Secolului XXI este corelat cu tendința diabetului zaharat de a deveni cea mai frecventă boală [610402]

INTRODUCERE
Secolului XXI este corelat cu tendința diabetului zaharat de a deveni cea mai frecventă boală
cronică. Cresterea frecventei desi este mai mare la diabetul de tip 2 (90%), incidența crește în
ambele tipuri. Diabetul zaharat reprezintă o problema importanta de sănătate publică, prin
impactul epidemiologic, medico -social și economic pe care acesta îl are atat pe plan național,
cât și pe p lan mondial. Unele din principale cauze sunt tulburarea metabolismului factorilor
nutritivi, occidentalizarei modului de viață, urbanizare, avand drept consecințe modificari in
alimentație, adoptarea unui stil de viață sedentar și obezitatea.
Studiile rece nte arată că erau peste 171 milioane de oameni bolnavi de diabet în lume, in anul
2000 , iar pana in anul 2030 se estimeaza sa cresca pana la 366 miniloane de bolnavi.
Diabetul zaharat este asociat cu reducerea speranței de viață, o morbiditate semnificati vă
apărută din cauza complicațiilor cronice microvasculare si macrovasculare cum ar fi:
cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral, boală vasculară periferică. În final toate
acestea ducând la reducerea calității vieții.
DEFINITIE
Diabetul zahart r eprezinta o tulburare metabolica cu etiologie multipla, care se caracterizeaza
prin hiperglicemie cronica cu perturbari in metabolismul glucidic, lipidic si proteic.Cauzele
principale ale hiperglicemiei si a perturbarilor metabolice fiind datorate unor de fecte ale
secretiei de insulina, actiunii insulinei sau ambele.
Diagnosticul clinic al diabetului zaharat este adesea indicat de prezenta unor simptome cum ar
fi poliurie, polidipsie si pierdere in greutate inexplicabila, si este confirmat prin determinare a
glicemiei. In formele sale cele mai severe, se poate dezvolta cetoacidoza sau starea
hiperosmolara non -cetonica care duce la stupoare, coma, chiar pana la moarte in cazul unui
tratament neadecvat.
OMS(Organizatia Mondiala a Sanatatii) recomanda ca inter valul de glucoza din sange indicativ
al diabetului zaharat sa fie urmatorul:
 Concentratia glucozei plasmatice a jeun >=126 mg/dl
 Glucoza plasmatica la 2 h dupa incarcare cu glucoza orala 75g(TTGO) >=200

CLASIFICARE
Diabetul zaharat se imparte in 4 mar i grupe si anume:
I.Tipul 1: distrugerea beta celulara, ajungand pana la un deficit absolut de insulina
–autoimun -tip IA
-idiopatic -tip IB
II.Tipul 2: insulinorezistentei asociata cu deficit relat iv de secretie insulinica, a jungand la deficit
predominant de secretie insulinica asociat cu insulinorezistenta
-diabetul adultului
III.Alte tipuri:
1.Defecte genetice ale celulei β -HNF 1 (MODY3)
-HNF 4 (MODY 1)
-Glucokinaze (MODY2)
-IPF 1 (MODY 4)
-HNF 1 (MODY 5)
-Neuro D1 (MODY 6)
-boli mitocondriale
2.Defecte genetice in acțiunea insulinei: – rezistența la insulinǎ tip A
– sindrom Rabson -Mendenhall
– diabet lipoatrofic
3.Patologii ale pancreasului exocrin: -pancreatitǎ
-traumatisme/pancreatectomie
-neoplasm pancreatic

-fibrozǎ chisticǎ ,hemocromatozǎ
4.Boli endocrinologice : -glucagonom
-sindrom Cushing
-hipertiroidism
-somatostatinom
-acromegalie
-feocromocitom
-aldosteronom
5.Medicamente sau subsatante chimice: -pentamidina
-acid nicotin ic
-glucocorticoizi
-hormoni tiroidieni
-agoniști adrenergici
-tiazide
-interferon
6.Infecții: -rubeola congenitalǎ
-citomegalovirus
-urlian
-coksackie
7.Sindroame genetice asociate cu diabetul:
– sindrom Prader -Willi
-sindrom Down

-sindrom Klinefelter
-sindrom Turner
-sindrom Wolfram
-sindrom Laurence -Moon -Biedl
-ataxia Friedreich
-coreea Huntington
IV. Diabet gestațional: caracterizat prin intoleranta la glucoza manifesta sau diagnostica ta in
timpul sarcinii, iar diagnosticul se aplica numai pe durata sarcinii. [2]
TRATAT DE DIABET PAULESCU, EDITURA ACADEMIEI ROMANE BUCURESTI 2004 p.373 –
374

Etiopatogenie (pag 1304 -1305 Tratat de pediatrie) CIOFU, EDITURA MEDICALA BUC 2001_
Diabetul zah arat insulino -dependent se caracterizeaza prin distructia aproape completa a
celulelor beta pancreatice, avand la baza desfasurarea de procese imune care se declanseaza
prin interventia unor factori externi, evolutia realizandu -se pe fond genetic de susce ptibilitate.
a) Factorii genetici . Susceptibilitatea a fost corelata in special cu antigenele HLA de clasa
aII-a. Peste 95% din copiii diabetici au HLA -DR3 sau DR4, comparativ cu restul
populatiei, unde aceste antigene au fost regasite intr-un procent de 15% din cazuri.
Nonsusceptibilitatea, adica rezistenta fata de boala, este asociata cu HLA –
DR2,D R5,DR6,DR7, comparativ cu HLA-DR1 si DR8 care par a fi neutre.
b) Factorii imunologici :

1.Imunitatea umorala. Dovedirea directa a prezentei raspunsului autoim un in diabetul
insulino -dependent a fost realizat prin d etectarea autoanticorpilor indreptati impotriva
unor structure insulare.
-Anticorpii citoplasmatici anti -celule insulare(ICA) sunt prezenti la 60-90% din pacientii
aflati in stadiul de debut al bolii.Ulterior scade titrul acestora, in functie de vechimea bolii,
avand tendinta sa dispara la cateva saptamani sau luni, ca rezultat al distrugerii celulelor
beta.
-Anticorpii anti -glutamic acid decarbozilaza(anti -GAD) pot fi decelati cu 10 ani inaintea
debut ului bolii.Dupa debut, se pot regas i la 65 -80% din tre pacienti, mentinandu -se stabili
pe parcursul evolutiei.
-Anticorpii anti -insulinici(IAA) se pot decela in 30-40% din cazurile cu diabet indulino –
dependent la debut, precum si la rudele acestora. Cu cat v arsta copiilor la debutul bolii
este mai mica, cu atat IAA sunt mai frecvent intalniti .
-Anticorpii de suprafata anti -celule insulare(ICSA) pot interactiona cu antigenele
membrane i celulei beta -pancreatice
-Anticorpii indreptati impotriva transportului de glucoza GLUT -2 actioneaza prin
scaderea secretiei de insulin care este stimulata de glucoza.
-Anticorpii anti -receptor insulinic – initial prezenti la pacientii cu achantosis nigricans si
diabet zaharat insulino -rezistent , ulterior au fost depistati in serul unor pacienti in faza
de debut a diabetului zaharat insulino -dependent.
In perioada “imunologic activa” este mai mare prevalenta cazurilor care prezinta unul
sau mai multi din anticorpi serici.La 10 -15 ani de evolutie a diabetului, doar 20% dintre
pacienti mai pot prezenta anticorpi serici anti -insulari.
2.Imunitatea celulara. Raportul dintre limfocitele Th(helper)si Ts(s upresoare) ajuta la
realizarea controlului imunologic.S -a demonstrat ca la debutul bolii poate exista
scadere a numarului si reducerea functiei limfocitelor Ts, simultan cu cresterea numarului
si hiperfunctia limfocitelor Th, iar asociat dereglarea balantei subseturilor limfocitare
Th1/Th2.

3.Sresul oxidative.Radicalii liberi de oxigen prezinta un rol important in lezarea celulelor
beta-pancreatice alaturi de ceilalti factori imuni.

c)Factorii de mediu:
Factorii de mediu responsabili in etiopatogenia diabetului zaharat pot fi grupati in 2
clase:
1.Factorii care initiaza procesul autoimun
-Virusurile au un rol important, deoarece s -a demonstrate existent unor virusuri
care sunt cap abili sa induca leziuni beta -celulare :v.Coxsakie B4, v.citomegalic, v.varicelei,
v.hepatitice, v.rubeolei.
-Agenti chimici si toxici cum ar fi Streptozotocina,Aloxanul, Pentamidina
-Factori nutritionali: expune rea unui sugar cu susceptibilitate genetica pentru
diabet zahart insulino -dependent la albumina serica bovina(alimentatie cu lapte de vaca) este
posibil sa induca sinteza de anticorpi anti -albumina serica bovina care reactoneaza cu o
proteina de pe suprafa ta celulelor beta -pancreatice , care repezinta antigenul tinta( proteina
p69).
2.Factori precipitanti al debutului
Bolile infectioase au o importanta deosebita, deoarece s -a observant o crestere sezoniera a
debutului DID corelandu -se cu inceperea frecventarii colectivitatilor prescolare si scolare, tot
fiind si perioada maximia a epidemiilor virale,mai exact toamna si iarna.
Aparitia DID la sfarsitul verii, se poate corela cu perioada cazurilor de enteroviroze.
Printre factorii precipitan ti ai DID se pot numara traumele psihice, stresul sau alte solicitarii
intense.Cresterea secretiei de catecolamine este indusa de catre stresul psihic, pe cand
cresterea c ortizolului sanguin si a hormonului de crestere , sunt datorate stresului fizic(efor t
intens si prelungit).

CRITERII DE DIAGNOSTIC
Criteriile de diagnostic pentru diabetul zahart se bazeaza pe masuratorile glucozei din sange si
prezenta sau absenta simptomelor.
Sunt trei moduri de a diagnostic diabetul zahart, iar fiecare este posibila in absenta unei
hiperglicemii, dar trebuie sa fie confirmata in urmatoarele zile, prin una din urmatoarele metode:
Tabel 1. Criterii de diagnostic in diabetul zaharat
1. Simptomatologie de diabet zaharat ascociat glicemia plasmatica spontana (in orice mom ent
zilei, fara a tine cont de perioada ultimei mese) >= 200 mg/dl (11,1 mmol/l)
Simptomatologia clasica include poliurie , polidipsie, polifagie si pierdere inexplicabila in
greutate.
sau
2. Valoarea glicemiei a jeun >=126 mg/dl (7 mmol/l). Testul presupu ne post alimentar de minim
8 ore inainte de recoltare (doar aport hidric)
sau
3. Valoarea glicemiei provocate (TTGO), la 2 ore dupa administrarea unei solutii care contine
75mg de glucoza >=200 mg/dl (11,1 mmol/l)
In diabetul zaharat la copii simptomele caracteristice sunt poliuria, polidipsia, scaderea acuitatii
vizuale si pierdere in greutate, in asociere cu glicozuria si cetonuria. In froma cea mai severa,
cetoacidoza sau rareori starea hiperosmolara non -cetonica se poate dezvolta si duce la
stupoare, coma si in absenta efectiva a tratamentului pana la moarte.Diagnosticul de obicei se
pune rapid, prin masurarea nivelului de glucoza din sange.In acesta situatie, in cazul in care
corpii cetonici sunt prezenti in sange sau urina, tratamentul trebuie insti tuit de
urgenta.Asteptarea unei alte zi pentru a confirma hiperglicemia, poate fi periculosa in a permite
cetoacidoze sa evolueze rapid.
In absenta simptomelor sau prezenta simptomelor usoare ale diabetului, hiperglicemie
descoperita intamplator sau in con ditii de infectii acute, traumatice, circulatorii sau alte stari de
stress, poate fi tranzitoriu si nu trebuie considerat direct diagnostic de diabet zaharat.

Diagnosticul de diabet zahart nu trebuie sa se bazeze pe o concentratie unica de glucoza
plasmati ca.Daignosticul poate necesita tinerea sub observatie cu post si/sau nivelu de glucoza
din sange 2 ore post -prandial si/sau testul oral de toleranta la glucoga(TTGO).
TTGO este rar indicat in stabilirea diagnosticului de diabet zahart tip 1 in copilarie s i
adolescenta.
ARTICOLUL: j.1399 -5448.2009.00568.x

COMPLICATIILE DIABETULUI ZAHARAT
Complicațiile pacientului cu diabet zaharat sunt foarte importante datorita frecvenței
crescute a acestora, iar prezența sau absența lor poate influenta complianta la t ratament.
Frecventa complicatiilor la copilul diabetic, la care predomina diabetul zaharat de tipI, este mult
mai mica, comparative cu adultul diabetic unde complicatiile sunt mult mai frecvente.
Complicațiile diabetului tip 1 pot fi grupate în doua categorii : complicații acute si
complicatii cornice.
1.Complicatiile acute apar datorita imposibilitatii mentinerii echilibrului in timpul insulino –
terapiei, a aportului dietetic si a exercitiilor fizice.Printre cele mai frecvente complicatii acute se
numara: hipoglicemia, hiperglicemia, cetoacidoza diabetica
 Hipoglicemia