Secția: Asistență Socială [612951]

Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Secția: Asistență Socială
Grupa: B

DOSAR DE PRESĂ PROBLEME SOCIALE
VIOLENȚA DOMESTICĂ ASUPRA FEMEILOR

STUDENTE: Morar Claudia Lorena
Ceban Dorina

Cuprins:
I. Prezentarea problemei sociale
II. Analiza prezentării problemei sociale în articolele de presa selectate
III. Prezentarea măsurilor de remediere care adresează problema
IV. Concluzii

„Violența este imorală pentru că ea prieste mai degrabă urii decât dragostei. Ea
distruge comunitatea și face fraternitatea imposibilă.
Vechea lege ochi pentru pchi îi lasă pe toți orbi!” ( Martin Luther King Jr.)

I. PREZENTAREA PROBLEMEI SOCIALE

Problema socială pe care am monitorizato în presa romănească este violența domestică
asupra femeilor.
Conform literaturii de specialitate ( Rubi ngton și Weinberg, 1989:4 -6), elementele
unei probleme sociale sunt următoarele:
1. Existența unei situații problematice reliefată prin faptul că indivizii vorbesc despre
ea, este mediatizată în mass -media;
2. Imcompatibilitatea situației cu anumite valori și interese;
3. Existența unui număr semnificativ de oameni care definesc situațiaca fiind o
problemă;
4. Necesitatea remedierii problemei prin adoptatea unor măsuri .

Putem asocia aceste elemente la problema socială abordată de noi, prin faptul că
reprezintă o situație problematică pentru un număr semnificativ de indivizi, în cazul nostru
asupra femeilor, situaie ce este prezentată în presa românească.
Organizația Mond ială a Sănătății (OMS) definește violența astfel: folosirea intenționtă a
forței sau puterii, reală sau sub formă de amenințări, împotriva propriei persoane, împotriva
unei alte persone sau împotriva unui grup sau comunități, din care rezultă sau are o
probabilitate ridicată de a avea ca rezultat rănirea, moartea, afectarea psihologică, afectarea
dezvoltării sau deprivare.
Violența împotriva femeilor este orice act de violență bazată pe deosebirea de sex din care
rezultă sau este posibil să rezulte pentru f emei, traumatisme sau suferințe fizice, sexuale, sau
psihologice, inclusiv amenințările cu astfel de acte, constrângerea sau lipsirea arbitrară de
libertate, săvârșite fie în viața publică fie în viața privată .
Conform Platformei de acțiune de la Beijing a doptată la a patra Conferință Mondială
asupra Problemelor Femeilor din 1995, termenul de „violență împotriva femeilor” înseamnă
orice act de violență fundamentat pe diferența de gen, care are ca rezultat sau care poate avea
ca rezultat o vătămare sau sufer ință fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv
amenințările cu asemenea acte, coerciția sau privarea arbitrară de libertăți, indiferent dacă
acestea apar în viața publică sau privată.
Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, Art.3, definește
violența în familie ca orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de
autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de
familie împotriva altui membru al aceleiași fa milii, care provoacă ori poate cauza un
prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv
amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. De asemenea,
este interpretat ca fiind violență în familie împiedicarea femeii de a -și exercita drepturile și
libertățile fundamentale.
Violența în familie poate să îmbrace forme diverse, mai mult sau mai puțin vizibile,
precum violența fizică, psihologică, sexuală, economică și socială. Violența famil ială
constituie orice formă de agresiune, abuz sau intimidare, dirijată împotriva unui membru al
căminului familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial .

Violența familială este utilizarea constrângerii fizice sau emoționale as upra unui alt
membru al familiei în scopul impunerii puterii și a controlului asupra acestuia, precum și
ansamblul conflictelor din grupul familial, care au ca efect maltratarea partenerului sau al
copilului.
Perioada în care a fost monitorizată problema socială 201 2-2018.
Monitorizarea problemei sociale s -a realizat pe plan național .
Actorii sociali care definesc violența domestică ca o problemă socială cei direcți afectați
sunt femeile.
Actorii sociali indirect afectați sunt pers oanele din familie .
Date statistice
In martie 2014, FRA – Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a dat
publicității, rezultatele celui mai cuprinzător studiu din lume realizat până în prezent cu
privire la viol ența împotriva femeilor, arătând amploarea abuzurilor suferite de femei acasă, la
serviciu, în public și online. Studiul se bazează pe interviuri cu 42.000 de femei, 1500 în
fiecare țară, inclusiv România. În cadrul anchetei, femeile au fost întrebate desp re
experiențele de violență fizică, sexuală și psihologică pe care le -au trăit, inclusiv incidente de
violență în cuplu („violență domestică”), despre urmărirea în scopul hărțuirii și hărțuirea
sexuală, precum și despre rolul jucat de noile tehnologii în e xperiențele de abuz pe care le -au
trăit femeile
România se află în eșantionul al doilea: 30% dintre femei spun că au fost afectate de
violența fizică sau sexuală la un moment dat în viață după vârsta de 15 ani, încadrându -se în
media la nivel european: 24% dintre femeile din România au suferit violență din partea
partenerului, iar 14% dintre femeile din România au suferit violență din partea unei alte
persoane decât partenerul. Legat de experiența de violență în copilărie, un procent de 24%
dintre femeile d in România spun că au fost supuse la violență fizică sau sexuală de către un
adult înainte de 15 ani.
În anchetele naționale, procentajul de femei care au semnalat agresiuni fizice exercitate de
partenerul intim variază de la 10% în Paraguay și Filipine, l a 22,1% în SUA, la 29% în
Canada și 34,4% în Egipt. Proporția de femei din diverse sate și orașe din lume care au
declarat că au fost victime ale agresiunii sexuale (cuprinzând și tentativele de agresiune)

variază de la 15,3% în Toronto (Canada) la 21,7% î n Leon (Nicaragua) la 23% în Londra
(Anglia), și 25% în Zimbabwe.
Mojoritatea cazurilor de violență în familie se prezintă ca o combinație de violență fizică,
psihologică și sexuală, susținută de o violență de origine relaținală(socială) și incluzând uneo ri
și o violență econimică și morală:
a) Violența psihologică (agresiuni verbale, batjocură, intimidare, umilire);
b) Violența fizică (vătămări produse prin pălmuire, lovire cu sau fără obiecte de
bătaie);
c) Violența socială (izolarea față de familie și prieteni, monitorizarea activităților,
restrângerea activităților la informație);
d) Violența economică (oprirea accesului la resurse financiare sau alte mijloace
economice) ;
e) Violență sexuală ( forțarea victimei pentru activități sexuale nedorite) .

II. ANALIZA PREZENTĂRII PROBLEMEI SOCIALE ÎN ARTICOLELE DE
PRESĂ

Pe plan mondial violența domestică deține 25% din totalul infracțiunilor violente.
Doar 5% din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Poliție și mai puțin 1% sunt
pedepsite. Violența domes tică e mult mai des întâlnită decât violența pe stradă sau la locul
de muncă. Peste 90% dintre agresori sunt bărbați, 82% dintre abuzatori sunt cunoscuți ai
victimei, iar 19% sunt chiar rude.
Creșterea violenței indreptată asupra femeii reprezintă una di ntre problemele
sociale cele mai dramatice cu care se confruntă societățile contemporane. Violența
domestică a fost considerată multă vreme un fenomen normal si ascuns in societate, pentru
că bărbații aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei in deosebire
asupra femeii.
Femeile sunt cel mai adesea victime ale violenței domestice care din diverse motive
o acceptă și o tolerează considerând -o aproape normală. Violența în familie a căror victime
sun deseori femeile, aprare ca urmare a val orilor familiale și sociale fie a neglijărilor,
femeile fiind considerate ființe inferioare si tratate ca atare. Subordonarea femeii față de

bărbat a avut loc odată cu evoluția diviziunii muncii cu apariția propietății private și a
claselor opuse prin ins ăși poziția lor față de propietatea privată.
1. Perspectiva din care este analizatăproblema socială
Considerăm că pers pectiva din partea căreia probema socială a fost definită și aalizată
este cea feministă. Aceasta abordare reprezintă o gamă largă de viziun i, adesea
contradictorii, dar care în fond pornesc de la o convingere centrală – violența domestică este
consecință directă a organizării de tip patriarhal ce a dominat și continuă să domine
societatea contemporană. Într -o ordine de tip patriarhal, bărbați i mențin o poziție
privilegiată și domină femeia, monopolizând instituțiile sociale.

2. Cauze:
Cauzele existentei violenței domestice sunt multe, insă principalul vinovat pentru care
violența domestică persistă intr -un popor este STATUL. Statul este si cel c are are toate
instrumentele, resursele si parghiile necesare pentru a o diminua sau chiar stopa.
• Sărăcia reprezintă o cauză a violenței domestice pentru că atunci când un bărbat își
bate femeia aceasta din cele mai multe ori nu are unde sa se ducă să stea in altă pare si
nu poate să se descurce singură din punct de vedere financiar.
• Educația precară este cauza care le face pe femei să creadă că: e normal ca bărbatul
să-și bată femeia, e normal ca femeia să stea la cratiță, e normal ca femeia să se ocupe
singură de muncile casei si să -și crească copiii.
• Natura biologică a omului este una violentă . Din cauza lipsei de educație multe
femei nu -și dau seama că se află intr -o situație anormală, sau nu sunt in stare să
găsească soluții de a ieși din situa ții de criză. Educația ar trebui sa îi ajute pe bărbați să
se controleze.

3. Exemple de cazuri
a) Nume și prenume : Nespecificat
Sex: Feminin
Vârstă: 68 de ani
Domiciliu: Petroșani
Informații cu privire la caz:
În data de 25.02.2019, în jurul orei 15:20, Poliția Municipiului Petroșani a fost sesizată
de către personalul medical din cadrul U.P.U Petroșani, despre faptul ca la unitatea medicală
s-a prezentat o femeie, care a relatat că a fost agresată fizic de către fiul ei.
Polițiștii care s -au depl asat la fața locului au stabilit faptul în data de 25. 02.2019, în
jurul orelor 14:00, în urma unor discuții avute în contradictoriu cu fiul său, a fost agresată
fizic de către acesta, în locuința comună, din Petroșani. https://www.replicahd.ro/dosare –
penale -doua -cazuri -de-violenta -familie -2/
✓ Cauze: violență fizică
✓ Persoanele afectate: femeia agresată
✓ Agenții care rezolvă problema : poliția
✓ Soluțiile propuse/ luate de aceștia au fost: polițiștii au emis un ordin de
protecție provizoriu față agresor și a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea
infracțiunii de violență în familie.
b) Nume și prenume: Nespecificat
Sex: feminin
Vârstă: 22 de an i
Domiciliu:Petroșani
Informații cu privire la caz:
În 25.02.2019, Poliția Municipiului Petroșani a fost sesizată de un bărbat cu privire la faptul
că în data de 24.02.2019, în jurul orei 22:00, fiica sa, în vârstă de 22 de ani, a fost agresată fizic
de către soțul său, în vârstă de 30 de ani, în locuința comună din Petroșani.
https://www.replicahd.ro/dosare -penale -doua -cazuri -de-violenta -familie -2/
✓ Cauze: Violență f izică
✓ Persoane afectate: fiica agresată, tatăl fiicei

✓ Agenții care rezolvă problema: Poliția
✓ Soluțiile propuse/luate sunt următoarele: polițiștii au întocmit dosar penal pentru
săvârșirea infracțiunii de violență în familie și au evaluat starea conflictua lă, însă
tânăra nu a dorit emiterea unui ordin de protecție provizoriu față de agresor.
c) Nume și prenume: R.R
Sex: Feminin
Vârstă:36 de ani
Domiciliu: nespecificat
Informații despre caz:
După 17 ani de căsătorie și șase copii, viața lui R.R., de 36 de ani, s -a transformat într –
un coșmar. Cu un copil de un an și șapte luni acasă și cu un altul ajuns deja în pragul vârstei de
17 ani, R.R. a fost nevoită să înceapă prepara tivele pentru întocmirea actelor de divorț și să
recurgă la ajutor din partea oameni lor legii pentru a obține un or din de restricție care să o pună
la adăpost de răbufnirile violente ale soțului. “Situația a devenit de nesuportat, din cauza
geloziei lui. Atunci când bea, crizele de furie îi sunt necontrolate. Toți din sat sunt de partea
mea, chiar și familia lui, taică -su, frații lui și copiii mai mari îmi spun și mă roagă să plec.
Preo tul din sat m-a ajutat și tot el m-a îndru mat și aici (la APFR – n.r.)”, spune femeia, care
povestește că i -a cerut soțului în repetate rânduri să apel eze la ajutorul unui profesionist ca să
își controleze gelozia bolnăvicioasă și să își tempe reze răbufnirile necontrolate de furie.
“Mi-a spus că el nu e nebun și că nu trebuie să meargă la niciun psiholog. I-am zis că nu
trebuie să fii nebun, că a crescu t într-un mediu din ăsta, cu băutură și cu bătăi, și că poate că
un psiholog l-ar putea ajuta. Nu m-a lovit niciodată când era treaz. Când e băut, însă, spune
că nu sunt copiii lui. El zice și acuma că mă iubește, dar pentru mine e mult prea târziu. Gata !,
s-a răcit sufletul meu, nu pot să îl mai cred” , povestește R.R. (https:/ /timpolis.ro/violenta –
domestica -povestile -reale -din-spatele -unor-destine -greu-
incercate/?fbclid=IwAR3qMwx6G3mofVvCMvoVsJgX7DwhnJ –
RbdJBggdGEEAE3_KJtlscrTSTeWc )

✓ Cauze: Violență domestică
✓ Persoane afectate: domna R.R, copilul acesteia, familia victimei,
✓ Agen ții care rezolvă problema: preotul, asociația APFR.

Soluții care se doresc a fi puse în aplicare pentru combaterea acestor probleme:
1. evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este
titularul dreptului de proprietate;
2. limitarea dreptului de folosință a agresorului numai asupra unei părți a locuinței
comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în
contact cu victima;
3. obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă,
față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de
muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
4. interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zon e determinate pe
care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic.
Problemele specialiștilor în asupra acestor cazuri :
Munca cu femeile care au fost supuse violenței de gen are un mare impact emoțional
asupra oricărui profesionist. Acești profesioniști își asumă următoarele riscuri:
o Contaminare psihică, o consecință a expunerii îndelungate și nocive la violență
și anxietate.
o Expunerea la procesul de luare a deciziilor a participanților datorat
supraidentificării.
o Excepții excesive ale schi mbării care pot duce la un sentiment de eșec, de
nereușită.
o Surmenaj: un proces care implică expunerea graduală la stresul de la locul de
muncă, simțind cinism și detașare față de muncă, și un simț al ineficienței și a
lipsei de îndeplinire. S emne și simptome: apatie, epuizare rapidă, dezamăgire,
deziluzie, melancolie, sentimentul eșecului, neglijență, uitare, iritabilitate,
atitudine, impersonală, cinică și de nepăsare, tendința de autoînvinovățire.
o Victimizare indirectă: Traumele indirecte r eprezintă un proces care se
multiplică în timp. Este efectul cumulat al contactului cu persoanele care au
fost victime ale violenței. Semne și simptome: Negarea traumelor femeilor,
supraidentificarea cu femeile, vulnerabilitate ridicată, disperare și lipsă de
speranță generalizate, sensibilitate crescută la violență, capacități proprii
diminuate, cadru de referință distorsionat.
Vă prezentăm o listă cu factori de prevenție a surmenajului și a victimizării indirecte:

o Autoîngrijire.
o Formare profesională sol idă.
o Auto critică regulată și supraveghere externă.
o Limitarea numărului de cazuri.
o Educație profesională continuă.
o Echilibrul între empatie și distanță profesională adecvată față de femei

III. Prezentarea măsurilor de remediere care adresează problema socială

Instituțiile care se ocupă cu eradicarea si prevenirea violenței domestice sunt :
• Ministerul Muncii,Familiei,Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice ;
• Ministerul Afacerilor Interne ;
• Ministerul Educației Naționale ;
• Ministerul Sănătății ;
• Ministerul Justiției .
ONG -uri care activează pe domeniul violenței domestice:
• Asociația pentru Prevenirea si Protecția Victimelor Violenței in Familie ;
• A.L.E.G.(Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen) ;
Aceasta este o organizație neguve rnamentală activă din 2004 în prevenirea și combaterea
violenței împotriva femeilor și copiilor și în promovarea egalității de gen. Oferă servicii de
consiliere psihologică femeilor care se confruntă cu violența în familie și copiilor lor ,
• Asociația Desen ăm Viitorul Tău ;
• Federația ONG -urilor Sociale din Transilvania.

Proiecte implementate:
• În perioada mai 2013 – martie 2014, A.L.E.G. a implementat proiectul „Educație
pentru combaterea violenței de gen prin teatru și metode de acțiune”. Obiectivul
principal al proiectului a fost prevenirea violenței de gen în rândul tinerilor
folosind metode de acțiune, teatru și educația de la egal la egal.

• În perioada ianuarie 2013 – decembrie 2014 a fost implementat proiectul ”LOG
INLaboratoare privind violența de gen în noile medii de comunicare”. Proiectul a
urmărit prevenirea și combaterea violenței de g en prin promovarea unor
comportamente responsabile în rândul adolescenților în utilizarea rețelelor sociale
și internetului.
• În perioada mai 2014 -mai 2015, A.L.E.G. implementează proiectul ”Rupem
tăcerea despre violența sexuală: întărirea capacității ONG -urilor de a integra
violența sexuală pe agenda publică” ce urmărește creșterea dialogului tematic în
cadrul rețelei de ONG -uri pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva
femeilor, diseminarea de bune practici, consolidarea capacității interne de
advocacy și extinderea rețelei.
• Casa Invicta reprezintă un alt proiect de centru de găzduire necesar, pus acum în
pericol de lipsa finanțării constante. Administrat de Asociația ANAIS și
reprezentând singurul centru în regim de urgență din București, Casa Invicta este
acum pe punctul de a se închide după ce Primăria Municipiului București a retras
finanțarea parțială oferită. Faptul că Asociația ANAIS nu are finanțare constantă
pe proiect riscă să ducă la închiderea unui proiect de succes după toți indicato rii.
• Linia telefonica non -stop cu rol în combaterea violenței domestice administrată
de ANES este un alt proiect de succes care este însă limitat de faptul că proiectul
este unul low -tech, fără alte posibilități de contactare pentru victimele violenței
domestice care au telefonul monitorizat, cum ar fi via chat securizat sau e -mail

Legislația națională în domeniul violenței domestice:
Potrivit legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenței in familie republicată,
cu modificările și completările ulterioare, aceasta constituie un obiectiv de interes național
pentru prevenirea si combaterea violenței in familie.
În anul 2018 Parlamentul Romaniei adoptă legea nr. 174/2018 de modificare si completare
a legii nr 217/2003 privind pr evenirea si combaterea violenței in famile. Această lege creează
o abordare centrată pe victimă si pe dezvoltarea unor măsuri de prevenire a faptelor de violență
domestică și în egală măsura prevede măsuri de intervenție in regim de urgență in situații de
risc imediat.
Alte legi în acest domeniu:

• Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Conven’iei Consiliului Europei privind
prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
• HG nr1156/2012
• HG nr 49/2011
• HG nr 797/2017
• Legea nr 211/2004
• Declarația Națiunilor Unite referitoare la eliminarea violenței asupra femeii,
proclamată în decembrie 1993 de către Adunarea Generală
Principalele solutii de remediere a problemelor din domeniul violenței domestice sunt:
• promovarea drepturilor victimelor violenței in familie prin intermediul mass -mediei
• identificare si informarea populației asupra mijloacelor de apărare ale victimei
• construire mai multor centre de primire in regim de urgență a victimelor
• asistența socială sa aibă o a titudine pro -activă față de toate celelalte instituții ce
activează in domeniul prevenirii si combaterii violente.
• implementarea unui sistem eficient de introducere a mai multor asistenți sociali in școli,
spitale poliție si primării
crearea unei baze de date nationale pentru a putea ține evidența cazurilor si a recidivei
acestora.

IV. CONCLUZII
Specialiștii din mai multe domenii de activitate precum: asistența socială, psihologie,
medicina legală, justiție au inceput să fie interesați și ingrijorați din ca uza acestei problemă tot
mai răspândită in societate.
Miturile și prejudecățile despre violența în familie învățate de mici ne împiedică sî realizăm
faptul că violența în familie este un act cu conotație criminală îndreptat împotriva unei persoane
și încăl când dreptul său fundamental la protecție și libertate.
Violența nu este o cale de rezolvare a conflictelor.
Sesizarea acestor cazuri si apelarea la persoane specializate este principalul factor care
duce la ajutorarea si sprijinirea persoanelor aflate in risc.

Bibliografie:
1. The Study of Social Problems, Seventh Edition , 19 89,
2. Declarația pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor, adoptată de Adunarea
Generală ONU în decembrie l993 ;
3. Națiunile Unite (Departamentul de Informare Publică), a patra Conferință
Mondială asupra problemelor femeilor, Beijing, China, 4 -15 septembrie 1995 ;
4. Legea , nr.217 , art.3 (1) Pentru prevenirea și combaterea violenței domestice în
familie,Parlamentul, publicată în Minitorul Oficial nr.367, 29 Mai , 2003 ;
5. Correctinal Ser vice Canada, 1988, p 3
6. Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, 2000, p 4
7. Monica, Ancuța, Andreea, Canila, Stop Violența în familie, Iași, Editura Lumen,
2005, pag.10;