de la
primirea dosarului , in primele doua cazuri, si in 5 zile, in caz de extradare activa .
Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată
sau la încheierea procedurii de mediere, potrivit legii. Instanța de judec ată este
obligată să verifice periodic, dar nu mai târziu de 3 luni, dacă mai subzistă cauza
care a determinat suspendarea judecății.

Capitolul 3

28
Capitolul 3. Desfasurarea judecatii in prima instanta
Sectiunea 1. Obiectul judecatii in prima instanta
Judecata in prima instanta este o treapta obligatorie in sistemul fazei de
judecata pentru cauzele penale, treapta ce se deruleaza intre momentul sesizarii
instantei prin modurile reglementate de lege si momentul deinvestirii concretizat in
hotararea judecatoreasca prin ca re se rezolva fondul cauzei66.
Conform Noului Cod de Procedura Penala, art. 371, judecata se mărginește
la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței, functionand astfel
pricipiul potrivit caruia inst anta nu se sesizeaza din oficiu67. Actul de sesizare al
instantei consta in rechizitoriul sau in incheierea judecatorului de camera
preliminara prin care a fost admisa plangerea impotriva unei solutii de netrimitere
in judecata, adica de clasare sau renuntare la urmarirea penala dispusa fata de un
inculpat, si a dispus inceperea judecatii.
Cu privire la obiectul initial la judecatii, acesta nu poate fi extins cu privire la
alte fapte sau alte persoane. Totodata, instanta nu poate dispune restituirea cauzei la
parchet in vederea refacerii urmarii penale , deoarece cauza a fost cercetata in
camera preliminara si nu mai pot fi reluare dezbaterile ce au legatura cu legalitatea
urmaririi penale. Instanta trebuie sa se pronunte asupra faptei ce a fost descrisa in
actul de sesizare si nu este obligata sa ia in considerare incadra rea juridica retinuta
anterior. Cu privire la fapta ce il incrimineaza pe inculpat, este necesar sa fi fost
inceputa urmarirea penala, iar actiunea pen ala sa fi fost pusa in miscare68.

66 D. GHEORGHE, Procesul penal, Judecata in prima instant, Ed. Editas, Bucuresti, 2005, p.206
67 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GL OBAL LEX, Bucuresti, 2002, p.615
68 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 201

Capitolul 3

29
Astfel, conflictul de drept penal care va face obiectul judecatii in pri ma
instant va fi limitat la fapta care l -a generat si la persoanele intre care s -a ivit,
limitare ce decurge din principiul separatiei functiilor judiciare. O a doua limitare a
obiectului judecatii consta in circumscrierea lui la fapta si la persoanele ara tate in
cuprinsul actului de sesizare a instantei69.
Sectiunea 2. Participantii la judecata in prima instanta
Particularitatile pe care le manifesta judecarea cauzelor, in comparatie cu
faza urmaririi penale sunt oralitatea, contradictorialitatea, publicita tea, ceea ce
presupune prezen ta atat a organelor judiciare ( instanta si procurorul), cat si a
partilor si a persoanelor care pot ajuta la normala rezolvare a conflictului de natura
penala dedus judecatii spre a fi solutionat70.
1. Participarea procurorului la judecata in prima instanta
Procurorul prezent la judecarea cauzei exercita un rol activ in etapa cercetarii
judecatoresti si a dezbaterilor, pentru aflarea adevarului si respectarea dispozitiilor
legale, adica formuleaza cereri, ridica exceptii si pune con cluzii, cu motivare.
Participarea procurorului la judecata este obligatorie, indiferent de instanta ce a fost
sesizata cu judecarea cauzei, fara a acorda importanta modului de sesizare sau
obiectului cauzei, cuantumului pedepsei prevazut de lege pentru inf ractiunea ce a
dispus trimiterea in judecata a inculpatului, sau daca exista in cauza persoane
private de libertate sau nu . Acesta trebuie sa participe atat la solutionarea laturii
penale, cat si a celei civile, obligatia mentinandu -se si in situatia disju ngerii

69 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 942
70 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GL OBAL LEX, Bucuresti , 2002, p.610

Capitolul 3

30
solutionarii celor doua laturi ale procesului penal, iar actiunea civila se sol utioneaza
separat de cea penala71.
Sanctiunea care intervine in cazul incalcarii dispozitiilor privitoare la
participarea obligatorie a procurorului la sedinta de judecata este nulitatea absoluta.
Daca hotararea judecatoreasca a fost pronuntata intr -o cauza in care judecata s -a
desfasurat in lipsa procurorului, va fi admis apelul de catre instanta de control
judiciar, hotararea fiind desfiintata si trimisa spre rejudecare. Situatia respectiva
poate face si obiectul constestatiei in anulare prevazuta in art. 426 lit. e NCPP.
2. Participarea inculpatului la judecata si drepturile acestuia
Inculpatul este persoana fizica sau juridica impotriva careia s -a pus in miscare
actiunea pe nala, moment incepand cu care acesta devine parte in proces72.
Dobadeste calitatea de inculpat orice persoana impotriva careia s -a pus i n miscare
actiunea penala, indi ferent de contributia sa la sav arsirea faptei imputate si
indiferent de incadrarea acelei fapte, de forma ei si de sediul normei
incriminatoare73.
In principiu, judecata cauzei are loc in prezenta inculpatului, asigurandu -se
astfel accesul la aparare prin propria persoana. In cazul in care, in cauza exista
inculpati arestati preventiv sau aflati in arest la domicili, judecata se va face de
urgenta si cu precade re, termenele de judecata fiind , de regula, de 7 zile, iar pentru
motive temeinice, instanta are posibilitatea de a acorda termene mai scurte sau mai
lungi. Inculpatul poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii , asigurandu –

71 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 202
72 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 188
73 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 89

Capitolul 3

31
i-se timpul si facilitatile necesare pregatirii unei aparari concrete si efective in
cauza.
In acelasi timp, inculpatul are posibilitatea de a opta pentru a se prezenta sau nu
in fata instantei de judecata. Cu toate acestea, daca inculpatul se afla in stare de
detinere, adica arestat preventiv sau privat de libertatate ca urmare a unei solutii de
condamnare intr-a alta cauza74, aducerea inculpatului la judecata este in principiu
obligatorie, avand ca efect in ca zul neparticiparii, chiar daca acesta nu solicitase
judecarea in lipsa, nulitatea absoluta a hotararii pronuntate75.
Exista, in cazuri exceptionale, eventualitatea judecarii in lipsa a inculpatului.
Astfel, derogarile constau in: daca inculpatul este dispar ut, se sustrage de la
judecata ori si -a schimbat adresa fara a o aduce la cunostinta organelor judiciare in
scris in termen de 3 zile si, in urma verificarilor facute, nu i se cunoaste noua
adresa; atunci cand inculpatul, legal citat, lipseste in mod nejus tificat de la
judecata; in cazul in care inculpatul, inclusiv cel in stare privativa de libertate, cere,
in scris, sa fie judecat in lipsa, avand in vedere faptul ca atunci cand apararea este
obligatorie, inculpatul va fi reprezen tat de avocatul sau ales s au di n oficiu .
3. Participare a altor persoane
Din aceasta categorie de participanti la judecarea unei cauze penale fac parte :
persoana vatamata , partile si alti subiecti procesuali. Persoana vatamata, partea
civila si partea responsabila civilmente pot fi rep rezentate de avocat si pot formula
cereri, ridica exceptii si pune concluzii. Persoanele ale caror bunuri sunt supuse
confiscarii pot fi reprezentate de avocat si, in acelasi mod, pot formula cereri, ridica
exceptii, pot pune concluzii ce privesc masura co nfiscarii.

74 MIHAIL UDROIU, Procedura P enala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 205
75 I.C.C.J., s.pen., dec. nr. 2054 din 18 mai 2011, www.scj.ro

Capitolul 3

32
Mostenitorii persoanei fizice decedate sau succesorii in drepturi ai persoanei
juridice reorganizate, desfiintate sau dizolvate devin subiecti principali in latura
civila a procesului penal si sunt considerati parti prin succesiune. Ei au acelea si
prerogative si facultati procesuale pe care le avea si partea decedata/desfiintata,
insa iau procedura asa cum se gasea in momentul introducerii lor in cauza76.
4. Participarea aparatorului
Avocatul are o pozitie speciala print re participantii la procesul p enal, ceea ce a
impus mentionarea separate a acestuia in textul art. 31 NCPP. Chiar daca el asista
sau reprezinta partile sau subectii procesuali, isi pastreaza independent atat fata de
cei pe care ii asista sau ii re prezinta, cat si fata de organe le judic iare77. Instanta
trebuie sa dispuna pentru primul termen de judecata, desesmnarea unui avocat din
oficiu in cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, respectand dispozitiile
art. 90 NCPP, respectiv art. 93, alin. 4 si 5 NCPP, si sa emita in aces t sens o adresa
catre barou.
In situatia in care persoana vatatmata sau una dintre parti se afla in stare de
detinere, presedintele completului intreprinde masuri in sensul exercitarii dreptului
de acces al acestuia la dosar, precum si dreptul de a lua co ntact cu avocatul sau,
asigurandu -i-se totodata confidentialitatea comunicarilor, dar la care se adauga
respectarea masurilor de supraveghere vizuala, de paza si securitate.78
Nerespectarea dispozitiilor privitoare la confidentialitatea comunicarii ii confe ra
avocatului nemultumit posibilitatea de a formula plangere, iar procurorul ierarhic

76 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teor etice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 93
77 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 92
78 MIHAIL U DROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 207

Capitolul 3

33
superior este obligat sa o rez olve si sa comunice s olutia, precum si motivarea
acesteia, in cel mult 48 de ore79.
Noul Cod de Procedura Penala a impus ca in cursul judec atii, persoana
vatamata si partile sa aiba dreptul la un singur termen pentru angajarea unui avocat
ales si pentru pregatirea apararii. Dace ne aflam in cazul in care persoana vatamata
sau una dintre parti nu mai beneficiaza de asistenta juridica acordata de avocatul
sau ales, instanta poate acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat si
pregatirea apararii, ori poate dispune desemnarea unui avocat din oficiu, iar daca
contractul de asistenta juridica incheiat c u avocatul ales este inca in fiinta, iar
acesta refuza sa efectueze apararea , nu asigura substituirea sau lipseste nejustificat
la termenul de judecata, asistenta juridica fiind obligatorie, instanta va lua masuri
pentru desemnarea unui avocat di n oficiu pentru a -l inlocui si i se acorda in acest
sens un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii80.
Atunci cand se acorda inlesnirile necesare pregatirii apararii efective, acestea
trebuie sa fie conforme cu respectarea termenului rezonabil al procesului penal.
Incalcarea dispozitiilor ce reglementeaza asistarea de catre avocat a partii civile si a
partii responsavile civilmente, a inculpatului, daca este obligatorie, se sanctioneaza
cu nulitatea absoluta, impunandu -se de catre instanta de control judiciar admiterea
apelului, cu desfiint area hotararii astefl pronuntate si trimiterea cauzei spre
rejudecare, dar constituind si un caz de contestatie in an ulare (art. 426, lit. e,
NCPP)81.

79 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p. 216
80 C.E.D.O., CAUZA Goddi c. Italiei, hot . din 9 aprilie 1984
81 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 208

Capitolul 4

34

Capitolul 4. Etapele judecatii in prima instanta
Sectiunea 1. Masuri pregatitoare sedintei de judecata
Dupa repartizarea aleatorie, presedintele sau unul dintre membrii completului
de judecata preia dosarele si ia masurile necesare pentru a pregati judecata, scopul
fiind desfasurarea cu celeritate a judecatii. Tot presedintele completului de judecata
dispune prin rezolutie masurile administrative necesare pentru pregatirea primului
termen de judecata: citarea partilor si a subiectilor procesuali principali(inculpatul,
partea civila, partea responsabila civilmente si, dupa caz, reprezentantii legali ai
acestora se citeaza din oficiu de catre instanta, dar cand prezenta altor subiecti
procesuali este necesara pentru solutionarea cauzei, instanta dispune si citarea
acestora), adresa la barou in cazul in care asistenta juridica este obligatorie, pentru
a asigura ex istenta unui avocat din oficiu, precum si incunostintarea persoanei
vatamate ca se poate costitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti.82
Completul ce a fost investit cu judecarea cauzei penale poate, din oficiu sau
la cererea partilor or i a persoanei vatamate, sa preschimbe primul termen de
judecataprin rezolutia judecatorului in camera de consiliu si fara citarea partilor.
Grefierul are obligatia de a intocmi lista de sedinta, care se afiseaza cu 24 de ore
inaintea termenului de judecata . La ordinea cauzelor de pe lista se va tine cont de
data intrarii cauzelor la instanta, avand intaietate cazuele in care sunt detinuti si
celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.83

82 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura pe nala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 208
83 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GL OBAL LEX, Bucuresti, 2002, p.618

Capitolul 4

35
1. Primul termen al sedintei de judecata in pri ma instanta
Presedintele completului anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza
a carei judecare este la rand, dispunand facerea de catre grefier a apelului partilor si
a celorlalte persoane citate si constata care dintre ele s -au prezentat. In acest
moment, presedintele completului verifica personal daca procedura de citare a
persoanei vatamate si a partilor este legal indeplinita, daca inculpatul este prezent
sau a fost adus(pentru cei privati de libertate).84 Neprezentarea persoanei vatamate
si a partilor citate nu impiedica judecarea cauzei, dar cand instanta considera
necesara prezenta lor, poate lua masuri in acest sens, amanand judecata.
In cazul in care procedura nu a fost indeplinita legal sau partile solicita
acordarea unui nou termen pe ntru angajarea unui aparator ales, instanta este
obligata sa amane cauza. Persoana vatamata si partile au posibilitatea de a se
prezenta in instanta ch iar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia , iar
presedintele trebuie sa le stabileasca identitat ea. Lipsa de procedura sau viciul de
procedura al citarii, urmata de infatisarea persoanei vatamate sau a partii in
instanta, personal sau prin reprezentant, avocat ales sau avocat din oficiu reprezinta
acoperirea nelegalitatii intervenite in procedura de citare.
La primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se
află în stare de judecată, președintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin
care s -a dispus trimiterea în judecată (rechizitoriul) ori, după caz, a incheierii
judecatoru lui de camera preliminara prin care a admis plangerea formulata
impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata si a dispus începerea
judecății in conditiile art. 341 alin. 7, pct.2, lit. c NCPP, sau să facă o prezentare
succintă a acestuia , lim itandu -se la indicarea faptei, la incadrarea juridica si la

84 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GL OBAL LEX, Bucuresti, 2002, p.620

Capitolul 4

36
identitatea inculpatului85. In doctrina s -a aratat86 ca efectuarea acestui act procesual
nu poate fi omisa motivate ca necitirea actului ar fi compensate de explicatiile date
de presedintele complet ului de judecata inculpatului.
La termenul de judecată, după strigarea cauzei și apelul părților, președintele
verifică identitatea inculpatului87. În cazul inculpatului persoană juridică,
președintele face verificări cu privire la denumire, sediul social și sediile secundare,
codul unic de identificare, identitatea și calitatea persoanelor abilitate să îl
reprezinte.
Președintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl
înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație,
atrăgându -i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu
privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte
părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești,
când socote ște că este necesar.
Instanta de judecata are obligatia sa puna in vedere persoanei vatamate ca se
poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti , din oficiu , iar
daca aceasta declara ca doreste sa se constituie parte civila sau sa modifice obiectul
pretentiilor, instanta va consemna in incheierea de sedinta declaratia orala de
constituire ca parte civila ori modificarea limitelor actiunii civile. Totodata, poate fi
introdusa in cauza partea respinsabila civilmente, la cererea parti i civile sau a
procurorului, cand exercita actiunea civila.88

85 GR. GR. THEODORU, T rata de Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. H amangiu, Bucuresti, 2013, p. 582
86 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Ac ademiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 177 -178
87 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 943
88 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 210

Capitolul 4

37
La primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, persoana
vatamata si partile pot invoca exceptia de necompetenta materiala sau personala a
instantei superioare in grad celei competen te sa judece cauza sau exceptia de
necompetenta teritoriala a instantei de judecata.
2. Procedura abreviata a judecatii în cazul recunoașterii învinuirii
Procedura judecarii in cazul recunoasterii invinuirii reprezinta o procedura
abreviata ce are la baza o p ledoarie de vinovatie . Astfel, potrivit art. 374, alin. 4
NCPP, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca procedura pentru a fi urmata
sunt: inculpatul sa nu fie acuzat de savarsirea unei infractiuni pentru care legea
prevede pedeapsa detentiunii pe v iata, inculpatul sa fi declarat personal inainte de
inceperea cercetarii judecatoresti ca recunoaste in totatlitate faptele descrise in
rechizitoriu sau in incheierea judecatorului de camera preliminara, inculpatul sa fi
solicitat personal ca judecata sa s e faca in baza probelor administrate in faza de
urmarire penala care au fost apreciate ca fiind legal administrate de judecatorul de
camera preliminara si a inscrisurilor prezentate de part i sau de persoana vatamata,
iar instanta sa aprecieze ca probele ad ministrate in cursul urmaririi penale si
inscrisurile sunt suficiente pentru aflarea adevarulu i si justa solutionare a cauzei89.
In lucrarile de specialitate90 ce trateaza forma exterioara a institutiei
analizate, s -a subliniat ca acordarea cuvantului procur orului si celorlalte parti
priveste doar cererea inculpatului de a fi judecat in procedura simplificata. Ulterior,
dupa admiterea de catre instant a de judecata a acestei cereri a inculpatului, ar urma
sa se acorde cuvantul in dezbateri, asupra fondului cau zei, apoi ultimul cuvant
inculpatului. Totodata, pe forma anterioara a institutiei s -a formulat91 ca prin
insusirea probelor administrate in faza de urmarire penala sunt acoperite toate

89 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p. 949 -956
90 C. GHIVECI, Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, www.juridice.ro , 9 octombrie 2010
91 C. CELEA, Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, in R.D.P. nr. 1/2011, p. 86

Capitolul 4

38
nulitatile relative care ar afecta actele procesuale si procedural into cmite in cursul
urmaririi penale.
Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art.
374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând
concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asu pra cererii. Dacă
admite cererea, instanța întreabă părțile și persoana vătămată dacă propun
administrarea de probe cu înscrisuri. Daca pana in present in procedura simplificata
de judecata puteau fi administrate doar inscrisuri ce caracterizeaza persoana
inculpatului92, actuala reglementare face posibila atat administrarea inscrisurilor in
circumstantiere, cat si cele pentru solutionarea actiunilor penala si civila, adica pot
fi atat in favoarea inculpatului, cat si in defavoarea lui.
Dacă instant a respinge cererea inculpatului de a fi judecat in baza
recunoasterii invinuirii sau acesta nu formuleaza o astfel de cerere, instant a va
efectua cercetarea judecatoreasca in procedura comuna93.
In ceea ce priveste cercetarea judecatoreasca in cazul recunoasterii in vinuirii,
dacă a dispus ca judecata să aibă loc în condițiile prezentate , instanța administrează
proba cu înscrisurile încuviințate. Înscrisurile pot fi prezentate la termenul la care
instanța se pronunță asuprea cererii sau la un termen ulterior, acordat în acest sc op.
Pentru prezentarea de înscrisuri instanța nu poate acorda decât un singur termen.
Dacă judecata a avut loc în cadrul acestei proceduri , iar instanța constată că pentru
soluționarea acțiunii penale se impune adm inistrarea altor probe în afara
înscrisuri lor prevăzute , repune cau za pe rol și dispune efectuarea cercetării
judecătorești . Noul Cod de Procedura Penala nu mai prevede obligativitatea

92 C. CELEA, Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, in R.D.P. nr. 1/2011, p. 86
93 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 961

Capitolul 4

39
disjungerii actiunii civile94 in cazul in care pentru solutionarea acesteia se impune
administrarea de probe in fa ta instantei.
Dacă instanța constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părților, că
încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată
să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să
ceară lăsarea cauzei mai la urmă. Prin incadrarea juridical se statueaza asupra
textului din legea penala , a tiparului incriminator ce prevede si sanctioneaza fapta
socialmente periculoasa, care constituie obiectul cauzei penale in sensul art. 371
NCPP95.
Efectele produse c ând judecata s -a desfășurat în condițiile procedurii
abreviate , când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fo st
respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile in care pentru
stabilirea încadrării juridice, dar și dacă, după schimbarea încadrării juridice, este
necesară administrarea altor probe, instanța, luând concluziile procurorului și ale
părților, dispune efectuarea cercetării judecătorești ori situatia in care pentru
soluti onarea actiunii penale trebuie administrate alte probe , iar instanța reține
aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către
inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de
pedeapsă prevăzut e de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în
cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime96.

94 C. ROSU, A. FANU -MOCA, Procedura speciala de judecata reglementata de art. 320 C.proc.pen., in Dreptul nr.
8/2011, p. 178
95 M. IORDACHE, Judecata in prima instant in pr ocesul penal. Aspcte privind limitele judecatii si extinderea
acestora, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2008, p. 153
96 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 960

Capitolul 4

40
3. Determinarea probatoriului ce urmeaza a fi administrat potrivit procedurii
de drept comun
Dupa ce s -a dat citire actului de sesizare, a adus la cuno stinta inculpatului
invinuirea si drepturile procesuale de care se bucur a in cursul judecatii , iar
inculpatul nu intentioneaza sa se judece potrivit procedurii abreviate a recunoasterii
invinuirii sau daca aceasta a fost respinsa, p reședintele întreabă pr ocurorul, părțile
și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe. În cazul în care se
propun probe, trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite,
mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află ac este
mijloace, iar în ceea ce privește martorii și experții, identitatea și adresa acestora97.
Desi se pot formula cereri de probe noi pe tot parcursul cercetarii
judecatoresti98, legiuitorul inscrie dreptul de a solicita administrarea de probe si in
momentu l preliminar cercetarii judecatoresti, pentru a se stabili in ce masura pot fi
administrate in aceeasi sedinta sau se impune amanarea judecatii.
Totodata, instanta trebuie sa intrebe partile daca inteleg sa conteste probele
administrate in cursul urmariri i penale, luand in considerare faptul ca optiunea
vizeaza temeinicia si fiabilitatea probei, nu si legalitatea ce a fost solutionata
definitiv de judecatorul de camera preliminara.99 Probele administrate în cursul
urmăririi penale și necontestate de către părți nu se readministrează în cursul
cercetării judecătorești, acestea fiind puse în dezbaterea contradictorie a părților și
sunt avute în vedere de instanță la deliberare. Instanța poate dispune din oficiu
administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărulu i și justa soluționare a
cauzei, oricand pe parcursul cercetarii judecatoresti.

97 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 945
98 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Acad emiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 175
99 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 226

Capitolul 4

41
Președintele încunoștințează partea civilă, partea responsabilă civilmente și
persoana vătămată cu privire la probele administrate în faza urmăririi penale care
au fost excluse și care nu vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei și pune în
vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea
cercetării judecătorești.
Instanta pune in dezbaterea contradictorie a persoanei vatamate, a partilor si
a procurorului probele care urmeaza a fi administrate in cursul cercetarii
judecatoresti si, ulterior exprimarii punctului de vedere cu privire la probatiunea ce
poate fi adminis trata in cauza, dupa deliberare, dispune prin incheiere incuviintarea
administrarii numai a probelor legale, pertinente, concludente si utile solutionarii
cauzei.100
Sectiunea 2. Cercetarea judecatoreasca in prima instanta
Cercetarea judecatoreasca reprezin ta “activitatea prin care instanta isi
exercita roul activ pentru lamurarirea cauzei sub toate aspectele si in acest scop
instanta administeaza in fata ei, in conditii de publicitate, oralitate, nemijlocire si
contradictorialitate, probele stranse de organ ul de urmarire penala si administreaza,
de asemenea, orice probe noi necesare solutionarii cauzei”101.
Cercetarea judecatoreasca este activitatea procesuala specifica judecatatii in
prima instant, aceasta activitate constand in reluarea, in faza judecatii, a activitatii
de cercetare effectuate in cursul urmaririi penale, prin readministrarea probelor in
fata primei instante de judecata102.

100 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura pe nala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 227
101 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Un iversitaria Craiova, 2003, p. 102
102 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teor etice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 175

Capitolul 4

42
Tinand cont de dispozitiile actualului Cod de Procedura Penala, cercetarea
judecatoreasca nu incepe cu citirea actului de sesizare, ci trebuie urmati anumiti
indicatori prealabili inceperii cercetarii judecatoresti: citirea actului de sesizare,
aducerea la cunostinta a invinuirii si a drepturilor, lamuririle necesare cu privire la
natura procedurii de urmat, dezbaterea si in cuviintarea probatoriului.
Momentul inceperii cercetarii judecatoresti se pozitioneaza in cadrul sedintei
de judecata ce se declara de catre instanta in sedinta publica, dupa incuviintarea
probatoriului. Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, persoan a vatamata se poate
constitui parte civila in procesul penal, poate fi introdusa in procesul penal partea
responsabila civilmente, poate fi invocata exceptia necompetentei teritoriale a
instantei de judecata, respenctiv exceptia necompetetntei materiale sa u personale a
instantei superioare celei competente.
Instanța începe efectuarea cercetării judecătorești când cauza se află în stare
de judecată. Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judec ătorească este cea
prevăzută în dispozițiile cuprinse în Noul Cod de Procedura Penala: audierea
inculpatului, a persoanei vătăma te, a părții civile și a părții responsabile civilmente,
ascultarea martorului, expertului sau interpretului si, dupa caz, prezentarea
mijloacelor materiale de proba si examinarea inscrisu rilor. Administrarea de probe
din oficiu poate fi făcută oricând pe pa rcursul cercetării judecătorești.
Instanța poate dispune schimbarea ordi nii, când aceasta este necesară, chiar
si cand inculpatul este present, nemaifiind obligata a-l asculta cu priori tate pe
acesta103, pentru buna desfasurare a cercetarii judecatoresti. Aceasta abatere de la
ordinea normative isi gaseste explicatia in materialul probator atat de variat de la o

103 Trib. Suprem, s.pen., dec. nr. 1584/1974, in C.D. 1974, p. 169 -170, apud, M. IORDACHE, Judecata in prima
instant ain procesul penal. Aspecte privind limitele judecatii si extinderea acestora, Ed. H amangiu, Bucuresti, 2008,
p. 102

Capitolul 4

43
cauza penala la alta104. Este recomandabil insa ca cercetarea judecatoreasca sa
inceapa cu audierea inculpatului, intrucat acesta este subiectul central al procesului
penal105.
1. Audierea inculpatului
Potrivit art. 378 NCPP, i nculpatul este lăsat să arate tot ce știe despre fapta
pentru care a fost trimis în judecată, apoi i se pot pune întrebări în mod nemijlocit
de către procuror, de persoana vătămată, de partea civilă, de partea responsabilă
civilmente, de ceilalți inculpați , precum și de avocații acestora și de avocatul
inculp atului a cărui audiere se face. Președintele și ceilalți membri ai completului
pot, de asemenea, pune întrebări, dacă apreciază necesar, pentru justa soluționare a
cauzei.
Astfel, audierea trebuie sa in ceapa cu o relatare libera a inculpatului asupra
invinuirii cuprinse in actul de sesizare a instantei. Printr -o astfel de dispozitie se
urmareste impiedicarea audierii sumare a inculpatului, in sensul afirmarii daca isi
mentine declaratia data la organul d e urmarire penala. In primul rand, audierea
inculpatului in fata instantei este un mijloc de aparare, ceea ce I confera
posibilitatea de a relata toate imprejurarile ce infirma fapta ce se pune in sarcina
sau cele care o explica in favoarea sa, explicatii ce vor servi la solutionarea corecta
a cauzei106, iar, pe de alta parte, publicul din sala de sedinta poate afla de la
inculpate pozitia pe care acesta o adopta fata de invinuirea ce I se aduce107.
In declaratie se consemneaza nu numai raspunsurile inculpatul ui, ci si
intrebarile adresate la care inculpatul a raspuns sau cu privire la care a aratat ca

104 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea spec iala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 177
105 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 962
106 C.E.DO., cauza Ilisescu si Chiforec c. Romaniei, hot. Din 1 decembrie 2005, www.csm1909.ro
107 GR. GR. THEODORU, Trata de Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. H amangiu, Bucuresti, 2013, p. 583

Capitolul 4

44
uzeaza de dreptul la tacere, precum si ora in ceperii si terminarii audierii108. Instanța
poate respinge întrebările care nu s unt concludente și utile cauzei, iar i ntrebările
respinse se consemnează în încheierea de ședință.
În situațiile în care legea prevede posibilitatea ca inculpatul să fie obligat la
prestarea unei munci neremuner ate în folosul comunității, acesta va fi întrebat dacă
își manifestă acordul în acest sens, în caz ul în care va fi găsit vinovat. Dispozitia nu
afecteaza cu nimic prezumtia de nevinovatie a inculpatului, ci este de natura a
proteja dreptul sau de a nu fi o bligat la munca fortata109.
Când inculpatul nu își mai amintește anumite fapte sau împrejurări ori când
există contraziceri între declarațiile făcute de inculpat în instanță și cele date
anterior, președintele îi cere acestuia explicații și poate da cit ire, în întregime sau în
parte, declarațiilor anterioare. Daca inculpatul refuză să dea declarații, instanța
dispun e citirea declarațiilor pe care acesta le -a dat anterior. Inculpatul poate fi
reascultat ori de câte ori este necesar.
Atunci cand sunt avute in v edere cazuri in care sunt mai mulți inculpați,
audierea fiecăruia dintre ei se face în prezența celorlalți inculpați. Ca exceptie, c ând
interesul aflării adevărului o cere, instanța poate dispune audierea vreunuia dintre
inculpați f ără ca ceilalți să fie d e față. Declarațiile luate separat sunt citite în mod
obligat oriu celorlalți inculpați, după audierea lor. Inculpatul poate fi din nou audiat
în prezența celorlal ți inculpați sau a unora dintre ei.
Competenta de verificare a legalitatii activitati procesua le de ascultare a
inculpatului apartine instantei de judecata. Cat timp cauza se afla la prima instant a,
aceasta, constatand neregularitatea actului, procedeaza la auderea din nou a

108 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, E ditia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 229
109 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p . 964

Capitolul 4

45
inculpatului cu respectarea dispozitiei legale ce fusese nesocotita, nereg ularitatea
poate fi constata de instant cand este invocate de partea care pretinde ca I s -a adus o
vatamare, in cazul in care neregularitatea nu a fost acoperita prin neinvocarea la
timp in fata primei instante sau daca, invocate fiind, instant a omis sa s e pronunte
sau a dat o solutie gresita, ea va putea fi invocate in fata instantei de control
judiciar, ca motiv de desfiintare a incheierii nelegale, in vederea refacerii actului
procesual lovit de nulitate110.
2. Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile
civilmente
Instanța procedează la audierea persoanei vătămate, a părții civi le și a părții
responsabile civilmente potrivit dispozițiilor art. 111 și 11 2, după ascultarea
inculpatului și, după caz, a coinculpaților. Aceasta inseam na ca, inainte de a se
proceda la auderea persoanei vatamate si/sau a partii in cauza, presedintele
completului de judecata trebuie sa o informeze cu privire la drepturile sale
procesuale de a pune intrebari inculpatului, persoanei vatamte, si celorlalte p arti,
martorilor si expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti111.
In situatia in care cauza prezinta mai multe persoan e vatamate, parti i civile
sau parti i responsabile civilmente, acestea pot fi audiate separate, daca interesul
aflarii adevarului o solicita. Totodata, p ersoana vătămată, partea civilă și partea
responsabilă civilmente pot fi reasculta te ori de câte ori este necesar, similar cu
procedura ascultarii inculatului. Diferenta dintre cele doua consta in aceea ca, in
caz de refuz al vreuneia dintre parti de a face declaratii in fata instantei, aceasta nu
dispune citirea declaratiilordate de parte in cursul cercetarii prealabile. Luand in

110 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. All B eck, Bucuresti, 2003, p. 180
111 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 965

Capitolul 4

46
considerare respectiva circumstanta, s -a aratat112 ca legea a avut in vedere faptul ca,
de regula, celelalte parti au interes sa se foloseasca de posibilitatea si prilejul de a
contribui la aflarea adevarului, asa incat, atunci cand o parte nu vrea sa faca
declaratii in fata instantei, aceasta comportare este considerate ca o simpla desistare
de la o facultate procesuala.
Persoanele menționate sunt lăsate să arate tot ce știu despre fapta care face
obiectul judecății, apoi li se pot pune în mod nemijlocit întrebări de că tre procuror,
inculpat, avocatul inculpatului, persoana vătămată, partea c ivilă, partea
responsabilă civilmente și avocații acestora. Președintele și ceilal ți membri ai
completului pot de asemenea pune întrebări, dacă apreciază necesar, pentru justa
soluți onare a cauzei. Instanța poate respinge întrebările care nu su nt concluden te și
utile cauzei. Întrebările respinse se consem nează în încheierea de ședință.
Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la audierea celorlalte parti si a
persoanei vatamate poate atrage nulitatea actului, in aceleasi conditii ca si in cazul
audieri i inculpatului113.
3. Audierea martorului și a expertului
Instanta care a incuviintat asultarea martorilor, interpretilor si expertilor,
dispune citarea acestora in vederea prezentarii la instanta in scopul audierii . Astfel,
expertii sunt ascultati in scopul oferirii de lamuriri suplimentare fata de concluziile
existente in raportul de expertiza intocmit in respectiva cauza, iar interpretii dau
lamuriri privitoare la traducerile efectuate in procesul penal, potri vit dispozițiilor
art. 119 -124.

112 V. DONGOROZ , S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 180 -181
113 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p. 965

Capitolul 4

47
După apelul mar torilor, experților și interpreților, președintele cere
martorilor prezenți să părăsească sala de ședință și le pune în vedere să nu se
îndepărteze fără încuviințarea sa. Experții rămân în sala de ședință, în afară de
cazul în care instanța dispune altfel, instanta putand dispune parasirea salii de
sedinta in ipoteza in care li s -ar cere anumite lamuriri, pentru a se evita influentarea
punctului de vedere al expertului114. Martorii, experții și interpreții prezenți pot fi
ascultați, chiar dacă nu au fost cita ți sau nu au primit citație, însă numai după ce s -a
stabilit identitatea lor . Instanta asculta persoanele prezentate cu asigurarea
protectiei potrivit regimului martor ilor amenintati sau vulnerabili115.
Dacă martorul a fost propus de către procuror, acestuia i se pot pune în mod
nemijlocit întrebări de către procuror, inculpat, persoana vătămată, partea civilă,
partea responsabilă civilmente. Dacă martorul sau expertul a fost propus de către
una dintre părți, i se pot pune întrebări de către aceasta, de către procuror, persoana
vătămată și de către celelalte părți. Președintele și ceilalți membri ai completului
pot adr esa întrebări martorului ori de câte ori consideră necesar, pen tru justa
soluționare a cauzei. Instanța poate respinge întrebările care nu su nt concludente și
utile cauzei. Întrebările respinse se consemnează în încheierea de ședință.
Martorul care posedă un înscris în legătură cu depoziția făcută poate să îl
citească în instanță. Procurorul și părțile au dreptul să examinez e înscrisul, iar
instan ța poate dispune reținerea înscrisului la dosar, în original sau în copie.
Când martorul nu își mai amintește anumite fapte sau împrejurări ori când
există contraziceri între declarațiile făcute în instanță și cele da te anterior, după ce
martorul a fost lă sat să declare tot ceea ce știe, președintele poate da citire, în
întregime sau în parte, declarațiilor anterioare.

114 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GLOBAL LEX, Bucuresti, 2002, p.623
115MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucure sti, 2015, p. 233

Capitolul 4

48
Dacă audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, iar în faza de
urmărire penală acesta a dat declarații în fața organelor de urm ărire penală sau a
fost asc ultat de către judecătorul de drepturi și libertăți în condițiile art . 308,
instanța dispune citirea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și ține
seama de ea la judecarea cauzei.
Dacă unul sau mai mulți martori , experti sau interpreti lipsesc, instanța poate
dispune motivat fie continuarea judecății, fie amânarea cauzei pentru un nou
termen daca declaratiile martorilor absenti au o importanta deosebita pentru
solutionarea cauzei si audierea lor nu se poate face in bune conditii decat in
prezenta celorlalti martori martori sau in aceeasi sedinta in care sunt audiati si
acestia. In acest caz, precumsi in ipoteza in carejudecata a fost amanita dupa
audierea martorilor prezenti, instant poate dispune aducerea silita (cu mandate de
aducere) a martorului sau a martorilor a caror lipsa nu este justificata116.
Martorii audiați rămân în sală, la dispoziția instanței , până la terminarea
actelor de cercetare judecătorească care se efectuează în ședința re spectivă. Dacă
instanța găsește necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora di ntre ei din sala
de ședință, în vederea rea udierii ori a confruntării lor. Instanța, luând concluziile
procurorului, persoanei vătămate și ale părților, poate încuviința plecarea
martorilor, după audierea lor.
Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la ascultarea martorilor,
expertilor si interpretilor poate costitui, uneori, o vatamare care nu poate fi
inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. Nulitatea actului si, dupa caz,

116 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 1 82; GR.
GR. THEODORU, Trata de Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 584

Capitolul 4

49
excluderea probei administrate in mod nelegal trebuie sa fie invocate de cel
interest, in cond itiile prevazute in art. 282 si, respectic, art 102 NCPP117.
4. Renunțarea la probe și imposibilitatea administrării probelor
Procurorul, persoana vătămată și părțile pot renunța la probele pe care le -au
propus si care au fost deja incuviintate de instanta. Instanta de judecata nu mai
poate pune, din oficiu, in dezbat ere renuntarea, intrucat Noul Cod de Procedura
Penala arata ca instanta nu are competenta functionala de a propune probe. După
punerea în discuție a renunțării, instanța poate dispune ca proba să nu mai fie
administrată, dacă apreciază că nu mai este neces ar.
Instanta are obligatia de a pune in dezbatere contradictorie a procurorului si a
celorlalte parti si persoane vatamate cererea de renuntare la probe, nefiind obligata
sa ia act de aceasta cerere. Ulterior, instanta poate admite cererea de renuntare la
probe in cazul in care apreciiaza ca administrarea acesteia nu mai est e necesara sau
poate dispune re spingerea acesteia.118
Dacă în cursul cercetării judecătorești administrarea unei probe anterior
admise apare ca inutilă sau nu mai este posibilă, instanța, după ce ascultă
procurorul, persoana vătămată și părțile, poate dispune ca acea pr obă să nu mai fie
administrată. Dacă imposibilitatea de administrare se referă la o probă administrată
în faza de urmărire penală și încuviințată de instanță, aceasta es te pusă în discuția
părților, a persoanei vătămate și a procurorului și se ține seama de ea la judecarea
cauzei. S-a aratat119 ca este necesar ca inutilitatea administrarii probei sa fie

117 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 968
118 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 234
119 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2-a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 183

Capitolul 4

50
temeinic motivate, iar punerea in discutie a renuntarii la administrarea ei constituie
o garantie a acestei temeinicii.
Rezultatul este ca, pentru renuntarea la probe, prioritara nu este vointa
partilor, ci aprecierea instantei cu privire la utilitatea administrarii ei pentru
lamurirea cauzei. Renuntarea la probe nu se poate real iza decat in urma constatarii
ca probatiunea este completa, iar administrarea devine inutila. O asemenea situatie
nu poate fi identificata cu aceea in care martorul la care s -a renuntat era singurul
care percepuse cu propriile simturi modul de savarsire a faptei, depozitia acestuia
fiind esentiala in vederea aflarii adevarului, omisiunea de a -l audia reprezentand
astfel o incalcare a dispozitiilor legale120.
4. Administrarea altor probe. Incuviintarea unor procedee probatorii
Dacă din cercetarea judecătorească r ezultă c ă pentru lămurirea faptelor sau
împrejurărilor cauzei este necesară administrarea de probe noi, persoana vatamata,
partile sau procurorul pot solicita administrarea lor . Prin probe noi se intelege acele
probe care nu au fost inca administrate in ca uza in faza de urmarire penala.121
Totodata, instanta poate pune in discutie, din oficiu, administrarea de noi probe,
iar dupa punerea in dezbaterea contradictorie a partilor si a procurorului a
admisibilitatii, pertinentei, concludentei si utilitatii probel or noi, instanța dispune
fie judecarea cauzei în continuare, fie amânarea ei pentru administrarea probelor.122
Când în cauza supusă judecății există mijloace materiale de probă, instanța, la
cerere sau din oficiu, dispune aducerea și prezentarea acestora, da că este posibil. Se
poate cere de catre instanta, in cazuri determinate, efectuarea unei cercetari la fata
locului, confruntari, perchezitii.

120 M. IORDACHE, Judecata in prima instant in procesul penal. Aspecte privind limitele judecatii si extinderea
acestora, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 108
121 GR. GR. THEODORU, Trata de Drept pro cesual penal, ed. a 3 -a, Ed. H amangiu, Bucuresti, 2013, p. 585
122 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GL OBAL LEX, Bucuresti, 2002, p.629

Capitolul 4

51
In fata necesitatii de a se administra probe noi probe, instant trebuie sa
procedeze in asa fel incat ceasta opera tiune sa nu ingreuneze ori chiar sa
zadarniceasca realizarea scopului imediat al judecatii si al procesului penal123.
5. Schimbarea încadrării juridice
Incadrarea juridica sau legala a faptei inseamna “corespondenta dintre fapta
materiala si norma sau normele l egale ce I se aplica(…). Operatia judiciara a
incadrarii are drept scop gasirea acelui raportexact dintre faapta si norma care
constituie incadrarea legala”124. Rezulta ca schimbarea incadrarii juridice este actul
procesual prin care instanta de judecata schimba incadrarea juridica a faptei ce il
incrimineaza pe inculpat, intr -o alta infractiune sau alta forma a infractiunii ce face
obiectul procesului penal.
In caz de participatie, incadrarea juridical presupune, pe langa stabilirea textului
incriminator al faptei, si contributia fiecarui participant la savarsrea infractiunii,
precum si stabilirea textului de lege care prevede si sanctioneaza acea contributie.
Daca exista pluralitate de infractiuni sau de acte de executare, incadrarea juridical
presupune stab ilirea in plus a faptului daca aceasta pluralitate constituie concurs de
infractiuni, pluralitate intermediara sau infractiune continuata. De asemenea,
incadrarea juridical implica stabilirea dispozitiilor legale incidente.125
Schimbarea incadrarii juridice este posibila cand instant a retine savarsirea
aceleiasi fapte prevazute in actul de sesizare, chiar daca sunt retinute sau inlaturate
imprejurari de care nu se face vorbire in rechizitoriu, ceea ce este important fiind ca
substanta faptei sa nu se modifice . Astfel, se poate schimba incadrarea dintr -o

123 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. All B eck, Bucuresti, 2003, p. 184
124 G. Marcov, Despre incadrarea juridica, in Revista Romana de Drept nr. 2/1967, p. 106
125 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 187 -188

Capitolul 4

52
infractiune in alta, insa cu aceeasi latura obiectiva, dar cu urmari sau cu imprejurari
diferite.126
Propunerea de modificare a incadrarii juridice a faptei se poate realiza de catre
procuror si de catre partile din proces in tot cursul judecatii, dar este posibil ca si
instanta, din oficiu, sa puna in discutia partilor noua incadrare juridica.127 Astfel,
dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de
sesizare urmează a fi sch imbată, instanța este obligată să pună în discuție noua
încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai
la urmă sau amânarea judecăți i, pentru a -și pregăti apărarea, iar daca iculpatul nu
isi manifesta pozitia in sens ul celor doua optiuni, procesul continua cu dezbaterea
cererii de schimbare a incadrarii juridice.
In cadrul acestei etape a schimbarii incadrarii juridice pot apararea doua solutii:
fie de respingere a cererii formulate de persoana vatamata, parti sau de procuror, fie
de admitere si, in acest sens, sunt posibile urmatoarele situatii: instanta dispune
declinarea de competenta in favoarea instantei ierarhic superioare, daca noua
incadrare juridica atrage competenta materiala a acestei instante; instanta cont inua
judecata cauzei prin prorogare de competenta in situatia in care noua incadrare
juridica atrage competenta instantei ierarhic inferioare sau daca noua incadrare
juridica intra tot in sfera sa de competenta.128
Daca schimbarea ar presupune o alta fapta s au o fapta amplificata prin alte acte
material apartinand infractiunilor continuate sau complexe, in contextul in care
apareau autori care sustineau129 ca era necesara in prealabil efectuarea procedurii

126 A. CRISU, Drept procesual penal, ed. a 4 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 521
127 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Uni versitaria Craiova, 2003, p. 112
128 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 253
129 A. CRISU , Drept procesual penal, ed. a 4 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 521 ; GR. GR. THEODORU, Trata de
Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 5 94

Capitolul 4

53
extinderii actiunii penale sau a procesului penal confo rm art. 335 -336 CPP 1968, in
acest caz nu se mai poate schimba incadrarea juridica.
Cu titlu de noutate, in Noul Cod de Procedura Penala se prevede ca, in cazul in
care, in fata judecatii, noua încadrare juridică vizează o infrac țiune pentru care este
necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, insta nța de judecată – la fel ca
si organul de urmarire in faza urmaririi penale130 – cheamă persoana vătămată și o
întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana
vătămată form ulează plângere prealabil ă, instanța continuă cercetarea
judecătorească, în caz contrar dispun ând încetarea procesului penal. Inainte ca
legiuitorul sa prevada aceasta dispozitie, existau pareri131 potrivit carora, in situatia
data, instant trebuie sa restit uie cauza procurorului pentru nerespectarea dispozitiior
privind sesizarea instantei sau, daca termenul pentru introducerea plangerii
prealabile era expirat, sa inceteze procesul penal pentru lipsa plangerii prealabile.
Potrivit Deciziei nr. 1/2006 a Inalt ei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile
Unite132, schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare
a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage
incompatibilitatea judecatorului care a facut pa rte din completul de judecata.
6. Terminarea cercetării judecătorești
Cercetarea judecatoreasca, f iind etapa procesuala in care s e administreaza
probele necesare aflarii adevarului, se finalizeaza in momentul in care problema
probatiunii, cu toate mijloacele procesuale pe care le determina, a luat sfarsit.133

130NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 972
131 GR. GR. THEODORU, Trata de Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. H amangiu, Bucuresti, 2013, p. 596
132 M.OF., nr. 291 din 31 martie 2006
133 ION NEAGU, Drept procesual penal, TRATAT, Editura GL OBAL LEX, Bucuresti, 2002, p.629

Capitolul 4

54
Înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, președintele întreabă
procurorul, persoana vătămată și părțile dacă mai au de dat explicații ori de
formulat cereri noi pentru completarea cercetări i judecătorești. Pana la terminarea
cercetarii judecatoresti, Noul Cod de Procedura Penala arata ca este posibila
marirea sau micsorarea intinderii pretentiilor civile de catre partea civila, respectiv
indreptarea erorilor materiale din cuprinsul cererii d e constituire ca parte civila sau
solicitarea repararii prejudiciului material prin plata unei despagubiri banesti,
atunci cand repararea in natura nu mai este posibila. In acelasi timp, partea
responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la termninarea
cerecetarii judecatoresti, dar si realizarea unor modificari in compunerea
completului de judecata trebuie realizate tot in acest interval.
Dezbaterile, purtand asupra fondului cauzei, nu pot avea loc decat dupa ce cu
privire la acest fond a fost adunat, prin efectuarea cercetarii judecatoresti, un
material probator sufficient pentru solutionarea cauzei.134
Dacă nu s -au formulat cereri de catre procuror, persoana vatamata si parti sau
dacă cererile formulate de acestia au fost respinse ori dac ă s-au efectuat
completările cerute, președintele declară terminată cercetarea judecătorească. Acest
moment marcheaza si momentul trecerii la stadiul dezbaterii, deoarece se da
cuvantul procurorului si partilor, indata dupa aceasta.135
7. Dezbaterile și ordinea în care se dă cuvântul
Dupa ce presedintele completului de judecata a declarat terminata cercetarea
judecatoreasca, judecata se continua cu dezbaterile judiciare ce se manifesta ca
punctul culminant al procesului penal, dezbaterile avand ca obiect fondul cauzei

134 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 196
135 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 973

Capitolul 4

55
pentru ca ele se refera la urmatoarele aspecte: existenta faptei, vinovatia
inculpatului, stabilirea circumstantelor personale sau reale, rezo lvarea laturii civile
a cauzei136. Disputa orala si contradictorie dintre invinuire si aparare, dintre
sustin atorii pretentiilor civile si cei ce se opun acestora, creeaza cele mai potrivite
conditii pentru justa solutionare a cauzei.137
Asadar, d upă terminarea cercetării judecătorești se trece la dezbateri, dându -se
cuvântul în următoarea ordine: procurorului, persoanei vătămate, care pun concluzii
cu privire la invinuire; părții civile, părții responsabile civilmente, cu privire la
pretentiile ci vile și apoi inculpatului. Președintele poate da cuvântul și în replică in
cazul in care este necesar.
In instanta, procurorul poate pune cocluziile pe care le considera a fi legale si
temeinice, luandu -se in considerare ansamblul probelor si al actelor p rocesuale si
procedurale efectuate in cauza, intrucat in calitate de reprezentant al intereselor
generale ale societatii, are obligatia de a face o analiza obiectiva si complete a
probelor administrate, o examinare corecta a dispozitiilor legale a caror ap licare o
cere, o apreciere justa a raspunderii penale si civile a inculpatului, pentru a
contribui la pronuntarea unei hotarari corespunzatoare adevarului si legii.138 Daca
probele administrate in cauza au ca rezultat aparitia unui impediment la exercitarea
actiunii penale, procurorul are obligatia de a pune concluzii de achitare sau de
incetare a procesului penal139. Durata concluziilor procurorului, ale părților, ale
persoanei vătămate și ale avocaților acestora poate fi limitată. Președintele
completului poa te hotărî că acestea trebuie să aibă o durată similară.

136 T. Pop, Drept procesual penal, vol. IV, partea speciala, Cluj, 1948, p. 21
137 GR. GR. THEODORU, Trata de Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 577
138 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p. 986
139 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 251

Capitolul 4

56
Cand partile sunt asistate de aparatori, cuvantul la dezbateri este acordat
acestora, insa la cererea vreuneia dintre parti, i se poate acorda cuvantul si acesteia,
dupa ce a avut cuvantul aparatorul sau. Aparatorul nu poate face sustinericare
contrazic in mod vadit probele din dosar sau care sunt contrare legii, chiar daca
partea ar pretinde acest lucru, deoarece, aparand interesele legitime ale partii, le
apara numai pe acelea care sunt recunoscute s i ocrotite de lege.140
In doctrina141 s-a aratat c a oricare dintre participanti are obligatia de a se
referi, in expunerile sale, exclusive la fondul cauzei, la conflictul de drept penal, cu
toate imlicatiile acestuia, si la persoanele implicate in acest confl ict si in masura in
care exista implicarea. Președintele are dreptul să îi întrerupă pe cei care au
cuvântul, dacă în susținerile lor depășesc limitele cauzei ce se judecă. Pentru
motive temeinice dezbaterile pot fi întrerupte, insa i ntreruperea nu poate f i mai
mare de 3 zile.
Atunci cand considera necesar, instanta poate cere partilor, dupa inchiderea
dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise, dar procurorul, persoana vatamata si partile
pot depune concluzii scrise oricand doresc sa isi faca cunosc ute argu mentele pe
care se baz a pozitia lor, chiar si atunci cand instanta nu a cerut prezentarea lor.
Invocarea de argumente noi si ridicarea unor exceptii care nu au fost sustinute oral,
dar care prezinta importanta pentru solutionarea cauzei, da dreptul instant ei sa
dispuna reluarea cercetarii judiciare sau a dezbaterilor.142
Sanctiunea care intervine in cazul in care lipsesc dezbaterile din cadrul
procesului penal este nulitatea absoluta a hotararii. Daca exista situatii de fapt sau
de drept nelamurite, instanta poate dispune reluarea dezbaterilor, prin care acestea
sunt puse din nou in discutia partilor. Reluarea dezbaterilor se poate face fie in

140 GR. GR. THEODORU, Trata de Drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. H amangiu, Bucuresti, 2013, p. 587
141 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. A ll Beck, Bucuresti, 2003, p. 198
142 Ibidem, p. 199

Capitolul 4

57
cadrul aceleiasi sedinte, fie in alta sedinta in continuare, fie prin repunerea cauzei
pe rol dupa ce instanta a ramas in pronuntare.
9. Ultimul cuvânt al inculpatului
Înainte de a încheia dezbaterile, președintele dă ultimul cuvânt inculpatului
personal, dreptul acesta fiind un drept procesual special acordat de lege
inculpatului, in idea ca atat instant, cat si cei prez enti in sala de sedinta trebuie sa
ramana sub impresia acestui “ ultim cuvant” al inculpatului.143 De aceea, i n timpul
în care inculpatul are ultimul cuv ânt nu i se pot pune întrebări si nu poate fi
interrupt. Ultimul cuvant al inculpatului reprezinta o gara ntie a dreptului la aparare
si urmareste ca cele relatate de inculpat sa influenteze intr -un ultim moment
convingerea judecatorului, fara a se remarca o alta influenta ulterioara.144
Dacă inculpatul relevă fapte sau împrejurări noi, esențiale pentru
soluțion area cauzei, instanța dispune re luarea cercetării judecătorești sau reluarea
dezbaterilor.
Omisiunea acordarii ultimului cuvant al inculpatului este sanctionata cu
nulitatea relativa145, potrivit art. 282 NCPP. Inchiderea sedintei de judecata se
declara dupa terminarea dezbaterilor, prima instanta trecand la deliberarea si
solutionarea cauzei. 146

143 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Ac ademiei, Ed. All Beck, Bu curesti, 2003, p. 198 -199
144 N. Volonciu, op. cit., p. 213
145 I.C.C.J., s. pen., der. Nr. 1801 din 15 martie 2005, www.scj.ro
146 A. OROVEANU -HANTIU, Drept procesual penal, partea speciala, Editura Un iversitaria Craiova, 2003, p. 121

Capitolul 4

58
Sectiunea 3 . Deliberarea
1. Obiectul deliberarii
Deliberarea in vederea luarii unei hotarari este actul procesual prin care
completul de judecata, dupa inchiderea de zbaterilor, verifica si evalueaza
materialul probator si procedural al cauzei, in vederea aprecierii definitive asupra
acestuia si a solutiei ce urmeaza sa fie data conflictului de drept penal. Deliberarea
este activitatea prin care completul de judecata r eflecteaza asupra solutiei ce
urmeaza a fi data in cauza judecata. Este o etapa ulterioara incheierii dezbaterilor
judiciare in sedinta publica, iar dupa luarea hotaririi, consecinta a deliberarii,
aceasta se pronunta in sedinta publica .
Deliberarea și p ronunțarea hotărârii se fac în ziua în care au avut loc
dezbaterile sau la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de la închiderea
dezbaterilor. În situații excepționale, când, raportat la complexitatea cauzei,
deliberarea și pronunțarea nu pot av ea loc în termenul prevăzut, instanța poate
amâna pronunțarea o singură dată pentru cel mult 15 zile. Președintele completului
informează părțile prezente asupra datei la care se va pronunța hotărârea, dispozitia
ce curpinde amanarea urmand a figura pe por talul instantei, precum si trecuta in
condica solutiilor existenta la arhiva instantei.
Completul de judecată deliberează în secret, iar la deliberare iau parte numai
membrii completului în fața căruia a avut loc dezbaterea. In aceasta faza, completul
este obligat sa pastreze secretul deliberarii, raportat la modul de evolutie a
deliberarii, manifestandu -se si ca o garantie a independentei judecatorilor147 .
Completul de judecată deliberează mai întâi asupra chestiunilor de fapt , care
se refera la temeinicia invinuirii aduse inculpatului, iar daca s -a retinut ca

147 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 186

Capitolul 4

59
inculpatul a savarsit fapta pentru care este judecat, trebuie sa dea raspuns apoi
asupra chestiunilor de drept.148 Deliberarea poartă asupra existenței faptei și
vinovăției inculpatului, asupra stabiliri i pedepsei, asupra stabilirii măsurii educative
ori măsurii d e siguranță, dacă este cazul să fie luată, precum și asupra deducerii
duratei măsurilor preve ntive privative de libertate și a internării medicale.
Obiectul deliberarii se rasfrange si asupra re parării pag ubei produse prin
infracțiune, asupra măsurilor preventive și asigurătorii, a mijloacelor materiale de
probă, a cheltuielilor judiciare, precum și asupra oricărei alte pro bleme privind
justa soluționare a cauzei.
In cazul completelor colegiale (la curtile de apel ce judeca apelul declarat
impotriva sentintei judecatoriei sau tribunalului, la instanta suprema in cazul
judecatii in prima instanta sau apel), toți membrii completului de judecată au
îndatorirea să își spună părerea asupra fiecărei ch estiuni. Președintele își spune
părerea cel din urmă. Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor ce fac
parte din completul de judecata asupra solutiilor ce au fost oferite problemelor
supusedeliberarii. .
2. Reluarea cercetării judecătorești sa u a dezbaterilor
Dacă în cursul deliberării instanța apreciază că o anumită împrejurare trebuie
lămurită și este necesară reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor, repune
cauza p e rol, respectandu -se prevederile legale privind citarea. Mentiona rea in
practicaua hotararii, dupa repunerea cauzei pe rol, doar a aspectelor privind
schimbarea incadrarii juridice a faptei, pusa in discutie din oficiu de catre instant a,
fara a exista vreo mentiune cu privire la mersul dezbaterilor, la concluziile
procu rorului si ale aparatorului inculpatului si a ultimului cuvant acordat

148 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editur a Hamangiu,
2014, p. 982

Capitolul 4

60
inculpatului, atrage nulitatea absoluta a hotararii, intrucat nu au fost respectate
dispozitiile privind publicitatea sedintei de judecata, in conditiile in care cauza nu a
fost dezbatu ta in mod public in fata instantei .149 Reluarea cercetarii judecatoresti
sau a dezbaterilor este necesara si atunci cand imprejurarea care trebuia lamurita
consta in schimbarea calificarii juridice a faptei.150
Dacă judecata a avut loc în condițiile procedurii recunoasterii invinuirii , iar
instanța constată că pentru soluționarea acțiunii penale se impune administrarea
altor probe în afara înscrisurilor incuviintate de parti , repune cauza pe rol și dispune
efectuarea cercetării judecătorești, inculpatul urmand sa beneficieze in continuare
de reducerea limitelor de pedeapsa, daca situatia de fapt retinuta de instant in urma
administrarii probatoriului suplimentar este aceeasi cu cea aratata prin actul de
sesizare si recunoscuta de inculpate.151
Compunerea completul ui de judecata dupa repunerea cauzei pe rol trebuie sa
fie identica cu cea de la momentul intrarii in deliberare, daca aceasta compunere nu
este imposibil de a mai fi indeplinita.152
3. Rezolvarea laturii penale
Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculp atului, pronunțând, după caz,
condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedeps ei,
achitarea sau încetarea procesului penal.
A)Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială
rezonabilă, că fapta există, con stituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

149 C.A., s. pen., dec. nr. 1221 din 8 noiembrie 2011, portal.just.ro
150 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
proedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2-a , Ed. Academiei, Ed. All B eck, Bucuresti, 2003, p. 201
151 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 983
152 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 7186/2006, www.scj. ro

Capitolul 4

61
B)Renunțarea la aplicarea pedepsei se pronunță dacă instanța constată,
dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie inf racțiune și a fost
săvârșită de inculpat, în condițiile art. 80 -82 din Codul penal : a)infracțiunea
săvârșită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor
produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și
scopul urmărit; b) în raport de persoana infrac torului, de conduita avută anterior
săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau
diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare,
instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi ino portuna din cauza
consecințelor pe care le -ar avea asupra persoa nei acestuia.
Nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă: a) infractorul a
mai suferit anterior o condamnare, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a)
și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s -a împlinit termenul de
reabilitare; b) față de același infractor s -a mai dispus renunțarea la aplicarea
pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracțiunii pentru care este
judecat; c) infractorul s -a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat
zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a
autorului sau a participanților; d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea
săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani. În caz de concurs de infracțiuni,
renunțarea la aplicarea pedepsei se poate dispune dacă pentru fiecare infracțiune
concurentă sunt îndeplinite condițiile prevăzute .
C)Amânarea aplicării pedepsei se pronunță dacă inst anța constată, d incolo de
orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune ș i a fost săvârșită de
inculpat, în condiț iile art. 83 -90 din Codul penal153: conditii cu privire la persoana
infractorului: a) pedeapsa stabilită de instant de judecata , inclusiv în cazul

153 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 153

Capitolul 4

62
concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani; b)
pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiune a săvârșită este amenda sau
inchisoarea mai mica de 7 ani ; conditii cu privire la persoana infractorului:
infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii , infractorul și -a
manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
infractorul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau nu a încercat
zădărnicirea aflării adevărului or i a identificării și tragerii la răspundere penală a
autorului sau a participanților , în raport de persoana infractorului, de conduita avută
anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau
diminuarea consecințelor in fracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare,
instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se
impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
D)Achitarea inculpatului se pronunță în cazul p revăzut la art. 16 alin. (1) lit.
a)-d): fapta nu exista, fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita
cu forma de vinovatie prevazuta de lege, n u exista probe ca o persoana a savarsit
infractiunea, exista o cauza justif icativa sau de ne imptabilitate. In aceasta situatie
de dispunere a achitarii, masurile preventive inceteaza de drept154. Daca exista toate
piesele probatorii , iar instant se considera lamurita, va putea sa pronunte oricare
dintre solutii, chiar si in cazul urmaririi proc edurii simplificate de judecata155.
E)Încetarea procesului penal se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin.
(1) lit. e)-j): lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului
competent sau o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentr u punerea in miscare
a actiunii penale ; a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al
inculpatului persoană fizică sau s -a dispus radierea suspectului ori inc ulpatului

154 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucur esti, 2015 , p. 262
155 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 986

Capitolul 4

63
persoană juridică; a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul inf racțiunilor pentru
care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a
fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii; există autoritate de lucru
judecat; a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se
constată, ca urmare a continuării procesului, că sunt incidente cazu rile prevăzute la
art. 16 alin. (1) lit. a) -d), instanța de judecată pronunță achitarea. Dacă inculpatul a
cerut continuarea procesului penal pot rivit art. 18 și se constată că nu sunt incidente
cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) l it. a)-d), instanța de judecată pronu nță
încetarea procesului penal.
Când judecata s -a desfășurat în condițiile art. 375 alin . (1) și (2), când
cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau
când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395
alin. (2), ia r instanța reține aceeași situație de fapt ca cea de scrisă în actul de
sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a
aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei
închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
4. Rezo lvarea laturii civile
Instanța se pronunță prin aceeași hot ărâre și asupra acțiunii civile ori poate
disjunge actiunea civila, solutionand -o ulterior pronuntarii hotararii asupra actiunii
penale, in cazul in care ar provoca o intarziere in solutionarea act iunii penale156. În
cazul când admite acțiunea civilă, instanța exa minează necesitatea luării măsurilor
asigurătorii privind reparații le civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate
anterior.

156 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 201 5, p. 262

Capitolul 4

64
De asemenea, instant a, chiar daca nu e xista constituire de part e civila in
cauza, se pronunță prin hotărâre și a supra desfiintarii totale sau partiale a unui
inscris, restituirii lucrurilor și restabilirii situației anterioare157. Cu privire la
restituirea lucrurilor persoanei vatamate, instant se pronunta nmai daca exi sta
constituire de parte civila. In aceste cazuri, scopul rezulta din analiza principiului
de drept al repararii in natura a prejudiciului cauzat printtr -o fapta ilicita ce trebuie
sa intervina obligatoriu , ori de cate ori este posibila, iar in ceea ce pri veste
desfiintarea unui inscris, ratiunea este data de necesitatea prev enirii altor infractiuni
care a r putea fi savarsite cu acel inscris. 158
Dispozițiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigură torii și restituirea
lucrurilor sunt executorii, spre de osebire de cele cu privire la restabilirea situaiei
anterioare si desfiintarea totala sau partial a unui inscris, care devin executorii de la
data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de instant de fond.159
Instant a nu mai este obligata a se pronunta privire la repararea pagubei
material si a daunelor morale daca nu exista constituire de parte civila in cauza, in
cazurile in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sao cu
capacitate de exercitiu restransa, in aceasta situatie fiind deschisa calea actiunii in
fata instantei civile.
În cazul în care instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, respectiv pronunta
achitarea cand fapta nu este prevazuta de legea penal a, inceteaza procesul penal in
temeiul art. 116 alin. 1 lit. e, f, g, i si j NCPP, in cazul in care instant a admite
acordul de recunoastere a vinovatiei si intre parti nu s -a incheiat tranzactie sau
acord de mediere cu privire la actiunea civila, in cazul in care mostenitorii, sau

157 I.C.C.J., s.pen., dec. nr. 3653/2004, www.scj.ro
158 V. DONGOROZ, S. KAHANE, G. ANTONIU, C. BULAI, N. ILIESCU, R. STANOIU, Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala roman. Partea speciala, vol. IV, ed. a 2 -a , Ed. Academiei, Ed. All Be ck, Bucuresti, 2003, p. 136 -137
159 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 987

Capitolul 4

65
dupa caz, succesorii in drepturi sau li chidatorii partii civile nu isi exprima optiunea
de a continua actiunea civila sau, dupa caz, partea civila nu indica mostenitorii,
succesorii in drepturi ori lichidatorii partii responsabile civilmente, in termen de cel
mult 2 luni de la data decesului sa u a reorganizarii, desfiintarii ori dizolvarii, in
primul caz, fie de la data la care a luat cunost inta de imprejurarea respectiv , in al
doilea caz, cu exceptia cazului prevazut de art. 25 alin. 6 NCPP, măsurile
asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încete ază de d rept dacă persoana vătămată nu
introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea
definitivă a hotărârii.
În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră
preliminară sau al judecății, față de in culpat s -a luat măsura preventivă a
controlului judiciar pe cauțiune sau s -a dispus înlocuirea unei alte măsuri
preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune și este admisă
acțiunea civilă, instanța dispune plat a din cauțiune a despăgu birilor acordate pentru
repararea pagubelor c auzate de infracțiune .
Potrivit art. 1365 NCC, “instant a civila nu este legata de dispozitiile legii
penale si nici de hotararea definitive de achitare sau incetare a procesului penal, in
ceea ce priveste existe nta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite”.
Dispozitia este corelativa celei din art. 28 alin. 1 NCPP, potrivit careia hotararea
definitive a instantei penale are autoritate de lucru judecatin fata instantei civile
care judeca actiunea ci vila, cu privire la existenta faptei si a persoanei care a
savarsit -o, fiind eliminat elementul vinovatiei.
5. Dispozițiile cu privire la măsurile preventive
Instanța are obligația ca, prin hotărâre, să se pronunțe asupra menținerii,
revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul

Capitolul 4

66
procesului penal cu privire la inculpate, dispozitia din hotarare avand in acest sens
character executoriu.
În caz de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de
achita re sau de încetare a procesului penal, instanța dispune punerea de îndată în
libertate a inculpatului arestat preventive, dispozitia in acest sens din hotarare
avand character executoriu. In ceea ce priveste masura arestului la domiciliu, sunt
aplicabile dispozitiile anterior mentionate, referitoare la incetarea de drept a
masurii, in cazul dispunerii uneia dintre aceste solutii.160
De asemenea, instanța dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului
arestat preventiv atunci când pronunță161: a) o pedea psă cu închisoare cel mult
egală cu durata reținerii și arestării preventive; b) o pedeapsă cu închisoare, cu
suspendarea executării sub supraveghere; c) o pedeapsă cu amendă, care nu
însoțește pedeapsa închisorii; d) o măsură educativă. Hotărârea pronunța tă în
condițiile alin. (1) și (2) cu privire la măsurile preventive este executorie.
Când, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege , inculpatul este pus în libertate,
instanța comunică aceasta administrației locului de deținere. Inculpatul condamnat
de pri ma instanță și aflat în stare de arest preventiv este liberat de îndată ce durata
reținerii și cea a arestării devin egale cu durata pedepsei pronunțate, deși hotărârea
nu este definitivă. Liberarea se dispune de administrația locului de deținere, căreia i
se comunică, îndată după pronunțarea hotărârii, o copie de pe dispozitiv sau extras.
O problema importanta apare in cazul inculpatilor minori, sanctionati cu
masuri educative privative de libertate, cu privire la care, odata cu pronuntarea
hotararii in pr ima instanta, nici nu pot fi luate masuri preventive privative de

160 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 98 9
161 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 266

Capitolul 4

67
libertate , doar prin prisma solutiei de condamnare, ceea ce creaza consecinte grave
in sensul crearii unor conditii reale de reiterare a comportamentului infractional.
Rezulta ca, indif erent de infractiune si de tipul ma surii educative, este obligatorie
punerea in libertate a inculpatului minor la momentul pronuntarii hotararii de
condamnare in prima instant a, dispozitia avand c aracter executoriu.162
În caz de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de
achitare sau de încetare a procesului penal, dacă în cursul urmăririi penale sau al
judecății față de inculpat s -a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe
cauțiune, instanța va dispune restituirea sumei depuse drept cauțiune, dacă nu s -a
dispus plata din aceasta a despăgubirilor acordate pentru repararea pagubelor
cauzate de infractiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii, potrivit art. 217 alin.
(7).
Instanța dispune confiscarea cauțiunii dacă măsura contr olului judiciar pe
cauțiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive,
intrucat inculpatul a incalcat, cu rea -credinta, obligatiile ce ii reveneausau exista
suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infracti une pentru care s -a
dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa și nu s -a dispus plata din
cauțiune a sumelor prevăzute la art. 217 NCPP . Durata măsurii arestului la
domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile de arest
preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsă.
După pronunțarea hotărârii, până la sesizarea instanței de apel, instanța poate
dispune, la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri
preventive cu privire la inculpatul condamnat, în condițiile legii.

162 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 989

Capitolul 4

68
Sectiunea 4. Pronuntarea, r edactarea, semnarea si c omunicarea
sentintei penale
Hotararea se pronunta in sedinta publica, de catre presedintele completului de
judecata, asistat de grefier163, pronuntand de fapt continutul minutei, care prin
redactarea hotararii devine dispozitivul acesteia. La pronuntarea hotararii partile nu
se citeaza, insa, in cazul in care pronuntarea este amanita, presedintele completului
face demersuriin vederea informarii partilor prezente la inchiderea dezbaterilor
asupra datei la care se va pronunta hotararea164.
Redactarea hotararii judecatoresti este activitatea prin care judecatorul/unul
dintre judecatorii ce a participat la judecarea cauzei intocmeste considerentele
hotararii judecatoresti. Redactarea hotararii tre buie realizata in cel mult 30 zile de
la pronuntare, iar aceasta trebuie semnata de toti membrii completului si de
grefier165.
Rezultatul deliberării se consemnează într -o minută, care trebuie să aibă
conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii si se c omunica persoanei vatamate,
partilor si procurorului, in vederea redactarii motivelor de apel166. Minuta se
semnează de membrii completului de judecată. Întocmirea minutei este obligatorie
în cazurile î n care judecătorul sau instanța dispune asupra măsurilor preventive și în
alte c azuri expres prevăzute de lege. Minuta se întocmește în două exemplare
originale, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre
conservare, la dosarul de minute al instanței.

163 C.E.D.O., cauza Pretto si altii c. Italiei, hot. din 8 decembrie 1983
164 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 995
165 Ibidem.
166 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de proc edura penala, Editia 2, Editura C.H. Beck,
Bucu resti, 2015, p. 268

Capitolul 4

69
Sectiunea 5. Structura si continutul hotararii judecatoresti
pronuntata in prima instanta
a. Consideratii preliminare
Hotărârea prin care instanța penală soluționează fondul cauzei trebuie să conțină
o parte introductivă, o expunere și dispozitivul.
b. Partea introductiva
Partea introdu ctivă cuprinde mențiunile prevăzute pentru incheiere: a) ziua, luna,
anul și denumirea instanței; b) mențiunea dacă șe dința a fost sau nu publică;
c)numele și prenumele judecătorilor, procurorului și grefierului; d) numele și
prenumele părților, avocaților și ale celorlalte persoane care participă în proces și
care au fost prezente la judecată, precum și ale celor care au lipsit, cu arătarea
calității lor procesuale și cu mențiunea privitoare la îndeplinirea procedurii; e) fapta
pentru care inculpatul a fost tr imis în judecată și textele de lege în care a fost
încadrată fapta; f) mijloacele de probă care au fost supus e dezbaterii contradictorii;
g)cererile de orice natură formulate de procuror, de persoana vătămată, de părți și
de ceil alți participanți la proces ; h)concluziile procurorului, ale persoan ei vătămate
și ale părților; i) măsurile luate în cursul ședinței.
Când s -a redactat o încheiere de ședință, respective atunci cand hotararea nu se
pronunta in ziua in care a avut loc judecata , partea introductivă se limitează numai
la următoarele menți uni167: denumirea instanței care a judecat cauza, data
pronunțării hotărârii, locul unde a fost judecată cauza, precum și numele și
prenumele membrilor completului de judecată, ale procurorului și ale grefierului,

167 MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 190

Capitolul 4

70
făcându -se mențiune că celelalte date a u fost trecute în încheierea de ședință.168 În
hotărârile instanțelor militare trebuie să se indice și gradul militar al membrilor
completului de judecată și al procurorului. Când inculpatul este militar, se
menționează și gradul acestuia.
c. Expunerea
Expunerea trebuie să cuprindă: a) datel e privind identitatea părților; b)
descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului și
locului unde a fost săvârșită, precum și încadrarea juridică dată a cesteia prin actul
de sesizare; c) motivarea soluției cu privire la latura penală, prin analiza probelo r
care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a ce lor care au
fost înlăturate, și motivarea soluției cu privire la latura civilă a ca uzei, prec um și
analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză;169 d)
arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.
În caz de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării
pedepsei, ex punerea trebuie să cuprindă fiecare faptă reținută de instanță în sarcina
inculpatului, forma și gradul de vinovăție, circumst anțele agravante sau atenuante,
starea de recidivă, timpul ce se deduce din pedeapsa pr onunțată, respectiv timpul
care se va deduc e din pedeapsa stabilită în caz de anula re sau revocare a renunțării
la aplicarea pedepsei ori a amânării aplicării pedepsei, pr ecum și actele din care
rezultă perioada ce urmează a fi dedusă. Dacă instanța reține în sarcina inculpatului
numai o p arte dint re faptele ce formează obiectul trimiterii în judecată, se va arăta
în hotăr âre pentru care anume fapte s -a pronunțat condamnarea ori, după caz,
renunțarea la aplicarea pedepsei sa u amânarea aplicării pedepsei și pentru care
anume fapte, încetarea procesul ui penal sau achitarea.

168 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod d e procedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 991
169 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 656 din 4 februarie 2004, www.scj.ro

Capitolul 4

71
În cazul renunțării la aplicarea pedepsei și al amânării aplicării pedepsei,
precum și în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghe re, se vor
prezenta în hotărâre motivele care au determinat renunțarea sau amânarea ori, d upă
caz, su spendarea și se vor arăta consecințele la care persoana față de care s -au
dispus aceste soluții se expune dacă va mai comite infracțiuni sau, după caz, dacă
nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce î i revin pe
durata termenului de supraveghere
d. Dispozitivul
Dispozitivul este partea a treia a unei sentinte sau decizii penale170, situate dupa
pratica si considerente (motivarea) si trebuie să cuprindă : datele prevăzute la art.
107 privitoare la persoana inculpatului, sol uția dată de instanță cu privire la
infracțiune, indicându -se denumirea acesteia și textul de lege în care se încadrează,
iar în caz de achitare sau de încetare a procesului penal, și cauza pe care se
întemeiază potrivit art. 16, precum și soluția dată cu privire la soluționarea acțiunii
civile. Lipsa unor mentiuni esentiale de care depinde executarea sentintei , cum
suntt identitatea inculpatului, incadrarea juridical a faptei, ned eterminarea pedepsei
aplicate, s olutia data in latura civila a cauzei, atrage nulitatea sentintei penale.171
Când instanța dispune condamnarea, în dispozitiv se menționează pedeapsa
principală aplicată. Este nula sentinta penala care in dispozitiv cuprinde o alta
pedeapsa decat cea prevazuta in minuta.172 În cazul în care dispune suspe ndarea
executării acesteia, în dispozitiv se menționează și măsurile de supraveghere și
obligațiile, prevăzute la art. 93 alin. (1)-(3) din Codul penal, pe care trebuie să le
respecte condamnatul, se pun în vedere acestuia consecințele nerespectării lor și ale
săvârșirii de noi infracțiuni și se indică două entități din comunitate unde urmează a

170MIHAIL UDROIU, Procedura Penala, Partea Speciala, Noul Cod de procedura penala, Editia 2, Edit ura C. H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 197
171 GR. GR. THEODORU, Trata d e drept procesual penal, ed. a 3 -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 20 13, p. 608
172 C.S.J, s. pen., dec. nr. 2467/1992, in Dreptul nr. 3/1994, p.114

Capitolul 4

72
se executa obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității,
prevăzută la art. 93 alin. (3) din Codul penal, după consultarea listei privind
posibi litățile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de
probațiune. Consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care
din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească
urmează a se execut a obligația și tipul de activitate. Când instanța dispune măsura
educativă a supravegherii, în dispozitiv se menționează persoana care realizează
supravegherea și îndrumarea minorului.
Când instanța dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, în dispozitiv s e face
mențiune despre aplicarea avertismentului, potrivit art. 81 din Codul penal, iar când
dispune amânarea aplicării pedepsei, în dispozitiv se menționează pedeapsa
stabilită a cărei aplicare se amână, precum și măsurile de supraveghere și
obligațiile, prevăzute la art. 85 alin. (1) și (2) din Codul penal, pe care trebuie să le
respecte inculpatul, se pun în vedere acestuia consecințele nerespectării lor și ale
săvârșirii de noi infracțiuni, iar dacă a impus obligația de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunității, se menționează două entități din comunitate
unde urmează a se executa această obligație, după consultarea listei privind
posibilitățile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de
probațiune. Consilierul de probațiu ne, pe baza evaluării inițiale, va decide în care
din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească
urmează a se executa obligația și tipul de activitate și îndrumarea minorului.
Dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanță cu
privire la: a) deducerea duratei măsurii preventive privative de libertate și a
internării medicale, indicându -se partea din pedeapsă executată în acest mod;173 b)
măsurile preventive; c)măsurile asigurătorii; d)măsurile de sigura nță; e)cheltuielile

173 I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 107 din 9 ianuarie 2004, www.scj.ro

Capitolul 4

73
judiciare; f)restituirea lucrurilor; g) restabilirea situației anterioare; h)cauțiune;
i)rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei.
Când instanța pronunță pedeapsa închisorii, în dispozitiv se face mențiune că
persoana condamnată este lipsită de drepturile sau, după caz, unele dintre drepturile
prevăzute la art. 65 din Codul penal, pe durata prevăzută în același articol. Cu titlu
de noutate, Noul Cod de Procedura Penala prevede ca, atunci cand instanța a
pronun țat pedeapsa închisorii, iar persoana vătămată a solicitat înștiințarea cu
privire la eliberarea în orice mod a condamnatului, instanța face o mențiune în acest
sens în dispozitivul hotărârii.174
Dispozitivul trebuie să cuprindă mențiunea că hotărârea este s upusă apelului,
cu arătarea termenului în care acesta poate fi exercitat, indicarea datei în care
hotărârea a fost pronunțată și a faptului că pronunțarea s -a făcut în ședință publică.
Sunt aplicabile dispoziitiile Deciziei nr. 24/2006175, pronuntata intr -un recurs
in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, prin care s -a
statuat ca lipsa mentiunii privind pronuntarea acesteia in sedinta publica, din
dispozitivul hotararii, atrage nulitatea doar daca se dovedeste ca s -a adus o
vatamare care nu putea fi inlaturata decat prin anularea acelui act, iar anularea este
necesara pentru aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei.176
Potrivit art. 410, alin.1 NCPP, pentru procurer, persoana vatamata si parti,
termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel, sic urge de la
comunicarea copiei minutei, care, potrivit art. 264 NCPP, se face dupa regulile
citarii.

174 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de procedura penala comentat, Editura Hamangiu,
2014, p. 993
175 M.OF. Nr. 188 din 19 martie 2007
176 NICOLAE VOLONCIU, ANDREEA SIMONA UZLAU, Noul Cod de p rocedura penala comentat , Editura Hamangiu,
2014, p. 994