Seceta din 2007 In Romaniadocx

=== Seceta din 2007 in Romania ===

Seceta din 2007 în România

INTRODUCERE.

În România, în anul 2007 a avut loc cea mai aprigă secetă din sec. XIX-XX considerată de specialiști ca fiind mai severă fata de seceta din 1946.

Au fost înregistrate mai multe avertizări de cod rosu pentru temperaturi ridicate pentru prima data in România, iar cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat pe 24 iulie 2007 la Calafat atunci când mercurul din termometre a indicat valori de pana la 44,3 grade Celsius (maxima in România fiind înregistrată in anul 1953 în localitatea Ion Sion din judetul Brăila de 44,5 grade Celsius).

Seceta este definită ca o stare climatică extremă care depinde de nivelul de precipitații și poate fi definită operational ”ca starea de deficit de apă in raport cu necesitățile populației și ale ramurilor economiei naționale, care creaza disconfort și perturbarea activităților socio-economice, precum și impact negativ asupra altor factori de mediu”.

Seceta se poate clasifica ca fiind de 3 tipuri:

Secetă meteorologică, atunci când lipsesc precipitațiile sau sunt in cantități foarte mici.

Secetă agricolă, cand sunt afectate culturile agricole ca urmare a lipsei cantităților de apă care provin din precipitații sau din structura rețelei de apă freatică.

Secetă hidrologică când scade nivelul apelor curgatoare, stătătoare sau nivelul pânzei de apă freatică.

Apa înseamnă viață iar lipsa ei poate face ca totul să fie pierdut. Iată de ce este important ca beneficiul apei să se găseasca in tot mediul care ne înconjoară pentru a putea susține viața pe Pământ.

Seceta intră in categoria Hazardelor climatice care cuprinde o vastă gamă de fenomene atmosferice care cauzează pagube mari si afectează major mediul înconjurător. Apariția secetei prelungite are ca efect imediat scăderea producției agricole, impact asupra economiilor țărilor, efecte de ordin social si de mediu înconjurător.

În decursul ultimelor două secole, în România au avut loc mai multe secete fără a avea o anumită ciclicitate, cele mai importante fiind in anii 1934, 1946,1953, 1982, 1993, 2000, 2003, 2007 și, mai recent 2015. ”Anul agricol 1945-1946 este considerat cel mai secetos an din secolul XX, din cauza secetei deosebit de severe și intense, dar și a consecințelor dezastruoase produse agriculturii”.

Mai jos am atașat o reprezentare grafică a evoluției temperaturii medii anuale in intervalul 1961-2012.

Anul 2007 poate fi considerat cel mai secetos an din sec. XX deoarece s-au înregistrat deficite minime de apă în sol, prin durata perioadelor deficitare precum și ca urmare a suprafețelor extinse afectate de seceta meteorologică. Zonele afectate de această secetă sunt: areale agricole extinse din sudul, sud-estul, estul, vestul și centrul țării. ”Caracteristic pentru acest an a fost seceta agricolă complexă declanșată incă din prima decadă a lunii mai și care s-a meținut pe tot parcursul verii. In acest an, mai exact in intervalul 1 septembrie 2006-31 iulie 2007, regimul pluviometric a fost deficitar in aproape toată țara, ceea ce semnifică insă caracterul de an excesiv de secetos. Regimul termic al aerului mai ridicat decăt in mod normal din iarna 2006-2007, primăvara și vara 2007 a determinat un avans fenologic de aproximativ trei-patru săptămăni in evoluția culturilor agricole, ceea ce a determinat creșterea sensibilității plantelor față de stresul hidric generat de seceta pedologică, in special pe suprafețele agricole din sud-estul, sudul, estul și vestul țării" așa cum relateaza într-un interviu pentru Jurnalul National doamna Elena Mateescu, specialist ANM.

CAUZE.

Cei mai des întâlniți factori pentru favorizarea apariției secetelor sunt, fenomenul încălzirii globale, reducerea stratului de ozon, arderea combustibillor fosili, intervenția omului in natură (defrișări, modificarea cursului apelor curgătoare, utilizarea iratională a apei, etc) iar cercetatorii consideră ca ”planeta suferă transformări cu consecințe care pot fi catastrofale”.

Un alt factor important ce favorizează apariția secetei este poluarea, ”nu poate sa determine insă amplifică foarte mult” asa cum declara Ion Sandu, directorul ANM in cadrul unui interviu acordat revistei Jurnalul Național.

Dintre cauzele antropice care au condus la dezvoltarea fenomenelor de secetă in Romania se numără si practicile agricole defectuoase, degradarea terenurilor precum, pășunatul abuziv dar și gestionarea incorectă a resurselor de apă existente.

Pentru a determina vulnerabilitatea Romaniei la seceta din 2007 in cadrul Strategiei Nationale privind reducerea efectelor secetei, prevenirea si combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung s-a vorbit de două tipuri de vulnerabilitate: externă și internă.

Vulnerabilitatea externă vizează influența secetei asupra input-ului in sistem adica asupra disponibilului de apă. Aceasta vulnerabilitate se referă la scăderea debitelor râurilor curgătoare, apelor stătătoare (lacuri, bălți) precum și scăderea masivă a pânzei freatice, atunci când numeroase fântâni rămân fără apă.

Vulnerabilitatea internă intervine atunci când există un management defectuos si tehnologii inadecvate iar sistemele iși modifică nivelul de risc (sisteme de irigații, sisteme centralizate de distribuție a apei potabile, etc).

Cauzele secetei din Romania din 2007 au același origini cu cele mondiale chiar dacă la noi in țară gradul de poluare a scăzut incepând cu anii 90 ca urmare a măsurilor luate de autorități, mare parte din ele pe fondul aderării țării noastre la comunitatea europeana. Totuși, ca urmare a retrocedării terenurilor agricole si silvice proprietarilor dupa caderea comunismului și nerespectarea regimului pentru care au fost incadrate, au favorizat apariția cauzelor ce pot crea condiții favorabile instalării secetei in România.

EFECTELE SECETEI.

Seceta din 2007 a redus debitul principalelor râuri din România (debitul fluviului Dunărea a scăzut cu 50%), lacurile de acumulare au scăzut cu peste 25%, a crescut costul producției de energie electrică generate de termocentrale si hidrocentrale, au fost pârjolite peste 20,000 ha de pășune numai in județul Galați, majoritatea fermierilor au suferit pierderi importante in culturile agricole (porumb, grâu, etc), a scazut producția industrială, a scazut productia de legume și fructe, statul a fost nevoit să acorde subventii fermierilor.

Efectele secetei din 2007 din România pot fi împărțite pe mai multe paliere.

Efecte economice: ca urmare a crizei agrare ce s-a inregstrat in anul 2007 aceasta a influențat negativ rezultatele macroeconomice ale României ce au contribuit la adâncirea crizei economice in anul 2008. Cum, in Romania, agricultura contribuie semnificativ pentru sustenabilitatea PIB, mai jos am atasat un chenar in care se poate observa evolutia economiei românesti in anii cu secetă:

Precum si evoluția față de anul anterior:

Tot in categoria efectelor de natură economică poate fi inclus impactul asupra industriei energetice ca urmare a scăderii producției de energie electrică obținute din hidrocentrale, cea mai ieftină energie din România. Scăderea producției din hidrocentrale determină creșterea producției termocentralelor care conduc la creșterea de prețuri și efecte in lanț. Afectate au fost si transporturile fluviale care au inregistrat pierderi de milioane de euro.

Efecte de natura sociala: in aceasta categorie intra efectele pe care seceta le

poate avea asupra stării de sănătate a oamenilor cu precadere asupra persoanelor cu probleme cardiovasculare, bolnavii cu afecțiuni renale sau pulmonare. De asemenea, in anumite zone ale țării apar bolile legate de malnutritie precum tuberculoza, boala cauzată de un regim alimentar incorect.

Seceta provoacă sărăcie iar ea este definită ca ”o stare de lipsă de lungă durată a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent, acceptabil la nivelul unei comunitati.”

Studiile efectuate cu privire la sărăcia din mediul rural, avem aici in vedere studiul ”De la saracie la dezvoltare rurala” elaborat de comisia Nationala pentru Statistica in parteneriat cu Banca Mondiala in anul 1998 care ne prezinta cele mai sărace comune din totalul cumunelor pe județ, și anume:Vaslui 84,5%, Botosani 79,4%, Teleorman 53%.

Efecte asupra mediului inconjurător: ca urmare a secetei prelungite un efect imediat este migrarea comunităților umane pentru procurarea resurselor de hrana.

MĂSURI.

Ca urmare a secetei din 2007 statul a fost forțat să ia o serie de măsuri:

Pe termen scurt – acordarea de subvenții pentru fermierii agricoli, alocarea suplimentară a sumei de 25 mil. Euro pentru irigații, reducerea tarfului la apă pentru irigarea terenurilor, subvenții pentru credite mai ieftine pentru agricultori, plata in avans pentru plătile directe din agricultura incepand cu data de 16 octombrie, etc.

Pe termen lung – a fost revizuita Strategia Nationala privind reducerea efectelor secetei, prevenirea si combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung prin care se au in vedere obiectivele strategice ale României si au fost evidențiate cele mai importante puncte in lupta cu seceta in România. Cele mai importante măsuri cuprinse in strategie sunt anexate acestui referat.

CONCLUZII.

Pornind de la acest studiu doresc sa evidentiez impactul negativ pe care secetele pot sa le aibă asupra sectorului agrar cu ramificații la nivel economic și social in România. In felul acesta, am scos in evidenta felul in care agricultura, implicit populația (in special cea rurala) au de suferit de pe urma secetelor prelungite.

Desi studiul tratează mai mult efectele secetelor in Romania, trebuie sa acordam o importanta mai mare cauzelor care favorizează aparitia secetelor la nivel global prin luarea unor masuri dure privind reducerea gazelor cu efect de sera iar, la conferinta de la Paris de anul acesta, s-a ajuns la un acord istoric pentru limitarea incălzirii globale la cel mult 2 grade Celsius față de media temperaturilor din epoca preindustrială. Tot in cadrul acestei conferinte la care au participat 195 de state, s-au anuntat “masuri privind limitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la orizontul anului 2030” precum si ajutor financiar pentru tarile in curs de dezvoltare pentru indeplinirea acestor obiective.