Sebyy Col@yahoo.com 266 2018 Gavrilu Radu Sebastian Rolul Administra Iei Statelor Ue In Fenomenul Migra Iei Anticopy Text

ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIEI Cuprins INTRODUCERE. Capitolul 1 Fenomen și politică publică, Aspecte generale 14 Migrația- Concepte definitorii 1.2Defnira termenului de migrației 1.3 Tipuri și forme de migrației 14 Cauzele migratiei 1.5 Consecințele imieraților Capitolul Poltica Uniunii Europene privind Migrația 2.1 Primele acțiuni întreprinse a nivel european. Ani 1957-1993, 2.2 Politica migrație în contextul Tratatului de a Lisabona 22:1 Abordarea globală în materie de migrații si mobilitate 2.2.2 Programul de Ia Stockholm si măsurile care vor înlocui 2.2.3 Recente evoluții legislative Capitol Studiu de caz: Migrația internațională a românilor după 1989, 3.1 Contextul în care sa produs Mig 3.2 Dinamica migratiell romanești după 1989, 3.3 Motivați și strategii utilizate în procesul migrației. 3.3.1 Factorii de respingere din România, 3.3.2 Factorii favorizați ai emigrangiilor românilor 3.4 Dinamica migrației în Romania, 315 Title de origine și motivațiile imigranților din România. ‘cAPITOLULIV. STRATEGIA ROMÂNIEI PRIVIND MIGRATIA, 4 Strategia națională a României privind Migratia pentru anii 2015-2018, 42 Contextul international 42.1 Contextul national coneLuzi ia recentă a românilor după 1989, BIBLIOGRAFIE 2 2 1 18 19 19 20 23 2 23 26 2 32 38 39 a a a a 1 st se ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE INTRODUCERE Migrajia nu reprezintă un fenomen nou, ca existând dintotdeauna în diferite forme de manifestare. Cu toate acestea, în România s-a dezvoltat cu precădere după anul 1989. Odată cu dispariția regimului comunist ările din Estul Europei au încercat să scape de trecut prin integrarea în Uniunea Furopeană. Au urmat o serie de negocieri, constând în schimbarea legislației, a srategiei de apărare, a politicilor publice, inclusiv politicile privind migrația. Abordarea acestui subiect își are originea în convingerea că Miarația internațională va juca un rol deosebit de important în modelarea societăți naționale în viitorul apropiat. Motivaă de o diversitate de factori, Migrația internațională îmbracă mai multe forme si alectează evolutile socio-economice, culturale și politice in, practic, toate țările lumii, Efeetele sunt pozitive sau negative, măsurabile sau mai puțin măsurabile, pe termen scurt sau pe termen lung și variază în funcție de tipul migrației, de cauzele care au generat procesul si de condițiile socio-economice din țările implicate în proces. Ele variază de asemenea în funcție de stocul de imigranți existent, de compoziția etnică și de distribuția spațială a acestora. Migrația internațională este un fenomen care a trecut, într-un interval scurt de timp din punct de vedere istorie, prin mai multe faze, evoluând de la normalitate la excese. Dacă în perioada care a urmat imediat încheierii celui de-al Doilea Război Mondial Migrația a avu a bază necesita de refacere economică, treptat. fenomenul s-a transformat într-o modă și apoi char într-o serie colectiva, Spre exemplu în carul românilor, inițial Migrația externă a reprezentat imboldul economic, dar inca cont de anumite limite: distanta geografică, penibliăți de finanțare, afin lingvistice și culturale. Treptat a ajuns să reprezinte promisiunea unei vieti mai bune, devenind rispunsul cl ma fese Ia constrângerile economice i social din propria vară Toate aceste ingrediente fac din fenomenul imigrționist o temă de dezbatere interesantă controversată și cu multiple implicați în mod iese, literature în domeniu a proiferat la nivel mondial. Toti, majoritatea cercetărilor reslizate se concentrează pe dimensiunea economică a fenomenului si uneori pe cea sociologică. Studiile efectuate în țările-eazdă ale ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE migrației internaționale urmarese cu predilecție impactul fenomenului asupra pieței muncii, asupra sistemelor de asigurări sociale, precum si asupra identității culturale, religioase și etnice a acestor societăți. De cealaltă pare, țrile-sursă ale migrțiii intermaționale au o atitudine reactiva față de fenomen, par mai degrabă a accepta situația ca atare, privind-o chiar ca pe o “sansa” de a dezamorsa numeroase dificultăți cu care se confruntă, fără a intreprinde demersuri coerente și susținute pentru a transforma fenomenul într-un instrument eficace în folosul lr. Scopul acestei lucrări este de a analiză în primul rând, modul în care sunt respectate legile în privința lucrătorilor emigranți în cadrul Uniunii Europene; în al doilea rând, cazul României în urma căderi comunismului Migrația sau deplasarea rapidă a forei de muncă spre țările din Vestul Europei, reprezintă pentru România o situație gravă, Aceasta este marcată de implozia bogati și sărăcirea rapidă a populației. concomitent cu creșterea infractionaliti economice, financiare si de drept comun. ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Capitolul 1 Fenomen si politică publică, Aspecte generale 1.1 Migrația Concepte definitori Mobilitatea teritorială a populației vizează ansamblul deplasărilor populației spațiu, cu si fără schimbarea domiciliului stabi, dar și modificarea unor caracteristici sociale, profesionale, demografice, ca urmare a implicării unor factori specifici. Migrația presupune expansiunea dintr-o arie de origine și retraețiune a oamenilor într-un anumit Spațiu, prin deplasare, schimbarea locului de rezidența și de tocuina, adică plecarea sau venirea individuală sau a unu flux de persoane, fie zilnic, fie sezonier sau definitiv. Migraiile pot fi temporare, având dur mai mare de o lund, și vizează, de regulă, căutarea de lucru, sau permanente când durează peste un an. Migrația populații are o dimensiune temporală, fapt pentru care aceasta noțiune are o semnificație istorică și actual incluzând incluzând si acele fapte (invazii, colonizări, migrații propriu-zise) care au coniribuit la răspândirea si concentrarea populației pe Glob. Prin urmare, deplasarea populații capâta dierite nuanțe în funcție de scop, ritmicitate, durată, periodicitate, frecventa ete. Calitatea de imigrant este definit difere de la o tară la alta, de la 24 de ore în Indonezia gi Insulele Solomon, la ur sau mai mulți ai în alte ări. Fluxurile de persoane sunt legate de calitatea modului de viață, adue schimbări în rezidența sau activitatea imigraților și dezechilibre demografice, materiale și informaționale între zona de plecare și cea de sosire. În funcție de localitatea de origine și de destinație, se folosesc termenii de imigrare și emigrare. Localitățile de plecare (origine) desemnează emigratile, iar sosirile vizează localitățile de primire, adică Migrațile. Rezultă faptul că noțiunea de migrant are și o dimensiune rezidentiala, întrucât Migrația presupune plecarea pentru a 10cui într-o altă localitate. „oeicea Alexandra, ntemational migration and remittoncs, Citra Paralela 45, Bucures, 2007 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE e migrs , Povrivii Dicționarului de geografie umană”, Migrația este “un proces prin care persoanele își schimbă locul de rezidență în mod definitiv. În același dicționar, Migrația internațională este definită ca având loc în afara granițelor unui stat fiind motivate de marile decalaje economice între state”. Așadar, “Migrația international presupune trecerea unei frontiere, unei limite poliice oficiale, indiferent de distanța parcursă Complexitatea fenomenului, caracterul său relativ nou în cercuri politice si academic si consecințele multiple și diferite pe care le are asupra satelor și indivizilor fac să nu existe un punct de vedere unitar referitor la migrație, aga cum nu exista 0 metodologie unică de culegere a datelor referitoare a acest proces. 1.3 Tipuri și forme de migrației În literatura de specialitate, în functie de condițiile de spațiu, de timp. rezidență si activitate, sunt definite paru categorii de imigrații: imierații temporare, transferaii, imigraii pe termen lung, nonimigrati, /migrații temporare își schimbă locul de muncă si i păstrează domiciliul obișnuit. Se cuprind în această categorie migrații pe termen scurt și navetiși. Transferafi își schimba domiciliul i igi păstrează locul de muncă. Migranții pe termen lung igi schimba domiciliul si locul de muncă pentru 0 perioadă îndelungată. Această categorie de mierați definește Migrația propriu-zisă. Nonimigranti sunt persoanele care nu s-au muta niciodată în altă parte si nu și-au schimbat domiciliul sau locul de muncă într-o perioadă dată. Este vorba, în primul rând, de rezidenții convinsi, care nu și-au propus si nu și-au schimbat niciodată domiciniul stabil’ Mierațile definitive presupun fixarea imigranților în ariile de sosire. Unele deplasări definitive nu au caracter constant find intrerupte de reveniri în condițiile în care atractivitatea își modified poziția si gradul de favorabilitte, ca urmare a unor factori economii și politici. “Georee Ere, Melinda Cand, Cristian Braghna, vi Costache, Daniela Zamir, Dictionar de _geografe vena, tura Corint, Bucuresti, 1999, p. 194 item ‘George Edel, lana Dumitrache, Geogra populate! mondiale, Editura a Nea revazuta si sctualzata, Editura Universtara, Bucuresti, 2009, p. 126 “George Ende Liliana Dumitachs. Geografia populate mondiale, Faure 3 IV-a revazuta i tunata, tara Univratara, Boures 200,138 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE După gradul de libertate al persoanei ce efectuează deplasarea, migrațiile pot fi libere, selective, spontane sau forate. Deplasările spontane se referă la redistribuirea. populației în teritoriu în funcție de necesarul de forța de muncă și al unui trai mai bun. Deplasile forțate se realizează prin constrângere, are, în imp, s-au reprezentat prin: comerul cu sclavi, în secolele al VII-lea și al IX-lea: deportari pe motive etnice și confesionale, frecvente între India $i Pakistan, inte Israel si Palestina, între Etiopia și Erireea, înre ciprioii greci și ciprioți turci, intre curzi, sigit si suniți din Irak. Un en de deplasări forate în reprezintă expulzările efectuate în urma investigarit și aplicării unor măsuri abuzive la renominalizare prin măsurile autoritare de bulgarizare 4 numelor turcilor, aplicate în perioada 1985-1989. După anul 1990 au reve zonele de origine, circa 155.000 dinte turcii expulza Miscările. migratori propriu-zise. ax o motivație economică, implica o schimbare de durata sau definitive a rezidenti și chiar a activități, aduc mutați importante în Viața persoanelor imigrante si modiicări în modul lor de viață. În raport cu spatile pe care se desfășoară, deplasările populației se reprezintă prin imigrati Migraile internaționale, determinate economic, demografie și politic. sunt posibile în condiții de permisivitate sau resticti vitae față de fenomenul de deplasare a populațiilor de la o țară la alta. În opinia lui Noin D. (1998), Migrangii internaționali, din pune de vedere juridic, sunt > Persoane transmutate (dislocate, care și-au părăsit fara de origine, ca urmare a umor decizi politice sau religioase; > Refugiații (azilanții), care-și părăsesc tara de origine din cauza unor! constrângeri politice sau religioase: 7. Migrantii independenți, care dorese să-și schimbe tara de origine, rezidenta și naționalitatea: > Muncitorii străini, pentru exercitarea unei meserii Pe de altă parte, Migrantii se diferențiază dupa statutul Său motivația specifică”, în. ‘www migratoneducation ore ‘Anghel Gabriel Remus. Horvath Istvan, Sociologia migrației Terii și sli de caz roménest Potirom, las, 2009, ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE > Migrant admiși pentru educație și instruire (student, elevi, instructori străini si dependentii acestora); > Migrant admiși pentru munca >. imigranți necalificați: > Migrant admiși pentru reunificarea sau pentru reîntregirea familiei: 7. Migranții care au primit dreprul de liberă stabilire în fara receptoare: 7 Migranti admiși din rațiuni umanitare. O categorie aparte © reprezintă Migrant ilegali (Clandestini), care pătrund fraudulos sau pe cai ilegale pe teritoriul unei țări, persoanele care n-au primit formal dreptul de rezidență in condițile unor legi sau ale unor reșlementări restrictive față de imigranți. O dimensiune a imigragilor ilegale o reprezintă traficul de persoane pentru munca la negru, la care se asociază crima organizată cu arme și droguri 14 Cauzele migrațieii Migrația internațională reprezintă o dimensiune important a globalizării, iar dinamica sa este tot mai conectată la modificările survenite în structurile social și în economia globală. Migrația internațională afectează în prezent toate regiunile lumii iar motivație și mijloacele de a imigea sunt mai numeroase decât oricând în istoria omeniri. lat câteva dinre acestea: © Cresterea disparitilor regionale” b) . Potrivit raportului din 2005 al ONU, în timp ce în țrile dezvoltate Indicele Dezvoltării Umane (IDU) a crescut a nivelul unora dintre țările în dezvoltare s-a înregistrat 0 diminuare fără precedent a acestui indicator. Un număr de 18 {iri au avut în 2005 un IDU mai mie decăt aveau în 19807. Statisticile ‘ONUsunt alarmante în acest sens, Mai mult de 850 de milioane de persoane tinelusiv unul din trei copii preșcolari) suferă de malnutriție, mai mult de un ‘George Erde, Liana Dumitrache, Geografia populatie, E dura Coit, Bucures 2003, p. 129 „muman Development index] pr undp ratata ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE miliard de persoane nu au acces la surse de apă sigure, iar 2.6 miliarde nu au acces la educația primară-majoritatea din țările Africii subsahariene și Asiei de Sud. Programul ONU pentru Dezvohare exim că, desi sărăcia se va reduce, un umăr mare de persoane (circa 380 de milioane) va continua să supraviețuiască cu mai putin de un dolar pe zi în anul 2015”; ©) Presiunea demografică. În timp ce în majoritatea rilor dezvoltate, numărul populației nnegisrează o tendință desereeâtoare, in rile srace tendința este învenă. O asfel de evoluie, combinată cu nivelul ridicat al sărăciei și cu inegale crescânde inte Venturi, a creat premisele intensificării migrației imemaționale. “Trebuie precizat însă că mu doar subdervoltarea și suprapopularea crează condiții penru miere, i și deosebirile existent între diferite pn ale lumi 4) Criza globală a locurilor de muncă!!. Dacă în țările dezvoltate șomajul s-a redus în ultimii ani, in cele în dezvoltare acesta a rămas stabil sau chiar a crescut ca urmare a restructurării economice. Cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în Orientul Mijlociu și Afvica(12%), comparativ cu 6% în uncle state industrializate”. În plus, un mare număr de persoane practică activități sub nivelul lor de pregatire profesională sau lucrează în sectorul informal, unde perioada de angajare este impredictibilă: ©) Segmentarea piețelor muncii în țările decvoltate. Fenomenul s-a produs preponderant în acele sectoare de activitate în care populația autohtonă a refuzat activitățile slab plătite sau cu grad ridicat de rise care au fost astfel îndeplinite de ucrătorii imigranții „na eset, Dimension nd dynamics of Contemporary international Migration, Paper prepare for the conference on Workers without bordesRethinking economic migration, Maasicht Graduate ‘School of Governance, 18 March 2008, p.7, (0314_miration_koser/0314_migration hoser pa „nai Kser, op. tp. 5-10, „idem ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 1) Schimbările climatic (catastrofe naturale, dezastre ecologice) au determina și determină și în prezent oamenii să imigreze în căutarea unor condiții de viață mai prielnicet:: £) Descoperirea de noi resurse naturale, Motivată de nevoi de consum sau de dorința de a avea mai mult decât ați, descoperirea de noi resurse naturale a constituit frecvent în storia omenirii un motiv pentru migrații: hy Deteriorarea mediului politic în unele țări, conflctele armate si ciocnirile ări de origine si de destinație. Regimurile politice din aceste (ări influenteaza uneori decisiv decizia de a imigra, Oameni preferă să trăiască în țări în care libenatea de exprimare și drepturile Omului sunt respectate, iar drepturile ec mice sunt protejate. O astfel de situație se întâlnește mai frecvent în statele democratice decât în regimuri autocrate. Aceasta a fost situația în majoritatea rilor curopene foste comuniste, in care litle părăseau rile de origine și solicitau azil politic în Occident. Unii autori au identifica și alți factori care coniribuie la susținerea migrației. precum factorul rasial-national-confesional, factorul sanitar-educational si factorul ‘cultural-recreativ™. La aceste cauze se adaugă gi câțiva factor favorizanți precum: ”. Revoluția în comunicatii și transporturi. Se estimează că în perioada 1990- 2000, mărul liniilor telefonice a erescut la nivel mondial de la 700 milioane ta 25 miliarde, în timp ce numărul uriizatorilor de servcii de internet a ‘erescut de la circa un milion la peste 5 miliarde” 7. Această revoluție a favorizat creșterea legăturilor globale si, ca efect, reducerea distanțelor, ceca ce a avut un impact direct asupra migrației: mai înc, oamenii au devenit conștienți de existența disparifilor regionale și de alte moduri de viață; apoi, au aflat despre oportunitățile de muncă in strainatate; George Erde Llane Dumitrache, op. ct, 2001, 130-154 „alerandru Ungureanu, lonel Muntele, Geografia populate, EturaSedcom br, ls, 2006, p. 249 256 „numa Development index Nos ar unde ore taie. ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE > Existența refelelor de imigranți. Acestea au redus costurile migrayiet (au furnizat informații și au ajutat imigranți să-și găsească un spațiu de locuit sau un loc de muncă, oferindu-le asistenta socială și financiară) încurajând astfel procesul; > Noi drepturi în materie de mobilitate. Ultimele decade au marcat o extindere a drepturilor persoanelor în materie de mobilitate. Spre ex nplu eliminarea frontierelor interne în cadrul UE permite deplasarea liberă a cetățenilor săi în interiorul Uniuni. În plus anumite categorii de persoane cum sunt studenți, oamenii de afaceri, academicienii și cercetătorii, sportivii mu au nevoie de viză pentru a călători într-o altă țară, 1.5 Consecințele imigrafiilor Marile imigraii au avut un rol deosebit formarea ecumesei, incepând cu deplasarea principalelor ase ale populației mondiale Pin volumul, intensitatea și frecventa lor, migratile își pun amprenta asupra domenilor social, economic și politic, În plan demografic, a le ereteen su desereșierea de populație în regiunile receptoare sau fumizoare de migrant: se modifică structura populații pe rupuri de vărsa și pe sexe în fiecare din aie de plecare și din ariile de sosire, mai mult la nivelul varstelor de 20-40 de ani și al sexului masculin. Pe alti pane, Migratile au avut un rol deosebit în distribuția spațială a populației și în formarea de comunități umane, De asemenea, ele produc modifica în structura etnică, rasial, lingvistică, religioasă, care pot genera, uneori, conflict, desi oficial, politica ață de imigranți este nediscriminatorie. Creșterea densității populației duce la conflict, criminalitate, tensiuni sociale prin discriminări și aversiuni faă de imigranf, si chiar la poluarea mediului. De asemenea, despărțirea temporară a familie’ poate cauza perturbari în educația copiilor și în relațiile dintre soți în plan economic, impactul imigratilor se răstrânge asupra: ». Pieei muncii: în timp ce țările importatoare de forță de muncă câștigă, ță exportatoare pierd; „Anghel Gabriel Remus, Horvath Ian, Sociologia migrației Teor și si de caz românesti Potro, las, 2009, Pummunocd org ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE * . Finanțelor publice, întrucât Migranți se sustrag de fa plata impozitelor în țările de origine, dar sunt supuși unor taxe în țările de destinație; + Costurilor și avantajelor externe în domeniul pregătirii intelectuale: © Diminuări considerabile a ponderii adulilor în structura populației, deci a populații active, fapt care conduce la creșterea sarcinii economice: Impactul imigratilor și Migranțiilor se face și prin: © Supraaglomerarea căilor de. comunica e și a mijloacelor de transport. fenomene ce adue disfuncții î activitățile economice; © Solicitarea de investtii mari și neraționale în dezvoltarea retelei de transporturi: = . Creșterea ratei șomajului, din cauza numărului mare de imigranți. Germania prezenta cea mai mare rată a imigrări din lume si înregistra, în august 1977, 44 milioane de germani șomeri, adică 114% din totalul forței de muncă, în condiție î care, în această ară, trăiesc 7.3 milioane de străini. ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Capitolul IT Politica Uniunii Europene privind Migrația în Europa. problema sensibilă a migrații pare să e ae din ee în ce mai des pe agenda politicienilor în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a migrației permanente și a celei temporare, ca urmare, pe de o pate, a intensiti azi de expansiune de la sfaritl anilor 90, iar pe de al pare, datorită deznvoltării tehnologiei informației și Totodată, a crescut cererea de mână de lucru sina necalificat, în special în aeicutră, construct i lcrăi publice, precum si seriile casnice (lia, Span Grecia si Portugalia) Ca urmare a dezvoltării rețelelor de trafic international si a noilor dimensiun ‘le migratiet ilegale, politicle Statelor Membre privind Migrația și angajarea străinilor au sporit măsurile represive împotriva traficantilor, angajatorilor, sau imigranților afați într-o situatie de ilegalitate Malta este țara cu densitatea cea mai mare din Europa, 1200 persoane/km, iar numărul crescând de imigranți legali dă mari bătăi de cap guvernului maltez, Chiar și pericolul pe care ,.multiculturalismul artificial” si „migrația de masă” îl reprezintă pentru securitatea Europei. Atentaele teroriste care au avut deja lo în Europa au ‘acceleratreuniunile pe tema migrate’ ilegale! Spania și Franța au semnat un acord bilateral de cooperare care cuprinde măsuri comune de repatrierea imigranților ilegali. Franța este o destinație preferată a imigranților ilegali chinezi, care, după un articol apărut în „Le Monde”, ar reprezenta ne 12% și 15% din migrația clandestină din Franța. Pentru aceștia, Franța este doar o rampă de lansare spre Canada si SUA, sau este fara unde vor fi folosti de rețelele franceze de muncă la negru în domeniul texilelor si marochinariei”. „up: no termed afloinortatvinirati-culurin-miscare 2798. accesat a data de 20022011 yw curopa.cuinvcommlemploymeat socalfudanyiovemenistuies: “Migration in Europe Leon ram te Past, 2002 scesat a data de 18.01.2011 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE în Ausra, Parlamentul va vota în curând o lege care va permite poliție să rețină azilangi si Migranți legali pe timpul cat cererile lor sunt studiate de autorități, o incercare de a stivili numărul mare de delicte comise de străini. În același timp, legea prevede accelerarea cercetării dosarelor de cerere de azi”, În Anglia, politica „prea liberala” în materie de migratiei a fost pusă sub lupă de mass-media și politicieni, încercând fiecare după convingerile sale să străpungă legitura dintre terorism si migrației. Guvernul britanic ia măsuri mai severe potriva strainilor de pe teritoriul său. Chiar cei care primese azil politic nu mai au dreptul să rămână definitiv în Anglia, situ lor find revizuită periodic, în timp ce noi reglementări restrictive sunt introdu privința permiselor de muncă temporară “Tranziția Europei de Ia 0 societate națională la una din ce în ce mai multiculturală provoacă frisoane în rândul cetățenilor ci, care văd mumărul crescând al străinilor că o amenințare la adresa culturii i identității naționale. Atentatele teroriste si imtoleranța unor clerici islamici din Franța i Anglia la adresa societății occidentale au intensificat clivajele, prejudecățile și discriminărie. 2.1 Primele acțiuni întreprinse la nivel european. Anii 1957-1993 Robert Schuman, afirma la 9 mai 1950, că „orice război între Franța și Germania va deveni nu numai de neconceput, ci si imposibil din punct de vedere material” 1 Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate către 0 organizație cu puleri de constrângere asupra membrilor săi. Inițiativa a constat în integrarea producției de cărbune și ofel a Franței și Germaniei, în cadrul unei organizați deschise participa și altor state europene, acesta find primul pas cle o cooperare lărgită: © integrare seeorală, ce ar fi putu înflența Și alte sectoare în 1951, negocierile desfășurate între sase (ări, Belgia. Frana, Germania, valia Luxembure si Olanda, au condus la semnarea Tratatului de la Paris, în 1968, Comunittea Economică Europeană avea încheiată o piață comun, Crearea unei piețe comune nu înseamnă numai liminarea tuturor barierelor existente Sue cup ceva 10506 on acest a d de 19042011 2m Pine, Umune Eropenă: ore să moducre că. Be AI, Bucarest. 2005, pag 20 B ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE în calea liberei circulații bunurilor și stabilirea unei axe vamale unice, piața comună înseamnă si liberalizarea altor seetoare, cum ar fi liberă circulatie a persoanelor serviciilor și capi strategie, agricultură, comer, transport Și concurență penru crearea unor condiții omogene în vederea creșterii performanței acivzăilor economice“? problemei migrației, într-o manieră co să și ordonată. Până în 1992 problema mie i și a refugiaților era doar în grija statelor membre, însă o dată cu tratatul de ta Maastricht și mai târziu cu cel de la Amsterdam, politicile privind azilul, libertatea de miscare a persoanelor, vizele, Migrația și drepturile mațiunilor din statele tere au devenii responsabliăț ale Comunității În urmă întâlnirii speciale a Consiliului European de la Tampere, s-a căzut de acord că Uniunea European are nevoie de o politică comună privind Migratia care să cuprindă următoarele elemente: parteneriat cu țările de origine, un sistem european comun privind azilul și încercarea de a controla Migrația. a dus la acceplarea faptulu ede nevoie de o serie de reguli pornind de Ia controll de graniță până la cererile de viză, În continuare se pare că cea mai importantă componentă a politicii comune de migrare este cea drepturilor migranților, de accea obținerea cetățenii după un num minim de ani ar putea fi o garanție suficientă penru ă mull dine aceștia să se stabilease8 cu succes ito societate La nivel european, mu există încă o politică privind Migrația: există politici comune privind anumite aspecte ale migrație, În practică, Migraia ese reglementată prin acte normative naționale, care sunt actualizate conform nevoilor economice. Se încearcă În aces nivel gestionarea factorilor care stau la Baza fenomenului cmigrări sărăcia, șomajul, subdezvoiarea, dar si persecuția în mare parte Statele Membre ale Uniunii Europene susin ideea unui acces controlat al forei de muncă migrante, in special din țările candidate, luând în considerare încheierea de acorduri privind Migrația forței de muncă în domeniul de fees. Astfel, se poate controla fenomenul migraționist, lucrătorii migrangi fiind orientați spre anumite sectoare cu deficit de foră de muncă, nanan Livu van, tatele Unie ale Europei. că. Institute European. 2007.p. 13 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Lucratorii, cetăjeni comunitari, beneficiază în Statele Membre de tratament ezal si nediscriminatoriu în ceea ce privește condițiile de angajare si de muncă, special salarizarea, concedierea și, dacă a devenit somer, reintegrarea profesională sau reangajarea Convenția de la Geneva privind stanutul refugiaților” adoptată în 1951 de către Națiunile Unite este citată până în prezent, reprezentând o bază legală a susținerii refugiaților, imigranților politici, a cetățenilor care cer azil într-o țară straina, Regulamentul Dublin ÎL este aplicabil în toate țările Uniunii Europene, si stabilește care țară este responsabilă cu procesarea cererii de azil. Există în prezent o bază de date cu amprentele fiecărui solicitant de azil politic, cu Vârsta de peste 14 ani,de pe teritoriul UE, denumită EURODAC. Convenția privind Migrajia în scop de Angajare de la Geneva, revizuită în 1949 și intrată în vigoare în 1952, prevedea în Articolul 2 ca fiecare stat membru al Organizației Internationale a Muncii, care aplică această convenție, se angajează să creeze un serviciu de asistență competent și gratuit pentru lucrătorii migrant și în mod deosebit si le asigure informați exacte sau să se certifice că în ară există deja un Convenția pentru Protecția Drepturilor Omulut sia libertăților fundamentale. organizată la Roma în 1950% și ratificată în 1953 se bazează pe Declarația Universală î Drepturilor Omului adoptată de Națiunile Unite în 1948, reglementează respectarea drepturilor omului. libertăților individuale, interzicerea sclaviei, a exploatării prin muncă, dreptul la securitate socială, ete Directiva nr. G4221/CEE, din 25 februarie 1964, pentru coordonarea măsurilor speciale cu privire la străini, referitor la deplasare si sejur justificate de rațiuni de ordine publică, de securitate publică sau de sănătate publică vizează persoanele care se deplasează int-un Stat Membru, aul deet cel de origine. pentru a se stabili acolo si a exercita 0 activitate salarială sau independentă. Măsurile care Php: unbercentilevrope orgromania mas soresneddoc02_Prolecting2retugts 3 Medi 20 20brochue/UNHCR Mia and, Refugees ROM_vesion-steen pă: coala Iata de 12022011 hupicoaveation coe nv ucaty/Commun/QueVoule2Vousasp?NT=00S6CL=ENG consul ln data ge ons2011 Spec europa euhome-affislnew/intodocs/|_EN_ACT_partl_v11 pf consult a data de 12032011 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE afectează libera cirulaie sunt motivate exclusiv de comportamentul persoanei în cauză și nu pot i invocate dn rațiuni economice Regulamentul Consiliului nr. 161268/CEE, din 15 octombrie 1968% privire Ia libera circulate a lucrătorilor în cadrul Comunității prevede în preambul: „Mobilitatea forei de muncă în cadrul Comunității trebuie să constituie unul din mijloacele prin care li se garantează lucrătorilor posibilitatea de a-și imbunătăi condițile de viață și de muncă gi de a avansa pe plan social”. îndeplinirea acestui obiectiv necesită abolirea oricărei discriminări Bazată pe naționalitate între lucrătorii din Statele Membre în privința angajării, salarizării și a altor conti de muncă și angajare, precum și dreptul acestor uertori de a circula liber în cadrul Comunității penru a desfășura activitate remuneraă, sub rezerva limităilor justificate pe motive de ordine publica, securitate publică sau sănătate publică în baza Directivei Cons iului nr. 68/360/CEE, din 15 octombrie 1968, privind abolirea restricțiilor in domeniul circulației și rezidenței în cadrul Comunități pentru lucratorii din Statele Membre si pentru familie lor, Statele Membre desființează restricțiile de circulație gi rezidență pentru această categorie de lucrători și pentru membrii familiilor lor, cărora li se aplică Regulamentul nr. 1612/68/CEE. Statele Membre nu pot deroga de la aceste dispoziții decât pentru rațiuni de ordine publica, de securitate sau sănătate publică, iile Regulamentului nr. 1251/70/CEE, din 29 iunie 19707, Ta dreptul lucrătorilor de a rămâne pe teritoriul unui Stat Membru după încetarea Dis cu privire perioadei de angajare stabilește condiție în care cetățenii unui Stat Membru care au Muerat ca salariați pe teritoriul altui Stat Membru, precum și membrii familiilor acestora au dreptul de a rămâne permanent pe teritoriul acelui stat după încetarea activității. Statele Membre facilitează readmisia pe teritorul lor a lucritorior care au toeuit acolo permanent o lungă perioadă si au fost angajați acolo, dar au părăsit acel stat și dorese să se reîntoarcă după ce au atins vârsta de pensionare sau Sunt incapacitate permanentă de muncă up. mii ropubfimage manager images en egisae/REGUL AMENTE/Reg 1612-68 pdf stat ada de 19.05.2011, Super le europa eul-exUSeryLexUniSer¥.do?uri-O1.C2010083:FULLEN PDF consulat a ata e 20052011 16 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Directiva Consiliului nr. 72/194/CEE, din 18 mai 1974 stabilește că cetățenii Statelor Membre care rămân pe teritoriul unui Stat Membru în baza Regulamentului Comisiei nr. 1251/70/CEE cu privire la dreptul lueritorilor de a rămâne pe teritoriul unui Stat Membru după ce au fost angajai în acel stat, vor intra sub prevederile Directivei Consiliului nr. 64/221/CEE privind circulația și rezidența cetățenilor strain, care se justifică prin rațiuni de ordin politie, iguranța publică sau sănătate publică, Conve ia Europeană referitoare la statutul juridical lucritorului migrant din 1977 de la Strasbourg, are scopul de a asigura imigranților, in măsura în care este posibil, un tratament care să nu fie mai puțin favorabil decât cel de care beneficiază Mucrătorii, cetățeni ai statului de primire, pentru toate aspectele legate de condiție de viață si de muncă, să faciliteze promovarea socială și bunăstarea lucrătorilor migrant sia membrilor famililor acestora Actul Unic European”, inrat în Vigoare în amul 1986 reprezintă apozeul legislaiei comunitare Ia nivelul Uniunii Europene, prin faptul că instaurează Piața Unică Europeană, care prevedea libera circulație a mărfurilor, capitalurilor și a persoanelor în interiorul granițelor Uniunii “Tratatul Uniunii Europene, sau altel spus, Tratarul de la Maastricht în 1992 a fundamentat legile si modul de funcționare si organizare a Uniunii Europene și a înstituilor acesteia, incluzând articole despre securitatea socială care presupune, respectarea păcii internaționale, a drepturilor omului si a libertăților, a valorilor comune propuse de Uniunea Europeană. De asemenea, Tratatul asupra Uniunii Europene mai prevede o cetățenie unională. Toți cetățeni statelor membre suni cetățeni ai Uniuni. Tratatul de la Maastricht marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei Uniuni fara încetare mai strânsă îmre popoarele Europei. în care deciziile sunt ate cât mai aproape posibil de cetățeni! “Tratatul de la Maastricht modifică Tratatul de la Roma și crează Comunitatea Europeană, peur europa elen ete vindex him consulat a data de 19052011 apere europa euLexUnServLexUnSer¥ do7ur=O1-C2008:115:0001-0:EN HTML sensul a ta de 12052011 Sp: leu e europa euenfveatiedda/1992MMiOC_1992_191_1_EN. 0001 pă consulta a data e805 2011 „Roxana Munteanu, Drep european vole, isting ordine juridica ed. Osea Pit, București, 196.96 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 2.2 Politica migrație în contextul Tratatului de la Lisabona “Tratatul. privind Uniunea Europeană precizează că unul dintre scopurile urmărite este acela al asigurării siguranței și securității popoarelor prin instaurarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Art. 3 al Tratatului prevede că „Uniunea oferă cetatenilor săi un spațiu de libertae, securitate i justiție, ară frontiere interne, în interiorul căreia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul frontierelor externe, dreptul de azil, imigrarea, precum si prevenirea criminalității si combaterea acestui fenomen” Actualul Tratat de funcționare a Uniunii Europene adoptat la Lisabona, prevede Ta an. A5(fostul ar. 39 TCE) principiul liberei circulait a lucrătorilor făcând referire ta drepturile lucritorilor europeni ta a căuta un loc de muncă în alt stat membru al Uniunii decât cel de origine, la reședință în statul în care se prestează o activitate emunerată, dreptul la stabilire statul în care se prestează munca remunerată, dreptul Ia un tratament egal în ceea ce privește aecesul la un loc de muncă, Remunerarea, condi le de muncă și toate celelalte avantaje care pot facilita integrarea lucritorului în statul gazda. Există totuși si o serie de resriționări ale liberei circulații lucrătorilor pentru motive care țin de Ordinea publică, Sănătatea și sieuranța națională, Evoluții instituționale ce decure din Tratatul de la Lisabona “Tratatul de la Lisabona, care a intra în vigoare în decembrie 2009, a introdus ccodecizia și votul cu majoritate calificată în materie de migrate legală precum și un nou temei juridic pentru măsurile de integrare. În prezent, procedura legislativă ordinară se aplică atât politicilor privind Migrația ilegală, cu și celor în materie de imigrație legală, acordând Parlamentului statut de colegiuitor în condiții de egalitate cu Consitiul. De asemenea, Tratatul de la Lisabona”? a clarificat faptul că UE partajeaza cu statele membre competen Je în acest domeniu, îndeosebi în ceea ce privește conțin genul de migranfi cărora li se permite să intre în mod legal pe teritoriul unui stat membru în căutarea ur i loc de muncă. În plus, acesta prevede, în cazul unui aflux ruse de resortisanți ai unor tari terțe pe teritoriul unui stat membri”, adoptarea unor măsuri menite să vină în sprijinul statului membru în cauză. “rs mae rost detaules/hepraate/2009.1.21_rosura_raatu_Isabena pat „idem ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 2.2.1 Abordarea globală în materie de migrației și mobilitate; în noiembrie 2011, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Abordarea elobală in materie de migrației si mobilitate”, al cărei scop este să regrupeze într-un mod mai coerent toate politicile pertinente în materie de migrației. Această abordare conține patru teme: legală și mobilitatea, Migrația ilegală si traficul de persoane, protecția internațională si politica în domeniul azilului, precum Și mavimizarea impactului migratieti si mobilității asupra dezvoltării Drepturile omului în cazul ‘igrangilor reprezintă un aspect transversal în cadrul acestei abordări Abordarea globală se axează pe dialogul regional si bilateral dintre țările de origine, de tranzit si de destinație. Unul dintre principalele instrumente ale Abordării lobale îl constituie posibilitatea de a incheia „parteneriate pentru mobilitate” cu țările tere. Astiel de panenerate includ nu numai acorduri de readmisie, ci și un întreg set de măsuri, de la ajutorul pentru dezvoltare până la facilitarea vizelor de admitere temporară, măsuri privind Migrația circulară si combaterea migrației ilegale 2.2.2 Programul de la Stockholm si măsurile care il vor înlocui La reuniunea sa din decembrie 2009, Consiliului European a adoptat „Programul de la Stockholm – © Europă deschisă si sigură în serviciul cetăenilor și pentru protecția acestora” Înseriindu-se în continuarea programelor de la Tampere și Haga, Programul de ta Stockholm este noul program mulți anual de măsuri care trebuiau luate în perioada 2010-2014 în ceea ce privește spațiul de liberale, securitate și justiție, incluzând si prioritățile poliicii UE în materie de migrație. Programul de la Stockholm s-a încheiat în decembrie 2014. În manie 2014, Comisia a adoptat o nouă comunicare în care își prezintă viziunea asupra viitorului program pentru domeniul afacerilor interne, intitulată „O Europă deschisă și sigură: transformarea obiectivelor în realitate”, Noua comunicare va contribui la orientările strategice care vor fi supuse discutilor în cadrul Consiliului European și al Parlamentului în iunie 2014. “tpl unu migraioneducation ore ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 2.2.3 Recente evoluții Legislative Din 2008 până în prezent, au fost adoptate o serie de directive importante referitoare la migrației și al, iar alte directive pertinente urmează să fie revizuite în Viitorul apropiat. 2.2.3.1 Migrația legală ‘Ca urmare a dificultăților întâmpinate în adoptarea unei dispoziții generale care să cuprindă în întregime domeniul imigrației forței de muncă în UE, noua abordare constă, în prezent. în adoptarea unor acte legislative sectoriale, pentru fiecare categorie de migrant cu scopul de a se elabora la nivelul UE o politică în materie de migrației legală, Directiva 2009/50/CE privind condițiile de intrare si de ședere a resonisanților din rile rerte penru ocuparea unor locuri de muncă de înaltă calificare a introdus asa numita „carte albastră a UE” o proceduri rapidă de eliberare a unui permis special de ședere si muncă, oferind condiții mai atractive lucrătorilor resortisanți ai unor țări tere în vederea ocupării unor tocuri de muncă de înaltă calificare statele membre. Directiva trebuia să fe pus aplicare până la data de 19 iunie 2011; se prevede ea primul raport pri nd punere aplicare a acesteia să fie prezentat până în iunie 2014. Directiva privind permisul unic de ședere (201 /98/UE) stabilește o procedură comună si simplificată pentru resortisanții țărilor terte care solicită un permis de ședere si de muncă într-un stat membru, precum si un set comun de drepturi ce trebuie acordate imigranților legali.Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la 25 decembrie 2013; se prevede ca primul rapori privind punerea în aplicare a acesteia să fie prezentat până în decembrie 2016. Directiva 2014/36/UE, adoptată în februarie 2014, reglementează condițiile de intrare și de ședere pentru resortisantii țărilor tere care dorese să ocupe un loc de că sezonie:Lucrătrilor migrant sezonier li se permite să se afle pe teritoriul UE în mod legal și temporar pentru o perioadă maxima cuprinsă între cinci si nouă luni (in funcție de statul membru vizat) i vederea desfășurării unei activități ce depinde de ximpurilo, păstrându-și totodată locul de reședință principal dintr-o, țară terță. Directiva precizează, de asemenea drepturile acestei categorii de migrant hp eu curpar suropscutulr/ETU_ 1.1 Sp 20 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE în aprilie 2014, Partamentul a adoptat 0 rezoluție referitoare la propunerea de directivă privind conditile de intrare si de ședere a resonisanților tailor tere contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii. După ce va fi adoptată de Consiliu, noua directivă va înlesni detașarea temporară a cadrelor de conducere, a specialistilor si a angajaților stagiari din cadrul întreprinderilor și al companiilor Europene. La 25 marie 2013, Comisi a prezentat o nouă propunere de directivă ce are ca obiectiv îmbunătățirea instrumentelor legislative existente aplicabile resonisanților țărilor tere care urmărese Să între pe teritoriul Uniunii Europene pentru studii sau pentru a desfășura o activitate de cercetare știinifică, În final, statutul resortsanților țărilor terțe care sunt rezidenti de lungă durată în Uniunea Europeană este reglementat în continuare prin Directiva 2003/109/CE a Consiliului, modificată în 2071 pentru a include în domeniul său de aplicare refugiați și alte persoane care beneficiază de protecție internațională”. 2232 Integrarea În Directiva 2003/86/CE sunt incluse dispoziții privind dreptul la reintregirea familiei. În raportul din 2008 privind punerea sa în aplicare s-a constatat că această 2011 fost publicată o carte verde prin care sa iia o procedură de consultări pubic. directivă nu se aplica integral și corect de către statele membre. Drept urmare, solie 2014, Comisia a publicat o comunicare în care prezintă satelor membre crienăr cu privire la punerea în aplicare a directive. în apriie 2010, Comisia a prezentat cea de-a ta ediție a Manuallui de imeerare penru factorii de decizie și practicin, ar în lie 2011 a adoptat Agenda curopeană pentr integrarearesontsantilor țărilor tere. Mai mult, începând cu anul 2009 au fost create două noi instrumente pentru problema integrin, și anume Forumul european penru integrare organizat de Comisie și de Comitetul Economic și Social European) si__—site-ul__—imtemet_—_curopsan—_privind integrarea(hup://ec.europa.ewlewsilen). UE a adopta două acte legislative importante in vederea combaterii migrației ilegale: „cp: nu europa europa eu/RegDat etudes/ches_techiaues/2013/951203/04A_FT[201365, 1203_RO pat 2 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Directiva. privind returmarea (2008/115/CE)” stabilește standarde și. proceduri comune ale UE pentru returmarea resortisanților țărilor tere aflați în situație de ședere inegală. Statele membre au fost invitate să transpună directiva până la data de 24 decembrie 2010.Primul raport privind punerea în aplicare a directivei a fost adoptat în martie 2014, find scoase în evidență evoluțiile pozitive și dificultățile existente. În rândul principalelor domenii ce necesită măsuri suplimentare se află punerea în aplicare a directivei în mod corespunzător, promovarea unor practici consecvente și compatibile cu drepturile fundamentale si îmbunătățirea cooperării dintre satele membre Directiva 2009/52/CE specifics sancțiunile și măsurile care trebuie aplicat staele membre angajatorilor care încalcă intericia de a angaja resotsani ai unor tari terțe afai în situate de ședere ilegală Statele membre cbuiau să Ianspună direciva până a data de 20 lie 2011, ar primul rapor privind punerea în aplicare a acesteia este prevăzut să fe prezentat până în ilie 2014, în paralel, UE negociază si încheie cu țările de origine si de tranzit ale migranților legali acorduri de readmisie pentru returnarea migraniorilegali în cauză $i cooperarea pentru combaterea traficului de persoane. Acordurile respective includ angajamente reciproce de cooperare între UE și rile tere partenere. Au fot încheiate negocieile și au intrat in vigoare acorduri eu Hong Kong, Macao, Sri Lanka, Albania, Rusia, Ucraina, Bosnia si Heegovina, FostaRepublict Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Pakistan, Serbi Moldova, Georgia, Armenia,Azerbaidjan și Capul Verde. În februarie 2014, Parlamentul și-a dat consimțământul pentru încheierea unu acord de readmisie cu Turcia “Tep: ww academia edu/8439405/ratatul e. tp ww. migrant o/poiicrdocumente Lsabona » ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Capitolul III Studiu de caz: Migrația internațională a românilor după 1989 3-1 Contextul in care s-a produs Migrația recentă a românilor după 1989 Atunci când analizăm migraia românească după 1989 trebuie să ținem cont de contextual economic, politic, gi educațional în care s-a produs acesta. a) Contextul economie Cu privire Ia contextual economic, două aspecte sunt importante: declinul ‘economic accentuat al țării si delocalizarea activității economice a unor STN-uri în România (reflectată în creșterea volumului investtilor srăine directe). Influenta exercitată de acești factori mu a avut același sens. Tolodată, mărimea impactului lor a fost de asemenea variabil. După căderea regimului comunist î decembrie 1989, România a înregistrat un declin economic accentuat care s-a întins pe circa o decadă, Așa cum observa profesorul loan Ianoș * în paralel cu regularizarea satelor, pe fondul noii reforme funciare, orașele au cunoscut un proces de dezindustrializare și dezvohare a procesului tertiar care, nesusținua de o activitate productivă sustinutd, nu reprezintă o fundație solidă pentru o dezvoltare poritivă”*. De altfel, perioada care a urmat anului 1990 a maret începuzul dezorganizării structurale și economice în Româniui”. Dintre toate ramurile activității economice, industria și cereetarea științifică au fost cele mai ‘gray afectate. Ca atare, rata șomajului a erescut rapid într-un ritm nemaifntlinit până ‘atunei lin România: de la aproape zero în 1989, la 8-9% în anii 790, Pe durata tranziției economice, care a avut loc între 1990 și 2002, populația angajată s-a redus, cu 44%: mai mult de 3,5 milioane de locuri de munca au dispărut, cea mai drastic oan anos, Towards an analysis methodology ofthe confi potenta areas, starting rom Romanian reales, in “Revista Romane de Geografe Poluica” 2000, p.7 Nae Sura, Introducere n geogrataspatil ur, altura Presa Universita Cujeana, Clu Napoca, 2002, p58 2 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE reducere irezitrânduse în induse, unde numărul locarior de muncă sa înumaraț Pe acest fond, crescut semnificativ gradul de siricie i sărăcie absolut a populate Toate aceste evoluții negative în pla economie și social au avut un impact deosebit supra migrației romanești care a urmat anului 1989, în acest context, un număr lo msi mare de romani au ales să emigreze, definitive său temporar, legal sau legal, pentru a-i asigur traiul lie sau pentru condi mai bune de viață Pe de altă part, prezenta STN-urilor în Romănia a etompat într-o anumită masură Migrația romanilor (deși nu se poat spune cu exacte in ce proponie): no primă fază, a celor îns clificai și calificați, ulterior 5 a celorlate caezori. Romănia a fost unul dintre principalii beneficiar i ISD-arlr în regiune, care a urmat privatizărilor în domeniu petrol, gazelor natura, tlecomnicailor și sectorului bancar. Totuși, contetual în care s-a produs deloclizarea în România ( după inerea unui proces de mie ei masivă pentru munca a românilor în străinătate) a avut consecințe negative asupra productivității muncii, cu impact asupra salariilor, deci asupra nivelului de trai și, implicit, asupra migrației. Astfel că un proces care, cel putin sub aspect teoretic, ar fi trebuit să reducă volumul emigrației din România, a avut. în final, un efect mult diminuat”, Impactul delocalizării asupra migrației românești este mai bine ilustrat atunci când observăm corelatia dintre două procese 1a nivelul regiunilor de dezvoltare, Astfel, la începutul anilor 90°°, practic în absența ISD-urilor, Bucureștiul reprezenta un important rezervor al migrației romanești. În prezent, capitală, principalul pol de atracție al ISD-urilor, este devansata de alte regiuni de dezvoltare în privința volumului migrației externe. >) Contextul politic vin, Country profile Romania, No 9, September 2007, htt:/rn focus raion e/Romani 2513 0humi?el3 ibidem “YRipeanu Andreea, Isr statului și depui roménesc, Curs universitet, Universul jurii, Bucures, 2009 24 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Unele evenimente politice interne petrecute în perioada anilor 90°, dar si deciziile adoptate de unele state dezvoltate ( din UE, SUA, Canada, Australia materie de atragere a forei de munca înal calificate, programele de schimb între student și parteneriatele dintre universitățile din România si cele din țările vest curopene au avut un impact coroborat important asupra emigrației romanești. Spre impact mediatic profund negative înafara țări, care s-a repercutat și asupra stării de spiri a tinerilor cu studii superioare. Se estimează că, după intervenția minerilor în Bucuresti în vara anului 1991 circa 5 000 de studenți au părăsit fara. Pe de altă pare, politicile adoptate de unele state vest-europene de atragere a tone de munca iat calificate din state non-UE au venit în întâmpinarea spiranților unui număr tot mai mare de români cu studii superioare, care au întâmpinat tot mai mute dificultăți în obgineen unui loc de muncă satisfăcător în Romina Aderarea României la UE consiie un moment de referim în evolutia migraii romanești“. Acesta a oferit românilor dreptul și posibilitatea de a călători liber în statele membre ale UE sia face asfel comparative cu ate sandarde și modele de viață. La aceasta e adaugă o serie de acorduri între România și diferite state europene privind participarea ferei de muncă românești pe piețele muncii din acest țări. Asa cum am arăta, anterior anului 2000, România încheie aste! de acorduri numai cu Germania și Lian, fre 2000 și 2002, au fos semnate acorduri cu Evei, Ungaria, Luxemburg, Spania si Ponugalia. După anul 2002, au fost semnate acorduri privind forta de muncă și cu Fanta, Germania (un nou acon) și Hala e). Contextul educational începând cu anul 1990, intre instituite de învățământ superior din Româr si cele din străinătate s-au derulat mai multe programe de parteneriat, Între acestea menționăm: Tempus (1990-2000), Erasmus, Fulbreight, Fundația pentru 0 Societate Deschisă Soros. Totodată, o serie de programe finanțate de UE gi Banca Mondială au facilitat participarea profesorilor și a studenților din universitățile romanești la dilerite i în strdindtate™, Mobilitatea academică în spatial UE a fost încurajată ca parte “Come tu, Les implications des tendances demographiquesen Roumaniepastrevolutonnaite, ule eoloque de FASROLE, Grenoble Charnben, 1-13 lle 2007 Ripoanu Andre, or satu și replat românesc. Cus univers, era jurii, Bucuresti, 2009 25 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE a strategiei generale de cooperare, a programelor de schimburi culturale. Prin aceasta nu trebuie să se înțeleagă că se încurajează migrația studenților ci aspectul trebuie privit mai degrabă ca o activitate temporară, condiționată de revenirea beneficiarilor acestor programe în țările de origine. Cu toate acestea. constatăm că în cazul studenților care au parcurs forme de pregătire în srăinătte au existat numeroase situații în care perioada studilor a servi acestora la stabilirea unor contacte în țările unde au studiat, care ulterior au fost utilizate în procesul migrației 32 Dinamica migrațieii romanești după 1989 Dacă Migrația internă era un fapt comun perioada regimului comunist, migrația internațională este un eveniment de dati recentă pentru majoritatea românilor. Mai exact, ea a început după anul 1989. Căderea regimului comunist a avut ca efect eliminarea restricțiilor impuse de autoritățile timpului, deschizând calea unei evoluții fără precedent în Migrația românilor. Astfel, numai în perioada 1990-1993, circa 170000 de români au emigrat legal pentru o lungă perioadă de timp in Oceident* In 1990, emigrația a atins un vârf, 96929 de români părăsind țară. Potrivit Fundatiei pentru o Societate Deschisă, peste 0 treime din gospodăriile țări (2,5 milioane) au avut cel puțin unul dintre membri plecat la muncă în străinătate dupa 1989. La nivel individual, ponderea persoanelor între 18 și 59 de ani care au lucrat străinătate după 1989 este de 1296” “Totuși, după exodul minorităților etnice în primii ani după 1989, Migrația românilor (ne referim aici la cea legală) a avut un ritm lent, datorită restricțiilor pe care statele membre ale UE le-au impus cetățenilor români care doreau să se deplaseze în aceste sate. Migrația internațională a românilor după 1989 s-a desfășurat în trei etape, fiecare dintre acestea fiind caracterizate prin câteva elemente definitorii Aste, prima etapă, cuprinsă între anii 1990-1995, a fost caracterizată prin fluxuri masive ale migrației permanente, formate în principal de etnicii germane, evrei și maghiari. Principala motivație a populației acestora a fost de natură economică, dar procesul a fost autorizat și de autoritățile satului german. Numărul emigranților a scăzut în anii “hp www: migrationedcation org “Dumitru Sandu, Lourea temporară in stranatate, Mgratia economicaaYomanlor, Fundata pentru ‘oSocietate Deseiss, 2006 26 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE următori, dar tendința de emigrație a rămas valabil. În aceast perioadă, un număr mare de cetățeni romani au solicitat azil polii în Occident A dova etapă, cunrimsă înre anii 1996-2002 se caraclerizează prin absența mierațeiimouivate en și inițierea migrației temporare pentru muncă. Aceasta a hat adesea forma unei migrații, incomplete pentru muncă, asa numita migrate sinclar. Ia s-a crezu că această formă de enigrație ext specifică persoanelor din mediul rural, ulterior cercetările efectuate arătând că fr aerul ese întâlnit și în mediul urban, Dacă în perioada 1990-1995, ata anual a migrației temporare pentr muncă ca d cinci persoane In o mie de locuitori în a doua etapă această rată a stins vale 6-7 So locuitor. În același timp, în prima etapă. țările de destnayie erau limitate a Israel, Turia, Hala, Germania și Ungaria în a doua etapă numărul acestor tri sa extins, ar ara geografică s-a divenificat mul. Totuși, și în această a down ctapă iri precum Germania și Ungaria au cortina s reprezinte destinații importante peniru Migrația din România, pe baza rolului pe care lau juca, rețelele migatonale transnațonal formate în perioadele anterioare A iei etapă a migrației românești începe odată cu anul 2002 i corespunde momentului în care ile din Spatial Schengen au ridicat restricție eervare la viză pentru cetățenii romani care călătoresc în aces areal, Și în această etapa, migrația pe bare etnice st redusă ea pondere (as vedea tab) Tab. 3 Date statsice din anii 2002-2008, Nationalitat] 2002] 2008) 2004 [2005] 2006 2007 2005 Romani [74659886 [11800 | 10301 [13296 | 8580 | BARS Germani [67 ET] 36 CEI 85. [EX 18 Maghiari [459 661 1.063 | 460) 693 167 19 Evrei 28 24 36 a8 sa FII 27 Alte 105 32 38 36 0 a 15 nationality, Sună: INS Date privind Migrate pe baze nice în această etapă, autoritățile române au semnat seordri cu mai mute state europene, privind paniciparea orei de muncă româneși pe piele muncii din aceste state ceca ce a stimulat Migrația temporară pentru munca românilor. S-a estima că în “Marek Oko Incomplete migration: anew from of mobil in Centra nd Esastern Europe. The case of Palsh and Ukrainian migrants, nC. Wallace, O stla (ed), „Patterns of ratio in Central Europe” (hounds Palgrave, 2001), p 105 ” ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE mijlocul anului 2007, circa 3.4 milioane de români lucrau înafara ării, dintre care numai 1,2 milioane legal”. Unele estimări neoficiale susțin că aproape $ milioane de români trăiesc prezent. în Occident, desi număr exact al acestora este dificil de cunoscut în absența unor statistici oficiale. Referitor la această ultimă ciră, menționăm <ă aproximativ 2 milioane reprezintă Migrația care s-a produs anterior momentului decembrie 1989. Din motive expuse mai sus. Semnificativ este faptul că, a nivel mondial, țri-sursă care au avut cele mai mari creșeri ale fenomenului migrationist, începând cu anul 2000, au fost, în ordine, Bolivia, Polonia si România Cercetările efectuate până în prezent releva că tendința generală a Musurilor migraionale românești este Migrația circulatorie pentru muncă, mai ales după anul 2002. Astăzi, fenomenul plecării temporare Ia lucru in străinătate este de 3 ori mai intens decat în anul 2002. Potrivit unui studiu din anul 2007 al Bancii Mondiale, cu privire la Migrația forței de muncă în Europa de Est doar 5% din români pleacă la muncă în străinătate hotărăi Să nu se mai întoarcă în țară și mai mult din 60% dintre muncitorii romani din striate părăsesc {ara numai pentru perioade scurte. Astfel, plecarea la muncă în străinătate a devenii o realitate cotidiană” și chiar o strategie de viață pentru un număr mare de români” În contextual tipului de migrație la care apelează romanii, reținem afirmația profesorului Corneliu Tau potrivit căreia, mecanismul care contribuie la Migrația definitivă (căsătoria, programe special de tipul Cărți Verde din SUA, refugiați, solicitanti de azil politic etc.) este diferit de cel corespunzător migraicii temporare Migrația temporară este mai numeroasă formele fiind atât de diverse: studii universitare, munca legală cu contract, azil si refugiați cu scopul de a rămâne cât mai ‘mult timp posibil în fara în care solicită azilul pentru formalizăi necesită un timp îndelungat”. op Rath, ZX, Migration and Remittances Factbook, Washington: Wor bank 2008 comet atu, bemographe et geographie du tava en Roumanie postdecembriste, p.201, Editura ‘edcom Ubi 1a, 2006, “Qumiteu Sandu, Cosmin Radu, Monica Constantinescu, Oana Ciobanu, A Country Report on Romanian Migration Abroad: tacks an Flows After 198, hiep//anccncaimg_upload/76e2 4880048e9Sbc035f12deece153/ Romanian. Migration Abroad pat "comet atu opt, 9.184 28 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Deși condițiile privind angajarea legală pe piața muncii din țările membre rămân stricte, nișa ereată de posibilitatea de a călătorii ca triști oferă celor care nu pot obține în mod legal un loc de muncă în aceste ări posibilitatea de a se angaj economia informală. Aceștia vor identifica întotdeauna mijloace de a putea lucra în aceste ări Aderarea noastră la UE prezintă 0 importanță deosebită pentru analiza fMuxurilor migraționale românești, acest moment marcând 0 nouă intensificare a procesului si o diversificare Ia nivelul categoriilor care aleătuiese aceste fluxuri, precum și a țărilor de destinație 3-3 Motivati și strategii utilizate in procesul migrației Nu doar migratia ca atare a suferit mutați după 1989, ci și motivațiile și strategiile utilizate de emigranții români. În cazul românilor, la baza deciziei de a emigra stau 0 serie de factori de naturi diverse (economică, socială, politică, educațională, culturală), a căror intensitate este variabilă în funcție de mediul de rezistentă, virsta, categoria socio-profesionala sau aspirațiile individuale, dar și de etapa istorică în care se alla procesul respectiv. Unul dintre acești factori s-a mutat constant pe întreaga perioadă de după 1989, chiar dacă cu o intensitate variabilă; alti însă s-au evidențiat numai în anumite etape ale procesului migrației românești. Migrația din România a fost și este determinat de factori de retragere din România și de factori de atractie din țările de destinație ale lor. Între factorii de atractie din țările de destinație ale migrațiii menționând nivelul de trăi mult mai ridicat și posibilitățile incomparabil mai bune de realizare profesional Mai import respingere din România ( numai dacă ne gândim la faptul că, întrecut. românii nu au in aceste țări. însă, în contextual migrațieii actuale, considerăm că sunt factorii de fost un popor traditional de imigranți) 3.3.1 Factorii de respingere din România Motivația principală a migratieli românesti a fost și este legată de muncă, mai ‘exact de nevoia unor venituri mai ridicate, extreme de necesare in contextual noilor realități economice din România. Există două motivații majore pentru emigrarea 29 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE românesseă actual: src i lipsa penpetivelor profesionale “prima conduce la migrația mușchilor, iar cea de-a doua la Migrația creierelor”. educați apar și alte motivații ale migrației: întârzierea procesului de modernizare a țări și decalajul (în nivelul de tai, dar și în ceea ce privește standardele comporiamentale- e adevărat, acest ultim aspect este valabil pentru o parte mai mică a nigrantilor) care încă separă România de țările dezvoltate ale lumii, aspirațiile tot mai ridicate ale românilor, Se pare că, pentru moment, societatea românească are prea puține de oferit citi sale tinere, mai ales dacă privim lucrurile prin comparație cu mivelu investtilor în edueați si cercetare din file dezvoltate. La aceste motivați s- au adăugat contactul cu conationalii care au studiat și au emigrat în Oecident și care au împărtășit celor de acasă, din experiența lor în aceste tri în cazul celor înalt calif i la factorii menționați mai Sus se adaugă alții precum lipsa. perspectivelor profesionale, nemulțumirile legate de statutul social dobândit după finalizarea studiilor universitare, imposibilitatea practicării profesiei dorări tehnice) Putem identifica i actori specifici fiecărei categorii socio- profesionale. nivelul standardelor internaționale actuale (datorită Spre exemplu: n cazul cercetătorilor, acești factori sunt lipsa posibilităților de a desfășura România cercetări la nivel internațional, nivelul scăzut ale investițiilor în actvitaile de cercetare-dezvoltare din sectorul public, dar și cel privat românese; modificarea statutului lor Tamilial-unii au format familii în țările în care au studiat si emigrat: adaptarea la societatea din fard de destinaie (sub acest aspect. revenirea in România ar însemna să 0 ia de la început); cin cazul personalului din seetorul medical lipsa de reeunoastere a performanțelor, condițile de munca esatisfăeăloare, agresiunea constantă a mass-mediei. și autorităților, precum și ipsa sprijinului din partea comunicațiilor locale: -in cazul studenților, principal motivați este legată de dorința de a obține o diplomă recunoscută internațional, ceea ce lasă deschisă calea spre migrație la un momen anterior. Altii au emigrat din motive legate de convingerea că va fi nevoie de o lungă "sy Negut, Valeriu Rusu, Bran Dra rom Romania, În “Revue Romane de Geographic", Tomes 45462002,p52 30 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE perioadă de timp pentru că mentalitatea societății românești să se schimbe, dar și din dorința de a cunoaște o societate nouă și de a experimenta un nou mod de viață, în ultima decadă, tineri talentayi au părăsit fara chiar înainte de finalizarea studi or ticealeS În coca ce privește strategiile utlizate, se remarcă faptul că, mai ales după anul 2007, migrația circulatorie pentru muncă a devenit o strategie de utilizare cotidiană pentru gaat România folosese perioadele de concediu de odihnă, cuplate eventual cu alte perioade un număr în erestere de români. Astfel, un mare număr de lucrători de concediu medical, pentru a lucra câteva luni în străinătate, cel mai adesea pentru a- și realiza anumite deziderate punctuale (achiziționarea unor Bunuri de folosința îndelungată, autoturisme, aparatura electronic’, aparatura tehnica-modema ete.) situația este frecventă și în cazul studenților, Un alt eveniment interesant ese strategia de mobilitate aleasă. Spre exemplu, emigranții români care au sosi! în prima etapă a migrației în Halia si Spania erau preponderant bărbați necăsătoriți care reprezentau grupul explorator sau femei care își urmau soții. La finalul anilor '90 femeile au început să fie primul membru al familiei care au ajuns în aceste țări În privința strategiilor de migratie utilizate, se impune o delimitare între de cei calificați său înal calificați gi cei necalificați sau semicalificai, Dacă cei necalificați sau semicaificai au ales să emigreze fie ilegal, fie în baza unor invitații de la rude sau cunoștințele din străinătate, în cazul celor calificați și inalt calificați, una dintre cele mai utilizate strategi a fost efectuarea studiilor universitare sau postunive tare (programe de masterat sau doctorat) in țările vest-europene. După parcurgerea acestor programe, majoritatea celor în cauză au optat Să rămână aceste țări în prealabil ăsindu-și un loc de munca satisfăcător (în urma căutărilor personale sau ca urmare a ofertei făcute de diferite firme sau instituții din statul gazda) %. O altă strategie de emigrare a celo ai calificați avizat căutarea personală pe internet a unui loc de muncă în srăinătate, “iy Negut Valeriu Rus, Anca Dumitrescu, The exodus ofthe labour force from the perspective of Romanian society, vl Science Policy, Mobility and Bran Drain, Leeds, United Kingdom, lly 2003, pa? SaAnghel Gabriel Remus, Horvath Iswan, Sociologia migrate Teor si studi de ca românei. Polio, las, 2009, ar ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 3.3.2 Factorii favorizați ai emigeangilor românilor Din cele expuse până acum deduce că Migrația românilor a fost motivată din cauze obietive și subiective. Acesta mu ar fi dobândi îmsă propor atât de semnificative dacă nu ae fi beneficiat și de aporul unor foto favrizani. Între acestea se disting, a) Constituirea reelelor migrationale romanești 1b) Afilierea religioasă e) Semnarea unor acorduriintre România si alte state în domeniul schimbului de forta de muncă d). Existeni unei tradi a migrației interna. a) Rolul rețelelor de imigranți O trăsătură constantă pe intreaga perioadă a migrației. românilor și după anul 1989 a consttit-o formarea și funcionarea rețelelor migraionale. Existența acestor reele a fos și este deosebit de importantă pentru emigranții români. Chiar dacă mu au realiza coeziunea comunităților de imigranți români, rolul lo a fost esențial «ră in migrației și au contribuit la formarea unei culturi a migrației în România”: au facilitat obinerea unui loc de muncă de ctre cei care le solicitau sprijinul și au conribuit la răspândirea pe seară largă a strategiilor de migrație, Făcând totodaté mai ușoară povara migrației pentr români. Crearea si consolidarea rețelelor migraționale au jucat un rol deosebit de important, mai ales în anii '90, perioada de debut pentru Migrația externa românească, caracterizată mu doar prin absența experienței în materie, ci și primo percepie reia (cultivat cu consecvență de unele state occidentale) referitoare Ia virile societăți captliste. Rolul acestor reale a fost decisive într-o perioadă în care principal formă de migrație a românilor era cea ilegală. fn acel content, rețelele mieraționale au sprijini noii sosi în țările de migrației, fie prin furnizarea unor informați reertoare la condițile de pe piața muncii sau despre posibilitățile de angajare, fie prin împrumularea unor sume de bani necesare noilor sosiți penru iy Negut Valeriu Rusu, opt, 63 2 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE asigurarea subzistentei până la obținerea unui loc de muncă sau prin oferirea unui adipos penru o perioadă de timp. în pre ama megiuile cu 0 isorie îndelungă a migrației în care cle mieraionale au dea aces aproape orice domeniu al existenței sociale, Migrant au demonstrate deja un răspuns coordonat la măsurile de politica a migrate, Reelele mieraționale au avut un rol pozitiv asupra măsurilor de regularizare a migrației și au redus semnificativ eficacitatea masurilor politice îndrepte împoziva imigranților. În cazu romanilor din Spania, spre exemplu, informatie refertoare la campanile de regularizare a statul imieranțior din această ară au fot insite i transmise Jusive către românii din România. Aceasta a făcut ca un număr tot mai mare rapid, i de romani sisi stabilească reședința în Spania. Se vehiculează chiar idea că au existat cazari de cetățeni români care, după ce au revenit din Spania în România, s-au întors din nou în Spania pentru a profita de această oportunitate și a obține astfel cetățenia spaniolă”. Un astfel de demers mu ar fi fost posibil fără sprijinul rețelelor mie ional existente în Spania În aă rdine de idei trebuie mentonat cao alde evoluie mu a i posibilă într-o comunitate cu o istorie scurt a migrației, in care reeele migraionale sunt constuite în jurul unui număr restrâns de legături. Migrant care provin din comunități cu o istorie îndelungată stabilese conexiuni iransnaționale, cu implicații asupra creșerii mobilității transnaționale, cu implicații asupra creșterii mobilității transnationale i a numărului imigranților care se decid să rămână în ara de destinație a mierațieii, Așa s-a întâmplat si cu rețelele migrationale romanești -pe măsură ce Migrația romanilor s-a intensificat, aceste rețele s-au extins și au devenit mai eficiente. Datorită existenței lor, tot mai mulți romani, cu profiluri dintre cele mai diverse, s-au înseris în acest proces. Aga cum am văzut, în perioada 1990-1995 s-a emigrat in acea perioadă au beneficiar de sprijin™. Odată cu creșterea volumului migrației s-au extins si rețelele migraționale, asfel că în perioada 1996-2001, cirea "Networks and her Influence on Migration Policy Conlusons from the Romanian Spanish Migration Space, Focus Migration, Plcy Brief No. 13, October 2008, http://www focus rmigration de/Networks_and Eher_.57755. hemi78.-1 “Dumitru Sandu, Locus temporara in strainatate, grata economics 3 romanlr:1990-2006, Fundata pentu o Societate Deschisa, 2006 3 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 40% dintre emigrant romani beneficiau de ajutor la plecare, iar după amul 2001 ponderea acestora a crescut la 60%", în perpeet acumulează experiența personală, importanta retelelor este probabil să se diminueze, , pe măsură ce un număr tot mai mare de persoane emigrează și deoarece aceste persoane vor avea acces la informații chiar și în absența reelelor“. Ipoteză este contirmată de rețelele migraionale românești, a căror importanta s-a redus treptat după anul 2002, în prezent le find în proces de transformare. Însă rolul tor nu vor dispărea definitiv, deoarece migrația ilegală va avea întotdeauna nevoie de cle și va apela la acestea. Mai mult în cazul emigranților români din Ilia și Spania, s-a observa o modificae a relailorexistene într emigrați care au sosi în aceste tari în primul val și cei care au ajuns ulterior, dar care proveneau din aceleași comunități de orzine ca și predecesori săi. Anterior anului 2002, exista o oarecare deschidere spre persoanele care proveneau din aceeași comunitate de origin; după aceea, relația a devenit treptat, dar rapid, mai rece, ar contactele dinre emigranți români mai vechi și cei sosit recent în Spania s-au redus în intensitare”!. Vechile reele au devenit strate ca urmare a eregerii excesive a numărului de emigranți orientându-se ot mai mul spre familie, rude, prieteni, ate find tot mai dci de accesat de către persoane dn afara acest spectru. Emigrant români din Hala au forma refele migraionale care operează pe domenii de activitate și care foneționează cun magnet pentu angajarea rudelor, prietenilor potențial emigrani fn unele cazari, retelele mai bine organi: e au devenit agresive, impunând practice protectionist, discriminatorii împotriva altor romani care au încercat să se angajeze în același domeniu de activitate” Rețelele migrationale românești s-au adaptat la procesele specific globalizării un exemplu în acest sens constituindu-l utilizarea tehnologiei moderne (chat-roms, internet, messenger, e-mail) pentru transmiterea informațiilor referitoare la oportunitățile de angajare pe pieele muncii din care au imigrat, despre legislația referitoare la migrație și la drepturile cetățenilor străini sau la identificarea și întâlnirea cu conaționalii. O sursă importantă de informații în aceste privințe o Pinder "David Metenze, Hillel Rapoport, Network Efect andthe Dynamics of Migration and inequality Teory and Evidence from Mexico In “ournal of Development Economics, val, 2007 "Peto Cngoan, Transnational Practices of Romanian Migrants in aly, Strasbourg, European scence Foundation, 2007 idem 4 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE constituie website-urilediasporei din țările de destinație ale migrației românilor în via, spre exemplu, există numeroase websit-ur ale emigranților români Un aspect îneresan fl reprezintă relate care se stabilesc între emigranți romani anați legali și cei aflați ilegal în străinatate. ntre cele două clezorii se formează rele informale cu legături slabe și intermitente, bazate pe interes reciproc si pe nevoia de întrajutorare. Primii sunt mai dezinvolți, mai activi si mai integra a utilizează aceste relații mai socitatea-gazda, pe când cei din u ul în fata inițială a migrației când au mai mare nevoie de informații legate de piață muncii sau de găsirea unui spațiu de cazare mai ici. Emigrant intră și ies dim aceste ree funcție de interesul de momen și de oportunități pe cre e au (au nu le au) Ta un moment dat în țar în care au imigrat În special Migrați iezi utilizează aceste rețele, din motive lesne de înțeles". De multe ori, intrarea în legalitate face ca Migrangi legal să rupă brute și fără un motiv amare legăturile cu rețele pe cre e- au utilizat cândva, Legăturile care se stabilesc între cele două categorii de imigranți se bazesz8 în principal pe câteva elemente comune regiunea de origine, trecutul comun, Activitatea reelelor migratonae ace ca Migrani egali să devină mai mobi Aceste reele au sprijinit emigranți ieali români să revină în țară frâ a fi identifica, oferind informație despre rudele mai prin monitorizate sau posibltatea de a mtu: ertorit din punctele de reere a frontierei Rol lor sa făcu simi i prin creșterea, del an la an (chiar după anul 2002), a numărului de migrant iezali provenind din România Trebuie să menționa faptul ck sprijinul acorda de rețelele migrajionale noilor emigranți ae și un revers creșe probabilitatea atragerii celor din urmă în activity ilegale desfășurate în satele de destinație a migrației In ultimii ani tot mai mult români sau realizat la rețelele d traficanți de droguri și came vie, Acest aspect a conibuit la formarea și menținere unei imagine nefavorabile despre români deși nu doar despre acest. Î Occident, cu implicații serioase asupra taturor românilor care rmuncese in striate ‘Anghel Gabriel Rem i 2008 orvath Istvan, Sociologia migrate Teorii și studii de caz rombnest Potirom, 35 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE b) Afilierea religioasă Uneori, în jurul bisericii s-au constituit rețelele migratorii în cazul emigranților romani, Situația prezintă unele nuanfiri, în sensul că aspectul este mai pronunțat în cazul celor de confesiune catolică și protestantă și se manifestă mai puțin în cazul celor ortodoxi, unde se observă o individualizare mai accentuată. Spre exemplu, un nigrant român de confesiune penticostal a înființat O firma în Torino, în anul 2000, iar toți angajații SB au fost emigrant români aparținând aceleiași confesiuni religioase În general, Biserica penricostală are relații bune cu Occidentul și ma întâmplător “membrii acestei biserici au fost printre primii care au emigrat după 1989. Membrii acestei biserici au primii chiar sprijin financiar din strainatate™. Este sugestivă remarea unui emigrant român din alia: “în Talia nu vei vedea un credincios penticostal stand la colul străzi, fără un loc de muncă; i stu cine Te va oferi de munca: unul de-al lor” (Vasile, Marginea, mai 2006), Încă de la inceputul anilor "90, biserica catolică s-a implicat active in procesul migrației exteme a românilor. Mai mulfi preoți catolici romani au fost delegat Israel, Italia și Irlanda, prin aceasta încurajându-se în fapt, emigrarea pentru muncă a românilor preponderant spre tile de confesiune catolică. Totodată, Biserica carlică spațiu de cazare“; le-a oferit acestora Sprijin material și spiritual și ia ajutat să comunice cu familia aflată în România. Sprijinul bisericii romano-catolice explica, cel puțin în parte, de ce emigranții romani care aparțin acestei confesiuni au reușit să ‘objind slujbe mai bine plătite și condiții de muncă și de cazare mai Dune comparativ cu cei ortodoxi și, de asemenea, de ce cei din prima categorie au început să emigreze mai devreme decât ceilalți. Mai mult, biserica catolică din România tine evident Statistica a distributiei pe țri de destinație a emigranților și își deleagă preoții funcție de aceste evidente Chiar dacă și în prezent biserica romano-catolică continua să fe activă în acest sens, emigranții români tind să se bazeze tot mai mult pe rețelele formale din rude și prieteni decât pe sprijinul acesteia. Prin contrast, biserica ortodoxd a fost mai putin activă în privința migrațeii. Emigrant aparținând acestei confesiuni s-au bazat încă idem Dumitru Sandu opt 36 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE de la început pe existența rețelei de rude si prieteni. Potivit cercetărilor efectuate de Fundația pentru o Societate Deschisa-Romania“*, rudele din localitatea de destinație sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% din emigranți) urmate de prietenii din tocalitate (16%) si de cunoștințe (5%). După parcurgerea primei etape a migraieii românești (1990-1995), când fluxurile migraționale cu originea in România erau dominate de minoritățile antice, afilierea religioasă nu a mai jucat un ol semnificativ în acest proces. c) Semnarea unor acorduri intre România și alte state în domeniul schimbului de forță de muncă începând cu a doua jumătate a anilor °90, România a încheiat acorduri în domeniul schimbului de forță de muncă cu o serie de state, printre care Germania, Liban, Elveția, Ungaria, Luxemburg, Spania, Portugalia, Franta gi talia. Până în prezent, majoritatea statelor membre ale UE au permis accesul liber al cetățenilor români pe piața muncii din aceste țări și numai un număr redus de state au impus restricții privind accesul cetățenilor români pe piața muncii lor pentru o perioadă tranzitorie de 2 până la 7 ani (în baza unor prevederi ale legislației UE), După aderarea României ta UE, înființarea agenției naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă”, care a devenit membru deplin al rețelei EURES, a contribuit la stimularea migraieii legale din jara noastră, d) Tradiția migrației interne O parte a emigranților români actuali au practicat Migrația interna în perioada regimului comunist, când mergeau la muncă în alte zone ale țări. Această practică a ‘coniribuit la crearea unei * memorii a mobilității”, ceea ce înseanmă că migrația internațională actuală reprezintă o variantă a strategiei initiate cu câteva decenii în urmă în interiorul ări. în ultimii ani a apărut un fenomen nou, am putea spune- Migrația pe cont propriu. Numărul mic de persoane care se adresează insttutilorstatului român pentru idem “ Acesta a preluatresponsabiltatie mai multor institut interne care functonau separate pana la acel “0 retea de cooperare intre Comisia European, servile publice de ocuparea forte de munca gin statele Membre ale Spatuul Economic European tale UE plus Norvegia, sandal Lechtensten) si ate organiza partenere implicate pe pata munc (sindkate,patronate). "Sebastian Lazaro, Roumaniane eo global, Early Warning Report sue. No. 1/2003 7 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE a obține un contract de muncă în străinărate poate fi explicat si prin faptul că în prezent românii pot circula liber în spatial UE și atunci când vor să caute de lucru intr un al sat o ae fie prin intermediul prietenilor. sau rudelor care sunt deja acolo, fie prin contactul direc cu vitorul angajator. Alte elemente care favorizează Mierația romanilor în vestul Europei sunt rețelele sociale, care împrumută bani viitorilor migrant. Aici po fi menționate familia si cercul prietenilor apropiați, vecinii cunoștințele de la serviciu. O astel de practică reprezintă o strategie generlizată în cazul celor care migrează din județul Harghita în Ungaria (unde fiecare adult lucrează pentru aproape 15 ani) Dar cea mai vizibilă institute informală, recunoscută ca atare chiar și de către agenții statului, © reprezintă companiile de transport sau de turism din țări ‘occidentale-motivate din perspectiv unor profituri mari pe termen scurt-imprumută bani pasagerilor aflați în nevoie la birourile vamale, 34 Dinamica migrațeii în Romania În perioada regimului comunist, intrările străinilor în România erau limitate ca urmare a faptului că aceștia, Și în special cei care proveneau din țări capitalise, erau considerate amenințări potențiale [a adresa regimului din România. Și în cazul migrațcii, ca si al emigrației, au existat câteva excepți: acestea vizau studenții care, în general, proveneau din țările din Orientul Mijlociu si nordul Asiei. Numărul maxim al studenților străini a fost înregistrat în 1981 și se ridică 1a 169 000, reprezentând circa 7-8% din totalul studenților din acea dată. După 1990, fluxurile de migrații au începu să se orienteze spre România cu mai multă intensitate. Ca și cazul emigrației, atunei când analizăm dinamica fluxurilor migrației în România este necesar să facem distincția între Migrația permanenta sic ea temporară. Ambele tipuri de migrației au înregistrat creșteri semnificative începând cu anul 1991, însă ritmul acestor creșteri a fost diferit, în funcție de tipul migrației. Migrația permanentă în România a crescu de la an ta an, cu unele fuctuați. începând cu 1991, când numărul imigranților permanenți a fost de 1602 persoane Cel mai mare mumăr de imigranți a fost inregistrat în anul 1998 (11 907 persoane, cu 80.4% mai mult deedt în anul anterior si de 7.4% ori peste valoarea înregistrată în 1991). In perioada 1999-2001, Migrația s-a stabiliza în jurul unei cote anuale de 10 (000-11 000 de persoane ( INS, Anuarul statistic al anului 2002). În perioada 2000- 38 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE 2004 se constată o nouă reducere a mumărului de imigranti, până la 2 987 de persoane, care însă se menține la core net superioare anului 1991. În perioada 2007- 2008, numărul imigranților I-a depășit chiar pe cel al emigranților, pentru prima dată după 1990 în prezent, in România nu există un mecanism care să evidențieze fenomenul migrație gestioneaza diferite segmente ale acestei problematic. De aceea și modalitatea de in amploarea si complexitatea Ii, dar există instituții guvernamentale care înregistrare a imigranților diferă de la o instituție la alta, în funcție de scopul urmărit, ceea ce pune în diseuție acuratețea evaluărilor acestor fluxuri. Astfel, INS învegisirează Migrația pornind de la datele furnizate de Ofeiul Roman pentru Imigrări (ORI), la care adăugă datele din Sistemul Național de Administrare a Bazelor de Date™. Deficitul de forță de muncă deja semnalat pentru unele sectoare economice, creșterea in continuare a cererii pentru acest factor de produeie, reducerea numerică a populației autohtone si îmbătrânirea acesteia fac previziblă o creștere a volumului migrației pentru munca în România în anii următor. Comparativ cu celelate țări din spațial UE, rata migrației este foarte mic România (0.4%) si ne situim pe penultimul loc inaintea Bulgariei (la egalitate cu Polonia), in pofida creșterii sale constant Se cuvine să subliniem ca, în ultimii ani, a erescut mărul cetăenilor străin rezidenți în România, ca urmare a îmbunatățirii condițiilor economice interne, deschiderii pieței muneii din fara noastră, dar i aderării României la UE, Aderarea la UE a constituit un stimul important pentru Migranți care doreau să ajungă în spațial UE, pentru care sosirea în România constitui un prim pas spre destinația fnală-o țară din vestul continentului. 35 Tările de origine si motivațiile imigranților din România Mierația reprezintă un fenomen relativ now pentru societatea românească care a cunoscut 0 mai mare amploare cu precădere în ultimul deceniu. în special în perioadele de creștere economică (migrației în scop de muncă), în conteztul *yutpl/orimaigouroapi/meafuserties/NevoiedeinformareaeimigrantloriRomana|2} pet 39 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE dobândirii stanutului de stat membru al Uniunii Europene (reunificare familială și membru de familie cetățean român) și drepr consecință a politicilor mayionale în domeniul educației și de încurajare a migranților-ernici români de a urma școlile din România (migrație în scop de studii)" Până în 2004 numărul de imigranți era relativ scăzut, majoritatea imigranților provenind din Siria, Iordania, ran, Egipt, China si Turcia. Marea pare a străinilor, preponderent bărbați, se afla în România cu scopul de a desfășura activități comerciale, având avantajul unei legislații permisive si favorabile investițiilor străine și deschiderii de afaceri. De asemenea, existau imigranți care urmau cursurile facultăților româneșii continuând oarecum o tradiție manifestă încă din timpul regimului comunist în urmatorii ani, începând cu 2005-2006 se remarcă o creștere a numărului de imigran, a țărilor de proveniență a acestora i o diversificare a scopului în care Migrantii aleg România ca țară de destinație. Pe lângă Migrangii care veneau România să deruleze diferite activități economice, apar fluxuri de migrației orientate specific: pentru muncă, pentru studii și cu reunificare familială. Astfel, un exemplu relevant al acestei evoluti este cazul imigranților chinezi și similar, cl al imigranților din Turia Caracteristic primei tape, avem stația imigranilor chinez, mici sau mări întreprinzători ec desfășoară activități comerciale, fină concentra în piețele en-gros de ta perieria capitalei”. în a doua etapă, în condiție dezvoltări economiei româneși și nevoii de for de muncă, angajatorii din România încep să aducă muncitori din China, în sectoate precum: construi, pe șaniere anale, inclusiv în construcții de drumuri și poduri, textile, comer gi servicii Un parcurs similar il înregistrează și Migranii proveniți din Turcia, muncitorii turci regăsindu-se concentrați cam în aceleași sectoare ale economie ca și muncitorii "migratori trena în selected applicant countries. Volume IV Romania. More" then n” atthe Crossroads between Europe andthe Balkans, Organizația Internațional pentru Migrate, Tetp:/Ameniomint/aha/ahia/acuwiieseld 2068 "Toader $, mira A, Jurcă O, Cernat, Reprezentare sinea pentru muncitorl imigranți dn. România Stud asupra migrației în România Desriere, anal i recomanaăr, (2010) 40 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE chinezi, excepție făcând sectorul confecțiilor unde erau angajate muncitoarele venite din China Alaturi de Migrantii din China și Tureia, Migrangii din Republica Moldova constituiau una dintre principalele ei comunități de străini în România, Spre deosebire de evoluția migratieli din China gi Turcia, migranții moldoveni au fost atrași de România”, în special pentru studii și scop de muncă, si mai putin pentru activități antreprenoriale. În ceea ce privește Migranfii moldoveni veniți în România pentru a munci îi găsim în aceleași domenii care prezintă deficit de forță de munca construcții, confecții, comerț, servicii financiar-bancare, agricultură. Mai. mult, Migrangii din Republica Moldova au particularitatea că împărtășesc aceeasi limba și cultură, cea română, factori ce sunt primordiali pentru o bună integrare, Anul 2007 reprezintă un punet de cotitură în ceea ce privește managementul mie în România prin prisma dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene, În acest moment, România intră în circuitul mobilității intra-comunitare, iar politica de migrației se va concentra pe fenomenul migratieii cetăenitor din țările terțe adică din spațiul extra-comunitar. Astfel, România a implementat 0 nouă legislație pentru cetățenii UE SEE și pentru membrii familiilor acestora, prin transpunerea Directivei Consiliului 38/2004/CE privind dreptul la libera circulație și sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii comunitari si membrii familillor acestora. În consecință. modificarea statutului cetățenilor UE/ SEE si a membrilor familiilor acestora a avut drept rezultat scăderea stocului de imigranți, adică a migranțilo proveniți din ări tere. Anii 2007-2010, reprezintă o perioadă cu o dinamică interesantă a fenomenului migrațeii pe fondul dezvoltării economice a României. Astfel, în corelație directă cu situația economică a României se înregistrează o intensificare masivă a migrației în scop de munca si respectiv a numărului de autorizații de muncă emise rt, lucrători migranți în România în perioada de maxim economie (2007-2008) și 0 scădere drastică a acestora odată cu declanșarea contracție economice și pe toată perioada de criză economică i financiară, aferentă anilor 2009-2010, hance, A; Necula, €, Manual de pregătire în domeniul etuglațior in Români, (2009) aura Ministerului Aminărției internelor at ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE De asemenea, fenomenul migrații cunoaște 0 creștere continuă și după intrarea României în UE, amplificându-se schimbările produse în compozitia uxurilor migratorii cauzate de alinierea legislației româneși la cea comunitară, consecințe observabile încă din perioada de pre-aderare. Sunt relevante, în această privință, pe de o parte trendurile crescătoare ale migrației cetățenilor din țările terțe care vin în România în scopul reunificării Familiale sau sunt membrii de Familie ai cetățenilor români, pentru studii si, așa cum am menționat ai sus, pentru a lucra și, pe de altă parte, scăderea dramatică a imigranților care vizează țara noastră pentru a începe o afacere, respectiv pentru scopuri comerciale, Mai mul de jumătate dintre imigranți sunt membrii de familie ai unui cetățean român! cetajean UE si SEE, iar aproape 10% dinre ci au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treme din Migrant din România o reprezintă categoria celor veniți să învețe, să urmeze. cursurile școlilor românești. Mai există Migranții care au ales România pentru un loc de muncă, cu un procent sub 15% si, cu un procent foarte mic, de sub 5%, Migranții ce au mici afaceri Deși cifrele pot să reliefeze anumite aspecte, este nevoie de câteva informații de tip calitativ care să deserie în linii mari, cel puțin povestea ,ofical-instiuyionala” a imigranților arlați pe teritoriul național, așa cum transpare din rapoartele și datele instituțiilor din domeniu Astfel în primul caz, sunt familii mixte, sninii în marea lor majoritate bărbați care au migrat pentr a studia, să-și deschida o afacere ete. i care au ales să rămână în România în urma căsătoriei cu o româncă. Este important să evidentiem faptul că, familia și suportul familial (inclusiv al familii extinse) constituie factor stimulator pentru o bună integrare in societatea românească. Migrangit care au ajuns în România prin reunificare familială sunt pe de o parte partenerii de viață ai cetățenilor străini aflai deja în România, în principal ai celor veniți în primul val de migrații, cu afaceri, studii sau la muncă. Cei mai mulți imigranți cu reunificare familială sunt femei, din țările din Orientul Mijlociu, Turcia, din China sau cetățeni din Republica Moldova. Un procent foarte mic dintre Migranții 2 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE aflați în România prin reunificare familiald este categoria rudelor de gradul întâi. persoane în vârstă sau copiii minori ai străinilor” Evidenele arată că Ia nivel național există © politică care stimulează venirea strainilor 1a studii, în mod special a etnicilor români care au locuri speciale în universitățile din România. Datele arată că în jur de 80% dinare (ru) care învață în România sunt din Republica Moldova”, Mali dintre tinerii basarabeni au ales să studieze în România si să aplice pentru bursele oferite de guvemul român în vederea obținerii unei diplome de studii de Ia o instiutie de invatamant acreditată în România. Aceasta reprezintă pentru mulți moldoveni speranța obținerii unei slujbe mai bune si un viitor mai promititor indiferent de alegerea făcută - de a rămâne în România sau de a pleca în alte state din UE și a-și recunoaște studiile în acel stat UE. Forța de muncă imigrantă oglindește profilul migrantilor români plecați la muncă în srăinătale, creșterea și desereșterea numărului lucrătorilor migrant find direct proporțională cu evoluția economică reflectată de cererea de pe piața muncii națională, Lucrătorii migranti se găsesc în sectoare economice după cum urmează: alimentație publică, sectorul domestic și de îngrijire a copiilor, ate servici, inclusiv hoteluri, restaurante, contecți, și agricultură Lucratorii migranți, au o educație medie, dar o experiență profesională și o calificare consistentă în meseria lor". Referitor la distribuția teritorială a cerățenilor din țări terțe”! cu ședere legală în România, se poate observa că aceștia sunt concentrați intro proporie de 41% capitala țării București, sau mai exact în zona Bucurest-Ifow, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) marile aglomerări urbane în județele lași, Cluj-Napoca, Constanta, Timiș, Prahova, Bihor. program 2007-2013, Fondul European de Integrarea Resortisantior Tor Tere, Oficiu Român pentu igre Pvaem idem "hit forimal gor ro detali pagina ro/ttăsie-s-pubieat 129 a ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE CAPITOLUL IV STRATEGIA ROMÂNIEI PRIVIND MIGRAȚIA 4-1 Strategia națională a României pr Pentru asigurarea unui Spațiu de libertate, securitate Și justiție Uniunea Europeană și tatele membre își definesc politicile pe termen scurt și mediu în contul unor schimbări structurale, precum evoluția demografică pe termen lung, lipsa forței de muncă în anumite domenii, creșterea competiții pentru atragerea de Muerător înalt calificați sau pe fondul instabilității în imediata sa apropiere. Tot mai mulți cetățeni ai statelor terțe aleg să vină în Europa pentru a munci, pentru a studia, ca turiști, ca furnizori de servicii sau chiar în căutarea unei forme de protecție în același timp, Europa se confruntă cu schimbarea continuă a ruelor de mie e ilegală, ceea ce presupune acțiuni concrete in toate domeniile, de la gestionarea managementului integrat al frontierelor externe, până la stabilirea unui sistem european comun solid și de încredere privind azilul. Migratia și ll nu pot fi gestionare independent de realitățile la nivel european influențate în mod direct de decvoltarea retelelor de crimă organizată. trafic de ființe umane. combaterea inclusiv a celor privind datele cu caracter personal, în același timp cu garantarea securității interne a UE™. Este foarte importantă asigurarea unei mai mati coerenje re acțiunile UE si acțiunile statelor membre, dar, în mod cert, punctul de plecare pentru politcile naționale în domeniu îl reprezintă situația la nivelul fiecărui stat membru. Consiliul European a stabilit linii directoare în plan legislativ și operațional pentru următorii ani, în domeniul libertăților, securității și justiției, Acestea vor influența politicile în domeniul azilului și migrației, frontierelor, dar și al cooperării poliienești și judiciare. 42 Contextul internațional Europa trebuie să dezvolte strategii de maximizare a oportunităților de migrație legală, prin intermediul unor norme coerente si eficiente si pe baza unui dialog cu "up: ra mai gov rldocumente ransparent/ Anexa alege i 2Drmigratie pat 44 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE comunitatea de afaceri și cu partenerii sociali. De asemenea, UE ar trebui să susțină eforturile depuse de satele membre in direcția punerii în aplicare a unor polici de să prevină excluderea social la care pot fi expuși imigranții. La nivelul UE a fost creat cadrul pentru poiticile comune în materie de migraie externă si de azil, care coniibuie Ia inițiativele în curs în domeniul migrației si dezvoltării Mobilitatea reprezintă un concept mai larg decât migrația în general și include o categorie largă de persoane, incluzând aici cercetatorii, oamenii de afaceri sau cei care își vizitează familia Pe de alti parte, educația si pregătirea ocupă un rol important în procesul de egrare a migranților în societatea gazdă da si pe piala muncii, de aceea o atenție deosebită ar trebui acordată politicilor în contextul migrației si mai ales al mobilității Pentru atragerea talentelor și calificărilor de orice fel este nevoie de implementarea unor politici mai flexible de admitere (© mobilitate crescută a forței de muncă provenită din rândul studenților din {rile tere inluențează în mod direct piața munci, dacă aceștia au posibilitatea de angajare după terminarea studiilor. în ceea ce privete gestionarea migrate egale, a nivel UE va fi acorda continuare prioritate eforturilor de retumare voluntară si trebuie avute în vedere măsurile de retumare voluntară și de reintegrare cu asistența UE, care ar putea fi puse în aplicare in strânsă cooperare cu țările de origine, eu organizațiile internationale și cu organizațiile neguvernamentale. Politica de relumare trebuie să se bazeze pe standarde comune, care garantează O returnare credibilă si umană, cu respectarea drepturilor fundamentale șia demnități fiecărei persoane, concomitent cu reducerea cazurilor în care imigranții nu beneficiază de un statut legal clar și asigurarea unor proceduri corecte și eficiente Angajamentul UE față de protecția internațională necesită o politică europeană solidă în domeniul azilului, bazată pe solidaritate și răspundere. Transpunerea integrală și punere: aplicare efectivă a Sistemului european comun de azil (SECA) 45 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE reprezintă o prioritate. Aceasta ar trebui să aibă drept rezulta standarde comune înalte și o cooperare mai strânsă, care să erceze condiții uniforme pe baza cărora solicitanți de azil să beneficieze de aceleași garanții procedurale și de acecași protect întreaga Uniune, Legislația privind Sistemul european comun de azil urmărește să asigure un acces mai bun la azil persoanelor care au nevoie de protecție, © mai bună calitate a condițiilor de primire și decizii mai rapide și mai fiabile în materie de azil, ceea ce va permite statelor membre să răspundă provocărilor în materie de protecție înterațională, Se urmărește tot mai mult garamarea umei legături intre responsabilizare și solidaritate. pe bază de voluntariat, în materie de azil. Aceasta înseamnă. pe de o pare. că statele membre trebuie să respecte în otalzate normele acquis-ului UE și, pe de altă parte, că statele membre ar trebui să acorde sprijin acelor state membre care se confruntă cu presiuni ridicate temporare asupra sistemelor lor de azil”, Un mecanism de avertizare timpuri, de pregătire și de gestionare a crizelor ese, în prezent, consacrat în Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor si mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei tri terțe (Regulamentul Dublin) Nu trebuie uitată dimensiunea externă, măsurile luate pentru a asigura libertatea, securitatea si justiția în Europa find, de asemenea, influentate de evenimentele si evoluțiile din afara UE. Schimbările police și instabilitatea, agravarea disparităților in ceca ce privește prosperitatea și schimbările climatice sunt factori care favorizează mobilitatea voluntară la 0 seară mai mare si srămutrile fortate, care generează presiune asupra frontierelor externe. UE trebuie să stabilească un dialog mai eficace cu țările invecinate, atât din es. cât și din sud, precum și cu cele mai îndepărtate, în vederea abordării cauzelor profunde ale migrațieii ilegale si Torțate Khalid Koser, mension and dynamics o Contemporary international Migration, Paper prepară for the conference on Workers without border: Rethinking economic migration, Maastricht Graduate School of Governance, 18 Match 2008 46 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE UE își propune si consolideze parteneriatele cu țările terțe în domeniul migrațeii și mobilități, pentru a valorifica pe deplin potențialul cadrului si 4 instrumentelor pe care le oferă Abordarea globală privind migraia. Pe dialogurile privind liberalizarea regimului vizelor si facilitarea eliberării vizelor pe termen scurt care pot contribui la accelerarea creșerii economice in UE si la promovarea dezvolării în țările terțe, activitățile desfășurate individual, la nivelul fiecărui stat membru sub umbrelă parteneriatelor pentru mobilate pot juea un rol important în abordarea penuriei de forță de muncă și a lipsei personalului calificat în Europa și pentru a facilita mobilitatea lezată de comeri. Noul cadru financiar domeniul. migraieii si azilului acoperă perioada 2015- 2020 și reprezintă un instrument mult mai cuprinzător decăt cele iei fonduri pe care le succede (Fondul de Returnare, Fondul de Integrare, respectiv Fondul pentru Refugiat), urmând să asigure managementul efectiv si integrat al fluxurilor migratorii la nivelul UE, odată cu respectarea principiului solidarității si impariiiresponsabilitai © paniculartate a noului instrument financiar © reprezintă posibilitatea susținerii actiunilor privind dimensiunea externă, în special în ceea ce privește implementarea acordurilor de readmisie, parteneriate de mobilitate și programe de protecție regională. Acesta prevede și un mecanism de asistență în caz de urgent care să ofere o reacție imediată în cazul unei presiuni migratori a nivelul statelor membre sau a țărilor tere. Acesta va continua să întărească si să dezvolte Sistemul European Comun de Azil prin asigurarea unei aplicăr uniforme si unitare a aquis-ului UE și a întăriri solidarității între statele membre încurajând, totodată, dezvoltarea unor strategii proactive în domeniul integrării, cu accent deosebit asupra nevoilor beneficiarilor de protecție internațională, precum și a grupurilor vulnerabile. Nu în ultimul rând, acesta va finanța implementarea și asigurarea unui management efectiv materie de returnare, cu accent pe returnarea voluntară asistată! 42.1 Contextul national Având în vedere poziționarea georafică a țării, România se afla la confluenta rutelor de migrație care au ea punct de pornire zona de sud a globului (ările de pe continentul african), dar si țările din Asia si Asia de Sud-Est. Totuși, fuxurile migratorii care afectează teritoriul României au ca punct de pornire zone diferite Doe, 13189/08 -Pactl European prin imigrația ai n ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE penru Migrația legală și cea ilegală. Astfel, din analiza acestora, se poate concluziona că fluxurile de migrației legală provin din state cu care fara noastră a dezvollat și continuă să dezvolte relații de cooperare și care imigrează cu consecvență în România, indiferent de modificările aduse regimului de ealatorie aplicabil. În acest context se poate preciza că, începând din anul 2005, țări precum Moldova, China sau Turcia au reprezentat ponderea cea mai mare a cetățenilor statelor terte care au ales să-și stabilească resedința temporară sau permanentă pe teritoriul României! Intensitatea fluxurilor de migrației legală a fost influențată, de-a lungul timpului, de factori ec omici și sociali, atăt din țara de origine, cât i din România. ‘Astfel în perioada anilor "90, România reprezenta o piată atractivă și cetățenii satelor tere se bucurau de anumite facilități în ceca ce privește intrarea, șederea sau derularea de activități comerciale, ceea ce a făcut ca în această perioadă să-și stabilească reședința un număr foarte mare de cetățeni ai statelor tere, mai ales în scopul desfășurării de activități comerciale, Un factor cu infuență în ceea ce privește Migrația legală în România Ia cconstitut apariția și instaurarea crizei economice care a condus la seăderea în intensitate a fluxului de migrației legală, mai ales în ceea ce privește Migrația economică - desfășurarea de acivai comeriale sau angajare. În același mod sun influentate si fluxurile de imigrare ilegală, acestea fiind, la rândul lor, afectate de situatia economică si socială din țările de origine, de poziționarea acografică a României pe rutele de migrației ilegală având ca destinație țările din vestul continentului european, precum si de schimbările apărute în ceea ce privește rutele de imigrare ca urmare a măsurilor luate de autoritățile statelor traversate de acestea O caracteristică a fenomenului migraieii ilegale pe teritoriul României o constituie bipolartatea acestuia, Astfel, pe de o parte se poate vorbi de Migrația ilegala a cetățenilor staelor tere care provin, în cea mai mare parte, din file care reprezintă ponderea în ceea ce privește Migrația legală (Moldova, Turcia, China) "Doc. 13188/08 -Pactl European prving imgraț zi 48 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Această categorie este caracterizată de © oarecare continuitate și de modalități de imigrare ilegală „convenționale” reprezentate de depășirea termenului de ședere conferit de viză de intrare sau permisul de ședere, De cealaltă parte se află fluxurile de migrației ilegală temporară cauzate de evenimente socio-economice din țările de origine și care au reprezentat „valuri noi pentru fiecare perioadă în parte. Astfel, în anii "90 se pot menționa fluxurile de migrației ilegală a cetățenilor din Asia de Est în special Bangladesh si Pakistan care folosea pentru a ajunge în țările din vestul Europei ruta prin Rusia, Moldova sau Ucraina, România cu continuare catre Ungaria. La începutul anilor 2000, datorită conflictului din trak, își face simțită prezența Migrația ilegală a cetățenilor din acest stat care se deplasau pe ruta TurciaBulgaria- România si mai departe edire statele vest europene” O situatie deosebită a fost înregistrată începând cu a doua jumătate a anului 2011, în contextul primăverii arabe gi a mișerilor sociale dn statele situate în nordul Aci, Astfl, pentru această perioadă se poate vorbi de un aflux al cetaenilor tei proveniți din Algeria, Maroc, Tunisia si Siria care au imigrat ilegal în România Creșterea Muxului imigraționis ilegal și-a manifestat efectele atât asupra sistemului de migrație, cât și a celui de azi! din România. Afirmația este susținută de modus ‘operandi al cetățenilor satelor terfe (intrarea și șederea ilegală) care implică încălcarea regimului frontierei de tat, precum si abuzul procedurii de azil - depunerea în vederea pătrunderi spațiul Schengen pentru a beneficia de mobilitate crescută și un control redus din partea autorizăilor asupra legalitayit șederii”. Având in vedere că Migrația și azilul sunt influențate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, au fost identificate următoarele aspecte care pot influența, pe termen mediu si lung, situația operativă din zona de competență e. menținerea situației conflictuae din Siria: = reactivarea conflictului armat din Irak; 49 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE ‘© mentinerea unei situații instabile în zonele limitrofe României (Ueraina, Transnistria): © perpetuarea și creșterea în intensitate a conflictului armat isractiano - palestinian: © menținerea situației migrației ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru Migraia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România, Istanbul fiind principala placă turnantd în drumul spre Occident ‘Toate acestea pot conduce, pe termen mediu și lung, a creșterea numărului de în faa fenomenului migrațonist care ică să devină neconroabi, ese tot mai evidentă necesitatea armonizării forurilor tuturor țărilor pentr diminuarea și eradicarea factorilor care concură la proliferarea migrației ilegale. La nivel național Migrația ilegală se afl la un nivel scăzut, încadrându-se în trendul descendent al indicatorilor înregistrați în ultimii ani (2009-2013). Acest fapt are la bază mai mulți factori, dintre care: criză economică înregistrată 7 începând cu anul 2009 care a influențat Migratia în scop economic (angajare, activități comerciale, afaceri), înăsprirea sancțiunilor pentru angajatorii care primese persoane la muncă fără îndeplinirea conditilor legale, precum și activitățile de prevenire si combatere a migrației ilegale desfășurate de structurile cu competențe în domeniu. România este folosită în continuare ca Spațiu de tranzit pentru Migrația ilegală căure staele mai dezvoltate din vestul UE. Principalele tri de origine ale srănilor depistați au rămas cele cu tradiție pentru România: Moldova, Turcia și China. Ca aspect de noutate în ceea ce privește naționalitatea celor depistați cu ședere ilegală este înregistrarea unui număr tot mai mare de cetățeni provenind din Afganistan, “Tunisia si Siria. Un sistem exibil de admitere si ședere a str nilor pe teritoriul României poate coniribui la atragerea acelor categorii de imigranți care pot acoperi 50 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE unele domenii deficitare ori cu impact în dezvoltarea economică implicit, ta diminuarea ponderii factorului ilegal in cadrul fenomenului migrationis si ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE CONCLUZII Fenomenul migrajei a existat dintotdeauna in i dinspre rile slab dezvoltate, însă, până în anul 1950 mu a avut un impact att de mare, Începând cw ani °50 fenomenul imigraionist a tuat o altă întorsătură. Astăzi, tot mai mui cetien hotărăsc să își câștige traiul în străinătate. După 1989, Migrația a crescut în special în Germania și Marea Britanie, police privind veertarea fonei de muneă din străinătate favorizind solujia Iucritorilr stn temporari. Unele țări au adoptat măsuri pentr facilitarea intrării persoanelor ina calificate, în special specialist IT, pentru face fata competi sloale pentr ate de rior în Români, legislația privind police migrației sa schimbat după anul 1990. Tot în aceeași perioadă, România a luat în calcul integrarea în Uniunea Europeană si membrii guvernului au început primele acțiuni în acest scop. Astfel anul 1993 România semnează Acordul European, care întră în vigoare în 1995, an în care România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Pi ianuarie 2007, Uniunea Europeană a considerat că indeplinim condițile necesare ina în momentul aderării, România a întâmpinat diverse dificultăți, dar la 1 aderării. La inceputurile formării Comunității Europene, instituirea unei granițe comune 1 dus la acceptarea faptului că e nevoie de o serie de reguli pornind de la controlul de graniță până la cererile de viză. În continuare se pare că cea mai importantă componentă a politicii comune de imigrare este cea a drepturilor migrantilor, de aceea obținerea cetățeniei după un număr minim de ani ar putea fi 0 garanție suficientă pentru că mulți dinre aceștia să se stabilească eu succes într-o societate. Uniunea Europeană se contruntă cu o problemă în ceea ce privește Migrația, ca urmare a dezvoltării rețelelor de trafic internațional i a persoanelor angajate ilegal Prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea Europeană a luat măsuri în privința migrației. Asfel în urma tratatului se eliminau obstacolele din Calea liberi circulații a bunurilor și serviciilor. Tratatul include un articol nou, consacrat principiului ‘general al nediscriminări. Uniunea poate combate orice formă de discriminare, indiferent că este pe bază de sex, rasă, origine etnică, religie, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală 32 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE “Tratatul prevede o clauză de suspendare care poate fi folosită împotriva unui Stat Membru care încalcă, mod repetat, principiile care stau la baza Uniunii Europene. Acestui stat i se poate retrage dreptul de vot în Consiliul UE, trebuind si respecte in continuare obligațiile care decurg din statutul de Stat Membru “Tărle membre ale Uniuniunii Europene au legi care ratează în mod diferit fenomenul migratieli, Astel, Spania si Franța au semnat un acord bilateral de cooperare care cuprinde măsuri ce mune de repariere a imigranților ilegali, iar uvernul britanic a măsuri mai severe impotriva străinilor de pe teritoriul său România adoptă o politica activă și flexibilă in domeniul migrației controlate, adaprată la condifile naționale, regionale si internationale, inclusiv prin atenta monitorizare a admisie i șederii străinilor. Strategia națională a României privind Migratia exprimă principile generale și tiniile directoare pentru stabilirea poiiii statului român în ceea ce privește admisia, sederea, părăsirea teritoriului de către străini. Migrația forței de muncă, acordarea formelor de protecție precum si combaterea migrate ilegale în tuna decembrie 2009 a fost adoplat documentul de referință privind Migrația: programul de la Stockholm. Acesta va sta la baza cooperării europene domeniile justiției si afacerilor interne, având Migratia ca o prioritate Dreptul la liberă circulație este garantat de Constnuția României, fiecare ară. Libertatea de circulație a cetățenilor nu este absolută, ci trebuie cineumserisă unor limite, care sunt cetățean român având dreptul de a imigra și de a reveni i determinate de necesitatea apărări securității naționale asigurarea ordinii publice și prevenirea unor posibile consecințe negative ale exercitării cu rea-credință a acestei libertit. Aceasta, deoarece limitările dreptului de liberă circulație sunt prevăzute de lege și constituie măsuri necesare, i-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora Se așteaptă ca în viitor România să devină o destinație atractivă pentru imigranți, în special pentru cei care vin din țările lumii a treia. În plus, va crește umărul românilor care vor pleca la muncă în alt fară, România văzută ca și țară de destinație a aga zișilor „imigranți din lumea a treia “este putin forță, având în vedere situatia economică a țării noastre, Este adevărat , forța de muncă autohtonă find aproape în toalitate plecată în alte țări, și 53 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE în România trebuia si mai muncească cineva, si asfel sunt aduși muncitori din afara UE, cum af chinezi, africani, ete care să facă ceea ce ar trebui să realizeze românii. Problema țării noastre este urmâloarea:, calificarea forței de muncă ce părăsește România este net superioară celei care vine din afară in România. Un al aspect al migrației din România, este acela că reprezintă mai mult un "Stadiu intermediar ” " al "străzii de parcurs” a unui imigrant: țara noastră este mai curând o țară de tranzit și nu țară destinație finală a imigranților. În funcție de aceste realități și de nevoile fiecărei națiuni, legile și măsurile care vor fi aplicate, vor avea ca scop simplificarea vieții relațiilor inter-sociale și dezvollarea economică națională Din 2007 până în prezent, asistăm la un acces liber pe piața europeană a muncii, fapt ce este favorizant atât pentru crearea unei piețe curopene a muncii, dar și pentru inregistrarea unor derapaje severe in piețele locale. România adoptă o politică activa și exibilă în domeniul migrației controlate, adaptată la condițiile naționale, regionale și intemationale, inclusiv prin atenta monitorizare a admisii si șederii strinilor. Deși definiția fenomenului de migrației s-a modificat în timp, iar condiții care indivizii părăsesc țara Sunt diferite de cele existente acum câțiva zeci de ani, mișearea continuă a populației, dintr-o țară în alta, va reprezenta mereu 0 problemă dacă masurile adoptate nu sunt cele corecte, În România măsurile care se iau atât în privința legislației edt și a cadrului instituțional au mai degrabă un caracter reactiv, legat de scopul de a asigura adaptarea. la cerințele europene, decat de a proieeta și urmă o politică migraionistă națională cu obiective clare. Pe măsură ce va finaliza constituirea cadrului legal instituțional conform cerințelor UE, România va gândi propria sa politică migraționistă, bineinjeles compatibilă cu cele existente la nivel european. 54 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE CONCLUSIONS ‘The phenomenon of immigration has always existed in and from underdeveloped countries, but by 1950 it did not have such a big impact. Since the 1950s, the immigration phenomenon has taken another turn, Today, more and more citizens decide to earn ther living abroad, After 1989, immigration increased especially in Germany and the United Kingdom, Policies on recruiting foreign workers favoring the solution of temporary foreign workers. Some countries have adopted measures to facilitate the entry of highly ‘qualified people, especially IT specialists, to face the global competition for such workers In Romania, legislation on immigration policies has changed since 1990, At the same time, Romania has considered integration into the European Union and government members have begun the fist steps 10 this end. Thus, in 1993, Romania signs the European Agreement, which enters into force in 1995, when Romania submitted its application for membership of the European Union. By the time of accession, Romania faced various difficulties, but on January 1, 2007, the European Union ‘considered that we met the conditions for accession, tthe beginning ofthe formation of the European Community, the establishment of a ne from border control to visa applications. Next, it seems that the most important ‘common border has led to the acceptance of the need for a series of rules ran; ‘component ofthe common immigration policy is that of migrants rights, so obtaining Citizenship after a minimum number of years could be a sufficient guarantee that many of them will be successful in a society ‘The European Union is facing an immigration problem asa result ofthe development ‘of international trafficking networks and illegal workers. Under the Treaty of Amsterdam, the European Union has taken action on immigration, Thus, the treaty removed obstacles to the free movement of goods and services. The Treaty includes a new article devoted to the general principle of non- discrimination. The Union can combat all forms of discrimination regardless of whether it is based on sex, race, ethnic origin, religion, disability, age or sexual orientation. The Treaty provides for a suspension clause that can be used against a Member State that repeatedly violates the principles underlying the European Union 55 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE “That State may withdraw is right to vote în the EU Council, and stil have to respect its obligations under the Statute of the Member State The member countries of the European Union have laws that teat differently the phenomenon of immigration. ‘Thus, Spain and France have signed a bilateral co-operation agreement that includes Joint measures to repatriate illegal immigrant, and the British government is taking more severe measures against foreigners in its territory Romania adopts an active and flexible policy in the field of controlled immigrat adapted to national, regional and international conditions, including by closely monitoring the admission and stay of aliens Romania's national strategy on migration expresses the general principles and ‘guidelines for establishing the Romanian sate policy on admission, stay, leaving the territory by foreigners, immigration of the labor fore, granting protection as well as ‘combating illegal immigration In December 2009, the Immigration Reference Document was adopted: the Stockholm Program. It will underpin European cooperation in the fields of justice and home affairs, with immigration asa priority ‘The right to free movement is guaranteed by the Romanian Constitution, each Romanian citizen having the right to immigrate and retur to the country. The freedom of movement of citizens îs not absolute, but must be circumscribed by limits, Which are determined by the need to defend national security, to ensure public order and to prevent possible negative consequences of the exercise of this freedom in bad faith, This because the limitations of the right to free movement are provided by Jaw and constitute necessary measures in a democratic society for national security. public security, the maintenance of public order, the prevention of criminal deeds, the protection of health or morals, or the protection of rights and freedoms others. în îs expected that in the future Romania will become an attractive destination for immigrants, especially for those coming from the third world countries. In addition, the number of Romanians going to work in another country will increase Romania seen as the destination country of such "immigrants from the third world” is a little forced, given the economic situation of our country. It is true thatthe local labor force was almost entirely left in other countries, and in Romania it had to work, Someone, and so are workers from outside the EU, such as Chinese, Afticans, ete doing what the Romanians should do. The problem of our country is the following: 56 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE the qualification of the labor force leaving Romania is clearly superior to the one ‘coming from outside Romania, Another aspect of immigration in Romania is that itis more af an “intermediate stage’ ‘of an immigrants "roadway": our country is rather a transit country, nota destination country for immigrants Depending on these realities and the needs of each nation, the laws and measures o. be implemented will aim to simplify life, iter-social relations and national economic development. From 2007 until now, we are witnessing free access to the European labor market, Which is favorable both for the creation of a European labor market and for the recording of severe slippages in local markets Romania adopts an active and flexible policy in the field of controlled immigration, adapted (© national, regional and international conditions, including by closely monitoring the admission and stay of aliens Although the definition of immigration phenomenon has changed over time and the conditions in which individuals leave the country are different from those existing several decades ago, the continuing movement of the population from one country to another will always be a problem if the measures adopted are not the right ones. In Romania, the measures taken both in terms of legislation and of the institutional framework are rather reactive in relation to the purpose of ensuring adaptation to European requirements than to design and pursue a national migration policy with clear objectives. As it finalizes the constitution of the institutional legal framework in tine with EU requirements, Romania will think its own migration policy, of course compatible with those existing at European level 37 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE BIBLIOGRAFIE 1. CĂRȚI, TRATATE, MONOGRAFII Adrian Liviu Ivan, Statele Unite ale Europei, ed. Insitutul European, 2007 Anghel Gabriel Remus, Horvath Istvan, Sociologia migrației Teorii si studii de caz românești, Polirom, lași, 2009 Alexandru Ungureanu, Tonel Muntele, Geografia populaii, Editura Sedcom Libris, Iasi, Bulgaru Ad international în materia ritului, Editura Pro Universitaria, București, 2013 Standarde si măsuri la nivel nayional si European privind protecția Comeliu Tatu, Demographie et geographie du travail en Roumanie post-decembriste, Editura Sedcom Libris, ai, 2006 Delcea Alexandra, International migration and remittances, Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007 Dilip Ratha, Z. XU, Migration and Remittances Factbook, Washington: World Bank,2008 Dumitru Sandu, Locuirea temporară în străinătate. Migrația economică a românilor, Pundața pentru o Societate Deschisă 2006 George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populației, Editura Corint, Bucuresti, 2001 George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populației mondiale, Editura a IV-a, revăzut și actualizată, Editura Universitară, Bucuresti, 2009 George Erdeli, Melinda Cândea, Cristian Braghina, Dicționar de geografie umană, Edicura Corint, Bucuresti, 1999 viu Costachie, Daniela Zam Toan Ianos, Towards an analysis methodology of the conflict potențial areas, starting Revista Romană de Geografie Politics”.2000 from Romanian realities, John Pinder, Uniunea Europeană: foarte sună introducere. ed. Bic All, Bucuresti, 2005 Pietro Cingolani Transnational Practices of Romanian Migrants în Hal, Strasbourg, European Science Foundation, 2007 58 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Moroianu Zlatescu trina, Constitutional law in Romania, Kluwer Law International, Boston, 2013 Ripeanu Andreea, Istoria staului și dreptului românesc, Curs universitar, Universul juridic, București, 2009 Roxana Munteanu, Drepr european : evoluție, institu, ordine juridică, ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996 Silviu Negut, Valeriu Rusu, Brain Drain from Roumania, in Revue Romaine de Geographie, Tomes 45-46,2002 “Toader §, Smima A, Jureă O., Cemat D, Reprezentare sindicală pentru muncitorii imigranți din România. Snudiu asupra migrației în România. Deseriere, analiză si i (2010) reomandăr Vasile Surd, Introducere în geografia spațiului rural, Editura Presa Universitară Cluj-Napoca, 2002 Clujea Ml ARTICOLE DE SPECIALITATE Comeliu latu, Les implications des tendances demographiques en Roumanie postrevolutionnaire, XLIIe colloque de ASRDLF, Grenoble-Chambery, 11-13 Juillet 2007 Marek Okolski Incomplete migration: a new from of mobility in Central and Eastern Europe. The case of Polish and Ukrainian migrants, in C. Wallace, D. Stola (eds), Patterns of gration in Central Europe (houndmills:Palgrave,2001) Dumitru Sandu, Cosmin Radu, Monica Constantinescu, Oana Ciobanu, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and Flows Afier 1980, hutp://aa.een.czfimg_upload 76c21488a048:9Sbc0aSf12deece153/ Romanian_Migration_Abroad pat Mircea, R., Necula, C., Manual de pregatire în domeniul refugiaților în România. (2009), Editura Ministerului Administrației si Internelor 59 ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE Silviu Negut, Valeriu Rusu, Anca Dumitrescu, The exodus of the labour force from the perspective of Romanian society, vol. Science Policy, Mobility and Brain Drain, Leeds, United Kingdom, July 2003, Sebastian Lazaroiu, Roumanians go global, Early Warning Report, Issue. No. 1/2003 Program 2007-2013, Fondul European de Integrare a Resortisanfilor Țărilor Tere, Oficiul Român pentru Imigrări. David MeKenzie, Hillel Rapoport, Network Effects and the Dynamics of Migration ‘and Inequality: Teory and Evidence from Mexico, in Journal of Development Economies, vol3, 2007 Networks and their Influence on Migration Policy. Conclusions from the Romanian: Spanish Migration Space, Focus Migration, Policy Brief No. 11, October 2008, hutp:/lwww focus-migration de/Networks_and_their_i.57755.0.hemI?&L=1 Doc. 13189/08 - Pactul European privind Migrația si azilul Khalid Koser, Dimension and dynamics of Contemporary International Migration, Paper prepared forthe conference on Workers without borders:Rethinking economic ‘migration, Maastricht Graduate School of Governance, 18 March 2008, hp: brookings.cdu/papers/2008/-/medialPilesrefpapers/2008 (0314_migration_kosed!0314_+ igration_koser.pdt MI LEGISLAȚIE Focus Migration, Country profile-Romania, No.9, September 2007, hup:/iwww.focus- migration de/Romania.2515.0.huml?&L=1 Human Development indes;bups! dr andp:ore statistics IN. SITE-URI =. rp:/ro altermedia infofminorități iigraia-culoui-in-miscare_2793.htmil accesat la data de 20.02.2011 =. wvvigraționeducation-ore = www.curope eu int ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE »wwvunocd-ora #hupssiwww.europaeleuropa.eu/ftu/pdtlro/FTU_.1.S.pdt 4 hup:/hwww.insse.ro/ems/ro(content/societatea-romana-de-statistica *#hup:/ori.mai,gov.ro/api/media/userfiles/Nevoiledinformarealeimigrantilorin Romania(2).par © ap: om înv jahia Jahia/ativiies/pid/2068. =. wwv-europa-euinv/comm/employment_socisl/fundatmri/movement studies, Migration în Europe:Lessons from the Past”, 2002 accesat la data de 18.01.2011 *hup:/ec.europa.eu/news/justice/110506_r0.htm, accesat la data de 19.04.2011 + nups/twww.anhercentralcurope.org/romania/imagestoriesinews/docv02_Prot cexting$%20refugees/2_ 3. Meddia%20E thies 20brochure/UNHCR- Media_and_Refugees-ROM_version-screen.paf, consulat la data de 12022011 + upuleonv tions.coe invtreaty/Cor nunQueVoulezVous.asp?NT=005&CL. ENG consulat la data de 10.04.2011 4 hup:/ec europa.ewhhome-affairsinews/introfdocd1_EN_ACT_partl_v1l pdf consultat la data de 12.03.2011 © hup:/vww.mmunci.ro/pub/imagemanager/imagesifile/Legislatie/REGULAM ENTE/Reg!612-68 pat consultat la data de 19.05.2011 © hup:seur. lex.curopa.cu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C;:2010:083:FULL:EN:PDF consultat la data de 20-08.2011 © hup:/eur-tex.europa.ewen/reatie/index.him consultat la data de 19.05.2011 = hup:teur- lex.europa.cu/LexUriServ/LexUriServ.do?uti=OJ:C:2008:115:0001:01:EN:H TML consulta la data de 12.05.2011 = hup:teur- lex.europa.eufen/teaties/dat/11992M/i/JOC_1992_191_1_EN_0001 pat consulta l data de 08.05.2011 él ROLUL ADMINISTRAȚIEI DIN STATELE U.E. ÎN INTEGRAREA | 20/8 PERSOANELOR PROVIENITE PRIN FENOMENUL MIGRAȚIE © up. maiigov:rofdocumentefransparenta/ Anexa 2Osrategiest20imigra tiepăt #hup:shwww.migrationeducation org 4 -hup:shwww academia edu/8439409/Tratatul_de_la_Lisabona. © hup:svww migrant rofpolitic-documente 62