Secția de Jurnalism [304217]

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-[anonimizat],

Conf. dr. Andreea Mogoș Absolvent: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-[anonimizat]-[anonimizat]: [anonimizat]

2020

[anonimizat]. Este structurată în trei capitole: primele două ele semnifică partea teoretică iar cealaltă partea practică. Bibliografia de specialitate pe care am consultat-o, m-a [anonimizat]. Cercetarea a [anonimizat] a analizei comparative. [anonimizat], motivele acestea se pot lua în considerare pentru relevanța temei alese. Așadar, am analizat 55 [anonimizat] – Aprilie – Mai 2020, postate de către primii trei influenceri din domeniul fotografiei și anume: [anonimizat] (Mira), Alina Ceușan. În urma analizei pe care am realizat-o [anonimizat]-am formulat concluziile. Deci, [anonimizat], într-un mod diferit.

Abstract

The functions of the selfie in Social Media represent the theme of this dissertation. It’s structured in three chapters: the first two mean the theoretical part and the other the practical part. The specialized bibliography I consulted helped me to formulate certain perspectives on the study. The research was conducted mainly on the basis of content analysis and comparative analysis. Due to the fact that in recent years I [anonimizat]. Therefore, I analyzed 55 [anonimizat] – May 2020, [anonimizat]: [anonimizat] (Mira), Alina Ceușan. Following the analysis I performed based on the research questions, I formulated my conclusions. So, I [anonimizat] a different way.

[anonimizat] s-a dezvoltat cu o viteză uimitoare și a devenit un instrument de bază în formarea identității utilizatorilor în mediul online. Totodată, apariția noilor tehnologii au permis introducerea unor aplicații cât și a unor dispozitive care să permită indivizilor afirmarea pe rețelele de socializare. [anonimizat] o [anonimizat]-și creeze propriul brand. [anonimizat], [anonimizat]incipalii pioni în dezvoltarea imagini și a marketing-ului în online.

Cercetarea de față explorează modalitatea de exprimare a infleuncerilor din domeniul fotografiei (Gina Pistol, Maria Mirabela Cismaru [Mira], Alina Ceușan) prin intermediul selfie-urilor. Desigur, rămâne la latitudinea fiecăruia maniera în care alege să demonstreze că brandul personal pe care l-au construit sau îl dezvoltă în continuare, este cea mai bună variantă pentru comunitatea lor. În ziua de astăzi, un influencer trebuie să distribuie conținut calitativ și să promoveze companii care să nu le afecteze imaginea. De-a lungul timpului, Gina, Mira și Alina au apelat la diferite strategii prin care au reușit să convingă utilizatorii că merită să fie „urmăriți”. Însă, Gina a fost singura care, involuntar a indus reacții negative din partea persoanelor din cauza faptului că a promovat un brand care nu avea notorietate în țara noastră.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primele două sunt teoretice ce cuprind informații despre autoportret, dezvoltarea tehnologiei care a declanșat apariția selfie-urilor, social media, instagram și brand. Capitolul trei reprezintă partea teoretică: studiu de caz în care am analizat 55 de selfie-uri din perioada Martie – Aprilie – Mai 2020 ale influencerilor Gina, Mira și Alina. În concluzia cercetării se va argumenta felul în care acestea și-au construit imaginea cu ajutorul selfie-urilor

Capitolul I – Autoportretul

Noțiuni teoretice

Încă de la apariția artei, autoportretul este practicat de diverși artiști și poate fi definit în mai multe moduri. În DEX, îl identificăm ca o „prezentare a propriei persoane a artistului în pictură, desen sau literatură”. Crearea portretelor a fost realizată din Antichitate, dar aprofundarea acestui gen artistic a luat amploare „abia în timpul Renașterii, la mijlocul secolului al XV-lea”.

În articolul „Research on Self-portrait Artistic Creation”, autoportretul este definit ca „modul cel mai direct al a artistului de a înțelege sinele, artistul prin auto-apariție, îmbrăcăminte, mediu etc. poate transmite identitatea și idealurile artistului, imaginea consolidată înregistrează instantaneu fondul și starea mediului lor de viață”.

În perioada respectivă, cercetătorii nu au descoperit numeroase creații și nici detalii despre artiști. Cu toate acestea, „Primele autoportrete sculptate în piatră includ unul care datează din secolul al XIV-lea î.Hr., din arta Egiptului Antic (perioada Regatului Nou), realizat de sculptorul egiptean Bak”.

Pentru realizarea autoportretelor „nu este suficientă prezența persoanei, e nevoie de o anume stare de spirit, de necesitatea interpretării de sine, a interogării eului propriu”. Așadar, evoluția artistului este cauzată de mai mulți factori. Totodată, autoportretul nu reflectă doar trăsăturile cele mai personale, mai individuale și prin ele – în expresia cea mai desăvârșită – propria identitate cu omenirea, ritmul oricărei vieți omenești și posibilitățile de autorealizare ale omului în sine, el este în același timp un document social-psihologic al poziției sociale a artistului în epocă, dar și expresia confruntării cu ea.

De-a lungul timpului au existat creații care rămân în istorie și sunt menționate în diferite articole științifice și cărți. Perioada Renașterii a adus noi idei de autoportrete, astfel s-a dezvoltat cultura în țările precum Italia și Germania. „Spre exemplu, Michelangelo Buonarroti și-a folosit imaginea sa facială când l-a pictat pe Sfântul Bartolomeu în fresca Judecata de Apoi din Capela Sixtină (1536-1541), dăruind trăsăturile feței sale pielii-măști, scoasă de pe un păcătos, și capului tăiat al lui Goliat”. De asemenea, „pictorul și gravorul Albrecht Durer, a fost un autoportretist prolific și a realizat mai mult de douăsprezece interpretări ale propriei imagini în creion, guașă, uleiuri și xilogravură. Drept exemple pot servi Autoportret la vârsta de 13 ani (1484), Autoportret la vârsta de 26 de ani (1498) etc.”.

Apariția autoportretului ca gen autonom în secolul al XVI-lea, a declanșat o evoluție în artă, datorită faptului că nu s-au transpus doar teme religioase, ci s-a pus accentul și pe construirea unor autoportrete care să se identifice cu propria persoană. Atunci când a luat naștere o altă formă de pictură, și anume cea de șevalet în care se foloseau uleiurile de pânză, portretistica a dezvoltat noi subiecte.

Pe parcursul anilor, au apărut diverse metode de redare a autoportretelor care, ulterior au dobândit anumite caracteristici punându-le astfel, în categorii diferite. „În secolul al XVIII-lea, autoportretele artiștilor au devenit obiecte de colecție la modă, iar spre sfârșitul secolului al XX-lea artiștii și-au folosit tot mai mult propriile corpuri în arta lor”.

O capodoperă ce a manifestat o realitate a artistului a fost realizată de Gustave Courbet fiind evaluată ca fiind „unul dintre cele mai originale autoportrete”. De asemenea, Vincent Van Gogh a fost considerat un portretizator de valoare „ale cărui autoportrete din anii 1886-1889 (mai mult de treizeci la număr) au înregistrat declinul său emoțional și fizic”. Pictorul german Edvard Munch s-a pictat pe parcursul vieții sale, tocmai pentru a relata destinul în creațiile sale. De asemenea, Frida Kahlo din Mexic, a reușit să realizeze 50 de autoportrete prin care își exprima trăirile în urma unui accident rutier. Totodată, Pablo Picaso, un pictor spaniol cunoscut de întreaga lume, s-a pictat în diferite momente din cariera sa ca și artist.

În perioada contemporană, autoportretistica a evoluat și s-a orientat către dezvoltarea artei vizuale. Autoportretele Pop Art realizat de Andy Warhol și Salvador Dali au fost apreciate ca fiind unele dintre cele mai celebre creații. În urma realizării unei retrospective, observăm că mulți dintre vechii maeștri, precum și artiștii de mai târziu, și-au reprodus imaginea într-o varietate de ipostaze, având drept bază diferite motive artistice, comerciale sau de autopromovare. Mai mult, istoria artei mărturisește despre o serie de artiști care execută autoportrete repetat, uneori din motive emoționale.

Istoria autoportretelor este una vastă, asta pentru că artiștii și-au introdus imaginea în creațiile lor încă din antichitate, așa cum am afirmat anterior. Totul a început de la pictură iar mai târziu, după apariția noilor tehnologii, autoportretele s-au transpus și în formă digitală. Astfel, cu ajutorul aparatului de fotografiat, creațiile s-au realizat în mod diferit dar cu aceeași nevoie de exprimare a eului interior.

Autoportretul fotografic se poate practica în diverse variante, în funcție de preferințele persoanei. Două dintre acestea sunt cele mai utilizate și anume: autoportretul în oglindă și cel realizat cu mâna proprie. Mai există și alte modalități însă nu atât de populare ca cele menționate. Folosirea unui camere de fotografiat amplasate pe o suprafață sau atașate unui trepied, pot realiza autoportrete numai dacă este activată funcția de temporizator.

Amalia Jones concluzionează în lucrarea ei că „autoportretul fotografic este ca istoria sau memoria care o formează: nu stă niciodată nemișcat, ci mai degrabă, își ia semnificația dintr-un flux infinit de implicări viitoare în care dorințele și fascinațiile noi produc conturi noi pentru subiectul reprezentat”.

Prin urmare, fotografiile de tip autoportret au căpătat o notorietate de-a lungul timpului. Încă din anii 1800 acest fenomen a captivat atenția publicului din perioada respectivă. Datorită acestui lucru, tehnologia a luat amploare și a dezvoltat noi dispozitive care să permită realizarea autoportretelor într-o variantă cât mai modernă pentru populația întregii lumi.

1.2. Evoluția tehnologiei. De la autoportret la „selfie”

Conform informațiilor prezentate mai sus, se distinge faptul că, autoportretul a fost creat prima oară în operele de artă ale pictorilor. Odată cu apariția unor noi invenții s-a dezvoltat un nou domeniu, și anume fotografia.

Prima ilustrație a apărut la jumătatea secolului al XVIII-lea și, după cum putem observa, în zilele noastre tehnologia foto este dezvoltată la un alt nivel. Cu mult timp în urmă, oamenii nu aveau acces la instrumentele pe care le deținem în momentul de față. Dagherotipul este dispozitivul cu care Robert Cornelius și-a realizat primul autoportret (vezi fig. 1.1.).

„Cornelius a obținut desemnarea ca inițiator al selfie-ului pentru a fi unul dintre primii oameni din lume care a ajuns să experimenteze procesul fotografic pionier de Louis – Jacques Mandé Daguerre”. Acesta „s-a așezat nemișcat timp de trei-15 minute pentru a-și capta propria viziune film”.

Așa cum susține autorul în lucrarea „The Long History of the Selfie”, în anii 1840, acest proces de realizare a autoportretelor a crescut și în rândul amatorilor din Statele Unite ale Americii, pentru crearea unor imagini de impact. „[…] amatorii și-au făcut repede drum în imaginea din epoca daguerreiană. Pe măsură ce procesul a fost finalizat și cererea de portret fotografic a crescut în anii 1840”.

Între anii 1841-1843, Cornelius și-a deschis două studiouri (printre primele la vremea respectivă în SUA) datorită succesului pe care l-a avut. De atunci, fotografia a devenit un element cunoscut iar înființarea unor noi studiouri nu a întârziat să apară. Această dezvoltare continuă l-a determinat pe Robert să își închidă afacerea, cauza nefiind justificată.

În anul 1898, Kodak a inclus două tipuri de camere: „pocket Kodak și buzunarul pliabil Kodak. Ambele camere erau mici, portabile, care puteau fi încărcate cu film, oferind 12 expuneri”. Cu un cost de un dolar, în anul 1900, compania a introdus și camera „brownie” fiind considerată „cea mai accesibilă cameră până în prezent” (vezi fig. 1.2.). Debutul acestui produs a declanșat dezvoltarea autoportretului fotografic, dovada clară fiind Anastasia Nikolaevna, Marea Ducesă a Rusiei. În anul 1914, la vârsta de doar 13 ani, a fost una dintre tinerii adolescenți care a realizat primul autoportret în oglindă pentru a livra-o unei prietene.

De-a lungul timpului, Kodak și-a dezvoltat demersul spre realizarea de camere diferite și „a creat scenariul perfect pentru a duce fotografia la masă”. Produsele companiei, au schimbat demersul fotografiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului XX.

În perioada anilor 1970, Polaroid a introdus o nouă invenție, și anume camera care realizează fotografia imprimată la scurt timp, (vezi fig. 1.3.) fiind considerată „una dintre cele mai mari realizări tehnologice din istoria industriei”.

Așa cum afirmă autorul Paul T. Moon Jr, în lucrarea sa „Missed Moments: Kodak’s Failure to Define the Consumer Market for Digital Photography”, includerea noului dispozitiv destinat publicului , a dezvoltat realizarea de imagini fotografice și „a devenit ceva care aproape oricine ar putea face”. Pe parcurs, aparatura s-a dezvoltat producând diverse modele care sunt disponibile și în ziua de astăzi.

Prima cameră digitală a fost creată în anul 1975 de către un angajator al companiei Kodak, Steven Sasson. (vezi fig. 1.4) La vârsta de doar 24 de ani, „a inventat procesul care ne permite să facem fotografii cu telefoanele noastre, să trimitem imagini în întreaga lume în câteva secunde și să le împărtășim cu milioane de oameni”. Aceasta a fost eliberată de Statele Unite, abia în decembrie 1978 sub denumirea de cameră electronică fixă însă Steven „nu avea voie să vorbească în public sau să-și arate prototipul nimănui din afara Kodak”. Zece ani mai târziu, împreună cu un coleg au creat prima cameră cu S.L.R care funcționează și arată ca aparatele profesionale din ziua de astăzi. Departamentul de marketing de la Kodak nu au luat în considerare noua realizare, propunându-le astfel să o scoată la vânzare. În momentul de față, prima cameră digitală se află la Muzeul Național de Istorie din America. În anul 2009, în cadrul unei ceremonii de la Casa Albă, Președintele Obama i-a acordat lui Sasson, Medalia Națională a Tehnologiei și Inovării.

Datorită evoluției tehnologiei au apărut diferite branduri iar dispozitivele realizate, permit în prezent, crearea de autoportrete cu rezoluție mai mare iar utilizarea acestora este la îndemâna tuturor. În lucrarea sa, Jill Walker Rettberg, afirmă faptul că „primele camere, pe de altă parte, erau dispozitive imense. La fel cum aparatul foto care fotografiază este vizibil în autoportretele digitale realizate într-o oglindă, astfel încât fotografii timpurii au inclus adesea instrumentul comerțului în autoportretele lor”.

Noțiunea de autoportret s-a dezvoltat și datorită apariției telefonului mobil care ajută la realizarea selfie-urilor într-un mod cât mai simplu. În lucrarea sa, András Benedek mărturisește că fotografia digitală este „disponibilă cu cele mai inteligente telefoane, <<dezvoltarea>> este instantanee, iar costurile sunt neglijabile dincolo de dispozitiv în sine”.

Sony Ericsson Z1010 a fost primul telefon mobil prezentat la Mobile World Congress de la Barcelona în anul 2003, ce deținea cameră frontală. Inițial, acest dispozitiv nu a fost gândit pentru realizarea selfie-urilor ci doar o alternativă de a face apeluri video (vezi fig. 1.5). Situația era identică și atunci când a fost lansat iPhone 4 (vezi fig. 1.6). „Fotografia a avut un succes extraordinar ca a tehnologie de consum de la introducerea sa de către Kodak în sfârșitul secolului al XIX-lea. Trecerea la digital în orice caz, tehnologiile au sporit utilizarea și entuziasm pentru fotografie”.

Concluzionând, se poate sesiza faptul evoluția tehnologiei a avut un impact major în declanșarea unei noi forme de autoportret și anume, „selfie-ul”. Astfel, apariția dispozitivelor mobile cu diverse camere frontale a fost un succes.

1.3. Fenomenul Selfie

Selfie este definit în dicționarul Oxford ca o fotografie realizată de propria persoană, prin intermediul telefonului mobil pentru a le posta pe social media. Fenomenul a devenit cunoscut în lumea fotografiei, iar în anul 2013 selfie a fost desemnat în dicționarul Oxford, cuvântul anului.

Paul Frosh susține că selfie-ul este descendența rețelelor digitale. Caracterul său distinctiv de la forme mai vechi de auto-prezentare pare să provină din schimbări nereprezentative: inovații în distribuție, stocare și metadate care nu sunt în mod direct legate de producție sau designul estetic de imagini”.

În 2002, istoria internetului consemna prima folosire a acestui cuvânt pe un forum din Australia. După o noapte petrecută la ziua unui prieten, australianul Nathan Hope a publicat pe internet o poză cu buza sa accidentată explicând în comentariu că a fost beat și a căzut. Acesta a mai scris: „Scuzați focus-ul, voiam să fac un selfie”. Din acel an și până în prezent, fenomenul selfie este răspândit în toată lumea și apreciat de majoritatea oamenilor, indiferent de vârstă.

Alexandra Georgakopoulou afirmă în lucrarea sa, că este interesant să contrastăm această definiție a postării selfie-urilor cu ceea ce inventează camera foto Kodak, Eastman, care a anunțat în 1888: Apăsați butonul, noi facem restul. Selfie-urile au o calitate DIY: ele sunt conduse de utilizator și sunt generate, spre deosebire de fotografia anterioară.

Potrivit cercetătorilor de la Brigham Young University, persoanele care își fac frecvent selfiu-uri, sunt împărțite în trei categorii. Înrădăcinați într-o cultură de social media selfie-saturată, au pus întrebarea: Ce mă motivează pe mine și pe tine – și oameni de toate vârstele, culturile, genurile și religiile – să luăm și să împărtășim selfie-uri? Prima clasă ar fi dominată de oamenii care doresc să comunice un anumit mesaj prin fotografiile lor sau pentru a crea dezbateri în mediul online. A doua grupă este reprezentată de acei indivizi preocupați doar de propria lor imagine. Aceștia distribuie autoportretele pe rețelele sociale mai degrabă pentru a arăta ce calități fizice au și nu pentru a genera convorbiri cu ceilalți utilizatori. În ultima categorie s-ar încadra persoanele care vor să se auto-descopere iar scopul acestora este de a demonstra cine sunt.

Postarea și vizualizarea selfie-urilor a devenit pentru majoritatea oamenilor, un obicei zilnic. Cercetătorii au descoperit faptul că acestea evocă lipsa de respect, critici și pot declanșa apariția narcisismului. „Selfie-urile au devenit enorm de populare și este aproape imposibil să vizitați orice site de socializare fără a vedea chipurile prietenilor noștri în aproape”. Totodată, cercetătorii au specificat că aceste fotografii pot fi percepute și în mod pozitiv datorită, faptului că dezvoltă creșterea stimei de sine.

De asemenea, în articolul „Selfie Indulgence: Self-Favoring Biases in Perceptions of Selfies” s-a realizat un studiu prin care se confirmă faptul că, selfie-ul este o modalitate de exprimare care ne face să ne simțim mai frumoși și sexy. Practic, ei au constatat că „persoanele care își fac selfie-uri se percep ca fiind mai atractivi și mai plăcuți în selfie-urile lor decât în fotografiile altora”.

Deși de-a lungul timpului s-au realizat diverse analize și studii, dependența de selfie-uri nu este recunoscută de experți, la nivel global. Între timp, datorită faptului că acest concept a devenit din ce în ce mai popular în rândul tinerilor, s-a creat un dispozitiv numit selfie stick. În revista „Time”, obiectul este considerat unul dintre cele mai bune invenții ale anului 2014. Simțind o piață nouă, mai multe companii au lansat dispozitive destinate să eficientizeze experiența de selfie.[…] Selfie stick-ul (produs de mai multe mărci), permite utilizatorilor să-și poziționeze smartphone-ul dincolo de îndemâna brațelor pentru a obține unghiuri foto mai bune.

În lucrarea „Notes to self: the visual culture of „selfies” in the age of social media”, Derek Conrad Murray susține că majoritatea discuțiilor despre selfie sunt concentrate (pe nedrept) pe femeile tinere, formând o critică a narcisismului lor aparent ca un fel de regres – trăsătură de personalitate sive. Tinerele însele caracterizează adesea „selfie-ul (postat pe site-urile de socializare) ca un act radical de împuternicire politică: ca mijloc de rezistență. Obsesia culturii mass-media dominată de bărbați și stăpânirea opresivă asupra vieții și corpurilor acestora”.

Din perspectiva lui Brooke Wendt, selfie-ul acționează ca un substitut la dorințele, și nevoile noastre. Este o constantă în viața noastră, deoarece ne putem face un selfie în orice moment. În momentul vizualizării, selfie-ul ne oferă mulțumiri instantanee, dar trecătoare. Totodată, fenomenul trece printr-un proces atunci când este distribuit pe rețelele de socializare tocmai pentru a da impresia de perfecțiune. Însă prelucrarea imaginii poate transmite ideea de nesiguranță în propria persoană.

Narcisismul nu este întotdeauna o trăsătură a amatorilor care își fac selfie-uri deși, putem interpreta acest lucru când vedem o persoană în diverse ipostaze care își realizează un autoportret cu ajutorul dispozitivului mobil sau a unei camere de fotografiat. De-a lungul timpului au existat teorii pro și contra despre sensul autoportretelor în era digitală. Totodată, alți autori confirmă că narcisismul este conectat la o dorință de a avea o mare rețeaua socială și o preocupare pentru obținerea atenția altora.

Prin urmare, social media oferă posibilitatea unică de existență a unei audiențe care, involuntar, preia controlul persoanelor. Imaginea și feedback-ul sunt considerate importante din perspectiva utilizatorului. Odată cu apariția noilor media, fenomenul selfie-ul a parcurs un proces eficient care a declanșat o dezvoltare rapidă. Fiecare poate interpreta autoportretul în modalități diferite, fie că discutăm obiectivarea de sine sau auto-prezenatare.

Capitolul II – Influencerii și crearea brandului personal în Social Media

2.1. Noile Media

Noile media, așa cum le definește Dorina Guțu, permit crearea unor comunități virtuale și rețele sociale online, în care oameni ce au preocupări diferite, provenind din zone geografice diferite și variate se pot întâlni, discuta, dezbate, informa.

În lucrarea Understanding Noi media, Robert K. Logan definește termenul noi media prin raportare la mediile digitale, interactive, care presupun utilizarea unui computer. „Noi media” , spune autorul, nu reprezintă de fapt nimic nou, acestea derivând tot din formele tradiționale de media.

Schimbarea s-a produs odată cu apariția WEB 2.0, termen folosit pentru prima dată la conferința cu același nume, organizată în 2004.

Tim O’Reilly a pronunțat această sintagmă, referindu-se la serviciile de internet ce fac parte din cea de-a doua generație. Este o etapă în dezvoltarea internetului care a început în anii 2000. Nu este vorba neapărat despre inventarea unor noi tehnologii, ci despre combinarea și îmbunătățirea celor care existau deja – idee despre care am menționat anterior și pe care o susține și Dorina Guțu, în prima carte românească despre noile media.

Conceptul de Web 2.0 înseamnă „evoluția internetului, de la un depozit de informații și tehnologii de comunicare, la un spațiu de comunicare simetrică, adică apariția acelor platforme care ajută la transferul de cunoștințe și conversații”. Vorbim despre o trecere, am putea spune istorică, de la comunicarea de tip unidirecțional la cea de tip bidirecțional, sau chiar multidirecțional, una în care „toți sunt producători și cititori de informație”.

Apariția noilor media este în strânsă legătură cu dezvoltarea Web 2.0, după cum propun mulți autori. Însă pentru a defini, sau pentru a încerca, cel puțin, o definire cât mai clară și completă a acestui fenomen, nu este suficient. Definiția cea mai generală, citată de Dorina Guțu în cartea sa, pornește de la un consens asupra faptului că „noile media se referă la formele inovatoare de interacțiune dintre oameni și tehnologie, la relația dintre oameni și instrumente de comunicare folosite în mod creativ pentru a îndeplini nevoi elementare de informare, comunicare și relaționare”.

În literatura de specialitate, noile media mai sunt definite ca mijloace de comunicare ce se bazează pe canale digitale de tipul: internet, televiziune digitală, sau hârtie electronică. Alte încercări de definire sunt chiar ceva mai vagi, creionând noile media ca o sumă a tuturor textelor, imaginilor și formelor grafice editate, transformate, cu ajutorul unui computer.

Așadar, ca și în cazul web 2.0, noile media nu se referă la tehnologii complet noi, apărute recent, ci la tehnologii care existau de ceva vreme și care, utilizate în mod creativ au fost aduse îmbunătățiri.

2.1.1. Social Media

În linii mari, social media este definit prin referire la „posibilitățile tehnice și practicile online care permit oamenilor să genereze conținu și să împărtășească informații, opinii, experiențe”. Acest sistem are la bază comunicarea în mediul online cu utilizatori diferiți pe diverse site-uri cum ar fi: Facebook, Youtube, Instagram ș.a.

Autoarea My Nguyen, susține ideea că platformele pe care le-am menționat anterior, „sunt noi societăți deschise într-o dimensiune digitală diferită care este legată de lumea reală. Similar cu ceea ce fac oamenii în viața noastră reală, pe rețelele de socializare, utilizatorii fac auto-branding”. Cu toate acestea, social media este prezentă nu doar în mediul online ci și offline. Din cauza faptului că utilizatorii sunt mereu conectați, s-a atins pragul dependenței în majoritatea cazurilor.

Cu toate acestea, social media este prezentă nu doar în mediul online ci și offline. Din cauza faptului că utilizatorii sunt mereu conectați, s-a atins pragul dependenței în majoritatea cazurilor.

Dezvoltarea rețelelor sociale a oferit oportunitatea utilizatorilor să-și expună punctul de vedere și să se informeze într-o manieră utilă. De asemenea, apariția social media a avut un impact pozitiv asupra brandurilor, datorită faptul că au avut oportunitatea să se promoveze în mediul online (este valabil și în prezent). În lini mari, „a sporit relația de încredere între utilizatori și conținutul partajat pe rețelele de socializare, ceea ce a condus la comunicarea între consumatori, impunând mai mult control asupra mărcilor decât managerii de marcă”.

Sarah Joseph, consideră că social media este un grup de aplicații ce folosesc internetul, sunt construite pe fundamentul ideologic și tehnologic al Web 2.0 și permit crearea și schimbul de conținut generat de utilizator (așa numitul „user generated content”).

În ziua de astăzi, internetul nu poate fi conceput fără rețele de socializare. Ca și în cazul, selfie-urilor, definițiile social media sunt la fel de numeroase și de controversate. Alți autori consideră social media este egal cu noile media, luând în considerare posibilitățile comune de socializare și unire a comunităților și rețelelor online.

Pentru Mangold, social media înglobează o varietate de forumuri online, incluzând blogurile, platformele de discuții sponsorizate de companii, e-mailul de tip costumer-to-costumer, dar și platformele de socializare.

Dorina Guțu consideră termenul de social media ca fiind un termen-umbrelă, la fel ca în cazul noi media. Dacă pentru unii autori rețelele pot îngloba aplicați și site-uri diverse (Instagram, Facebook, YouTube), alții consideră că în familia social media pot intra și blogurile, deoarece, prin specificul lor, acestea permit, la rândul lor, socializarea.

Însă dincolo de aspectele teoretice și tehnologice, „social media a arătat societății globale spectrul unui nou tip de putere. O putere practic nelimitată și care nu se poate compara cu nimic din ceea ce a existat până acum”.

Astfel, ne putem da seama că social media a deschis porțile spre o nouă eră: aceea în care, pentru prima dată în istoria umanități, informația depășește resursele necesare pentru a o consuma. Comunicarea cu prietenii sau familia a devenit o rutină iar faptul că social media face parte din viața oamenilor, nu este o noutate.

2.1.2. Instagram

Instagram este o platformă social media gratuită creată de Kevin Systrom și Mike Krieger în octombrie 2010 iar ulterior a fost cumpărată de Facebook în aprilie 2012. În principiu, se axează pe împărtășirea fotografiilor sau a videoclipurilor cu ceilalți utilizatori. Imaginile distribuite se pot găsi în feed numai dacă persoana respectivă are contul public. În cazul în care este activată funcția de cont privat, utilizatorul poate vedea postarea doar dacă „se urmăresc”. De asemenea, Instagram-ul are funcția de a partaja și salva orice postare pe care o observi în momentul respectiv.

Autorii lucrării What We Instagram: A First Analysis of Instagram Photo Content and User Types afirmă că aplicația „oferă utilizatorilor un mod instantaneu pentru a capta și împărtăși momentele lor de viață cu prietenii prin o serie de imagini și videoclipuri (manipulate cu filtru) ”.

În anul 2018 , această platformă a evoluat și „a atins pragul de 1 miliard de utilizatori activi, confirmând interesul crescut al publicului, mai ales tânăr, pentru această rețea de socializare, și a lansat un serviciu video, numit IGTV, potrivit theverge.com”.

Încă din primul an de la apariție, au fost distribuite în jur de 150 de milioane de imagini. În 2014, erau încărcate peste 60 de milioane în fiecare zi . Conform unui studiu realizat în vara anului 2019, România are 4.090.475 utilizatori de Instagram, cu vârsta peste 18 ani, față de 2.603.060. Spre deosebire de Facebook, aplicația oferă servicii mai diversificate cum ar fi posibilitatea de a edita fotografii, adăugarea unor videoclipuri pe un program numit IGTV, mai multe funcții în stories și folosirea hashtagurilor care pot ajuta la promovarea conținutului distribuit.

Platforma este potrivită experienței mobile iar apariția noilor smartphone-uri care dețin camere frontale performante, au ajutat la evoluția aplicației. Cu toate acestea, există un site Web iar utilizatorii pot vedea postările, să trimită mesaje, să comenteze la imaginile altor persoane însă, momentan nu se pot încărca fotografii de pe Web. De obicei, imaginile postate în aplicație trec printr-un proces numit editare. Datorită tehnicilor oferite, persoanele au posibilitatea de a modifica conținutul. Fluxul de imagini al unui utilizator este o construcție de identitate în desfășurare care iar fenomenele particulare fotografiate sunt o prezentare a stilului personal.

În categoria rețelelor sociale, Instagram-ul poate fi considerat un serviciu pentru că oferă oricui oportunitatea de a-și crea un cont propriu pentru a defini mai multe tipuri de relații cu utilizatorii deja existenți. Aceste interacțiuni sunt însă instabile, din cauza faptului că nu este acea obligativitate de a te conecta reciproc cu ceilalți de fiecare dată.

Michele Zappavigna identifică ideea pe care am menționat-o anterior, și anume că „instagramul poate fi clasat ca un serviciu de rețele sociale, deoarece permite utilizatorii pentru a crea un profil personal și a urmări relațiile cu alți utilizatori. Aceste relații sunt asimetrice, deoarece utilizatorii nu sunt obligați să se conecteze reciproc”.

Totodată, majoritatea platformelor din mediu online, au funcții de bază. Realizarea unui profil, distribuirea de fotografii, căutarea unor noi prieteni virtuali sau abilitatea de a atrage noi urmăritori pe cont sunt aspectele comune ale rețelelor sociale precum Facebook sau Twitter. Spre deosebire de acestea, Instagram-ul impune anumite limite. Utilizatorii pot folosi până la 30 de hashag-uri iar imaginile sunt decupate de la dimensiunea originală. Însă, aceștia au posibilitatea de a descoperi modalități prin care pot preveni circumstanțele. Spre exemplu, se pot introduce imagini în programe care permit ca fotografia să nu fie decupată doar că se prezintă ca un tablou. Mai exact, se adaugă margini de diferite culori și invizibile ce reflectă o parte din imagine.

2.1.2.1. Identitatea filtrelor

Platforma permite utilizatorilor să folosească să își editeze pozele iar scopul este de a evidenția anumite trăsături ale fotografiei. Această funcție a devenit un aspect de bază în cultura vizuală și nu numai. Instagram-ul a fost printre primele site-uri care a beneficiat de metoda editării direct în aplicație. În momentul de față, filtrele sunt prezente în diferite programe de editare foto sau platforme de social media (vezi fig. 1.7).

Autorii lucrării Why We Filter Our Photos and How It Impacts Engagement confirmă că această funcție oferă persoanelor oportunitatea de a-și îmbunătăți imaginea fără să apeleze la un software profesional. „O varietate de filtre grafice simple sunt disponibile pentru utilizatorii de telefoane de cameră pentru a-și îmbunătăți fotografiile din mers; aceste filtre deseori stilizează, sau îmbătrânește o fotografie”.

Potrivit lui Brooke Wendt, filtrele de pe Instagram pot fi aplicate imaginilor pentru a crea o varietate de efecte vizuale. Oamenii selectează o serie de filtre care reprezintă diverse stiluri de fotografie pentru a transforma aspectul imaginilor și multe dintre aceste filtre îmbătrânesc în mod artificial imaginile. Se pot crea imagini color sau alb-negru în funcție de preferințele utilizatorului iar efectele sunt diverse cum ar fi: estompare, saturație, claritate, temperatură etc.

Același autor, susține ideea că în general, oamenii folosesc funcția de filtru pentru a împodobi o imagine cu o culoare intensă sau desaturată și parcă nu folosesc funcția de filtrare pentru a face referire la un moment din istorie, dar împrumută atractivitatea estetică a unei fotografii mai vechi.

Procedeul a devenit un clișeu iar persoanele care doresc să posteze imaginile în mediul online, apelează de cele mai multe ori la filtre. Jill Walker Rettberg confirmă faptul că nu putem reprezenta viața sau corpurile noastre fără să folosim […] filtrele care sunt deja încorporate în cultura noastră[…]. Acestea se schimbă în timp și sunt diferite în culturi. Putem adesea rezista sau schimba filtrele culturale dar de cele mai multe ori acționăm conform logicii filtrului fără să realizăm că asta facem.

La începutul apariției Instagram-ului, acesta dispunea de 10 filtre iar anul 2020 sunt disponibile 40 de filtre. Inițial apar doar 23 însă se pot activa și celelalte dacă accesăm setarea de administrare a acestora care se situează la finalul acestora. Conform unui studiu, cele mai utilizate 7 filtre de pe aplicație ce ar trebui folosite în anul 2020 sunt:

„Normal” – în momentul în care o persoană este mulțumită deja de calitatea fotografiei, nu se mai adaugă un alt filtru ci poate regurge la alte funcții de editare direct din aplicație;

„Claderon” – deși se accentuează culorile, se menține originalitatea;

„Juno” – oferă mai multă strălucire imaginilor care au la bază culorile neutre;

„Ludwig” – estompează culorile și evidențiază culoarea roșie;

„Lark” – oferă luminozitate și menține fotografia cât mai originală;

„Lo-Fi” – se accentuează culorile neutre iar umbrele sunt intensificate;

„Gingham” – pune la dispoziție un aspect vintage și oferă luminozitate;

2.1.2.2. Identitatea hashtagurilor

Pe lângă editarea fotografiilor, Instagram-ul oferă utilizatorilor și posibilitatea de a se identifica prin conținutul distribuit, folosind hashtag-urile. Autorii Rubinstein și Sluis au analizat în anul 2013, relația dintre imagini și metadate menționând că oferă posibilitatea de a adăuga semne lingvistice unei imagini (sau alt obiect de date) pentru a facilita clasificarea, arhivarea, regăsirea și identifica proveniența (autoritate, proprietate, condiții de utilizare).

Brooke Wendt definește hashtag-ul ca „un instrument care permite oamenilor să atribuie cuvinte sau scurte fraze la imaginile lor și căutați alte imagini”. Chiar și în anul 2020, hashtagurile reprezintă o metodă eficientă pentru a atrage alți utilizatori (vezi fig. 1.8).

În studiul realizat de Benjamin Chacon reiese faptul că, primele 3 cele mai aplicate hasthtag-uri în postările oamenilor sunt: #love, #instagood, #photooftheday. Tot în același articol, #selfie se clasifică pe locul 28. Hashtag-ul #selfie are pe Instagram diferite semnificații: „poate funcționa ca un tip de imagine, ca acțiune sau ca pronume auto-referențial”. De asemenea, Benjamin demonstrează că „hashtag-urile comunitare sunt hashtag-uri care conectează utilizatorii cu gânduri similare în jurul unui subiect specific”.Conform platformei Tags Finder, (datele sunt colectate în timp real) în România, primele 5 cele mai frecvente hashtag-uri sunt: #romania, #travel, #bucharest, #nature, #photography.

Atunci când o persoană accesează un anumit hashstag, aplicația configurează toate postările în care a fost utilizat hashtag-ul respectiv, precum și cele nouă postări „de top” sau cele mai populare în partea de sus a paginii. Aceasta este urmată prin postările rămase care utilizează hashtag-ul, care sunt detaliat ulterior în ordine cronologică.

În cazul în care contul de Instagram este public, prin folosirea hashtag-urilor, postările distribuite sunt vizibile și pentru alți indivizi. Utilizarea acestora ajută la descoperirea de noi conținuturi și afișează altor persoane cu care nu a mai existat vreo conexiune, fotografiile sau videoclipurile distribuite. Situația este diferită dacă utilizatorul are contul privat iar postările nu vor fi publice indiferent dacă sunt folosite hashtag-urile.

De-a lungul timpului, Instagram-ul a devenit o platformă unde s-au dezvoltat afacerile iar procesul este unul continuu. Partea de marketing s-a dezvoltat odată cu apariția influencerilor care fac publicitate în mediul online la diverse produse și își creează brandul personal.

2.2. Influencer-ul

Atunci când o persoană are un număr mare de urmăritori și „folosește frecvent acest capital social pentru a avea acces la resursele financiare” este numit influencer sau micro-celebritate. În anul 2015, influencerii cu „peste 1 milion de urmăritori postează în medie 8.58 postări în fiecare zi iar 20% dintre marketeri le folosesc pe Instagram ca instrument de marketing”.

Dorința de a avea o carieră în mediul online nu este o realizare imposibilă. În secolul al XX-lea, apariția micro-celebrităților a fost necesară. Însă pentru a ajunge la acest nivel, „ nu mai este nevoie să ai un talent special atâta timp cât ai putere pe rețelele de socializare”.

Conform site-ului Instagram, 75% dintre utilizatori au fost inspirați de o anumită postare iar 60% dintre aceștia au descoperit noi produse. Când vine vorba de influencer marketing, Instagram a fost cel mai bun realizând un canal de acțiune socială în 2015 și a furnizat o rată de acțiune socială de 3,21 % în comparație cu 1,5% pe toate rețelele sociale.

Termenul de influencer este utilizat de cele mai multe ori în ziua de astăzi și se poate asocia cu o persoană publică sau chiar vedetă. De reținut faptul că, nu orice celebritate este influencer. Spre exemplu, persoanele care apar în mass – media și sunt implicate în diverse conflicte negative nu sunt considerate influenceri. Totodată, aceștia și-au început meseria prin realizarea de materiale video pe Youtube mai exact au fost vlogeri sau și-au deschis propriul blog. Tot ceea ce influencer-ul promovează în mediul online conținut pentru a crea comunitate. „Influența lor constă în faptul că ideile și comportamentele lor nu vor fi evaluate doar pozitiv de urmăritori dar chiar imitate”. Așadar contează mesajul pe care îl transmit în social media.

De cele mai multe ori, influencer-ul s-a dezvoltat prin conținutul pe care l-a creat în social media. Atragerea publicului se poate realiza prin creativitatea și originalitatea în postările distribuite. Există posibilitatea ca aceștia să obțină resurse financiare prin prezentarea anumitor produse pe rețeaua Instagram sau pe alte canale de comunicare unde sunt prezenți. Dacă inflluencer-ul are mai mulți urmăritori, asta nu înseamnă că pot influența comunitatea. Există diverse aplicații sau agenții care se ocupă de falsificarea urmăritorilor iar diferența se poate vedea în interacțiunea de pe profil și anume: număr de like-uri, comentarii, afișări etc. „Influencerii au o relație puternică cu comunitățile lor, în acest caz cu urmăritorii lor. Micro-influencerii au în special o interacțiune puternică cu al lor grup. Această interacțiune este cuantificată în numărul de aprecieri , comentarii și mesaje directe”.

Din perspectiva autorilor Nathaniel J. Evans, Joe Phua, Jay Lim și Hyoyeun Jun, un influencer de marketing adună urmăritori prin postarea fotografiilor, folosind hashtag-uri și implicarea cu adepți pe site, ceea ce duce la creșterea termenului Instafamous, o microcelebritate auto-fabricată cunoscută doar pentru activitatea sa pe Instagram.

În studiul realizat de Sofie Biaudet despre inflluencer marketing, rezultate demonstrează că pe Instagram, această categorie poate fi descrisă ca un logic proces, și că nivelul de încredere construit între influencer și cititor este în esență imposibil ca o marcă să se construiască singură cu un consumator, ceea ce este un argument foarte puternic pentru a răspunde de ce o companie ar trebui să utilizeze marketingul influencer ca instrument de marketing.

Micro-celebritățile sunt prezente pe social media în diferite domenii precum: fashion, beauty, lifestyle, photography ș.a. Așadar, prin intermediul platformelor din mediul online, influencerii își creează propria imagine, mai exact brandul persona iar conținutul distribuit este inițial urmat de o strategie.

2.3. Brandul personal

Brandul este un termen de actualitate și se aplică în domeniul marketing-ului, manifestând interes atât pentru acest domeniu cât și pentru indivizi. Conceptul de brand a fost dobândit din limba engleză iar scopul acestuia este de a diferenția produsele, indivizii sau serviciile de pe piață. În cartea sa, Delia Cristina Balaban susține ideea că brandul este un conglomerat de emoții, percepții, atitudini ale consumatorilor față de un produs […]. Presupune percepția despre calitate, imagine, […] și se referă la calitățile, aspectele tangibile și intagibile ale unui produs sau serviciu. De asemenea, dacă acest fenomen este utilizat în mod corespunzător, poate aduce diverse beneficii și anume: atragerea unei categorii de clienți, prelucrarea identității sau a serviciilor/produselor cercetate pe piață și menținerea clienților fideli. Conceptul s-a răspândit în diverse domenii precum: artă , muzică, social media, educație etc.

Ca și alte noțiuni, brandul este delimitat după funcțiile și categoriile în care se identifică. În cartea acesteia, Delia Cristina Balaban distinge următoarele clasificări:

În funcție de obiect și destinație, distingem:

brandul – produs, care are ca obiect produse de exemplu: Ariel, Mountain Spring, Dacia Logan;

brandul – serviciu, care se referă la prețurile de servicii ( bănci, campanii de transport aerian etc.) precum City Banck, Tarom;

brandul – firmă care se referă la o firmă producătoare sau prestatoare de servicii, de exemplu: Sony, Henckel, Microsoft;

brandul – persoană: este vorba de personalități publice care se bucură de notorietate și au o imagine bine conturată, cum ar fi Madonna

Noțiunea de brand personal semnifică acea contribuție adusă în urma eforturilor, în realizarea sau construirea o imaginii corecte. Fiecare individ își poate defini propriul brand cu ajutorul unei strategii și poate ajunge la un anumit nivel în contextul unei dezvoltări continue. Brandul personal este determinat de cele mai multe ori cu evoluția unei afaceri. Dacă sunt construite în mod eficient bazele strategiei, rezultatele sunt conform planului stabilit.

Cu toate acestea, idea principală a brandului personal, este asemănătore cu marca produselor din comerț care beneficiază de o propunere unică de vânzare sau își creează o identitate proprie, și se axează pe cerințele publicului țintă. Apariția acestei noțiuni a fost identificată încă din perioada anului 1920 în literatura afacerilor.

De-a lungul istoriei, au existat diverși specialiști care au conceput teorii despre acest concept. Articolul The Brand Called You scris de Tom Peters și publicat în revista „Fast Company” în anul 1997, a fost introdus termenul de brand personal. Totodată, susține ideea că persoanele ar trebui să perceapă anumite lucruri despre ei în mod diferit, să își controleze propria identitate și să fie unici. Lumea modernă este bazată pe proiect ceea ce înseamnă că oamenii trebuie să gândească, respire, acționeze și să lucreze în proiecte pentru a-și crește influența și puterea reputațională împreună cu mărcile lor personale (vezi fig. 1.9).

Încă din perioada anilor 2000, brandul personal nu a funcționat doar la cei care aveau deja formată o imagină clară ( cum ar fi artiștii) ci și de oamenii simplii care aveau posibilitatea să-și creeze propria identitate prin utilizarea social media. Aceeași idee este reflectată în articolul „Self-branding, micro-celebrity & the rise of Social Media Influencers” și explică astfel: în timp ce a fost posibil pentru a stabili o identitate online puternică prin bloguri și site-uri personale, platforme precum întrucât Facebook, YouTube, Twitter și Instagram accelerează și accentuează mijloacele prin care utilizatorii pot împacheta, efectua și vinde un brand personal lucrativ în mai multe site-uri online.

Activarea pe rețeaua de socializare, solicită impunerea demnității și respectului față de public iar realizarea veniturilor în urma formării unui brand personal în mediul online, este plauzibilă. Jenni Vilander confirmă faptul că viața din rețelele sociale necesită capacitatea de a înțelege mecanismul de a oferi și primi. „Un lup singur care nu știe să ceară sau să accepte ajutorul nu va profita la maximum de rețelele sale spre deosebire de cei care sunt capabili să coopereze reciproc cu ceilalți”.

Orice individ poate deține o platformă si astfel se creează o identitate vizuală iar conținutul de calitate se diferențiază prin branding. Obținerea și folosirea puterii de influență într-un mod inteligent și responsabil este una din premisele brandingului personal de succes. Publicul sau audiența target pe care vrei să o influențezi va transfera valorile brandingului pentru propria autodefinire.

Bineînțeles că există și alte funcții însă, am identificat în această categorie ideea de brand ca și persoană. Fenomenul poate evolua sau involua în viziunea indivizilor, acțiunile fiind analizate de aceștia. Din perspectiva Corinei, „branding-ul ne permite să ne definim pe noi înșine cu ajutorul unei prescurtări imediat inteligibile pentru lumea din jurul nostru”. Pentru a progresa în mediul online, persoanele publice în special influencerii, trebuie să ofere din timpul acestora și nevoilor publicului țintă. O comunicare eficientă cu utilizatorii contribuie la dezvoltarea brandului personal.

Autoarele lucrării Human Branding within Influencer Marketing concluzionează faptul că personalitatea umană care reprezintă trăsăturile mărcii, are capacitatea de a satisface exigențele și nevoile consumatorilor. Prin urmare, personalitatea mărcii ca influencer influențează preferințele consumatorilor, satisfacția și interacțiunile lor sociale. Totodată, în momentul în care a fost identificată evoluția influencer-ilor, diverse companii au colaborat pentru crearea de conținut sau prezentarea anumitor produse (în funcție de cerințele firmelor), realizând astfel creșterea brandului mărcilor promovate. În articolul „Self-branding, micro-celebrity & the rise of Social Media Influencers”, este remarcată „problema evidentă când conceptul de branding este aplicat unei persoane: consistența este notorie și dificilă de susținut”.

Așadar, orice persoană se poate identifica în mediul online dacă își creează conturi pe anumite platforme. Inevitabil, brandul personal se formează odată cu distribuirea imaginii proprii. În cazul influencerilor, datorită rețelelor sociale, această meserie reprezintă o sursă de venit în contextul în care companiile doresc o colaborare cu aceștia pentru a promova serviciile/produsele pe care ei le au. Ca să existe o interacțiune cu a lor comunitate, persoanele publice realizează constant conținut ca să mențină publicul pe profilul acestora.

Capitolul III – Studiu de caz: Comportamentul influencerilor de fotografie din România pe Instagram

Luând în considerare aspectele teoretice despre impactul tehnologiei asupra dezvoltării selfie-urilor, apariția noilor media datorită internetului sau crearea imaginii personale în mediul online, voi putea realiza analiza studiului. Pentru că mi-am format o imagine de ansamblu despre conceptele menționate, voi ține cont de acestea pe parcursul cercetării. Întrebările de cercetare le-am formulat în urma informațiilor colectate și mă vor ajuta în cercetarea studiului.

3.1. Întrebări de cercetare

În această lucrare, obiectivul cercetării este demonstra faptul că primii 3 influenceri din categoria foto, își creează brandul personal pe Instagram prin conținutul distribuit. De asemenea, scopul lucrării este de a arăta că Gina Pistol, Alina Ceușan și Mira mențin interacțiunea cu utilizatorii cu ajutorul selfie-urilor postate pe platformă.

Pentru a realiza obiectivul și scopul lucrării am elaborat următoarele trei întrebări de cercetare:

Cum își construiesc influencerii imaginea pentru a menține comunitatea?

Care sunt subiectele abordate în selfie-urile postate?

Care sunt cele mai reușite selfie-uri din perioada Martie-Aprilie-Mai?

Prin urmare, rezultatele obținute în urma adresării acestor întrebări, mă vor ajuta la întocmirea concluziilor și vor fi baza în realizarea analizei studiului de caz.

Metodologia cercetării

Analiza de conținut este metoda pe care am adoptat-o pentru studiul de față. Consider că este cea mai adecvată și eficientă modalitate prin care pot demonstra scopul și obiectivul lucrării. Totodată se identifică într-o oarecare măsură și analiza comparativă.

Ceea ce m-a determinat în alegerea temei de cercetare este pasiunea pentru fotografie pe care am dobândit-o în cadrul masteratului și interesul pe care îl manifest în evoluția mea ca persoană pe Instagram. De asemenea, resursele de timp și abundența informațiilor sunt unele dintre motivele pentru care am optat pentru acest subiect.

3.3. Descrierea influencerilor

În anul 2020, primele 3 persoane din domeniul fotografiei care își dezvoltă activitatea în mediul online sunt: Gina Pistol, Mira și Alina Ceușan, conform platformei StarNgage care măsoară activitatea persoanelor pe Instagram.

Fig. 2.1 (sursa StarNgage)

Georgeta Pistol, cunoscută sub numele de Gina este considerată una dintre cele mai frumoase femei din România. S-a născut în anul 1981 pe 9 Decembrie și provine din Roșiorii de Vede. Pentru a deveni celebră, aceasta a fost model în revistele dedicate bărbaților. De-a lungul a participat la diverse reality show-uri precum „Nea Mărin”. În momentul de față este prezentator la emisiunile Asia Express și Chefi la Cuțite difuzare pe canalul Antena 1. Interviurile pe care le-a oferit jurnaliștilor, de-a lungul timpului, sunt abordate subiecte de impact pentru majoritatea publicului. Fiind atât de cunoscută, Gina deține un cont public pe platforma Instagram. Datorită faptului că este prezentatoare la emisiunea Asia Express aceasta a distribuit imagini din experiențele trăite. Astfel, a ajuns să fie pe primul loc în topul influencerilor pe fotografie. Totodată colaborează cu diverse branduri și promovează produse.

Maria Mirabela Cismaru, cu numele de scenă Mira este o cântăreață născută pe 12 Martie 1995 și provine din zona Rovinari. A devenit cunoscută prin intermediul emisiunii Vocea României de pe canalul de televiziune PRO TV. A participat în sezonul al doilea și a fost în echipa compozitorului Marius Moga. După perioada respectivă, și-a lansat piese și a avut colaborări cu artiști precum: Corina, Kio, What’s Up sau Skizzo Skillz. În momentul de față are colaborări cu unele dintre cele mai cunoscute case de discuri din România și anume: „Sprint Music”, „Cat Music”, „Global Records”. La fel ca și Gina Pistol, aceasta are un profil pe contul de Instagram și face reclamă la anumite companii. Mira postează fotografii din viața personală cât și profesională. Datorită conținutului distribuit a devenit cunoscută și pe această platformă, clasându-se pe locul 2 în topul „StarNgage”.

Alina Ceușan este una dintre cele mai cunoscute influenceri din România. Provine din Târgu-Mureș și s-a născut în anul 1992 pe 02 Iunie. A devenit cunoscută în mediul online, mai ales pe Instagram, datorită faptului că în anul 2012 și-a realizat o pagină de blog. În perioada respectivă, această platformă era destul de utilizată și a debutat cu scrierea de articole despre muzică, călătorii, fotografie ș.a. În timp a evoluat iar eforturile depuse pentru a avea o meserie din crearea de conținut, au fost apreciate de public. A primit premii importante la diferite categorii precum: „Best Fashion Blog at Elle Style Awards 2017”, „Best Lifestyle Influencer on Social Media at ELLE Blogging Awards 2017”, „Digital Divas 2016 – No1 prize at BEST USE OF PHOTOGRAPHY IN BLOGGING”. În topul „StarNgage” este clasată pe locul 3 în topul celor mai urmăriți influenceri din România, la categoria fotografie.

Informațiile despre Gina le-am colectat de pe site-urile care includeau interviuri realizate de jurnaliști și am găsit datele de care aveam nevoie. Aceeași situație este și in cazul cântăreței Mira iar detaliile despre Alina, le-am găsit chiar pe blogul personal. De asemenea, în realizarea analizei de conținut, am colectat selfie-urile postate pe Instagram.

Având în vedere faptul că orice persoană are acces la profilul influencerilor, nu am întâmpinat dificultăți în obținerea imaginilor. Numărul selfie-urilor pe care le-am analizat este de 55, iar ordinea publicării acestora fiind cronologică. Perioada aleasă pentru cercetarea selfie-urilor a fost în intervalul Martie – Aprilie – Mai 2020.

Pentru realizarea întregului proces am stabilit următorii indicatori: număr de like-uri, număr de comentarii, de fel de reacții au din partea comunității, dacă a existat legătura dintre text și fotografie, dacă s-au utilizat hashtaguri și a emoticoane și dacă selfie-urile erau editate.

3.4 Analiza selfie-urilor Ginei Pistol

Pentru a menține în continuare utilizatorii activi și pentru a atrage alți urmăritori pe profil, Gina își construiește imaginea cu ajutorul selfie-urilor și numai. Așa cum am menționat în descrierea prezentatoarei, se clasifică pe locul 1 la categoria influencerilor din domeniul fotografiei. Deși nu este meseria ei principală, datorită popularității a evoluat și în mediul online. După cum puteți observa în imaginea de mai jos, în momentul de față are 3.257 postări și peste 1 miliard de urmăritori. În luna Martie, pe profil au fost postate 5 imagini care făceau referire ăn mod constant la promovarea unor branduri.

Figura 2.2. (sursa Instagram Gina Pistol)

Primul selfie pe care l-a postat a fost în data de 03 Martie prezentându-se într-un mod natural, împreună cu produsul unui anumit brand. Imaginea are 8,540 like-uri și 32 de comentarii, iar majoritatea persoanelor au reacționat pozitiv la promovare cât și la aspectul acesteia: „Ești foarte frumoasă. Îți stă mai bine nemachiată,chiar”; „Și eu folosesc Babor. Până acum le cumpăram din aeroport sau de la cosmetică.” Totodată există și comentarii care nu au nici o relevanță cu postarea cât și nemulțumiri din partea utilizatorilor: „Lapte demachiant Mary Cohr 400 ml este 119 lei pe Xpertbeauty, în timp ce la farmacia tei este 65 lei. Nu fac reclama nimănui, dar chiar nu e ok…” ; „ASIA EXPRESS CONTINUĂ!”. De asemenea, influencerul a avut în vedere promovarea directă a produsului adăugând la descriere un text cu mai multe detalii despre reducerile inițiate de brand, cu ocazia zilei femeii: „Fetelor, se apropie 8 Martie! Am pregatit o surpriză pentru voi! Pe www.xpertbeauty.ro doar azi, 3 martie, aveți private sales cu 30% REDUCERE la brandurile selecționate*. Folosiți codul Gina30 la checkout pentru a beneficia de REDUCERE (nu se cumulează cu alte oferte). Comenzile plătite cu cardul beneficiază de TRANSPORT GRATUIT! În perioada 4-5 martie campania este valabilă și în magazinele Xpert Beauty”. Așadar, putem concluziona faptul că, legătura dintre text și imagine a fost realizată în mod corespunzător iar mesajul transmis în mod clar. Selfie-ul nu era editat într-un mod exagerat, ci s-a pus accentul într-o mică măsură, pe luminozitate și contrast iar prezența hashtag-urilor nu a fost identificată.

Al doilea selfie distribuit pe 04 Martie a avut o formă diferită față de toate imaginile de tip autoportret, postate de Gina. Aceasta a folosit un efect de mișcare și pe fundal a adăugat o piesă în limba engleză. Prin urmare, fotografia a arătat mai mult ca un boomerang. Totodată, în editarea selfie-ului, s-a pus accentual pe contrastul culorilor vii. Prezentatoarea a reușit să iasă în evidență iar impactul publicului se vede în urma numărului de vizualizări, și anume peste 141 k. Comenatariile însă sunt cele mai puține ca număr (97), în comparație cu alte selfie-uri postate de-a lungul timpului. Toate reacțiile au fost pozitive, așa cum reiese din sintagmele următoare: „Ce faina esti!” „Minunată ești! ”

Fig. 2.3. (sursa Instagram Gina Pistol)

În al treilea selfie postat pe 13 Martie, Gina este și-a făcut apariția cu părul aranjat și un machiaj – realizat de profesionești – care îi scot în evidență trăsăturile feței. Imaginea are mai multe like-uri și comentarii decât prima fotografie (50,4 k + 262 reacții). Publicul a demonstrat a fi încântat de aspectul prezentatoarei TV: „O fată frumoasă, cu bun simț și inimă mare. Love you Gina!” . de asemenea nu sunt folosite hashtag-uri și emoticoane. Textul este simplu, menționând doar „makeup @claudiu.burca, hairstyle @georgengb”. Nu s-a pus accent pe editarea imaginii și a menținut varianta cât mai originală a acesteia.

În al patrulea selfie postat pe 18 Martie, influencer-ul face din nou reclamă la un brand care implică îngrijirea tenului. Imaginea are 19,5 k like-uri și 150 de comentarii, iar reacțiile sunt mai mult negative decât pozitive: „Oribil. Pur si simplu oribil”!; „Pentru bani ați recomandat toate mizeriile”! De asemenea, în descriere era atașat un text urmat de două emoticoane: „ Pentru că tot stau în casă, am decis că este perioada perfectă să-mi răsfaț tenul și să mă ingrijesc mai mult de el. Așa că, am început tratamentul @plush_bio pentru a scăpa de problemele cu acneea și petele pe care le am de ceva timp. Dimineața aceasta am testat pentru prima dată masca jeleu anti-acnee pe baza de ulei de mentă, ulei de cacao și ulei tamanu. Deja am rămas impresionată de textura acesteia și de cât de neted mi-a lasăt tenul după aplicare. Abia aștept să văd rezultatul de la finalul tratamentului.”

Ultimul selfie postat pe 25 Martie, a avut același subiect și anumite prezentarea aceluiași brand din fotografia menționată anterior. În descriere, oferea informații despre rutina de seară pe care o utilizează pentru a preveni acneea abordarea însă, a fost diferită: „So, îmi continui tratamentul anti-acnee, astfel am ales pentru rutina de seară acest set de produse pentru demachiere, de la @plush_bio, care mi se pare foarte eficient. Am aici demachiant, apă micelară și spumă de curățare, toate cu un miros plăcut de citrice și proprietăți de curățare și hidratare. Cam atat depre mine. Tu ce mai faci?” Postarea are 17,5 k și 193 de comentarii, majoritatea distructive care au contribuit la schimbarea imaginii din perspectiva publicului: „Esti o ipocrită că minți pe sute de cazuri negative, doar ca să iei niște bani! Fii convinsa că ți ai pierdut din lumea care te aprecia si urmărea!” Deși au existat diverse reacții negative au fost și persoane care au gândit în alt mod situația: „Văd atâtea comentarii negative și răutate. Dragelor, da nu e la mintea cocoșului faptul că dacă te confrunti cu o acnee severa mergi la deramatolog, nu alegi să cumperi o crema ce apare pe instagram ca reclamă. […] În loc să vorbiți urât aici pe contul ei, ar fii mai indicat să faceți ceva mai util și să vă documentați mai mult iar pentru problemele cu tenul alegeți să consultati medicul dermatolog nu online.”

Prin urmare, selfie-urile postate de Gina Pistol în luna Martie, nu avut în mare parte, un impact pozitiv asupra publicului. Cu toate acestea, a distribuit conținut, urmând câteva elemente de bază cum ar fi: atașarea textului și editarea subtilă a selfie-urilor. Totodată, nu a pus accentul pe folosirea emoticoanelor sau a hashtag-urilor.

În luna Aprilie, au fost postate trei selfie-uri care reprezentau detalii din viața personală dar și promovarea aceluiași brand din Martie.

Gina Pistol și-a făcut apariția și de data aceasta cu reclamă la Plush Bio în data de 05 Aprilie. De remarcat faptul că la acest selfie, like-urile s-au amplificat considerabil în comparație cu celelalte (30,5k). Pe lângă text, la descrierea fotografiei, a adăugat și două emoticoane dar hashtag-urile nu sunt folosite Aceasta anunță faptul că, firma are anumire reduceri și anume: „Astăzi, de la 00:00, @plush_bio vor da startul reducerilor de 30% la ei pe site, folosind codul: stamăcasa. Eu deja mi-am pus în coș un kit pe care îl vreau de ceva timp cel de matifiere – Mattyfing therapy. Tu ce ți-ai ales?vGrăbește-te pentru că reducerea este valabilă doar luni și marți, toată ziua! ” Totodată, comentariile sunt 105 la număr, atât pozitive cât și negative: „Să-ți fie rușine! RUȘINE. Toate ați ajuns să vă lăsați atât de ușor cumpărate în loc să vă gândiți la binele oamenilor care vă urmăresc” ; „Bună Gina. După cât timp ai observat că petele dispar… De câte ori pe saptămână o folosești?”

Al doilea selfie distribuit pe 14 Aprilie este unul simplu fără a face reclamă la un brand anume. De data aceasta, nu există un text la descriere, emoticoane sau hashtag-uri. Impactul pe care l-a avut asupra comunității sale a fost unul pozitiv, obținând 59.3 l și 249 de comentarii. Gina apare machiată iar pentru a scote în evidență trăsăturile buzelor, a folosit un ruj roșu. De asemenea, fotografia a fost editată și s-a pus accent mai mult pe contrastul de culori. Datoriră simplității de care a dat dovadă a primit diverse complimente din partea uilizatorilor: „WoW ești superbă.” ; „Ești ca o rază de soare scăpată în întuneric , unică! ♥”

Fig. 2.4. (sursa Instagram Gina Pistol)

Cel mai apreciat selfie din luna aprilie a fost postat în data de 19 împreună cu iubitul acesteia în prima zi Paște. Impactul acestei imagini a fost destul de pozitiv, fiind printre cele mai îndrăgite selfie-uri din perioada celor 3 luni pe care le-am menționat în vederea cercetării mele. Așadar postarea are peste 158 k și 1,447 comentarii. Nu au fost folosite hashtag-uri sau emoticoane în mesajul din descriere. Fotografia este editată dar a pus accentul doar pe contrast și luminozitate. Reacțiile au fost următoarele: „Sunteți foarte frumoși!”: „Vă ador, sunteți minunați!”

Fig 2.5.(sursa Instagram Gina Pistol)

În luna Mai, prezentatoarea TV a postat doar două selfie-uri care făceau referire la promovarea unei companii și organizarea unui concurs tot pentru un brand.

Selfie-ul distribuit de prezentatoarea TV, în data de 04 Mai, a acumulat 25.8k și 102 comentarii. Gina prezenta un produs care avea ca scop creșterea sprâncenelor. Fotografia a fost realizată din profil, punându-se mai mult accentul pe brand. Totodată, a atașat un text în care a comunicat ce a determinat-o să aleagă produsul: „Ce mai faceți, simpaticilor? Eu tot stând în casă, m-am pus pe proceduri de îngrijire. De data aceasta m-am gândit la sprâncenele mele, pe care de mult timp mi le doresc mai dese și groase. Am tot văzut că fetele recomandau online serumul Foliceutic și am spus să îl încerc și eu. Am reușit să îi observ deja efectele,golurile din sprâncene nu mai sunt atât de vizibile și tot apar firicele noi. Sunt foarte încântată și abia aștept să văd rezultatul final! ” La acest fragment a adăugat un emoticon însă nici de data aceasta nu a utilizat hashtag-uri. Ca de obicei, editarea este simplă punându-se accent mai mult pe luminozitate. Spre deosebire de celălalt brand pe care l-a promovat, utilizatorii au avut reacții pozitive: „ De o lună îl folosesc, și în locurile unde nu mai aveam nici un fir de păr au început să-i crească. Eu sunt foarte mulțumită”. Bineînțeles că au existat comentarii negative: „Doamne…cum puteți minți cu atâta nonșalanță? Eu l-am folosit 3 luni și nu este bun de nimic(și nu este numai părerea mea).”

În data de 24 Mai, a fost postat ultimul selfie în care influencer-ul și-a invitat utilizatorii să participe la un concurs în colaborare cu un brand. Totodată, la postare a menționat și campania pe care o desfășura firma respectivă. „Condițiile de înscriere erau următoarele: Simpaticilor, prietenii mei de la Splend’or împreună cu @bbshop_românia au o campanie tare drăguță de ziua copilui și oferă 10% discount la bijuteriile din aur pentru copii și mămici. Cu acestă ocazie, vrem să vă facem și noi o surpriză și vă ofer 1 colier din aur de 14kt cu diamant din colecția My first diamond care poate fi purtat atât de copii cât și de adolescenți Pentru a intra în concurs trebuie :✨Follow @magazinele_splendor @bbshop_românia ✨ Comentariu la postarea mea cu tag către prietena cea mai bună. Comentariul câștigător va fi extras pe 1 iunie! Mult succes”. La postare a acumulat 57.7 k like-uri și 18,2 k comentarii. De asemenea, a utilizat emoticoane iar imaginea a fost editată, punându-se accent pe luminozitate. Selfie-ul a avut un impact pozitiv, fiind primul în preferințele comunității, în luna Mai. Totodată, la aceeași postare, a mai adăugat o fotografie cu bijuteria pe care o oferea câștigătorului.

Figura 2.5.(sursa Instagram Gina Pistol)

Așadar, în urma analizei pe care am realizat-o, am observat că selfie-urile postate de influencer-ul Gina Pistol, în perioada Martie – Aprilie – Mai, au fost axate mai mult pe imaginea companiilor cu care colabora decât pe formarea brandului personal.

3.5 Analiza selfie-urilor Mariei Cismaru (Mira)

Pentru a stabili o relație cât mai eficientă cu utilizatorii, Mira a distribuit 13 selfie-uri în cele trei luni, pe lângă alt conținut. A abordat mai multe subiecte și nu a pus accentul pe campanii plătite ci s-a concentrat pe imaginea propriei persoane. Artista are în jur de 1 miliard de urmăritori și 381 de postări, clasificându-se astfel pe locul doi în topul influencerilor pe partea de fotografie.

În luna Martie, Mira a publicat cinci selfie-uri care erau axate în mod principal, pe propria persoană.

Figura 2.6.(sursa Instagram Mira)

Primul selfie distribuit în feed a fost în data de 03 Martie. Vedeta avea o prezență remarcabilă datorită faptului că poza era editată iar aspectul feței era evidențiat cu un machiaj profesional. Prin această imagine, Mira a dorit să transmită urmăritorilor ei, că lansează o nouă piesă: „Săptămâna viitoare lansez a 2-a piesă de pe album #plussiminus #newsingle”. După cum putem observa, s-au utilizat două hashtag-uri iar la postare a mai adăugat un emoticon. Impactul a fost unul pozitiv asupra comunității, acumulând astfel, 23,5 k like-uri și 91 de comentarii. Reacțiile au fost următoarele: „Ești foarte frumoasă și talentată!”; „Abia aștept! Îți țin pumnii, să fie primită cât mai bine.”; „Ești o superbă și o finută Mira!”

În data de 18 Martie, a fost postat al doilea selfie care a acumulat 38,3 k like-uri și 166 de comentarii. Fotografia a fost realizată într-o mașină,în timpul zilei. De data aceasta, artista nu a mai folosit hashtag-uri și a utilizat un singur emoticon. La descriere a atașat textul: „Tot în casă, tot în casă? ” făcând referire la măsurile impuse de Guvern în urma apariției unui virus care a afectat economia pe plan național. Reacțile utilizatorilor au fost următoarele: „Îngerul iubirii și al fericirii, stai acasă, viața are prioritate”; „Tot acasă. Rămâne netflixul fără seriale pentru noi”. La prima vedere, fotografia nu pare editată și, cel mai probabil, lumina naturală a contribuit la realizarea acesteia.

Următorul selfie a fost publicat următoarea zi, adică pe 19 Martie. Mira a transmis un mesaj comunității că o sa fie prezentă pe Facebook și Instagram cu un concert LIVE: „M-am pregătit pentru concertul de diseară de la ora 19:00 LIVE pe Insta și Facebook”. De asemenea, look-ul artistei în selfie-ul postat iese în evidență și a reușit să adune 39, 1 k like-uri și 169 comentarii. Și de această dată, impactul a fost unul pozitiv iar utilizatorii îi apreciază munca cât și frumusețea: „Ești o fată minunată ador piesele tale” ; „Ești minunată, preferata mea vedetă!” Totodată, comunitatea a lăsat comentarii raționale după prestația susținută în mediul online: „Concertul de aseară a fost superb!” ; „Super tare concertul”.

În următoarea postare din 23 Martie, artista a distribuit 2 selfie-uri în coloană. Aceasta și-a făcut apariția cu motanul acesteia pe care îl ținea în brațe oferind utilizatorilor informația că este o iubitoare a animalelor. Acest lucru ajută la formarea imaginii pozitive în mediul online. În descriere, Mira adresează următoarea întrebare: „Ziceți voi, oare mă mai suportă?” iar răspunsurile publicului au fost următoarele: „Nu te mai suportă după cum se vede”, „Fața lui spune totul.” Fotografiile au fost editate și apar într-un chenar cu aspect retro. De asemenea, acestea au fost cele mai apreciate din luna Martie, având 46,5 k like-uri și 294 de comentarii datorită faptului că exprimă pozitivitate prin naturalețe.

Figura 2.7.(sursa Instagram Mira)

În luna Aprilie, au fost postate 5 selfie-uri care reflectau detalii din viața personală dar și amintiri din trecut.

Postarea din 07 Aprilie, are la bază 2 fotografii, una de tip autoportret și un selfie. Aceasta și-a exprimat prin imagine, ceea ce emoție a avut în ziua respectivă, folosind la descriere sintagma: „Ultima poză descrie exact ce simt la final de zi”. Se pare că și de data aceasta, comunitatea a reacționat în mod afirmativ la conținutul distribuit și a adunat 51.9 k like-uri și 233 comentarii. Totodată este și postarea cu cele mai apreciată din luna aprilie iar per ansamblu, imaginile nu par să fie editate. În text a fost introdus un emoticon și nici la această postare hashtag-urile nu sunt utilizate. Reacțiile utilizatorilor sunt următoarele: „O doză de nebunie”,
„Frumoasă, te pup! ”

Figura 2.8.(sursa Instagram Mira)

În data de 11 Aprilie, a fost postat al patrulea selfie care a acumulat 35,7 k like-uri și 211 comentarii. Fotografia a fost realizată tot într-o mașină, pe timp de zi. Artista a adresat din nou o întrebare comunității: „Neața. Numai eu ma culc la 3 și mă trezesc la 12 în ultima vreme”? Artista nu a mai folosit hashtag-uri și a utilizat un singur emoticon.. Reacțille utilizatorilor au fost următoarele: „Poate nu o să mă crezi dar o prietenă se culcă la 4 și se trezește la 16.” ; „Vin de la muncă la 2 noaptea și dorm de la 3 până la 11 sau 12 la amiază, la 13,30 iar la muncă”. La prima impresie, fotografia nu pare editată.

La penultima postare din 25 Aprilie, Mira a distribuit o fotografie din arhiva personală prin care își exprima dorul de a călători. În textul „Hai bună dimineața! M-am trezit cu dor de plecat prin lume și mă plimb prin albumul cu poze și am găsit asta” atașat în descriere, artista folosește hashtag-ul #abudahbi și un emoticon. Utilizatorii au scris următoarele reacții: „Și te plimbi prin capitală casei (bucătăria) apoi mergi la munte (dormitor) apoi mergi la mare (baie)” ; „Zici că esti bunicamea”. La această postare a primit și comentarii în care oamenii mai puțin pozitive, cauza posibilă fiind hate-ul.

În luna Mai, artista a postat pe Instagram 3 selfie-uri în care scopul acesteia era interacțiunea cu publicul.

În data de 10 Mai, a fost postat primul selfie din arhiva personală. Vedeta avea o prezență remarcabilă datorită faptului că poza era editată. Mai exact, s-a pus accentul pe contrast și luminozitate iar aspectul feței era evidențiat cu un machiaj profesional. Prin această imagine, Mira a dorit să transmită urmăritorilor ei, că preferă acest gen de selfie: „Genul meu de poză preferată. E veche, am găsit-o căutând altceva și îmi place.” Nu s-au utilizat hashtag-uri însă m identificat un emoticon. Impactul a fost unul pozitiv dar asupra comunității, acumulând astfel, 54.4 k like-uri și 203 comentarii. Însă, anumite reacții au reprezentat o formă de hate: „O frustrată!”; „Ce semeni cu domnu Romulus =)”; „Ce dinți ai!”

Ultimul selfie a fost publicat în data de 25 Mai, însă, Mira nu și-a mai afișat zâmbetul. Funcția de editare nu pare să fie identificată iar fotografia este cea mai apreciată din această lună, acumulând 70,1 k like-uri și 347 comentarii. Ceea ce este diferit față de celelalte selfie-uri, aceasta solicită opinia urmăritorilor asupra emoticon-ului cu care s-ar identifica mai bine. De asemenea, reacțiile acestora au fost următoarele: „Asta înseamnă pentru mine perfecțiune” ; „Superbă și finuță!” ; „ Aveți ochi superbi stimată domnișoară”. Analizând comentariile, nu am identificat atitudine negativă din partea publicului

Figura 2.9.(sursa Instagram Mira)

Prin urmare, Mira a distribuit pe Instagram diferite selfie-uri care să se identifice cu imaginea pe care aceasta și-a format-o deja pe această platformă. Mediul online este în continuă dezvoltare iar influencer-ul are o continuitate pentru a atrage și alți urmăritori pe cont.

3.6 Analiza selfie-urilor Alinei Ceușan

Principalul job al Alinei este de influencer iar prin conținutul pe care îl distribuie, demonstrează faptul că brandul personal se construiește în timp. Față de celelalte persoane publice, aceasta postează constant fotografi și videoclipuri pe Instagram. Ceușan are în jur de 773 k urmăritori și 17,460 de postări, clasificându-se astfel pe locul 3 în topul influencerilor în domeniul fotografiei. În perioada celor 3 luni, aceasta a realizat 32 de selfie-uri care reprezintă colaborările cu diferite branduri dar și detalii despre viața ei personală.

În luna Martie, Alina a publicat 12 selfie-uri în care se autoprezenta în diverse moduri comunității. Totodată aceasta prezenta și anumite produse de la diferite branduri.

Figura 3.1.(sursa Instagram Alina)

Așadar, primul selfie publicat de influencer a fost în data de 03 Martie. Imaginea nu facea referire la vreo reclamă ci doar se prezenta în fața utilizatorilor cu o apariție ce le-a captivat atenția. Fotografia a fost editată într-un mod simplu și a pus accentul pe luminozitate și contrastul culorilor. „Hey, Rosie, #MotherOfBeige” este descrierea pe care a atașat-o selfie-ului împreună cu emoticonul ce semnifica o roșie și hashtag care punea accentul pe ținuta din fotografie și faptul că Alina preferă această nuanță Totodată, selfie-ul a fost cel mai apreciat din luna Martie acumulând astfel, 47,k like-uri și 119 comentarii. Aceasta a răspuns la reacțiile care aveau la bază întrebări de genul: „Părul a fost decolorat înainte de a fi vopsit ? Și îmi poți spune ce vopsea ai folosit ? Mulțumesc.”„ Hey! Ce ruj porți? Îmi place mult nuanța.”„ Te admir din tot sufletul și te urmăresc mereu cu mult drag! Pot să te întreb de unde sunt cerceii cu perlă? Mulțumesc! Și succes în tot ceea ce iti propui! ”

Figura 3.2.(sursa Instagram Alina)

Tot prin intermediul selfie-ului, influencer-ul a anunțat în data de 22 Martie, că a postat un vlog nou pe Youtube: „You are your only competition. NEW VLOG ON YOUTUBE. LINK IN BIO”. A ales ca textul să fie transmis în limba engleză, tocmai ca mesajul să fie clar și pentru utilizatorii Instagram-ului din alte țări. În procesul de editare a fotografiei, a fost folosit un filtru intens care schimbă într-o oarecare măsură aspectul feței. Aceasta este cauza pentru care câteva persoane au răspuns negativ; exemplu: „Nu va mai saturați de edituri și filtre, arătați ca niște extraterestre” ; „Lasă asta, dă-ne ceva real! Are you still on the same planet with us, sau ai coborât la prima?” . Selfie-ul nu a avut impact în comparație cu alte fotografii și a acumulat doar 22,7 k like-uri și 61 comentarii. Nu au fost utilizate hastag-uri

Figura 3.3.(sursa Instagram Alina)

Un selfie postat în data de 26 Martie, a fost preluat din arhiva personală. Acesta a fost realizat într-o mașină în drum spre un festival. Scopul publicării a fost transmiterea emoției de dor, comunității sale. De asemenea, a atașat un text care face legătura cu imaginea: „Never felt like this before* (Khalid – Talk) big into @thegr8khalid these days. Finding my inspiration ✨ and a de-colored selfie en route to @electriccastle one summer… ”. Sintagma este în limba engleză, tocmai pentru ca mesajul să fie înțeles de mai multe persoane. Aceasta este dovada clară că Alina pune accentul pe comunitate și pe autoprezentare. Selfie-ul a avut impact obținând 39.k like-uri și 102 comentarii. Datorită faptului că descrierea a fost realizată într-o altă limbă, au reacționat și persoane de alte naționalități. Fotografia este editată și s-a pus accentul pe fața acesteia. Nu au fost utilizate hastag-urile dar a fost introdus un emoticon în formă de stea. De data aceasta, au existat mai multe întrebări ale utilizatorilor dar Alina a răspuns doar la două dintre ele. De asemenea, impactul selfie-ului a fost pozitiv iar reacțiile sunt următoarele: „Ce o să se întâmple cu festivalurile de vara aceasta oare ? Cât așteptăm EC.”„ When the wind blows through your wonderful hair” ; „Perfecțiunea întruchipată”.

Figura 3.4.(sursa Instagram Alina)

Toate selfie-urile postate de Ceușan în luna Martie, au captivat atenția utilizatorilor de pe Instagram. După cum am putut observa, aceasta a interacționat cu majoritatea persoanele care i-au adresat întrebări sau complimente. Nu a pus accentul pe campaniile brandurilor cu care are colaborări, ci pe autoprezentare . Au existat și diferențe de like-uri sau comentarii între poze, comunitatea reacționând mai mult la selfie-urile editate până la o anumită limită.

În luna Aprilie, Alina a postat 13 selfie-uri făcând reclamă și la companii însă nu într-un mod excesiv, punând mai mult accentul pe propria persoană.

Primul selfie publicat pe profil a fost în data de 03 aprilie și se clasează pe locul al doilea la fotografiile cele mai apreciate din luna respectivă. După cum am putut sesiza, lumina care reflecta pe chipul acesteia, a reușit să scoată în evidență noul look. Fotografia este editată la un nivel mediu, adică s-au accentuat culorile și luminozitatea. Alina a reușit să iasă în evidență prin trăsăturile ei. Astfel, selfie-ul are peste 64,9 k like-uri și 268 comentarii. Reacțiile utilizatorilor au fost următoarele: „Ești superbă, așa bine te prinde noua tunsoare și ce să mai zic de machiaj”; „Tuuuu fainoooo care eștii!!! ❤ Nu vrei să faci un instastory pt noi muritoarele care nu stim să ne facem acea linie fuckin’ perfectă cu eyelineru?” ; „Cât de frumoasă ești! Dai stare de bine! Tunsoarea e wow, trăiască soțu!” De data aceasta, Alina a menționat în descriere doar o sintagmă și anume „Summer of 68.” Totodată, Ceușan a răspuns la majoriatate întrebărilor adresate de utilizatori.

Figura 3.5.(sursa Instagram Alina)

În data de 20 Aprilie, influencer-ul publică un selfie de tip travel din arhiva personală. Fotografia a fost realizată în Punta Cana, Republica Dominicană. Scopul distribuirii acestei imagini a fost de a informa utilizatorii de pe Instagram, că a ei comunitatea a ajuns la 700 k. De asemenea, Alina este îmbrăcată în ținuta de la propriul brand. Am dedus acest lucru în urma sintagmei pe care a folosit-o la descriere (am verificat profilul respectiv) și anume: „ Kisses 700k @infsd.swimwear” . Imaginea este editată și ies în evidență culorile precum: albastru, portocaliu și roz. Selfie-ul acumulat 48, 3 k și 54 de comentarii iar reacțiile persoanelor au fost pozitive, majoritatea susținând idea că ar merita să fie urmărită de mai mulți utilizatori: „You are the best! Punta Cana e destinația mea preferata” ; „Now I’m shocked.I really thought you were at least 1M♥ you deserve more ✨✨”; „Tu merți mai mult de 700k ❤” au confirmat o parte din comunitate. După cum am putut observa, a fost folosit doar un emoticon în formă de inimă, fără hastag-uri iar mesajul transmis din nou, în limba engleză.

Tot în aceeași zi, Alina a mai postat un selfie dar subiectul a fost unul diferit. Aceasta a adus la cunoștință urmăritorilor faptul că și-a creat cont pe o nouă platformă numită TIK TOK. Apariția este diferită față de celelalte poze, datorită faptului că a abordat un look retro. Mesajul transmis este tot în limba engleză și se prezintă astfel: „Verified Updated: You can now find me on TIK TOK @tiktokromania with the username 'ALINACEUSAN' (verified one, changed by @tiktokromania team from alinatisa to alinaceusan)- all the other ones are fakes💘 thanksss. Look at me, only following @cristinaa.stefaniaa”. Pentru a captiva atenția publicului, Ceușan a folosit emoticoane și a editat poza pentru a scoate în evidență stilul abordat. Obținând 41,6 k like-uri și 149 de comentarii, reacțiile comunității au fost următoarele: „Cum ai realizat această coafura?”; „Ia-iiiiiiii❤❤ Na să vezi de nu o să-mi dai tu dreptate că o sa te amuzi pe aplicația asta de leșini” ; „Love the Marilyn hairstyle”. Analizând selfie-ul am observat că Alina este apreciată de către comunitate, neexistând comentarii negative.

Selfie-ul pe care l-a postat în data de 22 Aprilie, a fost cel mai admirat de către utilizatorii Instagram-ului și a obținut 78,4 k cu 169 comentarii. Cauza poate fi atașarea și altor fotografii în postare, care evidențiau experiența acesteia și a prieteni sale Carmen din emisiunea Asia Express la care este prezentatoare Gina Pistol. Fotografiile au fost distribuite din momentul finalei, Taipei, Taiwan. De menționat faptul că, parcursul lor în competiție terminase dar au fost prezente pentru a susține cele două echipe din finală. De data aceasta, mesajul transmis era în limba română, datorită faptului că emisiunea este difuzată în România iar publicul țintă era populația din țară. Așadar, Alina specifica următoarele informații: „IT'S TIME @asiaexpressromania marea finală! Vă uitați? Mergeți pe stories să vedeți un behind the scenes (plecarea din insule și cum am ajuns în Taipei, sa vedem marea finala – în pauza de publicitate desigur ) #TeamACCG #AsiaExpress #Taipei #AcGoesToTaipei”. După cum putem observa, influencer-ul a folosit atât emoticoane cât și hashtag-uri. Prin reacțiile lor, utiizatorii își exprimă regretul pentru faptul că nu au ajuns în finală și să câștige competiția. Comentariile sunt următoarele: „Yas, trist că nu e AC⚡ CD în finală..dar sunt fericită că te putem vedea pe insta în fiecare zi” ; „Îmi doream atât de MULT ca voi să fi fost câștigătoarele.”; „Mi-ar fi plăcut să reveniți în concurs (ca o surpriză) însa clar nu m-am așteptat să vă văd în finală alături de ceilalți concurenți!”

Figura 3.6 .(sursa Instagram Alina)

Prin urmare, selfie-urile publicate de Ceușan în perioada lunii Aprilie, au avut un impact ridicat față de perioada lunii Martie, motivul fiind și participarea acesteia la o emisiune televizată care i-a oferit oportunitatea să fie mai cunoscută în mediul online. Totodată, Alina a răspuns la majoritatea comentariilor.

În luna Mai, Alina a postat 7 selfie-uri făcând referire mai mult la viața personală dar a asociat aceste postări și cu reclama la branduri, menționându-le astfel în descriere.

Așadar, primul selfie a fost publicat în data de 6 Mai cu o apariție diferită față de celelalte imagini pe care le-am analizat. Alina avea un look mai natural care a reușit să acumuleze 37,9 k like-uri și 107 comentarii. Textul pe care l-a atașat în descriere este formulat în limba engleză și comunică utilizatorilor unul dintre brandurile cu care aceasta colaborează și anume: „Join me today as I takeover @lavandadindumbrava 's stories for a quick morning coffee chat about our future plans with their brand #LavandaDinDumbrava #GoodMorning #StayCalm.” De asemenea, putem remarca faptul că, Alina a utilizat hashtag-uri cât și emoticoane. La acest selfie, reacțiile au fost următoarele: „Ar trebui să fii declarată cea mai frumoasă femeie din lume Felicitările mele!”; „Ești super frumoasă nemachiată!”; „Arați mega fără make-up, îmi place atât de mult.”

Postarea din 13 Mai, are la bază 2 fotografii, una de tip autoportret în oglindă și un selfie. Prin imaginile respective, Alina a transmis comunității faptul că pe o anumită platformă există un articol în care a oferă detalii despre sarcină. Textul „Verified Baby mama read my first thoughts about becoming a mom, on elle.ro @elleromania (link in bio) – wearing the new #ALINAxIngridTeodosiu dress #22weeks” din descriere, are ca elemente hashtag-urile cât și emoticoanele. De asemenea, în imagini se observă că este însărcinată. Astfel, a acumulat 109 k like-uri și 491 comentarii, având impactul cel mai mare în luna Mai, la categoria fotografiilor de tip selfie. O parte din reacțiile utilizatorilor sunt: „Ești cea mai frumoasă viitoare mamă, felicitari!”; „Esti însărcinată? Doamne felicitări! O femeie extraordinară cu un caracter frumos ”; „Congratulations on this beautiful gift.” După cum putem observa în capturile de mai jos, imaginile au fost editate la un nivel mai înalt. Tododată au existat și curiozități în privința sarcinii așa cum indică următoarele comentarii: „Fată sau băiat?”; „Erai gravidă în Asia ?”; „În câte luni ești?”

Figura 3.7 .(sursa Instagram Alina)

Figura 3.8 .(sursa Instagram Alina)

Prin urmare, acest influencer și-a pus în evidență valorile cu ajutorul selfie-urilor. Construirea brandului personal în mediul online are o importanță pentru Alina și acest lucru se observă din interacțiunile pe care le are cu utilizatorii și originalitatea conținutului distribuit.

Concluzii

Funcțiile selfie-ului în Social Media sunt clare atunci când sunt utilizate pentru diferite scopuri. Pe Instagram, influncerii din domeniul fotografiei și anume Gina Pistol, Maria Mirabela Cismaru (Mira), Alina Ceușan au reușit ca în perioada Martie – Aprilie – Mai să posteze selfie-uri pentru a menține comunitatea lor activă. Per ansamblu, și-au promovat imaginea și valorile într-un mod diferit, însă obiectivele acestora au fost asemănătoare.

Gina Pistol este singura care în perioada respectivă a pus accentul mai mult pe promovarea unor companii decât pe formarea brandului personal. Cu toate acestea, și-a construit imaginea pentru a menține comunitatea activă pe platformă și cu ajutorul selfie-urilor. După cum am menționat anterior, subiectul a fost publicitatea companiilor. Însă, în unele imagini, cauza principală era chiar Gina în ipostaze diferite. Cel mai reușit selfie din perioada respectivă a fost cel în care și-a făcut apariția cu iubitul acesteia.

Maria Mirabela Cismaru (Mira) a publicat selfie-uri cu diferite teme și nu au fost promovate branduri ale altor firme. Cu toate acestea, a distribuit două fotografii în care anunța lansarea unei piese noi și susținerea unui concert live în mediul online ceea ce înseamnă promovarea propriului brand. Majoritatea imaginilor semnificau momente din viața de zi cu zi. Totodată Mira a publicat și un selfie dintr-o vacanță prin care își exprima sentimentele de dor. Cea mai reușită fotografie din perioada Martie – Aprilie – Mai este reprezentată de atitudinea provocatoare pe care o induce din postarea respectivă.

Alina Ceușan este cea care a pus accentul pe conținut de calitate și a îmbinat promovarea cu dezvoltarea proprii imagini într-un mod subtil. Mai exact, nu a insistat cu mesaje sau texte de dimensiuni mari pentru a atrage atenția comunității. Totodată, a distribuit imagini din arhiba personală ce aveau ca subiect călătoriile. În mare, a pus accentul pe dezvoltarea brandului personal iar creșterea numărului de urmăritori este dovada clară. Cel mai apreciat selfie a fost cel în care acesta apare însărcinată.

Modul în care influencer-ul alege să își construiască imaginea, diferă de la o persoană la alta. Putem lua în considerare că utilizatorii apreciază conținutul în care sunt prezentate detalii din viața personală. Prin această cercetare am sezisat că o comunitate reacționează negativ dacă sunt prezentate anumite imagini în care sunt implicate branduri cu recenzii negative. Prin urmare, selfie-ul este unul dintre instrumentele care are funcția de afirmare, apreciere, auto-prezentare în vederea construirii unei identității.

Limitele cercetării

În demersul realizării acestei lucrări am întâlnit mici dificultăți dar, cu toate acestea, am reușit să obțin rezultatele pe care le doream.

În primul rând, anumite materiale bibliografice pe care le-am găsit pe internet nu aveau toate detaliile necesare pentru partea teoretică. Cele mai puține informații descoperite au implicat capitolul despre autoportret. De asemenea, nu am avut suficiente documente științifice despre dezvoltarea Instagram-ului și a selfie-urilor în România.

În al doilea rând, am întâmpinat mici dificultăți și în realizarea studiului de caz din cauza faptului că, fiecare influencer avea un număr diferit de selfie-uri. Cele mai multe imagini publicate le avea Alina (32) iar cele mai puține Gina (10).

Lucrarea poate fi extinsă printr-o analiză comparativă mai amplă între influenceri și selfie-urile realizate de aceștia.

Bibliografie

A Nancy, House, Van Personal photography, digital technologies and the uses of the visual, California, 2011,

Bahaduri, Shazia, Yesilgul Ronahi, Human Branding within Influencer Marketing, Karlstad, 2020,Balaban, Delia Cristina, Publicitatea: de la planificarea strategică la implemetarea media, Iași, 2009.

Balaban, Delia Cristina, Mustățea Maria, Users’ Perspective on the Credibility of Social Media Influencers in Romania and Germany, Cluj-Napoca, 2019.

Benedek, András, Veszelszk, Ágnes, In the Beginning was the Image: The Omnipresence of Pictures : Time, Truth, Tradition, Budapesta, 2016.

Biaudet, Sofie, Influencer Marketing as a Marketing Tool : The process of creating an Influencer Marketing Campaign on Instagram, Arcada, 2017.

Bakhshi, Saeideh, Gilbert, Eric, Kennedy, Lyndon, Shamma A. David Why We Filter Our Photos and How It Impacts Engagement, Oxford, 2015.

Bădău ,Horea, Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Iași, Polirom, 2011.

C. Barry, Doucette T, H Doucette, Hudson, Rivera, Herrington N., Let me take a selfie: Associations between self-photography, narcissism, and self-esteem, Mississippi, 2017,

Chen, Guoying, Jiang, Hanying, Research on Self-portrait Artistic Creation, China, 2017.

Conrad, Murray ,Derek Notes to self: the visual cultureof selfies in the age of social media , 2015.

Cotter, Kelly, Playing the visibility game: How digital influencers and algorithms negotiate influence on Instagram, 2018.

Christoforakos Lara, Diefenbach Sarah, The Selfie Paradox: Nobody Seems to Like Them Yet Everyone Has Reasons to Take Them. An Exploration of Psychological Functions of Selfies in Self-Presentation, Munich, , 2017.

Dahlqvist, Josefin, Preiksaite Samant, How competing brands are being communicated through Influencer Marketing, Jönköping, 2018.

Dinius , Marcy J., The Long History of the Selfie, 2015.

Dorfman, G. Robert, Mahmood Eitezaz, Schierle F.Clark, Plastic Surgery-Related Hashtag Utilization on Instagram: Implications for Education and Marketing, Oxford, 2018.

Estrin, James, Kodak's First Digital Moment. Lens: Photography, Video, and Video Journalism, New York Times, 2015.

Evans, J. Nathaniel, Lim Jay, Jun Hyoyeun Phua Joe, Disclosing Instagram Influencer Advertising: The Effects of Disclosure Language on Advertising Recognition, Attitudes, and Behavioral Intent , Georgia ,2017.

Frosh, Paul, The Gestural Image: The Selfie, Photography Theory, and Kinesthetic Sociability, Israel, 2015

Georgakopoulou, Alexandra, From narrating the self to posting self(ies): A small stories approach to selfies, London, 2016.

Garud Raghu, Munir Kamal, From transaction to transformation costs: The case of Polaroid’s SX-70 camera, United Kingdom, 2008 .

Guțu Dorina, Noi media, București, Tritonic, 2007.

Hu ,Yuheng, Kambhampati ,Subbarao, Manikonda Lydia, What We Instagram:A First Analysis of Instagram Photo Content and User Types, 2014.

Ioan Corina Ana- Maria, Brandul personal – de la teorie la practică în societatea contemporană, Iași, 2013.

Jones,Amelia, The Eternal Return: Self‐Portrait Photography as a Technology of Embodiment, Chicago 2002

Jargalsaikhan,Tsetsegsaikhan, Korotina, Anastasija Attitudes towards Instagram micro-celebrities and their influence on consumers’ purchasing decisions, JÖNKÖPING 2016.

Joseph Sarah, Social Media, Political Change, and Human Rights, Boston, 2012.

Jr Moon T. Paul Missed Moments: Kodak’s Failure to Define the Consumer Market for Digital Photography, New York, 2019

Khamis ,Susie , Ang, Lawrence, Welling Raymond, Self-branding, micro-celebrity & the rise of Social Media Influencers, 2017.

Logan, K. Robert, Understanding Noi media, New York, 2010.

Mangold Glynn W. , Social media: The new hybrid element of the promotion mix, Indiana 2009.

Mokan-Vozian Ludmila, Autoportretul în artă: imortalizare sau aprofundare a sinelui, Chișinău, 2018

Nguyen My, Influencer marketing via social media: The perceptions of Vietnamese consumers, Finlandia, 2018.

Re, E. Daniel, Wang Sylvia A. , He C. Joyce C. , Rule O.Nicholas, Selfie Indulgence: Self-Favoring Biases in Perceptions of Selfies, aprilie 2016,

Rettberg, Walker, Jill, Seeing Ourselves Through Technology – How We Use Selfies, Blogs and Wearable Devices to See and Shape Ourselves, Norway, 2014.

Rubinstein Daniel & Sluis Katrina, Concerning the undecidability of the digital image, 2013.

Starțev Ala, Considerații asupra autoportretului în pictură, Chișinău, Moldova, 2018,

Vilander, Jenni Personal Branding on Social Media and Social Media Based Entrepreneurship, Lahti, 2017.

Wendt Brooke, The Allure ofthe Selfie – Instagram and the New Self-Portrait, Amsterdam, 2014.

Zappavigna Michele, Social media photography: construing subjectivity in Instagram images, Australia, 2016.

Siteografie

https://starngage.com/app/global/influencer/ranking/romania/photography

Primul „selfie” din istorie a fost realizat în 1839, iar primul „selfie spaţial” în 1966 (GALERIE FOTO)

https://clickpentrufemei.ro/scurta-istorie-a-selfie-ului/a18509987

https://www.shutterstock.com/search/tourist+taking+selfie

https://www.nytimes.com/2013/10/20/sunday-review/my-selfie-myself.html?pagewanted=all&_r=0

Despre autoportret-un scurt istoric

https://www.iqads.ro/articol/6320/ce-branduri-au-cu-adevarat-personalitate

https://www.vice.com/ro/article/a3pxzz/selfie-post-umanism

https://www.huffpost.com/entry/selfie-history-infographic_n_4101645

“Fiecare are amintirile pe care le merita.” Interviu cu Gina Pistol

Biografia si cateva cuvinte despre frumoasa Gina Pistol pe numele ei adevarat Georgeta Pistol

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mira_(c%C3%A2nt%C4%83rea%C8%9B%C4%83)

https://www.alinaceusan.com/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mira_(c%C3%A2nt%C4%83rea%C8%9B%C4%83)

https://dexonline.ro/definitie/autoportret.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Autoportret.

https://lens.blogs.nytimes.com/2015/08/12/kodaks-first-digital-moment

SELFIE LA SELFIE. Istoria și efectele unui tip de fotografie devenit fenomen

https://news.byu.edu/news/what-kind-selfie-taker-are-you

https://time.com/3594971/the-25-best-inventions-of-2014/

Instagram a atins pragul de 1 miliard de utilizatori. Nouă funcţie lansată prin care devine un concurent direct pentru YouTube

Câți utilizatori are Instagram în România

About me

https://www.instagram.com/alinaceusan/

https://www.instagram.com/mira/

https://www.instagram.com/ginapistol/

Anexe

Fig. 1.1 ( Sursa Wikipedia)

Fig. 1.2 (Sursa Pinterest)

Fig. 1.3 (Sursa Catawiki)

Fig. 1.4 (Sursa New York Times)

Fig 1.5 ( Sursa Gsmarena)

Fig. 1.6 (Sursa Ebay)

Fig. 1.7 (Sursa Hootsuite.com)

Fig. 1.8 (Sursa Metricool.com)

Fig. 1.9 (Sursa smartinsights.com)