Sectia Nutritie si Dietetica [302910]

Universitatea de Vest „Vasile Goldis” [anonimizat]. univ. dr. CIRNATU DANIELA

PARALESCU MARIA

ARAD, 2018

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. IMPORTANȚA ALIMENTAȚIEI PENTRU UN MOD DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

I.1. Alimentul – factor esențial al vieții

I.1.1. [anonimizat]

I.1.2. Clasificarea alimentelor. Principalelor grupe de produse agroalimentare

I.2. Alimentația – necesitate de bază a omului

I.2.1. Fiziologia alimentației. Anatomia tubului digestiv si digestia.

I.2.2. Substanțele nutritive și rolul lor în alimentație

I.2.2.1. Macronutrienții – proteine, lipide și

glucide

I.2.2.2. Micronutrienții – vitamine și minerale

I.2.4. Studiul stării de nutriție. Modalitați de evaluare

I.3. Siguranța alimentației

I.3.1. [anonimizat]

I.3.2. [anonimizat]

I.3.3. [anonimizat]

I.4. Indrumar de consiliere pentru unitatile de alimentatie publica

I.4.1. Aspecte generale referitoare la legalitatea functionarii unitatilor de alimentatie publica.

I.4.2. Avizele si autorizarile necesare.

CAPITOLUL II. PROBLEMATICA NECESITATII CONSILIERII NUTRIȚIONALE ÎNTR O UNITATE DE ALIMENTATIE PUBLICA

ÎN CONTEXTUL LUMII CONTEMPORANE

II.1.Necesitatea consilierii nutriționale în formarea comportamentelor alimentare sănătoase a clientilor.

II.2. [anonimizat].3. Reprezentări grafice a recomandărilor nutriționale pentru populație

II.3.1. ,,Food Pyramid” (,,Piramida alimentară”) – exemple de format grafic adoptate de țările din Europa

II.3.2. ,,My Plate” (,,Farfuria mea”) – Statele Unite ale Americii

II.4. Posibilități de concretizare a consilierii nutriționale în unitatea de alimentatie publica

II.4.1. Strategii de intocmire a meniului

II.4.2. [anonimizat] a unei alternative sanatoase la meniul zilei. Rutinele – modalități de formare a deprinderilor alimentare

II.4.3. [anonimizat].4.4. Proiectele educaționale de parteneriat (bucatar&nutritionist) [anonimizat]. SPECIFICITATEA CONSILIERII NUTRIȚIONALE ÎNTR O UNITATE DE ALIMENTATIE PUBLICA

III.1 ANALIZA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR AL CONSUMATORILOR ÎN UNITATEA DE ALIMENTATIE PUBLICA

III.1.1. Obiectivele și metodologie

III.1.1.1. Eșantionarea

III.1.1.2 Culegerea datelor

III.1.2. Descrierea materialului

III.1.3. Descrierea metodei de lucru

III.1.4. Sistematizarea datelor rezultate

III.1.5. Interpretarea și explicarea rezultatelor

III.2. [anonimizat]-[anonimizat], ce răspund nevoilor prezente și viitoare ale consumatorilor. Această realitate determină o analiză a statutului consilierii nutriționale în unitățile de alimentație publică.

Așadar, prezenta lucrare realizează o radiografie a modului de înglobare a consilierii nutriționale la nivelul consumatorilor din alimentația publică, respectiv identificarea de modalități concrete de intervenție în unitatile de alimentatie publica.

Actualitatea temei rezidă din următoarele aspecte:

Problema alimentației populației și a consilierii nutriționale în unitățile de alimentație publică, respectiv intervențiile asupra cultivării alegerilor alimentare ale consumatorilor sunt aspecte de extremă actualitate în lume în condițiile în care intreaga populație se confruntă cu probleme ingrijorătoare de sănătate:

– creșterea incidenței bolilor ca : obezitate, diabet, probleme dentare

– lipsa activității fizice

– schimbări ale obiceiurilor alimentare (alimentație nesănătoasă).

Intervențiile privind alimentația sănătoasă trebuie să înceapă chiar de la industria alimentației publice . Obiceiurile alimentare sănătoase sunt esențiale pentru sanatatea populației. Alegerile alimentare ale populației trebuie educate, trebuie consiliate. Astfel, experiențele si interacțiunea consumatorului cu unitatea de alimentație publică joacă un rol primordial în conturarea comportamentelor lor alimentare, pentru că nu ne mai lovim de intrebările – de ce se găseste în meniu dacă nu e sănătos? – de ce se serveste dacă nu e sănătos? – de ce se vinde dacă nu e sănătos? – ; prin urmare, influențarea pozitivă a preferințelor alimentare a consumatorilor contribuie la stabilirea unor obiceiuri alimentare sănătoase zi de zi.

Introducerea procesării industriale a alimentelor cît și tehnologiile intensive din agricultură și zootehnie, au condus la modificarea profilului nutrițional al alimentelor și implicit la o nouă clasificare a acestora:

alimente modificate genetic

alimente ecologice, organice.

În zilele noastre, aproape în fiecare țară există ziare și reviste, mesaje radio și TV, precum și pagini web și rețelele de socializare ce conțin sfaturi, articole, rubrici, etc dedicate educației nutriționale. Din păcate, unele dintre acestea fac afirmatii nefondate, care nu au la bază cercetări riguroase în domeniu sau enunturi in care nu sunt citate sursele de informații folosite, ceea ce ridică suspiciuni privind gradul de credibilitate al acestora. Dreptul la informare și dreptul la educare al consumatorilor din România sunt stabilite prin lege.

Tema alimentației populației și educarea acesteia din punct de vedere nutrițional este des abordata la nivel european., Astfel ca se organizeaza conferințe, consilii, comitete în cadrul cărora se discuta strategii si se adopta angajamente privind alimentația si produsele alimentare. Tarile europene au căzut de acord asupra necesității creștereii gradului de informare a populației și au stabilit multiple măsuri de intervenție la nivel de comunitate.

Abordarea coerentă și eficace în domeniul consilierii nutriționale și a promovării unui stil de alimentație sănătos este o sarcină imperioasă a societății moderne.

Educația in domeniul nutrițieii a populației consumatoare din alimentatia publica românesca este o problemă de mare importanță atât din punct de vedere medical, cât și educativ și politic; ea solicită o analiză atentă și soluții viabile, compatibile specificului social și cultural din România.

CAPITOLUL I.

IMPORTANȚA ALIMENTAȚIEI PENTRU UN MOD DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

Alimentatia este un factor important al creșterii, dezvoltării și menținerii stării de sănătate a individului. Modul in care ne alimentam a devenit astăzi o știință,cunoscându-se cu exactitate cu ce și cum trebuie să ne hrănim, în funcție de vârstă, sex și de natura activităților zilnice.

Alimentația reprezintă un factor cu acțiune permanentă care determină desfășurarea proceselor metabolice deoarece hrana reprezintă izvorul și regulatorul proceselor de schimb.

Alimentele conțin micro și macronutriente în proporții diferite, astfel încât, o alimentație rațională presupune că sunt satisfăcute nevoile zilnice ale organismului, că sunt asimilate toate nutrientele necesare în dozele zilnice recomandate.

În accepțiunea cercetătorului francez Jean Trémolière, individul privește alimentul sub trei axe : ca hrană, ca stimulent al tonusului emotiv, ca semnificatie simbolică, tot el spunea că: „pâinea înseamnă mai mult decât gustul pâinii”.

Menținerea hemostaziei mediului intern (Claude Bernard 1856) al organismului, adică menținerea aproximativ constantă parametrilor mediului intern, este influențată de toate organele si țesuturil, implicit și de tractul gastrointestinal care asigură transportul elementelor nutritive care depind de caracterul alimentației. Deci, alimentația influențează funcțiile sistemului, în special factorii enzimatici și hormonali.

Deficitul unuia sau mai multor nutriente, dezechilibrarea corelației dintre ei conduce la afectarea fondului metabolic al celulei.

Dezechilibrul substanțelor nutritive în dietă poate fi compensat prin mecanisme fiziologice de adaptare și biochimice daca este mentinut pe o perioadă scurtă de timp, dar dereglarea echilibrului pe o perioadă mai lungă de timp va determina procese patologice și clinice.

În prezent este cunoscut faptul că alimentația își pune profund amprenta pe patologia omului contemporan,ca urmare a dezechilibrului dintre aportul de nutrimente.

I.1. Alimentul – factor esențial al vieții

I.1.1. Alimentele și starea de sănătate – semantism

Definiție DEX

ALIMÉNT, alimente, s. n. Produs în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană. – Din fr. aliment, lat. alimentum. sursa: DEX '98 (1998)

Definiție UE

Conform reglementărilor Europene, prin aliment se ințelege toate substanțele sau produse prelucrate, parțial prelucrate sau neprelucrate destinate să fie ingerate de oameni. Acest termen include și băuturile, gumele de mestecat și toate substanțele, inclusiv apa, aflate intenționat în produsele alimentare în cursul preparării, fabricării sau altor tratamente. (Reglementarea Comunitară 178/2002 și Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor)

Definiție DEX

SĂNĂTÁTE s. f. 1. Stare a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat. – Lat. sanitas, -atis. sursa: DEX '98 (1998)

Pe lînga apă și aer, alimentele reprezinta factori esențiali pentru desfășurarea in bune condițtii a proceselor vitale.

Tabelul 1.1

Alimentul, factor esențial al vieții

Alimentatția joaca un rol primordial in starea de sănătate a organismului, întrucît îi ofera organismului combustibilul necesar funcționării. O dieta precara se transformă in cel mai mare dușman al stării de sănătate.

Ritmul alert al viețtii cotidiene coroborat cu interesele economice ale industriei alimentare desemnează noua generatie de consumatori – generația junk food, cu o stare de sănătate subredă.

I.1.2. Clasificarea alimentelor. Principalelor grupe de alimente

O sistematizare a alimentelor , utilizata de OMS Organizațtia Mondialaă a Sănătății) acceptă 5 grupe de alimente.

Tabelul 1.2

Principalele grupe de alimente

I.2. Alimentația – o necesitate de bază a omului

Alimentația este o acțiune indispensabilă pentru menținerea vieții.

Alimentația trebuie să fie concepută astfel încât să îndeplinească cumulativ următoarele condiții

Asigurarea creșterii și dezvoltării corespunzătoare

Asigurarea activităților fizice și intelectuale normale

Asigurarea unei bune stări de sănătate

I.2.1. Fiziologia alimentației. Anatomia tubului digestiv si digestia.

Metabolismul reprezinta totatlitatea transformărilor energetice și biochimice ce se desfasoara in țesuturile organismelor vii.

Prin metabolism se înțelege schimbul permanent de substanțe între materia vie si mediul înconjurător, un proces complex bazat pe doua procese antagoniste

Catabolism (reactile exoterme = procesele chimice de degradare a substanțelor din organism, cu eliberare de energie )

Anabolism (reactiile endoterme = procesele chimice de biosinteză, cu consum de energie)

Nutriția reprezinta totalitatea proceselor prein care baza existenței noastre, adica alimentele, ajunge in corpul nostru si modul in care se utilizeaza, in vederea susținerii viețtii.

Malnutriția reprezinta antiteticul nutriției corecte, adica nutriția defectuoasă rezultată din dezechilibrul, excesul(supranutriția) sau deficitul(subnutriția) nutrienților.

Digestia reprezintă totatlitatea proceselor de transformare a hranei ingerate, pe intregul traseu al tractului digestiv.

Sistemul digestiv este alcatuit din :

Tubul digestiv :

cavitate bucala (dinți, saliva)

esofag

stomac

intestinul subtire

intestinul gros

anus

Glandele anexe :

glandele salivare

ficat

pancreas

vezica biliară

I.2.2. Alimentația – Rolul substanțelor nutritive

Alimentele pot fi descrise, in principiu, ca mixtura, în varii proporții, a 5 elemente nutritive de bază :

Macronutrienți

protidele (proteinele)

glucidele

lipidele

Micronutrienți

vitaminele

mineralele

Aceste elemente au rol structural, construirea si refacerea țesuturilor din organism si rol energetic, producerea de energie termică si motrică.

La cele cinci elemente nutritive de bază se aduga

apa

substanțele de insoțire (pigmenții, enzimele, fibrele)

avînd importanță crescută pentru o dietă sănătoasă, chiar dacă nu au rol plastic sau energetic.

I.2.2.1. Macronutrienții – proteine, lipide și

Glucide

Proteinele (protidele) sunt substanțe organice cu numeroase funcții in organism, cel mai important rol fiind cel structural, ele intervin în producția de energie din organism, sunt capabile și să inducă procese imunitare.

Proteinele sunt construite din căramizile numite aminoacizi , care se grupează in aminoacizi neesențiali și aminoacizi esențiali.

Aminoacizii neesențiali sunt dispensabili pentru ca pot fi sintetizați de organism, pe cînd aminoacizii esențiali sunt indispensabili pentru că ei nu pot fi sintetizați de organism ci trebuie să fie obținuți din alimentație.

Necesarul proteic se definește ca fiind cantitatea de proteine de care are nevoie organismul uman în 24 de ore pentru a acoperi cerințelor sale de azot. Necesarul proteic este influențat de starea fiziologică a organismului.

“Minimum proteic” reprezintă cantitatea minimă de proteine necesară pentru menținerea echilibrului bilanțului azotat al organismului (diferența dintre N ingerat si N eliminat și este egal cu 0,35g/kg corp/zi.

Tabelul 2.1

Evaluarea din punct de vedere calitativ a proteinelor se face prin metode chimice si prin metode biologice. Este importanta valoarea biologica a unei proteine (V.B.) pentru ca ea reprezintă de fapt indicatorul utilizării metabolice a proteinelor ingerate. Valoarea VB maximă atinsă este de 94 – 97 g de proteinele din ou, considerate proteine etalon

Lipidele (sau Grăsimile) sunt molecule complexe care rezulta din esterificarea acizilor grași cu alcooli. Au rol calorigen (furnizeaza energie), rol plastic (intră in structura celulelor), au rol declanșator in sinteza anumitor substanțe indispensabile, sunt solventi (inlesnesc) absorbția vitaminelor liposolubile ( A,D,E,F,K)

Lipidele se impart in 2 categorii

Lipide simple (compuse dintr-un alcool și acizi grași)

Lipide complexe (compuse dintr-un alcool, acizi grasi și alte componente – de exemplu acidul fosforic)

Acizii grași se impart in : saturați si nesaturați (poli- sau mono – nesaturați). Cei saturați pot fi sintetizați in organism , spre deosebire de cei nesaturați care trebuie procurați din alimentație, fiind indispensabili.

Lipidele pot fi de proveniență animala sau de origine vegetală.

Tabelul 2.2

Surse de lipide : carne, pește, lapte (smantîna, unt, etc), ulei de arahide, ulei de floarea-soarelui, de masline, etc

Glucidele (hidrații de carbon) sunt compuși chimici care conțin carbon, hidrogen si oxigen (in proporție identica apei, de aici derivînd denumirea de hidrați de carbon).

Glucidele, participînd la constituirea țesuturilor (conjunctiv și nervos) și membranelor celulare, au rol structural. Glucidele au ca principal rol pe cel energetic, fiind combustibilul principal în furnizarea energiei (acoperă peste 50% din necesarul caloric al organismului).

Glucidele pot fi împărțite în 3 categorii :

Monozaharide (glucoza, fructoza, galactoză)

Dizaharide (zaharoză, maltoză, lactoză)

Polizaharide (holozide – glicogen, amidon, celuloză și heterozide – hemiceluloză, pectină)

Amidonul reprezintă rezerva de glucide din plante ( in semințe si rădăcini).

Glicogenul reprezinta rezerva de glucide din organismele animale (se depozitează in ficat si muschi).

Celuloza este cea mai raspîndita glucidă polizaharidă ce are doar rol mecanic in organismul uman, neputînd fi descompusă.

Tabelul 2.3

I.2.2.2. Micronutrienții – vitamine și minerale

Vitaminele (Fletcher, 1912) “Vita” (viață) + “amine” (atunci se credea că elementele auxiliare sunt amine)

Vitaminele sunt molecule esențiale, cu rol in procesele metabolice.

In 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin concluziona că “un aliment natural trebuie să conțină, pe lângă componenții majoritari cunoscuți, și mici cantități de substanțe necunoscute însă esențiale pentru viață”.

Vitaminele se împart în liposolubile si hidrosolubile.

Tabelul 2.3

Elementele minerale reprezintă numai circa 6 % din greutatea corporală și totuși au un rol important în nutriție. Din cele 100 elemente minerale cunoscute, doar 20 – 21 sunt necesare pentru asigurarea structurilor tisulare și pentru desfășurarea normală a proceselor metabolice, acestea fiind numite bioelemente. După cantitățile care se găsesc în organism, elementele minerale au fost grupate în macroelemente și microelemente. Ca macroelemente amintim : carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, calciul, fosforul, sodiul, potasiul, clorul, magneziul și sulful. Microelementele numite și oligoelemente se găsesc în organism în cantități foarte mici : fierul, cuprul, zincul, fluorul, iodul, cobaltul, manganul, molibdenul, cromul, seleniul. Toate elementele minerale biogene sunt esențiale pentru că organismul nu le poate sintetiza sau înlocui. Absența din alimentație a oricăruia dintre ele determină, după o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, maladia carențială respectivă.

I.2.3. Studiul stării de nutriție. Modalitați de evaluare.

Evaluarea stării de nutriție este utilă pentru a determina stadiul de dezvoltare morfofuncțională a organismului.

Putem analiza starea de nutriție folosind una dintre metodele următoare

Somatometria, pentru determinare indicilor somatometrici

Dozarea biochimică si biologică, pentru determinarea metabolismului lipidelor, glucidelor si lipidelor, pentru investigarea sideremiei, hemogramei, etc)

Examen clinic, pentru a aprecia dezvoltării si funcționării aparatelor și a sistemelor organismului uman

Dezvoltarea psihomotorie la copii

Teste ADN de nutrigenetică

Indicele de masă corporală ( IMC )

Este cel mai valoros parametru ăn evaluarea stării de nutriție a adultului.

Formula IMC = Greutate actuală(kg) / [Talie(m)]2. (1830-1850 Adolphe Quetelet )

I.3. Siguranța alimentului

“Certitudinea rezonabila ca nu vor rezulta efecte nedorite supra sanatatii ca urmare a consumului conform destinatiei de utilizare alocate si in conditiile anticipate” (OECD 1993)

I.3.1. Igiena alimentului – aspecte generale

“Toate conditiile si masurile necesare pentru asigurarea sigurantei si adecvarii alimentului destinatiei sale finale, in toate etapele lanțului alimentar “ (Codex Alimentarius)

I.3.2. Cadrul legislativ din România privind igiena

alimentației.

Principiile generale privind siguranța alimentației sunt stipulate in legea nr. 150/2004. Astfel sunt stabilite principii generale care se aplica alimentelor pentru a se asigura o protecție sporită a sănătății publice, pentru a putea fi aparate interesele consumatorilor in ceea ce priveste alimentația. Aceasta lege se aplica in toate etapele de producție, prelucrare, distribuire si punere pe piață a alimentelor destinate consumului uman (excepțir facînd doar alimentele destinate uzului casnic).

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, înființată prin Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, este autoritatea de reglementare în domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, ce coordonează toate activitățile în acest domeniu, de la producerea materiilor prime până la consumator. Autoritatea este instituția de legătură cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor și acționează pe bază de autonomie structurală, funcțională și decizională

Legislația în domeniul alimentelor urmărește să protejeze interesele consumatorilor și să le furnizeze informațiile necesare, pentru a alege în cunoștință de cauză alimentele pe care le consumă, și vizează prevenirea:

a) practicilor frauduloase sau înșelătoare;

b) falsificării alimentelor;

c) oricăror practici care pot să inducă în eroare consumatorul.

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia măsurile necesare ca alimentele să îndeplinească cerințele legislației în domeniul alimentelor, care este relevantă pentru activitățile acestora, să verifice dacă aceste cerințe sunt realizate și să asigure implementarea sistemului de management al siguranței alimentelor conform principiilor privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point -HACCP), în toate etapele producerii, prelucrării și distribuției, în cadrul afacerilor aflate sub control propriu.

I.3.3. Îmbolnăviri cauzate de consumul de alimente insalubre

În timpul procesării pot sa apară diverși compuși nocivi sau anumite impurificări chimice ale alimentelor, care maresc destul de mult balastul biologic al alimentului. Cunoașterea traseelor de insalubrizare este primordială în combaterea și prevenirea acestui fenomen.
În trecut, termenul „siguranță alimentară” reprezenta doar matricea substanțeor chimice din alimente, pe cand „igiena alimentară” definea siguranța alimentară din punct de vedere microbiologic. Mult timp, atat consumatorii cît și inițiatorii de acte normative s-au focusat asupra siguranței din punct de vedere chimic neglijînd riscul microbiologic. Azi, siguranța alimentară inglobează inclusiv prevenirea îmbolnăvirii oamenilor din cauza microorganismelor. Pentru a putea fi consumat,
un aliment trebuie să fie salubru, adică să fie asigurată inocuitatea acestuia.

Unele specii se microorganisme sunt folosite frecvent în procese tehnologie din industria alimentară , exemplu- fermentația. Bacteriile lactice, sunt denumite probiotice, datorită efectului benefic asupra sănătății organismului,prin inhibarea microorganismelor care pot provoca îmbolnăviri.

Unele microorganisme nu sunt dorite în alimente pentru că sunt dăunătoare, unele, deși nu proliferează în alimente, pot supraviețui și sunt doar transmise organismului uman; pe cînd altele se dezvoltă și provoacă degradarea produsului în care s-au înmulțit.

Din această cauză, fenomenul alterării alimentelor reprezintă principala determinantă a unor pagube generate de dezvoltarea microorganismelor.

Alimentele pot fi de asemenea contaminate și cu germeni patogeni în această situație, ele devenind agenții transmițători sau cauzatori ai anumitor boli.

Prevenirea acestor boli depinde de acțiunile întreprinse în toate etapele producției alimentelor, procesării și consumării lor.

Îmbolnăvirile cauzate de microorganisme pot fi prevenite prin menținerea igienei în procesul de producție al alimentelor și în manipularea lor.

I.4. Indrumar de consiliere pentru unitatile de alimentatie publica

În conformitate cu prevederile cuprinse în Anexă la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentație publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea că în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoțită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc.

Unitățile de alimentație publiă se clasifică în

Restaurant clasic

Restaurant cu specific

Pizzerie

Bar

Fast-Food

Unități tip cofetărie, patiserie

I.4.1. Aspecte generale referitoare la legalitatea functionarii.

Alegerea spațiului de desfășurare a activității

În alegerea spațiului pentru o activitate de alimentație publică, factori importanți sunt atât suprafața spațiului cât și compartimentarea acestuia, astfel încât să fie fezabile lucrările de amenajare și dotările corespunzătoare. Compartimentarea spațiului trebuie sa permită ca circuitele funcționale (ale personal, ale materilor prime, ale produselor finite, ale resturilor menajere, etc) să se realizeze într-un singur sens, fară intersectarea fazelor de lucru salubre cu cele insalubre.

Spațiul in care se desfașoară activitatea de alimentație publică trebuie sa respecte normele legale de igienă (Ordinul 976/1998) și regulie generale pentru igiena produselor alimentare( Regulamentele Europene)

Art. 4 din Ordinul 976 din 1998 , precizează că

1) Este interzisă amplasarea de unităților de alimentație în spațiile de locuit.

2) Se pot desfășura activități de alimentație publică la parterul blocurilor, doar în spații comerciale proiectate cu destinația aceasta sau pentru care s-a obținut schimbarea destinației notată in CF, in urma indeplinirii cerinșelor din certificatul de urbanism emis de organele administratiei locale.

I.4.2. Avizele si autorizarile necesare.

Domeniul sanitar veterinar

Înregistrarea la ANSVSA (DSVSA) Cf. Ordinului nr.111/2008.

Declararea pe proprie răspundere

Aplicarea, implementarea și mentinerea procedurii permanente bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point – identificarea riscurile și măsurile de control asociate acestora, în scopul asigurării siguranței alimentare);

Domeniul unității administrative teritoriale

Acordul de funcționare emis de administrația publică locală (OG 99/2000, art.5 alin 1)

Deschise conform programului de funcționare,cu respectarea legislației muncii și a hotărîrilor administrației publice locale; (OG 99/2000, art 6 si art.8)

Domeniul – Licențe de fabricație

Obținerea unei licențe de fabricație pe fiecare categorie de produse, Conf. Ordinului nr.357/2003, document ce se eliberează de către Direcția pentru Agricultură județeană

Domeniul metrologic

Buletinul de verificare metrologică pentru fiecare mijloc de masurare utilizat in blocul.Verificarea metrologica este valabila un an de , după care trebuie reînoită.

Alte aspecte ce trebuiesc avute în vedere

Înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului

Înregistrarea la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Casa de marcat

Personal calificat și specializat în alimentație publică (OG 99/2000 art.5 alin 2 si 3);

Încheierea unui contract de dezinfecție, dezinsecție, deratizare

Dupa cum vedem, problematica consilierii si educării nutriționale in unitațile de alimentație publică, in contextul dinamicii contemporane, nu este abordata .

CAPITOLUL II. PROBLEMATICA NECESITATII CONSILIERII NUTRIȚIONALE ÎNTR O UNITATE DE ALIMENTATIE PUBLICA

ÎN CONTEXTUL LUMII CONTEMPORANE

II.1.Necesitatea consilierii nutriționale în formarea comportamentelor alimentare sănătoase a clientilor.

În ultimii ani, domeniul de aplicare al practicii în domeniul sănătății publice a continuat să se extindă, având în vedere chemarea la acțiune pentru promovarea unui stil de viata sanatos si durabil. Prin urmare, practicile alimentare și valoarea nutritivă a alimentelor consumate devin din ce în ce mai importante, sunt subiectul multor studii si cercetari, sunt preocuparea numarul 1 pentru profesioniștii în domeniul consilierii nutriționale de pe tot globul.

Nutriția adecvată este un aspect important al unui stil de viață sănătos . Prin urmare, este esențial să se promoveze o conștientizare a nutrienților conținuți în alimente în funcție de rolurile lor în întreținerea, creșterea, reproducerea, sănătatea și prevenirea bolilor. Nutriția adecvată este importantă din mai multe motive, inclusiv funcția cardiovasculară optimă, puterea musculară, ventilația respiratorie, protecția împotriva infecțiilor, vindecarea rănilor și bunăstarea psihologică. În plus, ajută la prevenirea bolilor legate de nutriție printr-o dietă care conține cantitatea potrivită de nutrienti alimentari, cum ar fi carbohidrații, proteinele, grăsimile, vitaminele, mineralele și apa, necesare pentru alimentarea cu energie a corpului și apărare.

II.2. Consilierea nutrițională – considerente generale

Consilierea nutritionala implică oameni care detin cunoștințe despre nutriție și sunt încurajați să aducă modificările necesare în obiceiurile alimentare. Scopul consilierii nutriționale este de a motiva indivizii să mănânce o dietă sănătoasă și viabilă. Scopul consilierii este de a învăța consumatorii cu privire la importanța unei alimentații adecvate și corecte, pentru a face schimbări alimentare și de a oferi informații despre cum să mențină schimbarea comportamentului alimentar. Consilierea nutritionala în domeniul alimentatiei publice se concentrează pe aspectele practice ale informatiilor nutriționale și joacă un rol important în sensibilizarea clientilor și, în cele din urmă, în sănătatea societății.

Astfel, pentru a promova viața sănătoasă în rândul consumatorilor din alimentatia publica, ar putea fi necesar ca unitatea de alimentatie publica să promoveze obiceiurile alimentare bune prin creșterea conștientizării clientilor cu privire la valoarea nutritivă a alimentelor și la practicile dietetice adecvate.

Conștientizarea, așa cum este descrisă de Biesta și Osberg, este capacitatea omului de a observa lucrurile, o stare de a fi pe deplin conștient de ceea ce știe sau a învățat.

Consilierea nutrițională este direct legată de cunoștințele, atitudinile și acțiunile nutriționale, care pot avea un efect asupra practicilor alimentare ale oamenilor . Consilierea nutrițională este legată și de cunoașterea relațiilor dintre problemele nutriționale și viața umană, sanatatea fizica si psihica

Consilierea nutrițională presupune cunoașterea tipului de alimente pe care o mănâncă individul și a motivelor pentru care consuma acele alimente – beneficii si prejudicii. Este posibil ca, prin stimularea conștientizării, consumatorii să fie mai predispuși să facă alegeri alimentare informate și decizii care să conducă la o stare de sănătatea mai bună.

II.3. Reprezentări grafice a recomandărilor nutriționale pentru populație

În vederea evidențierii rolului dietei în prevenirea și tratamentul bolilor degenerative cronice, în 1992, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația Sănătății Mondiale (OMS) au identificat strategii și acțiuni care ar putea îmbunătăți rezultatele nutriționale din întreaga lume.

Aceste linii directoare dietetice (DG-uri) sau Ghidurile dietetice bazate pe alimente (FBDG), sunt o expresie a principalelor abordări care vizează educarea nutritionala a populatiei, orientarea politicilor naționale, precum și a industriei alimentare în ceea ce privește hran și nutriție. Adică, ei stabilesc obiective nutriționale pentru populație intocmesc practicile – ținând seama de aspectele sociale, economice și sociale, de factori culturali, precum și mediile fizice și biologice – concentrandu se mai mult pe alimente decât pe nutrienti.

Potrivit OMS, FBDG ar trebui:

1. Să explice principiile educației nutriționale folosind alimente.

2. Să fie destinate populației generale.

3. Să evite limbajul tehnic în ceea ce privește nutriția, când alimentele nu sunt menționate.

Majoritatea FBDG-urilor conțin o reprezentare grafică (GR) care exprimă recomandări într-un format vizuală pentru a facilita înțelegerea. Graficul reprezentările FBDG furnizează populației un ghid vizual și practic pentru a putea selecta alimentele care ajuta cel mai bine la mențină unei bune stări de de sănătate.

Aceste linii directoare ajută peopulatia in planificarea și evaluarea dietele lor, si ajuta, de asemenea in luarea deciziilor pentru a alege alimente sănătoase.

Afișarea grafică a nutrienților a determinat consumatorii să cumpere produse mai sănătoase și mai puțin calorice pentru a alcatui o masă, atunci când comandă într-o unitate de alimentatie publica, a arătat un studiu. Sursa Nutrition Research , autoor Manabu Nakamura

Obligativitatea afisarii reprezentarilor grafice a recomandărilor nutriționale pentru populație ar trebui instituita pentru toate unitatile de alimentatie publica, pentru toate unitatile de desfacere in domeniul alimentar.

Exemple de format grafic al recomandarilor nutritionale

II.3.1. ,,Food Pyramid” (,,Piramida alimentară”) – pt țările din Europa

,,Cate bordeie, atatea obiceie” zice o vorba din popor, asa este si in cazul piramidei nutritionale. Fiecare tara Europeana a stabilit o reprezentare grafica a recomandarilor nutritionale, in functie de obiceiurile si cultura locala, a adaugat sau modificat cu elemente specifice. (Exemplu Grecia – uleiul de masline)

Graficele alimentare și ghidurile nutriționale s-au modificat continuu, de la prima reprezentare (Suedia, 1972) pana astazi, schimbări generate de descoperirile si cercetarile științifice.

Sursa : https://www.eufic.org/en/healthy-living/article/food-based-dietary-guidelines-in-europe

Imaginea 1 – piramida alimentara Franta (parte din programul national de sanatate)

Imaginea 2 – piramida alimentara a Ungariei

Imaginea 3 – piramida alimentara a Austriei

Imaginea 4 – piramida alimentara a Germaniei

Imaginea 6 – piramida alimentara a Letoniei

Imaginea 7 – piramida alimentara a Greciei

Imaginea 8 – Piramida alimentara a Spaniei

Imaginea 9 – piramida alimentara a Belgiei

Imaginea 10 – piramida alimentara a Elvetiei

Imaginea 11- piramida alimentara a Irlandei

Imaginea 12 – farfuria alimentara UK & Spania

II.3.2. ,,My Plate” (,,Farfuria mea”) – Statele Unite ale Americii

Imaginea 14

II.4. Posibilități de concretizare a consilierii nutriționale în unitatea de alimentatie publica

II.4.1. Strategii de intocmire a meniului cu introducerea reprezentarilor grafice a recomandarilor nutritionale

II.4.2. Activități de marketing-promovarea zilnica a unei alternative sanatoase la meniul zilei. Rutinele – modalități de formare a deprinderilor alimentare

II.4.3. Activități practice – degustari de preparate sanatoase

II.4.4. Proiectele educaționale de parteneriat (bucatar&nutritionist) în unitatea de alimentatie publica – workshopuri de gatit sanatos

III.2 ANALIZA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR AL CONSUMATORILOR ÎN UNITATEA DE ALIMENTATIE PUBLICA

In acest studiu am investigat comportamentul alimentar al clientilor unitatii de alimentatie publica pe baza comenzilor.

III.2.1. Obiectivele și metodologie

Obiectivul principal al studiului vizeza identificarea comportamentului alimentar al clientilor restaurantului.

Obiectivele specifice studiuluiȘ

Preferintele clientilor in fuctie de perioada din an

Preferintele clientilor in functie de perioada din luna

Preferintele clientilor in functie de perioada din saptamana

Preferintele clientilor in functie de pret. Ieftin versus scump

Preferintele clientilor in functie de tipul de preparare „fast food” versus „slow food”

Preferintele clientilor in functie de valoarea nutritionala a meniului. „meniu sanatos” versus „meniu nesanatos”

III.2.1.1. Eșantionarea

Populatia tinta este reprezentata de cetatenii romaniei cu varste cuprinse intre 18-64.

Esantionul este format din 417 consumatori, angajati ai aceleiasi societati comerciale din Timisoara, ce a incheiat un contract de catering cu unitatea de alimentatie publica, in vedera livrarii pranzului, de luni pana vineri, exceptie zilele libere legale.

62,7% dintre clientii esantionati sunt barbati , 37,3% sunt femei.

39,2% au studii superioare, 60,8% au absolvit cel putin liceul sau scoala profesionala si de maistri.

Cea mai mare parte a clientilor,46,8% are un venit intre 1701 si 4000 ron.

III.2.1.2 Culegerea datelor

Culegerea datelor s-a realizat prin contorizarea in sistemul de comenzi online, prin colectarea datelor cantitative si valorice din sitemul de gestiune al restaurantului pe parcursul anilor 2016 si 2017.

III.2.2. Descrierea materialului

Materialul este reprezentat de baza de date de vanzari si comenzi . Fiecare angajat al societatii comerciale beneficiar al serviciilor de catering, a facut saptamanal comanda pt meniul de pranz.

III.2.3. Metoda de lucru si sistematizarea datelor

Evaluarea datelor s a facut intr un program FoxPro, iar interpretarea statistica s a facut in Excel.

III.2.4. Interpretarea și explicarea rezultatelor

Tabelul 1 – Distribuția vanzărilor pe ani 2016 VS 2017

Grafic 1 – evolutia anuala a cererii de catering la pranz in alimentatie publica 2016 vs 2017

Cererea in materie de catering, livrari de mancare (pranz), in Timisoara este in crestere cu 17% in 2017 fata de 2016. Din ce in ce mai multa lume mananca in oras, mesele gatite acasa tind sa se diminueze.

Grafic 2 – fluctuatia lunara a cererii de catering la prenz in alimentatie publica 2016 vs 2017

Comportamentul alimentar al consumatorilor timisoreni din alimentatia publica este influentat de anotimpuri, in concluzie sunt meteosensibili.

Grafic 3 – clasamentul pe luni a cererii de catering la pranz in alimentatie publica pe 2017

Consumatorii din alimentatie publica sunt mai activi in lunile octombrie, martie si mai putin activi in lunile august si decembrie (lunile concediilor).

TABELUL 2 – distributia vanzarilor pe saptamani

Grafic 4 – fluctuatia pe saptamani a cererii de catering la pranz in alimentatia publica timisoreana

Pe parcursul anului 2017 s-a monitorizat comportamentul alimentar al consumatorilor din alimentatia publica raportat la perioada din luna, si s-a constat ca in prima si in ultima saptamana din luna consumatorii sunt mai putin activi, iar in saptamanile 2-4 sunt mai activi (perioada alocarii salariilor si bonurilor de masa).

Tabelul 3 – distributia vanzarilor pe zile

Grafic 5 – fluctuatia pe saptamani a cererii de catering la pranz in alimentatia publica timisoreana

Consumatorii din alimentatie publica lanseaza comenzi de catering mai diminuate valoric in zilele de miercuri si joi (zile de post), comportamentul lor alimentar fiind usor modificat, in sensul in care masa de pranz nu este la fel de bogata ca cea din zilele de luni, marti si joi. In general preparatele pe baza de carne si sau lactate au un pret mai mare decat cele din legume. In zilele de miercuri si joi, consumatorii au tendinta de a reduce din consumul de produse de origine animala.

TABELUL 4 – distributia comenzilor pe produse

Conform fiselor de prezenta ale societatii comerciale beneficiara a serviciilor de catering, absenteismul este de aproximativ 10% / zi(concedii de odihna , de boala, nemotivate, fara plata, etc), deci din 417 angajati inregistrati in sistemul de comenzi (esantionul nostru), media zilnica de consumatori activi este de 375 persoane.

Conform inregistrarilor din sistemul de comenzi si programul de gestiune, in anul 2017 au fost 252 zile in care s-a preparat si livrat pranzul de catre restaurant pentru angajatii societatii comerciale, esantionul studiuliui nostru.

Analiza comportamentului alimentar al consumatorilor din alimentatie publica, din punct de vedere cantitativ si compozitional.

Tabelul 5 – distributia comenzilor de catering la pranz , pe categorii de produse

Grafic -6 distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica timisoareana, pentru masa de pranz , pe grupe de produse

Majoritatea consumatorilor ( 59,8% ) isi comanda meniu complet , alegand astfel sa manance la masa de pranz doua feluri de mancare. 39,48% dintre consumatori mananca doar felul de baza si doar 2,17% mananca doar felul 1.

De asemenea majoritatea consumatorilor (57,75% ) mananca si paine la pranz, iar 29,13% dintre ei mananca si un desert.

Doar 2,36% dintre consumatori mananca si salata la pranz.

In fiecare zi , din cele 252 in care s a efectuat analiza si monitorizarea , s a inregistart o medie de 224 de consumatori care aleg sa manance meniul zilei(format din felul 1 si felul 2). Consumatorii au avut zilnic posibilitatea de a alege dintre 3 variante de meniu al zilei :

MZEconomic , un meniu cu un pret redus, format dintr o ciorba/supa cu cartofi/paste/orez si fara carne si un fel de baza format din mancaruri gatite, carne prajita, paneuri, si garnituri bazate in special pe cartofi, orez alb, paste.

MZSănatos, un meniu format din 2 feluri de mancare felul 1 supe creme/ciorbe borsuri de legume si felul 2 compus din carne la gratar sau la cuptor si o garnitura din legume , s a incercat diminuarea carbohidratilor simpli din preparate si combinarea corecta a grupelor alimentare, in vederea obtinerii unei farfurii sanatoase si echilibrate

MZVegetarian, un meniu format din 2 feluri de mancare lacta-ovo-vegetariene.

In urma analizei preferintelor consumatorilor am constatat ca ponderea cea mai mare o are meniul economic (72,45%), urmt apoi de meniul sanatos(25,26%), iar meniul vegetarian a fost comandat in proportie de 2,4%.

In ceea ce priveste preferintele consumatorilor din alimentatia publica, in alegerea meniului zilei, am constatat ca populatia consumatoare isi alege alimentatia in functie de pret in detrimentul unei alimentatii echilibrate.

Grafic 7 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea meniului zilei

Tabel de Analiza a comportamentului alimentar al consumatorilor din alimentatie publica, din punct de vedere nutritional.

Tabelul 6 – Alimentatie sanatoasa vs alimentatie nesanatoasa. Distributia comenzilor pe produse (Ciorbe)

Grafic 8 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea meniului de pranz(felul 1)

Consumatorii care si au comandat doar felul 1 pentru meniul de pranz sunt ghidati in alegerea lor de respectarea combinatiilor corecte intre grupele alimentare.

PASTE CU CARNE/PESTE/BRINZETURI SAU PASTE CU

LEGUME ?

Tabel 7 – Alimentatie sanatoasa vs alimentatie nesanatoasa. Distributia comenzilor pe produse (paste)

Grafic 9 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea meniului de pranz (paste)

PANE SAU LA CUPTOR ?

PESTE SAU LEGUME ?

Tabel 8 – Alimentatie sanatoasa vs alimentatie nesanatoasa. Distributia comenzilor pe produse (FELUL 2)

Grafic 10 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea meniului de pranz(fel 2)

In alegerea felului de baza, consumatorii din alimentatia publica au manifestat alegeri aproape simetrice, intre variantele propuse de unitatea de alimentatie publica :

30% au optat pentru felul 2 bazat pe carne la gratar/cuptor

26% au optat pentru felul 2 bazat pe carne prajita/paneuri

25% au optat pentru felul 2 bazat pe pește

19% au optat pentru felul 2 bazat pe legume

Cert este ca timisorenii sunt clar carnivori (55,69%), procentul celor care aleg preparatele pe baza de carne fiind net superior celor care aleg preparatele pe baza de peste 19,23% sau pe baza de legume (24,99%)

BURGER PIZZA

SAU SALATA ?

Tabelul 9– Alimentatie sanatoasa vs alimentatie nesanatoasa

Grafic 11 – distributia alegerilor alimentare in functie de tipul de alimentatie, sanatoasa sau nesanatoasa.

Din pacate, asa cum o arata mai toate studiile zilelor noastre, preferintele alimentare ale consumatorilor sunt alarmant inclinate spre alimentatia nesanatoasa.

Tinand cont ca o pondere destul de mare de consumatori mananca si un desert la masa de pranz, am analizat comportamentul alimentar in functie de tipul de desert comandat : pe baza de creme, mousssuri, spume, budinci sau pe baza de fructe, piureuri, etc

Prajitura cu crema de ciocolata SAU Mar copt cu nuca si scortisoara

Tabelul 10 – distributia deserturilor comandate in functie de continut

Grafic 12 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea desertului la pranz

SALATE USOARE SAU SALATE SATIOASE ?

Foarte multi consumatori cred ca daca isi comanda o salata si au asigurat un meniu sanatos si echilibrat in aportul de nutrienti, plin de vitamine si un meniu potrivit celor ce vor sa slabeasca, sau cel putin un ajutor de nadejde in mentinerea siluetei.

In realitate lucrurile nu stau chiar asa, Daily Mail a publicat mai multe studii realizate de studenti sau specialisti in nutritie care compara caloriile din un burger cu caloriile dintr o salata. Exemplu : Wopper Burger King vs salata Caesar Applebee’s = 710 kcal vs 800 kcal.

Cele mai multe salate gasite in meniurile restaurantelor sunt bazate pe dresinguri calorice (maioneza, ulei, etc), sunt bogate in sodiu (sarea face sa se retina apa in organism), si contin combinatii nesanatoase intre grupele alimentare (carne cu branzeturi, carne cu crutoane prajite in ulei, etc), ceea ce le transforma dintr o explozie de culori si vitamine, intr -o bomba calorica.

Pe parcursul anului 2017 s-au pus la dispozitia consumatorilor din esantion, pe platforma de comenzi de catering, zilnic cate 2 variante de salate , cu greutate de 350-450 gr, suficiente pentru a reprezenta un fel de baza, o masa de sine statatoare:

Salata simpla (mix de salate cu seminte, mix de cruditati, mix de legume proaspete, mix de legume la abur, mix de legume proaspete cu fructe proaspete sau deshidratate, etc)

Salata complexa (salata Cesar = salata + pui + parmesan + crutoane+dresing; salata Greceasca = legume proaspete + feta + ulei + masline; salata Cobb = salata, oua, bacon, pui, cascaval, avocado, rosii, apio,dresing; salata Bulgareasca = oua, sunca, cascaval, dresing; etc)

Aceste salate aveau, in sistemul de comenzi , codul si denumirea SAP1 – SALATE complexe AT1, respectiv SAP2 – SALATE complexe AT2, fiind descrise ca salate usoare respectiv salate satioase, in fiecare zi era o alt fel de salata, pentru fiecare dintre cele 2 variante, fiecare fel repetandu se la 2 saptamani.

In perioada mai 2017, departamentul de marketing impreuna cu echipa de grafica si design, au creat un catalog de salate complexe, salatele satioase, cu denumiri noi, cu poze noi, cu descrieri detaliate, dar de fapt au ramas aceleasi salate satioase, insa ambalate in altfel de caserole (un fel de << Acceiasi Mărie, cu altă pălarie). Acest catalog a fost trimis si consumatorilor din esantion, cu specificatia ca produsele sunt un fel de prototip, Editie Limitata, in testare si pot fi comandate doar pana in octombrie 2017.

Text de promovare

Catalogul de prezentare

Salata DZ11 / Cobb – Aceiasi Mărie, cu alta palarie

Tabelul 11 – distributia preferintelor consumatorilor din alimentatie publica in alegerea salatelor

Grafic 13 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea salatelor, la pranz pe anul 2017

In anul 2017 balanta comportamentului alimentar al consumatorilor din alimentatie publica, este bine inclinata spre salatele complexe, satioase (60%) in detrimentul salatelor simple, sanatoase si slab calorice (40%)

Grafic 14 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea salatelor, in lunile fara marketing

In lunile in care comportamentul alimentar al consumatorilor din alimentatia publica n a fost influentat de campanii de marketing si promovare, balanta preferintelor inclina spre produsele simple, sanatoase si valoroase nutritional. Raportul fiid de 56%, fata de 44% preferinte pt salatele complexe.

Grafic 15 – distributia preferintelor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica in alegerea salatelor, in lunile cu marketing

In lunile in care a fost distribuit catalogul de prezentare a produselor alimentare – Salate Complexe , cresterea cererii pentru aceste produse a fost covarsitoare, raportul preferintelor consumatorilor fiind major modificat:

71,25 % au ales salatele complexe

28,75 % au ales salatele simple

Tabelul 12 – evolutia cererii consumatorilor din alimentatie publica pentru salate complexe

In lunile de promovare a produselor prin strategii de marketing, comenzile au crescut cu o medie de 250 unitati/luna, adica o crestere cu 214 % fata de lunile in care nu s a facut promovare.

Tabelul 13 – evolutia cererii consumatorilor din alimentatie publica pentru salate complexe in lunile in care s au folosit strategii de promovare

Grafic 16 – distributia cererii consumatorilor din alimentatia publica pentru salatele complexe, in lunile de promovare

Se observa o crestere exponentiala, pe tot parcursul perioadei de promovare, cresterea de la o luna la alata a fost cu aproximativ 50%, mai putin luna septembrie, cand cresterea nu a fost cea preconizata, facandu se usor simtita perioada concediilor.

Graficul 17 – distributia cererii consumatorilor din alimentatia publica pentru salatele complexe, pe luni

Observam cresterea fantastica (cu 214%) a cererilor de salate a consumatorilor din alimentatie publica, sub influenta marketingului.

Marketingul este o variabila exceptionala in modelarea si influentarea alegerilor alimentare ale consumatorilor din alimentatia publica.

Concluzia acestui experiment este ca un client, un consumator poate fi educat , chiar manipulat in alegerile pe care le face. Poti vinde orice daca este frumos impachetat.

De ce nu am impacheta frumos un meniu sanatos?

III.2.5. Concluzii și discuții

Modelele și teoriile pe care le-am folosit in promovarea comerciala a produselor sunt unele dintre cele mai des întâlnite în marketing si pot fi aplicate si in promovarea educației nutriționale. Se poate evidentia concluzia ca intervențiile pentru schimbarea comportamentului alimentar pot fi eficiente dacă sunt planificate atent, daca se face o campanie foarte inchegata de promovare.

Alimentația este un proces conștient și voluntar și, cea mai importanta trasatura este aceea de a putea fi educat.

Educabilitatea acestui proces se concretizeaza prin formarea obiceiurilor alimentare corecte și mai apoi prin cultivarea unor principii ce se doresc a fi respectate de-a lungul întregii vieți (Vrășmaș, 2014: 57).

Putem schimba obiceiurile alimentare nesănătoase ale populației nu doar prin oferirea de informatii nutriționale; ci prin intervenții dietetice active :

Activități de marketing – promovarea zilnica a unei alternative sanatoase la meniul zilei poate influenta alegerile zilnice, poate modifica Rutinele, care sunt modalități de formare a deprinderilor alimentare

Activități practice – degustari de preparate sanatoase

workshopuri de gatit sanatos sau alte proiectele educaționale de parteneriat (bucatar&nutritionist) în unitatea de alimentatie publica

Interventiile dietetice sunt greu de acceptat, mai ales dacă contravin obiceiurilor alimentare ale individului – atrage atenția prof. univ. dr. Iulian Mincu, doctor și fost ministru al sănătății (1993: 49).

De aceea toate actiunile intreprinse intru educarea nutritionala a polulatiei, trebuie sa tina cont de preferintele pentru alimente , de factorii afectivi, de factorii senzoriali, de factorii de mediu, etc .

Alimentația populației și educarea acesteia din punct de vedere nutrițional ocupă un loc important în agenda publică internațională si ar trebui sa fie si o preocupare majora a tutror unitatilor de alimentatie publica.

Pentru a schimba obiceiurile alimentare nesanatoase ale consumatorilor , nu este suficienta furnizarea de informatii nutritionale diseminate, ci e nevoie de o stategie bine planificata si organizata..

In aceasta lucrare am intentionat sa evidențiem, in contextul actual al vanzarilor din cadrul unitatilor de alimentatie publica, necesitatea desfășurării unei consilieri nutriționale în unitatile de alimentatie publica.

Astfel ca ne-am focalizat ÎN ANALIZA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR AL CONSUMATORILOR DIN ALIMENTATIE PUBLICA asupra următoarelor obiective:

să investigăm alegerile alimentare ale consumatorilor din unitatile de alimentatie publica

să identificăm preferintele alimentare ale consumatorilor

să înregistrăm nivelul de influentare a comportamentului alimentar si modalitati de schimbare a acestuia

In concluzie, în contextul dinamicii contemporane, toate unitatile de alimentatie publica ar trebui sa abordeze problematica educației nutriționale

Analiza efectuata de aceasta lucrare are ca punct de pornire argumentarea necesității consilierii nutriționale in cadrul unitatilor de alimentatie publica, pentru formarea comportamentelor alimentare sănătoase, pentru evidentierea obiectivelor consilierii nutritionale. Eforturile noastre de cercetare analitica au urmărit să ofere un unghi de vedere pentru toti cei implicati in domeniul nutritional, pentru toti cei interesați de a îmbunătăți starea de sanatate a populatiei.