SECȚIA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea… [606930]
1
.
ACADEMIA ROMÂNĂ
SECȚIA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Centrul pentru Cercetări Avansate în Învățarea Automată,
Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală
Introducere în
INTERNET
Note de curs
Acad. Gheorghe Tecuci
Dr. ing. Dan Tufiș
Dr. ing. Ștefan Trăușan- Matu
Ing. Lorina Negreanu Ing. Dana Trifănescu Ing. Silviu Călinoiu Ing. Cristina Niculescu Ing. Dorin Marcu Ing. Mihai Ciocoiu Ing. Ștefan Bruda
București, 1997
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 2
Contribu
ția autorilor
Acad. Gheorghe Tecuci : Introducere
Dr. ing. Dan Tufiș : 6 (parțial)
Dr. ing. Ștefan Trăușan -Matu 1
Ing. Lorina Negreanu 5
Ing. Dana Trifănescu 6 (parțial) și 8 (parțial)
Ing. Silviu Călinoiu 3 (parțial) și 7
Ing. Cristina Niculescu 3 (parțial) și 8 (parția l)
Ing. Dorin Marcu 2 (parțial)
Ing. Mihai Ciocoiu 4
Ing. Ștefan Bruda : 2 (parțial)
Cuprins
_________________________________________________________________________________________
.
3
C U P R I N S
Introducere ……………………………………………………………………………………………….. 7
Comunicarea prin INTERNET: o necesitate …………………………………………… 7
Ce oferă comunicarea prin rețeaua INTERNET ……………………………………….. 7
Un nod de comunicare în Casa Academiei ………………………………………………. 9
Laboratorul INTERNET: o resursă comună …………………………………………….. 9
Instruire pentru utilizarea rețelei INTERNET ………………………………………….. 9
Suport material și științific ……………………………………………………………………. 10
1. Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare ………………………………………………………………………………………………… 13
1.1. Introduce re ……………………………………………………………………………………. 13
1.2. Convenții de notație ……………………………………………………………………….. 16
1.3. Calculatorul: mijloc de stocare, actualizare și regăsire a unor
volume considerabile de informații complex structurate …………………… 16
1.4. Rețeaua internațională de calculatoare INTERNET ……………………………. 19
1.5. Adrese pe INTERNET …………………………………………………………………… 20
1.5.1. Adresa unui calculator …………………………………………………………. 20
1.5.2. Adresa unei persoane …………………………………………………………. 21
1.5.3. Adresa unui document ……………………………………………………….. 21
1.6. Lansarea unei sesiuni de lucru pe un calculator ………………………………… 22
1.7. Instrumente destinate realizării unei interacțiuni "prietenoase"
om -calculator ………………………………………………………………………………… 24
1.8. Reguli de comportare socială pe rețelele de calculatoare …………………….. 27
1.9. Clase de servicii puse la dispoziție în cadrul rețelelor de calculatoare …… 28
1.10. Sistemul World Wide Web (WWW) ………………………………………………. 31
1.10.1. Organizarea complexă a informațiilor sub formă de hipertext .. 31
1.10.2. Sistemul WWW. Parcurgerea WWW …………………………………. 34
2. Poșta electronică …………………………………………………………………………………….. 35
2.1. Preliminarii …………………………………………………………………………………… 35
2.2. Introducere …………………………………………………………………………………… 35
2.3. Cum se folosește poșta electronică ? ………………………………………………… 37
2.3.1. Adresa electronică a destinatarului ………………………………………. 37
2.3.2. Subiectul mesajului …………………………………………………………….. 39
2.3.3. Adresa expeditorului unui mesaj și datele de trimitere, respectiv
primire a acestuia ………………………………………………………………. 39
2.3.4. Adresa de răspuns la un mesaj …………………………………………….. 40
2.3.5. Când ceva nu merge bine ……………………………………………………. 42
2.4. mail : un serviciu simplu pentru poșta electronică ……………………………… 43
2.5. Mail Tool: poșta electronică cu interfață grafică ………………………………. 51
2.6. Concluzii …………………………………………………………………………………….. 57
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 4
3. FTP – transferul electronic al documentelor …………………………………………….. 59
3.1. Introducere ……………………………………………………………………………………. 59
3.1.1. Rețeaua …………………………………………………………………………….. 61
3.1.2. Mii de documente ………………………………………………………………. 61
3.2. archie sau prietenul la nevoie se cun oaște ………………………………………… 62
3.3. Transferul documentelor cu ajutorul FTP …………………………………………. 66
3.3.1 Lansarea ftp ……………………………………………………………………….. 66
3.3.2 Cum se termină o sesiune ftp ? …………………………………………….. 68
3.3.3 Utilizarea informațiilor oferite de archie ………………………………… 69
3.3.4. Ce informație se găsește pe un calculator? ……………………………. 70
3.3.5 Comenzi ftp ……………………………………………………………………….. 71
3.3.6 Semnificația ultimelor litere din numele unui fișier ………………… 74
3.4. Transferul fișierelor cu ajutorul programului xftp ……………………………… 75
3.4.1. Lansarea programului xftp ……………………………………………………. 75
3.4.2. Comenzi pentru programul xftp ……………………………………………. 76
3.5. Adrese FTP interesante ………………………………………………………………….. 82
4. Căutarea informației în INTERNET ……………………………………………………….. 85
4.1. Archie …………………………………………………………………………………………. 85
4.1.1. Archie prin telnet ……………………………………………………………….. 86
4.1.2. Archie prin mail ………………………………………………………………… 88
4.1.3. Xarchie …………………………………………………………………………….. 89
4.2. Whois ………………………………………………………………………………………….. 93
4.3. Netfind ………………………………………………………………………………………… 95
5. Netscape …………………………………………………………………………………………………. 99
5.1. Introducere …………………………………………………………………………………… 99
5.2. Ce este o pagină ? …………………………………………………………………………. 102
5.3. URL (Uniform Resource Locator) …………………………………………………… 103
5.4. Ce este o legătură ? ………………………………………………………………………… 104
5.5. Cum pot fi utilizate legăturile? ……………………………………………………….. 105
5.6. Utilizarea listelor history și bookmark ……………………………………………. 106
5.7. Se poate scrie într -o pagină? ……………………………………………………………. 109
5.8. Servere de știri. Poșta electronică ……………………………………………………. 110
5.8.1. Cum pot fi citite informații Usenet? …………………………………….. 111
5.8.2. Utilizarea serviciilor poștei electronice …………………………………. 112
5.9. Cum pot fi păstrate paginile pe calculatorul local ………………………………. 119
5.10. Tipărirea și regăsirea informației în pagină ……………………………………. 120
6. Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire
Harvest ………………………………………………………………………………………………….. 123
6.1. Preliminarii ………………………………………………………………………………….. 123
6.2. Introducere …………………………………………………………………………………… 123
Cuprins
_________________________________________________________________________________________
.
5
6.3. Căutarea în spațiul WWW ………………………………………………………………. 124
6.4. Sistemul de regăsire a informațiilor Harvest ……………………………………… 128
6.4.1 Arhitectura sistemului Harvest ……………………………………………… 128
6.4.2. Dialogul între utilizat or și Harvest ………………………………………. 129
6.5. Concluzii ……………………………………………………………………………………… 139
6.6. Anexă ………………………………………………………………………………………….. 140
7. HotJava – Program de navigare INTERNET ……………………………………………. 143
7.1. Introducere …………………………………………………………………………………… 143
7.2. HotJava contra Netscape ……………………………………………………………….. 144
7.3. Cum arată programul …………………………………………………………………….. 145
7.3.1. Elementele ferestrei HotJava ……………………………………………….. 147
7.3.2. Butoanele HotJava …………………………………………………………….. 147
7.3.3. Specificarea adreselor URL ………………………………………………… 148
7.4. Comenzi disponibile HotJava …………………………………………………………. 148
7.4.1. Meniul de comenzi File ………………………………………………………. 149
7.5. Cum se trimit mesaje prin poșta electronică ? …………………………………… 151
7.6. Citirea grupurilor de știri ………………………………………………………………. 152
7.7. Transferul e lectronic al documentelor ……………………………………………… 152
7.8. Concluzii ……………………………………………………………………………………… 155
8. Glosar de termeni …………………………………………………………………………………… 157
Bibliografie selectivă …………………………………………………………………………………… 169
Introducere
_________________________________________________________________________________________
7
. Introducere
Comunicarea prin INTERNET: o necesitate
INTERNET este rețeaua internațională de comunicație prin calculatoare ce
asigură conectivitatea și transferul de informații aproape instantaneu, la costuri foarte mici, între organizații și persoane din întreaga lume. Câteva zeci de milioane de oameni au acces la această rețea care cunoaște o expansiune foarte rapidă.
Accesul la INTERNET și la informațiile pe care acesta le conține este foarte
important pentru orice țară sau organizație. Este atât de important încât
congresul SUA a dezbătut chiar problema asigurării de către guvern a accesului
la INTERNET pentru fiecare persoană.
Ce oferă comunicarea prin rețeaua INTERNET
Dintr -un anumit punct de vedere, rețeaua INTERNET este doar un alt mijloc de
comunicare accesibil oricărei persoane ce dispune de un calculator cu un
program de acces la rețea, un modem ce convertește informația din calculator într-o formă transmisibilă pe o linie telefonică, o linie de telefon obișnuită și un
cont pe un calculator conectat la INTERNET. Dintr -un alt punct de vedere însă,
INTERNET-ul depășește cu mult capabilitățile celorlalte mijloace de comunicare și va duce negreșit la o modificare substanțială a felului în care noi
comunicăm ca ființe umane.
Rețeaua este un mijloc universal de comunicare. Prin ea se pot obține și trimite tot felul de informații. Locurile unde aceste informații se găsesc au adrese care sunt similare adreselor poștale. Dacă adresa este cunoscută (și există facilități de
a afla adresele dorite) se poate trimite informație la acea adresă sau se poate căuta o anumită informație ce poate fi utilizată în modul dorit. Utilizând un program de poștă electronică se pot trimite și primi scrisori, memorii, invitații,
lucrări științifice, imagini, sunete, etc. De asemenea se poate stoca toată
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 8
corespondența considerată a fi importantă. Există colecții de informații
memorate în rețea sub forma unor "biblioteci electronice" grupate pe domenii de interes și identificabile prin adresă, informații ce sunt foarte ușor accesibile cu programe speciale de căutare ca, de exemplu, Netscape. Tot prin rețea se poate avea acces la informația existentă în mari biblioteci din lume, cum ar fi
Biblioteca Congresului Statelor Unite (a cărei adresa electronică este http://www.loc.gov/). In plus, aceste biblioteci sunt "deschise" 24 de ore pe zi și nu are nici o importanță unde sunt situate pe glob. Intr -adevăr, este la fel de
ușor pentru cineva din București să "viziteze" Biblioteca Congresului ca pentru
cineva din Washington D.C. Aceste tipuri de servicii și multe altele, pot fi folosite de către oricine, fără a fi un expert în calculatoare, așa cum se poate
folosi un telefon fără a fi operator de telefoane, sau un sistem audio/video fără a
fi specialist în electronică. De exemplu, elevii școlilor elementare din SUA primesc teme ce necesită căutarea de informații pe INTERNET.
Rețeaua permite un contact direct între persoane indiferent de poziția lor geografică. Cercetătorii din SUA, Europa occidentală dar și din alte țări, comunică intre ei mai ales prin intermediul rețelei. Chiar profesorii din aceeași catedră universitară comunică intre ei mai mult prin rețea decât prin discuții directe. Același lucru este valabil și in ceea ce privește consultațiile acordate studenților care, in cea mai mare parte, au acces la rețea direct de la domiciliu. Funcționează curent liste de specialitate ca, de exemplu, ML (Machine Learning) list sa u KDD (Knowledge Discovery in Data Bases) list. Acestea sunt
buletine de informații ce se trimit periodic cercetătorilor înregistrați in aceste
liste, informațiile fiind furnizate de către aceiași cercetători. Acesta este modul
curent în care se anunță o conferință științifică, o apariție editorială de interes,
un rezultat științific recent obținut, se discută o problemă controversată, sau se cer informații privind un anumit subiect. Este modul cel mai ușor și rapid prin care un cercetător se poate adresa comunității sale științifice și se poate menține
la curent cu ultimele evoluții din domeniul său. Rețeaua a devenit și mijlocul cel mai rapid și mai economic de acces la cele mai recente publicații științifice. In afara faptului că există reviste electronice, de exemplu, International Journal of Intelligent Data Analysis, a devenit o practică curentă ca fiecare catedră universitară, laborator, grup de cercetare, sau chiar cercetător individual, să facă accesibile lucrările sale pe rețea. Este de aceea vital ca cercetătorii instituțiilor
Academiei Române (inclusiv cei din domenii umaniste) să aibă acces la acest tip de comunicare.
Introducere
_________________________________________________________________________________________
.
9
Un nod de comunicare în Casa Academiei
Centrul pentru Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea
Limbajului Natur al și Modelarea Conceptuală, din cadrul Secției de Știința și
Tehnologia Informației a Academiei Române, are sediul în Casa Academiei. In acest Centru, câțiva specialiști desfășoară cercetări de vârf în domeniul inteligenței artificiale. Deși nou înființat, Centrul are deja legături științifice cu instituții de prestigiu în domeniu din întreaga lume. Cunoscând importanța
transferului rapid de informații în domeniul științific, Centrul a depus un efort
susținut în scopul dezvoltării în Casa Academiei a unui nod puternic de
comunicație prin rețea, la care să se poată conecta cu ușurință și alte institute sau centre de cercetare ale Academiei. Începând din 1995 nodul Centrului este operațional și sperăm că în cel mai scurt timp majoritatea instituțiilor din Casa Academiei se vor conecta la el.
Laboratorul INTERNET: o resursă comună
Pornind de la accesul actual extrem de redus al cercetătorilor Academiei
Române la comunicarea prin rețeaua de calculatoare și de la dificultățile actuale (în primul rând materiale, dar și de specialitate) de conectare directă la
nodul de comunicație din Centrul nostru, am organizat un laborator care să faciliteze accesul la rețea pentru toți cei interesați din cadrul Casei Academiei. Acest laborator, numit Laboratorul INTERNET, func ționează ca un laborator
universitar la care are acces gratuit personalul din Casa Academiei.
Instruire pentru utilizarea rețelei INTERNET
Am dori ca un număr cât mai mare de cercetători din institutele Academiei
Române (inclusiv cele umaniste) să utiliz eze comunicarea prin rețea și
Laboratorul INTERNET. In acest scop, Centrul nostru organizează periodic
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 10
cursuri gratuite de inițiere privind comunicarea prin rețea. Aceste cursuri se
adresează oricărei persoane, chiar dacă nu a folosit niciodată un calculator.
Pentru facilitarea inițierii în utilizarea INTERNET -ului, cercetătorii Centrului
au pregătit aceste Note de Curs ce completează prelegerile și exercițiile
practice pe calculator.
Suport material și științific
Am dori să menționăm că deși utilizare a laboratorului INTERNET și
participarea la cursurile de instruire sunt gratuite, organizarea și funcționarea
acestora, precum și a nodului din cadrul Centrului necesită eforturi materiale și umane deosebite și nu ar fi posibile fără sprijinul primit de la mai multe
fundații, firme, organizații și persoane, dintre care dorim să menționăm pe cele mai importante.
Un merit deosebit revine Prof. Stephen R. Ruth, de la Universitatea George
Mason din SUA, împreună cu care s-a elaborat proiectul laboratorului
INTERNET și a cursurilor de instruire, precum și fundației Andrew Mellon din New York, a cărei donație de peste 50,000 de dolari a permis dotarea laboratorului și organizarea cursurilor. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte ale fundației Andrew Mellon în România.
Firma SUN Microsystems a sprijinit cu deosebită generozitate proiectul nostru,
donând Centrului cinci sisteme SUN
™ SPARCstations ™ ce completează
dotarea Laboratorului INTERNET la nivelul celor mai exigente standarde europene. Deosebite mulțumiri se cuvin domnului Darryl Parker, directorul firmei Sun pentru Europa Centrală precum și domnului Eugen Mihăilă, directorul firmei Cybernetics, partener al firmei SUN în România.
Acad. Mihai Drăgănescu a avut rolul determinant în promovarea cercetărilor
de inteligență artificială în România și în înființarea acestui Centru de cercetări avansate al Academiei. Tot Acad. Drăgănescu este cel ce a susținut, cu 20 de ani în urmă, primele cercetări în domeniul rețelelor de calculatoare efectuate în țara noa stră, la Institutului de Cercetări în Informatică. ICI este astăzi nodul
central al țării, asigurând conectarea Centrului la rețea. Mulțumim, cu această ocazie, conducerii ICI și în special dr. ing. Eugen Stăicuț, directorul Rețelei Naționale de Calculatoa re.
Introducere
_________________________________________________________________________________________
.
11
Acest proiect nu se putea realiza fără sprijinul conducerii actuale a Academiei Române care a dispus afectarea unor resurse materiale și umane necesare funcționării laboratorului INTERNET.
O serie de alte colaborări internaționale ale Centrului nostr u au facilitat
dezvoltarea nodului Centrului și implicit a laboratorului INTERNET. Intre acestea dorim să menționăm colaborarea cu IDSIA – Elvetia (a cărei donație a
stat la baza configurației inițiale a nodul Centrului), "The US National Research Council Twinning Program with Romania", precum și proiectele ILPNET, MULTEXT-EAST, TELRI și ELSNET-Goes -East, finanțate de
Comunitatea Economică Europeană.
Funcționarea nodului de comunicație al Centrului, a laboratorului INTERNET și a școlii de instruire sunt r ezultatul efortului deosebit al membrilor Centrului
care au participat în mod substanțial la elaborarea acestui proiect, au pregătit cu grijă aceste note de curs și conduc cursurile de instruire, toate acestea în afara temelor lor curente de cercetare.
Acad. Gheorghe Tecuci
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
13
. 1. Noțiuni fundamentale în
înțelegerea și utilizarea reț elelor
internaț ionale de calculatoare
1.1. Introducere
Este astăzi binecunoscută tuturor larga răspândire a calculatoarelor electronice în aproape toate domeniile activității umane. Acest proces este în continuă
desfășurare și este foarte greu de previzionat unde se va ajunge și cât de mult se va schimba în viitor viața de zi cu zi, atât la serviciu cât și acasă, datorită calculatoarelor. Se spune, de exemplu, chiar că analfabe tul secolului al XXI -lea
va fi cel care nu va ști să lucreze cu un calculator.
Printre cele mai răspândite utilizări ale unui calculator sunt memorarea și prelucrarea informațiilor, în general, și a textelor, în particular. în plus, posibilitățile de prelucrare oferite de calculatoare permit structurarea complexă
și regăsirea ușoară a informațiilor memorate.
în paralel cu progresele în domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o dezvoltare spectaculoasă îl constituie telecomunicațiile. Astăzi se poate comunica rapid între oricare două puncte de pe glob. Posibilitățile de comunicare au fost folosite și în transferul de informații între calculatoare aflate chiar la distanțe considerabile. Din sinergia între facilitățile de memorare structurată, de prelucr are și accesare a informațiilor oferite de calculatoare și
posibilitățile crescânde ale domeniului telecomunicațiilor, au apărut si, în prezent, au o extindere explozivă rețelele internaționale de calculatoare.
Pentru a pune la dispoziție serviciile calculatoarelor electronice unui spectru cât mai larg de utilizatori, au fost dezvoltate instrumente concepute astfel încât
să permită accesul la rețelele de calculatoare chiar a celor care nu au nici cea
mai mică idee asupra a ceea ce este și cum funcționează un calculator. Se poate
spune că, deja de acum, calculatorul devine un "aparat" banal chiar pentru un copil, cum ar fi, de exemplu, telefonul sau telecomanda unui televizor. Similar cu aceste aparate banale, un utilizator al lui nu trebuie să știe nimic de spre
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 14
funcționarea acestuia, ci numai cum se folosește. Această comparație între
telefon, telecomanda unui televizor și calculator nu este aleasă întâmplător, în viitorul nu foarte îndepărtat preconizându-se ca, în fiecare casă, acestea să fie integrate într-un singur dispozitiv care va permite atât comunicarea prin (video) telefon, receptarea de programe interactive de televiziune, primirea acasă a unor reviste și jurnale "electronice", accesul la bănci de date aflate pe orice calculator de pe glob și, bine înțeles, utilizarea programelor de pe
calculatorul propriu sau de pe oricare alt calculator de pe glob. Aceste facilități vor fi puse la dispoziție prin așa -numitele "magistrale informaționale" care vor
împânzi globul.
Lucrarea de față este destinată, în special, celor care își desfășoară activitatea
într-una din instituțiile Academiei Române, de la cele cu un specific umanist și
ajungând la centrele de cercetări avansate în domenii de vârf ale științei și
tehnologiei. Bineînțeles că lucrarea este la fel de utilă oricui vrea să se inițieze în utilizarea rețelelor de calculatoare dar, ținând cont totuși de auditoriul țintă, exemplele care vor fi date precum și analizele făcute vor fi din domeniul și pentru cei care activează în domeniul academic (spre deosebire de, spre exemplu, utilizarea rețelelor de calculatoare în lumea afacerilor, a petrecerii timpului liber etc.).
De la bun început trebuie precizat faptul că această lucrare nu este și nu cuprinde o inițiere în calculatoare. Dintr -un punct de vedere, ce l care parcurge
aceste rânduri ar putea să considere că este în fața unui manual de utilizare a
unui "aparat casnic" nou, cu multiple facilități cum ar fi un televizor cu
telecomandă și teletext și cu facilități de a comunica folosind ceva asemănător telefonului.
în primul rând, pentru a înțelege cum poate fi întrebuințat un aparat trebuie știut ce "butoane" sau alte comenzi are (de exemplu, un automobil are volan, pedale, schimbător de viteze, butoane pentru faruri, ștergător de parbriz etc.). Din acest punct de vedere, un calculator poate primi comenzi date de la o tastatură similară cu cea a unei mașini de scris, într -un anumit limbaj simplu,
ca și cum am scrie cuiva foarte pe scurt ce trebuie să facă. Textul comenzii scris de utilizator precum și rezultatele comenzilor sunt afișate pe un ecran
similar televizorului. Pe acest ecran sunt figurate uneori și niște liste de comenzi posibile (denumite meniuri prin analogie cu listele de produse care specifică ce mâncăruri pot fi comandate într -un restaurant) și / sau "butoane"
care pot fi alese sau "apăsate" folosind un obiect denumit, datorită formei sale, "șoricel" ("mouse").
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
15
În al doilea rând, trebuie precizat ce poate să facă "aparatul" care se dorește a fi
folosit. Foarte pe scurt, la nivelul unei persoa ne care nu știe nimic despre
calculatoare dar care dorește să utilizeze facilitățile unei rețele de calculatoare, se poate spune că un calculator interpretează și apoi execută fidel comenzile primite, poate memora cantități remarcabile de informații, poate prelucra
informații și poate fi folosit pentru comunicare la distanță (dacă este conectat la o rețea de calculatoare).
Plecând de la considerațiile anterioare, în continuare se vor trece în revistă câteva idei de bază, util de știut de către cei care vor să folosească rețelele
internaționale de calculatoare. De asemenea, se vor defini și explica conceptele
de bază care vor fi folosite în celelalte capitole ale lucrării.
Ideile de bază ale lucrului în rețele de calculatoare sunt:
• Calculatorul este un mij loc comod de stocare și de actualizare a unor
volume considerabile de informații complex structurate, permițând
accesul rapid la datele de interes.
• Calculatoarele pot fi conectate astfel încât să comunice între ele,
formând rețele cu întindere planetară.
• Rețelele de calculatoare pun la dispoziție variate clase de servicii pentru
comunicare între persoane și grupuri de persoane, de regăsire și transfer de informații de orice natură.
• Pentru utilizarea calculatoarelor de către nespecialiști în informatică au
fost dezvoltate instrumente de interacțiune om -calculator "prietenoase"
• Pentru protecția informațiilor secrete sau care sunt destinate unor
grupuri restrânse de utilizatori, accesul la calculatoarele aflate în rețea
este controlat.
• Deoarece pe rețea lu crează concomitent un număr considerabil de
utilizatori, fiecare dintre aceștia trebuie să urmeze niște reguli de
“etichetă”, de comportare socială.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 16
1.2. Convenții de notație
Pe parcursul acestui manual au fost folosite următoarele convenții de notație:
italic pentru concepte noi introduse de acest curs;
courier pentru capturile dialogurilor utilizator – calculator, cu varianta
CourierBold pentru textul introdus de utilizator.
1.3. Calculatorul: mijloc de stocare,
actualizare și regăsire a u nor volume
considerabile de informații complex structurate
Până la apariția și dezvoltarea calculatoarelor, singurele modalități de stocare a informațiilor erau creierul uman și, în formă scrisă, pe hârtie, în cărți, reviste etc. Posibilitățile umane de stocare de informații au proprietăți remarcabile din
punct de vedere al structurării și regăsirii informațiilor (de exemplu, prin asociații de idei), al posibilităților de actualizare atât prin adăugare cât și prin restructurare a informațiilor existente. Din păcate însă, volumul de informații
care pot fi stocate este limitat, accesul la informații de către un număr mare de
persoane este redus și, odată cu dispariția celui care a memorat informațiile,
acestea sunt pierdute pentru totdeauna.
Stocarea infor mațiilor în formă scrisă, pe hârtie, are avantajul unei durate
foarte mari în timp. Pe de altă parte, cărțile pot fi consultate de un număr considerabil de persoane interesate. Dezavantajul stocării pe hârtie al informațiilor este atât volumul fizic relativ mare ocupat, dificultatea structurării complexe a informațiilor (altfel decât în capitole secțiuni și sub-secțiuni cu eventuale tabele de indecși și referințe între zone de text) cât și imposibilitatea modificării unui text odată stocat (tipărit). De asemenea, găsirea unor date de interes într -un volum mare de informații este, de multe ori, deosebit de dificilă.
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
17
Calculatoarele electronice au oferit soluții pentru stocarea într -un volum fizic
mult redus față de cel scris a unei cantități considerabile de informații. Stocarea
se poate face în forma magnetică, asemănător memorării imaginilor și sunetelor
pe (video)casete. în plus, similar memoriei umane, aceste informații pot fi puternic structurate, pot fi actualizate și chiar restructurate. Găsirea datelor de interes este mult facilitată de o serie de instrumente pe care orice calculator le poate pune la dispoziție. De asemenea, accesul la informații a unui număr mult mai mare de utilizatori este extins remarcabil prin conectarea calculatoarelor în rețele cu acoperire planetară.
Informațiile sunt grupate fizic într -un calculator în unități denumite documente
sau, folosind un termen deja intrat în limbajul oricărui informatician, fișiere.
Un document (fișier) poate corespunde, de exemplu, la o carte, un a rticol, un
capitol dintr -o carte, o colecție de date de test sau de rezultate obținute în urma
unor măsurători . Fișierele pot fi grupate, la rândul lor, în așa numite directoare. Orice calculator are spațiul de memorie disponibil împărțit pe mai
multe dir ectoare organizate ierarhic (un director poate conține unul sau mai
multe fișiere și / sau directoare; fiecare director, la rândul lui poate conține alte directoare, ș.a.m.d.). Se spune că structura spațiului de memorie este organizată ierarhic, sub forma unui arbore (“tree”, în engleză ), fișierele fiind frunzele
arborelui. Pentru a regăsi un fișier, trebuie specificată calea (“path”, în
engleză) care trebuie parcursă în arbore de la rădăcină la frunza -fișier
respectivă.
De exemplu, în figura de mai jos este ilustrată o parte a unei structuri
arborescente de directoare de pe un calculator :
C:
|
. . . . . . . . +–MSOFFICE
| |
| +–OFFICE
| | + –SETUP
| | + –MSN
| | + –SHORTC~1
| | + –OFFICE
| |
| +–POWERPNT
| | + –XLATORS
| |
| +–ACCESS
| | + –SAMPLES
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 18
| | + –BITMAPS
| | + –DBWIZ
| | + – STYLES
| | + –NEWOBJ
| |
| +–TEMPLA~1
| | + –BINDERS
| | + –PRESEN~1
| | + –LETTER~1
| | + –MEMOS
. . . . . . . . . .
Fiecare director con ține un număr de subdirectoare și/sau fișiere. De exemplu,
directorul “STYLES”, conține fișierele:
clouds.wmf
confid~1.bmp flax.bmp globe.wmf
pattern.bmp sea_dusk.wmf
stone.bmp
Pentru regăsirea fișierului denumit pattern.bmp, trebuie specificată calea prin
care se ajunge la el, adică (rădăcina este “C:” care, pe calculatorul considerat, semnifică un spațiu de memorie pe disc): C:\MSOFFICE \ACCESS \BITMAPS\ STYLES \pattern.bmp
După cum se va vedea ulterior, în afară de organizarea arborescentă, informațiile mai pot fi organizate pe calculatoare și în formă de rețea, ca
hipertext sau hipermedia, organizare care se potrivește “ca o mănușă” cu rețelele de calculatoare.
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
19
1.4. Rețeaua internațională de calculatoare
INTERNET
Majoritatea persoane lor de pe glob au acces și știu să utilizeze un telefon.
Astăzi se poate comunica intre oricare două puncte de pe glob prin intermediul acestui dispozitiv. Transmiterea informațiilor prin liniile telefonice pleacă de la ideea traducerii semnalului sonor pr odus de vocea umană într -un semnal
electric care este transmis pe un fir (sau prin satelit) la destinația dorită (oricât
de îndepărtată). La destinație, semnalul electric este tradus din nou în semnal
sonor care poate fi recepționat de urechea umană.
Ideea comunicării între doua persoane prin telefon a fost extinsă natural la comunicarea între două calculatoare. Diferență între cele două situații este doar că sursa și ținta comunicării nu mai este vocea umană ci reprezentarea electronică a informațiilor din memoria calculatorului (de exemplu, a textelor unor lucrări, a unor reviste, cărți, a unor mesaje, etc.). în acest mod, în prezent, oricare două calculatoare de pe glob, dacă între ele există o cale de comunicație, pot intra în "dialog", indiferent de distanța între ele. în plus, spre deosebire de comunicarea umană, prin voce, caracterizată de un timp relativ mare de transmitere a informațiilor, calculatoarele comunică cu o viteză apreciabilă, permițând transferul unor volume considerabile de date doar în câteva secunde. Se poate spune că, în acest mod, se pune la dispoziție o "poștă electronică" ultra -rapidă. De fapt, unul dintre cele mai simple servicii puse la
dispoziția utilizatorilor rețelelor de calculatoare este chiar un echivalent
electronic al poștei, serviciul "mail" ("poșta" în limba engleză).
După cum comunicarea prin telefon a dus la dezvoltarea unei rețele telefonice internaționale, dezvoltarea comunicării între calculatoare a dus la apariția și extinderea unei rețele internaționale de calculatoare denumită INTERNET .
Această rețea a fost obținută prin interconectarea mai multor rețele locale (ca și în cazul rețelelor telefonice).
Orice rețea are două mulțimi de entități: noduri și arce. Fiecare calculator cuplat în rețea și, care poate fi sur sa sau destinația unor apeluri, este un nod în
rețea. în mulțimea de calculatoare conectate în rețea se disting unele care permit efectuarea unor servicii speciale. Un astfel de calculator este denumit server .
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 20
Legătura între două calculatoare se face fiz ic printr -un mediu de transmitere a
informațiilor. Acest mediu poate fi o linie telefonică obișnuită, un cablu dedicat conectării a două calculatoare (cablu pentru transmisii electrice sau fibră optică) sau sub formă ondulatorie în cazul unor transmisii pr in satelit. în
funcție de performanțele mediului folosit pentru transmiterea informației se pot obține conexiuni și, prin urmare, comunicări mai rapide sau mai lente.
Conectarea calculatoarelor în rețele permite însă, spre deosebire de telefoane, pe lângă comunicarea rapidă, și alte servicii, cum ar fi regăsirea de informații
și lucrul la distanță. Altfel spus, de pe orice calculator de pe glob se pot
prelucra informații (folosind rețelele de comunicare) de pe orice alt calculator
de pe glob. De exemplu, dacă sunteți în deplasare în altă localitate puteți folosi calculatorul pe care lucrați curent prin lucrul la distanță, prin rețea.
1.5. Adrese pe INTERNET
Deoarece INTERNET este o rețea, în care sunt conectate un număr imens de calculatoare, pe fiecare calculator putând lucra mai multe persoane și, totodată,
putând fi depozitate un număr de documente, trebuie să putem să identificăm, să regăsim un calculator, o persoană sau un document. De aceea, s-a stabilit o modalitate unică de regăsire a acestor entități, valabilă pentru toată rețeaua INTERNET. Aceste modalități de regăsire sunt similare adresei sau numărului de telefon. Adresa unui calculator este construită din specificări din ce în ce
mai precise, plecând de la codul țării. Adresa unei persoane și adresa unui
document, după cum se va vedea mai jos, sunt obținute prin adăugarea
informației de identificare pe calculatorul respectiv, la adresa calculatorului.
1.5.1 Adresa unui calculator
Pentru a comunica într -o rețea unde sunt mai multe noduri, fiecare nod trebuie
să poată fi cumva identificat, să aibă o adresă. în acest scop, similar cu
numărul de telefon al unui abonat, fiecare calculator legat în rețea (deci care este nod în rețea) are o adresă unică formată din mai multe numere separate prin puncte (atenție! – spre deosebire de numerele de telefon, punctele fac
efectiv parte din adresă).
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
21
Pentru a ușura memorarea și utilizarea acestor adrese, fiecărei adrese numerice
îi corespunde și o secvență de litere care au o anumită logică și care elimină necesitatea memorării unor lungi secvențe de numere. Grupurile de cifre, respectiv litere, reprezintă o identificare din ce în ce mai precisă a calculatorului (a nodului) în rețea, plecând de la dreapta la stânga. Pentru marea majoritate a operațiilor făcu te de utilizatorii INTERNET -ului, folosirea
adresei cu litere este suficientă.
De exemplu, unul din calculatoarele rețelei Academiei Române are adresa numerică: "193.230.39.4", acesteia corespunzându-i adresa cu litere: "thor.racai.ro". Secvențele de lite re cuprinse între puncte semnifică, în acest
caz, faptul că este vorba de România ("ro"), de Centrul de Cercetări Avansate în învățare Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelare Conceptuală al Academiei Române ("racai") și, în sfârșit, de calcula torul denumit "thor". Alt
calculator din aceeași rețea locală are, de exemplu, adresa: "odin.racai.ro". Un alt exemplu este codul Catedrei de Calculatoare din Universitatea "Politehnica" București: "cs.pub.ro" (c -omputer s-cience department of p-olytechnic al u-
niversity of b-ucharest, ro-mania).
1.5.2. Adresa unei persoane
Fiecare utilizator de pe un calculator aflat în rețea, pentru a deveni ținta unui mesaj, are adăugată la adresa calculatorului pe care se află un nume, pe care el, împreună cu cel care administrează calculatorul (pentru a evita situația ca doua
persoane să aibă același nume) l-au ales (de exemplu, numele său de familie). Astfel, pentru ca Ștefan Trăușan (autorul acestor rânduri) să primească o "scrisoare electronică", adresa la care acea sta trebuie trimisă este
"trausan@valhalla.racai.ro". După cum se vede și din acest exemplu, adresa
unei anumite persoane este obținută prin adăugarea numelui ales de persoana
respectivă la adresa calculatorului pe care este accesibil. între nume și adresa
calculatorului este inserat caracterul "@".
1.5.3. Adresa unui document
După cum s-a arătat în secțiunea 1.3, regăsirea unui document pe un calculator se poate face prin specificarea căii în arborele de directoare al calculatorului respectiv. în contextul rețelei INTERNET, pentru a regăsi un document mai trebuie adăugată, bineînțeles, adresa calculatorului pe care se află documentul respectiv. în plus, deoarece pe INTERNET există mai multe tipuri de servicii
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 22
puse la dispoziția utilizatorilor, la adresa unui document se adaugă și
modalitatea de obținere a documentului. în general, se poate spune că adresa
unui document are următoarea formă generală: serviciu:adresă_server \cale
Serviciul poate fi:
http – “HyperText Transfer Protocol” – pentru citirea de documente de tip
hipertext; ftp – “File Transfer protocol” – pentru transferul unui document.
Această adresă este denumită URL (“Uniform Resource Locator”). URL mai
poate include și alte servicii, cum ar fi:
gopher – protocol Gopher
mailto – adresa de poștă electronică a unei persoane, cu forma generală:
mailto:nume@adresă_calculator
news – Usenet news
telnet, rlogin și tn3270 – lansarea de sesiuni interactive pe alte calculatoare
wais – Wide Area Information Servers
1.6. Lansarea unei sesiuni de luc ru pe un
calculator
După cum s-a precizat anterior, orice persoană care lucrează pe un calculator
aflat într -o rețea, pentru a putea comunica, are atribuit un nume de acces pe
acel calculator. Se folosește, de obicei, termenul că un anumit utilizator are un cont deschis pe acel calculator. în acest cont utilizatorul poate să creeze și să
memoreze documente sau poate solicita serviciile pe care calculatorul le pune la dispoziție.
Pentru protecția informațiilor secrete sau care sunt destinate unor gr upuri
restrânse de utilizatori, accesul la calculatoarele aflate în rețea este controlat. De aceea, pentru accesul la calculator utilizatorul trebuie indice numele său și o parola prin care se previne accesul altor persoane la contul său. Utilizatorul poate, prin comenzi specifice, să indice care din documentele memorate pe calculatorul său pot fi examinate sau modificate de alte persoane sau grupuri de
persoane și care documente nu pot fi vizualizate de alte persoane.
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
23
În momentul în care un utilizator înc epe o sesiune de lucru la calculator este
întrebat asupra numelui său de acces la calculator și asupra parolei sale de acces. Dacă numele și parola sunt corecte el este informat că poate lucra pe calculator, acesta așteptând comenzi. Faptul că se așteaptă în continuare
introducerea unei comenzi de către utilizator este indicat prin afișarea unui cuvânt specific denumit prompt. De cele mai multe ori, promptul este format din numele calculatorului pe care se lucrează urmat de caracterul “%”. Excepții la acea stă regulă o constituie diferitele servicii pe care calculatorul le pune la
dispoziție și pentru care există prompt-uri specifice (de obicei cu numele serviciului respectiv, de exemplu, “ftp>“).
După lansarea cu succes a sesiunii de lucru și apariția prom pt-ului, în jargonul
utilizatorilor de calculatoare, se spune că, în acest moment, utilizatorul este “logat” pe calculator. După terminarea sesiunii de lucru la calculator, pentru a indica faptul că utilizatorul a terminat se dă comanda “exit”. Un exemplu de
sesiune de lucru pe calculatorul denumit “oblio” este dat în continuare:
oblio console login: traușan
Password:
Last login : Mon Nov 27 13:58:35 on console
Sun Microsystems Inc. SunOS 5.4 oblio%
………….
oblio% exit
Utilizatorul poate să -și schimbe ori de câte ori dorește parola. Acest lucru se
poate face cu comanda “ nispasswd ” ca în exemplul de mai jos:
tyr% nispasswd
Changing password for trausan on NIS+ server.
Old login password:
New login password:
Re-enter new password:
NIS+ password inf ormation changed for trausan
NIS+ credential information changed for trausan
tyr% nispasswd
Changing password for trausan on NIS+ server. Old login password:
Sorry.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 24
Trebuie făcută o remarcă: noua parolă trebuie să conțină cel puțin șase
caractere, să di fere cu cel puțin trei caractere de vechea parolă și să conțină cel
puțin două caractere alfabetice și un caracter numeric sau semn special. Dacă nu se respectă aceste restricții, calculatorul va semnala o eroare, ca în exemplul de mai jos:
tyr% nispasswd
Changing password for trausan on NIS+ server.
Old login password:
New login password:
Password is too short – must be at least 6 characters.
New login password:
Passwords must differ by at least 3 positions.
New login password:
Must contain at least two alphabetic characters and
at least one numeric or special character.
1.7. Instrumente destinate realiz ării unei
interacțiuni "prietenoase" om -calculator
Pentru a facilita accesul unei game cât mai largi de utilizatori la calculator, au fost imaginate modalități cât mai simple și intuitive de comunicare om –
calculator. Orice calculator are o tastatur ă similară unei mașini de scris, prin
care se pot introduce comenzi. Aceste comenzi precum și răspunsurile date de calculator nu sunt tipărite pe hârtie (ca la o mașină de scris) ci sunt vizualizate pe ecranul calculatorului (ca și cum pe ecran ar fi vizua lizată hârtia pe care ar
scrie mașina de scris). Această modalitate de comunicare, de tip “mașină de
scris”, prin care utilizatorul introduce de la tastatură comenzi necesită însă
învățarea limbajului acelor comenzi și, prin aceasta, reduce foarte mult acc esul
unor persoane neinițiate la facilitățile calculatoarelor. De aceea, au fost
imaginate modalități de comandă mai simple, similare cu, de exemplu, cele ale telecomenzii unui televizor, prin apăsarea unor butoane .
Spre deosebire de telecomanda unui tele vizor, butoanele folosite pentru
dialogul om -calculator nu sunt realizate fizic ci ele sunt vizualizate pe ecranul
calculatorului. Apăsarea lor se face folosind un dispozitiv denumit mouse
(șoricel) care este legat cu un cablu de calculator și are plasate deasupra unul,
două sau trei butoane. Acest dispozitiv poate fi deplasat cu mâna pe masa pe care este plasat calculatorul. Fiecare mișcare făcută cu mâna împreună cu
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
25
mouse -ul este vizualizată pe ecran prin deplasarea unei mici figuri, denumită
prompt care, de obicei, are forma unei mici săgeți oblice. Pentru "apăsarea"
unui buton sau selectarea unei opțiuni dintr -o listă de opțiuni, se aduce figura
atașată mișcărilor mouse -ului deasupra butonului sau opțiunii respective și se
apasă butonul din stânga aflat pe mouse.
Metafora telecomenzii unui televizor nu este singura care este folosită în asigurarea unei interacțiuni cât mai simple între utilizator și calculator. O altă metaforă larg utilizată este cea a meniului. Oricine știe că, de obicei, la un restaur ant, pentru a alege felurile de preparate dorite, este pus la dispoziție un
meniu care conține posibilitățile de comenzi. Similar, în interacțiunea om –
calculator, de multe ori, în situația în care utilizatorul poate da o comandă dintr -o mulțime posibilă de variante, pe ecranul calculatorului este afișată lista
de opțiuni, utilizatorul putând alege varianta dorită prin selectarea acesteia de exemplu, cu mouse -ul. O astfel de listă de opțiuni din care se poate face o
selectare este denumită meniu. în cazul în care este necesară gruparea mai
multor opțiuni împreună cu alte modalități de comandă, cum ar fi butoane sau zone în care utilizatorul poate introduce un anumit text, se recurge la așa numitele casete (sau cutii) de dialog.
În unele din serviciile puse la dispoziție celor care lucrează pe rețele de calculatoare mai este folosită și o altă metaforă des întâlnită în interacțiunea om-calculator: metafora biroului. Conform acestei metafore, pe ecranul
calculatorului, diversele informații afișate sunt grupate în așa numitele ferestre ,
similar cu gruparea informațiilor pe pagini de hârtie. După cum paginile de hârtie sunt plasate pe biroul de lucru și pot fi deplasate și / sau suprapuse (acoperite parțial sau total una de către alta), așa și ferestrele sunt plasate pe ecranul calculatorului și pot fi deplasate, aduse în față sau acoperite de alte ferestre. Folosirea termenului de fereastră în locul celui de pagină de hârtie este justificată de faptul că, spre deosebire de paginile de hârtie (care au o dimensiune bine precizată și în ele intră un volum limitat de informații),
dimensiunea unei ferestre poate fi modificată și, în plus, într -o fereastră, în
general, se poate vizualiza la un moment dat eventual doar un fragment dintr –
un anumit document mai mare. Pentru a înțelege ultima idee, trebuie imaginat
un document ca un sul de hârtie având o lungime oricât de mare, fereastra pe ecran corespunzând unei deschizături dreptunghiulare prin care se poate vedea doar un număr limitat de rânduri succesive din document.
Pentru a “rula” sulul de hârtie care reprezintă documentul, pe latura de jos și pe
cea din dreapta a ferestrei apar așa numitele bare de defilare . O bară de defilare
conține două butoane pentru a deplasa sulul în sus respectiv în jos prin fața
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 26
ferestrei. Di recția în care declanșează deplasarea fiecare buton este sugerată
printr -o săgeată.
Pentru a avea o idee asupra plasării relative a ferestrei în cadrul documentului, între cele două butoane din bara de defilare este vizualizat un dreptunghi denumit ascensor deoarece el se deplasează în sus sau în jos odată cu
deplasarea relativă a ferestrei în susul sau în josul documentului.
Un exemplu de fereastră pentru înțelegerea noțiunilor introduse este dat mai jos. în acest exemplu sunt trei butoane (“Submit”, “R eset” și “None”) și o bară
de defilare la dreapta.
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
27
În sfârșit, pentru a încheia trecerea în revistă a modalităților de interacțiune prietenoasă om -calculator trebuie precizat că, de multe ori, anumite servicii
oferite de calculator sunt vizualizate prin intermediul unor mici figuri sugestive pentru serviciul oferit, denumite iconiț e. Lansarea serviciului respectiv se poate
face prin apăsarea cu butonul mouse -ului (o data sau, în alte cazuri, de două ori
succesiv) a figurii respective. Un exemplu de a stfel de iconiță este dat mai jos.
1.8. Reguli de comportare socială pe rețelele
de calculatoare
Pe rețelele de calculatoare lucrează în același timp un număr apreciabil de persoane și, în anumite situații, ei se pot stânjeni reciproc. De aceea, f iecare
utilizator care lucrează în rețea trebuie să urmeze niște reguli de comportare socială.
În primul rând, utilizatorul unei rețele trebuie să fie conștient că și alții lucrează
în paralel cu el. De aceea, el trebuie să nu abuzeze, de exemplu, de niște servicii consumatoare de resurse (orice serviciu folosit de un utilizator
consumă timp și spațiu de memorare pe calculator) care ar putea îngreuna accesul altui utilizator. De asemenea, trebuie evitate utilizări prost concepute și, bineînțeles, perturba rea intenționată a altor utilizatori. Nu se vor utiliza
serviciilor puse la dispoziție de rețea în scopuri antisociale sau comerciale (asupra acestui ultim aspect se va reveni imediat). în decursul prezentei lucrări, în cadrul fiecărui serviciu prezentat se va reveni asupra acestor aspecte de comportare socială.
Rețelele de calculatoare sunt folosite atât în scop științific, de exemplu, de institute de cercetare sau de învățământ (și, în acest caz, multe din serviciile puse la dispoziție sunt subvenționate) cât și în scop comercial, de firme. în cea de-a doua situație, serviciile pe rețea sunt plătite de utilizatori. Nu trebuie uitat
însă că, chiar și în cazul utilizării rețelei în scopuri științifice, legile referitoare la proprietatea intelectuală rămân valabile ca și în cazul materialelor publicate
în cărți sau reviste sau al programelor de calculator. De aceea, dacă se copiază
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 28
documente de pe un nod din rețea trebuie ca utilizatorul să se intereseze asupra
drepturilor de folosire ale acestor documente . în acest scop, de multe ori, în
directoarele din care se pot copia documente este memorat și un document cu numele Readme, în care sunt precizate condițiile în care poate fi utilizat documentele copiate (de exemplu, numai în scopuri științifice și nu comerciale).
1.9. Clase de servicii puse la dispoziție în
cadrul rețelelor de calculatoare
O primă clasă de servicii puse la dispoziție în cadrul rețelelor de calculatoare este comunicarea între persoane. Această comunicare poate fi între două persoa ne sau între un grup de persoane. Comunicarea între doua persoane se
face prin intermediul serviciului de poștă electronică ("E -mail"). De exemplu,
daca se dorește trimiterea unui mesaj lui Dorin Marcu (care are numele de cont mdorin pe calculatorul valhalla.racai.ro) se poate proceda după cum urmează (detaliile referitoare la utilizarea serviciilor exemplificate în această secțiune
vor fi date în capitolele următoare):
thor% mail mdorin@valhalla.racai.ro
Subject: Am primit cartea!
Buna,
Am primit cartea pe care o așteptam. Când ai timp treci pe la
mine sa o vezi.
Stefan
.
EOT
thor%
în momentul în care Dorin Marcu dorește să citească mail-ul pe care l -a primit
va lansa în execuție serviciul mail după cum urmează:
valhalla% mail
mailx version 5.0 Fri Jul 15 21:21:05 PDT 1994 Type ? for help.
"/var/mail/mdorin": 3 messages 3 new
>N 1 popa@cs.pub.ro Fri Nov 10 11:08 123/3844 Colective de cercetare (f
N 2 Mailer -Daemon@thor Mon Nov 27 13:24 60/1881 Returned mail: User unkno
N 3 trausan@thor Mon Nov 27 13:27 19/580 Am primit cartea!
& 3
Message 3:
From trausan@thor Mon Nov 27 13:27 EET 1995
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
29
Date: Mon, 27 Nov 1995 13:30:32 +0200
From: trausan@thor (Stefan Trausan)
To: mdorin@valhalla.racai.ro Subject: Am primit cartea!
Buna, Am primit c artea pe care o așteptam. Când ai timp treci pe la
mine sa o vezi.
Stefan
& q
Comunicarea între un grup de persoane cu interese comune (de exemplu, cercetătorii interesați în diagnosticul hepatitei sau cercetătorii interesați în inteligența artificială) se poate face prin așa numitele liste de interes. Aceste
liste de interes sunt adrese (similare adresei unei persoane) la care oricine poate trimite un mesaj prin poșta electronică legat de subiectul de interes (de
exemplu, anunțul unei noi conferințe, re zumatul unei noi lucrări, o noutate în
domeniu, apariția unei cărți, o remarcă la o anumită idee sau abordare etc.).
Orice persoană interesată poate să se înscrie la o astfel de listă, printr -un mesaj
trimis prin poșta electronică la adresa de înscriere a listei respective. Din
momentul includerii în listă, el va primi mesajele trimise de alte persoane listei. în acest mod, cei interesați pe un anumit subiect pot schimba idei, noutăți, articole, etc. Un alt serviciu important pus la dispoziție de rețelele de calculatoare este lucrul
la distanță pe un calculator. Pentru a exemplifica această posibilitate să presupunem că autorul acestor rânduri lucrează de obicei pe calculatorul "thor.racai.ro" sub numele de trăușan, că se află în Australia la un congres și dorește să vadă dacă a primit vreun mesaj important acasă. în acest scop se
poate folosi comanda denumită telnet:
oblio% telnet thor.racai.ro
Trying 193.230.39.4 … Connected to thor. Escape character is '^]'.
UNIX(r) System V Release 4.0 (thor)
login: trausan
Password:
Sun Microsystems Inc. SunOS 5.4 Generic July 1994 thor%
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 30
În acest moment a apărut promptul calculatorului thor indicând faptul că se poate lucra pe acest calculator.
O a treia clasă, deosebit de importantă, de servicii care sunt puse la dispoziția
utilizatorilor rețelelor de calculatoare sunt destinate sprijinirii activității de documentare. în această clasă de servicii intră mai multe categorii de facilități: căutarea unei persoane, căutarea unei informații, transferul de documente.
Pentru căutarea unei anumite persoane este pus la dispoziție serviciul denumit "finger”. De exemplu, dacă se dorește aflarea de informații despre Dorin
Marcu, cu numele de cont pe calculator mdorin se procedează după cum
urmează:
thor% finger m dorin
Login name: mdorin In real life: Dorin Marcu
Directory: /home/mdorin Shell: /bin/csh
On since Nov 22 13:33:15 on pts/1
4 days 23 hours Idle Time
No unread mail
No Plan. thor%
Pentru căutarea unor documente de interes, parcurgerea acestora și, eventual,
copierea lor din locul unde au fost găsite pe calculatorul propriu pentru consultări ulterioare (articole, cărți etc.), sunt puse la dispoziție mai multe instrumente cum ar fi: "archie" și "gopher" (pentru căutarea unor documente),
"ftp" (pentru copierea de documente de la o sursă de pe rețea pe calculatorul
propriu) și "mosaic", "lynx", "netscape" sau "harvest" pentru căutare,
parcurgere și copiere. Un exemplu de utilizare a serviciului ftp pentru copierea documentului doc1 este dat în continuare.
thor% ftp apolo.cs.pub.ro
Connected to apolo.cs.pub.ro. 220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready.
Name (apolo.cs.pub.ro:trausan): anonymous
Password:
230 Guest connection accepted. Restrictions apply.
Remote system type is UNIX.
Using binary mode to transfer files. ftp>
ftp> get doc1
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
31
ftp> bye
thor%
1.10. Sistemul World Wide Web (WWW)
1.10.1. Organizarea complexă a informațiilor sub formă
de hipertext
în această secțiune se va prezenta un concept deosebit de important: hipertextul, esențial în înțelegerea facilităților și modului de utilizare a sistemelor de tip Mosaic, Netscape sau H arvest. De aceea, se va aloca un spațiu
mai amplu introducerii acestei noțiuni care poate părea mai dificil de înțeles la prima vedere pentru cineva nefamiliarizat cu posibilitățile calculatoarelor.
Indiferent de metoda de stocare (hârtie sau suport magne tic), informația se
poate prezenta într -una din următoarele forme de organizare:
1) organizare liniară de tip "roman". în acest caz, informația trebuie parcursă în ordine, de la început la sfârșit, pentru a putea obține o imagine de ansamblu asupra ei. Un roman nu poate fi citit decât în ordinea stabilită de autorul său.
2) organizare sub forma ierarhică, arborescentă, pe nivele (de exemplu, în capitole, secțiuni și sub-secțiuni), a textelor. Spre deosebire de roman (care, și el poate avea mai multe capitole și secțiuni, deci se poate spune că are o organizare pe nivele), în acest caz nu este necesară parcurgerea întregului text. Cititorul se poate menține la nivele mai generale sau poate aprofunda acele
noțiuni care i se par mai interesante, prin parcurge rea doar a unor ramuri din
arborele în care este organizat textul. Ordinea de parcurgere a textului în acest
caz nu mai este atât de strictă ca la un roman.
3) organizare asociativă, în rețele de informații, după modelul oferit de memoria și gândirea umană. O metaforă a unei astfel de organizări este "tratatul științific". în acest caz, pe lângă textul propriu-zis, există o tabelă de indecși în care sunt enumerate subiectele sau / și conceptele importante din carte împreună cu pagina unde pot fi găsite. In acest mod, cititorul poate căuta
direct un anumit subiect. De asemenea, in text există foarte multe referiri la alte subiecte, există formule numerotate care sunt eventual referite ulterior, detalieri separate ale unor concepte, definiții, enunțuri și dem onstrații, trimiteri in josul
paginii, la bibliografie sau la anexe. Plecând de la analizele și experimentele făcute asupra memoriei și a modalităților de reprezentare și prelucrare a
cunoștințelor de către om, se poate spune că memoria noastră de lungă durată
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 32
este de tip asociativ. Mai mult, cunoștințele noastre sunt foarte strâns legate
unele de altele formând o rețea complexă. învățarea unei noțiuni noi se face prin asocierea ei cu altele vechi, "știute". Altfel spus, avem o organizare de tip rețea a inf ormației, insă o organizare foarte versatilă, care se modifică rapid in
funcție și de factori psihologici (motivație, stare de spirit, stimuli externi) sau chiar fizici.
Bineînțeles că cea mai adecvată formă de organizare a informațiilor științifice este cea de -a treia, asociativă, in rețea, care este cea mai apropiată de modul
uman de a gândi. în plus, calculatoarele actuale oferă puternice facilități de vizualizare grafică a textelor (inclusiv a figurilor si chiar, în plus, a sunetelor și
filmelor) și a structurii acestora, de acces rapid la informațiile dorite. Sistemele
dezvoltate conform acestei direcții sunt așa numitele sisteme hipertext și
hipermedia. Scheletul pe care sunt organizate informațiile într -un astfel de
sistem îl reprezintă un graf ale c ărui noduri sunt conceptele importante ale
domeniului și ale cărui arce sunt relații între aceste concepte.
Avantajele hipertextului devin evidente atunci când se iau in considerare dezavantajele inerente ale mediului de informare tradițional: cartea tipă rită, în
care prezentarea informației este exclusiv liniară. Detaliile sunt inserate in text, abătând atenția cititorului de la general către specific. Mutarea de la un subiect la altul este greoaie, presupunând o căutare care, de cele mai multe ori, este plictisitoare. Revenirea la subiectul anterior este de asemenea greoaie.
Hipertextul menține capacitatea de stocare a unei mari cantități de informație,
oferită de cartea scrisă, dar înlătură toate limitările contextuale. în contrast cu liniaritatea "obie ctivă" a informației tipărite, sistemul hipertext oferă
utilizatorului o liniaritate "subiectivă". Aceasta înseamnă că, în loc să urmeze cursul normal al documentului, utilizatorul poate alege o anumita cale de explorare dintr -o mulțime de astfel de căi posibile, definite de cel care a creat
hipertextul. Rezultă deci că decizia privind ordinea prezentării informației trece din sarcina celui care elaborează documentul în sarcina celui care îl citește (cu mențiunea că anumite limitări de parcurgere ar fi totuși necesare pentru a asigura o citire coerentă a documentului).
Dezvoltarea susținută a calculatoarelor a făcut ca în ziua de azi imaginea însoțită de sunet să devină o formă de propagare a informației cel puțin la fel de importantă ca și textul scris. Este cunoscut că mass-media audiovizuală a
detronat-o de mult pe cea scrisă din punct de vedere al audienței.
Noțiuni fundamentale în înțelegerea și utilizarea rețelelor internaționale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
.
33
In lumea calculatoarelor această ofensivă audio-video a fost întârziată de mai
lenta dezvoltare a tehnologiei in acest domeniu. O procesare "decentă" de imagine și sunet necesită procesoare rapide, plăci video sau audio performante, monitoare de înalta fidelitate etc. Pe măsură ce calculatoarele au putut face față unor astfel de solicitări, noțiunea de hipertext s-a extins in mod natural spre cea de hipermedia (un subdomeniu al aplicațiilor multimedia). Nodurile unei rețele
hipermedia pot conține imagini, sunete, texte, chiar acțiuni, sau orice combinație a acestora. în cazul acestor sisteme unei legături i se pot asocia acțiuni dintre cele mai diverse, cum ar fi afișarea unei fotografii însoțită de un text explicativ, derularea unui film sau a unei melodii, toate cu posibilitatea stopării, a revenirii in starea anterioară sau a continuării explorării prin
alegerea unei alte legături.
Principalele elemente ale unui sistem hipertext sunt:
1) Nodurile (paginile)
Nodul ( pagina) este un bloc de informații cuprins in rețeaua sistemului
hipertext. Sunt porțiuni de text, a căror semnificație e mai mult sau mai puțin unitară, după cum a gândit-o creatorul hipertext-ului. Nodurile pot cuprinde fragmente de text, secvențe de sunete, acțiuni executabile sau orice combinație a acestora.
2) țintele
ținta ("target") este o parte dintr -un nod care constituie originea unei legături
către alt nod. Este de obicei un cuvânt, un grup de cuvinte sau o altă
informație din nod (de exemplu o porțiune dintr -o imagine). Pe ecran, țintele
apar cu o culoare sau strălucire diferită de cea a textului obișnuit ("highlighted"). Atunci când cursorul atinge o astfel de țintă ea de vine activă și
capătă un aspect special (de exemplu se colorează altfel decât restul țintelor).
3) Legăturile
Fiecare nod este legat de alte noduri din rețeaua hipertextului, ceea ce permite utilizatorului să treacă de la un nod la altul. Existenta unei legături intre două
noduri A si B ale hipertextului oferă utilizatorului aflat in nodul A posibilitatea de a accesa direct nodul B, fără a mai trece prin alte noduri. Păstrând analogia
cu cartea scrisă, legăturile pot fi privite ca niște "semne de carte" m arcate la
care cititorul se poate muta oricând.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 34
1.10.2.Sistemul WWW. Parcurgerea WWW .
Sistemul World Wide Web este un hipertext extins la scara întregului glob prin INTERNET. Pe fiecare calculator pot fi plasate unul sau mai multe documente care con stituie noduri (pagini) în hipertext. Oriunde într -o astfel de pagină
poate exista o țintă care este legată la o altă pagină, de pe același sau de pe alt calculator, în acest mod putând fi unite informații aflate în locuri diferite. O nouă pagină pentru WWW poate fi creată ușor chiar de utilizatori nu neapărat
profesioniști în informatică, în acest scop existând mai multe editoare de texte
specializate.
Parcurgerea WWW, prin trecerea de la un nod la altul, poate implica (eventual chiar fără ca utilizatorul să -și dea seama) un itinerar prin mai multe
calculatoare aflate în diferite locuri pe glob. Parcurgerea hipertextului WWW precum și apelarea altor servicii puse la dispoziție pe rețea (ftp, mail etc.) se poate face cu mai multe sisteme, din care amintim: "Lynx", "Mosaic" sau "Netscape". Sistemul Netscape, care s -a impus față de celelalte, oferă o
interfață prietenoasă pentru accesarea WWW. Mai mult, el oferă interfețe prietenoase pentru toate serviciile disponibile pe INTERNET. într -un capitol
separat al acest ei lucrări, sistemul Netscape va fi prezentat în detaliu. Sistemul
Lynx este util în situațiile când nu se dispune de grafică interactivă (pentru
ferestre stil MS -Windows sau X -Windows), deoarece el este conceput în mod
alfanumeric, fără grafică.
În plus, WWW poate conține acum nu numai text și imagini ci, în momentul
parcurgerii unui nod în hipertext, se pot lansa în execuție chiar diverse programe aflate pe calculatoarele vizitate. Se pot, de exemplu, consulta baze de date de pe acele calculatoare sau se pot lansa programe care realizează
animarea unor imagini sau chiar care intră în dialog cu utilizatorul aflat la distanță.
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
35
.
2. Poșta electronică
2.1. Preliminarii
Oamenii au dorit întotdeauna să corespondeze unii cu alții în cel mai rapid mod
posibil, în acest scop folosind toate cunoștințele utile pe care le aveau la un anumit moment dat. Pe măsură ce acestea au evoluat, curierii, poștalionul, trenul, apoi telegraful și telefonul iar acum calculatoarele, au fost utilizate pentru realizarea acestui de ziderat. Dorința de comunicare este factorul
principal care a condus la interconectarea calculatoarelor în rețele de
calculatoare ce cuprind astăzi întreaga lume. Poșta electronică (pe scurt, email)
este una din cele mai importante aplicații care facilitea ză comunicarea dintre
utilizatorii conectați la o rețea de calculatoare.
Scopul acestui capitol este de a informa cititorul asupra următoarelor:
• ce este poșta electronică;
• ce asemănări și ce deosebiri există între poșta electronică și poșta obișnuită;
• cum se poate utiliza poșta electronică pentru a trimite și a primi
corespondență pe un calculatorul conectat în rețea.
Secțiunea de față nu intenționează să ofere un manual complet pentru utilizarea diferitelor facilități de poștă electronică, și nici să pre zinte exhaustiv modul în
care se desfășoară activitatea acestora, pentru a nu încărca utilizatorul obișnuit cu un bagaj de cunoștințe nefolositor pentru cea mai mare parte a problemelor la care acesta trebuie să facă față atunci când se ocupă de coresponde nța
electronică. De aceea, pentru informații care depășesc cadrul acestei prezentări,
cititorul este rugat să apeleze la referințele bibliografice prezentate la sfârșit.
2.2. Introducere
Creatorii serviciilor care oferă posibilitatea comunicării prin rețea s -au inspirat
din modul în care oamenii comunică unii cu alții în viața de zi cu zi. Așa a
apărut poșta electronică precum și alte servicii care fac posibilă schimbarea de
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 36
mesaje între oameni prin intermediul calculatoarelor. Deși se aseamănă foarte
mult cu poșta obișnuită, poșta electronică are în plus câteva trăsături
caracteristice mediului prin care este distribuită, precum și utilizării calculatoarelor pentru a trimite și primi mesaje.
Poșta electronică oferă posibilitatea de a:
• păstra legătura cu persoane din întreaga lume, la un preț mult mai mic decât
cel al unei convorbiri telefonice obișnuite, sau al unei scrisori expediate prin
poșta obișnuită;
• discuta subiecte importante și/sau interesante în orice domeniu cu persoane avizate, colaboratori, indiferent de situarea geografică a acestora;
• scrie și trimite mesaje (scrisori) care vor ajunge la destinație uneori în doar
câteva secunde, alteori în câteva minute, dar în orice caz cu mult mai repede
decât scrisorile obișnuite;
• primi mesaje din întreaga lume, a le citi, a le tipări pe hârtie pentru a le utiliza pe urmă în diferite moduri, a răspunde la scrisori incluzând chiar mesajul primit în scrisoarea de răspuns;
• atașa la o scrisoare diferite documente (create tot pe calculator), și a primi documente atașate la scrisori;
• trimite aceeași scrisoare la mai multe persoane în același timp, fără a fi necesară scrierea acesteia pentru fiecare destinatar separat;
• specifica subiectul mesajului pentru a atrage atenția destinatarului asupra importanței pe care trebuie să o acorde scrisorii respective, cu posibilitatea
de a cunoaște subiectul unei scrisori primite fără a fi mai nevoie să fie parcursă în întregime.
Un mesaj trimis prin poștă electronică se poate rătăci întocmai ca o scrisoare obișnuită, sau se poate întoarce înapoi atunci când destinatarul ei nu a fost specificat corect. Un mesaj de poștă electronică poate fi șters din greșeală întocmai cum se poate pierde o scrisoare obișnuită, care nu va mai fi regăsită niciodată.
În subcapitolul următor vor f i prezentate aspectele cele mai importante ale
poștei electronice. Utilizând comparații cu modul de utilizare a poștei obișnuite, vor fi descrise principalele operații care pot fi efectuate cu poșta electronică. Această prezentare va fi făcută la modul gen eral, evitându-se cât
mai mult posibil referiri la servicii particulare concepute pentru utilizarea poștei electronice. Subcapitolele 3 și 4 vor explica modul concret de folosire a două dintre serviciile de poștă electronică, deosebirea dintre ele constând mai
mult în modul de comunicare cu serviciul decât în ceea ce privește partea de poștă electronică propriu-zisă.
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
37
2.3. Cum se folosește poșta electronică ?
O scrisoare trimisă sau primită prin intermediul poștei electronice este
alcătuită, asemănător unei scrisori obișnuite dintr -un “plic”, care conține
adresele expeditorului și destinatarului (precum și alte informații caracteristice numai poștei electronice), și corpul scrisorii. Corpul unei scrisori, conținând mesajul propriu-zis care urmează să fie trimis, este asemănător cu cel conținut
într-o scrisoare obișnuită. Informațiile corespunzătoare celor scrise pe plic sunt
grupate în cazul mesajului electronic la începutul scrisorii, sub forma unui antet ( header în limba engleză). Aceste informații sunt utile în primul rând
serviciului de trimitere a mesajului pentru a ști cum să -l manevreze astfel încât
acesta să ajungă la destinație. O parte din aceste informații trebuie completate de către expeditor; altele sunt adăugate automat de către serviciul folosit, în
momentul trimiterii mesajului sau pe parcursul procesului de distribuire a
mesajului. Multe din ele nu interesează nici expeditorul, nici destinatarul. Se vor descrie în cele ce urmează câteva din aceste informații care sunt utile destinatarului, pentru a afla numele și adresa expeditorului alături de alte
elemente ce caracterizează un anumit mesaj primit, precum și informații pe care trebuie să le furnizeze expeditorul la trimiterea unui mesaj.
2.3.1. Adresa electronică a destinatarului
Pentru a trimite sau primi mesaje prin poșta electronică, trebuie în primul rând
cunoscută o adresă electronică. În momentul în care se începe lucrul pe un
calculator conectat la INTERNET, acesta generează automat o adresă electronică pentru utilizator. Conceptul de adresă electronică este asemănător
celui de adresă poștală din lumea reală: pentru a primi scrisori, trebuie să existe o adresă la care poștașul să distribuie scrisorile; această adresă trebuie scrisă pe plic de către expeditor, pentru ca scrisoarea trimisă să ajungă la destinatar.
Acest lucru este valabil și în ceea ce privește poșta electronică.
Adresa electronică
În INTERNET, adresele calculatoarelor sunt structurate asemănător adreselor
din lumea reală. Adresa unei persoane trebuie să spe cifice țara, județul
(provincia, regiunea sau statul), orașul în care locuiește, strada, numărul casei sau al blocului, numărul apartamentului și, nu în ultimul rând, numele
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 38
persoanei respective. O situație asemănătoare este întâlnită și în INTERNET.
Adres a unei persoane este compusă alăturând toate aceste informații și
separându-le prin puncte pentru a le putea distinge unele de altele. Singura excepție apare la numele persoanei, care este separat de restul adresei prin semnul @ (în limba engleză at, adică la, de la). Astfel adresa X@Y capătă
semnificația "persoana X de la adresa Y").
Exemplu
Adresa unuia dintre autorii acestei secțiuni este următoarea :
mdorin@oblio.racai.ro
Ea este compusă din numele țării ( ro de la România), num ele institutului
(racai), numele calculatorului ( oblio) și contul folosit pentru a lucra pe
calculator ( mdorin). Pentru a simplifica lucrurile, se poate imagina contul ca un
fel de nume electronic pe care utilizatorul îl poartă atunci când lucrează cu
calculatorul.
Pentru adresele de poșta electronică există următoarea terminologie:
mdorin este numele persoanei,
oblio este numele calculatorului, iar
racai.ro este domeniul în care este situat calculatorul respectiv.
Pentru a trimite un mesaj prin poșta ele ctronică, o persoană trebuie să specifice
adresa electronică a destinatarului, în dreptul unei linii din antetul mesajului care începe cu expresia To :
To: mdorin@oblio.racai.ro
Se poate trimite aceeași scrisoare simultan la mai mulți destinatari, specificând
în linia respectivă mai multe adrese, separate prin câte un spațiu. De exemplu:
To: mdorin@oblio.racai.ro bruda@valhalla.racai.ro
Aceasta are drept rezultat trimiterea unei copii a mesajului respectiv în mod
direct la ambele adrese specificate. Ex istă posibilitatea de a trimite un mesaj
unei persoane în mod direct, și în același timp a trimite același mesaj unei alte persoane pentru care mesajul respectiv s-ar putea dovedi util. Acest mod este diferit de cel prezentat mai sus, în care ambele persoa ne sunt direct interesate
de mesajul trimis. Se poate imagina o situație în care un mesaj trimis unei persoane este de asemenea trimis ca dovadă a unei acțiuni unei alte persoane care are în acest caz statut de “martor”. În acest caz, specificarea destinat arilor
se face astfel:
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
39
To: mdorin@oblio.racai.ro
Cc: bruda@valhalla.racai.ro
Expresia Cc înseamnă Carbon copy , iar adresa care urmează este cea a
persoanei martor. În limba română expresia consacrată în acest caz este “ în
atenția …”.
2.3.2. Subiectul mesajului
O altă componentă importantă a unui mesaj de poștă electronică este subiectul
acestuia. În cazul scrisorilor trimise prin poșta obișnuită, nu este neapărat
necesară specificarea subiectului unei scrisori. În primul rând, deoarece o scrisoare obișnuită abordează în general mai multe subiecte în cuprinsul ei, datorită faptului că distribuirea ei la destinatar durează mai mult, și nimeni nu trimite prea multe scrisori unei anumite persoane într -o perioadă mică de
timp. Poșta electronică pe de altă parte circulă mult mai rapid, astfel încât se pot primi zeci de mesaje de la aceeași persoană în numai câteva ore! Un astfel de mesaj poate conține doar câteva rânduri referitoare la un subiect bine precizat. Trebuie să existe o modalitate de a le sorta și de a le citi într -o
anumită ordine, dependentă de subiectul acestora (nu numai în funcție de ordinea primirii). În al doilea rând, mesajele pot avea diferite priorități. Un mesaj cu o comunicare urgentă ar trebui citit înaintea altuia care a venit mai devreme, dar conține (de exemplu) o invitație la un eveniment care va avea loc peste două săptămâni.
Toate aceste considerente au condus la decizia de a oferi pentru mesajele de poștă electronică posibilitatea specificării unui anumit subiect ce caracter izează
mesajul asociat.
Exemplu
Atunci când se va trimite un mesaj se va completa o linie (iar când se va primi un mesaj se va observa o linie) asemănătoare cu aceasta:
Subject: Cum stați cu predarea lucrării trimestriale ?
2.3.3. A dresa expeditorului unui mesaj și datele de trimitere
respectiv primire a acestuia
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 40
Alte informații care sunt utile atunci când se primește un mesaj sunt persoana
(adresa) expeditoare, data la care acesta a fost trimis de către persoana respectiva, precum și data la care mesajul a ajuns pe calculatorul destinatarului. Data (ziua/luna/anul precum și ora exactă) la care a fost trimis mesajul este locală expeditorului, iar ordinea specificării componentelor acesteia poate diferi în funcție de fusul orar și alte considerente de ordin geografic; data la care mesajul a ajuns pe calculatorul destinatarului este locală pentru zona în care acesta este situat. Pentru a ușura munca utilizatorilor, aceste informații sunt generate și incluse automat în antetul mesajului de către serviciul de poștă
electronică care transmite mesajul, respectiv de cel care îl recepționează, pe baza informațiilor oferite de către calculatoarele destinatarului, respectiv
expeditorului.
Exemplu
În mesajele primite de la a lte persoane, se vor observa câteva linii de text cu un
conținut asemănător:
From mpopescu@athena.whitehouse.gov Thu Nov 2 15:46 EET 1995 Date: Thu, 2 Nov 95 08:52:30 EST
From: mpopescu@athena.whitehouse.gov (Mihai Popescu)
Ce informații pot fi extrase din aceste linii? În primul rând, că mesajul a fost
trimis de la persoana cu adresa electronică mpopescu@athena.whitehouse.gov
pe data de joi (Thursday), 2 noiembrie 1995 (November), la ora locală 8 și 52 de minute dimineața, fusul orar EST (partea de est a Statelor Unite). El a ajuns
pe calculatorul destinatarului în aceeași zi (joi, 2 noiembrie 1995) la ora locală 15 și 46 de minute, fusul orar est-european (EET), din care face parte și România. Calculând, se obține durata transmiterii mesajului de 54 de minute.
2.3.4. Adresa de răspuns la un mesaj
De multe ori nu este foarte clar cine anume a trimis un mesaj, și asta datorită
faptului că există posibilitatea ca adresa respectivă să nu corespundă unei persoane. Alteori, se dorește răspunderea la un anumit mesaj, astfel ca adresa destinatarului să fie completată automat de către serviciul de poștă electronică, pe baza informațiilor pe care acesta le extrage singur din mesajul primit. Există anumite situații în care expeditorul unui mesaj este diferit de persoana care
trebuie să primească răspunsul la mesajul respectiv. Pentru toate aceste situații a fost adăugată o informație suplimentară la antetul mesajelor, informație
generată automat de către serviciul de poștă electronică, sau furnizată în cazuri
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
41
speciale de expeditorul mesajului. În antetul unui mesaj primit, această
informație corespunde liniei:
Reply -to: postmaster@oblio.racai.ro
Dacă se recurge la această modalitate de răspuns, pe lângă generarea automată
a adresei destinatarului, serviciul de poștă electronică generează automat și subiectul mesajului, adăugând la subiectul mesajului la care se răspunde prefixul Re: pentru a sublinia că este vorba de un răspuns ( Reply ) la mesajul cu
subiectul respectiv.
Exemplu
Subject: Re: Cum stați cu predarea lucrării trimestriale ?
va fi subiectul generat automat ca răspuns la mesajul cu subiectul
Subject: Cum stați cu predarea lucrării trimestriale ?
primit anterior.
Cu aceasta s -a încheiat prezentarea informațiilor utile expeditor ului sau
destinatarului pentru înțelegerea respectiv compunerea antetului unei scrisori. După completarea informațiilor necesare pentru antet, expeditorul va începe scrierea mesajul propriu-zis. Pentru această operație, cele mai multe dintre serviciile de poștă electronică conțin o facilitate pentru editare de texte încorporată, mai mult sau mai puțin performantă. La terminarea mesajului,
expeditorul va semnala încheierea conceperii mesajului către serviciul de poștă
electronică, care va iniția procedurile de transmitere a mesajului către
destinație. Din momentul terminării scrierii mesajului, implicarea expeditorului în activitatea corespunzătoare poștei electronice s-a încheiat. La destinație, mesajul sosit este prelucrat de către serviciul de poștă electr onică
corespunzător, și afișat la cererea destinatarului. Acesta poate să răspundă la mesajul primit, folosind sau nu facilitățile de răspuns automat, poate să -l
depoziteze în altă parte pentru utilizări ulterioare, sau poate să -l tipărească la
imprimantă ca pe orice alt document, pentru a -l putea studia și atunci când nu
lucrează pe calculator. Toate aceste operații sunt dependente mai mult sau mai puțin de serviciul folosit pentru manipularea poștei electronice. Operațiile de trimitere de mesaje, citire de mesaje și răspuns la mesaje sunt însă comune tuturor serviciilor, iar principiile de utilizare a poștei electronice descrise în acest capitol sunt universal valabile.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 42
O scurtă recapitulare
Pentru a trimite un mesaj, expeditorul trebuie să completeze următoarele
elemente ale antetului: • adresa destinatarului, în dreptul expresiei To:
• subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject:
• adresa unei persoane martor (dacă este cazul), în dreptul expresiei Cc:
și să compună textul mesajului pr opriu-zis.
Pentru a răspunde unui mesaj, expeditorul trebuie să completeze următoarele elemente ale antetului:
• adresa destinatarului, în dreptul expresiei To: (numai în cazul variantei
neautomate de răspuns);
• subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: (numai în cazul variantei
neautomate de răspuns, sau dacă dorește explicit asta);
• adresa unei persoane martor (dacă este cazul), în dreptul expresiei: Cc:
• și să compună textul mesajului propriu-zis, incluzând în mesajul de răspuns
mesajul primit, dacă este necesar și în același timp posibil.
Destinatarul unui mesaj poate afla următoarele informații utile din antetul mesajului respectiv:
• adresa expeditorului, în dreptul expresiei From:
• subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: (chiar înainte de a
“deschide“ mesajul propriu-zis)
• adresele tuturor destinatarilor principali ai mesajului, în dreptul expresiei
To:
• adresele tuturor destinatarilor “martor” ai mesajului, în dreptul expresiei Cc:
• data primirii mesajului, la sfârșitul liniei din dreptul expresiei From
• data transmiterii mesajului , în dreptul expresiei Date:
2.3.5. Când ceva nu merge bine
A fost trimis un mesaj unei persoane, și la scurt timp expeditorul primește un
mesaj de la un utilizator cu nume foarte straniu: Mailer-Daemon ! Dacă se
încearcă citirea acestui mesaj, se va observa prezența unui antet mult mai lung, și la sfârșit mesajul pe care expeditorul l-a trimis cu puțin timp înainte. Ce s-a întâmplat?
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
43
Atunci când adresa destinatarului este scrisă greșit (adică nu există nici o
adresă identică cu cea specificată de expeditor), sau rețeaua a fost întreruptă din diverse cauze undeva pe traseul dintre expeditor și destinatar, sau calculatorul destinatarului a fost oprit din diverse motive o perioadă mai mare de timp, serviciul de poștă electronică nu reușește să distribuie mesajul, și informează expeditorul asupra acestui lucru returnând mesajul trimis împreună cu explicații referitoare la motivul returnării. Ca subiect, va oferi o scurtă explicație a nereușitei.
Exemplu
From mdorin Thu Nov 2 09:10 EET 1995
Date: Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200
From: Mail Delivery Subsystem <Mailer -Daemon@oblio.racai.ro>
Subject: Returned mail: User unknown
To: mdorin
–– Transcript of session follows ––
Connected to ty r:
>>> RCPT To:<mihaic@tyr> <<< 550 <mihaic@tyr>… User unknown
550 mihaic@tyr.racai.ro… User unknown
–– Unsent message follows ––
Return- Path: <mdorin>
Received: by oblio.racai.ro (5.x/SMI -SVR4)
id AA00725; Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200 Date : Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200
From: Dorin Marcu <mdorin@oblio.racai.ro>
Message- Id: <9511020710.AA00725@oblio.racai.ro>
Errors -To: mdorin
To: mihaic@valhalla.racai.ro
Cc: mihaic@tyr.racai.ro
X-Sun-Charset: US -ASCII
Mesajul trimis de câtre expeditor este inclus aici . . .
În cazul returnării mesajului cu subiectul “User unknown” ca mai sus înseamnă
că adresa specificată pentru destinatar nu este corectă. Soluția este retransmiterea mesajului încă odată, de această dată cu o adresă corectă. Dacă însă cauza este cu totul alta , trebuie informat administratorului de rețea, care va
fi în măsură să elimine această cauză. Dacă problema nu este la nivel local, soluția este retransmiterea încă odată a mesajului după o perioadă de timp.
2.4. mail: un serviciu simplu pentru poșta
electronică
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 44
Serviciul pentru poștă electronică mail este primul serviciu creat pentru
trimiterea și recepționarea mesajelor în rețelele de calculatoare. Cu toate că de
la data creării sale atât calculatoarele cât și serviciile oferite de acestea au evoluat foarte mult, mail a fost rescris de fiecare dată pentru noile condiții de
funcționare fără a fi îmbunătățit. Motivul este că deși nu are prea multe facilități, este foarte simplu de utilizat, și, cu toate că au fost create între timp
alte servicii mult mai performante decât acesta, mail rămâne serviciul cu care
toată lumea face primii pași în lumea poștei electronice, fiind totodată și un
standard în materie: orice mașină conectată la INTERNET va avea acest serviciu. În cele ce urmează vor fi prezentate pe sc urt, prin exemple,
principalele facilități ale acestui serviciu.
Trimiterea unui mesaj cu mail
De la tastatură se introduce următoarea comandă:
mail adresa electronica a destinatarului
după care se apăsă tasta "Return". Î n funcție de modul în care a fost configurat
serviciul de către administratorul de rețea, acesta va afișa pe ecran mai multe
linii, pe măsură ce acestea sunt completate, în care se vor solicita diverse informații pentru antetul mesajului. În cele mai multe cazuri acestea vor consta
în subiectul mesajului:
Subject: subiectul mesajului
și eventualii destinatari “martori”:
Cc: adresa destinatarului “martor”
Tasta “Return” va trebui apăsată după ce se termină de completat fiecare linie
de antet.
Așa cum s -a explicat în capitolul doi, se poate trimite un mesaj la mai mulți
destinatari în același timp. Pentru aceasta, în loc de o singură adresă pot fi completate mai multe adrese distincte, separate printr -un spațiu.
După completarea tuturor componentelor de a ntet solicitate, utilizatorului i se
va oferi posibilitatea de a scrie mesajul propriu-zis. Editorul care oferă
posibilitatea scrierii mesajului este incorporat în mail, dar nu este prea
performant. După ce se termină de scris o linie de text trebuie apăsa tă tasta
“Return” pentru a trece pe linia următoare, din acel moment linia anterioară nemaiputând fi modificată! De aceea trebuie compus cu mare atenție mesajul,
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
45
pentru a nu se face greșeli care să nu mai poată fi reparate. În cadrul liniei
curente pot fi folosite tastele cu săgeți pentru deplasarea poziției cursorului, și tasta “Back Space” pentru a șterge caracterul din stânga cursorului.
La sfârșitul mesajului, pe o linie nouă, se va pune punct (.) pe prima poziție a liniei. Aceasta va semnala serviciului că s -a terminat de scris mesajul și că
poate să înceapă procedurile pentru trimitea acestuia la destinație. După ce mesajul a fost trimis, serviciul își va încheia automat activitatea și se va reveni în starea dinaintea începerii lucrului cu el.
Exemplu
În acest exemplu, expeditorul trimite un mesaj la adresa aurel@sunsite.cs.mit.edu cu subiectul “O noua carte interesanta!". La sfârșitul
fiecărei linii trebuie apăsată tasta “Return”. Aceasta nu a fost ilustrată explicit în exemplu, pentru a nu încărca textul.
#mail aurel@sunsite.cs.mit.edu
Subject: O noua carte interesanta!
Draga Aurel,
Azi a apărut in librarii tratatul la care am lucrat in ultimii doi ani. A venit multa lume la lansare, așa ca
am fost destul de emoționat. S -au si cumpărat destul de multe exemplare, iar editorul meu părea foarte
optimist. Ti -am trimis si ție doua exemplare prin posta, nu știu când vor ajunge.
Te rog sa -mi trimiți observațiile tale.
Cu bine,
Alex.
.
EOT
#
Cum se procedează dacă la un moment dat se face o greșeală care nu mai poate
fi reparată, sau se decide (din anumite motive) să nu se mai trimită mesajul pe jumătate scris? Se vor apăsa în același timp tastele “Control” și “C”. Serviciul va afișa pe ecran următorul mesaj:
(Interrupt – one more to kill letter)
Dacă se decide abandonarea mesajului, se va repeta încă odată combinația de
taste și mesajul nu va mai fi trimis. Dacă s-au apăsat tastele respective din greșeală, sau se decide totuși trimiterea mesajului, se va apăsa orice altă tastă pentru a continua compunerea mesajului, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Includerea unui document
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 46
Mail nu oferă prea multe facilități în ceea ce privește scrierea mesajelor. Este
foarte normal sa se utilizeze în acest scop un alt serviciu, mai prietenos sau mai
performant. Este necesar deci să existe o posibilitate ca pe parcursul scrierii mesajului cu ajutorul serviciului mail să poată fi inclus conținutul acelui
document.
Trebuie făcută o observație foarte importantă aici, și anume că nu orice tip de document poate fi inclus într -un mesaj trimis cu mail. Datorită faptului că
atunci când a fost creat serviciul mail nu existau decât documente cuprinzând
texte simple, fără desene sau alte reprezentări grafice, singurul tip de
documente ce pot fi incluse direct sunt documentele text simple. Pentru a
include un astfel de document într -un mesaj trimis cu mail, se utilizează
următoarea comandă compusă din două părți separate printr -un spațiu:
~r nume document
unde numele docum entului trebuie să conțină toată informația necesară pentru
regăsirea documentului dorit. Această comandă trebuie dată la începutul unei linii noi, asemenea comenzii “punct” pentru terminarea compunerii mesajului. Serviciul încarcă documentul în mesaj făr ă a-i afișa conținutul! Deasupra sau
dedesubtul documentului respectiv se pot situa alte propoziții scrise de către expeditor cu editorul incorporat în mail. Pot fi incluse mai multe documente într-un mesaj de poștă electronică.
Într-un anumit mesaj trebuie inclus documentul “predare.txt” care conține
observații cu privire la predarea unei lucrări trimestriale. Mesajul va arăta astfel:
#mail dec@odin.racai.ro
Subject: Predarea din decembrie.
Stimata comisie,
Includ in acest m esaj observațiile mele cu privire la predarea numărul AC -205-95.
~r predare.txt
"predare.txt" 101/2360
Pentru explicarea poziției mele, va rog s
ă mă contactați.
.
EOT
#
Dacă serviciul găsește și reușește să includă conținutul documentului respectiv, va ge nera o linie imediat sub comanda respectivă, specificând numele
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
47
documentului între ghilimele și alte informații ce -l caracterizează. Mesajul se
încheie în mod obișnuit cu comanda “punct”.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 48
Citirea mesajelor primite
Serviciul mail are două moduri de funcționare. Unul este folosit numai atunci
când se dorește trimiterea de mesaje unor persoane și a fost descris până acum.
Al doilea mod oferă posibilitatea unor operații interactive: pot fi citite mesaje, pot fi salvate, imprimate pe hârtie, se poate răspunde la acestea etc. Pentru a folosi cel de -al doilea mod de lucru se va apela serviciul mail fără a mai
specifica o adresă de poștă electronică. Dacă nu a sosit pentru utilizator nici un
mesaj, serviciul va afișa mesajul
no mail for nume utilizator
și se va termina automat. Dacă există mesaje pentru utilizator, serviciul va afișa
câte o singură linie pentru fiecare mesaj, care va conține (în această ordine) tipul mesajului, numărul curent al acestuia, adresa expeditorului, data sosirii și subiectul mesajului, după care va aștepta o comandă de la utilizator imediat după promptul “&”.
Semnificația informațiilor afișate este următoarea:
• tipul mesajului reflectă operațiile la care acesta a fost supus; poate fi:
“N” pentru un mesaj sosit de curând și care nu a mai fost văzut,
“U” pentru un mesaj care a venit mai demult dar care nu a fost citit,
“>“ pentru a marca mesajul curent, etc;
lipsa oricărui semn pentru această informație semnifică un mesaj care a fost
citit deja;
• numărul m esajului reprezintă poziția sa între celelalte mesaje, în funcție de
ordinea sosirii
• adresa expeditorului, data sosirii și subiectul mesajului conțin informațiile corespunzătoare din antetul mesajului respectiv.
Pentru a citi un mesaj este suficient să se specifice de la tastatură numărul
mesajului dorit, și acesta va fi afișat pe ecran. Pentru revenirea la afișarea mesajelor în mod antet (câte o linie pentru fiecare mesaj) se va utiliza comanda
“h”. Aproape toate comenzile care pot fi utilizate se referă la un anumit mesaj.
Ele se referă implicit la mesajul curent, marcat cu semnul “>“. Dacă se dorește
acționarea asupra unui alt mesaj, se poate specifica explicit numărul acestuia atunci când se apelează comanda respectivă.
Dacă mesajul care se citește es te prea lung, el va defila pe ecran până la sfârșit,
și astfel nu se va putea citi decât partea finală. Pentru citirea întregului mesaj, mesajul va trebui salvat ca un document de sine stătător cu ajutorul comenzii “s”, urmată de un spațiu și de numele documentului în care se face salvarea.
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
49
De exemplu, comanda:
s nume
salvează mesajul curent în documentul “nume” , iar comanda:
s 12 nume
salvează mesajul cu numărul 12 în documentul " nume ". Dacă documentul
specificat nu există, el va fi creat, iar dacă există, mesajul va fi adăugat la
sfârșitul lui. După această operație, mesajul respectiv va fi marcat cu un asterisc (“*”), pentru a semnala că a fost deja salvat.
Pentru a șterge un mesaj, se folosește comanda “d”, atât implicit pentru mesajul curent , cât și explicit pentru un mesaj cu numărul specificat. Mesajul respectiv
nu va mai fi afișat, dar ștergerea efectivă a mesajului are efect doar după încheierea sesiunii. Astfel, se poate recupera mesajul cu ajutorul comenzii “u” urmată de numărul mesajului șters.
Pentru a răspunde la un mesaj se va utiliza comanda “r”, serviciul generând
automat adresa de răspuns și subiectul mesajului. Compunerea scrisorii se va
face în același mod cu trimiterea uneia noi, așa cum s-a explicat în paragraful respectiv.
Există o mulțime de alte comenzi care pot fi utile. Pentru a afla toate comenzile
precum și o scurtă explicație a efectului utilizării acestora se va utiliza comanda “?”. De asemenea, pentru a afla mai multe informații despre mail, se
poate utiliza comanda man mail
de la promptul calculatorului (în afara serviciului mail).
După încheierea operațiilor legate de poșta electronică, părăsirea serviciului mail se face cu ajutorul comenzii “q”.
Exemplu
În cele ce urmează va fi prezentată o sesiune de lucru obișnuită cu mail, în care
se va citi un mesaj, se va răspunde la el, și pe urmă va fi salvat într -un
document. Sesiunea se încheie cu ștergerea mesajului și părăsirea serviciului.
%mail
mailx version 5.0 Fri Jul 15 21:21:05 PDT 1994 Type ? for help.
"/var/mail/alex": 6 messages 1 new 1 unread
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 50
1 owner -inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call
for Papers
2 aurel@sunsite.cs.mi Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A
nins la Sinaia!
U 3 oracle@cs.indiana. Fri Nov 3 19:27 247/11873 Th e
Oracle information
4 rusu@atlet.aefs.ro Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent!
Teste atletism!
5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani
>N 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361
Tratat.
&
Observații:
• la pornirea serviciului de mail, acesta afișează câteva informații referitoare la
data lansării și numărul de mesaje primite de utilizator (alex);
• din cauza lungimii, atât unele adrese cât și unele subiecte ale mesajelor sunt afișate doar parțial; ele pot fi citite integral odată cu întreg mesajul respectiv.
• utilizatorul a primit un nou mesaj : 6;
• exista un mesaj (3) pe care utilizatorul l-a primit în urmă cu 2 zile, l-a observat, dar nu l-a citit. Mesajul este ca atare marcat cu litera “U”.
& 6
Message 6:
From aurel@sunsite.cs.mit.edu Sun Nov 5 14:26 EET 1995
Date: Sun, 5 Nov 1995 7:12:35 PDT
From: Aurel Popa <aurel@sunsite.cs.mit.edu> To: alex@tyr.racai.ro
Subject: Tratat.
Draga Alex,
Am primit cu plăcere știrea despre apariția cărții tale. A ștept cu nerăbdare sa primesc volumele pe care mi le- ai
trimis. Durează cam doua săptămâni până ajung aici.
Cu toate ca nu le- am citit încă, sunt convins ca este o lucrare de calitate.
Felicitări !
Cu bine,
Aurel.
& h
1 owner -inductive@LI Thu Nov 2 0 3:24 159/5846 Call for
Papers
2 aurel@sunsite.cs.mi Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A
nins la Sinaia!
U 3 oracle@cs.indiana. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The
Oracle information
4 rusu@atlet.aefs.ro Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent! Teste atletism!
5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani
> 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361 Tratat.
&
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
51
Observa ții:
• utilizatorul a dat serviciului comanda pentru afișarea mesajului 6;
• după citirea acestui mesaj, utilizatorul a decis să reafișeze antetele tuturor
mesajelor primite; se observă faptul că mesajul 6 nu mai este marcat ca nou primit (“N”):
& s 6 aurel
"aurel" [New file] 15/372
& h
1 owner -inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for
Papers
2 aurel@sunsite.cs.mi Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A
nins la Sinaia!
U 3 oracle@cs.indiana. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The
Oracle information
4 rusu@atlet.aefs.ro Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent!
Teste atletism!
5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani
>* 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361 Tratat.
&
Observa ții:
• utilizatorul a decis să salveze mesajul 6 pentru a -l arăta colaboratorilor săi;
în acest scop a utilizat comanda “s” pentru a -l salva în documentul cu
numele “aurel“; serviciul certifică încheierea cu succes a acestei operațiuni
precizând dimensiunea documentului scris, precum și faptul că documentul a fost creat cu această ocazie;
• după aceasta, utilizatorul a decis din nou să afișeze antetele tuturor mesajelor primite; se observă faptul că mesajul 6 este marcat și cu asteriscul ce semnifică faptul că respectivul mesaj a fost salvat.
& d 6
& h
1 owner -inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for
Papers
2 aurel@sunsite.cs.mi Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A
nins la Sinaia!
U 3 oracle@cs.indiana. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The
Oracle info rmation
4 rusu@atlet.aefs.ro Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent! Teste atletism!
> 5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani
& q
Held 5 messages in /var/mail/alex
%
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 52
Observații.
• utilizatorul a decis să șteargă mesajul 6. L -a salvat deja și dorește să
elibereze spațiul ocupat de acest mesaj în calculator; În acest scop a utilizat
comanda “d”; următoarea comandă de afișare a mesajelor în format antet confirmă reușita ope rațiunii, prin faptul că mesajul respectiv nu mai apare în
lista mesajelor primite; la părăsirea serviciului mail cu ajutorul comenzii “q”
mesajul este șters efectiv, nemaiputând fi recuperat;
• serviciul afișează la terminare numărul de mesaje care sunt păstrate pe calculator, putând fi citite la viitoarea sesiune de lucru.
2.5. Mail Tool: poșta electronică cu interfață
grafică
Interfața grafică constă într -un sistem de ferestre, meniuri, butoane, precum și
alte elemente care permit utilizatorului un conta ct cu calculatorul mult mai
intuitiv și mai apropiat de modul în care se folosesc diferite obiecte în viața
reală. Prezența unei interfețe grafice ușurează foarte mult operațiile corespunzătoare poștei electronice. Editorul de texte pus la dispoziție pentr u a
scrie un mesaj este mai comod de utilizat, iar prin folosirea mouse -ului,
aproape toate comenzile care trebuie apelate se reduc la poziționarea săgeții-indicator asupra elementului corespunzător comenzii dorite, și apăsarea unui buton de pe mouse pentr u executarea acesteia. Toate cele învățate până acum
despre poșta electronică pot fi aplicate întocmai, dar mult mai simplu pentru utilizator. În plus, este posibilă atașarea la mesajul trimis a documentelor de ce cuprind date de tipuri diferite (desene, sunete etc.), deoarece serviciile disponibile la ora actuală știu cum să le trimită intacte la destinație.
Deoarece există mai multe facilități care oferă posibilitatea utilizării interfețelor grafice (depinzând în primul rând de tipul de calculator pe car e
aceste facilități rulează), au fost produse diferite tipuri de servicii pentru poșta electronică în mod grafic, fiecare corespunzând unei anume interfețe grafice. Cu toate acestea, pentru a evita necesitatea de a învăța mereu cum se utilizează noi servic ii pentru poșta electronică, modul în care utilizatorul interacționează
cu serviciul este foarte asemănător la toate. In cele ce urmează va fi prezentat
Mail Tool, serviciul existent pe calculatoarele SUN.
Mail Tool poate fi utilizat pentru a:
• scrie și expedia mesaje de poștă electronică;
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
53
• primi și citi mesaje de poștă electronică;
• atașa la mesajul trimis documente cu diferite tipuri de informații (audio,
imagini etc.);
• retransmite un mesaj primit unei alte persoane interesate;
• răspunde la mesajele primite;
• imprima mesajele primite, sau a le salva pentru prelucrări ulterioare.
Mail Tool afișează una sau mai multe ferestre pe ecran, în funcție de activitatea
pe care o desfășoară. Aceste ferestre oferă posibilitatea de a efectua simultan diferite operații asupra mai multor mesaje. Când Mail Tool este în așteptare,
acesta nu afișează pe ecran decât o icoană. Pentru a utiliza Mail Tool, se va
executa un dublu-clic cu butonul din stânga al mouse -ului pe icoana
serviciului. În figura de mai jos sunt prezentate cele trei icoane pe care Mail Tool le afișează pentru situațiile în care nu există mesaje, există mesaje,
respectiv există mesaje noi:
nu există mesaje există mesaje există mesaje noi
La trezirea la viață a serviciului va apare pe ecran fereastra principală ( Header
Window ), în care vor fi afișate mesajele primite. Semnificația componentelor
unui mesaj precum și forma de afișare a antetelor mesajelor este aceeași ca și în
cazul serviciului mail.
Citirea mesajelor primite
Cu fereastra principală deschisă, se selectează mesajul dorit făcând un clic cu
butonul stâng al mouse -ului, în momentul în care cursorul-săgeată indică
mesajul respectiv. Mesajul va fi afișat într -o fereastră proprie ( View Window )
atunci când se va executa un dublu-clic cu butonul stâng al mouse -ului având
cursorul-săgeată poziționat pe mesajul respectiv, putând fi citit independent de activarea altor mesaje. Astfel, pot fi afișate simultan mai multe mesaje pe
ecran, fiecare în fereastra proprie, dacă se execută succesiv comanda descrisă
mai sus asupra antetelor mai multor mesaje. Sunt prezente pe ecran în același
timp atât fereastra principală cât și ferestrele de citire ale mesajelor. Mesajul curent selectat este încadrat de un dreptunghi subțire. Mesajele care sunt afișate
în ferestre de vizualizare sunt marcate suplimentar cu o săgeată orizontală. În figura de mai jos sunt prezentate fereastra principală precum și o fereastră de vizualizare, pentru citirea unui mesaj.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 54
Cum se șterge un mesaj
În fereastra principală se selectează mesajul care t rebuie șters și pe urmă se
face clic pe butonul “Delete”.
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
55
Pentru a anula ștergerea unui mesaj, se selectează una din sub-opțiunile meniului “Edit”, opțiunea “Undelete”:
• “Last” permite reface rea ultimului mesaj șters,
• “From List” oferă posibilitatea refacerii unui mesaj oarecare, selectat din
lista mesajelor care pot fi recuperate.
Cum se trimite un mesaj
Având fereastra principală deschisă, se va selecta butonul “Compose” pentru a
scrie un nou mesaj.
Se deschide în acest scop o nouă fereastra (Compose Window). Această
fereastră conține în partea de sus cele 3 elemente ale antetului unei scrisori care
trebuie completate de către e xpeditor (adresa destinatarului, subiectul
mesajului și eventualii destinatari martori). Pentru a completa una din aceste informații, selectarea se face cu ajutorul mouse -ului. Nu există o anumită
ordine de completare (ca în cazul serviciului mail), putându -se scrie întâi chiar
mesajul propriu-zis! Este important însă ca în momentul trimiterii mesajului toate informațiile necesare distribuirii să fie deja completate.
Textul mesajului propriu-zis este completat în partea de mijloc a ferestrei de compunere.
În momentul în care ați terminat editarea, pentru a trimite efectiv mesajul se face un clic cu mouse -ul pe butonul “Deliver”, fără a mai fi necesară scrierea
unui punct în corpul mesajului ca în cazul serviciului mail. În figura de mai jos
este prezentată fereastra de compunere, conținând un mesaj pregătit pentru
expediere.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 56
Cum se atașează un document
Pentru a atașa un document la un mesaj se selectează în partea de jos a ferestrei
de compunere m eniul “File”, și se folosește opțiunea “Open” pentru a căuta
documentul dorit. Se va deschide o nouă fereastră. Se selectează documentul dorit cu ajutorul mouse -ului, și pe urmă se selectează cu mouse -ul butonul
"Add". Documentul va fi automat atașat la me saj, o icoană a acestuia apărând
în partea de jos a ferestrei de compunere. În figura de mai jos este prezentată partea din fereastra de compunere utilizată pentru atașarea documentelor la mesaje, conținând un document atașat.
Poșta electronică
_________________________________________________________________________________________
.
57
Cum se salvează un mesaj
Se va selecta mesajul care trebuie salvat în fereastra principală, apoi se va
completa numele documentului în care se dorește salvarea în partea de sus a ferestrei principale, în dreptul liniei “Mail File” (faza 1 în figură).
12a 2b
2
Mesajul poate fi pe urmă copiat în document făcând clic cu mouse -ul pe
butonul “Copy”, acesta rămânând în același timp și în fereastra principală (faza 2a), sau poate fi mutat în document, caz în c are mesajul va fi șters din fereastra
principală, făcând clic cu mouse -ul pe butonul “Move” (faza 2b).
Salvarea unui document atașat mesajului se face astfel: se selectează mesajul respectiv, și se afișează în fereastra de vizualizare. Aceasta va conține în partea
de jos un spațiu în care sunt afișate icoanele tuturor documentelor atașate. Va fi selectat cu mouse -ul documentul care trebuie salvat. Din meniul “File” situat în
aceeași zonă a ferestrei se va selecta opțiunea “Save As” și se va completa numele documentului în care se dorește salvarea, după care se va selecta
butonul “Save”.
Cum se răspunde la un mesaj
În fereastra principală se va selecta mesajul la care urmează să se răspundă. Se va selecta apoi din meniul “Reply” opțiunea ce corespunde intențiilor
utilizatorului.
Ca răspuns, va fi deschisă automat fereastra de compunere a mesajelor, în care
o parte din informațiile antetului au fost deja completate de către serviciu. În
cazul în care s-a optat pentru includerea mesajului primit în răspuns, acesta va
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 58
fi deasemenea afișat în fereastră, oferind posibilitatea de a se face observații în
imediata vecinătate a liniilor de text ale mesajului primit. În continuare se procedează întocmai ca la trimiterea unui mesaj.
Încheierea lucrului cu Mail Tool
Pentru a încheia sesiunea de lucru, trebuie doar apăsat butonul "Done", iar Mail Tool va trece din nou în starea de așteptare, afișând doar icoana sa. Abia acum mesajele care au fost șterse de către utilizator sunt șterse efectiv, nemaiputând fi recuperate.
2.6. Concluzii
Secțiunea care se încheie aici a avut principalul scop de a obișnui utilizatorul cu ideea de poștă electronică, și de a e xplica pe scurt principalele operații care
se pot face cu aceasta.
Serviciile pentru utilizarea mesajelor poștei electronice sunt mult mai complexe decât au fost prezentate aici, oferind posibilități foarte variate, și o gamă aproape completă de servicii. Mai mult, aceste servicii evoluează
continuu, fiind mereu mai complete, mai complexe, mai ușor de mânuit. Este sarcina fiecărui utilizator să rămână la curent cu lucrurile noi care apar zilnic
în INTERNET. Pentru asta este suficient să se corespondeze cu cei care produc
aceste noutăți (deci noutăți despre email folosind email – aceasta este o practică
răspândită în INTERNET). Utilizatorul este îndemnat să folosească capitolul
de față ca pe o ușă deschisă către cunoaștere.
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
59
. 3. FTP – transferul electronic al
documentelor
3.1. Introducere
Probabil că deja titlul lucrării a reușit să declanșeze un semnal de alarmă în mintea cititorilor. Să încercăm să dăm câteva explicații. Mai întâi ftp. Acesta
este acronimul de la file transfer protocol, adică protocol de transfer al fișierelor. De la bun început vă atragem atenția că această informație nu vă folosește la nimic, dar de câte ori nu ne -am chinuit mintea ca să ne imaginăm
ce se ascunde în spatele unui acronim? Tot ce trebuie reținut este acest nume, ftp. El reprezintă numele unei facilități oferite de către calculator, cam la fel cum tele -textul este o facilitate a televiziunii. De altfel metafora televiziunii va
fi des utilizată în cadrul lucrării. Pentru a oferi un balon de optimism celor care cred că nu vo r putea utiliza niciodată calculatoarele pentru că sunt prea
complicate, vă invit să vă imaginați ce faceți când porniți televizorul. De obicei, apăsați blazat pe un buton oarecare din cele peste zece care se află pe panoul de comandă și așteptați ca imediat să apară imaginile transmise de canalul selectat implicit. Nici unul dintre dumneavoastră nu se gândește în acel moment că semnalul electronic de televiziune este captat de antenă, că apăsarea butonului pune în funcțiune circuitele care decodifică semna lul de televiziune
și îl transformă într -un fascicul electronic ce bombardează suprafața tubului
catodic, etc. Nu mai continui, probabil că unii dintre dumneavoastră s-au și
plictisit. Ce am vrut să facem cu acest exemplu este să vă sugerăm principiul
cutiei negre . Nici un aparat nu este greu de folosit dacă știm cum reacționează
la acțiunile noastre. Nu trebuie să știm și cum realizează acest lucru.
Să continuăm parcurgerea titlului lucrării. De abia am reușit să trecem de cele trei litere de început că ne împiedicăm de alte cuvinte ciudate. Ce înseamnă transfer electronic ? Cuvântul transfer are un înțeles clar pentru toată lumea,
actul de a transfera, de a trece ceva (obiect, etc.) de la cineva la altcineva. Bine, bine dar ce înseamnă electronic ? Pur și simplu este vorba de faptul că obiectele
transmise sunt transferate prin semnal electronic. De fapt, lucrurile sunt un pic
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 60
mai fine pentru că singurul tip de obiect transferabil electronic este informația.
Aceasta este o idee extrem de importantă deci se c uvine repetată,
Transferul electronic transportă numai informație, el nu poate transporta obiecte fizice.
Transferul mai implică o sursă și o destinație a transferului. În cazul semnalului de televiziune, care este tot informație, sursa este postul care emite iar
destinația este televizorul. În cazul ftp-ului transferul are loc între două
calculatoare. Deci, pentru a putea face transfer electronic dintr -o parte a lumii
în cealaltă, este necesar, nu și suficient, ca în cele două puncte să existe două
calcu latoare pornite. Condiția nu este și suficientă pentru că mai trebuie
îndeplinite o sumedenie de alte condiții. Din fericire nu este treaba
dumneavoastră să aveți grijă de îndeplinirea lor. De exemplu, este imperios necesar să existe mediul prin care semna lul electronic să circule dintr -un punct
în altul. Asupra acestei idei, mediul care permite transmiterea semnalului electronic între calculatoare, vom reveni pentru că ea explică ce înseamnă vestitul INTERNET .
În sfârșit, am ajuns la ultimul cuvânt din titlu, document. Bineînțeles că toată
lumea știe ce înseamnă un document, dar în sensul de obiect fizic. După cum am spus, prin transfer electronic nu pot fi vehiculate obiecte fizice ci doar informații și atunci cuvântul document are cu totul alt sens. Probabil o
denumire mai corectă ar fi document electronic pentru că la fel ca tot ce există
în lumea calculatoarelor este vorba doar de o convenție de interpretare a semnalelor. Deja cu ultima frază, credem că am nedumerit o parte dintre cititori. Ce înseamnă convenție de interpretare a semnalelor? Vă reamintim că,
de fiecare dată când mai aveți astfel de probleme, să lăsați principiul cutiei negre să acționeze, principiul acțiune -răspuns. În această idee, documentul
electronic este ca un document obișnuit. Ce pot face cu un document obișnuit?
Pot să -l citesc, pot să -l multiplic la o mașină de copiat, pot să -l arunc la coș, pot
să-l modific, etc. Dacă aș putea face toate aceste operații cu un document
electronic, atunci aș putea fi convins că termenul document e ste corect. Ei bine,
toate aceste operații se pot face și încă multe altele. Concluzia ultimului paragraf este sintetizată în cele ce urmează.
Priviți documentul electronic ca pe o carte sau ca pe un articol. Singura
deosebire este suportul fizic pe care este depusă informația. In primul caz este
un suport electric iar în al doilea caz este hârtia. Nu uitați principiul cutiei
negre: dacă la acțiuni similare efectuate asupra a două “obiecte” distincte se
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
61
obțin rezultate similare atunci probabil că obiectele sunt similare din punct de
vedere conceptual.
3.1.1. Rețeaua
În secțiunea anterioară spuneam că o condiție pentru transferul electronic este ca între cele două calculatoare, sursă și destinație, să existe un mediu propice transmisiei. Mediul aceste există, credeți -ne pe cuvânt, și îmbracă cele mai
diverse forme. Transmisiile se fac prin satelit, prin cabluri transoceanice, prin linii telefonice, prin fibră optică, etc. Ideea la care vrem să ajungem este că această interconectare, interconectare în sensul acestui mediu de transmisie, a
mai multor calculatoare duce cu gândul la o rețea asemănătoare rețelei
telefonice de exemplu. Chiar acesta este cuvântul utilizat, rețea de
calculatoare .
Trebuie subliniat că rețele sunt entități distincte ce realizează gruparea
calculatoarelor. Este foarte posibil ca două calculatoare conectate în rețea să nu
poată comunica datorită faptului că se află în rețele diferite. Nu vom continua acest subiect pentru că la ora actuală există o rețea ce acoperă majoritatea covârșitoare a calculatoarelor, rețeaua INTERNET . Există șanse foarte mari ca
o mașina, dacă este conectată în rețea, să fie conectată la INTERNET .
Recapitulând,
INTERNET este o rețea de calculatoare. Rețeaua este mediul cu ajutorul
căruia se realizează transfer ul electronic al informației (documentelor)
între calculatoare.
Câteva elemente de “argou”. Foarte des se pune semnul egal între rețea și
INTERNET . Puteți face și dumneavoastră același lucru, bazându-vă pe
observația că majoritatea calculatoarelor sunt în rețeaua INTERNET. Mai mult,
dacă transferați un document de pe alt calculator pe calculatorul dumneavoastră se folosește expresia “am luat documentul X de pe rețea” sau,
mai specific, “am luat documentul X de pe mașina M”.
3.1.2. Mii de documente
Mii de calculatoare conectate la INTERNET au biblioteci de documente și
programe (arhive) accesibile publicului larg. Mare parte din conținutul lor constă în programe gratis sau la un preț foarte redus. Dacă doriți la un moment dat un program de comunicații pentru calculatorul IBM pe care îl aveți, sau dacă vreți un nou joc pentru calculatorul Amiga, le puteți găsi pe amândouă pe
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 62
rețea . Există de asemenea și biblioteci de documente. Dacă doriți o copie după
o decizie recentă a Curții Supreme a Statelor Unite, o puteți găsi pe rețea. Copii
ale documentelor istorice, precum Declarația de Independența a Statelor Unite
sau traducerea în engleză a unei telegrame a lui Lenin prin care ordona execuția unor țărani răsculați se pot obține fără probleme. Se pot găsi poezii,
textele unor cântece celebre, chiar rezumate ale unor filme. Toate aceste informații sunt păstrate pe calculator sub formă de documente electronice. Lucrarea de față își propune să vă învețe cum să le aduceți pe calculatorul dumneavoastră chiar dacă doc umentul inițial se află pe un
calculator al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, în clădirea
Pentagonului. După cum am mai spus cu un document fie el pe hârtie sau
electronic se mai pot face o sumedenie de lucruri. Lucrarea nu vă învață cum se modifică (editează) un document, cum se multiplică un document, cum se
“aruncă la coș”. Ceea ce vă învață este totuși extrem de important. Cum să căpătați un document a cărui obținere ar fi durat luni de zile prin poștă, în cazul fericit în care ați fi știut unde să -l cereți. În plus, vă învață tehnici elementare
de căutare a unui document după nume. Imaginați-vă că intrați într -o bibliotecă
cu un milion de cărți pentru care nu aveți nici o informație de căutare. Practic, nu veți putea face nimic. INTERNET -ul este o astfel de bibliotecă imensă și
deci este absolut necesar să știți cum să căutați o informație.
3.2. archie sau prietenul la nevoie se
cunoaște
Metafora folosită în prezentarea ftp ar fi următoarea. Să presupunem că un
cercetător caută manu scrise referitoare la războiul celor două roze . Obținerea
unor documente referitoare la subiect are două faze. Prima este căutarea, în
care cercetătorul detectează bibliotecile sau muzeele în care se află documentele. Urmează apoi transferul in care într -un fel sau altul se obțin
copii după documentele respective. Dacă este mai norocos, ar putea face el deplasarea în străinătate, dar nu întotdeauna se poate și uneori este și incomod.
În cele ce urmează, vom discuta prima etapă, urmând ca secțiunea următoare să
dezvolte problema transferului.
Cum se poate găsi o informație pe care o dorești? Informația în cazul nostru se află sub formă de documente. Întrebarea re -formulată este, “Cum se poate găsi
adresa unde se află un anumit document?”. Cititorul alert probabil că a observat introducerea unui concept nou, acela de adresă. Ce este o adresă? Am mai spus că documentele se află în memoria calculatoarelor. Dacă eu vreau să
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
63
obțin un document din memoria unui calculator aflat în clădirea Pentagonului
sau a British Museum va trebui să specific clar că mă refer la acel calculator și
nu la altul. Ideea este foarte simplă. Așa cum orice clădire are o adresă, orice calculator conectat la INTERNET are o adresă. Când mă refer la un calculator
conectat în INTERNET folosesc o adresă, la fel cum când mă refer la o clădire
folosesc adresa clădirii pentru referințe.
Nu vom face acum “disecția” modului de formare al adreselor. Ele au o structură, așa cum și adresele obișnuite au stradă, oraș, țară, etc. Nu o vom face pentru că informația nu este esențială, atât timp cât cunoaștem adresa exactă.
Deci vom privi adresa ca un obiect intangibil. Așa cum o știm o vom și folosi.
Pentru a vă satisface curiozitatea iată câteva adrese de calculatoare,
apolo.cs.pub.ro
odin.racai.ro
roearn.ici.ro
bufallo.ai.mit.edu
parsifal.rice.cs.edu
qtronix.surrey.ac.uk
Deci problema la ora actuală ar fi cam următoarea: vrem să căutăm documente referitoare la un anumit subiect. Procesul de căutare va fi considerat terminat atunci când vom obține adresele calculatoarelor pe care se află documentele
respective.
Una din numeroasele metode de căutare, se numește archie . Acesta este un
program care bazat pe niște informații de căutare destul de primitive încearcă să descopere documente care corespund celor căutate. Căutarea este primitivă
pentru că nu se pot specifică criterii de căutare de tipul cuvinte cheie sau conținut parțial al documentului. Căutarea se face numai după titlu. Documentele electronice păstrate într -un calculator au toate un nume. I deea
cred că se cuvine repetată:
Orice document electronic are un nume.
Archie poate căuta documente specificând parțial numele documentului. De
exemplu, dacă informația de căutare este war atunci archie va prezenta toate
documentele care conțin în nume aceste trei litere în succesiune, war .
Archie este un program. Ca orice program pentru calculator pentru a -l putea
utiliza trebuie pornit. Există mai multe modalități de a porni archie .
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 64
Archie prin telnet
Pornirea archie prin aceasta metodă se face în felul următor:
$ telnet archie.mcgill.ca [RETURN]
Reamintim convenția de notație, referitoare la introducerea comenzilor pentru calculator. Tot ce trebuie introdus de către utilizator este prezentat cu litere îngroșate, iar ce afișează calculatorul e ste prezentat cu litere normale. Toate
aceste “dialoguri” sunt întotdeauna scoase în evidență într -o secțiune indentată.
Comanda descrisă mai sus se realizează astfel: se apasă succesiv tastele ce au înscrise literele din descriere deci,
t, e, l, n, e , t, [spațiu], a, r, c, h, i, e, ., ………
Acolo unde apare un spațiu se utilizează tasta pentru spațiu (cea mai lungă dintre taste) și totul se încheie prin apăsarea tastei RETURN . Parantezele ce
delimitează tasta RETURN în descrierea comenz ii nu se tastează. Ele sunt
folosite pentru a delimita caracterele RETURN ce nu reprezintă o secvență ci numele unei taste. Deci, [RETURN] înseamnă apăsarea tastei RETURN, și nu apăsarea tastelor R, E, T, U, R și N. În loc de archie.mcgill.ca care este de fapt adresa unui calculator se pot folosi
următoarele:
archie.mcgill.ca
archie.sura.net
archie.unl.edu
archie.ans.net
archie.rutgers.edu
Nu uitați ca între telnet și una dintre adresele de mai sus să introduceți un
spațiu prin apăsarea tastei space .
La cererea de introducere a numelui de cont (login-name), tastați:
archie [RETURN]
După conectare, cea mai importantă comandă este,
prog nume -document [RETURN]
Secvența de caractere nume -document a fost în mod deliberat scrisă înclinat
pentru a semnifica faptul că în acea poziție trebuie introdusă informația de
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
65
căutare, adică numele parțial al documentului. Deci după ce tastați prog urmat
de spațiu, va trebui să introduceți numele parțial al documentului și nu
secvența de caractere nume -document. De e xemplu o operație de căutare ar fi:
prog war [RETURN]
Dacă nu sunteți sigur de denumirea completă a documentului încercați să introduceți o parte de care sunteți sigur. De exemplu, un nume de document precum scheme va funcționa la fel de bine ca revised_report_on_scheme . Este
important să nu folosiți un nume de care nu sunteți foarte sigur, ci să vă limitați
la partea de care sunteți sigur.
Ce informații ne oferă archie ?
Să studiem o clipă ce informații ne oferă archie pentru a vedea la ce pot fi ele
folosite. Pentru o comandă, ca mai jos,
prog zterm [RETURN]
archie va răspunde cam în felul următor,
Host sumex -aim.stanford.edu
Location: /info -mac/comm
FILE – rw-r–r– 258256 Feb 15 17:07 zterm -09.hqx
Location: /info -mac/misc
FILE – rw-r–r– 7490 Sep 12 1991 zterm -sys7-color -icons.hqx
De menționat că în exemplul de mai sus răspunsul dat de archie este destul de
scurt. În unele cazuri el poate fi extrem de lung, mai ales dacă utilizați ca șir de
căutare un șir foarte mic. De pildă da că folosiți comanda,
prog t [RETURN]
vor fi afișate toate documentele din arhivele INTERNET care conțin litera a în
nume. Probabil că există cel puțin câteva zeci de mii de fișiere care îndeplinesc această condiție. Reluăm răspunsul dat de archie mai jo s, dar evidențiind
câteva aspecte importante.
Host sumex -aim.stanford.edu
Location : /info -mac/comm
FILE -rw-r–r– 258256 Feb 15 17:07 zterm -09.hqx
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 66
Location : /info -mac/misc
FILE -rw-r–r– 7490 Sep 12 1991 zterm -sys7-color -icons.hqx
Pentru fiecare document al cărui nume îndeplinește condiția de căutare, archie
oferă trei informații:
Host (Gazda) este calculatorul pe care s -a găsit documentul respectiv.
Calculatorul este specificat prin adresa sa.
Location (Calea) este adresa documentu lui pe calculatorul respectiv.
Vom reveni asupra acestei noțiuni dar pe scurt, orice document dintr -un
calculator are o adresă așa cum orice carte dintr -o bibliotecă are o
adresă. Experiența arată că noțiunea de adresă a unui document este greu de asimilat, dar trebuie să aveți în minte modul de a căuta într -o
bibliotecă. Nimeni nu se mai miră de vreo două sute de ani încoace că pentru a căuta o carte într -o bibliotecă se duce la un index unde găsește
adresa cărții sub forma: sala X, corpul Y, raftul III, poziția 123. Exact același mecanism se aplică și pentru păstrarea documentelor pe calculator. Dacă vreți, pe lângă alte trăsături, calculatorul este și o mare bibliotecă electronică.
File (Numele) este numele documentului, noțiune cu care deja ne -am
familiarizat.
Aceste trei informații sunt suficiente pentru a putea obține documentul respectiv.
3.3. Transferul documentelor cu
ajutorul FTP
3.3.1 Lansarea ftp
În secțiunea anterioară am prezentat modul în care se caută documente pe calculatoarele conectate la INTERNET. In cele ce urmează ne vom ocupă de
problema obținerii lor, adică a transferului lor. Am învățat că informație pe care o obținem de la archie este în forma:
adresa calculatorului în cadrul rețelei
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
67
adresa documentului în cadrul calculatorului
numele documentului
Pentru a folosi aceste informații primul lucru pe care trebuie să -l facem este să
pornim program ftp. Aceasta se face cu o comandă de formă:
$
ftp adresă- calculator [RETURN]
Trebuie subliniat că se consideră a fi o impolitețe conectarea la o adresă în timpul orelor de lucru de la adresa respectivă (6a.m. -6p.m.). Aceasta pentru că
transferul fișierelor consumă o mare parte a puterii de calcul care în timpul orelor de lucru este destinată funcției principale a calculatorului. E xistă însă și
calculatoare dedicate pentru servicii gen ftp, acestea fiind accesibile 24 de ore
din 24. La sfârșitul acestei lucrări vor fi prezentate astfel de adrese.
Vom prezenta, în continuare un exemplu de interacțiune calculator -utilizator
pentru a avea o imagine asupra celor ce se întâmplă.
$
ftp apolo.cs.pub.ro[RETURN]
Connected to apolo.cs.pub.ro.
220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready. Name (apolo.cs.pub.ro:csilviu):
Dacă nu se întâmplă nimic în, să zicem, un minut, atunci utilizați ctrl-c pentru
a reveni în linia de comandă a sistemului dvs. Secvența ctrl-c se obține apăsând
simultan tasta Ctrl (control) și tasta având înscrisă litera c. Nu trebuie să vă
forțați să obțineți o apăsare simultană, putând de exem plu, apasă întâi tasta Ctrl
și cu ea apăsată să apăsați și c. Conexiunea cu mașina de unde se dorește
obținerea documentului este făcută în momentul în care ceva asemănător
ultimelor trei linii din exemplul de mai sus se afișează pe ecranul calculatorului. Dacă legătura a fost realizată, atunci introduceți:
anonymous [RETURN]
De foarte multe ori se întâlnește formularea ftp anonymous. Aveți acum și
motivul acestei denumiri. În general mașinile ce oferă servicii ftp anonymous
sunt disponibile publicului larg și de aceea sunt anonime, adică nu este nevoie să vă oferiți numele. După introducerea numelui, anonymous, vi se va cere
parola. Drept parolă, introduceți adresa dumneavoastră de e -mail. Dacă, de
exemplu, numele de cont pe care îl aveți este csilviu iar mașina pe care lucrați
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 68
are adresa odin.racai.ro atunci adresa de e -mail pe care trebuie să o introduceți
este:
csilviu@odin.racai.ro [RETURN]
Reluăm în cele ce urmează întregul dialog pentru a avea o imagine de ansamblu asupra celor întâmplate. Am inclus și răspunsul pe care îl primiți după introducerea parolei.
$
ftp apolo.cs.pub.ro[RETURN]
Connected to apolo.cs.pub.ro.
220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready.
Name (apolo.cs.pub.ro:csilviu): anonymous [RETURN]
Password : csilviu@odin.racai.ro [RETURN]
230 Guest connection accepted. Restrictions apply.
Remote system type is UNIX.
Using binary mode to transfer files. ftp>
3.3.2 Cum se termină o sesiune ftp ?
Principala problemă pe care o au majoritatea utilizatorilor este, Cum se iese
dintr-un program ? adică cum se poate opri programul. Pare amuzant, dar de
foarte multe ori se întâmplă ca programele să aibă un mod de ieșire greu de imaginat, de exemplu printr -o combinație complicată de taste, și atunci
utilizatorii sunt pur și simplu prinși în capcană neputând ieși din program decât prin oprirea calculatorului. Programele ftp diferă uneori, de la un calculator la
altul, dar una din comenzile următoare va funcționa cu siguranță:
ftp> bye [RETURN]
ftp> quit [RETURN]
ftp> exit [RETURN]
Încercați doar una dintre ele, în ordinea prezentării. Dacă oprirea programului a reușit, se afișează un mesaj și în acest caz nu continuați cu introducerea celorlalte comenzi.
Imediat după ce ați introdus parola cerută sunteți în linia de c omandă a
programului ftp. Înainte de orice altceva, tastați comanda,
ftp> binary [RETURN]
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
69
Din motive care depășesc nivelul de detaliere propus pentru această lucrare ea trebuie întotdeauna dată imediat după ce ați reușit să vă conectați.
3.3.3 Utilizar ea informațiilor oferite de archie
În secțiunile următoare vor fi prezentate și alte comenzi ftp dar experiența arată
că în majoritatea cazurilor o să folosiți o singură comandă, get, împreună cu
informațiile oferite de archie, adică:
• adresă calculator
• adresă document
• nume document
Primul pas care trebuie făcut pentru a obține documentul căutat este de a lansa ftp transmițând adresa calculatorului pe care se află documentul. Pentru a avea
posibilitatea de exemplificare, să presupunem că, am căutat docum ente având
în nume caracterele scheme și am obținut următoarele informații:
Host: apolo.cs.pub.ro
Location: /pub/lang/lisp
File: scheme.tar.gz
Primul lucru pe care trebuie să -l facem este să pornim ftp cu adresa
calculatorului prin,
$ ftp apolo.cs.pub.r o[RETURN]
După ce se termină procedura de conectare (introducere nume și parolă) și se
utilizează și comanda binary, singurele comenzi care mai trebuie transmise
sunt:
ftp> get /pub/lang/lisp/scheme.tar.gz [RETURN]
ftp> bye [RETURN]
Comanda get care ad uce documentul de pe calculatorul aflat la distanță
primește la lansare o combinație între adresa documentului și numele său. Mai precis cele două sunt pur și simplu alăturate (prima fiind adresa documentului, numele venind pe locul al doilea), iar în locul în care cele două sunt unite se introduce caracterul / (unul din butoanele aflate pe tastatură are inscripționat
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 70
acest caracter). Cu alte cuvinte, rețeta pentru obținerea unui fișier, dacă avem
cele trei informații archie , calculator, adresă, nume este:
$ ftp calculator [RETURN]
… operațiuni de conectare (nume, parolă)
ftp> binary [RETURN]
ftp> get adresă/nume [RETURN]
ftp> bye [RETURN]
“Rețeta” de mai sus este foarte importantă. Este, de fapt, tot ce trebuie reținut despre ftp într-o primă instanță . Afirmația este justificată de modul în care o să
folosiți ftp în viitor. Adresele de ftp (adică triada calculator, adresă, nume) se
schimbă între diverși oameni cam în același mod în care gospodinele schimbă rețete culinare. Încet, încet o să vă treziți bombardați cu informații de genul
“vezi că la adresa cutare se află un document care este esențial pentru proiectul nostru de cercetare” sau “vezi că la adresa cutare se află un document cu niște
bancuri excelente”.
3.3.4. Ce informație se găsește pe un calculator?
Pe un calculator se pot afla mii sau chiar zeci de mii de documente. Ele trebuie organizate cumva pentru a putea opera cu ele. Gândiți-vă la diferența dintre o grămadă de cărți așezate în mijlocul unei camere și aceleași cărți organizate pe rafturi într -un corp de bibliotecă. Metafora bibliotecii poate fi dusă chiar mai
departe. După un moment de gândire putem realiza că o bibliotecă este formată din două tipuri de entități, anume cărți și recipiente pentru cărți. Poate recipient nu este cuvântul cel mai fericit, dar are sensul de loc în care se pot păstra cărți. Vom folosi în continuare acest cuvânt. Exemple de recipiente ar fi camera,
corpul de bibliotecă, raftul, cutia, etc. După un nou moment de gândire ne vom da seama de două proprietăți ale recipientelor. Prima trăsătură este că pentru a
facilita găsirea cărților, într -o bibliotecă serioasă toate aceste recipiente au un
nume cu ajutorul căruia se face identificarea rapidă a unei cărți. A doua proprietate este că aceste recipiente pot fi unele în altele. De exemplu, o
camera conține corpuri, corpurile conțin rafturi iar rafturile conțin cărți.
Destul cu explicațiile despre bibliotecă. Acum urmează “hopul cel mare”. Calculatorul pentru a păstra documente are o organizare similară. Cărțile se numesc documente ( fișiere ), iar recipientele se numesc directoare . În rest,
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
71
lucrurile sunt la fel din punct de vedere conceptual. Deci directoarele au un
nume și pot fi conținute unele în altele. Există o mică diferența ne -esențială,
anume că în orice director pot exista directoare și documente. La o bibliotecă, numai recipientele de ultim nivel (rafturi) pot conține cărți. Nu putem spune că
o cameră conține o carte, nu pentru că nu ar fi adevărat dar informația ar fi incompletă pentru regăsirea cărții. A r fi completă doar dacă, de pildă, locul
cărții ar fi pe podeaua camerei, ceea ce nu este realist.
Când vrem să transmitem poziția unei cărți vom spune ceva de genul, “cartea se află în camera X, corpul Y, raftul III, poziția 134”. Studiind cu atenție observăm că, în mod natural, adresa este dată specificând recipiente din ce în
ce mai mici. Exact la fel se întâmplă lucrurile și pentru adresa unui document. Pentru a forma această adresă se specifică numele directoarelor în ordinea în care sunt incluse unul în celălalt, nume separate prin caracterul /.
Cea mai utilizată comandă ftp este comanda ls cu care se afișează conținutul
unui director. Rezultatul produs de comanda ls conține o sumedenie de detalii,
dar important este ca undeva în extremitatea dreaptă se află numele fișierului. De remarcat că, pe lângă fișiere, vor mai fi probabil afișate și directoare. Iată un exemplu de informații afișate în urma executării comenzii ls:
ftp> ls [RETURN]
200 PORT command successful. 150 Opening ASCII mode data connection for /bin/ls.
total 9
drwxrwxr- x 8 root wheel 1024 Sep 28 16:16 .
drwxrwxr- x 8 root wheel 1024 Sep 28 16:16 ..
drwxrwxr- x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 bin
drwxrwxr- x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 etc
drwxrwxr- x 2 root wheel 1024 Dec 3 1993 incoming
drwxrwxr- x 2 root wheel 1024 Nov 17 1993 lib
drwxrwxr- x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 pub
drwxrwxr- x 3 root wheel 1024 Sep 28 16:16 usr
-rw-r–r– 1 root root 312 Aug 1 1994 welcome.msg
226 Transfer complete.
3.3.5 Comenzi ftp
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 72
În general, majoritatea mașinilor ce oferă servicii de ftp anonymous conțin un
document în care sunt prezentate informații generale legate de mașină, r esurse
și modul de utilizare. Acest document se numește, de obicei, readme sau
README sau welcome. Să aducem acest fișier. În linia de comandă ftp, tastați:
ftp> get README [RETURN]
De reținut că în majoritatea cazurilor, trebuie respectat întocmai tipul literelor (majuscule sau minuscule). Reamintim că pentru obținerea majusculei unei litere se apasă simultan tasta Shift și tasta ce are întipărită litera dorită. Ca rezultat, al execuției comenzii get se obține:
200 PORT command successful.
150 Opening BINARY mode data connection for README (4444 bytes).
226 Transfer complete. 4444 bytes received in 1.177seconds (3.8 Kbytes/s)
În acest moment documentul transferat se află deja în directorul dumneavoastră
curent de pe mașina destinație (cea pe care lucrați). Pentru a aduce mai multe fișiere printr -o singură comandă se utilizează comanda mget . De exemplu,
pentru a aduce toate fișierele terminate în “. msg” se utilizează comanda:
ftp> mget *.msg[RETURN]
mget welcome.msg? y[RETURN]
200 PORT command succes sful.
150 Opening BINARY mode data connection for welcome.msg (312 bytes).
226 Transfer complete. 312 bytes received in 0.00147 secs (2.1e+02 Kbytes/sec)
ftp> prompt[RETURN]
Interactive mode off.
ftp> mget *.msg[RETURN]
local: welcome.msg remote: welcome .msg
200 PORT command successful.
150 Opening BINARY mode data connection for welcome.msg (312 bytes). 226 Transfer complete. 312 bytes received in 0.00813 secs (37 Kbytes/sec)
ftp> prompt[RETURN]
Interactive mode on.
Această comandă va copia fiecare fișier ce are un nume terminat prin .msg din
directorul curent. Înainte de a copia fiecare dintre fișierele ce îndeplinesc
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
73
condiția specificată o să vi se ceară confirmarea transferului. Dacă doriți să
economisiți timpul și știți că vreți să transferați toate fișierele, puteți utiliza
comanda prompt înainte de comanda mget . Cu ajutorul ei se dezactivează
cererea de confirmare a transferului. Deci, în cazul în care nu doriți confirmarea transferului, secvența de comenzi utilizată este:
ftp> prompt
ftp> mget *.msg
Pentru a vedea conținutul unui director, utilizați comanda cd, ca mai jos:
ftp> cd nume_director [RETURN]
Utilizați apoi comanda ls,
ftp> ls [RETURN]
Pentru a reveni în directorul imediat superior, utilizați:
ftp> cd .. [RETURN]
Trebuie subliniat că mișcarea prin directoare consumă timp mai ales pentru o
legătură lentă. O variantă alternativă pentru transferul unui fișier este prin specificarea căii complete în cadrul comenzii get, ca mai jos:
ftp> get directo r/…/nume_document [RETURN]
Această soluție trebuie folosită cât mai frecvent, având in vedere că documentul este găsit cu ajutorul lui archie care oricum dă calea completă.
Trebuie înțeles că transferul de documente se face între mașini de natura foarte
diferită uneori (procesor, sistem de operare, etc.). Datorită diferențelor uneori apar probleme. Una dintre cele mai des întâlnite este cea a numelor documentelor. Multe sisteme nu acceptă mai mult de 8/12 caractere (DOS) și atunci dacă pe mașina de unde veți face transferul documentul are douăzeci de
caractere, programul ftp s-ar putea să refuze transferul când se utilizează
comanda get. Există o formă pentru get care rezolvă acest gen de probleme:
ftp> get nume_document nume_nou [RETURN]
Prin această c omandă se transferă fișierul specificat imediat după get, dar
numele care i se va da pe mașina destinație este dat de al doilea șir nume_nou.
De exemplu, în urma comenzii:
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 74
ftp> get British_Museum_Index.html bmindex [RETURN]
documentul ce are numele British_Museum_Index.html pe calculatorul sursă,
va fi transferat pe calculatorul destinație sub numele de bmindex .
3.3.6 Semnificația ultimelor litere din numele unui fișier
Pentru a reduce durata unui transfer (să nu uităm că mediul de transmisie costă bani, și încă bani mulți) foarte multe documente se găsesc într -un format
comprimat. Fără a intra în amănunte, există programe care prelucrează un document, comprimatoare , micșorându-i uneori substanțial dimensiunea.
Există bineînțeles programele duale, numite decomprimatoare, care transformă
versiunea comprimată în forma inițială a documentului. Lucrurile sunt oarecum asemănătoare ca natură cu telefonia cu mesaje criptate utilizată pentru
convorbirile ultrasecrete.
Din păcate lucrurile sunt complicate de faptul că există mai multe perechi de
programe comprimator/decomprimator care nu sunt compatibile între ele. Compatibilitatea se referă la faptul că un fișier comprimat cu un anumit comprimator nu poate fi decomprimat cu alt decomprimator decât perechea
potrivită. În general după ultimele litere din denumirea unui fișier vă puteți da seama de natura fișierului. Iată în continuare cele mai utilizate sufixe: .txt.sau .TXT
Terminația txt vine de la text . Fișierul este un document (text), care poate fi
citit.
.ps.sau .PS
Terminația ps vine de la PostScript. Fișierul este un document postscript. El
poate fi tipărit pe orice imprimantă PostScript.
.doc. sau .DOC
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
75
Terminația doc vine de la document. Fișierul este un document (nu neapărat
text simplu).
Toate terminațiile prezentate până acum sunt pentru fișiere ce nu au fost
comprimate. Dacă pe lângă aceste terminații se mai adaugă și cele de mai jos atunci fișierele sunt comprimate.
.Z
Terminația indică o metodă de compresie utilizată sub UNIX. Pentru decompresie, folosiți comanda,
$
uncompress nume_fisier.Z [RETURN]
.zip sau .ZIP
Terminația indică folosirea unui program de compresie foarte comun mai ales pe sistemul de operare DOS, numit pkzip. Multe sisteme UNIX permit
decompresia acestor fișiere cu c omanda unzip.
$
unzip nume_fisier.zip [RETURN]
.gz
Terminația indică folosirea unui program de compresie foarte comun mai ales pe sistemul de operare UNIX , numit gzip. Decompresia se face cu:
$
gunzip nume_fisier.gz [RETURN]
Mai există o sumedenie de alte terminații ce au o semnificație aparte, .zoo,
.shar, .tar, .hqx, .arc, .lhz, etc. Nu le vom prezenta pentru că sunt informații
foarte particulare și care se rezolvă cel mai bine chiar la “fața locului”.
3.4 Transferul fișierelor cu ajutorul
programul ui xftp
xftp este un program care asigură o interfață grafică utilizator (LLNL
XFTP) pentru protocolul FTP.
LLNL XFTP nu execută programul "ftp", în schimb, interfața comunică cu
servere FTP aflate la distanță.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 76
LLNL XFTP este un "X client" și urmează standardele OSF/Motif și a fost
scris de Neale Smith, membru al Departamentului de Calculatoare Livermore
la Laboratorul Național Lawrence Livermore (LLNL), Universitatea California.
3.4.1 Lansarea programului xftp
valhalla% xftp&
Odată lansat, se va deschide fereastra programului:
Interfața dispune de o serie de meniuri cu submeniuri, grupate în fereastra principala (pe care de acum o vom numi ecran) în 4 locuri: sus, lateral (stânga, dreapta) și central. De asemenea, sunt afișate 3 ferestre de vizualizare. În prima
fereastră s -a selectat implicit conținutul directorului contului în care se
lucrează (sunt afișate numele tuturor fișierelor și directoarelor). În fereastra a
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
77
doua vor apărea informații corespunzătoare contului din calculatorul accesa t,
iar fereastra din partea de jos a ecranului este destinată mesajelor de eroare, ce
vor apare în cazul unei operări necorespunzătoare a programului.
3.4.2 Comenzi pentru programul xftp
Din meniul de comenzi din partea dreaptă se selectează submeniul Conne ct,
care dă posibilitatea conectării locale (în acest caz putându-se realiza pur și simplu o copiere de fișiere din calculatorul pe care se lucrează în contul propriu) sau la distanță, pe un calculator unde utilizatorul mai are un cont (comanda Connect to Remote ..) sau la un server FTP Anonymous ( Connect to
Anonymous.. ):
În cazul conectării la distanță, pe un calculator unde utilizatorul mai are un cont, va apărea următoarea fereastră:
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 78
unde trebuie completat câmpul
Host Nam e cu adresa
calculat orului accesat și câmpul
User Name cu numele de cont al
utilizatorului (care poate fi altul
decât cel de pe calculatorul curent);
în urma acestor operații se dă comanda de conectare, apăsându –
se butonul Connect. Ca urmare, se va deschide o nouă fereastră care
cere parola corespunzătoare:
Analog, dacă se alege accesarea unui server FTP Anonymous, va apărea o fereastră:
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
79
în care se va completa formularul
în dreptul Host Name cu adresa
Serverului FTP Anonymous care
se dorește accesat (în acest caz nu
se mai cere parola).
Dacă datele au fost corecte, în
fereastra din dreapta vor apărea numele fișierelor și directoarelor din contul sau din serverul respectiv. Pentru a putea transfera un anumit fișier, trebuie să ne poziționăm în directorul în care se afla acesta. Poziționarea la nivelul unui director se face pentru
subdirectoare selectând și clicând
cu mouse -ul numele directorului
părinte; întoarcerea într -un director
de pe un nivel ierarhic superior se poate realiza selectând din lista
de dire ctoare afișate la apăsarea butonului din dreptul lui Dir:, aflat deasupra
ferestrei.
Alte comenzi asupra directoarelor se pot efectua și din meniurile pereche poziționate deasupra ferestrelor laterale, acționând submeniul Dir, de unde se
pot da comenzi de schimbare director curent, de creare directori, de vizualizare conținut director curent:
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 80
Analog se procedează și pentru calculatorul celălalt, care în general este cel de
la care se lucrează si reprezintă destinația, acționând comenzi similare în
jumătatea cealaltă de ecran.
Se selectează unul sau mai multe fișiere ce se doresc transferate; din acest
moment se pot activa comenzile din grupul central: <<Copy<<(transfer),
<<Rcopy<< (transfer recursiv) sau View (vizualizarea fișierelor în mod text).
Se apasă <<Copy<< sau <<Rcopy<<: drept urmare, fișierul sau fișierele se
vor transfera în contul dumneavoastră.
Închiderea conexiunii se poate face tot din meniul de comenzi Connect ,
acționând comanda Disconnect , după care se poate face o nouă conectare, l a
alt calculator sau se poate ieși din aplicație, selectând din meniul principal, submeniul File și comanda Quit.
Observații
• Transferul recursiv se comportă identic cu cel simplu în cazul selectării directe a fișierelor; atunci când selecția este a unui director, această
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
81
comandă va realiza un transfer al tuturor fișierelor aflate pe ramificațiile
directorului respectiv.
• Atenție: sa nu transferați un fișier cu același nume cu altul din contul dumneavoastră; se va copia peste cel existent; soluția este schimbarea in prealabil a numelui fișierului dumneavoastră.
• Altă problemă este a locului unde copiați aceste fișiere; chiar și la dumneavoastră pe calculator nu aveți drepturi depline (citire, modificare, ștergere, execuție) decât pentru fișierele aflate în contul ce vă aparține!
• Transferul poate fi făcut și în sens invers, de la dumneavoastră din cont către calculatorul la care ați făcut legătura , cu condiția să aveți drept de scriere în directorul ales din contul accesat.
Exemplu
Să se aducă un fișier din serverul FTP Anonymous ftp.imar.ro , aflat pe calea:
/pub/trieste/pictures/vangogh, în contul curent al utilizatorului.
Rezolvare
1. Se parcurg pașii de conectare descriși până acum. Se ajunge cu ecranul in
forma din pagina următoare, unde este selectat implicit transferul de tip
Binary.
2. Acționăm asupra comenzilor de schimbare de director (din aproape în aproape) în fereastra din partea dreapta sau selectăm cu mouse -ul comanda
Change Directory ; opțional, putem schimba și în contul nostru directorul
destinație.
3. Se ajunge în directorul cerut, fapt verificat cu comanda Display Directory
Path din submeniul Dir al meniului orizontal de comenzi din partea
dreaptă.
4. Pentru a transfera unul din fișiere, de exemplu fișierul " rcaa27908.jpeg", se
selectează numele lui, apoi se apasă pe comanda Copy . Apare o fereastră
nouă în care se cere încă o dată
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 82
validarea cererii de transfer; după confirmare (apăsarea butonului OK), va
începe transferul ef ectiv, care se poate urmări într -o nouă fereastră:
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
83
5. După terminarea transferului, fișierul se va găsi în contul dumneavoastră în
directorul în care v-ați poziționat.
6. Se închide conexiunea și apoi aplicația (cum am prezentat mai sus).
3.5. Adrese FTP i nteresante
Există sute de adrese ftp, adică mașini pe care se poate executa ftp. Cel mai
bine când căutați ceva să folosiți archie . Sperăm că cele prezentate în
continuare vor constitui tot atâtea motive de a utiliza ftp. Este vorba de o
enumerare a unor informații ce pot fi obținute cu ajutorul transferului
electronic de documente.
Librării
• rtfm.mit.edu (directorul pub/usenet/rec.arts.books) – liste cu librării în
diverse orașe din Statele Unite.
Biblioteci
• ariel.unm.edu (directorul /library );
• ftp.unt.edu (directorul /library );
• ftp.jvnc.net (directorul /pub/meckler).
Reviste
• quartz.rutgers.edu ((directorul /pub/journals);
Literatură
• mrcnext.cso.uiuc.edu (directorul /etext );;
• nic.funet.fi (directorul: /pub/doc/gutenberg)
Pe aceste calculatoare se depun rezultatele așa -numitului proiect Gutenberg.
Proiectul reprezintă efortul unor entuziaști de a traduce cărți și de a le pune sub
formă de document electronic la dispoziția tuturor. Există de pildă cărți ale lui
Lewis Carrol și Mark Twain.
Shakes peare
• atari.archive.umich.edu – acest calculator conține documente ce acoperă o
mare parte a scrierilor maestrului, comedii, poezii, piese istorice, etc.).
Artă
• nic.funet.fi (directorul /pub/doc -library );
• sunsite.unc.edu (directorul /pub/multimedia-pictures/OTIS);
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 84
Medicină
• spinner.gac.edu (directorul /pub/fam -med ).
Biologie
• huh.harvard.edu (directorul /pub).
Biologie moleculară
• ucselx.sdsu.edu
(directorul /pub/doc/netinfo/molecular+biologz.resources).
Chimie
• stanzi.bchem.washington.edu (directorul /pub) – software pentru grafică
moleculară.
Consumatori
• rtfm.mit.edu (directorul pub/usenet/rec.travel.air) – informați despre modul
în care se fac rezervările pentru liniile aeriene, cum se obține cel mai bun
preț pentru un bilet, etc.
Calculatoare
• ariel. unm.edu (directorul /ethics);
• prep.ai.mit.edu (directorul /pubgnu).
Informații despre rețea
• archive.cis.ohio-state.edu (directorul /pub/netinfo);
• ftp.msstate.edu (directorul /pub/docs).
Politică
• whitehouse.gov ( cuvântări ale președintelui Statelor Unite, stenograme ale
conferintelor de presă și alte informații).
Istorie
• nptn.org (directorul pub/e.texts/freedom.shrine ) – documente istorice
importante precum Magna Carta, Declara, Declarația de Independență a
Statelor Unite, etc.
• ra.msstate.edu – docume nte istorice pentru cele mai diferite perioade. (Se
găsesc de la detalii despre strategiile utilizate în lupta de Attilla, până la textele cântecelor cântate de soldații americani în războiul din Vietnam).
• seq1.loc.gov – biblioteca Congresului Statelor Unite a colecționat și tradus
o mulțime de documente ale guvernului sovietic. În directorul
FTP – transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
.
85
pub/soviet.archive/text.english se pot găsi documente precum scrisoarea lui
Lenin ce ordona execuția unor țărani răsculați, răspunsul lui Hrușciov dat
lui Kennedy în timpul crizei rachetelor din Cuba.
Gătit (rețete)
• wuarchive.wustl.edu ( directorul usenet/rec.food.cooking/recipes);
• gatekeeper.dec.com (directorul pub/recipes) .
.
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
87
. 4. Căutarea informației în
INTERNET
În acest moment ne putem deja descurca în INTERN ET, odată ce știm exact
ceea ce dorim.
Am învățat cum să obținem prin ftp un anume fișier, al cărui nume ne este cunoscut, aflat pe un server a cărui adresă o cunoaștem, la o locație știută.
Am învățat cum să trimitem mail unei persoane odată ce dispunem de o adresă
INTERNET și un nume de cont.
Vom învăța cum să accesăm o pagină de Web, odată ce îi cunoaștem adresa http.
Ce facem însă dacă nu dispunem de toate aceste informații?
La această întrebare va încerca să răspundă acest capitol.
Vom începe prin a spune că “Informația este putere" în INTERNET mai mult
ca oriunde. Cu cât știm mai bine ce căutăm, cu atât șansele noastre de reușită sunt mai mari. Orice informație suplimentară se poate dovedi utilă.
Probleme
1. Ne interesează un anumit fișier, dar nu știm nimic despre serverul sau locația unde îl putem găsi.
2. știm ce căutăm, dar nu și numele fișierului.
4.1. Archie
Concept
Archie este un serviciu INTERNET care ne poate ajuta în rezolvarea problemelor de mai sus.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 88
4.1.1. Archie prin telnet
Rețetă
În primul rând, ne vom conecta la un server archie, cu ajutorul comenzii telnet.
telnet archie.univie.ac.at
În urma acestei comenzi, așa cum știm deja din capitolul introductiv despre
telnet, răspunsul va fi de forma:
Trying 131.130.1.23 …
Connected to archie.univie.ac.at.
Escape character is '^]'.
SunOS UNIX (archie.univie.ac.at)
login:
La acest prompt vom răspunde cu numele de cont archie .
Odată “logarea" făcută, după ce vom vedea diferite informații despre serverul
la care ne -am “logat", odată ce a apărut promptul archie:
archie.aco.net>
putem face căutările dorite prin comenzi de forma:
find ce-vrem -sa-gasim
unde vom înlocui ce-vrem -sa-gasim cu numele fișierului pe care îl căutăm, sau cu
cuvântul cel mai reprezentativ pentru ceea ce căutăm.
Exemplu
Să presupunem că ne interesează documente în legătură cu transformata Fourier. În acest caz, o căutare cu Archie va arăta în fe lul următor:
odin% telnet archie.univie.ac.at
Trying 131.130.1.23 …
Connected to archie.univie.ac.at.
Escape character is '^]'.
SunOS UNIX (archie.univie.ac.at)
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
89
login: archie
## ##### #### # # # ######
# # # # # # # # # # # # # # # ###### # ##### ###### ##### # # # # # # # # # # # # # # #
# # # # #### # # # ######
If you have any problems with archie, send mail to archie- admin@univie.ac.at.
# Bunyip Information Systems, Inc., 1993, 1994, 1995 # Terminal type set to `xterm 24 80'.
# `erase' character is `^?'.
# `search' (type string) has the valu e `sub'.
archie.aco.net> find fourier
# Search type: sub.
# Your queue position: 1
# Estimated time for completion: 34 seconds.
working… =O=O=O=O=O=O=O=O
Host ftp.luth.se (130.240.16.39)
Last updated 06:06 24 Oct 1995
Location: /pub/mac/develo per/source2/snippets
FILE – rw-rw-r– 7679 bytes 00:00 23 Nov 1994 fastfourierassembly.txt
Location: /pub/netnews/sources.bugs/volume89/aug FILE – r–r–r– 1077 bytes 00:00 18 Nov 1989 MACSYMA.Fourier.Package
archie.aco.net > quit
# Bye.
Connection closed by foreign host.
Problemă
La fel ca mai sus, ne interesează să găsim un fișier pe INTERNET. Situația ne este însă îngreunată de faptul că avem o conexiune lentă, care nu ne permite să folosim telnet.
Sau, mai rău nu avem “full INTERNET", ci doar un cont de mail, adică nu putem folosi telnet datorită tipului de conexiune care ne este disponibilă.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 90
4.1.2. Archie prin mail
Concept
Putem avea acces la aceleași servicii pe c are ni le oferă Archie prin telnet,
folosind doar poșta electronică.
Rețetă
Tot ce avem de făcut este să transmitem prin mail (știm deja să facem asta) la adresa “
archie@" urmată imediat de adresa serverului de archie (de e xemplu
archie@archie.univie.ac.at ) un fișier ce conține comenzile de căutare dorite. La această
adresă nu răspunde o persoană așa cum ne -am obișnuit de la cursul de mail, ci
un program care va realiza pentru noi căutarea dorită și apoi ne va trimite tot prin mail rezultatele căutării.
Exemplu
odin% mail archie@archie.univie.ac.at
find fourier
.
La câteva minute după aceea, vom primi de la archie mail-ul cu rezultatele
căutării.
Problemă
Dispunem de un calculator cu interfață grafică X Window. Suntem obișnuiți ca
programele să aibă o interfață prietenoasă, unde comenzile să le dăm cu ajutorul mouse -ului, și nu ne place să facem telnet și ftp ca să aducem fișierele
dorite.
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
91
4.1.3. Xarchie
Concept
xarchie este un program care asigură o interfață grafică pentru serviciul archie.
Rețetă
Lansăm programul xarchie.
odin% xarchie&
Odată lansat, se va deschide fereastra programului:
Din meniul “Settings", submeniul “Archie Host" selectăm serverul de archie
dorit (e bine să fie cât mai aproape geografic de locul unde ne aflăm), pentru
România cel mai bun fiind archie.univie.ac.at,
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 92
iar din meniul “Search Type" selectăm modul în care se va face căutarea (de
obicei “substr", adică subșir).
În căsuța “Search Term:" scriem ceea ce căutăm,
apoi din meniul “Query" selectăm “Query Item", declanșând oper ația de
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
93
căutare.
După căutarea propriu-zisă, care va dura un timp invers proporțional cu calitatea legăturii pe care o avem, vom obține o listă a adreselor serverelor pe care a fost găsită informația căutată.
Selectând cu mouse -ul un server din listă, în a doua coloană vor fi afișate
locațiile la care au fost găsite fișierele căutate, iar selectând o locație, în a treia coloană vor fi afișate fișierele disponibile la acea locație, care îndeplinesc criteriile de căutare.
În acest moment știm cele trei elemente necesare pentru a putea folosi ftp: adresa serverului, care este afișată în prima coloană, locația fișierului căutat,
afișată în cea de -a doua coloană și numele fișierului căutat, afișat în cea de -a
treia coloană.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 94
Nu trebuie însă neapărat să folosim ftp, este suficient să selectăm din cea de -a
7treia coloană fișierul dorit, apoi din meniul “File>" să selectăm “Get…".
Această comandă va iniția o operație de transfer, similară cu un ftp, dar mai
simplă.
Pe parcursul transferului, fereastra programului, mai puțin meniurile va deveni
inactivă, iar în zona de "Status:" va fi afișată progresia operației de transfer,
sub forma “informație citită" / “informație totală de transferat" .
Sfârșitul operației de transfer va fi semnalizat prin apariția mesajului “Ready"
în zona de “Status:".
În acest moment știm că operația de căutare și transfer s-a încheiat cu succes, și
că la ieșirea din program vom găsi fișierele pe care le -am solicitat pe
calculatorul propriu.
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
95
Problemă
Căutăm o persoană, sau o instituție. Tot ceea ce știm este numele ei, și faptul că dorește să poată fi găsită. Cum facem să -i aflăm adresa INTERNET și/sau
numărul de telefon?
4.2. Whois
Concept
Whois este un serviciu INTERNET de căutare într -o bază de date a persoanelor
sau instituțiilor care în prealabil s-au înregistrat în acea bază de date.
Rețetă
În primul rând, ne vom conecta la un server whois, cu ajutorul comenzii telnet.
telnet rs.internic.net
În urma acestei comenzi, așa cum știm deja din capitolul introductiv despre
telnet, răspunsul va fi de forma:
Trying 198 .41.0.6 …
Connected to rs.internic.net.
Escape character is '^]'.
SunOS UNIX 4.1 (rs1) (ttyr3)
************************************************************************ * – InterNIC Registration Services Center –
*
* For wais, type: WAIS <search string> <return>
* For the *original* whois type: WHOIS [search string] <return>
* For referral whois type: RWHOIS [search string] <return>
*
* For user assistance call (703) 742 -4777
# Questions/Updates on the whois database to HOSTMASTER@internic.net * Please report system problems to ACTION@internic.net
************************************************************************
Please be advised that use constitutes consent to monitoring (Elec Comm Priv Act, 18 USC 2701- 2711)
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 96
6/1/94
We are offering an experimental distributed whois service called referral whois (RWhois). To find out more,
look for RWhois documents, a sample client and server under:
gopher: (rs.internic.net) InterNIC Registration Services – >
InterNIC Re gistration Archives – > pub – > rwhois
anonymous ftp: (rs.internic.net) /pub/rwhois
Cmdinter Ver 1.3 Tue Oct 24 12:08:39 1995 EST
Odată “logarea" făcută, după ce vom vedea diferite informații despre serverul
la care ne -am “logat", odată ce a apărut promptul InterNIC:
[xterm] InterNIC >
putem face căutările dorite prin comenzi de forma:
whois ce-vrem -sa-gasim
unde vom înlocui ce-vrem -sa-gasim cu numele persoanei sau firmei pe care o
căutăm. De remarcat că vom folosi un singur nume, de exemplu cel de familie.
Exemplu
Să presupunem că ne interesează adresa de mail a celebrului programator Richard Stallman, întemeietorul Free Software Foundation. Căutarea cu serviciul whois va fi de genul:
odin% telnet rs.internic.net
Trying 198.41.0.6 …
Connected to rs.internic.net.
Escape character is '^]'.
SunOS UNIX 4.1 (rs1) (ttyr3)
************************************************************************ * – InterNIC Registration Services Center –
*
* For wais, type: WAIS <search string> <return>
* For the *original* whois type: WHOIS [search string] <return>
* For referral whois type: RWHOIS [search string] <return>
*
* For user assistance call (703) 742 -4777
# Questions/Updates on the whois database to HOSTMASTER@internic.net
* Please report system problems to ACTION@internic.net
************************************************************************
Please be advised that use constitutes consent to monitoring (Elec Comm Priv Act, 18 USC 2701- 2711)
6/1/94
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
97
We are offering an experimental distributed whois service called referral whois (RWhois). To find out more,
look for RWhois documents, a sample client and server under:
gopher: (rs.internic.net) InterNIC Registration Services – >
In terNIC Registration Archives – > pub – > rwhois
anonymous ftp: (rs.internic.net) /pub/rwhois
Cmdinter Ver 1.3 Tue Oct 24 12:08:39 1995 EST
[xterm] InterNIC > whois stallman
Connecting to the rs Database . . . . . .
Connected to the rs Database Stallman, Lou (LS395) postmaster@CARHEADS.COM (212) 988- 2873
Stallman, Richard M. (RMS6) rms@GNU.AI.MIT.EDU 617 -542-5942
Whois:
[xterm] InterNIC > quit
Tue Oct 24 12:10:59 1995 EST
Connection closed by foreign host.
De remarcat c ă în cazul căutării anterioare am găsit două persoane care
corespund căutării, Lou Stallman și Richard Stallman. Adresa de internet care ne interesa este
rms@GNU.AI.MIT.EDU și telefonul 617-542-5942 .
4.3. Netfind
Problemă
Căut ăm o persoană. știm numele ei, țara în care locuiește și instituția la care
lucrează. Știm că nu a făcut eforturi ca să poată fi găsită cu ușurință, pentru că am încercat s -o găsim cu Whois, dar n-am reușit.
Concept
Netfind este un serviciu INTERNET de căutare a adreselor de mail, căutarea fiind bazată pe cuvinte cheie, cum ar fi numele, țara, numele instituției.
Rețetă
Așa cum ne -am obișnuit, mai întâi ne vom conecta la un server de netfind cu
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 98
ajutorul comenzii telnet.
odin% telnet netfind.lut.ac.uk
După conectare, serverul va afișa diferite informații care pot să ne intereseze sau nu, de forma:
Trying 131.231.16.16 …
Connected to cgate.lut.ac.uk.
Escape character is '^]'.
You are connected to the NETFIND service at LUT (running on host cgate)
========================================================================
Welcome to the Netfind 4.7 server at Loughborough University of Technology, UK
========================================================================
World -Wide Web interface now available – for more information, see
<URL:http://www.lut.ac.uk/dir/netfind.html>
Contact LUT Computing Services with any problems – <Info.Server@lut.ac.uk>
I think that your terminal can display 24 lines. If this is wrong,
please enter the "Options" menu and set the correct number of lines.
pentru ca mai apoi să ne prezinte un meniu, și promptul standard:
Top level choices:
1. Help
2. Search
3. Seed database lookup
4. Options
5. Quit (exit server)
–>
La acest prompt, vom selecta opțiunea de căutare, “2", selecție la care serverul va răspunde cu un nou prompt:
Enter person and keys (blank to exit) –>
Aici vom introduce cuvintele cheie după care se face căutarea, separate de spații. Ne a mintim, cuvintele cheie pot fi numele persoanei căutate, numele
instituției la care lucrează, țara în care locuiește, etc.
Odată căutarea lansată, serverul whois ne va prezenta o listă cu adrese care ar putea fi cele căutate, și promptul:
Căutarea informației în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
99
Enter selection (e.g., 2 0 1) –>
La acest prompt putem selecta cel mult trei din adresele anterioare, pentru care
se va continua căutarea. În final, în caz de reușită, vom afla adresa căutată.
Exemplu
Să presupunem că ne interesează adresa INTERNET a unei persoane despre
care știm că se numește Ghica, și că învață la Queen’s University în Canada.
O sesiune de căutare cu netfind ar putea fi:
odin% telnet netfind.lut.ac.uk
Trying 131.231.16.16 …
Connected to cgate.lut.ac.uk.
Escape character is '^]'.
You are connected to the NETFIND service at LUT (running on host cgate)
======================================================================== Welcome to the Netfind 4.7 server at Loughborough University of Technology, UK
========================================================================
World -Wide Web interface now available – for more information, see
<URL:http://www.lut.ac.uk/dir/netfind.html>
Contact LUT Computing Services with any problems – <Info.Server@lut.ac.uk>
I think t hat your terminal can display 24 lines. If this is wrong,
please enter the "Options" menu and set the correct number of lines.
Top level choices:
1. Help
2. Search
3. Seed database lookup
4. Options
5. Quit (exit server)
–> 2
Enter person and keys (blank to exit) –> ghica queen's university canada
Please select at most 3 of the following domains to search:
1. queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
……………………………………………………………… 7. ccs. queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
………………………………………………………………
46. qlink.queensu.ca (queen's university, kingston, canada)
47. qucis.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, c anada)
48. resplan.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
49. telnet1.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
50. uncontrolled.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 100
51. wlsunlab.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
52. rockp.geol.queensu.ca (rock physics laboratory, queen's university, kingston, ontario, canada)
Enter selection (e.g., 2 0 1) –> 1 7 47 ( 3) SMTPțFingerțSearch: checking domain qucis.queensu.ca Mail for D an-Razvan Ghica is forwarded to ghica@qucis.queensu.ca
NOTE: this is a domain mail forwarding arrangement – so mail intended
for "ghica" should be addressed to "ghica@qucis.queensu.ca".
( 1) LookupAndFillInDomInfo: Got URL 'WP -PH://info.QueensU.CA/105'
( 1) Searching PH server as per white pages service pointer (URL)
for domain 'queensu.ca'.
No PH matches.
( 2) SMTP țFingerțSearch: checking domain ccs.queensu.ca
The domain 'ccs.queensu.ca' does not run its own name servers,
and there is no aliased domain IP address/CNAME/MX record for
this domain – > Skipping domain search phase for this domain.
–– Domain search completed. Proceeding to host search.
––
( 2) SMTPțFingerțSearch: checking host bitsy.ccs.queensu.ca
( 4) SMTPțFingerțSearch: checking host store -test.ccs.queensu.ca
( 5) SMTPțFingerțSearch: checking host orme.ccs.queensu.ca ( 3) SMTPțFingerțSearch: checking host hotdog.ccs.queensu.ca
( 1) SMTPțFingerțSearch: checking host ftp.ccs.queensu.ca
……………………………………………………………..
( 3) connect timed out
SYSTEM: qvision.qucis.queensu.ca
Login name: ghica In real life: Dan -Razvan Ghica
Directory: /cis/grad/ghica Shell: /bin/csh
Never logged in.
Mail last read Tue Oct 24 10:00:27 1995
No Plan.
( 2) read timed out
SUMMARY OF FINGER PORTION OF SEARCH:
– The most promising email address for "ghica"
based on the above finger search is
ghica@qucis.queensu.ca.
Continue the search ([n]/y) ? –> n
În concluzie, ca rezultat al c ăutării anterioare, am aflat că adresa de mail
căutată este ghica@qucis.queensu.ca .
Netscape
_________________________________________________________________________________________
101
. 5. Netscape
5.1. Introducere
INTERNET este o colecție de informații memorate în calculatoare care sunt
răspândite în întreaga lume. Astăzi, din ce în ce mai mult INTERNET este
asociat cu World Wide Web. Motivul? World Wide Web oferă utilizatorilor un mediu logic și intuitiv de acces la rețea. Mai mult interfața care permite accesul oferă nu numai informație text dar și informație video, audio, animație.
Este diferența care exista între un document bătut la mașină și o revistă
tipărită.
Informația în World Wide Web este organizată în pagini de hipertext. Hipertextul a fost inventat pe la mijlocul anilor 1960 de Douglas Engelbert. Această nouă formă, nesecvențială, de organizare a textului s-a impus odată cu
programul Hypercard dezvoltat de Apple Computer, care practic aducea conceptul de hipertext în atenția tuturor celor care aveau un calculator Macintosh. Punctul tare al hipertextului constă în abilitatea sa de a lega informațiile. Se pot stabili legături între concepte într -un text astfel încât
atunci când se dorește mai multă informație despre un concept, zona de text care conține respectiva informație este adusă pe ecran. Pe de altă parte dacă un concept este deja cunoscut, se poate trece la următorul fără a fi necesară
parcurgerea informației asociate.
Astăzi, hipertextul reprezintă doar un aspect al modului de legare a
informației. În actualitate este hipermedia, o modalitate de legare a oric ărui tip
de informație digitală, având la bază conceptul de hipertext.
World Wide Web este o astfel de formă de hipermedia cu care este deosebit de plăcut să se lucreze. Așa cum se pot lega concepte într -un document hipertext
se poate călători prin cybe rspace -ul INTERNET utilizând legături World Wide
Web. Fiecare resursă digitală poate fi legată la o pagină Web, astfel încât un document Web poate fi compus din legături la calculatoare aflate în țări diferite.
O astfel de pagină poate fi adusă pe ecran pentru a afla care este conținutul
său. Anumite pagini pot conține filme sau informație sonoră sau pot permite interacțiune. Scopul utilizatorului este de a aduce acele pagini care îl
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 102
interesează. Pentru a regăsi informația căutată este necesară conectare a la
paginile care conțin acea informație. De exemplu, apăsând butonul mouse -ului
pe un cuvânt care este pus în evidență (marcat) într -un anumit mod (subliniere,
altă culoare, etc.) sau pe un anumit desen, este adusă pagina de
corespunzătoare de informa ție – o pagină legată de cea curentă – pe ecran.
Popularitatea serviciului Netscape este justificată de conținutul bogat și expresiv al paginilor sale și de ușurința cu care acestea pot fi aduse pe ecran.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
103
Exemplu
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 104
5.2. Ce este o pagină ?
Ideea de prezentare a informației din INTERNET în pagini, pe ecran, a devenit, probabil, deja acceptată. Cum se poate "naviga" prin aceste pagini?
⇒ Se pornește cu o pagină de început (home page).
⇒ Se selectează, prin apăsarea butonului mouse -ului, cuvintele marcate din
pagina curentă pentru a aduce pe ecran o altă pagină de informație, respectiv
cea corespunzătoare cuvântului selectat.
⇒ Se "apasă" (tot prin utilizarea mouse -ului) pe butoanele (forme grafice) care
reprezintă s ăgeți pentru a pune pe ecran pagina anterioară (sau următoare).
De asemenea se poate accesa direct pagina de interes, prin alegerea opțiunii
dorite din meniuri.
⇒ Prin selectarea articolelor de tip History din meniul Go sunt aduse pagini
care au fost deja văzute.
⇒ Prin selectarea articolelor de tip Bookmarks din meniul Bookmarks sunt
aduse pagini care au fost selectate ca fiind interesante.
⇒ Prin selectarea articolelor de tip Directory din meniul Directory sunt aduse
pagini care facilitează utilizarea serviciilor Netscape și INTERNET.
Ca și în cazul paginilor unei reviste, poate fi necesară trecerea la o altă pagină
pe ecran, pentru a continua un articol sau pentru a începe unul nou. Paginile de
ecran sunt foarte rar uniforme dpdv al lungimii, și afișate pagină cu pagină nu
permit o regăsire intuitivă a începutului și sfârșitului unei informații. Astfel încât, deși paginile INTERNET aduc informația dorită, poate exista senzația de
disconfort da torată faptului că informația respectivă poate continua pe mai
multe pagini, de lungimi variate, accesate prin intermediul legăturilor.
Cititorii paginilor electronice au nevoie de servicii care să păstreze "urma" paginilor citite. Prin intermediul câmpur ilor text, butoanelor, meniurilor,
Netscape oferă facilități de manipulare a paginilor de informație.
Cum se poate identifica o pagină ? Fiecare pagină are asociat un identificator –
URL (Uniform Resource Locator) care este unic.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
105
5.3. URL (Uniform Resource Locator)
Un URL este un text utilizat pentru a localiza un obiect într -o rețea de
calculatoare. Netscape afișează URL -ul paginii curente în câmpul numit
convențional location (location este doar o modalitate de referire a câmpului,
pe ecran nu apare acest nume). Câmpul location are o etichetă care este
Netsite pentru un server Netsite, Location pentru pagini de pe un server care
nu este Netsite sau Go to atunci când se editează câmpul.
În general nu este necesară cunoașterea URL -ului unei pagini, el este folosit
implicit de Netscape atunci când este selectat un text marcat, un buton, sau o opțiune de meniu.
Dacă nu există o legătură explicită, dar este cunoscut identificatorul paginii
dorite, Netscape permite introducerea acestuia direct în câmpul location (sau
în caseta de dialog deschisă prin selectarea opțiunii File/Open Location).
Utilizând URL -ul Netscape va aduce pagina specificată ca și cum ar fi fost
selectată printr -o legătură automată.
Exemplu
Un exemplu de URL este următorul: http://home.netscape.com/home/welcome.html
Netscape utilizează textul URL pentru a găsi un anumit obiect, așa cum este o pagină, pe calculatoarele conectate la INTERNET. Textul URL conține componente care specifică protocolul (http:), serverul (//home.netscape.com)
și calea (/home/welcome.html).
Prima componentă, protocolul, specifică o modalitate de interpretare a informației. Multe pagini INTERNET utilizează HTTP (HyperText Transfer
Protocol). Alte protocoale des întâlnite sunt ftp (File Transfer Protocol), news, gopher.
A doua componentă, serverul, identifică calculatorul în care este memorată informația căutată. F iecare server din INTERNET are o adresă al cărei text se
referă la organizația care menține serverul.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 106
Ultima componentă, calea, identifică localizarea obiectului pe server. De
exemplu, o cale poate identifica o pagina specificând numele fișierului ce conține acea pagină (/welcome.html) ca și modul în care se poate ajunge la
acel fișier (/home).
5.4. Ce este o legătură ?
O legătură este o conexiune de la o pagină la alta. O legătură este evidențiată, în pagină, printr -unul sau mai multe cuvinte marcate. Imaginile și iconițele
care au chenare colorate desemnează, de asemenea, legături. Atunci când cursorul mouse -ului se află într -o zonă de ecran corespunzătoare unei legături,
pe ecran este afișat URL -ul paginii respective.
Pagina "legată" poate fi adusă pe ecran prin apăsarea butonului mouse -ului
atunci când acesta este poziționat pe o legătură. După ce legătura a fost activată, indicatorul de stare al Netscape -ului (o iconiță aflată pe ecran în
dreapta sus care conține litera N) este animat pentru a arăta că se realizează transferul paginii de pe server -ul unde este localizată pe calculatorul
utilizatorului. Transferul poate fi oprit apăsând butonul Stop sau selectând
opțiunea Go/Stop Loading.
O legăt ură neutilizată (unfollowed link) este o conexiune la o pagină al cărei
conținut nu a fost încă vizualizat. O legătură utilizată (followed link) este, prin analogie, o conexiune la o pagină al cărei conținut a fost vizualizat. Legăturile utilizate sunt diferențiate de cele neutilizate prin marcarea lor cu culori diferite. (Pe monitoare alb-negru nu pot fi diferențiate, ambele fiind subliniate). Prin selectarea unei legături neutilizate, acea legătură devine
utilizată. La reîntoarcerea pe pagină anterioară (deci pagina de la care s -a
ajuns pe pagina curentă prin selectarea pentru prima oară a unei legături) se
observă că legătura a devenit utilizată schimbându-și culoarea. Implicit, legăturile neutilizate sunt albastre, iar cele utilizate sunt roșii.
Un transfer poate fi oprit dacă se consideră că durează prea mult. Aceasta se poate întâmpla dacă, conținutul paginii este prea mare sau dacă serverul este lent. Uneori pagina specificată printr -o legătură nu este disponibilă. În general,
se primește un me saj dacă o conexiune nu poate fi realizată sau pagina nu
poate fi găsită. Deci este recomandabil să se urmărească câmpul ce conține informația de stare și bara ce arată progresul procesului (o reprezentare grafică sub forma unei bare orizontale, aflată în partea dreapta jos a ferestrei, a cărei
dimensiune crește, pe măsură ce procesul progresează, de la zero la
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
107
dimensiunea maximă atunci când procesul s-a terminat) pentru a afla despre
starea transferului.
Atunci când este adusă o pagină pe ecran, poate fi văzut întregul său conținut
sau dacă pagina este prea mare, numai o porțiune (barele de defilare permit vizualizarea zonei rămase). De cele mai multe ori porțiunea vizualizată este începutul paginii, dar uneori o legătură aduce pe ecran zona din mijlocul paginii până la sfârșit sau o porțiune a aceleași pagini. De exemplu, începutul unei pagini poate include un cuprins care leagă fiecare titlu de capitol la capitole care se află mai departe pe pagină.
5.5 Cum pot fi utilizate legăturile ?
Accesul la paginile legate poate fi făcut și prin butoanele Netscape și / sau opțiunile de meniu. Multe dintre legăturile ce pot fi controlate prin butoane și opțiuni de meniu aduc pagini care au fost văzute cel puțin o dată. Butoa nele
de legătură sunt utile pentru a "naviga" înainte și înapoi printre pagini ce au fost vizualizate recent. Opțiunile (de meniu) de legătură pot selecta o clasă largă de pagini cum ar fi pagini deja văzute ( history list) sau pagini ce au fost
selectate pentru a fi păstrate și vizualizate ulterior ( bookmark list).
Există următoarele butoane de legătură:
Back – aduce pe ecran pagina anterioară din history list.
Forward – aduce pe ecran pagina următoare din history list.
(Disponibilă numai după utilizarea comenzii Back )
Home – aduce pe ecran pagina Home specificată.
Open – creează o casetă de dialog care permite aducerea unei pagini prin
specificarea URL -ului să u.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 108
Opțiunile de meniu oferă toate facilitățile permise de butoane și altele suplimentare. Netscape memorează paginile care au fost deja vizualizate, permite crearea listelor de preferințe, și oferă legături către pagini de informație despre Netscape și I NTERNET.
Articolele de tip History din meniul Go aduc pagini vizualizate anterior.
Netscape adaugă automat titlul unei pagini vizualizate ca opțiune de meniu (prima) în history list . Opțiunea History din meniul Window creează o casetă
de dialog care arată modul de păstrare a legăturilor. Selectând titlul unei pagini din listă, pagina respectivă este adusă pe ecran.
Articolele de tip Bookmark ale meniului Bookmarks aduc paginile care au fost
selectate (marcate) de utilizator. Se poate adăuga un marcaj (titlul respectiv devine opțiune de meniu) pentru o pagină prin selectarea opțiunii Bookmarks /
Add Bookmark . Opțiunea View Bookmarks produce o casetă de dialog care
permite specificarea unei liste de marcaje.
Opțiuni din meniurile Directory și Help aduc pagini cu informație actualizată
despre Netscape și INTERNET.
În mediile Windows sau Unix, prin apăsarea butonului dreapta al mouse -ului
apare meniul pop-up. Atunci când butonul este apăsat în dreptul unei legături sau imagini, opțiunile meniului pop-up permit accesul la paginile respective,
vizualizarea imaginilor, copierea locațiilor în clipboard sau alte facilități.
5.6. Utilizarea listelor history și
bookmark
Legăturile care se pot crea prin articolele de tip history și bookmark merită o
atenție mai mare. Articolele history (titluri de pagină) introduse automat,
permit acce sul la paginile vizualizate recent. Articolele Bookmark introduse în
meniul Bookmarks prin selectările făcute, permit accesul la orice pagină, în
orice moment de timp.
Articolele History și Bookmark sunt păstrate într -o listă. Dacă titlul paginii nu
descrie corect conținutul acesteia, găsirea paginii dorite poate deveni destul de
complicată.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
109
În lista history este păstrată doar
înlănțuirea cea mai recentă. De
exemplu, dacă sunt utilizate legături consecutive pentru a aduce pagini ale că
ror titluri sunt America de Nord,
Statele Unite, Pennsylvania și Philadelphia, în lista history vor apare
toate cele patru titluri, Philadelphia
fiind în vârful listei. Dacă apoi se utilizează o legătură către pagina Statele Unite în lista history vor
răm
âne numai titlurile America de
Nord, Statele Unite.
Aceasta pentru că este păstrată numai înlănțuirea cea mai recentă din home
page . Cum Pennsylvania și Philadelphia erau pagini obținute printr -o
înlănțuire mai veche, ele au fost eliminate automat din lista history.
Articolele Bookmarks oferă o modalitate permanentă de regăsire a paginilor.
Odată ce un titlu a fost adăugat la listă, el rămâne în listă până când este eliminat explicit. Netscape oferă multe posibilități de creare a listelor
Bookmark . Modalitățile de bază permit adăugarea titlurilor ca opțiuni ale unui
meniu. Cele mai avansate permit crearea meniurilor ierarhice, descrieri de liste, căutări de liste, etc.
Pentru a adăuga o pagină la meniul
Bookmarks se poate utiliza opțiunea Bookmarks|Add Bookmark. De fiecare
dată când este adăugată o pagină, titlul paginii este adăugat ca opțiune de meniu. Simpla selectare a titlului aduce pagina respectivă pe ecran.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 110
.
Pentru o gestiune mai avansată a
listelor Bookmarks, Netsca pe pune la
dispoziție o fereastră Bookmarks.
Pentru a afișa fereastra Bookmarks se
utilizează opțiunea Window |
Bookmarks.
Fereastra conține meniuri, iconițe și foldere (recipiente de păstrare a informației, de fapt fișiere pe disc) care permit organizarea titlurilor de pagini. Fiecare titlu de pagină are asociată o iconița. Titlurile de pagini pot fi organizate pe subiecte (sau după criteriile dorite), mutând iconițele în folderele corespunzătoare
Pentru a construi un meniu ierarhic, se creează un folder în fereastra Bookmarks (utilizând opțiunea Item|Insert Folder ), în care se poate muta un
titlu existent (prin mutarea cu ajutorul mouse -ului a iconiței corespunzătoare)
sau se poate adăuga un nou titlu utilizând opțiunea Item|Insert Bookmark.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
111
Lista Bookmarks construită este salvată și este disponibilă la următoarea
sesiune de lucru cu Netscape.
Așa cum a fost deja menționat, titlurile paginilor sunt păstrate în liste, fiecare listă reprezentând un fișier. Se pot crea mai multe liste Bookmarks, fiecare cu
titlurile sale, dar numai una poate fi activă la un moment dat. Se poate selecta lista dorită utilizând opțiunea File|Open din fereastra Bookmarks.
5.7. Se poate scrie într -o pagină?
În afară de citirea paginilor, Netscape permite și scrierea lor. Paginile pot conține zone (forme) în care informația poate fi introdusă și trimisă. De exemplu, o pagină poate avea o zonă cu câmpuri în care se introduce numele și adresa și, un buton ca re trimite informația respectivă autorului paginii. Aceste
zone pot oferi câmpuri care pot fi editate (cu sau fără text implicit), butoane, meniuri pull-down, etc. Informația introdusă nu alterează pagina sursă , ci permite transmiterea unui răspuns.
Pentru a trimite e-mail, se completează câmpuri cu conținutul mesajului,
subiectul, adresa. Paginile cu forme permit să se răspundă la informația citită
în pagini. Pentru a trimite o formă, trebuie completate unul sau mai multe câmpuri pentru car e există în general instrucțiuni. Conținutul formei este în
general trimis prin utilizarea butonului aflat în configurația formei, fără a fi necesară cunoașterea adresei de e -mail.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 112
Autorul paginii hotărăște aspectul formei. O pagină poate conține mai multe forme, fiecare formă putând transmite câmpuri independent. Câmpurile unei forme pot conține restricții relativ la tipul textului introdus (de exemplu, numai cifre).
Utilitatea formelor constă în ușurința cu care poate fi trimis un răspuns sau o cerere relativ la conținutul paginii citite. Formele pot pune la dispoziție o
interfață pentru accesul la baze de date, cu câmpuri care permit interogarea bazei de date și realizarea de căutări în INTERNET. Paginile de știri Usenet create pentru comunicarea pe a numite subiecte, conțin forme care permit
introducerea de articole și subscrierea la grupuri existente. Netscape -ul oferă
legături către pagini cu forme care permit introducerea de observații în legătură cu aplicațiile Netscape și cererea de informații despre produs.
5.8. Servere de știri. Poșta electronică
Cunoașteți numele unui server de știri sau e -mail? Dacă nu, îl puteți afla de la
administratorul de sistem, sau de la prietenul dvs. Specificând numele serverelor , Netsca pe vă oferă facilități de citire a știrilor și de utilizare a poștei
electronice.
Paginile World Wide Web permit regăsirea informației în rețeaua INTERNET.
Alte servicii de informații foarte utilizate sunt grupurile de știri Usenet și poșta electronică. Netscape permite interacțiunea cu Usenet ca și utilizarea
poștei electronice.
Înainte de a utiliza grupurile de știri sau de a trimite e -mail, este necesar ca
Netscape să "știe" cum să se conecteze la server -ul care realizează fiecare
dintre obiectivele dorite.
Știrile Newsgroup sunt distribuite printr -un server de știri. Pentru a specifica
numele server -ului dorit se utilizează panoul Mail and News|Servers și se
introduce numele server -ului de știri.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
113
5.8.1. Cum pot fi citite informații Usenet?
Netscape permite trimiterea și primirea "poștei" newsgroup. Poșta newsgroup
constă în "știri" care sunt făcute publice în rețeaua INTERNET. Oamenii trimit articole către grupurile de știri, care sunt organizate pe subiecte. Fiecare grup are un nume care reflectă topica știrilor conținute. Usenet este mulțimea
tuturor grupurilor de știri, special proiectat pentru a permite comunicarea noutăților pe subiecte de interes.
Accesul la un grup Usenet este similar accesului la o pagină oarecare. Selectând o legătură către un grup Usenet, este adusă lista grupului, care conține titlurile știrilor. Acestea sunt marcate, analog oricărei legături.
Selectarea unei legături către o anumită știre, aduce acea știre. Netscape
permite aducerea listei unui grup sau a unei știri pe ecran prin utilizarea opțiunii File/Open Location și introducerea URL -ului grupului sau știrii
respective sau direct activând legătura.
Locațiile știrilor Usenet au un format similar paginilor. De exemplu,
news:alt.tv.northern-exp
specifică protocolul de server news: , grupul alt.tv.northern-exp . Spre
deosebire de alte conexiuni INTERNET, URL -ul nu specifică numele serverul-
ului și calea.
Fiecare grup are un nume unic, care este format din c uvinte separate prin
punct. Anumite cuvinte (ca de exemplu alt, prescurtarea de la "alternative")
desemnează categorii. Se poate utiliza caracterul asterix (*) pentru a afla
numele grupurilor individuale. De exemplu, URL -ul
news:alt.*
aduce lista tuturor grupurilor din categoria alt. Sau URL -ul
news:alt.tv*
aduce lista grupurilor din categoria alt.tv.
Alte exemple de URL -uri care conțin liste de grupuri sunt:
news:comp.* (computers)
news:rec.* (recreation)
news:talk.* (analysis)
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 114
news:sci.* (sc ience)
Citirea știrilor Usenet este la fel de simplă ca și citirea unei pagini obișnuite. Se selectează o legătură și articolul respectiv este adus pe ecran. Paginile newsgroup oferă avantajul de a putea trimite ușor propriul articol către alți cititori.
5.8.2 Utilizarea serviciilor poștei electronice
Aplicațiile Netscape permit utilizarea poștei electronice. Se pot crea și trimite
mesaje de tip poștă electronică sau știri utilizând fereastra de compunere a mesajelor (Message Composition). Prin poștă e lectronică se pot trimite și
pagini INTERNET (incluzând pagini în format HTML la un loc cu mesajele proprii) sau fișiere.
Compunerea unui mesaj
Pentru ca pe ecran să apară fereastra de compunere a mesajelor trebuie selectată opțiunea File|New Mail sau File|Mail Document sau unul dintre
butoanele (sau opțiuni de meniu) din ferestrele Mail sau News. În această
fereastră există mai multe câmpuri de adresă.
Opțiunea View – permite afișarea (sau nu ) a diferitelor câmpuri de adrese. Un
astfel de câmp poate co nține mai mult de o adresă. Câmpurile sunt
următoarele:
From – conține adresa de e -mail a expeditorului.
Reply To – conține adresa de e -mail unde se pot primi automat răspunsuri la
mesaj.
Mail To – conține adresa de e -mail a destinatarului.
Mail Cc – conține adresa e -mail unde se dorește trimiterea copiilor mesajului.
Mail Bcc – conține adresa de e -mail unde se dorește trimiterea unei copii
oarbe(blind copy), care nu afișează adresa unde se trimite copia.
File Cc – conține locația unde se dorește mem orarea unei copii a mesajului
trimis. Implicit, mesajele sunt memorate în locația specificată prin panoul Mail
and News|Servers.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
115
Newsgroups – conține numele grupului de știri la care se dorește trimiterea
mesajului.
Followup – conține numele grupului unde se dorește primirea răspunsurilor la
mesajul trimis.
Subject – conține subiectul mesajului.
Attachment – arată numele paginii sau al fișierului atașat.
În câmpul de mesaj se introduce textul mesajului sau al paginii curente.
Există o serie de butoa ne care permit trimitere mesajelor, respectiv:
Send (Now) – disponibil dacă este setat câmpul Options|Immediate
Delivery – distribuie mesajul curent în rețea și închide fereastra.
Send (Later) – disponibil dacă este setat câmpul Options|Deferred
Delive ry, pune mesajul curent în folder -ul Outbox pe disc pentru a fi distribuit
în rețea ulterior. Pentru a trimite mesajele amânate se poate utiliza opțiunea File|Send Mail in Outbox.
Quote – precede fiecare linie a mesajului de caracterul >.
Attach – permite trimiterea unui document separat împreună cu mesajul.
Pentru a atașa o pagină HTML se utilizează butonul Attach Location (URL) ,
iar pentru a atașa orice alt tip de fișier, butonul Attach File.
Există de asemenea butoane care permit selectarea modului în care să fie trimis fișierul atașat, respectiv: As Is (Source) – trimite fișierul în forma originală.
Convert to Plain Text – fișierul atașat este trimis sub formă de text ASCII.
Meniul View din fereastra Mail are opțiuni care permit vizualizarea fișierelor
atașate în corpul mesajului sau ca legături (deci legătura către pagina
respectivă apare în corpul mesajului).
Address – deschide fereastra Address Book.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 116
Stop – oprește transmiterea mesajului.
Meniurile ferestrei Message Composition sunt următoa rele:
File|Send Now – analog butonul Send Now.
File|Send Later – analog butonul Send Later.
File|Attach File – analog butonul Attach.
File|Include Original Text – importă textul paginii curente în câmpul de mesaj.
Textul importat este adăugat indiferent de conținutul câmpului și fiecare linie
este precedată de semnul >.
Edit|Paste as Quotation – introduce conținutul clipboard-ului în mesaj,
fiecare linie fiind precedată de semnul >.
View|Show All – afișează toate câmpurile de adresă disponibile în fereastra
Message Composition. Options|Mail and News Preferences – analog meniului Options din fereastra
Netscape, Mail, sau News.
Options|Immediate Delivery – atunci când este setat înseamnă că fereastra
oferă un articol de meniu și un buton Send Now astfel încât mesajele scrise
sunt trimise imediat în rețea. Setarea rămâne valabilă până când butonul este
resetat.
Options|Deferred Delivery – dacă este setat oferă un articol de meniu și un
buton Send Later, astfel încât mesajele scrise sunt memorate în Outbox până
când se specifică explicit trimiterea lor. Pentru a le trimite trebuie selectată opțiunea File|Send Mail in Outbox din fereastra de Mail. Dacă se închide
fereastra de Mail cu mesaje în Outbox, apare o casetă de dialog care întreabă dacă se dorește trimiterea mesajelor amânate. Și în acest caz opțiunea rămâne
valabilă până la resetare.
Citirea mesajelor primite
Pentru a vedea dacă s -au primit noi mesaje se poate utiliza opțiunea
Window|Mail care afișează fereastra de Mail și verifică existe ntă unor noi
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
117
mesaje sau se poate utiliza iconița de e -mail (un plic aflat în colțul dreapta jos
al ferestrei Netscape sau News).
Atunci când este deschisă fereastra de Mail, Netscape verifică pe server existența unor noi mesaje. Netscape poate verifica pe riodic server -ul. Se poate
fixa numărul de minute între verificări utilizând panoul Mail and
News|Servers.
Pentru a obține noile mesaje se poate folosi butonul Get Mail sau iconița de e –
mail. Iconița de e -mail indică și modul în care sunt disponibile noile mesaje,
respectiv:
– Semnul întrebării (?) alăturat plicului din iconiță indică faptul că Netscape nu
poate verifica automat starea server -ului de e -mail. Acesta apare înaintea
deschiderii ferestrei de e -mail, sau dacă nu s-a introdus parola.
– Plicul singur indică inexistența unor noi mesaje.
– Semnul exclamării (!) alăturat plicului indică existentă unor noi mesaje
disponibile.
Fereastra Mail este compusă din trei zone: zona folder -elor de e -mail, zona
antetelor de mesaje și zona conținutului mesaj elor.
Zona folder -elor de mail conține lista ierarhică a folder -elor de e -mail.
Informația este organizată pe trei coloane, respectiv: Mail Folder – arată numele folder -ului de e -mail.
Unread – arată numărul mesajelor necitite.
Total – arată numărul mesajelor din folder.
Există patru foldere generate automat de Netscape care pot apare la începutul listei de foldere:
Inbox – conține mesajele primite. Acest folder apare întotdeauna.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 118
Outbox – conține mesajele care nu au fost trimise încă. Folder -ul este creat la
setarea opțiunii Options|Deferred Delivery din ferestra Message Composition.
Sent Mail – conține copii ale mesajelor trimise. El este creat atunci când un
fișier de e -mail este specificat în panoul Mail and News|Composition și este
trimis un mesaj.
Trash – conține mesajele care sunt șterse. El este creat atunci când este șters un
mesaj.
Utilizând opțiunile de meniu se pot adăuga mai multe foldere pentru a
organiza mai bine mesajele primite.
Atunci când este selectat un folder de e -mail (ap ăsând butonul stânga al
mouse -ului în dreptul lui), în zona antetelor de mesaj sunt afișate titlurile
mesajelor conținute în acel folder. Informația este organizată pe mai multe coloane, respectiv: Sender – arată numele celui care a trimis mesajul.
Iconița Flag arată dacă mesajul a fost marcat ca important. Iconița poate fi
utilizată pentru a marca, respectiv demarca mesajul.
Iconița Read arată dacă mesajul a fost citit. Și în acest caz prin apăsarea
butonului mouse -ului în dreptul iconiței se poate obține marcarea, respectiv
demarcarea mesajului ca citit.
Subject – afișează subiectul mesajului.
Date – arată dată și momentul de timp la care a venit mesajul.
Mesajele se pot muta dintr -un folder în altul punând iconița mesajului
(selectată prin apăsar ea butonului mouse -ului și apoi "trăgând-o") în lista de
mesaje a folder -ului dorit. Se pot de asemenea utiliza opțiunile Message|Mov
sau Message|Copy pentru a pune mesajele, respectiv copii ale lor în folderele
dorite.
Atunci când un mesaj este selectat, mesajul este afișat în zona de conținut
mesaje, împreună cu informațiile antet, cum ar fi Subject, Date, From, To,
CC.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
119
Se pot utiliza butoanele sau opțiunile de meniu pentru a se trece la un mesaj la altul.
Dacă expeditorul mesajului a atașat o pagină HTML, se poate utiliza opțiunea View|Attachments Inline pentru a afișa conținutul paginii atașate, sau View|Attachments as Links pentru a afișa legătura către pagina atașată. Dacă a fost atașat un fișier se poate selecta o legătură care afișează caseta de dialog Save As pentru a salva fișierul pe disc.
Există următoarele opțiuni de meniu care permit gestiunea mesajelor primite:
Get Mail – se realizează conexiunea la serverul de e -mail și se aduc mesajele
disponibile în Inbox.
Delete – mesajele selecta te se pun în foder -ul Trash.
To: Mail – este afișată fereastra de compunere a mesajelor Message
Composition.
Re: Mail – afișează fereastra Message Composition, pentru a răspunde la
mesajul curent. Re: All – afișează fereastra Message Composition, pentr u a răspunde la mesajul
curent. Câmpul To conține adresa expeditorului mesajului precum și toate
adresele la care se găsește mesajul respectiv.
Forward – afișează fereastra Message Composition, pentru a trimite mai
departe (forward) mesajul curent ca mesa j atașat.
Previous – este afișat mesajul anterior din lista mesajelor necitite.
Next – este afișat mesajul următor din lista mesajelor necitite.
Print – tipărește mesajul selectat din câmpul antetelor de mesaj.
Stop – oprește transmiterea în curs a m esajelor.
Organizarea adreselor de e- mail
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 120
Atunci când există o corespondența bogată memorarea adreselor la care se
dorește trimiterea mesajelor devine o problemă. Netscape pune la dispoziție facilitatea de Address Book care permite memorarea și organizar ea adreselor
după criteriile dorite.
Pentru a afișa fereastra Address Book se folosește opțiunea Window|Address
Book. Fereastra este foarte asemănătoare cu fereastra Bookmarks.
Adresa unei persoane individuale este reprezentată printr -o iconiță. Aceste
iconițe apar primele în cartea de adrese. Folder -ele care conțin liste de e -mail
apar după iconițele individuale.
Pentru a adăuga noi adrese se pot utiliza următoarele opțiuni: – Pentru a adăuga adresa unei persoane individuale, se utilizează opțiunea
Item|Add User. Va apare caseta de dialog Address Book Properties care
permite introducerea poreclei, numelui, adresei de e -mail, descrierea. Pentru a
modifica o adresă se selectează iconița corespunzătoare și apoi opțiunea Item|Properties.
În câmpul de poreclă se poate introduce o prescurtare sau un nume alternativ pentru a simplifica scrierea adresei la trimiterea mesajului de e -mail. Atunci
când este creat mesajul, este suficientă introducerea poreclei, în loc de adresa de e-mail.
– Mailing lists – listele de e -mail, reprezentate prin iconițe de folder conțin
alias-uri către persoane individuale din cartea de adrese.
Pentru a adăuga o adresă la lista de e -mail, trebuie "trasă" iconița individuală
în folder -ul listei de e -mail. Iconița individuală r ămâne pe loc, iar alias -ul este
pus în folder.
Pentru a crea un nou folder se poate utiliza opțiunea Item|Add List.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
121
5.9. Cum pot fi păstrate paginile pe
calculatorul local
Netscape permite păstrarea unei pagini pe
calcula torul local sub forma unui fișier.
Aceasta se poate face atât după aducerea
paginii pe ecran, dar și fără vizualizarea acesteia.
Opțiunea File/Save As creează o casetă de
dialog care permite memorarea paginii
curente în format HTML sau ca fișier text
pe disc. Un fișier salvat în format HTML păstrează formatarea paginii originale.
O pagină poate fi memorată ca fișier pe disc, în loc de a fi vizualizată pe ecran. Se poziționează mouse -ul pe legătura paginii
respective și se apasă butonul
dreapta al
mouse -ului. Pe ecran va apare un meniu.
Opțiunea Save this Link as salvează pe disc
pagina a cărei legătură a fost selectată. Opțiunea Save this Image as salvează pe
disc imaginea a cărei legăt ură a fost
selectată.
Salvarea pe disc este importantă pentru regăsirea paginilor neformatate (cum ar fi pagini de date). Există opțiuni de meniu care permit copierea locațiilor (URL) paginilor și a imaginilor în clipboard.
După ce o pagină este salvată pe disc, se poate
utiliza opțiunea File/Open File pentru a
vizualiza fișierul local (aflat pe discul calculatorului de lucru) ca o pagină Netscape. Pentru fișiere gif, jpeg sau alt tip de fișiere (care nu sunt text) trebuie selectat "All Files" ca
tip de fișier pentru a putea fi utilizată opțiunea descrisă.
Opțiunea View/Document Source permite
vizualizarea paginii curente în format HTML.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 122
Opțiunea File/Mail Document creează o caset ă de dialog care permite
trimiterea paginii curente ca document atașat.
Opțiunea Bookmarks / View Bookmarks creează o casetă de dialog care
conține un buton Export care permite salvarea legăturilor paginii într -un fișie r.
Netscape poate fi utilizat pe diferite platforme și rezervă utilizarea anumitor
caractere speciale pentru interpretarea URL -urilor. Pentru evitarea
problemelor, este bine să se evite utilizarea în numele fișierelor a următoarelor
caractere:(/), (:), (#).
5.10. Tipărirea și regăsirea
informației în pagină
Multe dintre opțiunile File și Edit au semnificația deja cunoscute din alte
aplicații. Conținutul paginilor poate fi copiat sau tipărit. Pentru a obține tipărirea unei pagini în formatul (dimensiuni) dorit de utilizator, poate fi necesară modificarea dimensiunilor ferestrei Netscape.
Pentru a deschide pe ecran o nouă fereastră Netscape, se selectează opțiunea File/New Window . În noua fereastră, complet independentă funcțional, va fi
vizualizată o altă copie a paginii de început (home page). Pot exista mai multe conexiuni simultane pe rețea în ferestre diferite.
Pentru a putea tipări conținutul paginii curente, se selectea ză opțiunea
File/Print sau se apăsă butonul Print. Se creează o casetă de dialog care
permite selectarea opțiunilor de tipărire și tipărește pagina.
Netscape tipărește o pagină cu dimensiunile care apar pe ecran. Comanda de tipărire nu rearanjează conținutul paginii pentru a încape în pagina de hârtie.
Se poate micșora dimensiunea ferestrei Netscape în funcție de dimensiunea paginii de hârtie.
Pentru a modifica dimensiunile paginii pentru tipărire în mediul Windows, se selec tează butonul Print Setup din caseta de dialog Print.
Netsc ape
_________________________________________________________________________________________
.
123
Pentru a modifica conținutul unei pagini (ștergere, copiere) se folosesc opțiunile Cut, Copy , Paste ale meniului Edit. Trebuie subliniat faptul că
opțiunile Cut și Paste se pot utiliza doar în anumite câmpuri al căror conținut
poate fi modificat. Pentru a găsi un cuvânt sau frază într -o pagină, se selectează opțiunea Edit /
Find sau se apasă butonul Find. Se creează o casetă de dialog Find care
permite introducerea șirului de caractere care trebuie căutat. Căutarea poate fi
făcută înainte sau înapoi prin utilizarea butoanelor Down sau Up . Dacă s -a
ajuns la sfârșitul (sau la începutul) documentului apare o casetă de dialog care
permite căutarea di n celălalt capăt.
Pentru a căuta încă o dată același cuvânt se selectează opțiunea Edit / Find
Again.
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
125
. 6. Căutarea informației în "spațiul
WWW"; sistemul de regăsire Harvest
6.1. Preliminarii
Acest capitol conține ceva mai multă "filozofie", prec edând prezentarea
pragmatică a instrucțiunilor de utilizare pentru una din uneltele care facilitează accesul la INTERNET. Motivul este că, în spatele unui dialog destul de simplu al utilizatorului cu calculatorul, se află un ansamblu de programe complex; explicarea (de principiu, fără a intra în amănunte tehnice) a considerentelor care au dus la crearea lui și a mecanismelor sale interne de funcționare este instructivă pentru a înțelege cum se poate pune o oarecare ordine în uriașa
masă de informație oferită de INTERNET.
Poate că o parte din cei care urmăresc acest material vor fi mai mult decât
simpli "călători" prin INTERNET și vor ajunge în ipostaza de a publica informații în rețea; acestora mai ales le va fi util să înțeleagă care sunt principiile promovate în distribuirea și regăsirea de informații prin rețea.
6. 2. Introducere
Se spune că serviciile INTERNET vor transforma omenirea într -un "sat
global". In momentul de față imaginea pe care o oferă INTERNET unui nou-venit este mai degrabă a unui mare oraș în care s -a construit mult și eclectic și
în care te poți rătăci cu ușurință dacă nu ai o hartă – problema principală este de
unde se poate procura o asemenea hartă. Au apărut o serie de cărți bune menite
să ghideze utilizatorii (remarcăm traducerea în limba română pentru cartea lui
Ed Kroll – "The Whole INTERNET"), dar la dinamica actuală a informațiilor
disponibile în rețea, este greu pentru autorul unui asemenea îndrumar să -l
mențină "la zi".
Se cunoaște faptul că în orice domeniu al activității um ane volumul
publicațiilor în format convențional depășește cu mult capacitatea de lecturare
a unui singur om. Cu alte cuvinte, nici un om, în nici un domeniu, nu poate citi tot ce se tipărește – presupunând că ar avea acces la toate aceste publicații.
Tran spunând această realitate de la domeniul publicațiilor tradiționale în sfera
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 126
publicațiilor electronice, situația este cu câteva ordine de mărime mai
dramatică, iar avalanșa informațională crește exponențial. Pentru a înțelege ordinul de complexitate a problemei căutării de informație pe INTERNET, este suficient a menționa că în cyber -spațiul de navigare, uriașa bibliotecă a
Congresului american este numai unul din miile sau poate zecile de mii de depozite de informație stocată în format electronic. Aceste depozite sunt anunțate aproape zilnic pe INTERNET, iar gestiunea lor devine o problemă din ce în ce mai dificil de controlat. Singura soluție eficientă o constituie crearea char în interiorul INTERNET a unor servicii care să ghideze utilizatorii în circula ția prin universul
informațional.
6.3. Căutarea în spațiul WWW
Serviciile deja consacrate – de tipul WWW – fac posibilă publicarea ușoară și
sistematică a informației pe INTERNET. Căutarea, în condițiile în care se știe precis ceea ce se dorește a se găsi, este de asemenea facilă – având la dispoziție
un instrument de "navigare" cu o interfață grafică agreabilă ca Netscape . Pe
măsură însă ce volumul informației disponibile pe INTERNET crește, devine tot mai greu de localizat informația de interes punctual (de pildă, "algoritmi de unificare nedistructivă, cu disjuncție neatomică"). Cineva poate petrece ore
întregi încercând să găsească un fir în acest păienjeniș de informație – ceea ce
poate deveni foarte costisitor (timp și bani investiți).
O primă idee ingenioasă ar fi aceea de creare de "roboți" – programe care sunt
trimise să se plimbe prin rețea și să culeagă de la diverșii serveri vizitați
informații de interes. Această soluție este eficientă pentru proprietarii "roboților" dar proliferarea ei ar e efecte nefaste asupra rețelei în ansamblu:
"roboții" circulă cu rapiditate, supra -solicitând arterele informaționale și
serverii care gestionează depozitele de informație. Eticheta ne -legiferată (încă)
a INTERNET-ului cere ca toți cei care îl utilizează să se gândească nu numai
la interesul propriu, ci și la milioanele de semeni care doresc să beneficieze de serviciile lui.
Selectivitatea este obligatorie pentru a putea fi eficient în procesul de căutare. Pentru a fi selectiv însă este nevoie de instrum ente adecvate care să permită
specificarea unor criterii de selecție. Pentru ca aceste criterii să poată fi verificate fără a fi nevoie să fie transferate din toate colțurile lumii și citite milioane de documente, este nevoie de organizarea (dinamică) pe m ai multe
niveluri de detaliu a acestor documente.
Soluția (mai eficientă) care decurge din raționamentul de mai sus o constituie crearea de servicii care să încerce să realizeze evaluarea sistematizată a masei
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
127
de informații publicate în INTERNET – dacă nu la nivel global, măcar la nivel
de domenii de interes sau zone geografice (problema creării unui inventar
(index , în termenii tehnici ai navigării electronice) al tuturor documentelor
existente pe INTERNET este o sarcină enormă, necesitând o uriașă putere de
calcul și de memorare). Cerințele principale ale unui sistem care își asumă atribuția de a naviga pe o anumită zonă din INTERNET și de a colecta și a oferi utilizatorilor lui o sinteză orientativă a informațiilor disponibile în zona respectivă sunt:
• să asigure ținerea "la zi" a informațiilor, aceasta presupunând pe de o
parte eliminarea informațiilor perimate iar pe de altă parte actualizarea fondului de informație cu documente nou depuse pe INTERNET;
• să evite "ștrangularea" depozitelor de informație de larg interes; fără
precauții suplimentare, furnizorii electronici de informație cunoscuți
și apreciați în rețea, devin supra -încărcați și în cel mai bun caz nu mai
pot asigura un timp de răspuns acceptabil – sau sunt nevoiți să -și
respingă utilizatorii ( "încercați mai târziu…").
Un prim exemplu de serviciu de acest gen a fost prezentat în capitolul 4 – este
vorba despre archie, care a fost creat pentru a facilita regăsirea fișierelor din
arhive ftp. Deși ftp a rămas încă un serviciu intens utilizat (statisticile de la sfârșitul anului 1995 îl plasează pe primul loc din punctul de vedere al volumului de informații transferate prin intermediul lui în INTERNET), în ultimii doi ani s-a produs o diversificare a serviciilor de rețea, din punct de vedere al f acilităților de acces oferite și al formatelor în care informația este
prezentată utilizatorilor. In momentul de față, serviciul WWW este cel mai bine cotat, atât pentru caracteristicile lui proprii (în esență, referitoare la manipularea informației în for mat hipertext), cât și pentru puterea de a integra
unitar accesul la o mare diversitate de servicii INTERNET. In paralel cu evoluția calitativă, s-a produs și un salt cantitativ impresionant în ceea ce privește informația prezentă în rețea. In aceste condiții, a apărut ca imperativ necesară crearea de instrumente noi de căutare, adecvate noului context. In decurs de numai un an, au apărut în INTERNET o mulțime de servere pentru regăsirea informației, care în scurt timp și-au câștigat o bine -meritată
popular itate.
Soluția propusă de Netscape
Firma Netscape încearcă să ofere utilizatorilor ei o imagine cât mai relevantă asupra “motoarelor de căutare” (“search engines”) disponibile și un punct de pornire cât mai folositor pentru orice demers de căutare de informații, printr -o
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 128
pagină WWW dedicată căutării. Apăsând pe butonul “Net Search” din partea
superioară a ferestrei Netscape, utilizatorul va încărca această pagină. Ea este
formată din două zone distincte:
• în partea de sus, încadrat într -un chenar, se află un formular simplu de
cerere; utilizatorul poate scrie un cuvânt, care să fie semnificativ pentru
ceea ce caută, în zona de introducere de date care se află după semnul
întrebării; apăsând apoi pe butonul “Search”, cererea lui va fi luată în
considerare de server; după un timp, va primi ca răspuns o listă de referințe la documente din rețea, al căror conținut e legat de cererea formulată; deasupra liniei în care se poate introduce cererea, se află un rând de butoane; pe fieca re este inscripționat numele unui server de regăsire – astfel
încât utilizatorul să poată selecta unul din acești serveri pentru a rezolva cererea: alternativa oferită prin acest formular este de a selecta un anumit domeniu de activitate din lista pe mai m ulte coloane aflată sub linia de
intrare (va urma o navigare informațională în domeniul ales):
• în continuare, pagina WWW conține o listă bogată de servere de căutare, fiecare cu o scurtă descriere a facilităților specifice; selectând o intrare din listă, utilizatorul va intra în dialog cu serverul respectiv.
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
129
Trebuie menționat că această pagină WWW nu are un format fix; firma
Netscape “scrutează” în permanență piața de servere de căutare și își actualizează în mod corespunzător pagina.
Intre diverse le “motoare de căutare” care se află in spatele unor asemenea
formulare de asistare a regăsirii de informații există diferențe atât în ceea ce privește procedurile de trecere în revistă a informațiilor oferite în INTERNET, cât și în ceea ce privește inter fața lor de dialog cu utilizatorii. In subcapitolele
care urmează va fi prezentat în amănunt unul din aceste modele de servicii de căutare – Harvest. El a fost ales datorită faptului că este mai deosebit, prin
puterea de sinteză și flexibilitatea oferită utilizatorului pentru a -ți formula
cererea.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 130
6.4 Sistemul de regăsire a informațiilor
Harvest
6.4.1. Arhitectura sistemului Harvest
Harvest a pornit de la experiența unor sisteme dezvoltate anterior și a încercat
să găsească soluții pentru proble mele menționate mai sus. Harvest a fost
dezvoltat de către INTERNET Research Task Force Research Group on
Resource Discovery (IRTF -RD) în perioada 1994-1995; a fost implementat de
către autori și de către alte echipe de voluntari sub diverse sisteme de ope rare
de tip Unix. Informații "la zi" despre Harvest se pot obține din pagina WWW a autorilor: http://harvest.cs.colorado.edu
Harvest se bazează pe ideea de a decupa un serviciu de regăsire a informației
în mai multe componente de bază, care pot fi distr ibuite și eventual
multiplicate în mai multe exemplare în rețea, pentru a face față fiecare atribuțiilor sale, și care comunică între ele conform unor reguli bine stabilite.
Modelul Harvest cuprinde următoarele componente principale:
Gatherer:
are "sub supraveghere" unul sau mai mulți serveri, de tip WWW, FTP etc.;
atribuția lui este să extragă din fiecare "piesă de informație" elementele
reprezentative pentru conținutul ei ("esența"); una din dificultățile de învins este aceea că există o mare varietate de formate de reprezentare a
informației (texte, programe, grafică, film); Gatherer-ul trebuie să poată
deduce – din numele sau din conținutul lui – în ce format e un document, să
"înțeleagă" această mare varietate de formate și să poate deduce pentru fiecare care sunt informațiile semnificative); fiecărui document, Gatherer -ul
îi asociază un rezumat, care este format dintr -o listă de atribute, având
valori care pot să -l caracterizeze (exemple: "titlu", "autori", "cuvinte –
cheie")
Broker:
• centralizează in formațiile colectate de către una sau mai multe componente
Gatherer, construind indecși pentru aceste informații; ( "indexarea" este
procedura de ordonare a unor rezumate de informație colectate de Broker ,
astfel încât atunci când apare o cerere de informație, aceasta să poată fi cât mai ușor de localizat – exemple: după nume de autori sau titluri de
documente)
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
131
• acceptă cereri de regăsire a informație ale utilizatorilor și le răspunde, pe
baza informației din indecșii proprii.
Replicator:
• copiază (integral sau selectiv) baza de informație a unuia sau a mai multor Brokeri;
• răspunde la cereri ale utilizatorilor, pe baza informațiilor de indexare
acumulate de la Brokeri
Cache :
• gestionează o memorie ierarhizată a "obiectelor informaționale" regăsite
recent.
6.4.2. Dialogul între utilizator și Harvest
Harvest ajunge "pe ecranele" beneficiarilor lui prin intermediul serviciului WWW . Aceasta înseamnă că, în decursul periplului lui prin INTERNET prin
intermediul unui program de navigare de genul Netscape, cineva poate recepționa o "pagină" hipertext care îi sugerează că poate avea acces la serviciile unui sistem de căutare de informații – de genul paginii de mai jos:
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 132
Apăsând pe butonul "Search" , se poate iniția dialogul cu progra mul de căutare.
Dacă sistemul de regăsire a informațiilor este realizat utilizând Harvest, următoarea pagină recepționată va fi un formular de genul:
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
133
Trebuie menționat în acest punct că “formularul” primit de utilizator pentru a –
și completa cererea nu are un format fix; există în momentul de față în
INTERNET mai mulți serveri de căutare bazați pe Harvest; pentru fiecare, cei care l -au realizat au introdus unele variațiuni software, inclusiv în ceea ce
privește aspectul grafic și conținutul paginii WWW de interfața cu utilizatorii.
Un asemenea formular necesită o serie de explicații pentru a fi completat corect; selectând referința "help for formulating queries" (în cazul în care ea apare în pagină, ca în exemplul prezentat mai sus) se încarcă un docume nt
hipertext din care se pot obține informații lămuritoare, după cum se prezintă în figura următoare. Deoarece încărcarea și parcurgerea unei asemenea pagini de tip "help" poate consuma timp prețios, se va descrie în paragrafele care
urmează un "formular tipic" care trebuie completat pentru transmiterea unei
cereri către un server Harvest.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 134
Pe scurt, formularul conține :
• o zonă în care se poate scrie un text liber, prin care se prezintă elementele de
bază ale cererii, identifi când informația căutată;
• mai multe "butoane", prin care se specifică diverse opțiuni legate de
condițiile de căutare a informațiilor și de modul de afișare a informațiilor
regăsite ca urmare a cererii.
Ce se poate scrie în zona de text ?
• un cuvânt care e semnificativ pentru informația solicitată
exemplu: computer
computing
• o porțiune (câteva litere) dintr -un cuvânt semnificativ
exemplu: comput
• o succesiune de cuvinte care trebuie să apară ca atare în documente
exemplu: "com puter science"
• o așa -numită "expresie regulată" , prin care se pot desemna secvențe de
caractere mai generale – se dau câteva exemple:
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
135
"^joe" șirul de caractere "joe" la începutul unei linii de text
"joe$" șirul de caractere "joe" la sfârșitul unei lini i de text
"[a-ho-z]" o literă situată în alfabet între a și h sau între o și z
"." un singur caracter (oarecare)
"c*" zero sau mai multe apariții ale literei "c"
".*" un număr oarecare de caractere
"\*" caracterul "*".
• Se poate solicita ca două cuvinte (respectiv fragmente de cuvinte, grupuri
lexicale) să apară în același document – exemplu:
Romania AND history
(în document să apară cuvintele România și history)
• Se poate solicita ca în document să apară cel puțin unul din două cuvinte specificate – exemplu:
România OR Bulgaria.
• Tot ce s -a prezentat până acum se referă la așa -numita "cerere ne –
structurată"; Harvest mai recunoaște și "cereri structurate", în care se pot specifica atribute (elemente caracteristice asociate documentului, păstrate în
rezumatul care i -a fost atașat în momentul în care a fost "citit" de către un
server Harvest) și valorile lor – exemplu
Author: Kroll
Ce se poate selecta prin butoanele care specifică
opțiunile de căutare ?
• dacă în doc umente se tratează în mod diferențiat literele mari și literele mici
• dacă se consideră caracterele specificate în zona de text (descrisă mai sus) drept cuvinte întregi sau porțiuni de cuvinte;
• câte erori (caractere care sunt diferite între cererea formulat ă și cuvintele
din textele parcurse) sunt admise (exemplu: dacă se specifică valoarea "1", o cerere care a indicat cuvântul "beam" va considera ca valide și cuvintele "bean", "beams", etc.)
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 136
Astfel, în exemplul din figura de mai sus s-a optat astfel:
⇒ nu se tratează diferențiat literele mari de cele mici (butonul “case
insensitive” apăsat)
⇒ ceea ce s -a introdus în câmpul de intrare reprezintă un cuvânt întreg, nu o
porțiune de cuvânt – butonul “keywords match on word boundaries” apăsat
⇒ nu se admite nici o eroare de ortografie (la apăsarea pe acest buton, se
“desfășoară” o listă cu trei valori posibile, din care utilizatorul poate selecta una:
• “none” – nici o eroare
• o eroare
• două erori).
Ce se poate selecta prin butoanele care specif ică opțiunile de
afișare a informațiilor regăsite ?
• afișarea liniilor în care s-au regăsit cuvintele specificate prin cerere (“Display matched lines” – butonul e apăsat în exemplul de mai sus)
• afișarea unei scurte descrieri a documentelor regăsite (“ Display object
descriptions (if available)” – butonul e apăsat în exemplul de mai sus)
• afișarea legăturilor (in format URL , specific pentru hipertext) către
rezumatele documentelor regăsite (“Display links to indexed content summary data for each result” – butonul nu e apăsat în exemplul de mai sus)
• afișarea unei descrieri mai amănunțite a fiecărui document (“Verbose display” – butonul e apăsat în exemplul de mai sus)
• numărul maxim de documente așteptat ca răspuns la o cerere (în exemplul de mai sus e selec tată valoarea 50; prin apăsarea butonului, se obține o listă
de valori posibile, din care se poate alege una)
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
137
După ce s -a completat întregul formular, se apasă butonul “Submit”, iar cererea
va fi transmisă către server.
Ce se poate obține ca răspuns de la server :
• fie (caz ne -fericit) un mesaj spunând că "nici unul din documentele server –
ilor gestionați nu posedă documente care să corespundă cererii formulate"
• fie o listă de documente care satisfac criteriile formulate prin cerere.
Exemplu de listă de documente obținută pentru cererea descrisă
mai sus :
Eventual, lista obținuta ca răspuns la cerere și care conține referințe la
documentele care sa tisfac criteriile formulate în cerere poate fi "salvată" local,
pentru a fi valorificată mai târziu (procedura de salvare a unei pagini WWW a
fost descrisă în capitolul 5); ea poate fi încărcata într -o sesiune de lucru
ulterioară, pentru a transfera și e valua progresiv informațiile regăsite fiecare
din documentele specificate în lista obținută ca răspuns la cerere poare fi selectat, pentru a fi în consecință transferat către solicitantul lui.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 138
Iată, ca exemplu, cum arată unul di n documentele care a fost încărcat pe
baza referințelor din lista de mai sus:
Se prezintă în încheierea acestui capitol un exemplu de formulare a unei cereri
și regăsire a unor documente, accesul fiind făcut chiar pe serverul Universității din Colora do (serverul autorilor produsului Harvest). Utilizatorii pot urmări un
formular oarecum diferit față de exemplul anterior.
Exemplu final
In acest caz, după cum se specifică și în formularul de căutare recepționat, serverul gestionează informații despre un mare număr (45.000) de serveri WWW și poate ajuta utilizatorul să găsească serverul care îl interesează (al unei anumite firme sau organizații, sau care este dedicat unui anumit domeniu de activitate). Cererea formulată a sele ctat cuvântul SUN
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
139
Răspunsul recepționat este o listă cu referințe găsite pentru cuvântul dat. Se prezintă mai jos numai o parte din această listă. Se poate remarca faptul că pentru fiecare din referințele obținute apare o linie care nu era prezentă în exemplul anterior: este vorba de scorul (punctajul) pe care serverul l-a acordat
documentului respectiv; punctajul maxim este 1000; acest punctaj reflectă cât de semnificativă este apariția cuvântului din cerere în documentul respectiv (exemple: dacă are o frecvență de apariție mare, dacă se află în titlul
documentului, dacă este subliniat sau întărit în text etc.).
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 140
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
141
In sfârșit se prezintă două din documentele obținute pe baza listei de răspunsuri la cererea de mai sus. Primul prezintă o serie de informații relative la unul din produsele cele mai noi
ale firmei Sun – HotJava, iar cel de -al doilea pagina de bază a serverului
SunSITE din Olanda.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 142
6.5. Concluzii
• Statisticile efectuate de către autorii sistemului Harve st arată că Harvest:
• poate reduce încărcarea serverilor ( FTP, WWW etc.) de 4 ori prin
procedura sa de extragere de informație și de 6600 ori prin
transmiterea ei la sisteme de indexare "la distanță"
• reduce, în ansamblu, de 59 de ori traficul prin rețea, iar spațiul ocupat de indecși de 43 de ori.
• Din punctul de vedere al utilizatorului: este dificil de recomandat o “rețetă” universală pentru regăsirea optimă a informațiilor; în caz de insucces sau succes parțial, se poate reformula cererea (cu criterii mai puțin restrictive)
sau se poate consulta un alt server.
Căutarea informației în "spațiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
.
143
6.6. Anexa
Scurtă descriere a formatului SOIF
Observație :
această anexă este adresată celor care doresc să formuleze cereri mai
sofisticate către un server Harvest, în care să refere atribute din
rezumatele asociate documentelor; pentru aceasta, utilizatorii trebuie să cunoască numele și semnificația acestor atribute.
In protocolul utilizat în comunicarea între componentele Gatherer și Broker
din Harvest, un Gatherer transmite către un Broker liste de rezumate ale
conținutului unor "obiecte informaționale" . Un rezumat în format SOIF este o
listă de elemente, fiecare element conținând: numele unui atribut SOIF și
valoarea atributului SOIF respectiv .
SOIF se bazează pe două formate definite ante rior: INTERNET Anonymous
FTP Archives (IAFA) IETF Working Group templates și BibTeX.
Atributele SOIF principale sunt: Abstract
scurt rezumat al obiectului
Author
autorul obiectului
Description
descriere pe scurt a obiectului
File-Size
lungimea în octeți a obiectului
Full-Text
textul integral al obiectului
Gatherer -Host
adresa hostului Gatherer -ului care a extras informația despre obiect
Gatherer -Name
numele programului Gatherer care a extras informația din obiect
Gatherer -Port
un număr identificând pr otocol de transport de date folosit de Gatherer
Gatherer -Version
versiunea Gathererului
Update -Time
momentul ultimei actualizări a rezumatului
Keywords
cuvinte cheie extrase din obiect
Last-Modification-Time
data ultimei modificări a obiectului
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 144
MD5
suma de control a obiectului
Refresh -Rate
numărul de secunde dintre două actualizări succesive ale rezumatului
(valoare implicită: o lună)
Time -to-Live
durata de validitate a rezumatului (valoare implicită: 6 luni)
Title
titlul obiectului
Type
tipul obiectului; tipurile definite fiind:
Archive Audio Awk Backup
Binary C CHeader Command
Compressed CompressedTar Configuration Data
Directory DotFile Dvi FAQ
FYI Font FormattedText GDBM
GNUCompressed GNUCompressedT
ar HTML Image
INTERNET- Draft MacCo mpressed Mail Makefile
ManPage Object OtherCode PCCompressed
Patch Perl PostScript RCS
README RFC SCCS ShellArchive
Tar Tcl Tex Text
Troff Uuencoded WaisSource
Update -Time
momentul de timp al ultimei actualiz ări a rezumatului (câmp obligatoriu)
URL-References
referințe URL prezente (în obiecte de tip HTML)
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
145
. 7. HotJava – program de navigare
INTERNET
7.1. Introducere
INTERNET-ul este un vast ocean de informații reprezentate sub diferite forme și stocate pe o mulțime de mașini gazdă. O mare porțiune din INTERNET este organizată sub forma așa -numitului WWW (World Wide Web). Acesta
folosește ideea hipertextului pentru a face navigarea mai ușoară decât tehnicile tradiționale (ftp, telnet). Pentru navigarea în WWW se folosesc programe
speciale numite navigatori
1
1 In limba engleză programele se numesc browser, cuvânt ul navigator fiind o traducere destul de apropiată de
sensul inițial. . Programele navigator permit oamenilor să se
"plimbe" prin rețea și să trateze informațiile ce sunt în realitate dispersate în întreaga lume, ca un tot unitar. Navigatorii integrează două funcții de car e un
utilizator obișnuit nu este foarte conștient dar care merită să fie menționate. Ele știu cum să aducă informații de la distanță și știu să o afișeze. Problema afișării nu este foarte simplă deoarece există o sumedenie de formate. Un motiv pentru
aceas tă varietate este natura extrem de diferită a informațiilor ce pot fi accesate
(texte, imagini, sunete, etc.). Unul din cele mai importante tipuri de formate în
care informația poate fi prezentată este limbajul HTML. Hotjava este un program navigator care "vorbește și înțelege" HTML. Hotjava a preluat din tehnicile de navigare ce au apărut prima oară la programul Mosaic ™ dar este mult îmbunătățit.
Informația în alte programe navigator este limitată la text, imagini, sunete și imagini în mișcare de sla bă calitate. Utilizând HotJava puteți adăuga dinamic
aplicații variind de la experimente științifice interactive până la jocuri. HotJava a introdus, o dată cu apariția sa, și un mod original de a accesa aplicațiile. Programele pot migra transparent în toată rețeaua. Nu mai există probleme de tipul "instalarea programelor".
Programul de navigare HotJava oferă următoarele facilități:
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 146
Execuția de programe – în cadrul paginilor ce sunt aduse de pe alt calculator
se pot include programe într -un mod asemănător c u introducerea de imagini.
Securitate în rețea – deși se pot executa programe ce nu sunt locale, există mai
multe nivele de securitate care să protejeze calculatorul de eventuali “viruși”.
Arhitectura cu multiple fire de execuție – această calitate prob abil că nu
înseamnă nimic pentru un simplu utilizator de HotJava. în principiu este vorba
de o nouă tendință în lumea programelor de calculator de a regândi codul astfel încât să se întâmple mai multe lucruri în paralel. Orice companie care produce un program cu astfel de calități cu siguranță se va grăbi să se și laude cu aceasta. Un efect pe care totuși utilizatorii îl pot vedea este că în timp ce navigatorul încearcă aducerea unei imagini care durează mult, calculatorul nu
“îngheață”, utilizatorul putând parcurge pagina parțial afișată.
Compatibil Netscape – HotJava conține toate extensiile Netscape. Mai multe
aspecte ale acestui subiect sunt prezentate în secțiunea “HotJava contra
Netscape”.
Suport pentru toate protocoalele INTERNET importante – HotJa va
“cunoaște” toate protocoalele majore:
HTTP – pentru citire documentelor html
news – pentru accesul grupurilor de știri
mailto – protocol pentru trimiterea de mesaje electronice
ftp – pentru transferul electronic al documentelor
gopher – pentru acc es la servere Gopher.
7.2. HotJava contra Netscape
Trebuie menționat că liderul autoritar pe piața INTERNET în materie de
programe de navigare este Netscape Navigator. Este lider nu numai din punctul de vedere al numărului de utilizatori ci și al inovațiilor făcute. De aceea firma Sun, și copilul ei minune HotJava, se grăbesc sa afirme ca se oferă compatibilitate Netscape. Netscape oferă la ora actuala standardul de facto in materie de programe de navigare. Compania care produce Netscape este atât de rapida în reacții încât in momentul scrierii acestei documentații exista o situație cel puțin amuzantă care
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
147
merită să fie menționată. Firma Sun Microsystems a creat un nou limbaj numit
Java. HotJava este primul program de talie mar e scris in acest nou limbaj.
Mult-lăudata calitate a navigatoarelor de a executa programe se referă de fapt la un cod special care se poate genera din programe Java. Ca pentru orice limbaj nou, implementările și standardele suferă multe modificări. La or a
actuală există două versiuni de implementări Java, așa -numitele alfa si beta.
Beta este cea mai recentă, dar nu este compatibilă cu alfa. Partea amuzantă constă în faptul ca Netscape suportă ultima versiune, beta, în timp ce Java suportă numai versiunea alfa.
Cu alte cuvinte, compania ce produce Netscape a reacționat mai rapid la
schimbarea standardului decât Sun, deși aceasta din urmă este și autoarea
modificării standardului și a programului HotJava. Având în vedere că Netscape a fost prezentat în capitolul anterior nu vom relua definițiile prezentate acolo. De exemplu, nu vom insista asupra conceptului de adresa URL, etc.
7.3. Cum arăta programul
Prezentăm în cele ce urmează modul în care va apărea fereastra programului
HotJava la lansare. De menționat ca HotJava poate fi executat doar în medii grafice. Deocamdată exista versiuni pentru Windows95 și XWindows(Motif).
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 148
In cele ce urmează ne vom propune să identificăm elementele principale ale
ferestrei cu care puteți inter acționa.
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
149
7.3.1. Elementele ferestrei HotJava
Fereastra HotJava are patru zone importante. Prima este linia ce conține
meniuri de comenzi. Acestea vor fi explicate în secțiunea “Comenzi disponibile în HotJava”. Urmează, puțin mai jos o caseta de editare cu numele
Document URL . In această casetă se specifică adresele documentelor pe care
dorim sa le vizualizam. Cea mai mare parte din suprafața ferestrei este ocupată
de zona în care se afișează conținutul paginilor aduse de pe rețea. In sfârșit în partea inferioară a ferestrei se afla cinci butoane cu care se pot lansa comenzile mai frecvente pentru operarea programului.
7.3.2. Butoanele HotJava
Partea de jos a ferestrei conține cinci butoane (ima gini circulare). Mai mult de
90% din acțiunile pe care le veți face vor fi asupra acestor butoane. In secțiunea următoare vom arata că efecte similare pot fi obținute și folosind meniurile de comenzi. Pentru referire în cadrul textului vom numerota butoane le de la stânga la dreapta cu unu, doi, etc. Reamintim ca butoanele sunt
elemente ale interfeței grafice care au asociata o acțiune. Pentru a executa respectiva acțiune trebuie sa se poziționeze cursorul mouse -ului deasupra
butonului și să se apese o singură dată butonul stânga al mouse -ului. Prezentăm
în continuare acțiunile asociate butoanelor HotJava, unde numerotarea corespunde modului de numerotare al butoanelor.
1. Butonul Back – produce revenirea la pagina anterioară. HotJava păstrează o
istorie a “ locurilor” (adreselor URL) pe unde utilizatorul a navigat într -o
sesiune și având aceasta istorie poate facilita revenirea în cazul în care se
dorește acest lucru.
2. Butonul Forward – produce revenirea într -o pagina ulterioara. Acest lucru
este posibil, evident, dacă înainte am mers înapoi cu ajutorul acțiunii asociate
butonului Back.
3. Butonul Home – produce încărcarea așa -numitei pagini Home pentru
programul HotJava. Aceasta poate fi configurată și este in general un document
de pe mașina pe care rule ază si HotJava.
4. Butonul Reload – se produce reîncarcarea paginii curente. Exista mai multe
motive pentru care se poate dori acest lucru. De exemplu pentru anumite pagini
există acțiuni care se petrec doar la încărcare. Se poate întâlni o pagina care la
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 150
încărcare sa producă emiterea unor sunete interesante. După încărcare, acestea
nu se vor mai auzi. Daca se dorește reascultarea lor se poate folosi aceasta comanda de reîncărcare.
5. Butonul Stop – se oprește procesul curent de citire al unei noi pagini.
Aceasta acțiune poate fi necesară dacă renunțăm la citirea unei noi pagini sau
dacă procesul de aducere al paginii de la distanța este prea lent. In cazul în care pagina este adusa de la mare distanța, este foarte posibil ca procesul de transfer sa fie f oarte lent mai ales la orele de vârf pentru comunicație.
7.3.3. Specificarea adreselor URL
Pentru specificarea adreselor URL dorite se pot folosi două variante. Prima
este sa ne poziționam în caseta de editare din partea de sus a ferestrei HotJava
și să specificăm adresa. A doua este sa accesam comanda Open din meniul de
comenzi File (cel mai din stânga). In la doilea caz, pe ecran va apărea o caseta
de dialog ca în figura de mai jos.
In aceasta caseta se poate specifica adresa exact ca în cazul casetei de editare
din fereastra principală.
7.4. Comenzi disponibile în HotJava
Vom prezenta in cele ce urmează o parte din comenzile disponibile folosind meniurile de comenzi. In total HotJava are c inci meniuri de comenzi: File,
Options, Navigate, Goto și Help. Vom face o selecție a acestor comenzi folosind criteriul complexității lor. Unele dintre ele realizează anumite optimizări care necesită o înțelegere profundă a proceselor de comunicație. In plus anumite comenzi apar în meniurile de comenzi într -o culoare gri foarte
ștearsă. Aceasta este convenția pentru comenzi dezactivate care nu sunt disponibile. Unele comenzi intra în această categorie.
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
151
7.4.1. Meniul de comenzi File
Open – comanda Open este echivalenta cu editarea unei adrese URL în caseta
de editare din fereastra principala. Efectul acestei comenzi a fost prezentat in
secțiunea anterioară “Specificarea adreselor URL”.
Reload – comanda Reload este similara comenzii lansate la apăsarea butonului
HotJava Reload care a fost explicat anterior.
View Source – se poate vizualiza documentul adus în forma sa primară. In
general paginile aduse sunt in format HTML și cu aceasta comanda se poate
vizualiza organizarea internă. La lansarea comenzii se va deschide o fereastra
cu formatul primar. Un exemplu de astfel de fereastră de vizualizare este prezentat mai jos.
Quit – aceasta comanda produce terminarea execuției programului
Meniul de comenzi Navigate
Forward – comanda Forward este echivale nta comenzii lansate prin apăsarea
butonului HotJava Forward ce a fost explicat in secțiunile anterioare.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 152
Backward – comanda Backward este echivalenta comenzii lansate prin
apăsarea butonului HotJava Back ce a fost explicat in secțiunile anterioare.
Home – comanda Home este echivalenta comenzii lansate prin apăsarea
butonului HotJava Home ce a fost explicat in secțiunile anterioare.
Show History – HotJava păstrează o istorie a “locurilor” (adreselor URL) prin
care utilizatorul a navigat in sesiunea curenta (de când a fost lansat programul
până in prezent). Comanda ShowHistory va afișa intr -o fereastra toate aceste
adrese putându-se selecta una dintre ele. Este o facilitate mai puternica decât
Forward/Backward care permite doar parcurgerea secvențiala a adre selor URL.
Add Current to HotList – Pe lângă istoria adreselor URL, HotJava păstrează o
lista (un fel de agenda telefonica, daca vreți) cu adresele URL mai importante. Aceasta lista in terminologie HotJava se numește HotList și conține asocieri
intre nume le unui document si adresa sa URL. Comanda “Add Current to
HotList” adaugă documentul curent ce se vizualizează in fereastra HotJava la
aceasta lista (HotList). De remarcat ca lista rămâne valabila si intre sesiuni deci
este un mare avantaj fata de facilit atea păstrării istoriei unei sesiuni, pentru
care toata informația se pierde la terminarea programului.
Show HotList – se afișează într -o fereastra separata lista HotList cu adrese
importante. Vezi paragraful anterior pentru o descriere a liste HotList.
Meniul de comenzi Goto
Acest meniu are o comportare mai speciala, deoarece este dinamic. Singura
comandă stabila este Add Current care va introduce numele documentului ce
se vizualizează în fereastra HotJava în meniul de comenzi Goto. De fiecare
data când se lansează comanda Add Current se va mai introduce un articol în
acest meniu. Ulterior, la selectarea unui articol reprezentând un nume de document, acesta va fi citit și vizualizat. Aceasta facilitate este un fel de varianta de memorie scurta asemănătoa re listei HotList. Singura diferența este
ca informația se pierde la terminarea sesiunii.
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
153
7.5. Cum se trimit mesaje prin poșta
electronică
Pentru a transmite mesaje prin poșta electronica tot ce trebuie făcut este sa scriem în caseta de editare “Document URL” următoarea pseudo-adresă URL:
mailto: <return>
unde prin <return> am simbolizat tasta Return ce trebuie apăsată. Ca efect al acestei acțiuni se va deschide o fereastra ca în figura de mai jos.
Nu vom insista asupr a modului de operare cu aceasta casetă de editare, ea fiind
similară cu cea pentru Netscape. Pe scurt se completează câmpurile cu
informația cerută, dintre care esențiala este adresa destinatarului din câmpul
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 154
To: după care apăsând butonul Send mesajul este trimis, iar apăsând butonul
Cancel se renunță la trimiterea mesajului.
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
155
7.6. Citirea grupurilor de știri
Pentru a putea citi grupurile de știri cu ajutorul HotJava trebuie îndeplinite două condiții. Nu vom intra în detalii, da r rugați administratorul de sistem să vă
atribuie o valoare variabilei de mediu NNTPSERVER. Fraza pe care trebuie să o spuneți ar fi, “învățați-mă vă rog cum se setează variabila NNTPSERVER la adresa unui server NNTP mai apropiat”. Aceasta este prima condiție. A doua
este ca administratorul de sistem să fi instalat în sistem un program cititor
pentru grupuri de știri. Bineînțeles o a treia condiție este să aveți acces la
INTERNET. După cum se observă toate aceste condiții sunt mai mult legate de
persoana ră spunzătoare de administrarea sistemului și în majoritatea cazurilor
condițiile vor de la bun început satisfăcute.
În continuare pentru a începe citirea grupurilor de știri puteți specifica adresa URL:
news: <return>
unde prin <return> am specificat faptul ca trebuie apăsata tasta Return. Ca efect al acestei comenzi, se va deschide o fereastra ca cea din pagina următoare. In cadrul acestei ferestre, modul de operare este similar celui din Netscape.
7.7. Transferul electronic al documentelor
Modul in care se poate realiza transferul electronic este similar celui din Netscape. De aceea nu vom insista decât asupra aspectelor diferite. Pentru a începe o sesiune de transfer de documente puteți specifica adresa URL:
ftp:/ădres a-server- ftp <return>
unde “adresa -server -ftp” trebui înlocuit cu adresa unei mașini care accepta
efectuarea de transferuri prin ftp anonim. In urma comenzii se deschide o fereastra asemănătoare celei prezentate peste doua pagini in figura “Transferul
documentelor in HotJava”. In acest exemplu, din figura, adresa URL folosita a
fost: ftp:/ăpolo.cs.pub.ro.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 156
Fig. Citirea grupurilor de știri în HotJava
HotJava – program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
.
157
Fig. Transferul electronic de documente in HotJava
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 158
7.8. Concluzii
Ne putem pune întrebarea ce rost are sa învățam operarea a doua programe de navigare. Unul din motive este ca nu se știe ce ne rezerva viitorul. La ora actuala se duce un război acerb intre titanii industriei de software pentru cucerirea pieței enorme reprezentate de INTERNET. In ace st context trebuie
încadrat și efortul enorm de promovare pe care îl face firma Sun Microsystems
pentru a impune limbajul Java și programul de navigare HotJava ca standarde
de facto în domeniu. După cum se vede este greu sa reușească, și culmea, unul
din m otive este o firma mult mai mică, cea care produce Netscape Navigator.
Cu toate acestea nu putem ști ce se va întâmpla in viitor. Tot ce putem ști este ca din aceasta lupta utilizatorii nu pot sa iasă decât in câștig cu condiția sa fie
pregătiți pentru orice. In principiu conceptele de navigare WWW rămân
aceleași indiferent de program.
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
159
. 8. Glosar de termeni
adresă de
E-mail șir de caractere indicând destinația poștei electronice
pentru un anumit utilizator din INTERNET
(<nume cont> @ <adresă de nod>)
ex:"ana@valhalla.racai.ro"
adresă de
domeniu
șir de caractere care identifica unic o rețea sau o grupare
de rețele conectate la INTERNET
ex.:”racai.ro”
adresă de nod
de rețea șir de caractere care identifica unic un nod de rețea (/in
context INTER NET:
<nume calculator> .<adresă domeniu>,ex.:"oblio.racai.ro")
adresa http
(WWW) vezi “ URL ”
ancora o porțiune identificată a unui document hipertext (de
exemplu: intr -un text poate fi un șir de unul sau mai multe
caractere adiacente, iar într -o ima gine poate fi o zonă
dreptunghiulară din imagine)
ancoră
destinație o ancoră parte a unei hiperlegături , al cărei nod conținător
este regăsit și afișat când hiperlegătura este traversată
ancoră sursă o ancoră care poate fi acționată de utilizator, cauzând
regăsirea și afișarea nodului care conține ancora destinație
în aceeași hiperlegătură (procesul se numește "traversarea
legăturii")
aplicație sistem de programe (produs program) care implementează
o soluție pentru o anumita problema (de calcul, de
gestiune etc.)
arc de rețea legătură făcută printr -un mediu de transmisie între două
noduri ale unei rețele
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 160
archie serviciu INTERNET facilitând localizarea unui fișier care
poate fi transferat prin rețea utilizând serviciul FTP
bancă de da te mulțime de date organizată în scopul optimizării
procesului inserare, eliminare, căutare și modificare a
datelor sau a relațiilor între acestea, independent de o
anumită aplicație
bază de date o colecție de informații organizate în scopul optimizări i
prelucrării acestora, în contextul uni set de aplicații
Broker componentă a serviciului Harvest care asigură colectarea
descrierilor sintactice de documente de la componente
Gatherer și care răspunde unor cereri ale utilizatorilor de
regăsire de info rmații, pe baza sintezelor colectate
Cache componentă a serviciului Harvest care asigură, în mod
transparent pentru utilizator, memorarea temporară locală
a rezultatelor primite la cereri de informație prin rețea
calculator
(sistem de calcul)
un ansamblu de echipamente electronice și de programe
care asigură stocarea, prelucrarea și regăsirea informației
cale
(localizare) a
unui fișier succesiune de directoare, specificând localizarea unui
fișier în memoria externă
CERN Centrul European pe ntru Cercetări Nucleare (Geneva);
locul unde a fost creat serviciul WWW
client o componentă software care se execută pe o stație de
lucru, un terminal sau un PC, solicitând o activitate de la
un server
clipboard memorie tampon, în care se pot stoca temporar informații
ce vor putea fi utilizate ulterior
comandă (dată
unui acțiune întreprinsă de un utilizator al unui program (în
execuție ) prin intermediul tastaturii, mouse -ului (sau altui
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
.
161
calculator) dispozitiv de intrare), prin care solicită pro gramului o
acțiune; pot fi comenzi șir de caractere introduse de la
tastatură sau comenzi date cu taste de control (tastatură)
sau cu mouse -ul.
Compatibilita –
te
(între programe sau între dispozitive sau între programe si
dispozitive) proprietate a un or programe sau dispozitive
de a putea lucra cu alte programe sau dispozitive
cont (în rețea)
dreptul acordat unui utilizator de a beneficia de anumite
resurse hardware și software ale rețelei , cu respectarea
implicită a securității propriilor informa ții
director
nivel al organizării ierarhice pentru fișiere în memoria
unui calculator
EARN European Academic Research Network; rețea europeană
de cercetări în mediu academic
ECHO organism specializat pentru gestiunea unor baze de date
ale Uniunii Europene (cu caracter informativ))
E-mail poștă electronică; serviciu de rețea oferind facilități de
schimb electronic de mesaje inter -utilizatori
EUROBASES organism specializat pentru gestiunea unor baze de date
ale Uniunii Europene (cu c aracter comercial)
execuție a
unui program procesul de realizare de către calculator a acțiunilor
descrise de instrucțiunile unui program
finger serviciu INTERNET care asigură informații despre o
persoană care lucrează pe un anumit server din rețea (pe
baza adresei de E -mail)
fișier
colecție de informații de același tip, stocate pe un suport
de memorie al unui calculator și identificate printr -un
nume si cale
(ex.:documente, programe,imagini,etc.)
FTP File Transfer Protocol; protocol care s tă la baza
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 162
serviciului de transfer de fișiere utilizat în INTERNET
Gatherer componentă a serviciului INTERNET Harvest , care
evaluează conținutul informațional pentru o listă definită
de serveri (de diverse tipuri), pentru a elabora rezumate
sintetice c are vor fi transmise unui Broker Harvest
GOPHER serviciu INTERNET care permite utilizatorului să
regăsească informații pe baza a o serie de meniuri;
informația este organizată arborescent
hardware un ansamblu de dispozitive si echipamente component e
ale unui sistem de calcul
Harvest serviciu INTERNET care permite utilizatorului să
regăsească informații, prin referire la cuvinte din titlul sau conținutul unor documente sau pe baza unor atribute care le caracterizează; se bazează pe mecanisme pute rnice de
evaluare a conținutului informațional al diverselor tipuri
de servere din INTERNET
hiperdocument colecție de "noduri" (elemente informaționale) înrudite,
legate prin hiperlegături; un hiperdocument poate conține și hiperlegături către date cate există în același document
hiperlegături un set de una sau mai multe ancore sursă și una sau mai
multe ancore destinație (se folosește uzual termenul
"legătură")
hipermedia o extindere a noțiunii de hipertext , la nivelul informației,
reprezentat a nu numai prin text, ci si prin:
– sunet
– grafică
– imagine
– animație (grafică animată)
– film (imagine animată)
(vezi și " multimedia ")
hipertext format al informației în care documentele sunt legate unul
de celălalt printr -un set de cuvinte selecta te (marcate în
text); pentru fiecare marcaj din document, hipertextul dă
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
.
163
posibilitatea creării unei legături logice cu alt document
(de exemplu, care explică semnificația unui concept
marcat sau dă detalii suplimentare referitoare la el)
HotJava
progr am “navigator prin WWW ” al firmei Sun
Microsystems; primul produs care a permis încărcarea la
utilizator și execuția directă a unor programe executabile
(“applet” -uri) din INTERNET
HTML HyperText Markup Language; limbaj care definește
modul de structur are și prezentare a unui document în
format hipertext
HTTP HyperText Transfer Portocol; protocolul utilizat în
comunicarea între " client "-ul și " server "-ul WWW
indexare (în contextul serviciilor de regăsire a informației)
procedură de evaluare a co nținutului unor documente;
produce liste de cuvinte, cu referințe la documentele în
care au apărut în mod semnificativ cuvintele respective
interfață dispozitiv hardware sau produs software care face
legătura între doua dispozitive / programe diferite,
transformând semnalele primite de la unul în semnale
inteligibile pentru celălalt
interfață
utilizator
produs software care facilitează utilizarea unor programe
de aplicație (un caz particular: interfața grafică)
INTERNET meta -rețea, rezultată pr in interconectarea a mii de rețele
din întreaga lume, utilizând pentru serviciile lor un set de protocoale comune (numite generic "familia de protocoale
TCP/IP ")
ISO International Organisation for Standardisation; organism
internațional care creează standarde "de jure", inclusiv
pentru domeniul rețelelor de calculatoare
listă de interes adresă de E -mail (similară cu cea a unei persoane) la care
oricine poate trimite un mesaj prin poșta electronică legat
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 164
de subiectul de interes; oricine se poate îns crie într -o
astfel de listă, primind apoi poșta adresată listei de interes
respective
magistrală
informațională grup de linii de comunicație utilizate pentru transmisia
informației de la diferite surse spre unul sau mai mulți
destinatari
Mail Too l
produs program, care asigură interfața grafică pentru
serviciul de posta electronica, specific calculatoarelor
SUN
mediu fizic suport fizic de stocare a informației (magnetic, optic etc.)
memorie componentă a unui sistem de calcul cu rolul de a păstra
informația; informația poate fi stocată nevolatil pe un
mediu fizic (“memorie externă”) sau în timpul procesării
informației într -o memorie operativă (“memorie internă”)
meniu (în contextul serviciilor de rețea): o listă afișată,
cuprinzând nume de documente, opțiuni sau funcții, din
care utilizatorii pot alege una, pentru a selecta
documentele, operațiile, respectiv pentru a activa programele dorite
mirroring mecanism de asigurare a disponibilității și fiabilității
informației prin păstrar ea ei redundantă
modem
dispozitiv care realizează transmisia de date numerice pe
linii analogice; la emisie, modem -ul modulează semnalele
numerice (impulsuri) în semnale analogice (de regulă în banda audio), iar la recepție demodulează semnalele analogice din canalul de comunicație în semnale numerice
pentru calculator
monomedia o colecție de date reprezentate în mod uniform, pe același
mediu fizic ;
Mosaic program cu interfață grafică evoluată, care permite
consultarea documentelor hipertext oferite de servere
WWW (deci, program " client " WWW); dezvoltat de către
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
.
165
NCSA (National Center for Supercomputing Applications
– USA)
multimedia o colecție de date cu reprezentări pe mai multe tipuri de
mediu fizic; această definiție este mai restrictivă – în
momentul de față, "multimedia" se folosește cu un sens
mai larg, pentru date în format non -text
navigator prin
INTERNET
(“browser”) nume generic pentru programele de “navigare” prin
informațiile din WWW
ex.: Netscape, HotJava
netfind
serviciu INTERNET de căutare a adreselor de E -mail,
căutarea fiind bazată pe cuvinte cheie, cum ar fi: țara,
numele instituției, etc
Netscape program cu interfață grafică evoluată, care permite
consultarea documentelor hipertext oferite de servere
WWW (deci, program " client" WWW), plus accesul la alte
tipuri de servicii INTERNET (E-mail, FTP, etc); produs al
firmei Netscape
NFS Network File System; sistem distribuit de gestiune a
fișierelor, asigurând mecanisme de acces la fișiere în rețea
nod compus un nod hipertext , eventual multimedia , care conține mai
multe noduri simple
nod de rețea echipament pentru procesare de informație (în particular,
un calculator) cuplat în rețea , care poate fi sursa sau
destinația unor apeluri.
nod simplu (în co ntext hipertext ); un obiect monomedia , care poate fi
regăsit și afișat ca o singură unitate informațională
Open Look,
OSF/Motif,
Sun View seturi de instrumente pentru dezvoltarea de aplicații cu
interfață grafică utilizator specifică pentru arhitectur a X-
window
pagină WWW formă de prezentare a informației multimedia în rețeaua
INTERNET , afișabilă la un moment dat într -un program
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 166
navigator lansat pe un calculator din rețea
parolă
șir de caractere secret , menit să valideze accesul unui
utiliz ator în contul său
postă
electronică vezi “ E-mail”
posta
newsgroup
(grup de știri) știri care sunt făcute publice în rețeaua INTERNET,
organizate pe grupuri; fiecare grup are un nume care
reflectă topica știrilor conținute
Postscript limbaj d e descriere a formatării unor documente
(conținând text și grafică); introdus de firma Adobe
procesare
client-server model care stă la baza majorității serviciilor de rețea;
componentele lui de bază sunt: " client" -ul, (produsul
software care se află în dialog direct cu utilizatorul, pentru
a-i prelua cererile și a -i afișa răspunsurile la acestea),
"server "-ul (care gestionează resurse informaționale, care
pot fi referite de cererile utilizatorilor) și rețeaua care
facilitează dialogul între "client" și "server" (în vederea
satisfacerii cererilor utilizatorilor)
program
(informatic)
un ansamblu de instrucțiuni codate, folosit de un
calculator pentru rezolvarea unei probleme; se stochează
sub forma de fișiere în memoria externa și se pot lansa in
execuție (vezi și “ aplicație ”)
prompt
șir de caractere afișat de un program informatic (în
execuție ), prin care se înștiințează utilizatorul că poate da
comenzi
protocol (în context de rețea ): set de reguli care trebuiesc
respectate în dialogul într e componentele software ale
unui serviciu de rețea; menit să asigure identificarea
partenerilor de dialog, controlul erorilor și controlul
fluxului de informație
Replicator Componentă a serviciului Harvest , menită să asigure o
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
.
167
"dublură" a facilităților oferite de un Broker Harvest (în
vederea evitării supra -aglomerării unor Brokeri foarte
solicitați)
rețea de
calculatoare o configurație de echipamente pentru procesare de
informație (" noduri de rețea") interconectate prin linii de
comunicație
RFC Request for Comments; numele generic al documentelor
conținând standardele INTERNET
robot (în contextul serviciilor de regăsire a informațiilor în
INTERNET ): program care circulă prin rețea; se execută
pe fiecare din serverele vizitate, în vederea rea lizării unor
obiective predefinite (de exemplu, acela de a regăsi
răspunsul la o anumită cerere de regăsire de informație)
salvare fișiere operația de stocare în memoria permanentă a unui
calculator a unor fișiere create local sau aduse din rețea
sau d e pe alt suport de memorie
server un nod de rețea sau un proces care execută un serviciu sau
un set de servicii înrudite pentru clienții săi (vezi "client")
ex.: server FTP, archie,etc
servicii
INTERNET
facilități de accesare și (sau) transmitere a informației în
rețea , bazate pe programe client-server
sesiune de
lucru perioadă de timp când un utilizator al unei rețele e
conectat (“logat”) in contul sau
SGML Standard Generalized Markup Language; (meta)limbaj
standard de marcare a documente lor, din care derivă
HTML
sistem de
operare set de programe de bază pentru gestiunea resurselor unui
sistem de calcul și asigurarea interfeței lui cu utilizatorul
sistem
distribuit un sistem de resurse de calcul, aflate în nodurile unei
rețele de c alculatoare , gestionat ca o entitate unică; un
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 168
sistem distribuit prezintă utilizatorilor săi aparența unei
singure resurse integrate de calcul
sistem
tranzacțional sistem care gestionează o colecție de informații, asigurând
accesul utilizatorilor pe ba ză de "tranzacții"; o "tranzacție"
desemnează o operație logică de consultare sau actualizare
a datelor, putând consta din unul sau mai multe schimburi între utilizator și sistem; sistemul tranzacțional asigură
confidențialitatea și integritatea informații lor gestionate
SMTP Simple Message Transfer Protocol; protocolul INTERNET
pentru E-mail
SNMP Simple Network Management Protocol; protocolul
INTERNET pentru management de rețea
software un ansamblu de programe ale unui sistem de calcul
SOIF
protocolul utilizat în comunicarea între componentele
Gatherer si Broker din Harvest
standard set de convenții clar definit și agreat pentru un domeniu
specific; standardele pot fi: "de facto" (dezvoltate,
recunoscute și respectate de un grup de producători) sau "de jure" (dezvoltate de organizații oficiale de
standardizare)
TCP/IP nume generic folosit pentru un set de protocoale de rețea
situate pe diverse nivele funcționale, aflate la baza serviciilor INTERNET ; numele derivă de la cele două
protocoale de bază TCP (Transmission Control Protocol)
și IP (INTERNET Protocol)
Telnet protocolul care stă la baza serviciului de "terminal virtual"
din INTERNET
UNIX sistem de operare , apărut în 1969 la Bell Laboratiries
(USA), promovat inițial cu prioritate în mediul academic; standardizat inițial de AT&T; cuprinde în mod intrinsec
funcții de acces la serviciile de bază din INTERNET
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
.
169
URL Universal (Uniforme) Resource Locator; localizează in
mod unic o resursă informațională în INTERNET ,
desemnând:
– tipul de serviciu care o gestionează (de fapt, numele
protocolului specific serviciului)
– adresa serverului din rețea care o gestionează
– numele (identitatea) piesei de informație referite;
acest tip de identificator de resurse a fost introdus în
contextul serviciului WWW
Usenet
mulțimea tuturor grupurilor de știri ; permite comunicarea
noutăților pe subiecte de interes
VERONICA complement al serviciului GOPHER ; oferă o soluție
rapidă de regăsire a informației într -o rețea de servere
GOPHER inte rconectate; realizează căutarea după cuvinte
cheie din textul intrărilor de meniu asociate documentelor
view -er program care facilitează vizualizarea (mai general,
reproducerea pentru utilizator) a conținutului unui fișier
de un anumit tip (imagine, su net, video etc.)
viruși programe care alterează funcționarea sistemului , până la
blocarea lui, prin modificarea fișierelor; au proprietatea de
a se reproduce pe diverse fișiere
WAIS sistem distribuit de regăsire a informațiilor; serviciu de
rețea I NTERNET oferind o interfață utilizator în format
cvasi -natural; ca rezultat al unei cereri a unui utilizator, el
oferă documente în al căror text apar referite în mod semnificativ cuvintele din cerere (se bazează pe evaluarea integrală a conținutului texte lor și construirea de statistici
de apariție a cuvintelor);
whois
serviciu INTERNET de căutare într -o bază de date a
persoanelor sau instituțiilor care in prealabil s-au
înregistrat in acea bază de date
WWW World -Wide Web; serviciu de informare di n INTERNET,
bazat pe formatul hipertext pentru reprezentarea
informației; permite "navigarea" din document în
document pe baza legăturilor asociative (vezi
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
. 170
"hiperlegătură ")
X window arhitectură de dezvoltare de aplicații cu interfață grafică
bazată pe "ferestre"; dezvoltată inițial la MIT
(Massachussets Institute of Technology) în cadrul
proiectului Atena; este standardul "de facto" pentru
interfața grafică a sistemelor de operare de tip UNIX
Xarchie program care asigură o interfața grafică pentru serviciul
archie
Bibliografie selectiv ă
_________________________________________________________________________________________
171
. Bibliografie selectivă
1. Frey, Donnalyn, and Adams, Rick, !@%:: A Directory of Electronic Mail
Addressing and Networks, O'Reilly and Associates, Newton, MA, 1989; 2. LaQuey, Tracy, Users' Directory of Computer Networks, Digital Press, Bedford, MA, 1990; 3. Partridge, Craig, Innovations in INTERNETworking, ARTECH House, Norwood, MA, 1988; 4. Tanenbaum, Andrew S, Computer Networks, 2nd ed, Prentice -Hall,
Englewood Cliffs, NJ.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SECȚIA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea… [606930] (ID: 606930)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.