Secară F. Mădălin-Daian [304164]

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII: DREPT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr.habil. [anonimizat]: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII: DREPT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

IMPORTANȚA INTERPRETĂRII URMELOR ÎN CRIMINALISTICĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr.habil. [anonimizat]: [anonimizat]

2020

REZUMAT

Tema lucrării prezintă o [anonimizat], [anonimizat], fiind luate în considerare o mare diversitate de urme ce ar putea constitui etape de realizare a actului infracțional.

[anonimizat] a diferitelor urme sau rapoartelor criminalistice de interpretare a urmelor, precum și importanța pe care o [anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat] o speță, respectiv un raport criminalistic de interpretare a urmelor, [anonimizat].

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

CONCEPTUL DE INTERPRETARE CRIMINALISTICĂ A URMELOR LA LOCUL INFRACȚIUNII

Interpretarea criminalistică a urmelor la locul infracțiunii este o [anonimizat], explicare și comentare pe baza examinării științifice a urmelor descoperite în perimetrul cercetat a acțiunilor întreprinse la locul unei infracțiuni de persoanele implicate în săvârșirea acesteia.

[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat], experimente și demonstrații.

Cuvântul criminalistică este folosit la rândul său cu mai multe înțelesuri în lumea de zi cu zi. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Este un sens care nu are legătură cu știința criminalistică.

Dacă ne întoarcem la termenul de „interpretare a urmelor”, putem afirma că împerecherea cuvântului „criminalistică” cu cel de „interpretare”, este utilizată și necesară pentru a se diferenția aceste activități de alte tipuri pe care le mai percepe sensul cuvântului „a interpreta”, [anonimizat]: interpretarea normelor judiciare (penale, [anonimizat]), [anonimizat].

Interpretarea criminalistică a urmelor, presupune, pe de o parte, limitarea obiectului acesteia la modificările material produse de infractor și victim în locul unde s-a derulat activitatea infracțională, iar pe de altă parte formularea primelor concluzii, bazate în exclusivitate pe cunoștințele puse la dispoziție de științele positive (fizică, chimie, matematică, medicină, etc.).

Interpretarea criminalistică este o activitate vastă, astfel că se poate desfășura în două planuri distincte și anume :

Interpretearea “Pro Cercetare”

Interpretarea “Calificată” a urmelor

INTERPRETAREA „PRO CERCETARE”

Interpretarea “pro cercetare” este activitatea care se realizează de către specialiștii deplasați la locul faptei, aceștia sunt cei care iau primul contact cu câmpul infracțional și identifică toate aspectele ce pot furniza informații referitoare la cele petrecute. În timpul cercetării locului faptei, specialistul își organizează direcțiile de acțiune, urmele descoperite pe care va vrea să le cerceteze mai amănunțit în continuare, examinările ulterioare ce vor avea loc și alte aspect ce țin de rezolvarea cauzei. Astfel, putem considera că întreaga activitate de cercetare la fața locului este un proces laborios de interpretare, întrucât fiecare investigare este diferită și este necesară interpretarea fiecărei urme în parte și încadrată în lanțul cauzal care a dus la rezultatul constatat.

Interpretarea realizată în acest caz, este una pro cercetare, deoarece aceasta ghidează și sprijină organizarea cercetării de la o etapă la alta, îndrumă criminalistul spre următorii pași care îi are de realizat și orientează întreaga activitate de cercetare și investigare, prin formularea primelor ipoteze de lucru. Este startul anchetei și de aceea importanța acestei interpretări este majoră, deoarece pe baza ei se lansează primele direcții de cercetare.

INTERPRETAREA CALIFICATĂ

Cel de-al doilea plan al interpretării criminalistice, se referă la interpretarea efectuată de către specialiști și experți în laboratoare specializate. Este interptretarea calificată, care se realizează de specialiști cu pregătire superioară și experiență adecvată, folosind diverse metode de cercetare precum raționamentul logic, observția, descrierea, experimentul, efectuarea de măsurători și analize, și orice alte metode fundamentate științific și consacrate de practica judiciară pozitivă.

Această interpretare, fundamentează concluziile parțiale obținute în urma cercetării la locul faptei, sau lămurește aspectele neclarificate cu ocazia cercetării, putând afirma sau infirma cele existente până în acel punct. Interpretarea calificată se realizează astfel ulterior cercetării la locul faptei, deoarece aceasta trebuie să fie dispusă de către organul judiciar, când se consideră oportună existența unei interpretări specializate. Este indicat ca la realizarea acestei interpretări să participe și specialistul care a participat la locul faptei de unde provin urmele pe care se realizează interpretarea, deoarece acesta a luat contact direct cu urma, și poate furniza informații prețioase referitoare la dispunerea ei, la relația dintre urmă și celelalte urme descoperite, și dintre aceasta și mediul înconjurător.

Totodată, se pot realiza aceste interpretări și pe baza fotografiilor și video-filmărilor efectuate cu ocazia cercetării, deoarece de cele mai multe ori urma se degradează în timp, sau își modifică consistența, structura sau culoarea. Astfel datorită caracterului complex al aceste interpretări efectuate în laborator, este important ca la realizarea ei să participle experți cu un grad mai ridicat de pregătire profesională și o experiență vastă, deoarece o interpretare defectuoasă în acest punct al anchetei poate duce la o cercetare incompletă, generând consecințe grave.

Interpretarea calificată, presupune deținerea de cunoștințe pluridisciplinare, din domenii vaste precum fizică, biologie, chimie, matematică, întru-cât acestea sunt necesare pentru a înțelege și demonstra mecanismele de formare ale urmelor expertizate, starea în care se află, și factorii care au contribuit la creearea sau modificarea lor. Spre exemplu, pentru stabilirea vechimei unei urme de depunere de substanță cu aspect de sânge este necesar să se cunoască modul în care factorii de mediu schimbă colorația acesteia, în scopul aprecierii vechimii urmei. Totodată, pentru a se stabili dinamica și direcția din care s-au format acele urme de sânge, sunt necesare cunoștințe de fizică și matematică pentru a calcula unghiurile și posibilitățile de formare ale sale. După realizarea tuturor activităților ce țin de interpretare, concluziile expertului vor fi înscrise într-un raport de interpretare a urmelor, care poate fi folosit ca probă în procesul penal

INTERPRETAREA LOCULUI FAPTEI ÎN CAZUL MORȚILOR SUSPECTE

INTERPRETAREA RELAȚIILOR POZIȚIONALE DINTRE URME, VICTIMĂ ȘI ALTE COMPONENTE ALE LOCULUI FAPTEI

Interpretarea fiecărei categorii de urme descoperite la locul infracțiunii, se finalizează cu obținerea de informații prețioase pentru cunoașterea cât mai exactă, a sursei de la care provin aceste urrne: corpul victimei, al infractorului, obiectele și instrumentele folosite de acestea etc. Pentru clarificarea împrejurărilor "în care s-a comis fapta, este nevoie însă de mai mult: de corelarea tuturor urmelor rămase în locul cercetat, de stabilirea legăturilor și raporturilor dintre ele, de elaborarea unor ipoteze și versiuni asupra modului de săvârșire a întregii fapte.

Interpretarea în ansamblu a locului faptei, poate completa datele cu privire la momentul comiterii, la timpul cât a durat infracțiunea, la numărul participanților, dar mai ales poate ajuta la eliminarea unor ipoteze și versiuni care nu se încadrează sub nici o formă în „tiparul" locului faptei.

În faza statică a cercetării locului faptei, după ce s-a delimitat perimetrul în care s-au desfășurat faptele, activitatea continuă cu descoperirea și marcarea urmelor, cu stabilirea și fixarea (prin metodele cunoscute) a poziției acestora în raport cu obiectele principale ale locului faptei și cu cadavrul victimei (când acesta a rămas la locul faptei).

Poziția victimei (cadavrului) interpretată separat și în corelație cu urmele existente în locul faptei, cu celelalte obiecte din jur, constituie o importantă sursă de informații cu privire la evenimentele consumate anterior cercetării.

Locul în care a fost găsit cadavrul (în hol, lângă ușă, pe asfalt, în șanț, în pădure, pe scaun etc.), poate sugera ipoteze sau versiuni în legătură cu momentul (timpul) comiterii faptei, cu activitatea victimei (circula, deschidea ușa, conducea autovehiculul și multe altele), sau cu intențiile acesteia.

Exemplu:

Într-un caz de omor (dublu asasinat), cadavrul soțului a fost găsit în holul de la intrarea într-o garsonieră, îmbrăcat cu haine groase, deși afară era timp răcoros, dar avea și o sacoșă plină de cumpărături lângă. el. Cadavrul soției lui a fost găsit în bucătărie, pe podea, lângă o ceașcă de cafea răstunată.

Analizând pozițiile celor două cadavre, anchetatorii au elaborat o versiune conform căreia, criminalul a pătruns mai întâi în garsonieră fiind probabil un cunoscut al gazdei, sau al soțului acesteia, și în timp ce bea o cafea cu victima, a intrat soțul care venea de la piață. Acesta a intrat, probabil, în tirnp ce soția lui era agresată de criminal și a fost atacat și el imediat cum a intrat.

Cercetările ulterioare au confirmat versiunea.

INTERPRETAREA LOCULUI FAPTEI ÎN CAZUL MORȚILOR SUSPECTE

Termenul moarte suspectă poate avea mai multe conotații:

În medicina legală, moartea suspectă este situată la limita dintre moartea violentă și cea neviolentă, și prezintă, interese atunci când prin condițiile în care s-a produs, ridică suspiciuni fie autorităților, fie personelor din anturajul decedatului.

Moartea violentă este consecința acțiunii factorilor traumatici din mediul exterior asupra organismului, și cuprinde de regulă sinuciderile, accidentele și omuciderile.

Moartea neviolentă se datorează unor cauze interioare organismului (boli de natură inflamatorie, tumorală, distrofii, tulburări de circulație ș.a.). Aici sunt cuprinse și morților naturale care survin datorită uzurii organismului la vârste inainte.

Moartea violentă are două forme deosebite de manifestare: moartea subită și moartea prin inhibiție.

Moartea subită se caracterizcază prin durata scurtă din timp dintre apariția simptomelor și deces (secunde sau rninute).

Moartea prin inhibiție este o formă de moarte suspectă ce apare imediat după un traumatisrn (chiar minor) pe o zonă a corpului considerată reflexogenă la care autopsia nu relevă nici o modificare care să explice moartea.

Interpretarea locului faptei în cazul sinuciderii prin spânzurare

Locul faptei în cazul sinuciderilor prin spânzurare cuprinde de multe ori elemente care indică voința persoanei de a-și întrerupe cursul vieții prin această modalitate. Interpretarea corectă a lor conduce la stabilirea adevărului.

Între aceste elemente apar o frecvență sernnificativă unriătoarele:

– prezența ștreangului care să cuprindă coarda și punctul de fixare (agățare);

– lăsarea unor scrisori sau bilete explicative. De multe ori lângă biletele de adio sunt așezate actele de identitate, sume de bani, cecuri, bijuterii 1a vedere, în apropierea locului unde este fixat lațul.

– încuierea ușii camerei prin interior;

– absența urmelor de luptă, de răvășire sau căutare;

– absența urmelor de sange;

– apariția, pe corpul și hainele cadavrului, a urmelor de spermă și a urinei și materiilor fecale datorate relaxării sfincterelor și ejaculării.

În cazul spânzurării, moartea se realizează prin asfixie mecanică datorită compresiunii gâtului de către un laț acționat de greutatea propriului corp. Din mecanismul descris rezultă că, în toate cazurile, coarda ștreangului trebuie să fie perfect întinsă și să vibreze sub greutatea corpului.

Interpretarea locului faptei în cazul sinuciderilor prin precipitare

Precipitarea prezintă al treilea mijloc de sinucidere ca frecvență (după otrăvire și spânzurare). Ea constă în trecerea corpului sub acțiunea gravitației de pe un plan pe altul situate mai jos..

Cercetarea locului faptei în cazul precipitațiilor, ridică problem de interpretare cu privire la mai multe aspect, precum:

Înălțimea la care se afla persoana înainte de cădere;

Deosebirea sinuciderii de căderile accidentale sau de disimularea unei crime.

În afara elementelor traiectoriei urmată de corpul victimei, la sinuciderile prin precipitare, interpretarea ambianței generale a locului faptei ia în considerare și o serie de sernne specifice eum ar fi:

asigurarea ușilor din interior;

poziția deschisă sau întredeschisă cel puțin a unei ferestre sau unei uși care comunică cu balconul;

existența unui scăunel, taburet, etc., așezate în dreptul ferestrei sau balustradei balconului, în punctul din care s-a produs căderea (în unele cazuri, lăngă scăunel, ladă, oală sau alt suport ramân și papucii victimei);

lăsarea unor bilete de adio sau explicative în interiorui încăperilor.

Examinarea exterioară a cadavrelor rezultate din precipitare, evidențiază leziuni de mare gravitate, in cele mai multe cazuri acestea fiind mortale. Leziunile sunt dispuse pe mai rnulte părți ale corpului (multipolare), spre deosebire de căderi unde leziunile sunt unipolare adică, așezate pe o singură parte a corpului, numeroase și variate. De multe ori, se produc fracturi ale membrelor, care pot fi deschise, oasele ieșind în afara pielii, sau închise, caz în care picioarele sau membrele au poziții cu totul nefirești.

RAPORT CRIMINALISTIC DE INTERPRETARE A URMELOR

OBIECTUL INTERPRETĂRII

Prin ordonanța xxx/x/xxxx, din 12.02.2018, emisă în dosarul penal cu același număr, s-a dispus efectuarea unui raport de interpretare a urmelor ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, în cauza privind moartea suspectă a numitei P.A. de 21 de ani, găsită decedată pe trotuarul din spatele blocului B9, situat pe strada C.D. numărul 10, la data de 10.02.2018.

Prin raportul criminalistic de interpretare a urmelor, se solicită să se stabilească modul în care au fost create urmele papilare, urmele papilare-poziționale și alte urme de interes în cauză.

MATERIALE UTILIZATE PENTRU EFECTUAREA RAPORTULUI

Pentru efectuarea raportului au fost utilizate următoarele:

copia planșei fotografice aflată în arhiva electronică a Serviciului Criminalistic –Biroul I.T.S.L.F. cu aspecte fixate la data de 10.02.2018, în cauza privind moartea suspectă a numitei P.A., CNP xxxxxxxxx, găsită decedată pe trotuarul din spatele blocului B9, situat pe strada C.D. numărul 10, la data de 10.02.2018.

toate fotografiile judiciare efectuate la fața locului, precum și fotogramele urmelor papilare efectuate la data de 10.02.2018 și toate fotografiile judiciare efectuate la fața locului în data de 11.02.2018.

copia procesului-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 10.02.2018;

copia procesului-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 11.02.2018;

copia raportului de expertiză medico-legală-necroptică.

DESCRIEREA URMELOR SUPUSE INTERPRETĂRII

– cadavrul, cu poziția în care a fost găsit, fixat prin fotografii judiciare;

– bunurile din locuința situată în Oradea, strada C.D., numărul 10, bloc B9, apartament 10, cu poziția acestora, fixate prin fotografii judiciare;

– urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, din locuința situată în Oradea, strada C.D., numărul 10, bloc B9, apartament 10, fixate prin fotografii judiciare.

INTERPRETĂRI CRIMINALISTICE

Cadavrul numitei P.A., a fost găsit pe trotuarul din spatele blocului B9, situat pe strada C.D., din Oradea, acestea fiind ilustrare mai jos în fotografiile 1-2.

Cadavrul a fost găsit în poziția culcat pe spate cu picioarele întinse și cu mâinile întinse pe lângă corp, capul fiind orientat spre peretele blocului și picioarele înspre stradă.

La examinarea sumară a cadavrului, se constată că acesta nu prezintă urme vizibile de violență sau apărare, în afara celor cauzate de contactul cu suprafețe dure, în momentul căderii.

La nivelul pieptului, în partea dreaptă și pe brațul drept se evidențiază plăgi tăiate, cauzate în momentul căderii.

Atât pe față cât și pe corp și brațe se constată prezența unor pete de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge.

În zona ambilor genunchi, cadavrul prezintă excoriații.

Lângă cadavru numitei P.A., pe trotuar, în partea stângă, se constată prezența unei substanțe de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge.

Foto 1 Foto 2

Lângă cadavrul numitei P.A., marcat prin plăcuța cu numărul 0, pe trotuar, se găsesc două bucăți de tablă metalică de culoare maro (marcate prin săgeata roșie din foto 1), care au fost antrenate de corpul victimei în cădere, fiind desprinse din ornamentul metalic de la nivelul I al blocului (din locurile marcate cu medalion roșu), ilustrare în fotografiile următoare 3-6.

Săgețile roșii marchează fereastra de la etajul IV al imobilului, găsită deschisă.

Foto 3 Foto 4

Foto 3-4 – aspecte cu blocul B9, de pe strada C.D., numărul 10, din Oradea. Săgețile roșii indică fereastra bucătăriei de la etajul IV. Medalioanele de culoare roșie indică locul de unde au fost dislocate ornamentele metalice de la nivelul I al blocului.

Foto 5 Foto 6

Foto 5-6 – poziția în care se afla cadavrul numitei P.A. lângă bloc.

În fotografiile 5-6, se pot observa, marcate prin plăcuțele cu numărul 2, respectiv 3, ornamentele metalice care au fost desprinse în urma căderii persoanei decedate.

Accesul în scara blocului se face din partea opusă trotuarului pe care a fost găsit cadavrul numitei P.A., pe o ușă din termopan, prevăzută cu interfon.

Locuința victimei se află situată la etajul IV al blocului B9, apartament 10, de pe strada C.D., numărul 10, din Oradea, județul Bihor.

Accesul în locuință se face pe o ușă metalică găsită închisă-asigurată, fără a prezenta urme vizibile de forțare (deschisă de către prietenul victimei, în prezența organelor de poliție).

Locuința se compune din două camere, două holuri, o baie, o bucătărie, o debara și un balcon, acestea ilustrându-se în foto 8 – 52 și 57-63.

Foto 7

Foto 7 – aspecte cu ușa metalică care face accesul în interiorul apartamentului cu numărul 10, găsită în poziția închis-asigurată, fără a prezenta urme vizibile de forțare.

Foto 8 Foto 9 Foto 10

Foto 8-10 – aspecte cu interiorul holului locuinței.

În primul hol al locuinței, se constată faptul că este dezordine, fără a se evidenția urme de răvășire. În interiorul genții de damă, de pe cuier, marcată prin săgeata roșie, se află un portmoneu, unde se găsesc bani, în diferite bancnote (vezi foto 11 și 12).

Foto 11 Foto 12

Din hol, în partea din față, se face accesul în bucătărie, în partea stângă în debara, iar în partea dreaptă se face accesul spre restul încăperilor, prima cameră fiind camera mare.

Foto 13 Foto 14

Foto 15 Foto 16

Foto 13 – 16 – aspecte din camera mare a locuinței.

În camera mare se constată o dezordine generală, pe mobilier, pe pat și chiar pe padiment se constată prezența de înscrisuri (cărți, cursuri), laptop, diverse bunuri, medicamente, resturi de țigări etc.

Pe comodă, în afară de produse cosmetice și alte bunuri, se constată prezența de bani.

Foto 17 Foto 18

Foto 19 Foto 20

Foto 21 Foto 22

Foto 17 – 22 – bunurile care se găsesc în camera mare a locuinței.

Din camera mare se pătrunde în al doilea hol, în care se găsește un dulap de haine, cu mai multe compartimente, ușile de la dulap și sertarele fiind găsite deschise sau între-deschise.

Foto 23 Foto 24

Foto 25 Foto 26

Foto 23 – 26 – aspecte din holul dintre camera mare și camera mică.

Din al doilea hol, în partea stângă, se face accesul în baie. Ușa de la baie este larg deschisă, iar în interior este dezordine.

Foto 27 Foto 28

Foto 27-28 – aspecte din baia locuinței.

În baie, pe lângă obiecte cosmetice se găsește o pereche de cercei, iar pe padiment se găsesc prosoape murdare.

Foto 29 Foto 30

Foto 29-30 – aspecte cu chiuveta din baie și perechea de cercei găsită pe chiuvetă (marcați prin chenarul de culoare roșie).

Din hol se pătrunde în continuare în camera mică. În camera mică patul nu este aranjat, iar pe padiment se găsesc mai multe haine murdare.

Foto 31 Foto 32

Foto 33 Foto 34

Foto 31-34 – aspecte din interiorul camerei mici a locuinței, unde se evidențiază mai multe obiecte vestimenre aruncate pe pat.

Din camera mică se pătrunde în balcon (indică săgeata roșie), ușa de la balcon fiind găsită deschisă, iar în interior se constată că este dezordine. Pe cele două scaune și pe padiment se găsesc haine murdare și lenjerie intimă.

Săgeata albastră (din foto 34) indică, pe padimentul balconului, 1 (una) bucată de ramă cu plasa contra insectelor, care la nivelul ramei, prezintă urme de îndoire.

Foto 35 Foto 36

Foto 37 Foto 38

Foto 35-38 – aspecte din interiorul balconului.

În interiorul balconului, pe scaunul din material plastic, de culoare albă, se găsesc aruncate mai multe obiecte de vestimentație. Geamul balconului se găsește în poziția deschis (vezi foto 36 și 37), iar pe padimentul acestuia, se găsește rama cu plasă contra insectelor, fiind dislocată de la fereastră (vezi foto 38 cu poziția în care a fost găsită).

Foto 39 Foto 40

Foto 39-40 – urma de îndoire/rupere evidențiată la nivelul ramei cu plasă contra insectelor. Urma de rupere/îndoire a fost creată prin forțarea/tensionarea ramei.

Foto 41 Foto 42

Foto 41-42 – locurile de pe rama cu plasă contra insectelor, de unde s-au relevat și ridicat un număr de patru urme papilare (din locurile încercuite cu numerele 9-12).

În urma identificării acestor urme papilare, interpretarea criminalistică presupune, încercarea de a limita obiectul acesteia la modificările materiale produse de infractor și victimă și interacțiunea dintre aceștia și mediul înconjurător unde s-a derulat activitatea infracțională, dar pe de altă parte, și formularea concluziilor inițiale, bazate în exclusivitate pe cunoștințele puse la dispoziție de științele pozitive, în urma primului contact cu locul faptei.

Foto 43 Foto 44

Foto 45 Foto 46

Foto 43-46 – urmele papilare relevate cu pulbere negru de fum, fixate prin fotografiere directă și ridicate prin transferare cu folie transparentă pe suport alb, de pe rama cu plasa contra insectelor, găsită pe padimentul balconului locuinței.

Urmele din foto 43 și 44, nu conțin suficiente elemente dactiloscopice necesare pentru identificarea persoanei/persoanelor care le-au creat – INAPTE.

Urmele identificate au fost create prin stratificare, respectiv prin depunerea de substanță (secretată de glandele sudoripare), prin atingerea/prinderea/apucarea ramei cu plasa contra insectelor.

Urma papilară din foto 45 a fost creată de impresiunea palmei de la mâna stângă – zona hipotenară – a numitei P.A.

Urma papilară din foto 46 a fost creată de impresiunea degetului inelar de la mâna stângă a numitei P.A.

Foto 47 Foto 48

Foto 49 Foto 50

Foto 47-50 – aspecte din interiorul bucătăriei locuinței.

De pe peretele de sub pervazul interior al ferestrei s-au relevat și ridicat două urme papilare ( indică săgețile roșii din foto 49 ).

În bucătărie se pătrunde din primul hol al locuinței, ușa de acces fiind larg deschisă, iar în interior se constată că este dezordine. Pe masă se găsesc resturi de țigări, cutii de energizante.

Fereastra de la bucătăria locuinței este larg deschisă. Din zona ferestrei (peretele de sub pervazul interior, pervazul interior și pervazul exterior) s-au relevat și ridicat un număr de 9 (nouă) urme papilare.

Operațiunea de interpretare criminalistică a urmelor unei infracțiuni se execută în cele mai multe cazuri prin contactul nemijlocit al specialistului sau expertului cu locul în care urmele au fost găsite. Examinarea urmelor se poate face și în laborator numai după ce acestea au fost interpretate în contextul locului faptei, respectiv după ce s-au stabilit corelațiile pe care le aveau cu elementele componente ale câmpului infracțional și cu celelalte urme descoperite acolo.

Foto 51 Foto 52

Foto 51-52 – fereastra bucătăriei găsită deschisă, închisă ulterior pentru tratatea pervazului cu pulbere neagră de fum și locul situat pe peretele de sub pervazul interior al ferestrei, de unde s-au relevat și ridicat două urme papilare (indică nr.1 și 2).

Foto 53 – imagine demonstrativ-sugestivă cu poziția palmei și degetelor persoanei care a creat urmele papilare relevate și ridicate de pe pervazul interior al ferestrei de la bucătărie.

În imaginea demonstrativ-sugestivă prezentată mai sus, putem observa cât de importantă este pregătirea superioară și experiența adecvată, folosindu-se diverse metode de cercetare precum raționamentul logic, observția, descrierea, experimentul, efectuarea de măsurători și analize, și orice alte metode fundamentate științific și consacrate de practica judiciară pozitivă.

Această interpretare, fundamentează concluziile parțiale obținute în urma cercetării la locul faptei, sau lămurește aspectele neclarificate cu ocazia cercetării, putând afirma sau infirma cele existente până în acel punct.

Foto 54 – urmele papilare relevate cu pulbere negru de fum și ridicate, prin fotografiere directă și transferare cu folie transparentă pe suport alb, de pe de pe faianța aplicată pe perete, sub pervazul interior al ferestrei (imaginile au fost rotite cu 180 de grade față de poziția în care au fost descoperite).

Săgețile indică direcția de orientare a urmelor, respectiv cu vârfurile degetelor spre padiment (vezi foto 53 unde a fost creată o imagine de ilustrare a poziției urmelor).

Urmele au fost create de impresiunile papilare ale degetelor arătător, respectiv mijlociu de la mâna dreaptă a numitei P.A.

Urmele papilare – luate ca grup de urme – conțin suficiente elemente dactiloscopice necesare pentru identificarea persoanei care le-a creat. Luate individual, doar urma creată de degetul mijlociu conține suficiente detalii dactiloscopice necesare pentru identificarea persoanei care a creat-o.

Urmele au fost create prin stratificare, respectiv depunerea de substanță (secretată de glandele sudoripare), prin atingerea/prinderea suprafeței, de către persoana care le-a creat, fiind așezată cu spatele spre fereastră.

Foto 55 – locul situat pe pervazul interior al ferestrei de la bucătărie, de unde s-au relevat și ridicat șase urme papilare ( marcate cu nr. 3-7 și săgeata mov ).

Foto 56 – urmele papilare relevate cu pulbere negru de fum, fixate prin fotografiere directă și ridicate prin transferare cu folie transparentă pe suport alb, de pe pervazul interior al ferestrei (din locurile marcate cu numărul 3-6 și săgeată din foto 55).

Urmele papilare – luate ca grup de urme – conțin suficiente elemente dactiloscopice necesare pentru identificarea persoanei care le-a creat. Luate individual, doar urma creată de degetul mic conține suficiente detalii dactiloscopice nenesare pentru identificarea persoanei care l-a creat.

Săgețile indică direcția de orientare a urmelor, respectiv cu vârfurile degetelor spre interiorul bucătăriei (vezi foto unde a fost creată o imagine de ilustrare a poziției urmelor).

Urmele indicate prin numărul 3-6 și săgeată au fost create de impresiunile papilare ale degetelor de la mâna dreaptă ale numitei P.A. .

Urmele au fost create prin stratificare, respectiv depunerea de substanță (secretată de glandele sudoripare), prin atingerea/sprijinirea de pervaz, de către persoana care le-a creat, fiind așezată cu spatele spre fereastră, posibil în urcare sau posibil doar prin sprijinire de pervaz.

Medalioanele din fotografiile de mai jos ilustrează zona pervazului de unde s-au relevat și ridicat urmele.

Foto 57

Foto 58 Foto 59

Foto 57-59 – imagini demonstrativ-sugestive cu poziția pe care o avea palma și degetele persoanei care a creat urmele papilare, precum și a locului de unde au fost relevate și ridicate urmele papilare.

Foto 60 Foto 61

Foto 60-61 – fotografii executate de la nivelul ferestrei de la bucătărie, unde se constată că poziția cadavrului este foarte apropiată de peretele blocului.

Medalioanele roșii ilustrează zona de unde au fost dislocate (de către corpul victimei – aflat în cădere) bucățile de tablă ornamentale, ceea ce indică faptul că poziția anterioară ciocnirii de bucățile de tablă a fost și mai apropiată de peretele blocului.

Din analiza plăgilor victimei rezultă că, în cădere, corpul victimei a intrat cu toracele și brațul drept în contact direct cu bucățile de tablă ornamentale, pe care le-a dislocat, rezultând plăgile tăiate de pe corp.

CONCLUZIILE ÎN URMA INTERPRETĂRII CRIMINALISTICE

Analizând modul de formare a urmelor papilare relevate și ridicate de pe peretele de sub pervazul interior al ferestrei de la bucătăria locuinței și de pe pervazul interior al ferestrei și modul de formare al urmelor, concluzionăm că urmele aparțin victimei, iar în momentul creării urmelor, victima se afla cu spatele spre fereastră, sprijinindu-se de peretele de sub pervazul interior și de pervazul interior al acesteia.

Analizând urmele poziționale din balconul locuinței s-a constatat prezența pe padiment a unei rame cu plasă contra insectelor, de pe care s-au relevat și ridicat patru urme papilare din care două urme aparțin victimei, iar două urme papilare sunt inapte.

De asemenea, în urma examinării urmei de îndoire/rupere evidențiată pe rama cu plasă contra insectelor, s-a constatat că aceasta s-a produs ca urmare a forțării/tensionării ramei.

Analizând poziția în care a fost găsit cadavrul, am ajuns la concluzia că victima, aflându-se în cădere, anterior impactului cu solul (trotuar), a dislocat ornamentele metalice de la nivelul I al imobilului.