SECOLUL XXI: PARADIGMA COLABORATIV Ă A INTELLIGENCE -ULUI [623673]

1

SECOLUL XXI: PARADIGMA COLABORATIV Ă A INTELLIGENCE -ULUI

Abstract :
Increasing volume of the public information in the political, economic and even military decision -maki ng
processes outside the government intelligence systems triggered key transformation at the level of economic and social
fields, determining the need to „privatize‟ certain intelligence processes.
To that end, organizations have been reformed through co ncepts, starting with collaborative model
management/government systems and management disciplines, and everything being perceived as collective knowledge of
the organization consisting of networks, and as knowledge intelligence.
The advantages of the co llaborative model consist of the fact that the intelligence activity is accomplished through
a network process acknowledging the responsibility of participation in the intelligence product development, all parties
focusing on the same goal.
Thus, the inte rnal organizational boundaries are exceeded, the experts sharing their knowledge are brought
together, triggering a balanced shift from the individual expert to a significant number of people with expertise in the fiel d.
Benefiting from the wiki system f unctions, from a web journal and a working interface where dissemination is
automatically achieved, the collaborative platform represents a way to adapt to the new intelligence paradigm of the 21st
century aimed at integrating and deal ing with the informat ion boom.

Keywords : intelligence, col laborativ e, wiki, paradigm , collective knowledge
Cuvinte cheie : intelligence, colaborativ, wiki, paradigmă, cunoaștere colectivă

Intelligence -ul secolului XXI
Paul Wallner, membru al Agenției de In formații a Departamentului Apărării din SUA (DIA – Defense
Intelligence Agency) și primul coordonator pentru sursele deschise al directorului Comunității de Intelligence
(DCI – Director of Central Intelligence), a descris OSINT ca fiind “sursa de prim rang”. Concepția sa originală a
fost adaptată ulterior de un expert din sectorul privat, Robert Steele, într-o sintagmă mult mai spectaculoasă: nu
trimite un spion acolo unde poate merge și un student .1 Ambele formule converg către ideea c ă sursele deschise
ar trebui folosite la maximum, înainte de a pune în joc și a cheltui capacit ăți secrete mult mai prețioase.
Evoluția informației din surse deschise și m utațiile produse de paradigma deschiderii, coroborate cu
progresul tehnologic , au condus la schimbări în planul intelligen ce-ului guvernamental sau privat, atât la nivel
organizațional, cât și acțional .
Din perspectiva analistului privat, sursele deschise reprezintă materia primă de bază în procesul de
căutare, selectare, procesare, analiză și diseminare a produs elor de intelligence necesare atingerii obiectivelor
strategice și tactice ale companiei. Este adevărat că i nstrumentele create prin intermediul t ehnologiei
informaționale, de către industria software, nu pot conduce procesele de intelligence și nu constituie un substitut
pentru gândirea umană , însă pot să ajute la eficientizarea fluxurilor inform aționale, oferind un sprijin
instrumental analitic ca re să permită integrarea i nformațiilor din surse deschise.
Procesul de intelligence, conform un ui model dezvoltat în anii „40 – „50, urm a o desfășurare
operațională liniară bazată pe cinci etape: planificare/direcționare – colectare – procesare – analiză /producție –
diseminare. Acest tip de model "intelligence liniar " funcționa sub imperiul paradigmei solu ționării problemei,

1 Robert David Steele -Vivas, Creating a Smart Nation:Strateg y, Policy, Intelligence and Information , Fifth International
Symposium Global Security&Glo bal Competitiveness, martie 1996

2 care statua faptul că cea mai bună cale de a rezolva orice problemă este desfășurarea unui proces liniar, adică de
la întrebare (problema ) la răspuns ( soluție ). Însă, așa cum practica a demonstrat -o de atâtea ori, în anumite situații
acest model nu a funcționat, recurgându -se la înființarea unor "centre de intelligence", care să î i aducă împreună
pe consumatorii, analiștii și colectori i de informații pentru a sprijini cele mai presante cerințe informative și
pentru a monitoriza situațiile de criză.
În ceea ce privește comunitățile de intelligence la nivel global, d ezvoltarea fără precedent a tehnologiei
informației din ultimul deceniu a lans at o provocare nouă , acestea fiind nevoite să încerce un nou tip de
abordare pentru a se adapta la mediul în continuă schimbare: un accent sporit acordat OSINT.
În contextul în care în anii „90 a avut loc o mutație importantă, sectorul privat prelu ând conducerea în
lansarea celor mai avansate proiecte de cercetare -dezvoltare și aplicarea unor noi tehnologii informaționale și
furnizând cele mai bune produse de pe piață, la nivelul serviciilor de intelligence s -a putut observa cum atenția a
fost îndre ptată dinspre sursele secrete umane spre sursele deschise, care au căpătat valențe sporite devenind unul
dintre elementele constitutive ale oricărei informări comprehensive.
Pentru a face față transformărilor globale și noil or tipuri de amenințări sau for me de manifestare a
acestora , organizațiile militare și civile implicate în mod direct în prevenirea, combaterea și eradicarea ri scuri lor
la adresa securității au fost nevoite să-și restructureze modul de organizare și, implicit, să -și reconsidere
tacticil e, misiunile, modul de conducere și acț iune.
Necesitatea schimbării și adaptării permanente, trecerea de la ierarhie la rețea, identificarea celor mai
adecvate forme și principii de organizare și reorganizare, în acord cu direcția și viteza de evoluție a mutațiilor, a
constituit și va constitui un imperativ și o preocupare constantă.
Reconceptualizarea “inamicului” de la actorul statal, rațional și constrâns de anumite norm e
internaționale la actorul non statal, irațional, lipsit de constrângeri și parte a unor rețele informal e de acțiune a
generat o redefinire pe anumite paliere a modului de acțiune în domeniul intelligence, impunându -le structurilor
de informații să devină mai adaptabile, mai dinamice, capabile să prevină și să răspundă unor amenințări a căror
formă sau “clasificare” se poate schimba rapid.
Interdependența dintre diverse categorii de riscuri și dinamica extrem de puternică a formelor lor de
manifestare au determinat o abordare nouă, reflectată în încercarea de dezvoltare a unor “rețele” d e răspuns la
“rețelele” de risc, ceea ce a presupus consolidarea cooperă rii inter agenții atât la nivel național cât și în plan
internațional, precum și tranziția de la principiul “ need to know ” la “ need to share ”.
Realizarea și consolidarea unei infrastru cturi informatice integrate, fiabile și eficiente, capabilă să
susțină atât luarea deciziilor și cooperarea în interiorul instituției, cât și accesul rapid la o plajă largă de
informații necesare fundamentării analizei de intelligence s-a dovedit a fi o ne cesitate pentru secolul XXI.
Într-o lume globalizată, informațiile vin din toate direcțiile, în cantități masive, actorii fiind conectați, în
timp real, atât pe verticală, cât și pe orizontală. În acest context, problema pentru serviciile de intelligence este
de a identifica și dezvolta tehnologii, metode și protocoale adecvate pentru gestionarea, analiza, evaluarea și
schimbul de astfel de informații. Astfel, a fost nevoie de o schimbare deoarece ciclul tradițional al intelligence –
ului nu mai putea face f ață amplitudinii și expansiunii inform ației.
Prin intermediul aplicațiilor de tip web, t ehnol ogia informației actuală permite reproiect area întregul ui
ciclu de intellige nce, acesta transformându -se într -un pro ces "ta rget-centric"2, având ca obiectiv princ ipal
realizarea imaginii unei "ținte" informative pe care să o poată exploata oricare dintre participanții la proces,
astfel încât fiecare dintre aceștia să poată extrage elementele de care are nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor
care le re vin.
În locul modelului ierarhic și segmentat, procesul target -centric este cuprinzător, în rețea și bazat pe
colaborare, cu toți jucătorii, inclusiv beneficiarul, contribuind la construcția modelului. Prin aceasta, pe de o
parte, el ajută la eficientizarea activității , pentru că o bună cunoaștere a țintei este esențială pentru operațiuni, iar
pe de altă parte la atenuarea problemei de supraîncărcare a intelligence -ului modern, deoarece toți actorii
conștientizează ceea ce este util pentru construirea modelului și sunt implicați activ în acest sens.

Argumente în favoarea modelului colaborativ
Explozia informațională a dus, în mod inevitabil, la necesitatea proiectării și realizării unor soluții și
sisteme de intelligence care să facă față noilor medii informaționale c u care se confruntă orice persoană, grup
social, stat -națiune sau organism de coaliție.
Trendurile tehnologice au determinat o schimbare esențială: sectorul privat a preluat conducerea în
lansarea celor mai avansate proiecte de cercetare/dezvoltare și apl icarea unor tehnologii informaționale noi.

2 Clark, Robert M., Intelligence Analysis: A Target -Centric Approach , CQ Press, 2003

3 Instrumentele create prin intermediul tehnologiei informației sprijină specialiștii și analiștii intelligence
în îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor trasate , prin:
o obținerea mai rapidă de informații (din surs e deschise sau multisursă) prin instrumente automate ;
o disemin area documentației, rapoartelor, analizelor prin intermediul unor canale de comunicare multiple ;
o coordona rea echipelor de intelligence aproape în timp real cu ajutorul instrumentelor de colaborar e și
fluxuri lor informaționale .
Intelligence -ul colaborativ reprezintă capacitatea de a lucra cu oamenii și de a -i ajuta să lucreze
împreună, de a produce sinergie într -un mediu și la nivelul relațiilor ce acționează în acel mediu.
Această tehnologie inf ormațională nu este un substitut pentru gândirea umană, ci oferă un sprijin
instrumental analitic menit să permită integrarea informațiilor din toate sursele, prin reproiectarea întregului
ciclu de int elligence utilizând tehnica web.

Avantajele noulu i model față de cel clasic constau în faptul că activitatea de intelligence se realizează
printr -un proces de rețea. În primul rând, acesta este un proces social prin care toți participanții acceptă
responsabilitatea participării la realizarea produsului i ntelligence, toți concentrându -se asupra aceluiași obiectiv.
Procesul target -centric este rezultatul unui proces de rețea colaborativ dezvoltat de o serie de corporații
private, printre care Royal Dutch Shell, Wal -Mart, Deutsche Morgan Grenfell.
Regândir ea organizațiilor prin intermediul conceptelor și nu prin elaborarea de reguli și structuri trebuie
să aibă la bază sisteme de conducere/ guvernare și discipline manageriale care se bazează pe un model
colaborativ, totul fiind perceput prin prisma cunoaște rii colective a organizației structurată în rețele și a
intelligence -ului cunoașterii.
Astfel, secolul XXI înseamnă înțelegerea importanței și aplicării unei cult uri de intellig ence ce se va
baza pe câteva concepte cheie: intelligence competitiv, manageme ntul cunoașterii și strategia perpetuă. Putem
susține că asistăm deja la un nou tip de revoluție, cea a domeniului intelligence, ținând cont de următoarele
argumente:
 Primul, provine din esența activității de intelligence, care își desfășoară procesul la f rontiera dintre două
atribute fundamentale, secretul și deschiderea. Dacă în perioada secolului XX și, mai ales, a războiului
rece, secretul constituia esența oricărui proces de intelligence, constituind ponderea principală a
activită ții de intelligen ce, î n secolul XXI, întreaga arhitectură de intelligence trebuie reproiectată,
indiferent de nivel, macro sau micro, prin prisma celui de -al doilea atribut: deschiderea. Ponderea
principală în orice proc es de intellig ence revine astăzi deschiderii .
 Al doilea, provine din contradicția existentă între cunoaștere și secret, putând fi considerat de fapt o
consecință a primului argument. Între cunoaștere și secret se manifestă de secole, indiferent de regimul
de conducere al statului -națiune, un antagonism pregnant.

Eșecurile serviciilor de informații în ceea ce privește evenimentele de la 11 septembrie 2001, precum și
invazia din Irak au determinat o reevaluare completă a modului în care informațiile sunt folosite pentru
modelarea procesului de elaborare a politi cilor.
După ce mai multe comisii americane au subliniat necesitatea folosirii OSINT de către comunitatea de
informații (chiar și pentru simpla verificare a opiniilor și concluziilor surselor secrete), Directorul Serviciilor
Naționale de Informații ale SU A a înființat, în martie 2005, Centrul de Surse Deschise (Open Source Center –
OSC) , care funcționează în cadrul sediului central al CIA din Langley și are drept obiective: pregătirea
analiștilor din Comunitatea de Informații a SUA în domeniul valorificări i optime a informațiilor din surse

4 deschise, promovarea activității de exploatare a surselor de acest gen (Internet, baze de date, presă, radio, TV,
date geospațiale, fotografii și hărți preluate de la sateliți comerciali). OSC este structurat pe baza Serv iciului de
Monitorizare a Mass Media Externe (Foreign Broadcast Information Service – FBIS) din cadrul CIA, însă are în
competență și diseminarea analizelor și informațiilor Centrului în întreaga comunitate informativă a SUA.
Printre sarcinile OSC se număr ă: selectarea informațiilor, traducerea unor materiale de interes, elaborarea de
documente de informare, colaborarea cu cele 16 agenții americane de informații și cu structuri din cadrul
Departamentului american al Apărării și al Departamentului pentru Sec uritate Internă. Potrivit relatărilor media,
la mijlocul anului 2006, OSC monitoriza 300 de site -uri jihadiste, circa 500 de posturi TV și un număr și mai
mare de publicații și posturi de radio.
Pentru funcționarea OSC și pentru a realiza trecerea de la cultura ” nevoii de cunoaștere” la cultura
”nevoii schimbului de informații ” a fost creată, în aprilie 2006, o nouă platformă wiki la nivelul comunității de
informații (CI) din SUA, Intellipedia . Aceasta servește drept catalizator pentru transformarea practicilor
managementului cunoașterii, comunicării, rețelelor ș i altor aspecte depășite ale culturii CI.
Intellipedia este mai mult decât o simplă versiune a enciclopediei interactive Wikipedia , reprezentând
un instrument pentru oricine , prin care utilizatorii sunt încurajați să utilizeze sistemul pentru orice activitate
colaborativă a ciclului de intelligence. Compararea și colaborarea devin din ce în ce mai robuste prin
intermediul acesteia, iar co munitatea beneficiază de fiecare dintre perspectivele și cultura oferite de utilizatori,
dezvoltându -se astfel baza de cunoaștere.
Paradigma wiki este un model superior care permite analiștilor, grupurilor de lucru, persoanelor
acreditate în general, să a dauge informații și să le editeze prin intermediul rețelei Intelink .3 Articolele sunt
integrate împreună cu numeroase hiperlinkuri care plasează elementul de intelligence în context. Când analistul
citește un articol, dacă nu este familiarizat cu un anumit termen sau concept, poate apela la un link de informații
suplimentare.
Totodată, Intellipedia este un mediu foarte bogat. Utilizatorii pot descărca prezentări, documente,
imagini video, audio, tabele, pot învăța unul de la celălalt și se pot forma noi re lații profesionale, platforma
oferind un loc în care cunoașterea colectivă este alimentată prin activitate și care poate fi accesat pentru a obține
un produs final mai complet, existând posibilitatea ca multe relații, surse și metode să fie cunoscute de o
audiența vastă.
Intellipedia este complet transparentă și de această transparență beneficiază și managementul. Un
manager poate evalua rapid și eficient lista sa de control și vizualiza cea mai recentă versiune a fiecărui proiect
aflat în lucru fără a fi nevoie să caute prin foldere și fișiere, astfel încât la momentul evaluării rezultatelor să
poată avea o imagine completă a contribuției personalului din subordine.
Faptul că platforma este conectată la web îi permite o colaborare extinsă nemaifiind astfe l necesare
politicile locale administrative de instalare a programelor. Intellipedia are un singur contractor plătit permanent,
toți ceilalți creând comunitatea de utilizatori cunoscută sub numele de intellipedieni.
Intellipedia este un program social , ceea ce aduce beneficii tangibile și intangibile CI. Dintr -o
perspectivă tangibilă, aceasta depășește barierele impuse colaborării permițând oricărui analist cu aviz de
securitate să lucreze la un articol la care poate contribui prin experiența și cunoștineț ele sale. Dintr -o perspectivă
intangibilă, analiști se cunosc între ei prin intermediul paginilor utilizatorilor care sunt personalizate pentru a
construi mediul colegial între intellipedieni.
În concluzie, Intellipedia este un program transformațional c are oferă instrumente pentru sporirea
productivității, facilitarea colaborării, eficientizarea controlului managerial și reducerea redundanței,
reprezentând un loc în care analiștii au posibilitatea să-și stocheze cunoștințele pe diverse teme.
Un analist d in mediul academic își poate permite să dezvolte o serie întreagă de strategii de analiză, să
le compare și să le supună eventual studiului altor colegi de breaslă. Fără îndoială, produsul obținut este net
superior produsului de intelligence obținut de un analist aflat în slujba unei structuri guvernamentale care nu are
la dispoziție decât câteva ore, uneori chiar mai puțin, pentru a face o recomandare sau pentru a „citi” înțelesul
exact al unei informații și, mai ales, impactul acelei informații asupra pol iticii de moment a structurii respective
(sau mai bine zis, a statului respectiv).
În acest sens, Intellipedia reprezintă u n element relevant pentru contextul actual transnațional ce
evolează rapid, creând un mediu colaborativ ce ajută să nu se ajungă în situația în care informații critice ar putea
fi pierdute în lanțul informărilor interagenții. Prin aceasta, platforma reprezintă o revoluție în sistemul
managementului cunoașterii și al culturii comunității de intelligence.
O astfel de platformă colabora tivă are următorul set de funcționalități:

3 În anul 1994, comunitatea de informații a SAU a elaborat și implementat propriul "Intranet", numit Intelink. Acesta
reprezintă o colecți e securizată, performantă și în continuă dezvoltare, de rețele bazate pe tehnologie web, care utilizează
browsere web standard. Intelink folosește tehnologii de rețea avansate pentru culegerea, analiza, predicția și diseminarea de
date clasificate și tipur i de servicii.

5 o administrare – control acces, spații de lucru, pagini ale utilizatorilor, căutări avansate, multiple forme de
vizualizare ;
o creare conținut – management, history, linkuri, audit, colector, widgeturi ;
o diseminare – transmitere via email, newsletter, tipărire în diverse formate .
Prin aceste funcții, platforma colaborativă include funcționalitățile unui wiki, ale unui jurnal web și ale
unei interfețe de lucru în care diseminarea se realizează automat reducând timpul de informare a beneficiarilor.
Intelligence colaborativ se construiește pe cunoaștere descentralizată, creând o schimbare echilibrată de
la expertul individual la un număr important de persoane calificate într -un domeniu. Rețeaua colaborativă
depășește gran ițele organizaționale interne și aduce laolalt ă experți care își împărtășesc cunoș tințelele.
Totodată, sistemele de intelligence colaborativ oferă posibilitatea ca predarea academică să fie mai
interactivă și mai complexă oferind oportunitatea angajării a ctive a persoanelor și a transformări i acestora în
comunități de predare.4
Pentru a putea fi o activitate eficientă, exploatarea surselor deschise necesită o bună planificare și
coordonare, precum și existența unor structuri operaționale și a unor special iști corespunzători în domeniul
culegerii și al analizei datelor.
Pentru a ilustra relația dintre OSINT și sursele secrete, dr. Joseph Nye, fost președinte al Consiliului
Național al Serviciilor de Informații (NIC) din SUA, a folosit analogia cu un joc p uzzle asemănând sursele
deschise cu piesele periferice fără de care jocul nu poate fi nici început, nici finalizat. Sursele secrete sunt
esențiale pentru completarea și înțelegerea interiorului acestui puzzle, iar sursele deschise întregesc imaginea,
permi țând crearea unui tablou clar și util beneficiarului.
În contextul în care OSINT este o practică acceptată în sectorul privat unde fuzionează cu
managementul cunoașterii și intelligence competitiv, acesta a devenit din ce în ce mai sofisticat prin interme diul
unor tehnici, instrumente, proceduri de evaluare și expertiză. Putem astfel concluziona că OSINT este atât un
produs cât și un instrument util factorilor de decizie.

Pentru eficientizarea activității de intelligence trebuie să știi unde este ne voie să automatizezi procesul
de colectare de informații și când să folosești capitalul uman și controlul.
Utilizarea unei platforme colaborative permite administrarea eficientă a fondului de cunoaștere din
cadrul unei organizații prin captarea automată a informațiilor din diverse surse deschise, stocarea acestora sub
formă de articole și direcționarea către persoanele interesate, astfel fiind acoperit întreg ciclul intelligence.
Totodată, tehnologia poate ajuta la stabilirea unui mediu în care schimbul d e informații să poată fi
realizat, oferindu -se astfel vizibilitate atât celor care ofe ră produse de intelligence, cât și celor aflați la celălalt
capăt al procesului de informare, beneficiarii. Prin intermediul instrumentelor software existente (care mai m ult
ca sigur vor evolua și vor continua să se dezvolte!) se poate prezenta logica argumentelor folosite de o persoană

4 Daphne Raban , A wiki collaborative platform ,, ”Competitive Intelligence Magazine ”

6 prin captarea structurii ideilor care au condus la o anumită concluzie, beneficiarul putând analiza aceste
concluzii în detaliu dacă doreș te. Astfel, se stabilește o "microsocietate" între cei doi factori ai comunicării –
analist și beneficiar -, care, facilitată de argumente structurate și di alog, realizează o comunicare în timp real prin
intermediul căreia produsul de intelligence se dezvol tă și dezvoltă, la rândul lui, un cadru specializat de discuții
unde comportamentul uman și organizațional se adaptează continuu la evoluțiile mediului înconjurător pentru a
oferi un răspuns rapid la evenimente neașteptate și amenințări asimetrice.

Concl uzii
Intelligence -ul secolului XXI înseamnă încadrarea într -o nouă paradigmă: a încorpora și a face față
exploziilor informaționale, iar soluționarea oportunităților și amenințărilor va fi realizată aplicând tehnologia
informației prin intermediul managem entului cunoașterii.
În contextul actual, activitatea de intelligence trebuie percepută din perspectiva cunoașterii colective a
organizației structurată în rețele pentru a -și putea îndeplini obiectivele, iar structurile de informații trebuie să
adopte un mod de organizare care să le asigure mobilitate maximă, flexibilitate operațională, adaptare și reacție
la modificările situației operative și la cerințele decidenților. Aceasta presupune mutații importante în planul
viziunii, al competențelor și culturii organizaționale, impunând un management organizațional modern.
Având în vedere că sursele deschise pot asigura o bază deosebit de valoroasă și contextul favorabil
pentru o orientare rapidă a analistului și a consumatorului de intelligence și pot ajuta î n procesul de stabilire a
cerințelor de colectare de informații, comunitatea de informații va trebui să investească mai mult în dezvoltarea
capacităților OSINT. Un prim pas ar fi îmbunătățirea cursurilor de pregătire oferite cercetătorilor și analiștilor
însărcinați cu identificarea și exploatarea surselor deschise de informații. Perfecționarea cunoștințelor de limbi
străine este, de asemenea, de importanță vitală. O investiție suplimentară în IT este în aceeași măsură necesară,
chiar dacă este puțin probab il să ofere “o soluție miraculoasă“ în ceea ce privește problema legată de
supraîncărcarea cu informații.
Platforma colaborativă Intellipedia implementată la nivelul comunității de intelligence din SUA poate
constitui un model demn de urmat, ținând cont d e instrumentele pe care le oferă în planul eficientizării
productivității, facilitării colaborării și optimizării controlului managerial.

Bibliografie:
1. STEELE Robert David, On Intelligence. Spies and Secrecy in an Open World , AFCEA International Press , Fairfax, 2000
2. DAVIES Jack, Improving CIA Analytic Performance: Strategic Warning , The Sherman Kent Center for Intelligence
Analysis, Occasional Papers, vol. 1, nr. 1, 2002
3. LOWENTHAL Mark M., Intelligence: From Secrets to Policy , Washington D.C , .ed. a II-a, CQ Press, 2003
LEFEVRE, Stephane, A look at Intelligence Analysis, Internation al Journal of Intelligence and C outerintelligence, nr.17,
2004
4. SIMS E. Jennifer și GERBER Burton, Transforming U.S . Intelligence , Washington, Georgetown University P ress, 2005
5. LAHNEMAN William, The Need for a New Intelligence Paradigm , Journal of Intelligence and CounterIntelligence, vol.
18, nr. 3, 2005
6. RODGERS, T.Scott, Improving Analysis: Deal ing with Information Processing E rrors , International Journal of
Intelligence and Couterintelligence, nr.18, 2007
7. DAVENPORT, Elisabeth, Social Intelligence in the A ge of Networks, SAGE Publications, 2007
8. PALLARIS, Chris, Open Source Intelligence:A Strategic Enabler of National Security, CSS Analyses in Security Poli cy,
vol.3, nr.32, 2008
9. SEBE, Marius, Intelligence 21 , revista Intelligence, nr.17, martie -aprilie 2010