Secția de Arabă [631849]

Iunie, 2018

Universitatea din București
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Secția de Arabă

LUCRARE DE LICENȚĂ

Al-fiˁlu bi-lluġati al-ˁarab ῑyati fῑ Ğidda

Verbul în araba vorbită la Jedda

Coordonator: Absolventă:
Prof. dr. George Grigore Maria Mădălina Ciurea

2

Cuprins

ARGUMENT…………………………………………………………. …………………. ……… 3

I. ASPECTE GENERALE ALE DIALECTULUI DIN JEDDA……… …………4
1. Geografie și populație
2. Situaț ia sociolingvi stică
3. Caracteristici princip ale ale dialectului din Jedda

II. FONOLOGIE
1. Consoane ……………………………………………………………………. ………. …….7
2. V ocale …………………………………… ………………………………… ………………… 9
3. Accentul…………………………………………………………. ………….. ……………. 10

III. MORFOLOGIE
4. Verbul …………………………. ……………………………………………………. ….11
4.1 Categoriile gramaticale
4.2 Tranzitivitatea verbului
4.3 Diateza verbului
4.4 Formele verbale derivate ale ve rbului triconsonantic
4.5 Verbele neregula te
4.5.1 Verbele geminate
4.5.2 Ve rbele asimilate
4.5.3 Verbele concave
4.5.4 Verbele defective

IV . Particule pre -verbale specifice arabei vorbite la Jedda
5. Particula „gid” …………………… …………………………………………. …….41
6. Particulele negative „ mā”; „lā”; „lim” și „lis” ………………………… 43

Concluzii……………………………………. …………………………. ……………….. …….46

Bibliografie……………………………………………………… ……………………… ……..47

3

Argument

În ultimii ani, necesitatea studierii dialectelor arabe a crescut extrem de rapid. Scopul
aceste i lucrari este acela de a descrie morfolo gia dialectului vorbit în Jedda , oraș aflat în zona
de vest a Arabiei Saudite. Aspectele pe care se concentrează acest studiu sunt flexiunea
verbală, afixele verbale și particulele pre -verbale. Cercetarea mea este bazată pe o serie de
lucrări referitoare la acest dialect vorbit în zona Ḥiǧāz-ului, dar și unele materiale audio
reprezentative pentru acest studiu.
Interesul meu în detalierea acestui dialect vine din numeroasele vizite și interactiuni cu
locuitorii acestei regiuni dar și dorința de a aduce o serie de detalii referit oare la acest dialect.
De asemenea, am ales sa abordez aceast subiect în ideea în care nu există o multitudine de
analize ale dialect ului vorbit în orașul Jedda, comparativ cu alte dialecte despre care s -au
realizat numeroase cercetări.
Această lu crare de cercetare a fost posibilă cu ajutorul participării si contributiei a trei
vorbitori nativ, studenți și locuitori ai orasului Jedda, Arabia Saudită. Pentru examinarea
noțiunilor de fonetică și morfologie am utilizat ca bază cartea lingvistului Theo dore
Prochazka Jr. „Saudi Arabian Dialects ” și lucrarea lui Margaret K. Omar „Saudi Arabic -Urban
Hijazi Dialect ”. Din aceste lucrări au fost extrase și cuvinte, sintagme, texte, care au constituit
baza analizei fonetice și morfologice.
Mi-am propu s să urmăresc noțiunile de fonologie, flexiune verbală și caracteristicile
verbului în cadrul dia lectului vorbit în orașul Jedda . Primul capitol se concentrează pe
geografie și populație, dar și situația sociolingvistică din această regiune . Cel de -al do ilea
capitol analizează fonologia și clasificarea sunetelor incluzând observații despre silabă și
accent, în timp ce al treilea capitol prezintă într -o manieră detaliată atât verbul cât și formele
multiple ale acestuia.
Cel de -al patrulea capitol al lucrării are în vedere particulele pre-verbale specifice
dialectului vorbit la Jedda, preocupându -se în mod deosebit de utilizarea lor în cadrul
discursului.

4

I. ASPECTE GENERALE ALE DIALECTULUI DIN JEDDA

1. Geografie și populație

Arabia Saudită este una dintre cele mai mari țări din vestul Asiei și este formată
din cinci regiuni principale, fiecare fiind caracterizată de o formă de relief distinctă. În
timp ce zona centală și cea de nord sunt formate din regiuni întinse de deșert, zonele de
este și vest sunt regiuni de coastă, iar în sud se află regiunea mutoasă. (Alqahtani,
2015:19). Această gamă de topografii diferite cuprinde o mare diversitate culturală și
dialectală. Un număr de studii au adus o descriere a câtorva dialecte din Arabia
Saudită. Lucrarea lui Prochaska este deosebit de utilă pentru că acoperă o gamă largă
de dialecte din toate regunile Arabiei Saudite și descrie numeroasele aspecte de
gramatică cu privire la aces te dialec te.
Dialectul descris în lucrare pe care am realizat -o aparține grupei de dialecte
vorbite in regiunea Tihāma, în zona de nord a acesteia și anume Tihāma al -Ḥiǧāz.
Ḥiǧāz-ul este o regiune situată in vestul Arabiei Saudite. Zona este a stfel denumită
deoarece separă Najdul în est de Tihama în vest.1 Această provincie se învecinează cu
Marea Roșie la vest, Iordania la nord, regiunea Najd la est și la sud cu regiunea ˁAsir.
Ḥiǧāz-ul este situat de-a lungul Riftului Mării Roșii ș i este cunoscut pentru nisipul
său mai întunecat și mai vulcanic. Oamenii din Ḥiǧāz se simt puternic legați de locurile
sfinte din Mecca și Medina, având probabil cea mai puternică identitate a oricărei
grupări regionale din Arabia Saudită. Aceștia nu s-au acomodat pe deplin dominației
religiei wahabite, continuând să fie sunniți cu o minoritate șiită în orașele Medina,
Mecca și Jedda. Ḥiǧāz-ul a fost timp de secole parte a marilor imperii ale islamului, de
la omeiazi la otomani (Riedel, 2011:27 ).

1 Sensul cuvântului ḥājiz este acela de barieră, perete despărțitor sau obstacol în limba arabă clasică (Wher,
158:1976)

5

2. Situația sociolingvistică din Jedda

O observație importantă referitoare la situația sociolingvistică din Arabia Saudită este
absența unei varietăți care poate fi descrise ca fiind „un dialect saudit standard ”. În un ele țări
arabe dialectele capitalelor precum Cairo în Egipt sau Damasc în Siria par să funcțione ze ca
standarde locale (Miller; 180:2004). De la începutul secolului al XX -lea, dialectele
principalelor orașe apar adesea ca fiind naționale sau regionale, atât în Magreb cât și în
Orientul Mijlociu. În această privință există o competiție cu limba arabă literară (Fu ṣḥā). În
ceea ce privește Arabia Saudită, impresia este ca nu există o asemenea „varietate standard”.
Este posibil ca factori precum unificarea relativ recentă a tuturor părților țării (1932) și până
nu demult lipsa unor canale de comunicare (drumuri rapide, universități regionale, aeroporturi
regionale) să fi făcut standardi zarea un lucru greu de realizat . (Berenek; 2:2009)
Limba folosit ă de o comunitate pentru a comunica reflectă în primul rând structura
socială și sistemul valoric al membrilor acelei comunități și astfel membrii evaluează structuri
lingvistice diferite. Limba este considerată ca fiind un fenomen „variabil ” iar variabili tatea
acesteia poate depinde în mare măsură de societate. Una dintre consecințele sociolingvistice
ale migrației urbane și ale urbanizării rapide este contactul d ialectelor și dezvoltarea unor
comunități care au un limbaj difuz, în care nu există norme lin gvistice clare (Kerswill,
2004:30). Influxul persoanelor care vorbesc dialecte diferite de cel local a remodelat scena
sociolingvistică din orașul Jedda. Populația nativă vorbește un dialect mixt care a fost modelat
în mare măsură de factori geopolitici și socio -religioși, cel mai important fiind migrația
externă a d iferitelor grupuri etnice din af ara Peninsulei Arabe în secolele trecute. Migrația
internă recentă a dus la o comunitate lingvistică difuză în orasul Jedda, populația orașului
Jedda fiind un am estec al tuturor acestor grupări etnice, în plus față de locuitorii nativi ai zonei
care sunt majoritatea de origine non -tribală .
Jedda este cel mai mare port la Marea Roșie, cu o populație de aproximat iv 4 milioane
de locuitori și al doilea oraș ca număr de locuitori după Riyad, capitala Arabiei Saudite.
Datorită locației sale strategice aflată pe rutele comerciale și fiind principalul port de intrare în
orașele sfinte Mecca și Medina, orașul este o zonă cosmopolită cu o populație eterogenă.

6

3. Caracteristici generale ale dialectului din Jedda

Dialectul din regiunea Ḥiǧāz-ului este folosit în provinciile din vest, mai exact în orașe
precum Jedda, Mecca, Medina și Taif. Este produsul lingvistic final al unui mi x de multitudini
etnice, dispus pe mai multe nivele, punând în evitența similitudinile cu alte dialecte arabe.
Este diferit de alte dialecte beduine din vest și de celelalte dialecte vorbite în Arabia Saudită,
precum dialectu l din Najd.(Prochazka, 2010:31)
În ceea ce privește vocabularul, el derivă în primul rând din radacin ile semitice ale
arabei clasice . Prezenta lucrare se concentrează pe descrierea dialectului vorbit în orașul
Jedda. Există o serie de caracteristici definitorii ale acestui dial ect care vor fi dezvoltate pe
parcursul acestei lucrări. Dintre cele mai reprezentative, menționez:
-Acest dialect nu acceptă dublă negație și nici atașarea particulei –š pentru a nega verbe.
Se utilizează particula mā înaintea verbului cu aspect af irmativ: mā aʻrif „nu știu”, diferit de
maʻrafš (Egipteană) sau baʻrafiš (Palestiniană). (Omar, 2010:23)
-Comparativ cu alte dialecte, dialectul din orașul Jedda păstrează un procent mare de
vocale scurte din limba arabă clasică. Exemple: samaka „pește”; nuṭq „pronunțare”; ḍarabatu
„ea l-a lovit pe el”; waladu „fiul lui”; ʻindakum „în posesia lor” ( Omar; 1975:17 )
-Pronumele personale sunt în număr de opt. Pentru persoana a II -a și a III -a, numărul
singular există o diferențiere în gen, în timp ce pentru peroana I singular și plural, nu se face o
diferențiere în gen.
-Majoritatea verbelor folosite de vorbitorii din Jedda sunt triconsonantice și mai puțin
cvadriconsonantice. Prezența diferitelor vocale interne, prefixe și sufixe indică diferit e funcții
gramaticale precum:
– timpul ( îndeplinit, neîndeplinit, viitor)
– diateza (pasivă și activă)
– genul (masculin și feminin)
– persoana (I, a II -a și a III -a)
– numărul (singular și plural)
– modul (indicativ și imperativ)
Cele mai utilizate verbe sunt cele care au la îndeplinit vocala internă „a” sau „i” iar la
neîndeplinit „a”, „u” sau „i”.

7

Fonologia arabei din Jedda

Sistemu l fonologic al arabei vorbite la Jedda este format din 26 -28 de consoane,
depinzând de trecutul și formalitatea discursului vorbitorului, dintre care două ( ṭ și ḏ) sunt
folosite de un numar limitat de vorbitori, opt vocale / a, u, i, ū, ī, ā, ō, ē / și doi diftongi /aw,
ay/.
1. Consoanele

Inventarul consoanelor din araba vorbită la Jedda este format din 26 de consoane, , fără
fonemele interdentale ( ṭ și ḏ), acestea fiind folosi te parțial și în cea mai mare parte de vorbitori
mai tineri da torită influenței limbii arabe clasice .
Fonemele /p/, /v/ și /t͡ʃ/ sunt considerate ca ne facând parte din inventarul fonetic deoarece nu
sunt folosite de toți vorbitorii, există doar în cuvint e împrumutate și pot fi pronunțate precum
/b/, /f/ și /š/.
Consoanele în dialectul din Jedda cu exemple extrase din materialele audio proprii și din
lucrarea realizată de Margaret K. Omar:
Consoanele oclusive sunt acele sunete pronunțate printr -o ocluzie a canalului fonator.

[b] Este o consoană bilabială sonoră. Modul de articulare este oclusiv iar lo cul de a rticulare
este bilabial. Exemple : barg „fulger”; badla „costum”; bā ḫira „vas, barcă”.

[t] Este o consoană dentală surdă. Modul de a rticulare este oclusiv iar locul de articulare
este dental. Exemple: tīn „smochin”; tadr ῑb „antrenament”, ktašaf „a descoperit”

[d] Este o consoană dentală sonoră. Modul de articulare este oclusiv iar locul de articulare
este dental. Exemple: dīn „reli gie”; dahhin „acum” ; dafac „a plăti”

[ṭ] Este o consoană dentală emfatică. Exemple: ṭiliʻ „a ascende” ; giṭca „bucată”

[k] Este o consoană velară surdă. Modul de articulare este oclus iv iar locul de articulare este
velar, adică în partea posterioară a cavității bucale . Exemple: kamān „de asemenea”; karafi ṭṭa
„cravată”; kubri „pod”; kufta „carne tocată condimentată”; kwayis „bun, bine” .

[g] Este o consoană velară sonoră, asemănătoare cu consoana qāf din limba arabă clasică.
Modul de articulare este oclusiv iar locul de articulare este în partea posterioară a cavității
bucale. Exemple: gamar „lună”; gabl „după”; i gfil „închide!”; guzāz „sticlă”

[q] Este un alofon al consoanei /g/ și este întâlnit la unele cuvint și nume proprii. Ex emple :
al-qāhira „Cairo”; qawmi „național”; qa ṭar „Qatar”

[ ʻ ] Este o consoană glotală ce se articulează prin îngustarea canal ului f onator la nivelu
glotei. Exemple : baʻῑd ʻan beetana „departe de casa noastră”; ʻinwānak „adresa ta”; rubʻ sāʻa
„un sfert de oră” , anwāc „tipuri, feluri ”

8
Consoanele fricative sunt acele sunete pronunțate prin strâmtarea canalului fonator.
[f] Este o cons oană labiodentală surdă. Exemple : fāḍi „liber, gol” ; feen? „unde?”; farg
„diferență”; fāyda „profit” , fōg „deasupra ” . În unel e situații este pronunțată precum ʋ: dirf
[dirʋ] „închizătoare”; ṣafa [ṣaʋa] „piatră fină, netedă” (Prochazka, 2010: 43).

[ṯ ] Este o consoană interdentală surdă. Modul de articulare este fricativ iar locul de articulare
este dental. Exemplu : ṯarwa „bog ăție”
De foarte multe ori este pronunțată precum t sau s: ṯalāṯa → talāta „trei”; ma ṯalān → masalan
„de exemplu”.

[s] Este o consoană dentală surdă. Exemple: sirr „secret”; sūg „bazar, piață”; saab – yisῑb „a
lăsa în urmă”.

[z] Este o consoană d entală sonoră. Exemple: zirr „buton”; zayy „similar cu”; zeen „bine” ;
zuwāğ „nuntă” .

[ṣ] Este o consoană dentală emfatică surdă. Exemple: ṣarf ”cheltuială”; ṣaḥḥ „corect”; ṣanti
„centimetru”; ṣayāḍiyya „preparat din pește, ceapă și orez” ; naṣaḥa „a sfătui”

[ḍ] Este o consoană interdentală sonoră (parțial ẓ). Exemple: ḍārr „nociv”; ḍarῑba „taxă”.

[ẓ] Este o consoană interdentală sonoră. Exemple: ẓarf „plic, învelitoare”; ẓann – yiẓunn „a
gândi”.

[š] Acest sunet este pronuntat cel mai adesea ca o consoană apicală alveolară surdă.
În tribul Ghāmid și în Najrān este auzită ca o apicală paletală. Acest sunet este totodată o
variantă a sunetului s în zona Ḥiǧāzului , în regiunea Tanūma în nord și Sarāt 'Abīda în sud.
Câteva exemple ar fi : gāsim și gāši m în regiunea Tanūma ”piesă verticală care divizează o
fereastră”; magris și magriš ”prag”; yiksir și yikšir ”el sparge” (Prochazka, 2010: 45).

[ž] Este o consoană apicală alveolară sonoră. Acest sunet este asemănător cu j din limba
arabă clasi că. În zona ḥiǧāz-ului există situații în care ž este pronunțat ca z. Câteva exemple ar
fi: žyāra ”vizită”, în timp ce în araba clasică cuvântul este ziyāra; yzūr și yžūr „ el vizitează”
(Prochazka, 2010: 45).

[ḫ] Este o consoană uvulară surdă. Exempl e: ḫaliij „Golf”; ḫēr „bunătate”; ḫidma „serviciu,
favoare”

[ġ] Este o consoa nă uvulară sonoră. Exemple: ġīma ”nor”; ġhῑr kida „altul decât acesta” ;
ġasil „a spăla” .

[ḥ] Este o cons oană spirantă, faringală, surdă. Exemple: ḥabb ”a iubi”; ḥamd „glo rie”; ḥilu
„frumos, dulce”; ḥooš „grădină ”.

[ ˀ] Este o cons oană fricativă , glotală . Exemplu: ˀastanna „a aștepta ceva, pe cineva”; ˀajadd
„noutăți, știri”.

9

[h] Este o consoană glotală surdă: minha ”din ea”; h alala „ unitate monetară”; had ōl „aceste ”.

Consoanele lichide:
[l] Este consoană dentală sonoră. Ex emple : laḥma ”carne”; laff – yiluff „ a întoarce, a
înfășura ”; law sama ḥt „ dacă ai dori”
[r] Este o co nsoană alveolară sonoră. Exemple : šāriʻ „ stradă”; rū ḥ „mergi”

Consoanele nazale:
[m] Este o consoană bilabială. Ex emplu : manšafa „prosop”; mabsū ṭ „fericit”; man ṭiga
„regiune”; manʻ „embargo, obstacol”; maʻaleeš „nu contează”; moyya „ apă”; mū kida? „nu
este așa?”
[n] Este o consoală alveolară. Ex emplu : nahar „râu” ; nuṣṣ „jumătate”

Semi -vocale le:
[w] : Este o semivocală bilabială. Exemplu: māni waktub (ˊaktub) „Eu nu scriu”, māni wāji
(ˊāji) „Eu nu vin.” ; mawgūd „prezent”
[y] : Este o semiv ocală palatală sonoră. Este rezu ltatul unei schimbări fonetice n econdiționate
de la j la y. Câteva exemple ar fi: yabal (jabal) „munte”; yarā d (jarād) „lăcuste”; y amal (jamal)
„cămilă”; yanā ḥ (jana ḥ) „aripă”; yāb (jāb) „a aduce” (Prochazka, 2010:49).

2. Vocalele

Dialectul vorbit la Jedda cuprinde opt vocale: trei vocale scurte [a ], [u], [i] și patru vocale
lungi [ ū], [ī], [ā], [ō], [ē]. Acestea sunt de două feluri: orale și nazale. Vocalele orale se împart
la rândul lor în vocale simple și diftongi.Vocalele simple se împart în vocale lungi și vocale
scurte.
Vocale scurte . În ceea ce privește vocalele scurte, există trei astfel de sunete având
caracter fonemic.
[u]: Este o vocală închisă, posterioară, ro tunjită. Apare la unele forme pronominale, precum:
-uh „lui, a lui”; -hum „lo r, a lor” și la unele substantive: ʼa ḥu „frate” .
Pronunțarea vocalei [u] aflată în poziție inițială sau medială depinde predominant de natura
consoanelor care o însoțesc, dacă si laba este accentuată sau neaccentuată și nu în ultimul rând
de accentul vorbitorului. La începutul sau mijlocul cuvântului, [u] poate fi pronunțat [ ʊ] sau
[o̞] , iar la finalul cuvantului este pronunțat [u], fără excepție (Prochazka; 2010 : 48).

[i]: Este o vocală închisă, anterioară, nerotunjită. Adesea, în vecinătatea sunetelor b, f, m și
a consoanelor emfatice este pr onunțat ca o vocală posterioară . (Prochazka; 2010: 48) .
Exemple: libis „a se îmbrăca ”; ibtid āˁi „elementar”; ittifāg „înțelegere”.

10
[a]: Este o vocală deschisă, centrală, nerotunjită. Spre deosebire de alte dialecte arabe,
dialectul din Jedda nu dezvolta alofone pentru vocalele [a] și [ā] aflate în vecinătatea unor
consoane emfatice și sunt mereu pronunțate [a].
Vocalele lung i sunt ū, ī, ā, ō, ē. În ceea ce privește vocalele ō și ē, aceste nu fac pe deplin
parte din sistemul vocalic deoarece provin de la diftogii /ay/ și /aw/.
Exemple: flūs „bani”; aḥlām „vis”; tafsīr „explicație”
Diftongi : Diftongii aw și ay apar în po ziție non finală de cele mai multe ori.
Exemple : yansaw ”ei uită”; tansay ”tu uiți”. În poziție finală apar în terminațiile neflexionare .
Exemple : ˊinsay (f.s.) și ˊinsaw (pl.) ”uită!” .
De foarte multe ori /ay/ și /aw/ suferă un proces de monoftongare, a cțiune prin care un diftong
se reduce la un singur sunet, fiind pronunțați [ō] și [ē].
Exemplu: ṣawti – ṣōti „vocea mea”

Vocalele nazale . Formele care se termină în -ūn sau -un pot fi nazalizate ca ũ: yšūfūn și
yšūfũ „ei văd”; šāfuhũ ”el i -a văzu t pe ei”; bintahun și bintahũ ”fata lor”.
Vocala [a] în poziție finală dă naștere fenomenului numit imala. Reflexia terminatiei de
feminin din limba arabă clasică -at (taʼmarbūṭat) este -e în multe cazuri: madrase ”școală”,
jīme ”valoare”. In discursurile educate exista tendința de a nu se folosi imala.

3.Accentul

Accentul cade în mod normal pe prima silabă lungă de la finalul unui cuvant. O silabă
lungă este aceea de tipul VCC sau V(C). Dacă nu există nici o silabă lungă, accentul se mută
spre începutul cuvântului dar nu mai departe de a treia silabă de la sfârșit ul spre începutul
cuvântului . În unele stuații când pronumele care încep cu o vocală sunt adăugate la cuvântul
propriu -zis, accentul poate să cadă pe a patra silabă de la sfârșitul cuvântului. Exemplu:
ʼastalamat + ih → ʼastalamatih „ea a primit”. Există următoarele situații:
a) Accentul cade pe ultima silabă. Exemple: yarčab ūn „ei merg cu (un mijloc de transport) ”;
yišrabūn „ei beau ”.
b) Accentul cade p e penultima silabă. Exemple: ma šayti „tu ai mers”; kat abtum „voi ati
scris”.
c) Accentul cade pe antepenultima silabă. Exemple: k atabaw „ ei au scris”. (Prochazka, 2010:
53).

11

III. Morfologie

Morfologia verbală a dialectului din Jedda corespunde în principiu cu morfologia dialectelor
arabe în general , având însă niște însușiri caracte ristice . Cele mai utilizate verbe au ca vocală
internă pentru timpul îndeplinit a sau i, iar pentru neîndeplinit una dintre vocalele a, u sau i.
Există o serie de combinații ale acestor vocale interne la trecut și prezent care se pot observa și
în exemplele de mai jos, identificate în l ucrarea lui Theodore Prochazka:

raḥam „a iertat” – yirḥam „iartă”
ḍarab „a lovit” – yiḍrub „lovește”
ġasal „a spălat – yiġsil „espală”
fihim „a înțeles” – yifham „înțelege”
ʻirif „a știut” – yiʻrif „știe”

4. Verbul
Majoritatea verbelor în dialectul din Jedda sunt triconsonantice, adică au în stru ctura lor tre i
consoane radicale. Un număr mai mic sunt cvadriconsonantice, adică au în structura lor patru
consoane radicale.
Din punct de vedere gramatical, verbul are cele două aspecte – îndeplinit și neîndeplinit – cu
ajutorul cărora este posibilă expri marea diferitel or nuanțe temporale și modale.
І. Îndeplinitul
Prin adăugarea unei serii de sufixe de orig ine pronominală la rădăcina verbală se poate
exprima persoana, genul și numărul. Terminațiile timpului îndeplinit pentru fiecare persoană
în parte sunt următoarele:
1 s. –t 1 pl. -na
2 m.s -t 2 m. pl. -tu
2 f. s. –ti 2 f. pl. -tu
3 m. s. –zero 3 m. pl. -aw
3 f. s. –at 3 f. pl. -aw
Îndeplinitul se împarte în doua grupe de verbe, corespunzând schemelor (a) faʻala și (b) faʻila
din limba arabă clasică.
(a) Verbele de forma faʻala a a
a u
a i
i a
i i

12
Structura acestor verbe este de tipul C ₁aC₂aC₃cand sunt adaugate sau nu terminații
consonantice. Structura C ₁aC₂aC₃- este întâlnită atunci când la verb este adaugat ă o termina ție
vocalic ă. Paradigma de conjugare a verbelor de forma faʻala, luând ca exemplu verbul katab
(3 m.s) „a scrie”:
1 s. katabt 1 pl. katabnā
2 m. s. katabt 2 m. pl. katabtu
2 f. s. katabti 2 f. pl katabtu
3 m.s. katab 3 m. pl. katabaw
3 f. s. katbat 3 f. pl. katabaw
Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma faʻala identificate în materiale
audio proprii și în lucrarea lui Theodore Prochazka :
• 1 s. tarakt / 1 pl. taraknā / 2 m. s. tarakt / 2 m. pl. taraktu / 2 f. s. tarakti /
2 f. pl. taraktu / 3 m. s. tarak /3 m. pl. tarakaw / 3 f. s. t arakat / 3 f. pl. tarakaw „a lăsa”

• 1 s. jalast /1 pl. jalasnā / 2 m. s. jalast / 2 m. pl. jalastu / 2 f. s. jalasti / 2 f. pl. jalastu /
3 m. s. jalas / 3 m. pl. jalasaw / 3 f. s. jalasat / 3 f. pl. jalasaw „a sta jos”

• 1 s. ḫasart / 1 pl. ḫasarnā / 2 m. s. ḫasart / 2 m. pl. ḫasartu / 2 f. s. ḫasarti / 2 f. pl. ḫasartu /
3 m. s. ḫasar / 3 m. pl ḫasaraw / 3 f. s. ḫasarat / 3 f. pl. ḫasaraw „a pierde ”

• 1 s. ʻazamt / 1 pl. ʻazamnā / 2 m. s. ʻazamt / 2 m. pl. ʻ azamtu / 2 f. s. ʻazamti / 2 f. pl.
ʻazamtu / 3 m. s. ʻazam / 3 m. pl. ʻazamaw / 3 f. s. ʻazamat / 3 f. pl. ʻ azamaw „a invita”

• 1 s. ʻaraft / 1 pl. ʻarafnā / 2 m. s. ʻaraft / 2 m. pl. ʻ araftu / 2 f. s. ʻarafti / 2 f. pl. ʻ araftu /
3 m. s. ʻaraf / 2 m. pl. ʻ arafaw/ 3 f. s. ʻarafat / 3 f. pl. ʻ arafaw „a ști”

• 1 s. ʻamalt / 1 pl. ʻamalnā / 2 m. s. ʻamalt / 2 m. pl. ʻ amaltu / 2 f. s. ʻamalti / 2 f. pl. ʻ amaltu
/ 3 m. pl. ʻamalaw / 3 f. s. ʻamalat / 3 f. pl. ʻ amalaw „a munci”

(b) Verbele de forma faʻila
Atunci când nu este urmat d e o terminație, verbul are forma C₁aC₂C₃. Când terminații
vocalice sunt adăugate, structura verbului este ace eași C₁aC₂C₃. Când terminații consonantice
sunt adăugate, structura verbului devine una de tipul C ₁iC₂iC₃. Vocala care urmează după

13
primul radical, acesta fiind o consoană fricativă, poate fi „a” în loc de „i” în silaba deschisă.
(Prochazka; 2010: 68). Par adigma de conjugare a verbelor de forma faʻila, luând ca exemplu
verbul širib (3 m. s.) „a bea”:

1 s. širibt 1 pl. širibnā
2 m. s. širibt 2 m. pl. širibtu
2 f. s. širibti 2 f. pl. širibtu
3 m. s. šar b 3 m. pl. šarbaw
3 f. s. šarbat 3 f. pl. širibaw

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma faʻila identificate în
materiale audio proprii și în lucrarea lui Theodore Prochazka :
• 1 s. rikibt / 1 pl. rikibna / 2 m. s. rikibt / 2 m. pl. rikibtu / 2 f. s. rikibti / 2 f. pl. rikibtu /
3 m. s. rakb / 3 m. pl. rakibaw / 3 f. s.rakbat / 3 f. pl. rakibaw „a merge( cu un mijloc de
transport) ”

• 1 s. samˁt / 1 pl. samˁna / 2 m. s. samˁt / 2 m. pl. samˁtu / 2 f. s. samˁti / 2 f. p l. samˁtu /
3 m. s. sa mˁ / 3 m. pl. samˁ aw / 3 f. s. samˁat / 3 f. pl. samˁaw „a auzi”

• 1 s. libist / 1 pl. labisna / 2 m.s. labist – labist / 2 f. s. labisti – labisti /
2 m/f . pl. labistu – labistu / 3 m. s. labs / 3 f. s labsat / 3 m/f . pl. labsaw „a purta ”

• 1 s. ˁamilt / 1 pl. ˁamilna / 2 m. s. ˁamilt – ˁimilt / 2 f. s. ˁamilti – ˁimilti / 2 m/f . pl. ˁamiltu /
3 m. s. ˁaml / 3 f. s. ˁamlat / 3m/f. pl. . ˁamilaw „a munci, a lucra ”

Exemple contextuale:
– un verb la îndeplinit exprimă o acți une trecută

• tazawwajat bintuhum il -ʻām – „ Fiic a lor s -a căsătorit anul trecut” (Omar ; 1975 : 56)

• daḫal ʻalēh fajˀah – „ A venit la el brusc”

– un verb la îndeplinit exprimă o acțiune viitoare într -o propoziție condițională

14

• ˀiḏā gābalnāhum gul nā lhum – „ Când îi vom întâlni, le vom spune”

ІІ. Neîndeplinitul
La conjugarea neîndeplinitului ap ar atât prefixe cât și sufixe iar v ocala care urmează dupa R ₂
poate să fie, de la caz la caz, a,i sau u.
Există trei grupe de verbe care corespund t impului prezent, având următoarele forme:
(a) yafʻulu, (b) yafʻilu și (c) yafʻalu.
(a) Structura acestor verbe este una de tipul yuC ₁C₂uC₃. Paradigma de conjugare este
următoarea:
Verbul katab – yuktu b „a scrie”
1 s. ˊaktub 1 pl. nuktub
2 m. s. tuktub 2 m. pl. tuktubūn
2 f. s. tuktubīn 2 f. pl. tuktubūn
3 m. s. yuktub 3 m. pl. yuktubūn
3 f. s. tuktub 3 f. pl. yuktubūn

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma yafʻulu identificate in
materialele audio și lucrarea lui Theodor Prochazka:
• 1 s. ʼa ḫruj / 2 m. s. tu ḫruj / 2 f. s. tu ḫrujῑn / 3 m. s. yu ḫruj / 3 f. s. tu ḫruj / 1 pl. nu ḫruj /
2 m. pl. tu ḫrujūn / 2 f. pl. tu ḫrujūn / 3 m. pl. yu ḫrujūn / 3 f. pl. yu ḫrujūn „a ieși”.

• 1 s. ʼa ḫzun / 2 m. s. tu ḫzun / 2 f. s. tu ḫzunῑn / 3 m. s. yu ḫzun / 3 f. s. tu ḫzun / 1 pl. nu ḫzun /
2 m. pl. tu ḫzūn / 2 f. pl. tu ḫzūn / 3 m. pl. yu ḫzūn / 3 f. pl. yu ḫzūn „a păstra, a acumula” .

• 1 s. ʼarbu ṭ / 2 m. s. turbu ṭ / 2 f. s. turbu ṭῑn / 3 m. s. yurbu ṭ / 3 f. s. turbu ṭ / 1 pl. nurbu ṭ /
2 m. pl. turbu ṭūn / 2 f. pl. turbu ṭūn / 3 m. pl. yurbu ṭūn / 3 f. pl. yurbu ṭūn „a lega, a înn oda”.

• 1 s. ʼaskub / 2 m. s. tuskub / 2 f. s. tuskub ῑn / 3 m. s. yuskub / 3 f. s. tuskub /1 pl. nuskub /
2 m. pl. tuskubūn / 2 f. pl. tuskubūn / 3 m. pl. yuskubūn / 3 f. pl. yuskubūn „a turna”.

• 1 s. ʼa ẓrub / 2 m. s. tu ẓrub / 2 f. s. tu ẓrubῑn / 3 m. s. yu ẓrub / 3 f. s. tu ẓrub / 1 pl. nu ẓrub /
2 m. pl. tu ẓrubūn / 2 f. pl. tu ẓrubūn / 3 m. s. yu ẓrubūn / 3 f. s. yu ẓrubūn „a lovi”.

(b) Structura acestor verbe este yiC ₁C₂iC₃. Atunci c and terminațiile vocalice sunt adăugate nu
intervin schimbări în structura verbului . Paradigma de conjugare a acestor verbe este
următoarea:

15
Verbul kasar – yiksir „a sparge”
1 s. ʼaksir 1 pl. niksir
2 m. s. tiksir 2 m. pl. tiksirū n
2 f. s. tiksirin 2 f. pl. tiksirūn
3 m. s. yiksir 3 m. pl. yiksirū n
3 f. s. tiksir 3 f. pl. yiksirūn

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma yafʻulu identificate in
materialele audio proprii și în lucrarea lui Theodor Prochazka:
• 1 s. ʼajlis / 2 m. s. tijlis / 2 f. s. tijli sin / 3 m. s. yijlis / 3 f. s. tijlis / 1 pl. nijlis /
2 m. pl. tijlisū n / 2 f. pl. tijlisūn / 3 m. pl. yijlisū n / 3 f. pl. yijlisūn „a sta jos”.

• 1 s. ʼa ḥzim / 2 m. s. tiḥzim / 2 f. s. ti ḥzimin / 3 m. s. yi ḥzim / 3 f. s. ti ḥzim / 1 pl. ni ḥzim /
2 m. pl ti ḥzimūn / 2 f. pl. ti ḥzimūn / 3 m. pl. yi ḥzimūn / 3 f. pl. yi ḥzimūn „a lega, a înnoda”.

• 1 s. ʼa ḥsib / 2 m. s. ti ḥsib / 2 f. s. ti ḥsibin / 3 m. s. yi ḥsib / 3 f. s. t iḥsib / 1 pl. ni ḥsib /
2 m. pl. ti ḥsibūn / 2 f. pl. ti ḥsibūn / 3 m. pl. yi ḥsibūn / 3 f. pl. yi ḥsibūn „a presupune , a
număra ”.

• 1 s. ʼa ḥfir / 2 m. s. ti ḥfir / 2 f. s. ti ḥfirin / 3 m. s. yi ḥfir / 3 f. s. ti ḥfir / 1 pl. ni ḥfir /
2 m.pl. ti ḥfirūn / 2 f. pl. tiḥfirūn / 3 m. pl. yi ḥfirūn / 3 f. pl. yi ḥfirūn „a săpa”.

• 1 s. ʼa ḥlib / 2 m. s. ti ḥlib / 2 f. s. ti ḥlibin / 3 m. s. yi ḥlib / 3 f. s. ti ḥlib / 1 pl. ni ḥlib /
2 m. pl. ti ḥlibūn / 2 f. pl. ti ḥlibūn / 3 m. pl. yi ḥlibūn / 3 f. pl. yi ḥlibūn „a alăpt a”.

• 1 s. ʼa ḫzin / 2 m. s. ti ḫzin / 2 f. s. ti ḫzinin / 3 m. s. yi ḫzin / 3 f. s. ti ḫzin / 1 pl. ni ḫzin /
2 m. pl. ti ḫzinūn / 2 f. pl. ti ḫzinūn / 3 m. pl. yi ḫzinūn / 3 f. pl. yi ḫzinūn „a păstra, a
depozita”.

• 1 s. ʼaʻzim / 2 m. s. tiʻzim / 2 f. s. tiʻ zimin / 3 m. s. yiʻzim / 3 f. s. tiʻzim / 1 pl. niʻzim /
2 m. pl. tiʻzimūn / 2 f. pl. tiʻzimūn / 3 m. pl. yiʻzimūn / 3 f. pl. yiʻzimūn „a invita”.

(c) Structur a acestor verbe este de forma yi C₁C₂aC₃. Cand terminațiile vocalice sunt adăugate,
forma cuv ântului rămâne neschimbată, cu exceptia câtorva situații în care vocala internă a se
schimbă cu vocala i. Paradigma de conjugare a acestor verbe este următoarea:

16
Verbul šarb – yišrab „a bea ”
1 s. ʼašrab 1 pl. nišrab
2 m. s. tišrab 2 m. pl. tišrabūn
2 f. s. tišrabīn 2 f. pl. ti šrabūn
3 m. s. yišrab 3 m. pl. yišrabūn
3 f. s. tišrab 3 f. pl. yišrabūn

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma yafʻulu identificate in
materialele audio proprii și în lucrarea lui Theodor Prochazka:
• 1 s. ʼasra ḥ / 2 m. s. tisri ḥ / 2 f. s. tisri ḥῑn / 3 m. s. yisra ḥ / 3 f. s. tisri ḥ / 1 pl. nisra ḥ /
2 c. pl. tisri ḥūn / 3 c. pl. yisri ḥūn „el paște (animale )”.

• 1 s. ʼatʻab / 2 m. s. titʻab / 2 f. s. titʼab ῑn / 3 m. s. yitʼab / 3 f. s. titʼab / 1 pl. nitʼab /
2 m/f. pl titʼabūn / 3 m/f . pl. yitʼabūn „a obosi ”.

• 1 s. ʼa ẓbaḥ / 2 m. s. ti ẓbaḥ / 2 f. s. ti ẓbaḥῑn / 3 m. s. yi ẓbaḥ / 3 f. s. ti ẓbah / 1 pl. ni ẓbaḥ /
2 m/f . pl. ti ẓbaḥūn / 3 m/f . pl. yi ẓbaḥūn „a sacrifica, a tăia gâtul ”.

• 1 s. ʼazʻal / 2 m. s. tizʻal / 2 f. s. tizʻal ῑn / 3 m. s. yizʻal / 3 f. s. tizʻal / 1 pl. n izʻal /
2 m/f. pl. tizʻalūn / 3 m/f . pl. yizʻalūn „a se supăra ”

Exemple conte xtuale:
– un verb la neîndeplinit exprimă o acțiune prezentă

• il-banāt yilbasūn fo:g – „Fetele se îmbracă la etaj” (Omar, 1975:188)

• ˀaḫūhā yadrus f ῑ l-jāmʻa – „Fratele ei studiază la universitate” (Omar, 1975:181)

-un verb la neîndeplinit exprimă o acțiune viitoare

• byujūn il -jῑrān ḏa l-ḥῑn – „ Vecinii vor veni acum” (Omar, 1975:192)

• bitsāfir baʻdēn – „ Ea va călătorii mai târziu” (Oma, 1975: 197)

17
ІІІ. Imperativul

Modul imperativ are numai persoana a II -a și cu ajutorul formelor sale se exprimă un ordin , o
poruncă . Verbele la modul imperativ sunt derivate de la neîndeplinit prin înlăturarea prefixelor
specifice. Alif-ul protetic inițial, care este precedat de o hamza, este urmat și el la rândul lui de
una dintre vocalele i sau u. Dacă vocala care apare la neîndeplinit după R ₂ este a sau i, această
vocală va fi i, iar dacă vocala care urmează după R ₂ este u, această vocală este u. Acestea fiind
spuse ,structurile modului imperativ sunt următoarele:
(a) ʼuC₁C₂uC₃ și ʼiC₁C₂uC₃ ; (b) ʼ iC₁C₂iC₃ ; (c) ʼiC₁C₂aC₃

(a) ʼu/ ʼiC ₁C₂uC₃
Verbul katab – yuktub „a scrie”
2 m. s. ʼuktub 2 m. pl. ʼuktubu/ ʼuktbu
2 f. s. ˁuktubi 2 f. pl. ʼuktubna

(b) ˁiC₁C₂iC₃
Verbul kasar – yiksir „a sparge”
2 m. s. ʼiksir 2 m. pl. ʼiksiru
2 f. s. ʼiksiri 2 f. pl. ʼ iksiru

(c) ˁiC₁C₂aC₃
Verbul širib – yišrab „a bea”
2 m. s. ʼišrab 2 m. pl. ʼišrabu
2 f. s. ʼišrabi 2 f. pl. ʼiš rabu

Există și situații în care verbele la modul imperativ pot fi folosite cu sau fără prezența unui alif
protetic .

IV . Viitorul
Timpul viitor poate fi exprimat prin adăugarea prefixelor „ḥa-” sau „raḥ-” la forma de
neîndeplinit a verbului. Ambele pre fixe sunt utilizate de locui torii din Jedda, dar în mod
special este folosit prefixul „raḥ-”. Prefixul „ḥa-” este împrumutat din dialectul egiptean.
Exemple contextuale:
• ḥanrū ḥ baʻda sāʻat „Vom merge după o oră” (Omar, 1975:72)

18
• ḥayji baʻda usbūʻ ˀin šāʻallāh „O să vină într -o săptămână, cu voia lui Dumnezeu. ”
(Omar, 1975:72)

În unele situații prefixul specific viitorului este omis iar nuanța de viitor este prezentă prin alte
elemente temporale din propoziție.
Exemple:
• mita yiw ṣal? yiw ṣal bukra „ Când va ajunge? Va ajunge mâine” (Omar, 1975:73)

Lipsa distincției clare între timpul prezent și viitor are la bază un concept gramatical diferit
de limbile europene. Timpurile trecut și prezent sunt diferite din punct de vedere tehnic de o
acțiune trecută și un din prezent deoarece diferențierea se face mai exact între acținea
„îndeplinită” și cea „neîndeplinită”. Din acest motiv , prezentul și viitorul s -au mixat într -o
oarecare măsură, prefixele specifice viitorului fiind folosite mai degrabă pentru a evidenția o
acțiune viitoare.

4.2 Tranzitivitatea verbului
Verbele în dialectul din Jedda pot fi tranzitive sau intranzitive. Verbele intranzitive sunt acele
verbe care nu pot avea un complement direct în timp ce v erbele tranzitive pot primi în context
unul sau mai multe complemente directe.
Exemple contextuale:2
Verbe tranzitive
• daḫal il-madrasa „A intrat în școală”
• ḫalaṣaw imti ḥānāthum „ Ei au terminat examenele l or”
• biyōṣalūn jedda bukra „Vor ajunge în Jedda mâine”
• hazzat rāsha w gāletlī l -ḥulum dā mū kwayis „Și-a scuturat capul și mi -a spus că visul nu
este unul bun”
Verbe intranzitive
• gāmat ˀumm ῑ „ Mama mea s -a trezit”
• yumṭur „ Plouă”
• Ana ağrī barrā l -madrasa kull yowm „Eu ale rg în afara școlii în fiecare zi”
• ˀamurr min nafs in -nās yillī fī ṭāwulāt ilmaqāhī „Trec pe lângă aceiași o ameni stând la
mesele cafenelel or”

2 Pentru această analiză voi recurge la exemple din c artea lui Merrill Y . V an Wagoner și din înregistrările audio
proprii

19

4.3 Diateza verbului
Diateza este o categorie gramaticală felxionară caracteristică verbului, care exprimă raportul
sintactic dintre subiectul gramatical, acțiunea exprimată de verb, agentul și obiectul acestuia.
În dialectul din Jedda verbul are două diateze: diateza activă și diateza pasivă. Dacă agentul
este cunoscut, verbul este la diateza activă în timp ce dacă agentul este necunoscut, verbul este
la diateza pasivă. Agentul nu este precizat fie pentru că nu este ne cesar să fie menționat, fie
pentru că deja cunoscut pentru ascultător.
Exemple contextuale:3
Diateza activă Diateza pasivă

• in-naṣr hazam il -ḥilāl • ˀanhazam il -ḥilāl
„Al-Naser i -a învins pe Al -Hilal” „Al-Hilal (echipa) a fost învinsă”

• kasar ʻal ῑ il-kūb • ˀankasar il -kūb
„Ali a spart paharul” „Paharul a fost spart”

• gadēnā šuġlinā • ˀangadā šuġlinā
„Ne-am făcut treaba” „Treaba noastră este făcută”

4.4 Formele verbale derivate ale verbului triconsonantic:

Pornind de la rădăcina verbului triconsonantic, cu ajutorul flexiunii inter ne și al afixelor,
se derivă o serie de verbe cu sensuri noi, mai mult sau mai puțin legate de sensul formei de
bază, uneori cu nuanțe foarte subtile. În cele ce urmează vor fi prezentate formele derivate și
principalele lor valori, utilizate pentru timpur ile trecut, prez ent și pentru modul imperativ.
Forma a II -a
Această formă se derivă de la forma I prin dublarea R ₂. Pentru verbele de forma a II -a
structura este următoarea: yiC₁aC₂C₂iC₃ pentru îndeplinit, C₁aC₂C₂aC₃ pentru neîndeplinit
și C₁aC₂C₂iC₃ pentru imperativ. Masdarul formai a II -a este de forma mC ₁aC₂C₂iC₃ .Verbele
la această formă sunt în mod obișnuit tranzitive și indică faptul că mai mult de un agent
efectuează acțiunea indica tă de verb. Aceste verbe au un sens extensiv, mult mai amplu decat
verbele de forma I. De exemplu verbul hadam are sensul de „ a distruge ”, în timp ce haddam
indică același sens, doar că acțiunea verbului necesită un timp mai îndelungat și mai mult efort

3 Pentru această analiză voi recurge la exemple din cursul de bază al lui Margaret K. Omar

20
din partea agentului car e efectuează acțiunea (Omar; 1975:13 ).
Uneori verbele de forma a II -a pot avea o semnificație suplimentară sau chiar diferită față
de verbele de forma I. De exemplu verbul ʻalm la forma I are sensul de „a știi”, în timp ce
ʻallam de forma a II -a înseamnă „ a învăța pe cineva ceva” – subiectul activ este fie cauz a
acțiunii, fie stimulatorul acțiunii unui alt subiect . Verbul intranzitiv ṣadag „a spune adevărul”
are un sens oarecum diferit de verbul tranzitiv ṣaddag „a crede pe cineva ”. Acest fenomen este
similar cu alte dialecte în ceea ce pr iveste structura și utilizarea.

Verbul kassar – yikassir „a sparge”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. kassart
2 m. s. kassart
2 f. s. kassarti
3 m. s. kassar
3 f. s. kassarat
1 pl. kassarna
2 m. pl. kassaru
2 f. pl. kassaru
3 m pl. kassaraw/kassarō
3 f. pl kassaraw/kassarō 1 s. ˁakassir
2 m. s. yikassir
2 f. s. tkassrīn
3 m. s. yikassir
3 f. s. tkassir
1 pl. nkassir
2 m. pl. tkassirūn
2 f. pl. tkassirūn
3 m. pl yikassirūn
3 f. pl. yikassirūn
2 m. s. kassir
2 f. s. kassri
2 m. pl. kassru
2 f. pl. kassru

Alte exemple care se încadre ază în categoria verbelor de forma a II-a identificate in
înregistrările audio proprii și în lucrarea lui Theodor Prochazka:
• verbul kallam – yikallim „a vorbi (cu cineva) ”
Îndeplinit: 1 s. kallamt/ 2 m.s. kallamt/ 2 f.s. kallamti/ 3 m.s. kalla m/ 3 f.s. kallamat/
1 pl. kallamna/ 2 m. pl. kallamtū/ 2 f. pl. kallamtū/ 3 m. pl. kallamō/ 3 f. pl. kallamō

Neîndeplinit: 1s. ʼakallim/ 2 m.s. yikallim/ 2 f. s. tkallimi/ 3 m.s. yikallim/ 3 f.s. tkallim/
1 pl. nkallim/ 2 m. pl. tkallumūn/ 2 f. pl. tkallumūn/ 3 m. pl. yikallumūn/ 3 f. pl. yikallumūn

Imperativ: 2 m.s. kallim/ 2 f.s. kallimi/ 2 m.pl. kallamu/ 2 f.pl. kallamu

• verbul ḥammar – yiḥammir „a deveni roșu”
Îndeplinit: 1 s. ḥammart / 2 m.s. ḥammart / 2 f.s. ḥammarti / 3 m.s. ḥammar / 3 f.s ḥammarat /
1 pl. ḥammarna/ 2 m.pl. ḥammaru / 2 f.pl. ḥammaru/ 3 m.pl. ḥammaraw/ 3 f.pl. ḥammaraw

Neîndeplinit: 1 s. ʼaḥammir/ 2 m.s. yi ḥammir /2 f.s. t ḥammiri/ 3 m.s. yi ḥammir/ 3 f.s. t ḥammir/
1 pl. n ḥammir/ 2 m.pl. t ḥammarūn/ 2 f.pl. t ḥammarūn/ 3 m. pl. yi ḥammarūn/

21
3 f. pl. yi ḥammarūn

Imperativ: 2 m.s. ḥammir/ 2 f.s. ḥammiri/ 2 m. pl. ḥammaru/ 2 f. pl. ḥammaru
Forma a III -a
Această formă verbală derivată se obține de la forma I prin transformarea vocalei scurte a
care urmează după R ₁ în vocal ă lungă ā. Pentru verbele de forma a III -a structura este
următoarea: Pentru î ndeplinit: C ₁āC₂aC₃ , pentru n eîndeplinit: yiC ₁āC₂iC₃ și pentru im pertiv:
C₁āC₂iC₃.
Acest tip de verbe indică faptul că acțiunea exprimată de verb implică participarea unui
elem ent în plus față de agent. De exemplu, verbul lazm care înseamna „a ține, a menține,a
păstra”, la forma a III -a lāzam are sensul de „a acompania pe cineva sau ceva”. Indică o
particip are între subiect și obiect (Al -Ayraqi; 2005:7).

Verbul gābal – ygābil „a întâlni”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. gābalt
2 m. s. gābalt
2 f. s. gābalti
3 m. s. gābal
3 f. s. gābalat
1 pl. gābalna
2 m. pl. gābalu
2 f. pl. gābalu
3 m. pl. gābalaw
3 f. pl. gābalaw
1 s. ʼagābil
2 m. s. yigābil
2 f. s. tgāblīn
3 m. s. ygābil
3 f. s. tgābil
1 pl. ngābil
2 m. pl. tgābilūn
2 f. pl. tgābilūn
3 m. pl. ygāblūn
3 f. pl. yigābilūn
2 m. s. gābil
2 f. s. gābli
2 m. pl. gāblu
2 f. pl. gābilu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a III-a identificate in
materialele audio proprii și în lucrarea lui Theodor Prochazka:
• Verbul ḫāsam – yiḫāsim „a antagoniza, a se o pune”
Îndeplinit: 1 s. ḫāsamt / 2 m.s. ḫāsamt / 2 f.s. ḫāsamti / 3 m.s. ḫāsam/3 f.s. ḫāsamat/1 pl.
ḫāsamna/ 2 m.pl. ḫāsamū/2 f.pl. ḫāsamū/ 3 m.pl. ḫāsamaw/ 3 f.pl. ḫāsamaw

Neîndeplinit: 1s. ʼa ḫāsim/ 2 m.s. yi ḫāsim/ 2 f.s. ti ḫāsim/ 3 m.s. yi ḫāsim/ 3 f.s. tiḫāsim/ 1 pl.
niḫāsim/ 2 m.pl. ti ḫāsmūn / 2 f.pl. ti ḫāsmūn / 3 m. pl. yi ḫāsmūn / 3 f. pl. yi ḫāsmūn

Imperativ: 2 m.s. ḫāsim / 2 f.s. ḫāsmi / 2 m. pl. ḫāsimu / 2 f. pl. ḫāsimu

22
• Verbul sāfara – ysāfir „a calatori”
Îndeplinit: 1 s. sāfart / 2 m. s. sāfart / 2 f. s. sāfarti /3 m. s. sāfar / 3 f. s. sāfarat / 1 pl. sāfarna /
2 m. pl. s āfartu / 2 f. pl. sāfartu / 3 m. pl. sāfaraw/ 3 f. pl. sāfaraw

Neîndeplinit: 1 s.ʼasāfir / 2 m. s. yisāfir / 2 f. s. tsāfirῑn / 3 m. s. yisāfir / 3 f. s. tsāfir / 1 pl. nsāfir /
2 m. pl. tsāfirūn / 2 f. pl. tsāfirūn / 3 m. pl. ysāfirūn / 3 m. pl. ysāfirūn

Imperativ: 2 m. s. sāfir/ 2 f. s. sāfri/ 2 m. pl. sāfru / 2 f. pl. sāfiru
Forma a IV -a
Această formă verbală se obține prin prefixarea unei hamza, iar prima cons oană radicală nu
mai este urmată de o vocală asa cum se întâmplă în cazul formei I. Pentru verbele de forma a
IV-a structura este următoarea: pentru îndeplinit: ʼ aC₁C₂aC₃, pentru n eîndeplinit: yiC₁C₂iC₃
și pentru i mperativ: ʼiC₁C₂i₃. Verbele la această for mă sunt d e obicei tranzitive, iar unele
dintre ele sunt f olosite doar la forma a IV -a, ca de exemplu verbul ʼasʻaf „a ajuta” , în timp ce
alte verbe au echivalente la formele I și II ( Prochazka, 2010:85 ). Diferența de sens între
verbele acestor forme este destul de mică. De exemplu verbul nadar la formele I, II și IV are
următoarele sensuri:
• Ahmad nadar min l -be:t. „ Ahmad a ieșit din casă”.
Verbul folosit în propoziția de mai sus este de forma I. Este un verb intranzitiv.
• Ahmad naddae ʼahlah yimaš šῑhum. „Ahmad și -a luat familia î ntr-o (scurtă) ieșire .”
Verbul folosit în propoziția de mai sus este la forma a II-a. Este un verb tranzitiv, are un
complement direct și exprimă o acțiune care necesită mai mult timp pentru a fi înfăptuită.
• ʼandarūh bar ra. „L-au scos afară.”
Acest verb este la forma a IV -a. În acest context, ar putea avea sensul de „a concedia ”, sau pur
și simplu a scoate pe cineva afara dintr -un anumit motiv.
Verbul ˀaflaḥ – yifliḥ „a pleca”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. ˀaflaḥt
2 m. s. ˀaflaḥt
2 f. s. ˀaflaḥti
3 m. s. ˀaflaḥ
3 f. s. ˀaflaḥat
1 pl. ˀaflaḥna
2 m. pl. ˀaflaḥtu
2 f. pl. ˀaflaḥtu
3 m. pl. ˀaflaḥaw
3 f. pl. ˀaflaḥaw
1 s. ˀafliḥ
2 m. s. tifliḥ
2 f. s. tifliḥῑ
3 m. s. yifliḥ
3 f. s. tifliḥ
1 pl. nifliḥ
2 m. pl. tifliḥūn
2 f. pl. tifliḥūn
3 m. pl. yifli ḥūn
3 f. pl. yifli ḥūn

2 m. s. ˀifliḥ „pleacă!„
2 f. s. ˀifliḥi
2 m. pl. ˀifliḥ
2 f. pl. ˀiflihū

23

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a IV-a identificate in lucrarea
lui Theodor Prochazka:

•Verbul ˀabṣar- yibṣir „a vedea”
Îndeplinit: 1 s. ˀabṣart / 2 m. s. ˀabṣart / 2 f. s. ˀabṣarti / 3 m. s. ˀabṣar / 3 f. s. ˀabṣ arat/
1 pl. ˀabṣarnā / 2 m. pl. ˀabṣartu / 2 f. pl. ˀabṣartu / 3 m. pl. ˀabṣ araw/ 3 f . pl. ˀabṣ araw

Neîndeplinit: 1 s. ˀabṣir / 2 m. s. tibṣr / 2 f. s. tibṣirῑn / 3 m. s. yibṣir / 3 f. s. tibṣir / 1 pl. nibṣir / 2
m. pl. tibṣirūn / 2 f. pl. tibṣ irūn/ 3 m. pl. yibṣirūn / 3 f. pl. yibṣirūn

Imperativ: 2 m. s. ˀibṣir / 2 f. s. ˀibṣiri / 2 m. pl. ˀibṣiru / 2 f. pl. ˀibṣirna

Forma a V -a
Această formă se obține prin prefixarea silabei ta- la forma a II-a. Pentru verbele de forma
a V-a structura este următoarea: pentru îndeplinit: tC ₁aC₂C₂aC₃ ,pentru neîndeplinit:
yitC₁aC₂C₂aC₃ și pentru imperativ: tC ₁aC₂C₂aC₃. Exemple: ta ḫarrağ „a absolvi”;
talawwan „a deveni colorat”; taʻarraf „a cunoaște”. Verbele la această formă sunt de
obicei intranzitive, deși există și situații în care unele verbe pot fi folosite ca și
tranzitive, potrivit înțelesului și con textului în care sunt folosite:
• taʻallam id -dars „ El a învățat lecția ”.
• tafahham il -miškila „El a înțeles problema .” (Omar; 1975:199)
Verbele folosite în propozițiile de mai sus indică faptul că subiectul depune un efort în
realizarea unor acțiuni pentru el însuși. Prefixul ta- este un element folosit înaintea
verbului și îi con feră acestuia un sens reflexiv.

Verbul tkallam – yitkallam „ a vorbi, a discuta”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. tkallamt
2 m. s. tkallamt
2 f. s. tkallamti
3 m. s. tkallam
3 f. s. tkallamat
1 pl. tkallamnā
2 m. pl. tkallamtu
2 f. pl. tkallamtu
3 m. pl. tkallamaw
3 f. pl. tkallamaw 1 s. ˀatkallam
2 m. s. titkallam
2 f. s. titkallamῑn
3 m. s. yitkallam
3 f. s. titkallam
1 pl. nitkallam
2 m. pl. titkallamūn
2 f. pl. titkall amūn
3 m. pl. yitkallamūn
3 f. pl. yitkallamūn
2 m. s. tkallam
2 f. s. tkallami
2 m. pl. tkallamu
2 f. pl. tkallamu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a V -a identificate in lucrarea
lui Theodor Prochazka:

•Verbul tkassar – yitkassar „a fi spart în bucăți”

Îndeplinit: 1 s. tkassart / 2 m. s. tkassart / 2 f. s. tkassarti / 3 m. s. tkassar / 3 f. s. tkassarat /
1 pl. tkassarnā / 2 m. pl. tkassartu / 2 f. pl. tkassartu / 3 m. pl. tkassaraw / 3 m. pl. tkassaraw

24

Neîndepl init: 1 s. ˀatkassar / 2 m. s. titkassar / 2 f. s. titkassarūn / 3 m. s. yitkassar /
3 f. s. titkassar /1 pl. nitkassar / 2 m. pl. titkassarūn / 2 f. pl. titkassarūn/ 3 m. pl. yitkassarūn / 3 f.
pl. yitkassarūn

Imperativ: 2 m. s. tkassar / 2 f. s. tkassari / 2 m. pl. tkassaru / 2 f. pl. tkassaru

Forma a VI -a
Această formă se obține prin adăugarea prefixului ta- la forma a III -a. Pentru verbele de forma
a VI-a structura este următoarea: pentru î ndeplinit: tC ₁āC₂aC₃ ; pentru n eîndeplinit:
yitC₁āC₂aC₃ și pentru i mpera tiv: tC₁āC₂aC₃. Exemple: tašāwar „a se consulta cu cineva”,
taʻāraf „a se cunoaște unul cu celălalt”, tagāsam „a împărți”, tarāwad „ a reanaliza”, takālam „a
vorbi unul cu celălalt” ( K. Omar; 1975:269). Reciprocitatea posibilă de la forma a III-a devine
efectivă la forma a VI -a care exercită influență unul asupra altuia (Dobrișan; 1975:160). Două
sau mai multe persoane sunt implicate în acțiunea verbului la forma a VI -a. Diferența dintre
verbele de forma a V -a și cele de forma a VI -a este relativ mică:
• il-ʻuwāl ta ʻallamō bsur ʻa „băieții au învățat repede.” (Omar, 1975: 109)
Verbul folosit în propoziția de mai sus este de forma a V -a ceea ce înseamnă că două sau mai
multe persoane au depus efort pentru învățarea unor informații.
• gid taʻ ālamō „Și -au spus deja ce se întâmplase.” (Omar ; 1975:117 ).
Verbul folosit în propoz iția de mai sus este de forma a VI -a și are sensul de două sau mai
multe persoane care fac schimb de informații.
Exemplu:
Verbul tḫāṣam – yitḫāṣam „a avea o ceartă cu cineva”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. tḫāṣamt
2 m. s. tḫāṣamt
2 f. s. tḫāṣamti
3 m. s. tḫāṣam
3 f. s. tḫāṣamat
1 pl. tḫāṣamnā
2 m. pl. tḫāṣamtu
2 f. pl. tḫāṣamtu
3 m. pl. tḫāṣamaw
3 f. pl. tḫāṣamaw 1 s. ˀitḫaṣam
2 m. s. titḫāṣam
2 f. s. tḫāṣamῑn
3 m. s. yitḫāṣam
3 f. s. ttḫāṣam
1 pl. nitḫāṣam
2 m. pl. titḫāṣamo:n
2 f. pl. titḫāṣamo:n
3 m. pl. yitḫāṣamo:n
3 f. pl. yitḫāṣamo:n

2 m. s. tḫāṣam
2 f. s. tḫāṣami
2 m. pl. tḫāṣamu
2 f. pl. tḫāṣamu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a VI -a identificate in lucrarea
lui Theodor Prochazka:

25
•Verbul tnāwab – yitnāwab „a se succede, a alterna”
Îndeplin it: 1 s. tnāwabt /2 m. s. tnāwabt / 2 f. s. tnāwabti / 3 m. s. tnāwab / 3 f. s. tnāwabat /
1 pl. tnāwabnā / 2 m. pl. tnāwabtu / 2 f. pl. tnāwabtu / 3 m. pl. tnāwabaw /
3 f. pl. tnāwabaw
Neîndeplinit: 1 s. ˀatnāwab / 2 m. s. titnāwab / 2 f. s. tināwabe:n / 3 m. s. yi tnāwab /
3 f. s. titnāwab / 1 pl. nitnāwab / 2 m. pl. titnāwabo:n / 2 f. pl. titnāwabo:n / 3 m. pl. yitnāwabo:n /
3 f. pl. yitnāwabo:n
Imperativ: 2 m. s. tnāwab / 2 f. s. tnāwabi / 2 m. pl. tnāwabu / 2 f. pl. tnā wabu

Forma a VII -a
Această formă se derivă prin prefixarea unui n- nevocalizat, fapt care antrenează apariția
unui alif protetic. Prefixul (i)n- se intalneste si in alte limbi semitice ca indiciu al reflexivitatii.
Principala valoare a verbelor de forma a VII -a este aceea de reflexiv -pasiv al form ei I: ˀinfata ḥ
„a se deschide”, ʼinfağar „a izbucni”, ˀinjadal „a se întinde, a se înclina” , ˀinsamaʻ „a fi
ascultat”
Verbele de forma a VII -a au structura următoare : pentru îndeplinit ʼinC₁aC₂aC₃ , pentru
neîndeplinit yinC₁aC₂iC₃, iar pentru imperativ ʼinC₁aC₂iC₃.
Exemplu:
Verbul ˀinfata ḥ – yinfati ḥ „s-a deschis”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. ˀinfata ḥt
2 m. s. ˀinfata ḥt
2 f. s. ˀinfata ḥti
3 m. s. ˀinfata ḥ
3 f. s. ˀinfata ḥat
1 pl. ˀinfata ḥnā
2 m. pl. ˀinfata ḥtu
2 f. pl. ˀinfata ḥtu
3 m. pl. ˀinfata ḥaw
3 f. pl. ˀinfata ḥaw 1 s. ˀinfati ḥ
2 m. s. tinfati ḥ
2 f. s. tnfatiḥῑn
3 m. s. yinfati ḥ
3 f. s. tnfatiḥ
1 pl. ninfati ḥ
2 m. pl. tinfatiḥo:n
2 f. pl. tinfati ḥo:n
3 m. pl. yinfati ḥo:n
3 f. pl. yinfati ḥo:n
2 m. s. ˀinfati ḥ
2 f. s. ˀinfati ḥi
2 m. pl. ˀinfatihu
2 f. pl. ˀinfatihu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a VII -a identificate in lucrarea
lui Theodor Prochazka:
• Verbul ˀingalab – yingalib „s-a întors (în altă direcție) ”
Îndeplinit: 1 s. ˀingalabt / 2 m. s. ˀingalabt / 2 f. s. ˀingalabti / 3 m. s. ˀingalab / 3 f. s. ˀingalabat /
1 pl. ˀingalabnā / 2 m. pl. ˀingalabtu / 2 f. pl. ˀingalabtu / 3 m. pl. ˀingalabaw /
3 f. pl. ˀingalabaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀingalib / 2 m. s. tingalib / 2 f. s. tngalibin / 3 m. s. yingalib / 3 f. s. tngalib /

26
1 pl. ningalib / 2 m. pl. tingalibo:n / 2 f. pl. tingalibo:n / 3 m. pl. yingalibo:n / 3 f. pl. yingalibo:n

Imperativ: 2 m. s. ˀingalib / 2 f. s. ˀingalbi / 2 m. pl. ˀingalbu / 2 f. pl. ˀingalbu

•Verbul ˀinsamaʻ – yinsamiʻ „a fi ascultat”
Îndeplinit: 1 s. ˀinsamaʻt / 2 m. s. ˀinsamaʻt / 2 f. s. ˀinsamaʻti / 3 m. s. ˀinsamaʻ / 3 f. s.
ˀinsamaʻat /1 pl. ˀinsamaʻnā / 2 m. pl. ˀinsamaʻtu / 2 f. pl. ˀinsamaʻtu / 3 m. pl. ˀinsamaʻaw / 3 f.
pl. ˀinsamaʻaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀansamiʻ/ 2 m. s. tinsamiʻ / 2 f. s. tnsamiʻin / 3 m. s. yinsamiʻ / 3 f. s. tnsamiʻ /
1 pl. nsamiʻ / 2 m. pl. tinsamiʻūn / 2 f. pl. tinsamiʻūn / 3 m. pl. yinsamiʻ ūn/ 3 f. pl. yinsamiʻūn

Imperativ: 2 m. s. ˀinsamiʻ / 2 f. s. ˀinsamʻi / 2 m. pl. ˀinsamʻu / 2 f. pl. ˀinsamʻu

Forma a VIII -a

Forma a VIII -a se derivă cu ajutorul prefixului t-, iar ca rezultat al unei metateze, acesta se
transformă în infix și apare după prima consoană radicală. Metateza atrage după sine un grup
biconsonantic în poziție inițială, care este evitat prin adăugarea unui ˀalif protetic.
Principala valoare a formei a V III-a este aceea de reflexiv al formelor I și IV și reflectă
necesitatea unui timp mai îndelungat în efectuarea acțiunii exprimate de verb.
Structura verbelor de forma a VIII -a este următoarea: pentru î ndeplinit: ˀiC₁taC₂aC₃, pentru
neîndeplinit: yiC ₁taC₂iC₃, iar pentru imperativ: ˀ iC₁tiC₂iC₃

Verbul ˀiḥtaram – yiḥtarim „a respecta”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. ˀiḥtaramt
2 m. s. ˀiḥtaramt
2 f. s. ˀiḥtaramti
3 m. s. ˀiḥtaram
3 f. s. ˀiḥtaramat
1 pl. ˀiḥtaramna
2 m. pl. ˀiḥtaramtu
2 f. pl. ˀiḥtaramtu
3 m. pl. ˀiḥtaramaw
3 f. pl. ˀiḥtaramaw
1 s. ˀiḥtarim
2 m. s. tiḥtarim
2 f. s. tiḥtarimῑn
3 m. s. yiḥtarim
3 f. s. tiḥtarim
1 pl. niḥtarim
2 m. pl. tiḥtarimo:n
2 f. pl. tiḥtarimo:n
3 m. pl. yiḥtarmo: n
3 f. pl. yiḥtarmo:n

2 m. s. ˀiḥtirim
2 f. s. ˀiḥtarmi
2 m. pl. ˀiḥtarmu
2 f. pl. ˀiḥtarmu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a VIII -a identificate in lucrarea
lui Theodor Prochazka:

27
• Verbul ˀiḥtarag – yiḥtarig „a arde ”

Îndeplinit: 1 s. ˀiḥtaragt / 2 m. s. ˀiḥtaragt / 2 f. s. ˀiḥtaragti / 3 m. s. ˀiḥtarag / 3 f. s. ˀiḥtaragat /
1 pl. ˀiḥtaragna / 2 m. pl. ˀiḥtaragtu / 2 f. pl. ˀiḥtaragtu / 3 m. pl. ˀiḥtaragaw / 3 f. pl. ˀiḥtaragaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀiḥtarig / 2 m. s. tiḥtarig / 2 f. s. tiḥtarigῑn / 3 m. s. yiḥtarig / 3 f. s. tiḥtarig /
1 pl. niḥtarig / 2 m. pl. tiḥtarigo:n / 2 f. pl. tiḥtarigo:n / 3 m. pl. yiḥtargo:n / 3 f. pl. yiḥtargo:n

Imperativ: 2 m. s. ˀiḥtirig / 2 f. s. ˀiḥtargi / 2 m. pl. ˀiḥtargu / 2 f. pl. ˀiḥta rgu

Forma a X -a

Verbele de forma a X -a se derivă prin adăugarea prefixului ˀist- la forma primitivă a verbului.
Acest prefix are la origine prefixul sa-, care nu s -a păstrat izolat, specific formei a IV -a și
infixul –ta-, indiciu al reflexivității. Verb ele la forma a X -a exprimă reflexivitatea, asemenea
formei a IV -a. Agentul efectuează acțiunea verbului în mod extensiv asupra unui obiect sau cu
ajutorul a ceva/cuiva pentru a obține un rezultat . Structura verbelor de forma a X -a este
următoarea: pen istatru îndeplinit: ˁistaC ₁C₂aC₃, pentru n eîndeplinit: yistaC ₁C₂iC₃ iar pentru
imperativ: ˁistaC₁C₂iC. Exemple: ˀistaʻlam „ a se informa ”, ˀistafham „ a intelege (pe cineva
sau o situație) ”, ˀistadrak „ a-și da seama ”, ˀistandar „ a transmite ceva ”, ˀistagrab „ a-și
însuși ceva ”, ˀistabʻ d „a se îndepărta ”

Verbul ˀistaḫdam – yista ḫdim ”a folosi, a se folosi de ceva”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. ˀistaḫdamt
2 m. s. ˀistaḫdamt
2 f. s. ˀistaḫdamti
3 m. s. ˀistaḫdam
3 f. s. ˀistaḫdamat
1 pl. ˀistaḫdamna
2 m. pl. ˀistaḫ damtu
2 f. pl. ˀistaḫ damtu
3 m. pl. ˀistaḫdamaw
3 f. pl. ˀistaḫdamaw
1 s. ˀastaḫdim
2 m. s. tistaḫdim
2 f. s. tistaḫdimῑn
3 m. s. yistaḫdim
3 f. s. tistaḫdim
1 pl. nistaḫdim
2 m. pl. tistaḫdimūn
2 f. pl. tistaḫdimūn
3 m. pl. yistaḫdimūn
3 f. pl. yistaḫdimūn 2 m. s. staḫdim
2 f. s. ˀistaḫdimi
2 m. pl. ˀistaḫdimu
2 f. pl. ˀistaḫdimu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor de forma a VIII -a identificate in l ucrarea
lui Theodor Prochazka:
• Verbul ˀistaʻmal – yistaʻmil „a folosi”
Îndeplinit: 1 s. ˀistaʻmalt / 2 m. s. ˀistaʻmalt / 2 f. s. ˀistaʻmalti / 3 m. s. ˀistaʻmal /
3 f. s. ˀistaʻmalat / 1 pl. ˀistaʻ malnā/ 2 m. pl. ˀistaʻmaltu / 2 f. pl. ˀistaʻmaltu /
3 m. pl. ˀistaʻmalaw / 3 m. pl. ˀistaʻmalaw

28
Neîndeplinit: 1 s. ˀastaʻmil / 2 m. s. tistaʻmil / 2 f. s. tistaʻmilῑn / 3 m. s. yistaʻmil /
3 f. s. tistaʻmil / 1 pl. nistaʻmil / 2 m. pl. tistaʻmilūn / 2 f. pl. tistaʻmilūn / 3 m. pl. yistaʻmilūn /
3 f. pl. yistaʻmilūn

Imperativ: 2 m. s. ˀistaʻmil / 2 f. s. ˀistaʻ mili; ˀistaʻmli / 2 m. pl ˀistaʻ milu; ˀistaʻmilu /
2 f. pl ˀistaʻ milu; ˀistaʻmilu
Observații:
– În ceea ce privește accentul , la persoana a III -a, masculin, numă rul singular, îndeplinit,
acesta cade pe antepenultima silabă a cuvântului.
– La formele cuprinse între cea de -a VII -a și cea de -a X-a, elementele protetice ˁi – sau ˁa – sunt
întâlnite dar pot fi elidate cand sunt neaccentuate. (Prochazka; 2010:89)
– Struc tura imperativului este aceeasi ca a verbelor la timpul prezent dar fără prefixele
specifice fiecărei perosane. Forma a IV -a începe cu prefixul ˁi- , iar la formele a VII -a, a VIII –
a și a X -a elementul protetic poate fi elidat. Terminațiile femininului s ingular și cele ale
masculinului plural sunt vocalele i, respectiv u.

4.5 Verbele neregulate
În funcție de calitatea celor trei consoane radicale care intră în alcătuirea verbului, se
disting două situații și anume verbele în a căror structură int ră trei consoane „tari”, fiind vorba
despre verbe „normale” sau „sănătoase” și verbe în a căror structură intră consoane „slabe”
precum w sau y, aici fiind vorba despre verbe „bolnave”. Verbul „bolnav” se împarte în
următoarele subcategorii:
• Verbele gemi nate sunt verbele la care R ₂ și R₃ sunt identice.
• Verbele asimilate sunt verbele care au prima consoană radicală o consoană slabă.
• Verbele concave sunt verbele care au cea de -a doua consoană radicală o consoană slabă.
• Verbele defective sunt verbe car e au cea de -a treia consoană radicală o consoană slabă.

4.5.1 Verbele geminate
Particularitatea acestor verbe este faptul ca a doua consoană radicală a verbului este
identică cu cea de -a treia. În cursul flexiunii, cele două consoane identice ap ar, de regulă,
contopite într -un sunet geminat, marcat prin semnul numit šadda .
Structura verbelor dublate este următoarea: la î ndeplinit: C₁aC₂C₂ la
neîndeplinit:yC ₁uC₂C₂/ yC₁iC₂C₂ iar la i mperativ:C ₁uC₂C₂/ C₁iC₂C₂. La neîndeplinit -ē-
intervin, în functie de situație, între tulpina verbului și terminația consonantică specifică
persoanei. În ceea ce priveste neîndeplinitul, sunt posibile două conjugări, cele care (a) au

29
vocala internă u și cele care (b) au vocala internă i. (Prochazk; 2010:97).
Exem plu:
a)
Verbul madd – ymidd „a întinde”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. maddēt
2 m. s. maddēt
2 f. s. maddēti
3 m. s. madd
3 f. s. maddat
1 pl. maddēna
2 m. pl. maddētu
2 f. pl. maddētu
3 m. pl. maddaw
3 f. pl. maddaw 1 s. ˀamidd
2 m. s. tmidd
2 f. s. tmiddῑn
3 m. s. ymidd
3 f. s. tmidd
1 pl. nmidd
2 m. pl. tmiddūn
2 f. pl. tmiddūn
3 m. pl. ymiddūn
3 f. pl. ymiddūn
2 m. s. midd
2 f. s. middi
2 m. pl. middu
2 f. pl. middu

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor geminate și care la neîndeplinit au
vocala internă i identificate in lucrarea lui Theodor Prochaz ka:
• Verbul ḥall– yḥill „a părăsi”

Îndeplinit: 1 s. ḥallēt/ 2 m. s. ḥallēt/ 2 f. s. ḥallēti/ 3 m. s. ḥall/ 3 f. s. ḥallat/ 1 pl. ḥallēna/
2 m. pl. ḥallētu/ 2 f. pl. ḥallētu/ 3 m. pl. ḥallaw/ 3 f. pl. ḥallaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀa ḥill/ 2 m. s. t ḥill/ 2 f. s. t ḥillῑn/ 3 m. s. y ḥill/ 3 f. s. t ḥill/ 1 pl. n ḥill/
2 m. pl. t ḥillūn/ 2 f. pl. t ḥillūn/ 3 m. pl. y ḥillūn/ 3 f. pl. y ḥillūn

Imperativ: 2 m. s. ḥill/ 2 f. s. ḥilli/ 2 m. pl. ḥillu/ 2 f. pl. ḥillu

b)
Verbul marr – ymurr „ a traversa”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. marrēt
2 m. s. marrēt
2 f. s. marrēti
3 m. s. marr
3 f. s. marrat
1 pl. marrēna
2 m. pl. marrētu
2 f. pl. marrētu
3 m. pl. marraw
3 f. pl.marraw
1 s. ˀamurr
2 m. s. tmurr
2 f. s. tmurrῑn
3 m. s. ymurr
3 f. s. tmurr
1 pl. nmurr
2 m. pl. tmurrūn
2 f. pl. tmurrūn
3 m. pl. ymurrūn
3 f. pl. ymurrūn
2 m. s. murr
2 f. s. murri
2 m. pl. murru
2 f. pl. murru

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor geminate și care la neîndeplinit au
vocala internă u identificate in lucrarea lui Theodor Prochazka:

30
• Verbul ḥaṭṭ – yḥuṭṭ „a pune”
Îndeplinit: 1 s. ḥaṭṭ ēt/ 2 m. s. ḥaṭṭ ēt/ 2 f. s. ḥaṭṭ ēti/ 3 m. s. ḥaṭṭ / 3 f. s. ḥaṭṭ at/ 1 pl. ḥaṭṭ ēna/ 2 m.
pl. ḥaṭṭ ētu/ 2 f. pl. ḥaṭṭ ētu/3 m. pl. ḥaṭṭ aw/ 3 f. pl. ḥaṭṭ aw

Neîndeplinit: 1 s. ˀa ḥuṭṭ/ 2 m. s. t ḥuṭṭ/ 2 f. s. t ḥuṭṭῑn/ 3 m. s. y ḥuṭṭ/3 f. s. t ḥuṭṭ/ 1 pl. n ḥuṭṭ/ 2 m.
pl. tḥuṭṭūn/ 2 f. pl . tḥuṭṭῑna/ 3 m. s. y ḥuṭṭūn/ 3 f. s. y ḥuṭṭūn

Imperativ: 2 m. s. ḥuṭṭ/ 2 f. s. ḥuṭṭi/ 2 m. pl. ḥuṭṭu/ 2 f. pl. ḥuṭṭu

• Verbul fakk – yfukk „a dezlega ”
Îndeplinit: 1 s. fakk ēt/ 2 m. s. fakk ēt/ 2 f. s. fakk ēti/ 3 m. s. fakk / 3 f. s. fakkat / 1 pl. fak kēna/
2 m. pl. fakkētu/ 2 f. pl. fakk ētu/ 3 m. pl. fakk aw/ 3 f. pl. fakk aw

Neîndeplinit: 1 s. ˀafukk / 2 m. s. tfukk / 2 f. s. tfukkῑn / 3 m. s. yfukk / 3 f. s. tfukk / 1 pl. nfukk /
2 m. pl. tfukkūn / 2 m. pl. tfukkūn / 3 m. pl. yfukkūn / 3 f. pl. yfukkῑna

Imperativ: 2 m. s. fukk / 2 f. s. fukki /2 m. pl. fukku / 2 f. pl. fukku

Formele verbale derivate ale verbelor geminate4:

Forma a II -a
La forma a II -a vocala i care precedă cea de -a treia consoană radicală nu est e elidată fie că este
vorba de îndeplinit sau n eîndeplinit. Specificul de a reuni R ₂ cu R₃ nu se mai manifestă iar
verbele se comportă asemenea unuia cu rădăcină tare. Structura verbelor de forma a II -a este
următoarea: la î ndeplinit: C ₁aC₂C₂aC₃, la n eîndeplinit: yC₁aC₂C₂iC₃ iar la imperativ
C₁aC₂C₂iC₃
Exemplu: • Verbul gaššaš – ygaššiš „ a atârna (haine) ”

Îndeplinit: 1 s. gaššašt / 2 m. s. gaššašt / 2 f. s. gaššašti / 3 m. s. gaššaš / 3 f. s. gaššašat /
1 pl. gaššašnā / 2 m. pl. gaššaštu / 2 f. pl. gaššaštu / 3 m. pl. gaššašaw / 3 f. pl. gašša šaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀagaššiš / 2 m. s. tgaššiš / 2 f. s. tgaššiši / 3 m. s. ygaššiš / 3 f. s. tgaššišat /
1 pl. ngaššiš / 2 m. pl. tgaššišūn / 2 f. pl. tgašši šūn/ 3 m. pl. ygaššišūn / 3 f. pl. ygaššišūn

4 Pentru aceast ă analiză voi recurge la exemple din lucrarea lui Theodor Prochazka

31
Imperativ: 2 m. s. gaššiš / 2 f. s. gaššiši / 2 m. pl. gaššišu / 2 f. pl. gaššišu

• Verbul naṭṭaṭ -ynaṭṭiṭ „a se plimba dintr -un loc în altul”

Îndeplinit: 1 s. na ṭṭaṭt/ 2 m. s. na ṭṭaṭt/ 2 f. s. na ṭṭaṭti/ 3 m. s. na ṭṭaṭ/ 3 f. s. na ṭṭaṭat/ 1 pl. na ṭṭaṭnā/
2 m. pl. na ṭṭaṭtu/ 2 f. pl. na ṭṭaṭtu/ 3 m. pl. na ṭṭaṭaw/ 3 f. pl. na ṭṭaṭaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀana ṭṭiṭ/ 2 m. s. tna ṭṭiṭ/ 2 f. s. tna ṭṭiṭi/ 3 m. s. yna ṭṭiṭ/ 3 f. s. tna ṭṭiṭat/
1pl. na ṭṭiṭ/2 m. pl. tna ṭṭiṭūn/ 2 f. pl. tna ṭṭiṭūn/ 3 m. pl. yna ṭṭiṭūn/ 3 f. pl. yna ṭṭiṭūn

Imperativ: 2 m. s. na ṭṭiṭ/ 2 f. s. na ṭṭiṭi/ 2 m. pl. na ṭṭiṭu/ 2 f. pl. na ṭṭiṭu

Forma a V -a
Structura verbelor geminate de forma a V -a este următoarea: la î ndeplinit: tC1aC ₂C₂aC₃, la
neîndeplinit: yitC ₁aC₂C₂aC₃ iar la imperativ tiC₁aC₂C₂aC₃.
Exemplu: • Verbul tmaddad – yitmaddad „a se întinde”

Îndeplinit: 1 s. tmaddadt / 2 m. s. tmaddadt / 2 f. s. tmaddadti / 3 m. s. tmaddad / 3 f. s.
tmaddadat / 1 pl. tmaddadnā / 2 m. pl. tmaddadtu / 2 f. pl. tmaddadtu / 3 m. pl. tmaddadaw / 3 f.
pl. tmaddadaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀatmaddad / 2 m. s. titmaddad / 2 f. s. titmaddadi / 3 m. s. yitmaddad /
3 f. s. titmaddadat / 1 pl. nitmaddad / 2 m. pl. titmaddadūn / 2 f. pl. titmaddadūn /
3 m. pl. yitmaddadūn / 3 f. pl. yitmaddadūn

Imperativ. 2 m. s. timaddad/ 2 f. s. timaddadi / 2 m. pl. timaddadu / 2 f. p l. timaddadu

Forma a VI -a
Structura verbelor geminate d e forma a VI -a este următoarea: la î ndeplinit:tC ₁āC₂aC₃, la
neîndeplinit:yitC ₁āC₂aC₃ iar la imperativ tC₁āC₂aC₃.
Exemplu: • Verbul thādad – yithādad „a amenința”

Îndeplinit: 1 s. thādadt/ 2 m. s . thādadt/ 2 f. s. thādadti/ 3 m. s. thādad/ 3 f. s. thādadat/
1 pl. thādadnā/ 2 m. pl. thādadtu/ 2 f. pl. thādadtu/ 3 m. pl. thādadaw/ 3 f. pl. thādadaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀithādad/ 2 m. s. tithādad/ 2 f. s. tithādadi/ 3 m. s. yithādad/ 3 f. s. tithā dadat/

32
1 pl. nithādad/ 2 m. pl. tithādadūn/ 2 f. pl. tithādadūn/ 3 m. pl. yithāddadūn/
3 f. pl. yithāddadūn
Imperativ: 2 m. s. thādad/ 2 f. s. thādadi/ 2 m. pl. thādadu/ 2 f. pl. thādadu

Forma a X -a
Structura verbelor geminate de forma a X -a este urmă toarea: la îndeplinit: ˁistaC₁aC₂C₃ la
neîndeplinit: yistaC ₁iC₂C₃ iar la imperativ ˁistaC₁C₂iC
Exemplu: • Verbul ˀistamarr – yistamirr „a continua”
Îndeplinit: 1 s. ˀistamarrt/ 2 m. s. ˀistamarrt/ 2 f. s. ˀistamarrt/ 3 m. s. ˀistamarr/ 3 f. s .
ˀistamarrat/ 1 pl. ˀistamarrna/ 2 m. pl. ˀistamarrtu/ 2 f. pl. ˀistamarrtu/ 3 m. pl. ˀistamarraw/
3 f. pl. ˀistamarraw

Neîndeplinit: 1 s. ˀastamirr/ 2 m. s. tistamirr/ 2 f. s. tistamirri/ 3 m. s. yistamirr/ 3 f. s.
tistamirrat/ 1 pl. nistamirr/ 2 m. p l. tistamirrūn/ 2 f. pl. tistamirrūn/ 3 m/f. pl. yistamirrūn

Imperativ: 2 m. s. ˀistamirr/ 2 f. s. ˀistamirri/ 2 m. pl. ˀistamirru/ 2 f. pl. ˀistamirru

4.5.2 Verbe le asimilate
Verbele asimilate sunt acele verbe care au R ₁ o consoană salbă. Ele au fost nu mite în acest fel
deoarece au o conjugare asemăn ătoare cu cea a unui verb sănătos . Verbele asimilate se împart
în următoarele categorii:
a) Verbe a căror primă consoana radicală este waw
Verbele din această clasă se conjugă la îndeplinit asemenea verbelor sănătoase. Consoana
slabă waw la început de cuvânt se menține atunci cand dupa ea urmeaza urmează o vocală
scurtă sau lungă împreuna cu car e formează o silabă deschisă.
Paradigma de conjugare a verbelor a căror primă consoană radicală este waw:
Verbul wagaf – yūgaf „a sta în picioare”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. wagaft
2 m. s. wagaft
2 f. s. wagafti
3 m. s. wagaf
3 f. s. wagafat
1 pl. wagafnā
2 m. pl. wagaftum
2 f. pl. wagaftunna
3 m. pl. wagafaw
3 f. pl. wagafna
1 s. ˀūgaf/ ˀawgaf
2 m. s. tūgaf
2 f. s. tūgafῑn
3 m. s. yūgaf
3 f. s. tūgaf
1 pl. nūgaf
2 m. pl. tūgafūn
2 f. pl. tūgafūn
3 m. pl. yūgafūn
3 f. pl. yūgafūn
2 m. s. ˀugaf
2 f. s . ˀugafi
2 m. pl. ˀugafu
2 f. pl. ˀugafu

33
Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor asimilate identificate materialele audio
și in lucrarea lui Theodor Prochazka:
• Verbul waṣl – yōṣal „a ajunge” cf. A.V. yaṣilu
Îndeplinit: 1 s. waṣilt / 2 m. s. waṣilt / 2 f. s. waṣilti / 3 m. s. waṣl / 3 f. s. waṣlat / 1 pl. waṣilnā /
2 m. pl. waṣiltum / 2 f. pl. waṣiltunna / 3 m. pl. waṣlaw / 3 f. pl. waṣlaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀōṣal / 2 m. s. tōṣ al; tūṣal / 2 f. s. tōṣalῑ n; tūṣalῑn / 3 m. s. yōṣ al; yūṣal /
3 f. s. tōṣ al; tūṣal/ 1 pl. nōṣ al; nūṣal / 2 m. pl. tōṣalū n; tūṣalūn / 3 m. pl. yōṣalū n; yūṣalūn /
3 f. pl. yōṣalū n; yūṣalūn

Imperativ: 2 m. s. ˀuṣal / 2 f. s. ˀuṣali / 2 m. pl. ˀuṣalu / 2 f. pl. ˀu ṣalu

• Verbul wazan – yawzin „a cântă ri” cf. A.V. yazinu
Îndeplinit: 1 s. wazant / 2 m. s. wazant / 2 f. s. wazanti / 3 m. s. wazan / 3 f. s. wa zanat/
1. pl. wazannā / 2 m. pl. wazantum / 2 f. pl. wazantunna / 3 m. pl. wazanaw / 3 f. pl. wazanaw

Neîndep linit: : 1 s. ˀōzin / 2 m. s. tōzin / 2 f. s. tōznῑn / 3 m. s. yōzin / 3 f. s. tōzin / 1 pl. nōzin /
2 m. pl. tōzinūn / 2 f. pl. tōzinūn / 3 m. pl. yōzinūn / 3 f. pl. yōzinūn

Imperativ: 2 m. s. ˀōzin/ 2 f. s. ˀōzini/ 2 m. pl. ˀōzinu/ 2 f. pl. ˀōzinu

b) Verbe a c ăror primă consoană radicală este ya
Verbele din această categorie păstrează consoana slabă atât la îndeplinit cât și la neîndeplinit .
Exemplu:

Verbul yabs – yēbas ; yijbis Cf. Ar. V yabisa „a deveni uscat”
Îndeplinit Neîndeplinit
1 s. yabst
2 m. s. yabst
2 f. s. yabsti
3 m. s. yabs
3 f. s. yabsat
1 pl. yabsnā
2 m. pl. yabstu
2 f. pl. yabstu
3 m. pl. yabsaw
3 f. pl. yabsaw 1 s. ˀēbas
2 m. s. tēbas
2 f. s. tēbasῑn
3 m. s. yēbas
3 f. s. tēbas
1 pl. nēbas
2 m. pl. tēbasūn
2 f. pl. tēbasūn
3 m. pl. yēbasūn
3 f. pl. yēbasūn

34
Formele verbale derivate ale verbelor asimilate5:
Forma a II -a
Structura verbelor asimilate de forma a II -a este următoarea: la neîndeplinit: yiC ₂C₂iC₃ iar la
îndeplinit:C ₁aC₂C₂aC₃.
Exemplu: • Verbul waḫḫar – yiḫḫir „a amâna ”

Îndeplinit: 1 s. waḫḫart/ 2 m. s. waḫḫart/ 2 f. s. waḫḫarti/ 3 m. s. waḫḫar/ 3 f. s. waḫḫarat/ 1
pl. waḫḫarna/ 2 m. pl. waḫḫartu/ 2 f. pl. waḫḫartu/ 3 m. pl. waḫḫaraw / 3 f. pl. waḫḫaraw

Neîndeplinit: 1 s. ˀaḫḫir/ 2 m. s. tiḫḫir/ 2 f. s. tḫḫirῑn/ 3 m. s. yiḫḫir/ 3 f. s. tiḫḫir/ 1 pl. niḫḫir/ 2
m. pl. tiḫḫirūn/ 2 f. pl. tiḫḫirūn / 3 m. pl. yiḫḫirūn/ 3 f. pl. yiḫḫirūn
Forma a III -a
Structura verbelor asimilate de forma a III -a este : la îndeplinit C ₁āC₂aC₃, iar la neîndeplinit
yiC₁āC₂iC₃
Exemplu: • Verbul wājah – yiwājih „a confrunta ”

Îndeplinit: 1 s. wājaht/ 2 m. s. wājaht/ 2 f. s. wājahti/ 3 m. s. wājah/ 3 f. s. wājaha t/ 1 pl.
wājahna/ 2 m. pl. wājahtu / 2 f. pl. wājahtu/ 3 m. pl. wājahaw/ 3 f. pl. wājahaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀawājih/ 2 m. s. tiwājih/ 2 f. s. tiwājihῑn/ 3 m. s. yiwājih/ 3 f. s. tiwājih/ 1 pl.
niwājih/ 2 m. pl. tiwājihūn/ 2 f. pl. tiwājihūn/ 3 m. pl. yiwā jihūn/ 3 f. pl. yiwājihūn
Forma a V -a
Structura verbelo r asimilate de forma a V -a este: la îndeplinit tC ₁aC₂C₂aC₃ iar la neîndeplinit
yitC₁aC₂C₂aC₃.

Exemplu: • Verbul twa ṣṣal- yitwa ṣṣal „a lua masa târziu ”

Îndeplinit: 1 s. twaṣṣalt/ 2 m. s. twaṣṣalt/ 2 f. s. twaṣṣalti/ 3 m. s. twaṣṣal/ 3 f. s. twaṣṣalat/ 1
pl. twaṣṣalna/ 2 m. pl. twaṣṣaltu/ 2 f. pl. twaṣṣaltu/ 3 m. pl. twaṣṣalaw/ 3 f. pl. twaṣṣalaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀitwaṣṣal/ 2 m. s. titwaṣṣal/ 2 f. s. titwaṣṣalῑn/ 3 m. s. yitwaṣṣal/ 3 f. s.
titwaṣṣal/ 1 pl. nitwaṣṣal/ 2 m. pl. titwaṣṣalūn/ 2 f. pl. titwaṣṣalūn/ 3 m. pl. yitwaṣṣalūn/ 3 f. pl.
yitwaṣṣalūn

5 Pentru ace astă analiză voi recurge la exemple din lucrarea lui Theodor Prochazka și din înregistrările audio
proprii

35
Forma a VIII -a
Structura verbelor a similate de forma a VIII -a este: la îndeplinit ˀiC ₁taC₂aC₃, iar la
neîndeplinit: yiC ₁taC₂iC₃.

Exemplu: • Verbul ˀitti ṣal – yittaṣil „a contacta ”

Îndeplinit: 1 s. ittiṣalt/ 2 m. s. ittiṣalt/ 2 f. s. ittiṣalti/ 3 m. s. ittiṣal/ 3 f. s. ittiṣalat/ 1 pl. ittiṣalna/
2 m. pl. ittiṣaltu/ 2 f. pl. ittiṣaltu/ 3 m. pl. ittiṣaltu/ 3 f. pl. ittiṣaltu

Neîndeplinit: 1 s. ˀattaṣil/ 2 m. s. ti ttaṣil/ 2 f. s. ti ttaṣilῑn/ 3 m. s. yittaṣil/ 3 f. s. ti ttaṣil/ 1 pl.
nittaṣili/ 2 m. pl. ti ttaṣilūn/ 2 f. pl. ti ttaṣilūn/ 3 m. pl. yi ttaṣilūn/ 3 f. pl. yi ttaṣilūn

4.5.3 Verbele concave
Prin verb concav se are în vedere verbul a cărui R ₂ este o consoană slabă, adica w sau y. În
unele situații,în locul consoanei slabe apare o vocală lungă iar în alte situații aceasta se reduce
la o vocală scurtă. Structura acestor verbe la îndeplinit este una de tipul (a) C ₁uC₃- sau (b)
C₁iC₃- . În ceea ce privește neîndeplinitul, exista trei moduri de conjugare ale acestor verbe, în
funcție de vocala interna care poate fi (a) ū, (b) ī sau (c) ā.
La modul imperativ, genul masculin, singular, vocalele interne sun t scurte iar structu ra
verbului este una de tipul C ₁uC₃ sau C₁iC₃. Când sunt adăugate terminații vocalice la anumite
verbe, vocalele interne pot fi scurte și pot varia în mod liber cu vocalele lungi.
a) Pentru verbele care au o structură de tipul C ₁uC₃ la îndeplinit , paradigm a de conjugare este
următoarea pentru verbul gāl cf. A. V. qāla „a spune” :

Timp/Mod Îndeplinit ”a spune” Neîndeplinit Imperativ
Persoana Singular Plural Singular Pluralal Singular Plural
Persoana 1 gult gulna ˁagūl ngūl
2 masculin gult gultu tugūl tugūlūn gul ”spune!” gūlu
feminin gulti gultu tugūlīn tugulna gūli gūlu

3 masculin gāl gālaw Yagūl yugūlūn
feminin gālat gālaw tugūl yugūlūn

36
b) Pentru ver bele c are au o structură de tipul C ₁iC₃ la îndeplinit , paradigma de conjugare este
următoarea pentru verbul sār cf. A. V. sāra „a deveni”
Timp/Mod Îndeplinit ”a deveni” Neîndeplinit Imperativ
Persoana Singular Plural Singular Pluralal Singular Plural
Persoana 1 sirt sirna ˁasīr nsῑr
2 masculin sirt sirtu Tsīr tsīrūn sir ”du -te!” sīru
feminin sirti sirtu tsīrīn tsīrūn sīri sῑru

3 masculin sār sāraw ysīr ysīrūn
feminin sārat sāraw tsīr ysīrūn

c) Pentru verbele care au o structură de tipul C ₁iC₃ la îndeplinit și vocala interna ā la
neîndeplinit, paradigma de conjugare este următoarea pentru verbul ḫāf cf. A. V ḫāfa „a se
teme”
Timp/Mod Îndeplin it ”a se teme” Neîndeplinit Imperativ
Persoana Singular Plural Singular Pluralal Singular Plural
Persoana 1 ḫift ḫifna ˁaḫāf nḫāf
2 masculin ḫift ḫifu tḫāf tḫāfūn ḫaf ḫāfu
feminin ḫifti ḫifu ḫāfīn tḫāfūn ḫāfi ḫāfna

3 masculin ḫāf ḫāfaw yḫāf yḫāfūn
feminin ḫāfat ḫāfaw tḫāf yḫāfūn

Formele verbale derivate ale verbelor concave6
Observațíi :
– Formele derivate II, III și VI sunt conjugate asemenea unui verb „sănătos” de vreme ce toate
ce trei consoane radicale sunt prezente. Prefixul „ˀa -” specific formei a IV -a nu este prezent la
modul imperativ.
– La forma a VIII -a, vocala care precedă cea de -a treia consoană radicală este „ a”
– La forma a VII -a, vocala internă este aceeași ca cea a formei a VIII -a și anume „ a”

6 Pentru această analiză voi recurge la exemple din lucrarea lui Theodor Prochazka și la cursul de bază realizat de
Margaret K. Omar

37
Forma II:

Structura verbelor concave de forma a II -a este următoarea: la îndeplinit C ₁aC₂C₂aC₃, la
neîndeplinit yC₁aC₂C₂C₃ iar la imperativ C₁aC₂C₂iC₃

Exemplu: •Verbul sayyar – ysayyr „a face o vizită după -amiaza”

Îndeplinit: 1 s. sayyart / 2 m. s. sayyart / 2 f. s. sayyarti / 3 m. s. sayyar / 3 f. s. sayyarat /
1 pl. sayyarnā / 2 m. pl. sayyartu / 2 f. pl. sayyartu / 3 m. pl. sayyaraw / 3 f. pl. sayyaraw

Neîndeplinit: 1 s. ˀasayyir / 2 m. s. tsayyir / 2 f. s. tsayyirῑn / 3 m. s. ysayyir / 3 f. s. tsayyir /
1 pl. nsayyir / 2 m. pl. tsayyirūn / 2 f. pl. tsayyirūn / 3 m. pl. ysayyrūn / 3 f. pl. ysayyrūn

Imperativ: 2 m. s. sayyir / 2 f. s . sayyri / 2 m. pl. sayyru /2 f. pl. sayyru

Forma a IV -a:

Structura verbelor concave de forma a IV -a este următoarea: la îndeplinit ˀaC₁āC₃, la
neîndeplinit yiC ₁ῑC₃, iar la imperativ ˀaC₁ ῑC₃.

Exemplu: • Verbul ˀagām – yigῑm „ a se ruga , a practica ”

Îndeplinit: 1 s. ˀagāmt / 2 m. s. ˀagāmt / 2 f. s. ˀagāmti / 3 m. s. ˀagām / 3 f. s. ˀagāmat /
1 pl. ˀagāmnā/ 2 m. pl. ˀagāmtu / 2 f. pl. ˀagāmtu / 3 m. pl. ˀagāmaw /3 f. pl. ˀagāmaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀagῑm / 2 m. s. tigῑm / 2 f. s. tigῑmῑn / 3 m. s. yigῑm / 3 f. s. tigῑm / 1 pl. nigῑm /
2 m. pl. tigῑmūn / 2 f. pl. tigῑmūn / 3 m. pl. yigῑmūn/ 3 f. pl. yigῑmūn

Imperativ: 2 m. s. ˀagῑm / 2 f. s. ˀagῑmi/ 2 m. pl. ˀagῑmu / 2 f. pl. ˀagῑmu

Forma a V -a:

Structura verbelor co ncave de forma a V -a este următoarea: la îndeplinit: tC ₁aC₂C₂aC₃, la
neîndeplinit ytC ₁aC₂C₂aC₃, iar la imperativ tC ₁aC₂C₂aC₃

38
Exemplu: • Verbul tḥawwal – ytḥawwal „a se mișca”

Îndeplinit: 1 s. tḥawwalt / 2 m. s. tḥawwalt / 2 f. s. tḥawwalti / 3 m. s. tḥawwal/
3 f. s. tḥawwalat / 1 pl. tḥawwalnā / 2 m. pl. tḥawwaltu/ 2 f. pl. tḥawwaltu / 3 m. pl. tḥawwalaw /
3 f. pl. tḥawwalaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀatḥawwal / 2 m. s. ttḥawwal / 2 f. s. ttḥawwalῑn / 3 m. s. ytḥawwal /
3 f. s. ttḥawwal / 1 pl. ntḥawwal / 2 m. pl. ttḥawwalūn / 2 f. pl. ttḥawwalūn/ 3 m. pl.
ytḥawwalūn / 3 f. pl. ytḥawwalūn

Imperativ: 2 m. s. tḥawwal / 2 f. s. tḥawwali/ 2 m. pl. tḥawwalu / 2 f. pl. tḥawwalu
Forma a VI I-a:

Structura verbelor concave de forma a VII -a este urmă toarea: la îndeplinit ˀinC₁aC₃, iar la
neîndeplinit yinC₁aC₃ .

Exemplu: • Verbul ˀinšaf – yinšaf „a fi văzut”

Îndeplinit: 1 s. ˀinšaft / 2 m. s. ˀinšaft / 2 f. s. ˀinšafti / 3 m. s. ˀinšaf / 3 f. s. ˀinšafat / 1 pl. ˀinšafnā /
2 m. pl. ˀinšaftum/ 2 f. pl. ˀinšaftunna / 3 m. pl. ˀinšafaw / 3 f. pl. ˀinšafaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀinšaf / 2 m. s. tinšaf / 2 f. s. tinšafῑn / 3 m. s. yinšaf / 3 f. s. tinšaf / 1 pl. ninšaf
/ 2 m. pl. tinšafūn / 2 f. pl. tinšafūn / 3 m. pl. yinšafūn / 3 f. pl . yinšafūn
Forma a VIII-a:

Structura verbelor concave de forma a VIII -a este următoarea: la îndeplinit ˀiC₁C₂āC₃, la
neîndeplinit yiC₁C₂āC₃

Exemplu: • Verbul ˀiktāl – yiktāl „a cântări”

Îndeplinit: 1 s. ˀiktālt/ 2 m. s. ˀiktālt/ 2 f. s. ˀiktālti / 3 m. s. ˀiktāl/ 3 f. s. ˀiktālat / 1 pl. ˀiktālnā /
2 m. pl. ˀiktāltu / 2 f. pl. ˀiktāltu / 3 m. pl. ˀiktālaw / 3 f. pl. ˀiktālaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀaktāl/ 2 m. s. tiktāl / 2 f. s. tiktālῑn / 3 m. s. yiktāl / 3 f. s. tiktāl / 1 pl . niktāl / 2
m. pl. tiktālūn / 2 f. pl. tiktālūn / 3 m. pl. yiktālūn / 3 f. pl. yiktālūn

Imperativ: 2 m. s. ˀiktāl / 2 f. s. ˀiktāli / 2 m. pl. ˀiktālu / 2 f. pl. ˀiktālu

39
Forma a X -a:

Structura verbelor concave de forma a X -a este următoarea la îndeplinit ˀistaC₁ā C₃, la
neîndeplinit yistaC ₁āC₃, iar la imperativ ˀistaC₁ ῑC₃
Exemplu: • Verbul ˀistagām – yistag ῑm „a ieși la lumină ”

Îndeplinit: 1 s. ˀistagāmt / 2 m. s. ˀistagāmt / 2 f. s. ˀistagāmti / 3 m. s. ˀistagām / 3 f. s. ˀistagāmat / 1
pl. ˀistagāmnā / 2 m. pl. ˀistagāmtu / 2 f. pl. ˀistagāmtu / 3 m. pl. ˀistagāmaw / 3 f. pl. ˀistagāmaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀistagῑm / 2 m. s. tistagῑm / 2 f. s. tistagῑmῑn / 3 m. s. yistagῑm / 3 f. s. tistagῑm / 1 pl.
nistagῑm / 2 m. pl. tistagῑmūn / 2 f. pl . tistagῑmūn / 3 m. pl. yistagῑmūn / 3 f. pl. yistagῑmūn

Imperativ: 2 m. s. ˀistagῑm / 2 f. s. ˀistagῑmi / 2 m. pl. ˀistagῑmu / 2 f. pl. ˀistagῑmu

4.5.4 Verbele defective

Prin termenul de verb defectiv se are în vedere verbul a cărui R ₃ este o consoană sla bă și
anume waw sau ya.
În cadrul tipului de verbe defective a căror R₃ este consoana slabă ya se disting următoarele
două categorii:

a) Verbe care au structura C ₁C₂a la neîndepl init cf. A. V faʻala . La neîndeplinit au o structură
de tipul yiC ₁C₂i.
Exemplu:

Verbul maša – yimši „a merge”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. mašēt
2 m. s. mašēt
2 f. s. mašēti
3 m. s. maša
3 f. s. mašat
1 pl. mašēna
2 m. pl. mašētu
2 f. pl. mašētu
3 m. pl. mašaw
3 f. pl. mašaw 1 s. ˀamši
2 m. s. timši
2 f. s. timšῑn
3 m. s. yimši
3 f. s. timši
1 pl. nimši
2 m. pl. timšūn
2 f. pl. timšūn
3 m. pl. yimšūn
3 f. pl. yimšūn
2 m. s. ˀimš
2 f. s. ˀimši
2 m. pl. ˀimšu
2 f. pl. ˀimšu

Observații:
– La neîndeplinit, perosoana 2 f. s. și 2 m./f. pl. terminațiile sunt -ῑn și respectiv –ūn

b) Verbe care au structura C ₁aC₂i la neîndeplinit cf. A. V faʻila . La neîndeplinit au o structură
de tipul yiC ₁C₂a

40

Exemplu:

Verbul nasi – yinsa „a uita”
Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ
1 s. nisῑt
2 m. s. nisῑt
2 f. s. nisῑt
3 m. s. nasi
3 f. s. nasyat
1 pl. nasῑnā
2 m. pl. nisῑtu
2 f. pl. nisῑtu
3 m. pl. nisiyaw
3 f. pl. nisiyaw

1 s. ˀansa
2 m. s. tinsa
2 f. s. tinsēn
3 m. s. yinsa
3 f. s. tinsa
1 pl. ninsa
2 m. pl. tinsōn
2 f. pl. tinsōn
3 m. pl. yinsōn
3 f. pl. yinsōn 2 m. s. ˀins
2 f. s. ˀinsay
2 m. pl. ˀinsaw
2 f. pl. ˀinsaw

Observații:
– Înaintea terminațiilor vocalice, structura ver bului la îndeplinit este de tipul C ₁aC₂y-, iar
înaintea terminațiilor consonantice, structura verbului este C ₁iC₂ῑ-.
– La neîndeplinit, persoana 2 f. s., 3 m/f. pl. și 2 m./f. pl. terminațiile specifice sunt –ēn și
respectiv –ōn.

Formele verbale derivate ale verbelor defective care au R ₃ consoana slabă ya:

Forma II III IV V VI VII VIII X
Îndeplinit ṣalla „a
se ruga” lāga „a
întâlni” ˀamsa
„a da” tmašša
„a
merge” tḥāka
„a
discuta” ˀanzawa
„a se
îndeparta” ˀištara „a
cumpăra” ˀastalga
„a se
întinde”
Neîndeplinit yṣalli ylāgi yimsi yitmašša yitḥāka yinziwi yištari yistalg
Imperativ ṣall lāg ˀims tmašš tḥāk ˀinzaw ˀištar ˀistalg

Alte exemple care se încadrează în categoria verbelor defective identif icate in lucrarea lui
Theodor Prochazka:
• Verbul baġa – yibġi „a vrea”
Îndeplinit: 1 s. baġēt / 2 m. s. baġēt / 2 f. s. baġēti / 3 m. s. baġa/ 3 f. s. baġat/ 1 pl. baġēnā /
2 m. pl. baġētu / 2 f. pl. baġētu / 3 m. pl. baġaw / 3 f. pl. baġaw

41
Neînde plinit: 1 s. ˀibġi / 2 m. s. tibġi / 2 f. s. ibġῑn / 3 m. s. yibġi / 3 f. s. t ibġi/ 1 pl. nibġi /
2 m. pl . tibġūn / 2 f. pl. tibġūn / 3 m. s. yibġūn / 3 f. s. yibġūn

• Verbul ṣaḥi – yiṣḥa „a se trezi”
Îndeplinit: 1 s. ṣaḥit/ 2 m. s. . ṣaḥit/ 2 f. s. ṣaḥiti/ 3 m. s. ṣaḥi/ 3 f. s. ṣaḥyat/
1 pl. ṣaḥῑna/ 2 m. pl. ṣaḥitu/ 2 f. pl. ṣaḥitu/ 3 m. pl. ṣaḥyaw/ 3 m. pl. ṣaḥyaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀi ṣḥi/ 2 m. s. ti ṣḥi/ 2 f. s. tiṣḥēn/ 3 m. s. yi ṣḥa/ 3 f. s. ti ṣḥi/ 1 pl. ni ṣḥi/
2 m. pl. ti ṣḥōn/ 2 f. pl. ti ṣḥōn/ 3 m. pl. yi ṣḥōn/ 3 f. pl. yi ṣḥōn

Imperativ: 2 m. s. ˀiṣḥ/ 2 f. s. ˀi ṣḥay/ 2 m/f pl. ˀi ṣḥaw

•Verbul samma – ysammi „a numi” (forma a II -a)
Îndeplinit: 1 s. sammat/ 2 m. s. sammat/ 2 f. s. sammati/ 3 m. s. samma/ 3 f. s. sammat/
1 pl. sammana/ 2 m/f. pl. sammatu/ 3 m/f. pl. sammaw

Neîndeplinit: 1 s. ˀasammi/ 2 m. s. tsammi/ 2 f. s. tsamm ῑn/ 3 m. s. ysammi/ 3 f. s.
tsammi/ 1 pl. nsammi/ 2 m/f. pl. tsammūn/ 3 m/f. pl. ysammūn

Imperativ: 2 m. s. samm/ 2 f. s. sammi/ 2 m/f. pl. sammu

42

Particule pre -verbale specifice arabei vorbite la Jedda

Particula este definită de a z-Zamaḫšarῑ ca fiind o construcție ce dă o semnificație unor părți
ale discursului și necesită întotdeauna un verb sau un substantiv . (az- Zama ḫšarῑ; 1859:108).
Există o var ietate de particule în araba vorbită la Jedda. Particulele nu prezintă un contrast
morfologic fiind un element de limbă invariabil. Particula nu primește articol și nu are un se ns
propriu, așadar depind de alte părți de vorbire pentru a avea o semnificație. Principala
caracteristică a particulelor este aceea că nu pot funcționa ca subiecte, obiecte sau predicate.
V oi prezenta în continuare cele mai reprezentative particule pr e-verbale și utilizarea lor în
cadrul unor propoziții și sintagme.
5. Particula „gid”7
Particula „gid” este utilizată în mod frecvent în acest dialect și poate fi considerată ca fiind
derivată de la particula „ qad” din limba arabă clasică. În dialectul di n Jedda, „gid” este
folosită atât în propozițiile nominale cât și în cele verbale.
„gid” în propozițiile verbale
Această particulă apare de obicei înaintea unui verb la timpul trecut și de cele mai multe ori
semnifică faptul că acț iunea verbului a fost pl ănuită sau așteptată.
Exemple:
• gid zurnāhā fi l -mustašfā – „ Am vizitat -o la spital.”
– în acest exemplu era de așteptat ca vorbitorii să o fi vizitat pe ea.

• zurnāhā fi l -mustašfā – „ A trebuit să o vizităm la spital.”
– în acest exemplu vorbitorii nu se așteptau sa o viziteze dar au facut -o.

• gid rā ḥ luhum ʻal ῑ ˀams – „Ali a mers la ei ieri.”
-în acest exemplu era de așteptat ca cineva să meargă la ei ieri.

• rāḥ ʻalῑ l-ˀaḫwālah ˀams – „Ali a mers la unchii lui ieri.”
– nu era în plan ca Ali să m eargă la unchii săi dar a făcut -o.
Similar cu:
• gid waldat min ˀisbūʻēn w jābat walad – „A născut acum două săptămâni și a avut un băiat.”
Particula gid este folosită și alaturi de un verb la timpul trecut pentru a arăta certitudinea și

7 Pentru aceas tă analiză voi recurge la exemple din cursul de bază realizat de Margaret K. Omar și la lucrarea lui
Clive Holes

43
pentru a exprima o completare.
Exemple:
• gid rasab marratēn – „ El a eșuat de două ori.”

• gid gult lah w fahhamtah bass innah mā tāʻn ῑ. – „I-am spus și i -am explicat dar nu a ascultat.

• gid ʻarift min badr ῑ innik ma ant btsaww ῑhā – „Am știut de la început că nu o vei f ace.”

gid poate fi folosită și ca particulă de interogație pentru a întreba ceva ce este/ era așteptat:

• gid sāfar ˀa ḫūk? – „ A călătorit fratele tău?”

• gid nagalaw f ῑ bēthum il -jidῑd? – „S-au mutat în noua lor casă?”

„gid” în propozițiile nominal e
Particula „gid„ poate precede o structură alcătuită din subiect și predicat pentru a pune în
evidență informația pe care acestea o dețin împreună.
Exemple:
• gidik rajjāl – „Ai devenit un tânăr bărbat ”

• gid ˀa ḫūhā byit ḫarrağ min l -jāmʻah – „ fratele ei va absolvi facultatea în curând”

• jῑthum gid in -nās ʻinduhum – „ Am venit și oamenii erau deja acolo”

Particula „gid” alături de un substantiv articulat sau un pronume personal indică un eveniment
care s -a întâmplat sau se va întâmpla în scurt timp.
Exemple:

• wallāh in gidn ῑ bagūlah – „Pe cuvânt, urma să spun asta”

• mā wa ṣalt il -bēt illā w gid ˀahl ῑ byinjanūn – „ Am sosit acasă și părinții mei înnebuniseră”

• jῑthum gid hum ṭalʻῑn – „Am venit la ei și tocmai ieșeau ”

6. Particulele cu sens de ne gație
Există patru particule negative folosite în dialectul din Jedda. Aceste particule diferă în funcție
de originea lor geografică. și sunt următoarele: mā; lis; li m și lā. Particula lā este folosită și
pentru a exprima un ordin, o poruncă cu sens negati v.
Particula mā
Particula mā exprimă negația și este întâlnită înaintea unui verb, substantiv, pronume sau
prepoziție. Este folosită în mod frecvent de cître v orbitorii dialectului din Jedda pentru a nega
verbe la timpul îndeplinit, neîndeplinit și viitor.

44
Exemple contextuale:
• mā hasˀal as -suˀāl ha ḏa „Nu voi pune această întrebare” (Omar, 1975:88)

• mā sawwat šayˀ „Ea nu a făcut nimic” (Omar, 1975:88)

• mā ˀaʻrifah „Nu îl știu pe el”

• mā l-ġurfal lik l ḫālik „Camera nu este pentru tine singur”

• mā hū byugʻud „ El nu va rămâne”

Particula lā
lā este o particulă negativă care de cele mai multe ori este folosită pentru a nega un substantiv
sau un pronume.
Exemple:
• mā šuft lā ʻal ῑ w lā ˀAhmad – „ Nu l-am vazut nici pe Ali, nici pe Ahmad”
• utrukah, lāhū ˀillῑ bisāʻidnā walā ša ῑ – „ Lasă-l, nu (este cel care) ne va ajuta, sau altceva”

• lā ant minn ā wa lā ḥin minnik – „lit. Tu nu te tragi din noi iar noi nu ne tragem din tine”

Particula lā poate fi folosită înaintea verbelor pentru a exprima un ordin, o poruncă cu sens
negativ.

• lā tāḫuḏῑnah – „ Nu lua asta!”

• lā tug ʻud ʻindik – „ Nu te așeza acolo!”
Particula lim
lim este o particula de negație fo losită de vorbitorii din Jedda și de c ei din regiunea Tihāma.
lim precedă un verb la timpul prezent , dar ca și în cazul particulei lam din limba arabă clasică,
indică mereu timpul trecut.
Exemple:
• lim adr ῑ bah – „ Nu am știut despre el”

• lim yrū ḥ šuġlah min ˀisbūʻ – „ El nu a mers la m uncă de o săptămână”

• lim ʻagūl lah – „ Nu i -am spus”

45
Particula lis
lis poate fi considerată ca fiind derivată de la particula laysa din limba arab ă clasică și este
folosită predominant înaintea unui substantiv sau a unui pronume.
Exemple:
• lis ḫālid hinā – „ Khaled nu este aici”

• lis h ῑa btij ῑ – „ Ea nu va veni”

În unele situații particula lis este folosita înaintea unui verb la timpul prezent pentru a exprima
o acțiune negativă viitoare.

• lis yisw ῑh – „Nu il va repara”

• lis tigdar la h – „Nu va putea să il suporte”

Particulele „lis” și „mā” funcționează asemenea particulei de negatie „ lan” din limba
arabă clasică. În limba arabă clasică „ lan” precedă un verb la timpul prezent și exprimă o
acțiune negativă viitoare. În dialectu l vorbit în Jedda această particulă nu este folosită, iar
pentru a nega viitorul, vorbitorii folosesc particulele „ lis” și „mā” alături de pronumele afixe
corespunzătoare și sunt folosite înaintea unui verb la timpul prezent.
Spre exemplu:

– în limba ara bă clasică

• lan ˀusāfira al -yawm – „Nu voi călători astăzi”

– în araba din Jedda

• lisnῑ ˀusāfir ḏa l-yo:m – „Nu voi călători astăzi” (Prochazka, 2010:297)

• mānῑ ˀusāfir ḏa l-yo:m – „Nu voi călători astăzi”

46

Concluzii

Având în vedere cele enunțate pe parcursul tezei, se poate observa că di alectul vorbit în
orașul Jedda are multe caract eristici specifice , multe dintre acestea ne mai fiind întâlnite în
alte dialecte arabe. Dialectul trece prin niște schimbări remarcabile datorită tendinței
vorbitorilor de a schimba ceva, influențați de educație, mass -media și de noile mijloace de
comunica re.
În prima parte a lucrării, pe lângă descrierea situației sociolingvistive din regiunea
ḥiǧāz-ului, am ales să încep cu descrierea nivelului fonetic al dialectului vorbit în orașul Jedda
și am descoperit că în comparație cu alte dialecte, araba vorbită la Jedda păstrează un procent
mare de vocale scurte din limba arabă clasică. În acest sens, am realizat o scurtă prezentare a
consoanelor și vocalelor specifice acestui dialect, așa cum au fost descrise de lingvistul
Theodor Prochazka, dar am tratat și anumite particularitați ale silabei și accentului.
În cele ce au urmat am realizat o amplă descriere a verbului „sănătos” și a categoriilor
gramaticale specifice acestuia . Majoritatea verbelor folosite de vorbitori sunt triconsonantice ,
cele mai utilizate fiind cele care au la îndeplinit vocala internă /a/ sau /i/ și au o structură de
forma C₁aC₂aC₃ sau C₁iC₂iC₃. A fost interesant să descopăr că una dintre caracteristicile
acestui dialect este aceea că la neîndeplinit, asemenea arabei c lasice, verbul primește diferite
prefixe iar vocala internă poate fi /a/, /i/ sau /u/.
În funcție de această vocală este format modul imperativ. Dacă vocala care apare la
neîndeplinit după R ₂ este /a/ sau /i/ prefixul va avea vocală /i/, iar dacă vocala care urmează
după R₂ este /u/, prefixul va avea vocal /u/.
În următoarea parte a lucrării am tratat formele verbale derivate ale verbului
triconsonantic. Araba vorbită la Jedda prezintă diferite forme verbale derivate de la Forma a
II-a până la Fo rma a X -a, excepție făcând forma a IX -a. Din punct de vedere morfologic,
structura acestora nu se schimbă atunci când sunt supuse flexiunii, cu excepția timpului
neîndeplinit unde intervin anumite schimbări.
Următorul subiect pe care l -am abordat a f ost acela al verbelor neregulate și al formelor
verbale derivate ale acestora.
Consider că această lucrare și -a îndeplinit scopul de a descrie flexiuna verbală și
caracteristicile verbului în cadrul dialectului vorbit în orașul Jedda. Îmi doresc să c ontinui
această cercetare în următoarea perioadă, aprofundând, astfel, aspectele discutate în această
lucrare și nu numai.

47

Bibliografie

Prochazka , Theodor (2010). Saudi Arabian Dialects. Routledge USA .

Omar , Margaret K. (1975). Saudi Arabic Urban H ijazi Dialect – Basic Course . Foreign
Service Institute, Washington D.C .

Eman Mohammed Abdulrahman Abdoh (2010). A study of the phonological structure and
representation of first words in arabic . School of Education – University of Leicester, England

Holes, C. (1984). Colloquial Arabic of the Gulf and Saudi Arabia. Routledge; London and
New York .

Wagoner , Merrill (1977). Spoken Arabic (Saudi). Spoken Language Services, New York .

Beranek , Ondrej (2009) Divided We Survive: A Landscape of Fragmentation in Saudi
Arabia. Brandeis University, Massachus etts.

Chambers, J. K. and Trudgill, P. (1980). Dialectology, Cambridge.

48

ANEXA I

• Înregistrarea I transliterat ă din limba arabă:

Fī leyla mini l-layālī š -šahr yillī fāt, mā gdirt ānām kwayis, marra l -leyl wanā itgallib fī
srīr, wu -ḥlimt a ḥlām k ṯīra, laman ṣaḥīt, itḏakkart wā ḥid ḥulum minhum bas, ḥaḍart zuwāğ w –
akalt a nwāc kṯīra mini l-akli ṭ-ṭacm, laman ḥakeyt ummī cani l-ḥulum hazzat rāsha w gāletlī l –
ḥulum dā mū kwayis, na ṣaḥatnī ntabih min ēš mā kān yillī sawwēytu fī l -yowm kullu, bas ānā
ṭanašit yillī ṣār fī l -ḥulum wu tafsīr ummī lih ġassilt w zaba ṭit nefsī wu lib ist lilmadrasa wu
wagtahā ummī kānet bitsawwī fu ṭūrī, cēš mac zibda wu šāy, šilti ṣ-ṣaḥan biyamīnī wu š -šāy
biyasārī, wanā rāy ḥ liṭṭāwula rijlī tcangalat bisilk fī l -arḍ, wu fagadet -tawāzunī wu ṭaḥit wu
tkassarati ṣ-ṣaḥan wu kāsati šāhī wu l -cēš ṭāḥ calā l-ġubār yllī ummī dūbhā ğa mactū min kull
makān fī l -beyt, kānat ā ẖir giṭca cēš fī l -beyt facṭatnī ummī flūs ziyāda cašān ʼaf ṭur fī l -madrasa .
Rikibt darrāğtī wu ru ḥt lilmadrasa asrac šī yimdīnī wu lissa yādūb mašeyt mini l-beyt
nasami l-kafar yillī wa rā, wu ḍṭarreyt adcufi d-darrāğa l -leyni l-warša, wu ktašaft ennū l -kafar
miẖarrag wa ḍṭarreyt adfac kulli l-flūs yillī fī ğaybī cašān yi ṣalliḥ l-kafar wa ṣaliti l-madrasa
wanā mitʼa ẖẖar aktar min sāca mā kān fī a ḥad cal-bawāba wu calā ḥaḍḍī l-mudīr binefs u huwā
yillī kān mawgūd wa hadī mā kānat awwil marrat atʼa ẖẖar fīhā, fa ẖadnī limaktabu w -ağlis
henāk sāca ziyāda wa fōg dā kullu ṭalab minnī aktub ğumla marrāt k ṯīra tidīn innī lēš bitʼa ẖẖar
kull yōm wa ẖuft ennū ṭālab aktub aktar wu aktar faštaġalt wu ḥāwalt qid mā -gdar w -anā-ktub,
wu-l-ḥamdu lillāhi l-mudīr kān rā ḍī calā šuġlī wu ṭabcan bimā ennū mā macāyā flūs bacd mā
kullhā rā ḥat fī d -darrāğa mā -akalt, wa lā širibt ayy ḥağa fī l -madrasa fī ḍ-ḍuhriyya w -anā ğālis
usawwī wāğibātī, šuft a ṣġar iẖwānī biytsa llig calā ṣanādīg fī l -maẖzan wa badal mā -agūlū
bišwīš anzil, zafet ğizma cašān a ẖūfu fahenā nfağac wa fagad tawāzunu wu ṭāḥ wu ucmā
calayh šwayy wu bān ennū māfī fur ṣa ennū yinğū mini l-muṣība, bas li ḥaḍḍī fāg min wacīu wu
laman ḥakā abūya wu ummī riğacū lagū l -bāb mugfal min ğuwwā wu m ḥadd minnā sāmic
ṣarīẖhum wu hummā yunādū fī n -nihāya garrarū yikassir guzzāz š -šubbāk cašān yid ẖulū wu
ṭabcan ēš titwaggac anā ṣār lī bacdhā tafsīr ummī lil ḥulum mā ṭalac ẖaṭaʼ fī n -nihāya wu
yālayatnī simict naṣīḥathā.

49
ANEXA II

• Înregistrarea II transliterat ă din limba arabă

Aktar min annahā riyā ḍa alkūra ˁišg, innak tu ḥiss bil ḥamās wu l -farḥa lamā tifūz fī
mubārāh wu z -zaˁl lamā ti ẖsar mubārāh hiyā yilī ti ẖallīhā šay mumayyaz. Anā a ḥibb il -kūra li –
enn fīhā ğarī katīr w u mahārāt tāniya katīra, anā al ˁab kūra min wu anā ṣaġīr, wu l -kūra
titḍamman ğuhd ğamā ˁiyy. Al-kūra fīhā qawānīn sahla: bas bar ḍo hiyā li ˁba ṣaˁba wu ti ˁtamid
ˁalā t-tafkīr il -istrātiğī wu l -manṭiqī wu sur ˁat il-badīha wu kamān lāzim yikūn ˁindak qudra
tḥammul ˁālya ˁašān tigdir tiğrī wagt ṭawīl bdūn mā tit ˁab. Al -lāˁibīn ˁindhum adwār mu ẖtalifa
fī l-farīg. Fī lā ˁib il-huğūm yillī yihāğim wu yi sağğil il -hadaf. Wu fī l -mudāfi ˁīn yillī yidāfi ˁū
ˁani l-marmā. Wu fī l -ḥurrās yillī yigdar ū yimsikū l -kūra ğuwwā l -tamant ˁaš.
Al-kūra hiyā aktar riyā ḍa fīhā ṭaqa, al -kūra šay ḥelwu liyā wu ta ḥtāğ ma hārāt aktar min mā
inta titwagga ˁ. Anā a ḥibb il -ğarī wu yi ˁtabir hawasī. Ana ağrī barrā l -madrasa kull yowm
ḥawālī sitt at amyāl bas yi ˁtabir kifāyā bilnisba lilğarī. Wa dā yillī yi ẖallī r-riyāḍa aḥsan wu
afḍal riyā ḍa ˁindī. Almahārāt fī l -kūra tā ẖud wagt k atīr ˁašān titqinhā. Mā atwaqqa ˁ ennak
tigdir titq in il-kūra wu fī ašyā katīra it ˁallimhā mini t -tamārīn kull yowm wu minhā l -mahārāt
yillī a ḥtāğhā ˁašān alcab kūra.
Lamā inta badaʼt til ˁab kūra fī l -bidāya awwil marrā fī ḥayātek ḥatifakkir ennū “wā w fī
ašyā katīra ṣaˁba aktar min mā itwaqqa ˁt annhā ḥatkūn”. Aw ˁalā l-agall dā yillī anā fakkart fīh
awwel marrā badaʼt alˁab kūra. La ˁibt kūra min wu ana ˁindī ẖamsa sinīn wu ba ˁd kedā la ˁibt
maˁ farīg mina š -šabāb wu dā l -farīg kān liʼay a ḥad yibġā yil ˁab kūra aw yibġā yistamirr yil ˁab
kūra. Wu min dāk al -wagt anā a ḥibb il -kūra wu anā ṣaġīr mā kān ˁindī ayy fikra ēš kunt
bsawwī fī waqtahā. Bas da ḥīn itṭawwart ka ṯīr wu sirt a ˁruf ēš gāced usawwī biz -zabṭ. Awwil
sana la ˁibt da ẖalt hadaf wu kān hadaf ḥelw l iʼenno l -kūra yillī šūthā iftakar ˁadat min beyn
talāta aš ẖāṣ wa da ẖalat hadaf. Kunt marrā mabsū ṭ. Wu abūyā min wu anā ṣaġīr kān yibġānī
alˁab kūra wu da ḥīn itˁawwad ennī al ˁab kūra wu sār yi ḥibb yitfarrij ˁaleyyā. Wu ḥāliyan al ˁab
kūra li”wiskunsin nūr ṯ” wu lamā badaʼt al ˁab fī l -bidāya mā kān fī ˁudwāniyya abadan. Bas
daḥīn aḥiss il-kūra sārat zey il -kūra il -amrīkiyya kullhā ʻudwāniyya .
Bacḍ il-aḥyān a ḥiss tisīr šway fīhā cudwāniyya liʼenno n -nās biytcawwir aktar min mā ayy
aḥad yit ṣawwir. A l-kūra ti ẖallīnī a ḥiss ennī abġā agūm wu argus. Wu fī sabab tānī ennī a ḥibb
il-kūra hiyyā ennhā tā ẖud katīr mini l-ğuhd marā katīr fawg mā tit ṣawwir. Law a ḥad mini l-
farīg mā ḥāwal wu acṭā kull mā cindo aw mā acṭā ḥawālī miyya wu cašar bil -miyya min ğuhdi l-

50
farīg, waqti l-lacib il-farīg biy ẖsar. Ğuhd il -farīg huwā iš -šey yillī u ḥibbu liʼenno inta mağbūr
titcāmal wu titwā ṣal mac kull wā ḥid fī l -farīg cašān tā ẖud il-kūra fī l -milcab wu tğīb hadaf.
Mudarribī dāyman ygullī: ğīb hadaf min badrī cašān y ikūn lanā l -ʼafḍaliyya libacḍ il-
waqt. Wu kalāmu ṣaḥḥ, kān yigūl dī l -ğumla bidāya kull mubārāh wu kamān kān yigūl enno
rūḥ wu ğuhd il -farīg huwā yillī yi ẖallīnī nisağğil il -hadaf. Wu aftakir fī awwil mubārāh ẖisirnā
ʼarbac / ṣifr wu gāl innanā ẖisirna liʼ enno mā gidirnā nuwa ṣṣil il-kūra beyn talāta lācibīn bdūn
mā a ḥad yā ẖud il-kūra minhum wu ʼannanā mā kān cindnā rū ḥ wu ğuhd il -ğamāca wu bacd dīk
il-mubārāh kull wā ḥid fī l -farīg kān ṭammāc enno yšūt il -kūra wu yiğīb hadaf bnefsu wu mā
kān hammo ēš gāl il -mudarrib aw eyy a ḥad wu actarif ennī kunt kedā fī l -bidāya bas bacdeyn
istawcabt enno rū ḥ wu ğuhd il -farīg sawwā hiyyā yillī bit ẖallīnā nfūz fī l -mubārayāt.

51

ANEXA III

• Înregistrare a III transliterat ă din limba arabă:

Al-ceyša fī Mīlān t ḥammus, al -madīna ḥayya wu dāyman ti ẖallīnī mitlahfa wu
mitḥammisa, yowm fī l -ğāmica yibdā bitimšiya fī š -šawāric garīb lwasa ṭ il-madīna min
ğanūbhā, amurr min nafs in -nās yillī fī ṭāwulāt ilmaqāhī wu kull tulūt amurr min ğamb sūg
kbīr misawwinu ğanb beytī, cindhum muntağāt ğadīda malābis ğizim wu kull šay tifakkir
ennak ti ḥtāğu, bas gebl mā āw ṣal mabnā l -ğāmica āwaggif fī kāfē fī r -rukn wu a ṭlublī
kābātšīnū wu kēka wu ġāliban ākulhā wu anā wāgif guddām il -maḥall, wu bān līyā enno l –
madīna wu nāshā marrā ṭayyibīn wu kamān nafs iš -šey yin ṭabig calā yillī šaġġālīn fī l -kāfīhāt,
ġāliban ʼaczim wā ḥid min ʼa ṣḥāb il-ğāmica lilkāfē nišrib gahwatnā henāk wu bacdhā nrū ḥ il-
faṣl ʼanā bā ẖud ʼarbaca maww ād hādā l -term wu kull māda bā ẖudhā marrateyn fī l -ʼusbūc
limuddat sācateyn, ğedwalī kān mazbū ṭ wu kull yowm kān cindī mādateyn fakān cindī wagt
fāḍī katīr cašān astakšif il -madīna fī nu ṣṣ il-ʼusbūc , ʼaġlab il -ʼaḥyān brū ḥ wasṭ il-madīna wu
hiyā bas cašara dagāyg mašī min il -ğāmica wu hiyā makān fī ʼağmal wu ʼarwac l-mabānī yillī
gid šufthā a ḥsan ṭarīga cindī listikšāf il -madīna hiya can ṭarīg il -ğarī, fī wa ḥda min il -marrāt wu
ʼanā ağrī waggaft cind ma ḥall samak wu ba ṭāṭis ʼustrālī wu ʼanā gīd akalt min ma ṭcam samak
wu ba ṭāṭis marra ṭacm yowm il -ğumca yillī fāt mac ʼaṣḥābī mū bas min ustrāliyā, bas min kull
makān fī l -cālam, aġlab il -ʼawgāt laman ağrī akūn badūr calā muntazahāt, al -muntazahāt ṭarīga
marra ḥelwa cašān tšūf ağzā ğadīda min il -madīna wu ṭabcan cašān tšūf in -nās. Ahamm
muntazah makānu fī nu ṣṣ Mīlān ismu Pārkyū Simpiōnī, wu kān musta ḍīf mahrağān cālamiyy
lilʼaflām fī sibtimbir. Fī l -leyl Mīlān tkūn fī a ḥlā ṣuwwarhā, bi ḏḏāt fī ḥayy Navegli. Navegli
manṭiga ğanūb il -madīna wu kullhā ma ṭācim wu nās, mawğūda fī makān tiltagī fīh ṯalāṯ
qanawāt. Navegli tista ḍīf ʼusbūciyyan macāriḍ lilfannānīn wu l -muṣammimīn min il -mintaga
wu fōg dā kullu fī makānī l -mufa ḍḍal lilʼakl “The array of aperitivo”. ʼAmākin lilʼakl min sitta
licašara kull leyl min il -ʼusbūc. “Aperitivo” mā huwa bas mašrūb zey mā tifakkir, huwā mašrūb
wu kamān du ẖūl ġeyr ma ḥdūd libufē(h) wu bītzā wu sala ṭat wu lu ḥūm wu ʼağbān marra rāʼic,
ʼanā ʼaqtari ḥ il-makān likull in -nās yillī uqābilhum. Iktašaft enno “Aperitivo” šey munāsib
liẖalq ṣadāgāt ğadīda wu atcarraft calā nās ka ṯīr calā qanawāt Navegli