Secția Pedagogia Învățământului școlar și preșcolar [608465]

Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Secția Pedagogia Învățământului școlar și preșcolar

PRINCIPIUL EMPATIEI

BOTEA ROXANA (CONSTANTIN )
Constanța
2020

PRINCIPIUL EMPATIEI

ꜥꜥEmpati a înseamnă să reacționezi la sentimentele oamenilor și nu la cuvintele lor ꜥꜥ
(Dawson, 2006 , p.201 ).
Pentr u Carl Rogers, empatia constă în sesizarea cu cât mai multă exactitate cu putință a
referințelor interne și a comportamentelor emoționale ale unei alte persoane și în a le înțelege ca
și cum ai fi această altă persoană
Psihologul american Carl Rogers a introdus ini țial empatia în psihoterapie, iar apoi și în
alte domenii – învățământ, via ța familial ă etc. În accep ția sa, în rol de facilitator poate fi nu doar
psihoterapeutul, ci și profesorul sau p ărintele.
Pentru a releva rolul empatiei în educa ție, Carl Rogers și colaboratorii lui au desf ășurat
cercet ări vaste, implic ând 600 de profesori și 10 000 de elevi. Astfel, în compara ție cu elevii
profesorilor „tradi ționali”, la elevii ai c ăror profesori au un nivel î nalt de empatie se observ ă: mai
puține absen țe de la ore; mai mult ă autonomie; mai pu țină agresivitate fizic ă și verbal ă; mai bine
dezvoltat ă concep ția eului, mai mult respect fa ță de sine; succese academice mai mari; mai pu ține
dificult ăți de di sciplin ă; un IQ mai înalt; creșterea creativit ății în timpul anului; un grad mai înalt
de spontaneitate, de libertate în exprimarea de sine și un nivel mai înalt de gândire.
Vasile Pavelcu (1976, p.158 -159) consideră că arta de a preda presupune, pe lângă
stăpânirea cunoștințelor, claritatea și plasticitatea expunerii alimentate de voiciune și pasiune
științifică, cât și aptitudinea deosebită de transpunere în situația ascultătorului, a elevului sau a
student: [anonimizat]. Empatia trebuie să exprime o reacție atitudinală (intelectivafectivă), în care dragostea
față de copil să fie subordonată nevoii de a -l înțelege și ajut a. „Nu te coborî la nivelul copilului ca
să faci teatru, nu ca să -l umilești pe copil sau să te umilești pe tine, ci pentru a crește din nou
împreună cu el, a simți din nou tu emoția marilor creatori, a relua și verifica adevăruri acceptate”
(I.S.Firu). Ca pacitatea empatică proprie unui bun cadru didactic vizează un anumit model de
identificare psihologică cu copilul, dublat de condiția păstrării unei distanțe apte să poată
cuprinde întreaga problematică a colectivului școlar.
Sharon Morgan (1984 , p.143 -148) descrie în studiul sãu, trăsăturile de personalitate ale
profesorilor cu un grad înalt al empatiei, rezultatele suger ând că aceștia au un grad înalt de
performan ță profesional ă.
D. McConnell și J. LeCapitaine (1985) au examinat efectele unui training de creativitate
asupra empatiei profesorilor, interac țiunilor cu elevii, a șa cum s unt percepute de ambele p ărți.

Cercetarea s -a făcut pe un grup de 26 de profesori . În această cercetare menționează cum
Chris tensen a des coperit în 1960 , o relație semnificativă între gradul de c ăldură a prof esorului și
nivelul de pre gătire al elevului, pe dezvoltarea vocabul arului și matematică . De asemenea, Reed,
în 196 2, susține că profesorii care au oferit un nivel mai mare de căldură, au crescut interesul
pentru științe elevilor săi .
”Probabil că nu toți profesorii pot învăța să aibă o personalitate cald ă, însă premisa acestui
studiu a fost că to ți pot învăța să arate comportamente asumarea riscului, expermientarea și
gândirea creativă, și făcând asta , să devină ma i empatici. ” (McConnell , D., LeCapitaine , J.,
1985 , p. 7 ). Autorii concluzioneaz ă că profesorii ce au urmat training -ul sunt mult mai deschi și
către ideile și răspunsurile elevilo r, permit experimentarea și îi ascult ă mai atent.
„Cadrele didactice sunt persoane cu experiență și aptitudini empatice dornice să înțeleagă și
să intre în psihologia elevului. Pe de altă parte, cea mai mare parte dintre elevi sunt permisiv i la
influențele educatorilor și contaminați de deschiderea profesorilor față de ei. Dacă avem în
vedere faptul că profesorii și elevii practică o relație continuă în clasă, atunci intercondiționarea
empatică este posibilă, constituind o verigă principală în mecanismul complex al relației
profesor –elev.” (Marcus, S., David, T., Predescu, A. , 1987, p p.76-89)
În lucrarea sa, Empatia și rela ția profesor -elev (1987 , pp. 76-89), Stroe Marcus
eviden țiază faptul c ă, în cele mai multe cazuri, un comportament profund empatic al profesorului
față de elev este înso țit de un comportament empatic ridicat al elevului fa ță de profesor, iar un
comportament slab empatic al profesorului fa ță de elev este înso țit de un comportament slab
empatic al elevului fa ță de profesor. Autorul remarc ă că aceast ă compatibilitate între empatia
profesorului și cea a elevului nu r ezolv ă definitiv problemele rela ției profesor -elev și nu este
singurul mijloc ce asigur ă optimizarea acesteia, dar apreciaz ă ponderea deosebit ă a fenomenului.
În cartea sa, Profesorul de succes : 59 de principii de pedagogie practică , Ion – Ovidiu
Pânișoar ă consider ă că pentru a putea construi demersuri didactice eficiente, cadrul didactic
trebuie sa iși cunoască bine ele vii. Principiul empatiei înseamn ă mai mult decât a cunoa ște elev ul
și a-i îndeplini o treb uință . Dacă vrei s ă îi ințelegi, trebui e să privești lumea prin ochii lui, să te
pui în ꜥꜥpapucii ꜥꜥ lui. Un pro fesor neempatic va reacționa la comportamentul elevului fără a
încerca să ințeleagă mecanisme le care stau la baza acelei reac ții.
ꜥꜥPrincipiul empati ei poate fi găsit într-un tip aparte de feedback : feedbackul suportiv. Acesta
presupune ca problema pe care elevul o cons idera importantă și semnificativă, trebuie considerată
astfel și de către profesor. Feedbackul suportiv este dificil pentru c ă trebui e să fim capabili să
reducem intensitatea sentimentelor altor persoane lăsându -le să ințeleagă că le considerăm

probleme re ale și serioase ꜥꜥ (Pânișoar ă, 2015 , p. 6 3). El susține faptul că abordările de tipul “Nu
trebuie să te ingrijore zi din cauza asta “, “Aceast a este tot ceea ce te supără? “, sau ꜥꜥÎți va trece “
atunci c ând cineva se lovește, sunt comentarii nesuportive și că ar trebui să se încercăm abordări
de tipul “Văd că ești supărat, hai să vorbim despre asta ꜥꜥ. Ion – Ovidiu Pânișoar ă consideră că de
cele mai multe ori nu este necesar să vii cu s oluții când apare o problemă, ci este suficient să arăți
puțină ințelegere .

Bibliografie:

1. Dawson, R., (2006 ). Secretele persua siunii, Polirom : Iași
2. Marcus, S., David, T., Predescu, A., ( 1987 ). Empatia și rela ția profesor -elev,
Bucure ști: Editura Acad emiei Republicii Socialiste România
3. McConnel, D.; LeCapitaine, John E., (1985 ). The Effects of Group Creativity
Training on Teachers’ Empathy and Interactions with Students
disponi bil la: https://www.semanticscholar.org/paper/The -Effects -of-Group –
Creativity -Training -on-Empathy -Mcconnell –
LeCapitaine/ea7fff934ec5829c1b7717d6818ab5ea1a6271e4
4. Morgan, Sh., (1984). An Illustrative Case of High -Empathy teachers. The Journal
of Humanistic Education and Development; vol. 22, nr. 4
disponi bil la: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/j.2164 –
4683.1984.tb0025 1.x
5. Pavelcu , V., (1976 ). Metamorfozele lumii interioare , Iași: Editura Junimea
6. Pânișoar ă, I., (2015). Profesorul de succes : 59 de principii de pedagogie practică,
București: Polirom
7. Sulea -Firu, I., (1939 ). Personalitatea profesorului roman , București : Biblioteca
Liceului Românesc